Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 aprilie 2009
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Gheorghe Dragomir
Discurs
„60 de ani de existență a Alianței Nord-Atlantice”
Summit-ul NATO desfășurat între 3 – 4 aprilie 2009 la Strasbourg și Kehl a fost marcat de aderarea altor două țări, Croația și Albania, al treilea val de extindere după 1990 și sfârșitul Războiului Rece, ceea ce va ridica numărul statelor membre de la 26 la 28, dar și de sărbătorirea a 60 de ani de la înființarea structurii militare. Reuniunea s-a desfășurat în locuri ce simbolizează reconcilierea franco-germană, la Strasbourg, în Franța, și la Kehl și Baden-Baden, în Germania, și a marcat, în plus, reîntoarcerea Parisului în comandamentul militar al Alianței, de unde s-a retras în 1966, în urma unei decizii a lui Charles de Gaulle.
Printre discuțiile acestei întâlniri sunt de menționat, în primul rând, alegerea unui nou secretar general al organizației, în persoana premierului danez Anders Fogh Rassmusen. Deși Turcia s-a opus insistent de la început acestei candidaturi, fiind nemulțumită de reacțiile lui Rasmussen în cazul scandalului provocat de caricaturile profetului Mohamed, dar și de faptul că primul-ministru nu a interzis emiterea de către un post de televiziune kurd în Danemarca, candidatura lui Rasmussen a fost unanim votată, fiind susținută în special de către Sarkozy și Merkel, care l-au apreciat pe danez drept un diplomat strălucit, care va obține la sigur succese mari pe durata mandatului său.
Dar să nu uităm de problema Afganistanului, care a acaparat discuțiile. Trioul Sarkozy – Merkel – Obama a declarat de mai multe ori că terorismul nu este o problemă care amenință doar continentul nord-american, ci și Europa, în egală măsură, de aceea îmbunătățirea și stabilizarea situației din Afganistan ar fi neapărat și în folosul statelor europene.
O pată de culoare a reprezentat-o prezența premierului italian Silvio Berlusconi, care a ratat întâlnirea din dimineața celei de a doua zile pentru că vorbea la telefon. Renumele său în presa internațională – „premierul caraghiosˮ.
Președintele României, Traian Băsescu, pe care mai nimeni nu l-a băgat în seamă la Summit, ar putea primi și el cât de curând apelativul de „președinte caraghiosˮ. Da’ chiar, de ce a fost Băsescu la Summit?!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.