Stenogramă plen

Stimați colegi, Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice. Începem cu Grupul parlamentar al PD-L.

Înaintea domnului deputat Iosif Blaga, pe ce poziție pe listă sunteți, domnule deputat?

Domnul Tinel Gheorghe, da?

Înseamnă că dumneavoastră vă dau cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează simplu: „Nea Alecu, nea Alecu, tunde oaia și berbecul!”.

Stimați colegi,

Vă anunț din start că între titlul declarației politice și textul pe care eu îl voi citi în continuare nu există decât o legătură colaterală între un fost rector al Universității Agronomice București și operațiunea de recoltare a lânii de pe cele două animale, oaia și berbecul, ceea ce involuntar ne duce cu gândul la o problemă a agriculturii românești.

În ultimele două săptămâni, România se află sub psihoza scenariilor, scenariștilor și a tuturor acelora care nu mai prididesc cu acuzațiile la adresa președintelui Traian Băsescu. Fără să am pretenția că mă pot transforma, fie și numai pentru numai o clipă, în avocatul domnului președinte, trebuie, totuși, să pun unele întrebări, ca simplu parlamentar și membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților.

Astfel, față de scandalul din Băneasa, în care este implicată și firma SC „Băneasa Investmentˮ, mă întreb de ce media și opinia publică nu s-au întrebat la rândul lor cine a aprobat scoaterea din circuitul agricol a celor 226 de hectare aparținând Universității Agronomice București și anul când s-a realizat aceasta. Pun această întrebare deoarece cred eu, cu tărie, că dacă nu s-ar fi efectuat scoaterea din circuitul agricol de către instituțiile abilitate, conform prevederilor Legii nr. 18/1991, „afacerea” nu s-ar fi putut derula în continuare.

De asemenea, mă întreb iarăși de ce media și opinia publică nu se întreabă, la rândul lor, de ce nu s-a realizat trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului (în speță al Universității Agronomice București) a celor 226 de hectare de teren agricol, printr-o hotărâre de guvern, și asta încă din prima parte a anului 2001?! Pun și această întrebare pentru că dacă s-ar fi întocmit și aprobat hotărârea de guvern, atunci asocierea dintre Universitatea Agronomică București și SC „Băneasa Investmentˮ nu s-ar mai fi putut realiza în condițiile în care aceasta s-a realizat.

Sunt două întrebări retorice, la care nu aștept răspuns de la nimeni, poate doar de la DNA, pentru că sunt ferm convins că această declarație politică a fost auzită de cine trebuie. În rest, cred că noi, cei din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a celui mai important for de dezbatere al democrației românești – Parlamentul României, ar fi trebuit să gestionăm corespunzător prevederilor legale, de-a lungul timpului, aceste afaceri și să impunem aplicarea legilor. Nu de alta, dar cred că tacit s-a pus umărul, prin neimplicare, la dezastrul existent astăzi în agricultura românească. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Vasile Soporan.

Vă invit la microfon, domnule deputat. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Aș dori să prezint în fața dumneavoastră declarația politică „Instrumentele integrării și puterea oamenilor”.

Afirm, de mult timp, că obiectivul principal al României este legat de integrarea noastră în structurile Uniunii Europene. Evidența acestui clișeu apare cu intensitate mai mare, deoarece ne aflăm în preajma alegerilor pentru Parlamentul European și în mod normal ar trebui să discutăm real programele, pornind de la situația fiecărui județ, a fiecărei regiuni și a României, în ansamblul ei, și nu de la compararea stării trecute, ci impunând o stare cât mai apropiată de nivelul mediu european.

Consider că o altă abordare ar fi păguboasă. Campania electorală pe alte teme ar fi, de asemenea, dăunătoare României, cu atât mai mult cu cât există personalități, aș spune, mari personalități care, prin activitatea lor pe parcursul a două decenii, au făcut ca diferențele dintre Uniunea Europeană și România să se micșoreze substanțial în beneficiul comunităților în care trăiesc și în beneficiul României.

Din acest motiv, chiar dacă ar fi mobilizator să știm că regiunea de nord-vest are doar 30% din productivitatea medie a Uniunii Europene, numărul salariaților reprezentând doar 47% față de rata de 70% impusă de Strategia de la Lisabona, sau că ponderea cercetătorilor la noi este de 0,24% față de 1,44% cât este în Uniunea Europeană, aș vrea să vă spun povestea unor mari profesori și oameni de știință din Cluj și din Germania, care au contribuit la aducerea Europei în România și la cunoașterea valorilor românești în Europa, beneficiarii acestui proces fiind cetățenii Clujului, studenții și viitorii specialiști de la una dintre cele mai prestigioase universități – Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj. Ce au reușit să facă fără a pune în față egoismul realizării profesionale și acumulării materiale? Împreună au reușit să dăruiască, îmbogățind Clujul și România cu dezvoltarea unei specializări medicale, formând o echipă legată profesional și științific de marile centre europene, formată din români, specialiști recunoscuți pe plan mondial, de tineri formați în centre importante din Europa care, la ora actuală, constituie un centru național de referință și de recunoaștere la nivel european.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Cristina Pocora.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează „Mama – prioritate națională”.

„Fii ai neamului, popor măreț, vă ordon să faceți copii! Natalitatea e dezastruoasă, bătrânii mor pe capete și țara are nevoie de brațe tinere de muncă! S-apară decrețeii!” Cam așa ar fi putut suna ordinul lui Nicolae Ceaușescu atunci când, prin anii ʼ70, a decis că România are nevoie de vlăstare tinere.

Cam așa au sunat, prin 2008, și cuvintele actualului conducător suprem. Pe atunci, primul român al țării gândea că poporul are o mare problemă în privința natalității. Că, prin 2050, vom fi o națiune cu mult prea mulți bătrâni în comparație cu tinerii. Și poate că are dreptate. Măcar o dată Traian Băsescu s-ar putea să aibă dreptate!

Cu siguranță însă umilul său servitor de încredere, Emil Boc, are, surprinzător, și doar de această dată... o altă părere. E singura explicație pentru deciziile pe care le ia. Premierul Emil Boc are o altă părere decât președintele Traian Băsescu. Asta este chiar o știre!

Să le plafonezi indemnizațiile și acum să te gândești să le reduci concediile de maternitate! E clar: ești împotriva creșterii natalității. E singura explicație.

Totuși, nu pot să cred că Emil Boc ar putea avea o părere contrară păpușarului său. Acest lucru este imposibil. Așa că trebuie căutată o altă... explicație. Ah, da! Am găsit. Emil Boc este un... incompetent! Emil Boc nu știe ce face. Habar n-are de acest domeniu, de nevoile unei mame, de costurile lunare ale întreținerii unui copil.

Propunerea de reducere a concediului maternal este o inepție, iar alternativele avansate de Guvern, creșterea copilului de către bone, bunici sau darea micuților la creșe sunt inepții și mai mari, pentru că sunt propuneri extrem de costisitoare. Poate că nu știați, dar în toată România sunt în acest moment doar 39 de creșe. Atenție, doar 39, la câteva sute de mii de copii! Așa că ar trebui construite încă multe altele până când această propunere ar deveni fezabilă.

În aceste condiții, nu pot să cred decât că, prin obligarea mamei să-și scurteze concediul de creștere a copilului, Executivul Boc tratează mamele, femeile în mod cinic. Stabilește drept prioritate impozitarea salariului celei care se întoarce la serviciu și uită de atenția și de educația pe care mama trebuie să i-o dea micuțului în primii doi ani de viață.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, o invit la microfon pe doamna deputat Pető Csilla Mária. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

„Strategia educațională a Guvernului, în criză de alternative”

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se referă la alternativele educaționale. Acestea sunt variante de organizare școlară, care propun modificările unor aspecte legate de formele oficiale ale activității instructiv-educative.

Există o altă modalitate de abordare a procesului educațional, anume aceea a pedagogiei de reformă, care are atenția centrată pe copil, pe progresele sale. Tot pedagogia de reformă introduce ideea învățării prin acțiune, învățarea autonomă și individualizarea programului educațional. În acest sens, pedagogia de reformă internațională ne oferă mai multe alternative educaționale, alternative abordate, dar nu îndeajuns exploatate din punct de vedere al continuității de către învățământul românesc – pedagogia Waldorf, _Step by Step_ , Planul Yena, pedagogia dramatică, Freinet, Montessori.

Fără a detalia în parte fiecare dintre aceste metode, putem afirma că, fiind concepute pentru a stimula un activism cognitiv autentic la elevi, acestea sunt, nu doar în viziunea mea, dar în primul rând a specialiștilor în domeniu, complementare cu cele tradiționale, alcătuind împreună cu acestea un continuum didactic, în măsură să confere învățământului modern avantajul unei sinteze a tuturor bunelor soluții încercate și validate practic.

Dacă învățământul tradițional a fost cea mai adecvată formă de educație pentru o societate statică, în care funcțiile, meseriile, profesiile, calificările aveau o structură de cunoștințe și abilități dinainte cunoscute, s-a afirmat că pentru epoca postindustrială a secolului al XXI-lea circa 75% din meserii, profesii ar fi încă necunoscute și trebuie a fi inventate.

În consecință, consider că un învățământ în care se pune accent pe rezultate ale achiziției și pe reproducerea unor abilități dinainte cunoscute, prin metode dinainte stabilite, care creează ierarhii, va trebui să fie modificat înspre unul care să dezvolte oameni care vor putea să învețe toată viața, să poată inventa și colabora pentru a se realiza în aceste profesii viitoare.

Cu toate avantajele pe care le reprezintă aceste forme educaționale, alternative și complementare deopotrivă, acestea nu se regăsesc sub nicio formă în strategia de învățământ a Guvernului actual. Asta în ciuda faptului că mulți părinți care au avut copii în clase _Step by Step_ , învățământ primar, și-au exprimat dorința de a continua acest sistem și în ciclul gimnazial. Este adevărat că se aplică unele

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Grosaru. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Alături de frații noștri”.

Cu durere am aflat despre tragedia care s-a abătut asupra Italiei. Italia trece din nou printr-un moment de grea încercare, ca urmare a unui cumplit cutremur de 6,2 grade pe scara Richter, care a avut loc în Aquila și în alte localități din Provincia Abruzzo din Italia, acesta fiind epicentrul cutremurului.

Bilanțul este impresionant: au murit peste 150 de persoane, 250 sunt dispărute, 1.500 au fost rănite, dintre care foarte mulți copii, iar circa 100.000 de persoane au rămas fără adăpost, fiind într-o grea suferință.

Cutremurul a ținut aproape un minut, cu replici puternice, și a cuprins și Coasta Amalfitană, fiind de o magnitudine de 5,2. Pagubele materiale, dar mai ales cele umane sunt enorme. Din acest motiv, dezastrul a fost numit de Guido Bertolaso, șeful Protecției Civile Italiene, cea mai mare catastrofă a mileniului.

Vestea i-a întristat în egală măsură pe români, având în vedere faptul că în Italia, la ora actuală, muncesc circa 1.500.000 de români, trei dintre aceștia – mamă, tată și fiu – murind chiar în această catastrofă cumplită petrecută în jurul orei 24.00, ora Italiei.

Italia a declarat stare de urgență. Mii de persoane sunt implicate ca voluntari în cadrul Serviciului de Protecție Civilă, iar Parlamentul italian a ținut un moment de reculegere pentru persoanele dispărute la cutremur.

Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. – și întreaga comunitate istorică din România sunt alături de familiile și victimele acestui dezastru și doresc să-și exprime în acest mod totala compasiune față de frații noștri italieni.

Personal, în calitatea mea de reprezentant al minorității italiene din România, transmit condoleanțe familiilor îndurerate, care suferă de pe urma acestei catastrofe. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți cei dispăruți! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează Grupul parlamentar al PD-L. Din partea acestui grup, îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Bud. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Simțire și gândire românească”.

„În viața mea am dat multe declarații.ˮ Deși probabil incitante, aceste cuvinte pot fi un veritabil motto, dar nu pe pagina de început a vreunei cărți sau a vreunui articol, ci pe destinul unei întregi vieți. În finalul lunii martie, respectiv pe 30 martie 2009, s-a desfășurat în Maramureș, la Mânăstirea Rohia, un eveniment care nu și-a revendicat un spațiu larg de propagandă și publicitate, cum, din nefericire, niciun eveniment cultural parcă nu mai poate să o facă în spațiul public românesc.

Steinhardt, Nicolae Steinhardt, Monahul de la Rohia, este de 20 de ani pe tărâmul veșniciei. A fost pomenit, așa cum în anii ʼ80 a și fost primit și îmbrățișat de „pustiul verde” al Rohiei: cu reverență, cu credință, cu dragoste. Cum altfel decât știe Maramureșul să primească, să îmbrățișeze și să încânte pe cel care îi calcă pragul? Steinhardt rămâne în conștiința tuturor prin spiritul ludic, năstrușnicia literară, verticalitatea opiniilor, credința de nezdruncinat, dar și prin, paradoxal, vor spune unii, patriotismul său proverbial. „Am dorit să-mi pot identifica viața și soarta cu a poporului român. Sângele meu este evreiesc, dar de simțit și gândit simt și gândesc românește” – spunea Nicolae Steinhardt.

Referințele eseistice de credință și de cultură comit aproape o impietate prin omiterea, voită sau nu, a numelui Monahului de la Rohia. Am „împrumutat” culturilor din spațiul lingvistic pe care îl avem comun ca obârșie nume sonore care însă nu au putut să se exprime, să se manifeste și să trăiască în spațiul românesc contemporan lor, așa cum structura ființei umane o revendică: liber.

Mereu în vecinătatea marilor săi prieteni, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Nicolae Steinhardt a înțeles să învingă cenzura, teroarea, nedreptatea, tortura în cel mai curajos mod: înfruntându-le. Și, paradoxal, pentru zilele de neliniște și opresiune, n-a avut suficientă putere pentru a rezista nenorocirilor altora, ceea ce l-a costat libertatea. E adevărat, în prezența aleșilor săi companioni care constituiau ceea ce atât de cinic numea opresiunea comunistă „lotul Noica – Pillat”. A avut vreo vină? Da. „Oripilanta” vină de a refuza să fie martorul acuzării.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Nelu Botiș. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se referă la modificarea Legii nr. 161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Pe zi ce trece, criza economică este simțită, din păcate, din ce în ce mai mult în casele românilor. În primul rând, afectează familiile care încep să se confrunte cu șomajul și familiile compatrioților noștri întorși de la lucru din afara granițelor țării, cărora tot criza economică le-a desființat locurile de muncă. În județul Bistrița-Năsăud, ca, de altfel, în toate județele țării, constatăm creșteri ale ratei șomajului, disponibilizări de personal datorate reducerii activității și revenirea unui număr însemnat de persoane din Spania, Italia sau din alte țări occidentale. O oportunitate pentru rezolvarea acestor probleme și pentru relansarea economică ar fi accesarea fondurilor europene. Până la această dată, fondurile europene absorbite sunt prea puține, iar pentru creșterea gradului de absorbție, actualul Guvern a început să monitorizeze săptămânal situația privind proiectele contractate.

Cu sprijinul Uniunii Europene, putem să promovăm ocuparea forței de muncă prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane și putem beneficia de 3,47 miliarde de euro până în 2013. Astfel, vom contribui la dezvoltarea pieței muncii prin reinserția pe piața forței de muncă a persoanelor neocupate și prin promovarea formării profesionale continue a adulților.

Cred că a sosit timpul ca fiecare instituție publică, fiecare firmă, școală sau universitate, asociație sau fundație să pregătească documentația pentru proiecte din cadrul celor șapte programe finanțate de Uniunea Europeană. Pentru a facilita accesul la aceste fonduri, actualul Guvern a reușit să simplifice procedurile privind accesarea lor, reducând atât volumul documentației necesare a fi depuse, cât și termenele necesare pentru aprobarea unui proiect.

La data de 1 aprilie 2009, Autoritatea de management a Programului Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane” a publicat spre informare documentul cu privire la Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Umane pentru 2009–2020. De asemenea, a deschis liniile de finanțare aferente schemelor de ajutor de stat pentru ocupare, pentru formare și ajutorul _de minimis_ .

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC și îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheș. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Transparență în cheltuirea banului public”.

Cu toții am fost de acord cu implementarea conceptului european al bunei guvernări locale, prin care se dorește informarea în ceea ce privește transparența în utilizarea banului public, pe care primăriile, consiliile locale și cel județean au primit mandat pentru a-l gestiona.

Se știe că principala sursă de venituri o reprezintă, în continuare, taxele și impozitele colectate de la populație, iar acești bani trebuie direcționați către prioritățile localităților și cetățenilor.

Din păcate, chiar dacă vorbim despre criză economică și grijă pentru cheltuirea banului public, există suficiente exemple care arată că, de multe ori, banii contribuabililor sunt direcționați nu către prioritățile comunităților, ci către alte zone. Un prim exemplu se referă la fondurile de salarii ale instituțiilor bugetare, care, în loc să se diminueze, cresc. Vorbim despre diminuarea sporurilor de tot felul, dar în

practică nu se întâmplă nimic. Există apoi alte exemple de cheltuire a banului public în mod haotic.

Primul se referă la lucrările de reparații la drumuri și străzi, făcute superficial, necontrolate de nimeni și care înghit sume mari din banul public. Apoi vin la rând serviciile de gospodărire comunală la nivel național. Așa se face că, de la un județ la altul, aleșii trag cu dinții de societăți falimentare cu servicii îndoielnice, în locul unei strategii de viitor, care poate avea în vedere concesionarea serviciului sau privatizarea societăților desprinse din regiile de gospodărie comunală.

În loc ca acestea să fie reorganizate și eficientizate, au apărut nenumărate societăți-căpușă, folosite de consiliile locale și județene pentru a drena sume imense de bani către propriile interese. Altfel spus, regulile economiei de piață nu se aplică în administrația publică. Licitațiile transparente pentru proiecte grandioase ascund, de fapt, cu totul alte interese.

Pe lângă hotărârile care se iau în ceea ce privește banul public, consiliile locale și județene sunt acționari la diferite societăți. Unele aducătoare de venituri considerabile, în asociere cu parteneri care sunt dornici de câștig, iar altele, în care consiliile sunt acționari 100%, furnizează servicii de gospodărie locală, ce erau prestate de fostele regii, evident, după aceleași reguli ale încredințării directe de contracte. Aceste contracte se reînnoiesc la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor și nu au la bază nicio licitație, ci doar justificări ale tarifelor practicate în fața consilierilor care au, concomitent, calitatea de membri ai AGA în aceste societăți.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Rizea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamnă președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se referă la amenajarea de parcări publice în apropierea spitalelor din Capitală.

La sesizarea mai multor cetățeni din Colegiul uninominal nr. 5 Brăila, aduc în atenția dumneavoastră o problemă gravă, cu care se confruntă tot mai des persoanele din provincie care, de nevoie, vizitează Capitala. Și, când spun de nevoie, mă refer în special la acei oameni din satele și orașele țării care vin să-și rezolve problemele de sănătate la spitalele din București ori să-și viziteze rudele aflate în această nedorită situație.

Acești oameni, nevoiți să se descurce cum pot prin traficul infernal care îi întâmpină încă de la porțile Capitalei, se confruntă, odată ajunși la destinație, cu o altă aventură: găsirea unui loc de parcare în jurul spitalului. Cei care ajung să ocupe, cu chiu, cu vai, un loc liber pe un colțișor de trotuar, se pot considera norocoși. Pentru că, după cum știți, parcările publice amenajate ori nu există, ori spațiul alocat lor este insuficient. Așadar, împovărați de grijile și de suferințele care i-au determinat să bată drumul Bucureștilor, oamenii intră pe poarta spitalului sperând ca, la întoarcere, să-și găsească autoturismul intact. Însă, la întoarcere, stupoare: nu mai găsesc mașina deloc, pentru că aceasta le-a fost ridicată de municipalitate și dusă undeva la marginea orașului, motivul fiind parcarea ilegală.

Gândiți-vă, stimați colegi deputați, la reacția unui om care bate o jumătate de țară pentru tratament la București, iar când vrea să se întoarcă acasă vede că nu mai are cu ce să o facă! Iar după ce spaima că a fost jefuit de hoți îi este risipită de precizările agentului de circulație, urmează aventura recuperării mașinii de la locul în care a fost depozitată. Cheltuiala, cu amenda inclusă, se ridică undeva la 700–800 de RON. Este o sumă colosală, mai ales că, nu de puține ori, aceștia sunt toți banii pe care omul îi are în buzunar pentru tratament!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Măsura ridicării mașinilor parcate neregulamentar pe spațiul public, aplicată în prezent în majoritatea sectoarelor Bucureștiului, este bine-venită, pentru că ajută la descongestionarea traficului, însă administrația trebuie să se îngrijească mai întâi de identificarea și amenajarea spațiilor în care șoferii să își poată lăsa autoturismele.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ioan Țintean.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează: „Guvernul Boc – ipocrizie și minciună în relația cu agenții economici”.

Nu demult, s-au încheiat „bătăliile” politice din timpul campaniei electorale, cu scop precis de a câștiga cât mai mult teren politic, de a obține cât mai multe voturi și, evident,

procente care să le permită atât PD-L-ului, cât și PSD-ului ocuparea pozițiilor de guvernare, lucru ce s-a și întâmplat.

Îmi amintesc cu tristețe și hilaritate cât de umili și curtenitori stăteau la ușile agenților economici reprezentanții acestor două partide, promițându-le câte în lună și în stele, ajutoare pe toate liniile, după ce vor primi fonduri și voturi în campanie.

După cum lupul își schimbă părul, însă năravul, ba, și de-acum cunoaștem bine gradul de seriozitate de care dau dovadă reprezentanții acestor partide, nu a trecut decât o lună și jumătate de la intrarea în noua legislatură și faptele acestora și-au dat măsura, respingând cu nonșalanță Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului și a Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007. Reamintesc încă o dată opiniei publice că, prin această inițiativă legislativă, se solicita trecerea la Camera de Comerț și Industrie a Oficiului Registrului Comerțului, așa cum este firesc, deoarece singura instituție de reprezentare-organizare a agenților economici este Camera este Comerț și Industrie.

Vreau să le reamintesc acelora care una zic și alta fac că singurele acțiuni reale, cu rezultate pe linia descoperirii de noi piețe în favoarea agenților economici, de a le reprezenta interesele în plan intern și extern sunt cele ale Camerei de Comerț și Industrie. Or, prin politica de decapitalizare a acestei instituții reprezentative a economiei de piață, aceasta nu-și mai poate îndeplini misiunile economice.

Este o falsă problemă aceea că Oficiul Registrului Comerțului trebuie să rămână la Ministerul Justiției, pe motiv că taxele speciale care se încasează trebuie să umple în continuare bugetul Ministerului Justiției, deci bugetul statului, fiind dirijate spre cheltuieli de capital, în dauna Camerei de Comerț și Industrie, unde, potrivit unor temeri neîntemeiate, ar fi doar la dispoziția președinților acestor Camere.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Derzsi Ákos. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Sfatul după faptă e manta după ploaie!”.

În condițiile în care criza economică și financiară se simt din ce în ce mai mult pe piața forței de muncă, pe agenda Ministerului Muncii a devenit o prioritate elaborarea procedurii pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 84[1] din Legea nr. 76/2002, o încercare palidă de stimulare a angajatorilor să mențină forța de muncă încadrată din rândul absolvenților ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii, de învățământ secundar superior, postliceal sau absolvenții de învățământ superior.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent, o sumă egală cu o dată, de 1,2 ori, respectiv de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă.

Următorul articol, (art. 84[1] ) prin care se dorește stimularea menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cu absolvenții încadrați în condițiile articolului precedent, oferă angajatorilor pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuțiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane și virate, conform legii; aici fiind vorba de contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate și contribuția de asigurări pentru șomaj.

Am putea spune că este o inițiativă lăudabilă, dacă procedura pentru punerea în aplicare a prevederilor acestui articol nu ar specifica foarte limpede că ajutorul financiar se acordă după menținerea raporturilor de muncă, de serviciu pentru o perioadă de unu sau doi ani, la solicitarea angajatorului, în termen de 60 de zile. Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă soluționează cererea pentru acordarea ajutorului financiar în termen de 45 zile de la data depunerii documentelor, iar plata efectivă se va face în termen de 90 de zile de la data aprobării cererii. Deci dacă angajatorul depune solicitarea imediat, are de așteptat 135 de zile să primească ajutorul financiar, după ce a menținut forța de muncă doi ani de zile.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Bună dimineața! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este un apel pentru realizarea unui monument comemorativ dedicat eroilor musulmani căzuți pentru România în cele două războaie mondiale.

În România există importante comunități de tătari și turci, a căror religie este islamul, istoria prezenței lor în această zonă fiind îndelungată.

După Tratatul de la Berlin din anul 1878, Dobrogea a devenit parte integrantă a noului stat independent. Odată cu acest eveniment, tătarii și turcii, locuitori ai ținutului, au primit cetățenia română.

Întotdeauna, reprezentanții comunității musulmane au dat, dau și vor da, cu siguranță, dovadă de loialitate față de țara în care s-au născut și pe care au slujit-o și o slujesc cu devotament, cu mult devotament, România.

În cele două războaie mondiale, în armata română au luptat, mulți dintre ei jertfindu-se, și cetățeni români de religie islamică. Memoria acestor eroi nu trebuie să piară.

Există, foarte bine, monumente de recunoștință pentru toți eroii țării, inclusiv monumente dedicate celor care și-au sacrificat viețile în cele două războaie mondiale. Numele lor sunt trecute pe însemnele religioase creștine sau ale altor credințe.

Din păcate, nu există încă un monument care să-i omagieze și pe eroii de religie islamică. Numele lor nu sunt nicăieri menționate. Tradițiile noastre au anumite particularități, iar acest lucru trebuie să-l respectăm. Edificiul poate fi construit în curtea Cimitirului musulman din municipiul Constanța.

De aceea, a fost demarat proiectul. De aceea, este nevoie de un astfel de gest. Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Grupul parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Blaga.

Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a susține următoarea declarație politică: „DN 7, un calvar pentru conducătorii auto și cetățenii municipiului Orăștie”.

DN 7, în traversarea municipiului Orăștie, reprezintă una dintre cele mai aglomerate rute din România, făcând legătura dintre granița de vest cu estul și sudul țării. Sectorul de drum DN 7, care traversează municipiul Orăștie, este sectorul de la km 360 – 367. Acest tronson a fost preluat în administrare conform Ordinului nr. 43/28.08.1997 de către Consiliul Local al Municipiului Orăștie, în data de 10.10.2006, după un șir lung de discuții și presiuni și cu promisiunea fermă de a fi repreluat de minister. Deși s-a intervenit cu numeroase adrese pentru preluarea lui înapoi, deoarece bugetul local nu putea suporta repararea capitală a tronsonului, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.567/2007 numai tronsonul DN 7, care străbătea municipiul Deva, a fost preluat din nou în administrare de către Ministerul Transporturilor de atunci, acțiune, consider eu, rezolvată parțial și discreționar din motive politice.

Pe o distanță de 3,5 kilometri din acest sector, de o parte și de cealaltă a drumului, se află locuințe particulare ale căror fațade suferă degradări serioase din cauza traficului aglomerat, în special a autovehiculelor de mare tonaj, și din cauza stării proaste a căii de rulare.

De mai bine de jumătate de secol, pe acest tronson nu s-au executat lucrări capitale, ceea ce a condus la degradarea carosabilului. Locuitorii care sunt plasați în vecinătatea drumului se află într-o permanentă stare de stres și oboseală, trebuind să suporte cheltuieli deosebite pentru întreținerea caselor.

La fel de gravă este și problema autoturismelor avariate. Din cauza stării precare a carosabilului, multe mașini au fost avariate, lucru cunoscut și de Poliția municipiului. Mai mult, pe acest tronson au fost 680 de accidente soldate cu morți, șapte răniți grav și 15 răniți ușor, numai în anul 2008.

Problema DN 7 s-a acutizat la sfârșitul anului 2007-2008. Deoarece orice demers a rămas fără răspuns, în luna mai a anului 2008 repararea DN 7 a devenit subiectul unui miting la care au participat mulți dintre concetățenii noștri, vizibil iritați de lipsa de reacție a fostului Guvern față de solicitările transmise. Atunci, ca primar al municipiului Orăștie, am hotărât să aleg această formă de protest, urmând procedurile legale, intrigat fiind de promisiunea neonorată de domnul ministru Orban, de situația concetățenilor mei și, de ce nu, de imaginea României, parte integrantă a Uniunii Europene, care avea de suferit.

Mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Stelică Iacob-Strugaru. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Producția agricolă, în pericol”.

Stimați colegi,

De la Revoluția Română din 1989 și până în prezent, agricultorii români au dorit și încă mai doresc să obțină producții record numai cu mila lui Dumnezeu. Numai că schimbările climatice din ultimele decenii ne-au arătat mai mult ca niciodată că acest lucru nu mai este posibil. Nu mai putem aștepta ploaia ca să ne crească recoltele, nu-l mai putem invoca pe Dumnezeu în cazul amenințărilor naturii, nu mai putem lăsa producția agricolă la voia hazardului.

Agricultura, care aduce astăzi randamente pentru cei care decid să acționeze în acest sector, se face cu instrumente demne de secolul al XXI-lea, și anume: mecanizare, irigații, îngrășăminte naturale sau chimice, protecție împotriva dăunătorilor, sere și solarii, investiții masive și mai ales specialiști agronomi și zootehniști.

Deși aproape jumătate din populația României locuiește astăzi în mediul rural, deși mai mult de o treime din aceasta este ocupată în activitățile agriculturii românești, nu sunt nicidecum adeptul sintagmei din secolul al XIX-lea potrivit căreia „România este o țară eminamente agricolă”. În spațiul Uniunii Europene ponderea agriculturii în produsul intern brut

deține un plan secund față de alte sectoare. România deține o suprafață agricolă însemnată și roditoare, însă slaba sa exploatare o face practic necunoscută atât pe piața internă, iar despre piața europeană cred că nici nu mai trebuie să vorbim.

De ce, stimați colegi? Răspunsul este simplu. Investițiile în agricultură în ultimii douăzeci de ani au fost practic inexistente. Mai mult, sub pretextul că anumite investiții făcute înainte de ʼ89 ar fi ceaușiste, au fost prădate și distruse în cel mai grosolan mod.

Subvențiile pentru agricultură nu au fost niciodată suficiente, iar astăzi sunt pe cale să distrugă și ce a mai rămas din industria îngrășămintelor din România, industria de conserve, dar și altele.

Stimați colegi,

Pentru a putea rezista pe piața agricolă europeană, trebuie să înțelegem cu toții că avem nevoie de investiții masive în agricultură, bine dirijate și mai ales către acele sectoare în care putem fi competitivi, investiții care pot fi stimulate chiar și într-un an dificil din punct de vedere economic.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC. Din partea acestui grup parlamentar îl invit la microfon pe domnul deputat Angel Tîlvăr.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Angel Tîlvăr:**

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică este intitulată „Violența juvenilă”.

Am luat cu toții parte, prin intermediul media din România, la drama care a zguduit Germania, când un adolescent în vârstă de 17 ani a intrat înarmat într-o școală, a ucis cu sânge rece 15 persoane, a rănit alte câteva și apoi s-a sinucis. Toate acestea s-au întâmplat într-o școală, locul unde copiii noștri își petrec majoritatea timpului și unde ar trebui să fie în siguranță.

Din păcate, cazul menționat de către mine nu este unul singular, dimpotrivă, astfel de situații înmulțindu-se în ultima perioadă, generând panică în rândul elevilor, profesorilor, părinților și autorităților. La prima vedere, autorul sau autorii par niște tineri cărora nu le lipsește nimic, care provin din familii înstărite, care au o educație bună și au tot viitorul înainte. Dar drama acestor oameni este o dramă interioară, o răzvrătire fie împotriva sistemului, fie împotriva societății sau chiar a părinților. Este o dramă strigată cu mult timp înainte, pe care societatea nu vrea sau nu poate să o audă.

Globalizarea a creat mulți indivizi introvertiți, era modernizării a permis crearea unui spațiu virtual, pe care adolescenții îl explorează din plin, un spațiu în care ei își spun păsurile, își strigă durerea, un spațiu larg, cu un număr mare de vizitatori, care permite primirea unui răspuns la problemele diverse ale adolescenților.

Aș vrea, doamnelor și domnilor, să dezbatem aici două subiecte: violența în spațiul virtual și o altă problemă, strâns legată de precedenta, violența în școli.

Revenind la cazul din Germania, fiind și cel mai recent și intens mediatizat, s-a pus din nou problema jocurilor violente pe calculator. S-a aflat că tânărul, care petrecea „mult timp pe calculatorul său”, era un adept al jocurilor video violente. Pereții camerei sale erau decorați cu arme de foc și și-a anunțat tot prin intermediul internetului planurile sale. Mediul virtual i-a dat posibilitatea tânărului să își dezvolte latura violentă prin intermediul jocurilor și apoi să imite comportamentul personajelor video în viața reală.

Vă mulțumim, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Stop fenomenului Lăzărescu! – deziderat al Organizației Mondiale a Sănătății”.

E 7 aprilie. E Ziua Mondială a Sănătății. Anul acesta, Organizația Mondială a Sănătății lansează un nou mesaj: „Salvează vieți! Să facem spitale sigure pentru urgențe!”. Parcă ar fi auzit și ei de domnul Lăzărescu!

La nivel mondial, 50 milioane de oameni sunt victime ale accidentelor rutiere. 1,2 milioane mor, adică peste 3.200 pe zi. Nici noi nu stăm mai bine. În primele trei luni ale lui 2008 am avut înregistrate 1.906 accidente grave, în care au murit 543 de persoane, iar alte 1.667 au fost rănite grav.

În aceeași perioadă, în 2007, au fost înregistrate 1.503 accidente grave, în care și-au pierdut viața 476 persoane, iar 1.218 au fost rănite grav. Am reușit tristul record de peste 10.000 de accidente, în care peste 60% din pacienți au rămas cu sechele.

Am reușit ca, la final de 2008, să avem 3.000 de accidente grave.

Am reușit aproape să dublăm media europeană a decesului prin accident rutier, înregistrând o mortalitate de 129 la un milion.

Câți dintre aceștia au urmat drumul domnului Lăzărescu? Cine mai poate ști?! Câți au dat telefoane disperate în timp ce erau plimbați pe targă între spitale? Câți nu au avut ocazia de a da un telefon? Câți au căutat specialitatea sau mijlocul de explorare salvator? La câți le-au fost teamă? Câte familii au numărat secundele de așteptare?

Cum putem îndepărta acest spectru? Soluția e simplă și e sănătoasă. Lăzărescu poate ajunge la spital, prin lege, garantându-i dreptul egal la sănătate, așa cum e scris în Constituția acestei țări.

E Ziua Mondială a Sănătății. Să salvăm vieți! Să facem spitale sigure pentru urgențe!

Am început la Iași. Vom termina Spitalul de urgențe, ce va avea cel mai modern și complet centru de traumă din zonă. Am realizat un spital sigur pentru urgențe. Vom salva vieți. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Burlacu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația politică: „Guvernul termenelor amânate”.

De ceva timp, o amplă dezbatere ține capul de afiș în mass-media românească: introducerea legii unice de salarizare a bugetarilor din România. La aflarea acestei vești, unii s-au bucurat, văzând prin aceasta soluționarea tuturor inegalităților financiare și chiar sociale. Alții se întrebau, pe bună dreptate, cum poți să aplici o egală măsură pentru un înalt funcționar dintr-o instituție centrală și funcționarul unei primării rurale.

Cu toate acestea, știrile din 4 martie anul curent anunțau calendarul de lucru pe acest domeniu, precizând că în data de 31 martie se va finaliza grila unică de salarizare.

Dar ce se întâmplă, de fapt, în realitate? Lucrurile merg românește, cu amânări și tergiversări, pe site-ul Ministerului Muncii fiind anunțată, pe data de 30 martie, abia, prima întâlnire a grupului de lucru constituit pentru elaborarea legii. Acesta a primit termen pe data de 7 aprilie să elaboreze un „set de criterii generale”.

Așadar, termenele sunt fixate, anunțate pompos și cu emfază, dar nimeni, de fapt, nu le ia în considerare. Mai grav este faptul că astfel de proiecte sunt angajate, cu aceleași termene, în fața partenerilor externi. Probabil că la întrebările acestora despre îndeplinirea angajamentelor li se va răspunde cu un trecător dat din umeri și cu sintagma împământenită deja: „Asta este!”.

Probabil că, așa cum s-a obișnuit, Guvernul Boc va încerca să recupereze din întârzieri prin forțarea termenelor de dezbatere publică a legii, prin devansarea sau chiar prin eliminarea acesteia și poate chiar prin ignorarea procedurilor parlamentare. Nu ar fi prima dată când o lege s-ar dezbate în procedură de urgență, chiar dacă conducerea Parlamentului a respins acest lucru, sau când termenele de amendamente sau de raport ale comisiilor parlamentare ar fi ignorate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Farkas Anna Lili.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are următorul titlu: „Continuitatea studiilor preuniversitare – victima haosului și inconsecvenței”.

Declarația mea politică de astăzi are ca obiect sesizarea a două disfuncționalități grave ale învățământului preuniversitar. Ambele se înscriu în peisajul deciziilor haotice și lipsite de consecvență ale Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, menite nicidecum a consolida un sistem educațional stabil și eficient, ci unul vulnerabil și fără perspective de performanță.

Prima problemă se referă la anumite domenii de calificare din învățământul profesional și tehnic. Conform ultimelor reglementări ale Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, prin Nota nr. 25.793 din luna ianuarie 2009 referitoare la metodologia continuării studiilor după finalizarea învățământului obligatoriu, această notă exclude posibilitatea continuării studiilor pe același traseu profesional pentru elevii care au finalizat învățământul obligatoriu.

În concret, elevii care la nivelul 1 au optat pentru o calificare într-un anumit domeniu de calificare, la nivelul 3 sunt obligați să schimbe domeniul, deoarece în prezent nu mai există continuare pe traseul de profesionalizare respectiv. Acest aspect contravine cu desăvârșire opțiunilor inițiale exprimate de elevi și părinții acestora, iar singura soluție ce le revine acestora constă în continuarea studiilor în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.144/2005.

Luând în considerare apropierea sfârșitului de an școlar, mă întreb: când va considera ministerul că ar fi oportună rectificarea omisiunilor prin care s-au anulat drepturile și posibilitățile elevilor din clasa a IX-a și a X-a SAM, respectiv a XI-a, an de completare, vizând continuarea studiilor pe aceeași rută de profesionalizare pentru care au optat de la bun început? Deși este arhicunoscută această omisiune majoră, iarăși mă întreb, și sper să nu fie doar o întrebare retorică, cum este posibil că nici până în prezent nu au fost întreprinse măsuri de reglementare a situației elevilor?!

Cealaltă problemă la care vreau să mă refer, în primul rând în calitatea mea de deputat de Brașov, vizează acele hotărâri ale Consiliului ARACIP (nr. 17, respectiv nr. 18 din decembrie 2008) prin care se acordă autorizarea de funcționare pentru 35 de specializări, calificări sau niveluri de învățământ noi, în cadrul a 13 unități de învățământ din județul Brașov. Acordarea acestor autorizări s-a făcut în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 75/2005, aprobată prin Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calității educației și cu respectarea calendarului în vederea autorizării, stabilit prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 42.209/2008.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Păun. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Săptămâna aceasta, mai exact pe data de 8 aprilie, comunitățile de romi din România, cât și din întreaga Europă, sărbătoresc Ziua Internațională a Romilor.

Pe teritoriul României, această sărbătoare a fost recunoscută prin Legea nr. 66/2006 pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca „Sărbătoarea etniei romilor din Româniaˮ. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și promulgată de Președintele României, domnul Traian Băsescu, prin Decretul nr. 345 din 21 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României în data de 22 martie 2006.

Cu acest prilej, doresc să mulțumesc încă o dată colegilor din Camera Deputaților și Parlamentului României, în ansamblul său, care au dat dovadă de multă deschidere și obiectivitate față de cetățenii români de etnie romă din această țară.

Acum, în schimb, stimați colegi, pot afirma, din nefericire, că în ultimii ani situația romilor din România s-a agravat din toate punctele de vedere. Starea de spirit a cetățenilor români de etnie romă, și nu numai, a devenit sumbră. Toate acestea, în opinia mea, sunt cauzate de neglijența clasei politice în general, preocupată constant mai mult de interesele electorale decât de starea națiunii. Altfel spus, nu contează ce simți tu și ce vrei tu în calitate de cetățean. Este important ce vreau eu, în calitate de politician.

Campania electorală din 2008, atât pentru alegerile locale, cât și pentru cele parlamentare, a dovedit încă o dată că tot mai mulți oameni politici în timpul campaniei se angajează în fața comunităților de romi, și nu numai, cu promisiuni care mai de care mai impresionante, hilare, putem spune, la un moment dat. Aceștia, odată văzuți cu „sacii în căruță”, în plan local și în plan central, uită ceea ce au promis și-și văd de problemele lor.

Într-un fel sau altul, așa poate fi înțeleasă oarecum campania xenofobă și rasială inițiată la comandă politică de ziarul „Jurnalul național”, care și-a propus să înlocuiască denumirea de „rom” cu cea de „țigan”. După cum ne este cunoscut, acest apelativ este unul peiorativ. De altfel, așa este explicat și în Dicționarul explicativ al limbii române.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Orașul Recaș, la 650 de ani”.

Orașul Recaș din județul Timiș și-a sărbătorit, în aceste 10 zile, 650 de ani de la prima atestare documentară. Existența locuirii străvechi pe actuala arie a Recașului este însă dovedită de descoperirile arheologice: tezaure de monede, bijuterii, piatră antică, resturi ceramice de vase. Descoperirile întâmplătoare făcute la Recaș arată că zona Recaș a fost locuită din timpul ocupației romane.

În istoria Recașului există mai multe perioade, date de succesiunile de ocupație care s-au derulat în cei 650 de ani de istorie atestată documentar. Numele localității Recaș vine de la „rieka” care în limba slavonă înseamnă „pârâu”.

Redau, în continuare, câteva din momentele istorice ale Recașului: 1359 – prima atestare documentară; 1318–1552 – domeniu feudal, cetate, târg căreia îi aparțineau 15 sate; 1740 – se înființează administrația locală, birouri de judecătorie, de avocatură, oficiu de pensii; 1788 – se organizează Oficiul Poștal, iar în 1791 ia ființă stația de poștă; în 1791 Recaș are statut de raion și aparține de județul Lipova; 1801 – se atribuie locație și se organizează prima piață agricolă săptămânală, care există și în prezent.

În 1805 se construiește șoseaua Szeged – Sibiu, care trece prin Recaș. Porțiunea din apropierea Recașului, pe șosea, a fost construită de către recășeni, care au adus pietriș cu căruțele din râul Mureș.

În anul 1835 apare la Recaș prima farmacie.

În anul 1837 se construiește, și cu contribuția locuitorilor din Recaș, ecluza de la Coșteiu. Atenție, într-un singur an! Acum se lucrează de vreo 10 ani și nu se poate repara ce s-a făcut într-un an!

În anul 1848, Recașul a avut trei reprezentanți deputați în Comitatul de Timișoara, iar în același an în Parlamentul imperial de la Viena era și un deputat din Recaș.

În anul 1853, în Recaș a apărut primul medic și s-a fondat Asociația Meșteșugarilor.

În anul 1854, din Recaș se puteau trimite și primi telegrame, iar în drumul spre exil, din anul 1866, domnitorul Alexandru Ioan Cuza se oprește la Recaș, unde este primit de recășeni cu mare onoare.

Pregătiți-vă să încheiați, domnule deputat!

...care își propun să facă din Recaș nu numai o localitate înfloritoare, dar și un centru de dezvoltare, prin aducerea de programe complexe de dezvoltare a infrastructurii economico-sociale și instituționale.

La 650 de ani de istorie atestată documentar, și milenară, atestată arheologic, Recașului i se deschide astăzi calea spre modernitate și trepte istorice noi de evoluție, nu numai pentru centrul urban Recaș, dar și pentru satele aparținătoare: Izvin, Herneacova, Stanciova, Petrovaselo, Nadăș și Bazoșul Vechi, unde trăiesc, la un loc, români, maghiari, sârbi, germani și țigani.

La mulți ani, Recaș! Mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din păcate, ați depășit cu mult timpul de 3 minute acordat unei declarații politice, conform regulamentului nostru al Camerei Deputaților, și colegii dumneavoastră care trebuia să mai ia cuvântul nu o să mai aibă posibilitatea de a vorbi la microfon.

Îmi cer scuze.

## **Doamna Daniela Popa:**

Vreau să vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus declarațiile politice în scris, și anume:

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii deputați Mircia Giurgiu, Samoil Vîlcu, Roberta Alma Anastase, Daniel Bărbulescu, Constantin Chirilă, George Ionescu, Dumitru Pardău.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC au depus în scris declarațiile politice deputații Mihai Apostolache, Vasile Mocanu, Costică Macaleți, Daniela Popa, Ioan Stan, Oana Niculescu-Mizil, Ion Stan, Valeriu Zgonea, Bogdan Liviu Ciucă, Sonia Drăghici, Ion Burnei, Dorel Covaci, Marian Ghiveciu, Ion Dumitru, Emil Radu Moldovan, Victor Surdu și Aura Vasile.

Tot în scris, din partea Grupului parlamentar al PD-L, doamna deputat Claudia Boghicevici.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris declarațiile politice domnii deputați Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Mirel Taloș, George Coroamă, Bogdan Țîmpău, Nini Săpunaru, Titi Holban, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Andrei Gerea, George Scutaru, Grațiela Gavrilescu, Horea Uioreanu, Cristian Dobre, Relu Fenechiu, Cristian Adomniței, Cristian Buican, Neculai Rebenciuc, Florin Țurcanu, Victor Paul Dobre, Lucia Ana Varga, Vasile Berci.

Din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul deputat Atilla Kelemen și, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Mă scuzați, și din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mihăiță Calimente depune în scris declarația politică.

Vă mulțumesc tuturor.

„Limba latină sau matematica limbii române”

Din anii de liceu ne aducem aminte că limba latină, deși era o limbă grea, era deosebit de frumoasă, pentru că ale ei cuvinte stăteau și stau la originea limbii române sau italiene de astăzi.

Cine învăța și înțelegea sensul limbii latine, înțelegea mai multe lucruri deodată, și anume: proveniența și vocabularul limbii române și italiene, gramatica sau logica construirii frazelor și, nu în ultimul rând, dacă vreți, o mare parte din dicționarul juridic, adică o matematică aplicată în domeniul științelor juridice moderne de astăzi, fără de care nu ar exista expresiile din instanțele de judecată, adică acea limbă străină pe care o vorbesc avocații între ei, judecătorii între ei și, în multe cazuri, formule de adresare ale unora către ceilalți

pentru a-și măsura virtuțile și a fi cât mai vizibili în pledoarii care conving.

La școală însă, mai recent, se învață fie limba engleză, fie limbile germană, spaniolă sau franceză, limba latină începând să dispară încetul cu încetul, lăsând parcă loc altor limbi străine care niciodată nu s-au studiat în școli.

Este bine de știut limba latină? Dar limba italiană?

La aceste două întrebări voi încerca să răspund, pe scurt, prin simple constatări.

Citind în limba latină, ești tentat să cunoști cât mai multe despre limba română și totodată curios a învăța limba italiană, să descoperi puțin câte puțin că ești ajutat de cuvinte, iar acest lucru nu este nici ușor, nici greu, însă este o provocare, și orice provocare te antrenează.

Citind în limba italiană, ești tentat a spune că este foarte ușor și plăcut, pentru că aproape toate cuvintele sunt asemănătoare limbii române, și ne întrebăm atunci de ce nu putem studia în mai multe școli limba italiană.

Nevoile de a învăța italiana au devenit din ce în ce mai mari, din mai multe motive decât cele ale italienilor de a învăța limba română.

Dar, în anumite situații, parcă am prefera ca și italienii să învețe limba română, și nu numai limba, ci și tradițiile, cultura sau spiritul poporului nostru. Poate că în acest mod vor învăța și mai multe despre noi, cel puțin pentru faptul că cei plecați de nevoie în Italia au construit prin muncă grea ceea ce cu siguranță nu ar fi făcut-o cu ușurință, tocmai pentru că este greu.

„Sănătatea în momente de criză economică” Organizația Mondială a Sănătății celebrează, în fiecare an, pe 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății. În 2009, ziua este dedicată temei „Salvați vieți! Faceți spitalele sigure în urgențe!”. Tema este generoasă, cuprinzând măsuri necesare în contextul a tot ce înseamnă nu numai urgențe spitalicești, dar și situații de dezastre și criză.

Criza economică mondială se suprapune peste factori naturali, biologici, tehnologici și sociali care privează populația de accesul la serviciile de sănătate preventive sau curative. OMS realizează diferențele enorme dintre țări și areale geografice privind asistența de urgență, care conduc de fapt la șanse scăzute de salvare a vieții.

Recesiunea economică îi determină pe oameni să-și neglijeze sănătatea și să ignore măsurile de prevenire a unor boli. Această situație este valabilă și pentru România. Reprezentanții OMS avertizează că există riscul blocării sistemelor publice de sănătate, supraaglomerate și slab finanțate.

Actualul context economic global ar putea determina o creștere importantă a cazurilor de boli mintale și a consumului de tutun și alcool. Tutunul ar putea ucide un miliard de persoane în acest secol.

În secolul al XX-lea, peste o sută de milioane de decese au fost cauzate de tutun, iar până în 2030 peste opt milioane de oameni vor muri anual în cazul în care măsurile de combatere a consumului de tutun nu vor fi eficiente. Organizația Mondială a Sănătății a propus o serie de strategii pentru a-i ajuta pe oameni să renunțe la fumat. Printre acestea se numără avertizările privind riscurile fumatului, interzicerea reclamelor la tutun și creșterea taxelor pentru aceste produse. În cadrul crizei economice, șomerii, emigranții și persoanele cu handicap sau cele care au suferit abuzuri sunt cele mai predispuse la depresie. Condițiile de muncă joacă un rol important în sănătatea mintală a populației, alimentează stresul, contribuie la apariția tulburărilor mintale și determină lucrătorii să solicite pensionarea anticipată sau pensionarea pe caz de invaliditate. Șomajul și lipsa unei siguranțe financiare sunt alți doi factori care pot dezechilibra pe plan mental. Stresul contribuie și la creșterea deceselor prin accidente de muncă sau rutiere. În următorii 20 de ani se estimează că pe plan mondial numărul deceselor rezultate în urma accidentelor rutiere se va dubla, ajungând la 2,4 milioane.

„Fermierii români unde să caute sprijin?”

Evoluția prețului la lapte, ca materie primă, precum și neimplicarea autorităților statului, prin organismele sale și pârghiile aflate la îndemână, m-au determinat să atrag atenția asupra acestui segment al societății românești: zootehnia.

Principalele probleme generate de scăderea continuă a prețului pentru lapte, ca materie primă, pot fi ușor constatate:

– prețul de producție este mai mare decât cel de vânzare;

– imposibilitatea fermierilor din zootehnie de a atrage fonduri structurale, deoarece fermierii români nu-și pot susține cota de participare la aceste programe;

– oprirea investițiilor în ferme, în principal în ceea ce privește achiziția de material biologic de calitate și tehnologie care ar conduce la îmbunătățirea managementului fermelor și ar scădea prețul de producție;

– în studiul de fezabilitate, fermele apar cu pierderi, ceea ce înseamnă respingerea dosarelor atât pentru fonduri structurale, cât și pentru angajarea de credite la bănci;

– falimentul fermelor are implicații sociale complexe și dramatice.

O altă problemă care a apărut ca o consecință a celor de mai sus este legată de libera circulație a laptelui intracomunitar. Nu există un control al importurilor din partea statului român. Programul „Cornul și laptele” ar trebui să reprezinte un program de susținere a fermierilor din zootehnia autohtonă. Pentru sprijinirea agriculturii românești, motorina pentru agricultură nu ar trebui să fie accizată.

Acordarea la timp a subvențiilor, într-un cuantum echivalent cu cel din celelalte țări ale Uniunii Europene, ar reprezenta un real sprijin pentru agricultorii români.

Cred cu tărie că România, în condițiile unei politici reale de sprijin, ar putea redeveni „grânarul Europei”.

„Industria ușoară, încotro?!”

Analiza transformărilor care se produc și care se vor produce în industria ușoară românească, incluzând aici industria textilă și de confecții, este o temă de mare actualitate. După ce a ajuns să fie în topul exportatorilor de confecții, după ce a ajuns să reprezinte aproape un sfert din comerțul nostru exterior cu UE, industria de profil este în declin de trei ani, iar trendul este în continuare descendent, aproape de colaps. Numărul lucrătorilor din domeniu a scăzut de la 450.000 la 290.000.

Industria textilă și de confecții are valență socială importantă pentru că absoarbe foarte multă forță de muncă necalificată, în special femei, atât din mediul rural, cât și din cel urban.

Și la nivelul municipiului Mangalia, criza economică a făcut și face victime în domeniul industriei textile. La sfârșitul anului trecut, „Steilmann – Româniaˮ și-a închis punctul de lucru din Mangalia. A fost prima fabrică din țara noastră sub acest brand care și-a sistat activitatea. Decizia de a renunța la activitatea de la Mangalia a lăsat fără locuri de muncă 150 de persoane. O altă fabrică de confecții, „Lumotexˮ – SRL, cu un număr de aproximativ 500 de angajați, în majoritate femei, este pe cale să concedieze aproximativ 80 de angajați.

Motivele care au condus la adoptarea acestor măsuri sunt multiple: creșterea nejustificată a prețurilor la utilități, peste limita suportabilității consumatorilor, ca și lipsa unei industrii primare necesare pentru actualul nivel al industriei confecțiilor, lipsa comenzilor și manopera mai scumpă decât în țările asiatice sau Republica Moldova. Piața internă este sufocată de produse din China, fiind astfel imposibil de recucerit după eliminarea cotelor de import, iar, pe de altă parte, exportatorilor români, pentru care UE era piața tradițională, le va fi foarte greu în păstrarea pieței de desfacere. Nicio firma românească nu poate face față concurenței pieței asiatice.

Întrebarea este ce se poate face pentru a limita pagubele, a stopa șomajul și a ne reorienta către segmente de piață cu valoare adăugată mai mare. Această întrebare este relevantă nu doar pentru industriile direct implicate, ci și pentru ansamblul economiei naționale. O prăbușire prea bruscă a acestor sectoare poate duce la dezechilibre grave, între care o contribuție redusă la PIB a producției industriale, creșterea șomajului în industrie și accentuarea problemelor sociale în orașele monoindustriale (cu industrie de profil).

„Ce facem cu pădurile României?”

Pădurile României dispar, iar costurile proastei gestiuni a fondului forestier sunt uriașe. Dispariția pădurilor este o problemă care ne privește pe fiecare dintre noi. Am uitat oare că pădurile sunt cele care ne oferă gratuit aerul pe care îl respirăm, că ele luptă cel mai eficient la încetinirea încălzirii globale, că ne oferă materie primă pentru industrii, că tot ele ajută la reglarea căderilor de precipitații?

Stimați colegi, pădurile trebuie să fie prioritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale din acest Guvern, care dorește protejarea pădurilor și a împăduririlor masive, iar societatea civilă are astăzi în România un rol extrem de important.

Tornadele din vara trecută, ploile torențiale, creșterea debitelor apelor au ras agoniseala de o viață a sute de oameni și toate acestea au fost cauzate, spun specialiștii, de defrișările ilegale. Mulți au o mare sete de a distruge pădurea și de a o exporta pe bani grei. Zeci de hectare de păduri s-au transformat peste noapte în bușteni, iar acest dezastru ar trebui să ne îngrijoreze pe toți, pentru a preîntâmpina dereglările climatice, inundațiile, eroziunile și alunecările de teren.

Ar trebui ca fiecare dintre noi să fie conștient de pericolul încălzirii globale, să ia atitudine și să militeze pentru protejarea și conservarea pădurilor. Numai așa conștientizăm că reîmpădurirea este vitală.

Câți dintre cei care nesocotesc aurul verde al țării știu că această resursă este intergenerațională și că o gestiune defectuoasă afectează viitorul copiilor noștri? Câți, stimați colegi? Câți cunosc că unui copac îi trebuie uneori un secol ca să crească și doar câteva minute ca să cadă răpus de visele de îmbogățire peste noapte ale unora? Vă rog să nu înțelegeți greșit. Nu sunt nici un poet neînțeles și nici vreun frenetic ecologist. Sunt un om care știe cu siguranță că o bună gestionare a resurselor naturale este secretul unei dezvoltări economice și sociale durabile, că un bun management în prezent presupune mult mai puține cheltuieli astăzi decât mâine.

Vă rog să reflectați cu maximă responsabilitate asupra acestui subiect.

„Declinul sportului românesc”

Cu câteva zile în urmă am asistat cu toții, neputincioși, la dublul eșec al echipei naționale de fotbal în confruntările cu Serbia și Austria. Nu este prima nereușită fotbalistică a românilor, nici ultima olimpiadă nu ne-a oferit prea mari satisfacții. Asistăm, practic, la declinul fotbalului și al sportului românesc, în general.

Este știut că cel mai bun ambasador al României peste hotare a fost, ani de-a rândul, sportul și marile succese ale mișcării sportive românești. Medaliile de aur ale Nadiei Comăneci obținute la Montreal în 1976, câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către echipa Steaua București la Sevilla în 1986, sutele de medalii câștigate de sportivii români la marile întreceri sportive și, firește, traseul fulminant al generației de aur a fotbalului românesc la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994 au făcut ca România să fie cunoscută în lume, iar cetățenii săi priviți cu respect și

admirație. Din păcate, ceea ce mergea cel mai bine în România, sportul, în general, și fotbalul, în special, se află aproape de colaps.

Motivele care au dus la declinul sportului românesc sunt multiple. Dați-mi voie să menționez câteva:

1. diminuarea sportului de masă;

2. lipsa sălilor de sport din toate școlile, a aparatelor

sportive din sălile de sport existente, a centrelor sportive și a centrelor de recreere pentru publicul larg;

3. lipsa infrastructurii performante în sprijinirea sportului

de masă și de performantă;

4. lipsa managementului și a marketingului sportiv în

descoperirea viitorilor sportivi;

5. lipsa reglementărilor legale de recompensare a foștilor sportivi de performanță cu rezultate deosebite în sportul românesc;

6. problema recompensării la un mod acceptabil a actualilor sportivi sau a celor promițători pentru sportul de performanță, în așa fel încât aceștia să nu emigreze;

7. lipsa de cercuri sportive de aptitudini;

8. mediatizarea excesivă a anumitor sporturi în

„1 aprilie și salariile profesorilor – o păcăleală pe cinste!” Acum câteva luni, când se dăduse drumul la sacul cu promisiuni în vederea culegerii roadelor campaniei electorale, se susținea, extrem de vocal și convingător, chiar de către cei care au câștigat alegerile, că, de fapt, Guvernul Tăriceanu nu vrea să mărească salariile profesorilor cu 50%, că tot el nu e de acord cu mărirea pensiilor la gradul I și II de muncă, cu mărirea alocațiilor, precum și cu multe alte măriri! Asta, desigur, în condițiile în care știau ei sigur, și ne asigurau și pe noi, că sunt bani la buget, că sunt surse de finanțare pentru salariile profesorilor, că există o lege (Legea nr. 221) votată în Parlament, lege care trebuie aplicată „imediat”, chiar „în secunda doi”, cum promitea, plin de convingere, actualul prim-ministru Emil Boc.

Numai că, odată scopul atins, guvernanții noștri au tins și ei să schimbe registrul. De unde până atunci se uza de o frazeologie optimistă, dătătoare de speranță, încă din primele zile de când Emil Boc a fost desemnat premier acesta declara, într-o notă pesimistă, care nu prevestea nimic bun pentru dascăli, că trebuie să vadă starea „vistieriei țării”, cerând, totodată, un „răgaz” în problema majorării salariilor profesorilor.

După aproape patru luni de „abramburealăˮ, pe 1 aprilie, fără a fi însă o păcăleală, Guvernul a luat hotărârea de amânare a majorării salariale pentru personalul din învățământ, inițial până la 31 decembrie, dar, sub presiunea amenințărilor cu diverse forme de luptă sindicală, s-a revenit la o amânare de o lună. Și când ne amintim ce supărat a fost domnul președinte Traian Băsescu atunci când s-a amânat majorarea salariilor până de ziua păcălelilor, el declarând: „De ce nu se pot mări salariile de acum și se pot mări în aprilie?” Iată o întrebare care ne îndreptățește să punem și noi una: de ce nu se pot mări salariile de acum și se pot mări în mai sau... mai târziu?

Să credem că prin această decizie Guvernul Boc a recunoscut că Guvernul Tăriceanu a avut dreptate când a susținut, chiar cu prețul pierderii de voturi, că nu există bază pentru sustenabilitatea Legii nr. 221? Oricum, dacă la sfârșitul anului, atunci când a promulgat legea majorării salariale a profesorilor, președintele o considera justificată, lucrurile s-au mai schimbat între timp, desigur... din cauza crizei! Numai că sindicaliștii din învățământ consideră, pe bună dreptate, că legea e lege și ea trebuie respectată. La fel și promisiunile!

„Guvernul tuturor posibilităților... abuzive”

Deși domnul Boc declara, în februarie, că orice demnitar care va fi inculpat într-o cauză penală va avea aceeași soartă precum Constantin Iancu, director al Administrației Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare, care a trebuit în cele din urmă să-și dea demisia după ce scandalul numirii sale ajunsese la paroxism, constatăm în această perioadă că una ni se spune și alta este de fapt procedura guvernamentală.

Avem acum ocazia de a constata că în acest guvern au loc numiri în funcții ale unor persoane controversate, alese pe criterii cel puțin dubioase, neverificate sau mai degrabă ascunse publicului, până ce dezvăluirile despre acestea încep să provoace reale cutremure mediatice.

Dacă în cazul DGIPI s-a ajuns la numirea unui șef al instituției care numai după opt zile de la numire a fost reținut, ne întrebăm ce mai poate urma în săptămânile următoare. Este pentru prima dată în istoria recentă a României când șeful unei structuri departamentale din siguranța națională este arestat!

De la plecarea rapidă a doi miniștri de interne din guvern, din cauza propunerilor la DGIPI, s-a ajuns acum la propuneri absolut năucitoare! A fost numit recent ca șef al DGIPI un personaj cercetat într-un dosar... sau mai multe, cu implicații dezastruoase... mită, presiuni, furnizarea de informații secrete, trafic de droguri. Domnul Boc spune că nu știa nimic. De unde să știe? E doar prim-ministru! Cine să-l informeze?

Dar știa domnul Bazac, care e doar ministru, ce ocupații, la cerere, a avut noul numit în funcție de conducere la DGIPI, că doar listingurile de telefoane se pot solicita în baza bunelor relații, așa, ca între prieteni... sau rude... Doar prietenii și rudele la nevoie se cunosc, dar, din păcate, aceste binefaceri le mai află și DNA-ul, chiar dacă este vorba doar de o mână de ajutor la ceas de amenințare... telefonică, doar!

Și ca totul să încheie numirile din primele luni de guvernare în stil „revoluționarˮ, aflăm că mai avem parte de una recentă, cel puțin la fel de spectaculoasă ca cele mai sus menționate: Emilian Cutean, proaspăt repus la șefia Secretariatului pentru Problemele Revoluționarilor, a fost trimis în judecată pentru operațiuni financiare incompatibile cu funcția și abuz în serviciu, respectiv complicitate la aceste infracțiuni.

„60 de ani de existență a Alianței Nord-Atlantice”

Summit-ul NATO desfășurat între 3 – 4 aprilie 2009 la Strasbourg și Kehl a fost marcat de aderarea altor două țări, Croația și Albania, al treilea val de extindere după 1990 și sfârșitul Războiului Rece, ceea ce va ridica numărul statelor membre de la 26 la 28, dar și de sărbătorirea a 60 de ani de la înființarea structurii militare. Reuniunea s-a desfășurat în locuri ce simbolizează reconcilierea franco-germană, la Strasbourg, în Franța, și la Kehl și Baden-Baden, în Germania, și a marcat, în plus, reîntoarcerea Parisului în comandamentul militar al Alianței, de unde s-a retras în 1966, în urma unei decizii a lui Charles de Gaulle.

Printre discuțiile acestei întâlniri sunt de menționat, în primul rând, alegerea unui nou secretar general al organizației, în persoana premierului danez Anders Fogh Rassmusen. Deși Turcia s-a opus insistent de la început acestei candidaturi, fiind nemulțumită de reacțiile lui Rasmussen în cazul scandalului provocat de caricaturile profetului Mohamed, dar și de faptul că primul-ministru nu a interzis emiterea de către un post de televiziune kurd în Danemarca, candidatura lui Rasmussen a fost unanim votată, fiind susținută în special de către Sarkozy și Merkel, care l-au apreciat pe danez drept un diplomat strălucit, care va obține la sigur succese mari pe durata mandatului său.

Dar să nu uităm de problema Afganistanului, care a acaparat discuțiile. Trioul Sarkozy – Merkel – Obama a declarat de mai multe ori că terorismul nu este o problemă care amenință doar continentul nord-american, ci și Europa, în egală măsură, de aceea îmbunătățirea și stabilizarea situației din Afganistan ar fi neapărat și în folosul statelor europene.

O pată de culoare a reprezentat-o prezența premierului italian Silvio Berlusconi, care a ratat întâlnirea din dimineața celei de a doua zile pentru că vorbea la telefon. Renumele său în presa internațională – „premierul caraghiosˮ.

Președintele României, Traian Băsescu, pe care mai nimeni nu l-a băgat în seamă la Summit, ar putea primi și el cât de curând apelativul de „președinte caraghiosˮ. Da’ chiar, de ce a fost Băsescu la Summit?!

„Guvernul Boc a uitat cu desăvârșire promisiunile făcute fermierilor și agricultorilor români”

Au trecut aproape 4 luni de guvernare pline de promisiuni pompoase, care s-au dovedit rapid a fi doar vorbe goale și bâlbâieli amețitoare. Putem constata cu ușurință că am fost înzestrați, prin bunăvoința domnului președinte-jucător de alianțe și coaliții, cu un guvern fără niciun plan, fără nicio direcție, fără nicio viziune, fără un viitor pentru români. Un guvern care promite mult și uită tot a doua zi. Un guvern care adoptă ordonanțe ilegale sau inventează proiecte pe care nu le mai susține ulterior. Un guvern al jocului de glezne, din prea multă plictiseală pe la reuniuni... Și atât.

Domnul prim-ministru Boc a demonstrat, prin bugetul pentru anul 2009 de numai 0,76% din PIB pe care l-a alocat Ministerului Agriculturii, că nu are nicio prioritate în acest an și că agricultura românească nu are decât să devină Cenușăreasa Europei.

Domnii guvernanți PSD-iști și PD-L-iști au scris negru pe alb în Programul de guvernare că vor susține cu toate puterile agricultura românească, că vor proceda la „susținerea financiară și fiscală a agriculturii prin programe și bugete multianuale”, că vor avea ca importante și prioritare obiective de guvernare în ceea ce privește domeniul agriculturii și următoarele:

– aplicarea de scheme eficiente de finanțare a agriculturii pentru absorbția integrală a fondurilor cofinanțării de la bugetul de stat, prin proiecte tip „Fermierulˮ și SAPARD-ul românesc;

– creșterea subvenției, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte țări ale UE, până la momentul de convergență cu programul european de subvenție;

– promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parțial pentru piață;

– subvenționarea semințelor selecționate, a materialului săditor și a materialului genetic ameliorat;

– nivelul mediu al subvențiilor pentru toate tipurile de sprijin acordate sectorului agricol va fi anual 1.500 lei /hectar.

Și acestea sunt doar câteva dintre promisiunile făcute sub jurământ în Parlamentul României la învestire, dar neîndeplinite până în prezent, deși măcar din bun-simț o parte dintre ele ar fi trebuit să-și găsească corespondent în preocupările Ministrului Agriculturii, care să fie transformate în decizii rapide, mai ales că în perioadă de criză agricultura ar trebui să devină o prioritate pentru un guvern responsabil.

„«Haiducul» Boc înființează fondul de solidaritate”

O nouă idee de impozitare a veniturilor celor „bogațiˮ pentru înființarea unei contribuții de solidaritate, care să vină în sprijinul celor „săraciˮ pare o năstrușnicie demagogică izvorâtă din perioada comunistă.

Oare Programul de guvernare a reprezentat doar un document de propagandă ieftină, de unică folosință, uzitat doar la învestirea Guvernului condus cu atât de multă „responsabilitateˮ de domnul Boc de aproape patru luni?

Cum este posibil să susții și în campanie, și la semnarea contractului de legământ al Coaliției, și la asumarea Programului de guvernare în Parlament, sub jurământ solemn, că nu vei renunța pentru nimic în lume la cota unică de 16%, și acum să vii cu idei abracadabrante demne de o altă perioadă, de tristă amintire?

În mai multe capitole ale vestitului Program de guvernare PD-L – PSD se repetă angajamentul de „asigurare a unui sistem fiscal echitabil prin menținerea cotei unice de impozitare existente de 16%..., precum și reducerea numărului de taxe și impoziteˮ.

Domnul Boc vine acum și le spune bugetarilor care câștigă mai mult de 80 de milioane de lei vechi că veniturile ce depășesc această sumă vor fi taxate cu 90%. Și denumește această nouă idee de taxare „contribuție de solidaritate”, care va merge într-un fond special din care Guvernul să plătească salariații cu venituri mici.

Deci, constituirea acestui fond special, visat de domnul Boc, spun specialiștii Coaliției, este realizabil prin modificarea cotei unice, prin introducerea unei cote diferențiate în Codul fiscal.

Unde este rațiunea acestei noi invenții, domnule premier? Cum veți ajuta economia românească prin acest nou tip de haiducie PD-L-istă? De ce ați rămas la guvernare, domnule Boc, dacă nu aveți în plan măsuri serioase care să salveze economia românească cu adevărat în această dificilă perioadă și veniți doar cu populisme demne de un stil de politică practicat o perioadă lungă în România, dar îngropat acum 20 de ani cu mari sacrificii de români?

Dacă unii nu au voie să câștige mai mult decât președintele țării, schimbați legile, domnule Boc, faceți o reformă reală care să schimbe în bine lucrurile pe termen lung, nu luați cu o mână și dați cu alta din veniturile celor care muncesc și, care, poate, au învățat o viață pentru a ajunge la acest stadiu, doar de dragul de a arăta lumii cât de solidar ați devenit cu cei năpăstuiți, acum, în prag de campanie!

„Ministrul Stănișoară trebuie să se lupte pentru bugetul apărării”

Am luat act cu îngrijorare, în cursul săptămânii trecute, de informațiile din presă potrivit cărora următoarea rectificare bugetară va determina diminuarea fondurilor alocate unor ministere, printre care se numără și Ministerul Apărării.

Sunt surprins că asemenea informații nu au fost infirmate de oficialii ministerului, ceea ce mă face să cred că ele au o bază reală. Nu trebuie să uităm faptul că apărarea are în acest moment doar 1,3% din PIB, cel mai mic buget de la intrarea României în NATO. Chiar ministrul apărării preciza, în răspunsul la o interpelare pe care am formulat-o, că în

acest moment constrângerile bugetare afectează drastic programele de înzestrare a instituției. Spre exemplu, ministrul apărării arăta că pentru forțele terestre din teatrele de operații majoritare în cadrul trupelor române din afara țării vor fi achiziționate doar blindajul de protecție pentru 13 transportoare blindate și mijloacele de comunicație pentru 7 transportoare blindate.

Viața soldaților care își desfășoară activitatea în afara granițelor și luptă în sectoare dificile, mai ales în Afganistan, poate fi pusă în pericol de întârzierile programelor de achiziții de tehnică militară necesară pentru a le crește gradul de protecție. Din păcate, chiar vineri, 3 aprilie, Armata Română a mai înregistrat o pierdere în Afganistan, căpitanul Petre Tiberius căzând la datorie în timpul unei misiuni de luptă.

Vă cer public, domnule ministru Mihai Stănișoară, să faceți toate demersurile necesare pentru ca următoarea rectificare a bugetului să nu diminueze fondurile apărării.

Vă solicit să vă implicați și să determinați CSAT și Guvernul să susțină majorarea fondurilor pentru apărare, pentru ca măcar programele de înzestrare pentru trupele din teatrele externe să nu fie afectate.

Cred, domnule ministru, că apartenența la partidul majoritar din Coaliția de guvernare și faptul că ați fost consilier prezidențial pe probleme de securitate vă creează greutatea politică necesară pentru a-i determina pe președinte și premier să nu diminueze bugetul apărării.

## „Ipocrizie marca PSD”

Asistăm de câteva săptămâni la ieșiri tot mai de neînțeles ale domnului Mircea Geoană. Fie critică măsurile luate de Guvern, chiar de către miniștrii PSD (exemplu: ministrul muncii), fie se erijează într-un social-democrat gen Ion Iliescu, populist, sau gen Adrian Năstase, ipocrit, fie contestă acțiunile premierului Emil Boc, exemplul cel mai clar fiind în ceea ce privește acordul cu FMI.

Pare că domnul Mircea Geoană suferă de grave pierderi de memorie atunci când revine și își revizuiește părerile, oferindu-ne, pe același subiect, o nouă perspectivă, total opusă primeia, pe care o susține cu la fel de multă convingere.

Mai nou, se pronunță împotriva instituțiilor statului, cere Parchetului General explicații privind modul în care procurorii soluționează dosarele și, chiar mai mult, președintele Senatului României se erijează în avocatul lui Gigi Becali, sugerând judecătorilor ce sentință să pronunțe.

Aceasta este o recidivă a PSD, Ion Iliescu cerând justiției în 1995 să introducă recursul în anulare, procedură care a blocat dreptul proprietarilor de recuperare a bunurilor confiscate abuziv de regimul comunist.

În perioada Adrian Năstase, România a fost permanent criticată de Uniunea Europeană pentru problema justiției. Abia în mandatul președintelui Traian Băsescu, justiția a căpătat statutul de independentă, fapt apreciat de Uniunea Europeană.

Indiferent de corul de denigratori ai președintelui Băsescu și ai liderilor PD-L, noi respectăm legile, independența justiției, statul de drept. Același lucru ar trebui să-l facă și PSD în frunte cu Mircea Geoană.

Domnule Geoană, nu amestecați interesele României, grija Guvernului de a traversa cât mai ușor pentru oameni perioada de criză, măsurile competente care trebuie luate în această perioadă, responsabilitatea de a guverna acum, cu interesul dumneavoastră personal în calitate de candidat din partea PSD la Președinția României.

Această atitudine nu este demnă de al doilea om în stat, este de-a dreptul ridicolă.

## „Noul Cod civil și libertatea de expresie”

În această declarație politică dorim să vă supunem atenției protestul fondatorilor Clubului Român de Presă referitor la reglementările noului Cod civil privind libertatea de expresie. Demersul nostru se justifică în contextul în care Partidul Conservator este de acord cu opinia că noile reglementări aduc atingere gravă libertății de opinie și de exprimare, principiu fundamental al unei democrații.

Prin urmare, voi da citire acestui protest:

„Semnalăm un pericol major pentru democrație: suprimarea, legiferată prin noul Cod civil, a libertății de expresie. Suntem cei mai mulți dintre fondatorii Clubului Român de Presă, creat de către noi în anul 1997, având ca principală misiune apărarea libertății de exprimare. Unii dintre noi ne-am consacrat energia acestei cauze încă din 1990, când am fondat Societatea Ziariștilor din România și apoi Asociația Ziariștilor Români. În acest moment, există riscul nu numai de a fi anulate rezultatele acestui îndelungat și perseverent demers pe care noi l-am făcut, susținuți de întreaga breaslă a jurnaliștilor și de toți cetățenii care doreau o democrație consolidată. Iar consecința, dacă proiectul Codului civil nu va fi modificat, este ca libertatea de expresie să fie atât de afectată, încât presa să se întoarcă la statutul anterior evenimentelor din decembrie 1989. Sub aspectul democrației, aceasta ar echivala cu o catastrofă. Nu intrăm în detalii, pentru că subiectul a fost pe larg dezbătut de către presă și politicieni și a făcut și obiectul unor proteste ale Uniunii Sindicale „MediaSindˮ, căreia i s-au alăturat organizațiile internaționale care apără libertatea de expresie. Insistăm însă semnalând pericolul care amenință, din această perspectivă, democrația din România. Opriți procesul de legiferare a actelor normative antipresă! Luați exemplul Statelor Unite care, printr-un singur articol din Constituție, au asigurat libertate și stabilitate presei, garantând pur și simplu libertatea de expresie și dreptul la opinie al tuturor cetățenilor, inclusiv al jurnaliștilor.”

Protestul este susținut de: Horia Alexandrescu, Dan Andronic, Octavian Andronic, Lucian Avramescu, Bogdan Ficeac, Sorin Oancea, Sorin Roșca Stănescu, Gabriel Stănescu, Octavian Știreanu, Mihai Tatulici, Marius Tucă, Mihnea Vasiliu, Gheorghe Voicu.

## „Ziua Mondială a Sănătății”

În anul 1948, prima Adunare mondială a sănătății a decis înființarea unei zile mondiale a sănătății, iar din anul 1950, această zi a fost sărbătorită, în fiecare an, pe data de 7 aprilie. Cu ocazia acestei zile se abordează probleme de o importanță deosebită și se încearcă să se atragă atenția asupra unor lucruri prioritare de care să se ocupe Organizația Mondială a Sănătății.

Totodată, această zi este folosită și pentru lansarea de programe și proiecte pe termen lung. Acest lucru este dovedit prin faptul că de când se celebrează această zi în România, fiecare an a avut o temă reprezentativă din punct de vedere al sănătății publice la nivel mondial.

Pentru o dezvoltare armonioasă și sigură a unei țări, sănătatea este o prioritare pentru fiecare cetățean. Sănătatea înseamnă lipsa bolilor, dar și o stare fizică, morală și socială viguroasă, care permite dezvoltarea celorlalte domenii de funcționare. De aceea nu trebuie să rămânem indiferenți la problemele și insuficiențele care sunt în cadrul spitalelor și al farmaciilor, cum ar fi: lipsa aparaturilor medicale de specialitate, lipsa medicamentelor, starea spitalelor, criza medicilor și a asistenților în localități.

Un semnal de alarmă cât se poate de îngrijorător se referă și la condițiile de muncă mizere și riscul contaminării prin lipsa unor materiale elementare de lucru.

O altă problemă în domeniul sănătății o reprezintă și migrația forței de muncă. Fără o forță de muncă în sănătate, progresele în sistemele de sănătate nu pot fi atinse și nu pot beneficia de ele oamenii care au nevoie de îngrijiri.

Am încrederea că, prin luarea de măsuri și prin muncă, împreună vom putea să sprijinim acțiunile privind îmbunătățirea stării de sănătate, acordarea de sprijin pentru spitale și cadrele medicale.

„Reclădirea încrederii în economia românească”

Acordul liderilor G20 la summit-ul de la Londra, care a avut loc săptămâna trecută, marchează un prim pas decisiv pe calea relansării economiei. Deși s-a desfășurat sub semnul divergențelor, reuniunea statelor G20, ce concentrează 90% din bogăția mondială, și-a atins, în mare parte, scopul: liderii celor mai dezvoltate 20 de țări din lume au căzut de acord asupra unui important plan de stimulare a economiei mondiale, care include întărirea legislației privind fondurile de investiții și paradisurile fiscale, precum și reglementarea mai strictă a sistemului financiar global.

Au fost dezbateri aprinse, s-au adoptat măsuri importante, care trebuie să se afle și în atenția noastră, mai mult decât tot felul de bombe mediatice lansate pentru a deturna atenția publicului.

Liderii G20 au decis să pună capăt paradisurilor fiscale care nu se conformează reglementărilor fiscale internaționale și care nu sunt de acord să furnizeze informațiile solicitate de autorități. Totodată, s-a hotărât suplimentarea fondurilor FMI și ale altor instituții financiare cu un trilion de dolari.

Așadar, mai multe reguli, un control mai riguros al piețelor financiare și reforme instituționale, acestea sunt principalele măsuri menite să „vindece” economia mondială. În documentul pe care l-au semnat toți șefii de stat și de guvern prezenți la summit se regăsesc punctele centrale ale planului de reformă, fiind cel mai mare plan economic global din istorie, prin care 5 mii de miliarde de dolari vor fi injectate în economia mondială.

La summit-ul de la Londra s-a discutat și despre alimentarea fondurilor pentru ajutarea piețelor emergente în dificultate, în special a țărilor est-europene, afectate din ce în ce mai mult de criza economică.

Toate măsurile adoptate ne privesc și pe noi, pentru că România este afectată de criză, o criză pe care nu am provocat-o noi, dar care a scos la lumină toate dezechilibrele structurale acumulate de economia țării noastre. Criza va fi de durată și trebuie să fim capabili să ne protejăm, trebuie să știm ce decizii majore sunt adoptate la nivel global, pentru că aceste decizii influențează economia românească, precum și

„APIA și plățile în agricultură”

Despre bugetul MAPDR pe 2009 am discutat și vom discuta atâta timp cât cei de la guvernare își vor da seama ca este absolut necesară o rectificare bugetară. Despre APIA și funcționarea deficitară a acestei instituții vom discuta, de asemenea, mult timp de acum înainte. În rândurile ce urmează voi prezenta prejudiciile pe care instituția mai sus menționată le aduce locuitorilor din județul Botoșani, pe care îi reprezint în Parlament.

Una dintre cele mai importante probleme pe care le întâmpină agricultorii botoșăneni se referă la respingerea plății pentru sprijinul pe unitate de suprafață și accesării de fonduri nerambursabile pentru Măsura 141 pentru fermele de semisubzistență și Măsura 112 pentru instalarea tinerilor fermieri.

O altă problemă se referă la controlul efectuat prin teledetecție conform ortofotoplanurilor, executate de Firma „Gausˮ din Timișoara. Problema constă în faptul că sumele ce ar trebui plătite sunt respinse de la plată, deși, în realitate, ele se cuvin în mod real agricultorilor, deoarece corespund cu declarațiile din anul 2008. Respingerea la plată se face din cauza confuziilor care se produc la citirea ortofotoplanurilor. Confuziile sunt determinate de faptul că pe suprafețele mici cultivate cu diferite culturi agricole interpretarea acestora este practic imposibilă din cauza multiplelor erori de identificare a parcelelor.

Spre exemplificare, dacă avem o suprafață de 7 hectare cultivată cu lucernă, din care 3,5 hectare au fost cosite și 3,5 hectare nu, la verificare cele cosite nu apar ca fiind cultivate, ele, deși există în realitate, fiind declarate corect, sunt respinse în urma verificării, nefiind luate în considerare la plata subvenției.

În ceea ce privește identificarea parcelelor în blocul fizic, aceasta trebuie făcută corect, nu doar în blocul în care se află parcela, ci și la scară, pentru că o deviere cât de mică duce la sistarea plății către agricultori.

Țin să menționez faptul că ingineri agronomi, specializați în măsurarea terenurilor agricole, au fost respinși la plată în urma teledetecției, pentru că nu au putut fi identificate suprafețele de pământ la scară. Acest lucru este inadmisibil, din cauză că aceste persoane posedă suprafețe însemnate de pământ. Dacă specialiștilor li s-a putut întâmpla așa ceva, atunci cum și-ar putea identifica corect suprafața de pământ un țăran?

„Efectele politicii Guvernului Boc încep să se vadă”

Domnul Boc pregătește încă o surpriză mediului de afaceri din România. Una, evident, neplăcută, pentru că, în opinia dumnealui, criza mondială nu este de ajuns pentru decapitarea mediului de afaceri românesc, așa că trebuie, ritmic, din ședință în ședință, ajutată și de către Guvern.

Surpriza despre care aminteam se referă la anularea deductibilității TVA pentru achiziția de mașini. Mai exact, de la 1 mai, companiile nu-și vor mai putea deduce taxa pe valoare adăugată pentru achizițiile de vehicule motorizate de până la 3,5 tone și cu maximum nouă scaune, inclusiv al șoferului, prevederea aplicându-se și clienților firmelor de leasing financiar.

TVA nu mai poate fi dedusă nici pentru cumpărarea de bunuri destinate vehiculelor, inclusiv carburanți, lubrifianți, piese de schimb sau componente pentru întreținere, reparații sau modificări în regie proprie. De la această prevedere ar urma să facă excepție doar vehiculele utilizate în scop comercial, în vederea vânzării, și cele pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi. În această categorie se mai înscriu vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, pentru închirierea către alte persoane, instruirea în școlile de șoferi și transmiterea utilizării în cadrul unui contract de leasing financiar sau operațional.

Dacă o astfel de prevedere ar fi suportabilă pentru cei – ușor de identificat – care și-au permis achiziționarea de limuzine de lux, pentru restul, și mă refer la IMM-urile pe care Guvernul declară că dorește să le sprijine, decizia ar fi extrem de greu de suportat. Cum îl sprijină pe întreprinzătorul care și-a achiziționat o Dacia Logan de 1,5 tone? Interzicându-i deducerea TVA?

Ca liberal, eu sunt îngrijorată de soarta clasei medii, cu greu înfiripată în România.

Mă întreb dacă domnul prim-ministru știe cam ce fel de mașini își permit, își mai permit, în contextul actual, microîntreprinderile?

Ar dori, cumva, domnul Boc, să îi vadă pe directorii acestora circulând, în interesul serviciului, cu... bicicleta? Ori cu căruța? Să nu fi văzut Domnia Sa că, deseori, directorul e la volan, iar mașina pe care o conduce e plină de marfă?

„Bisericile de lemn din zona Făgetului”

Așezată la poalele munților Poiana Ruscă, într-o pitorească depresiune intracolinară, desfășurată sub forma unui imens amfiteatru la răspântia drumurilor ce fac legătura dintre Banat și Ardeal prin ținutul Pădurenilor și Valea Mureșului, zona Făgetului a fost în permanență un liant economic și spiritual între aceste regiuni istorice.

Este cunoscută și sub numele de Bucovina Banatului. Datorită sinonimiei bogățiilor folclorice și etnografice păstrate nealterate în ciuda unor puternice mutații și influențe exterioare întâmplătoare sau dirijate, este astăzi cea mai reprezentativă zonă de păstrare și transmitere a civilizației materiale și spirituale românești din Banat.

Zona a fost și este împădurită pe suprafețe întinse, renumită prin arhitectura în lemn, reprezentată de locuințe tradiționale, cât și de lăcașuri de cult. Semnificative pentru construcțiile din lemn și arhitectura populară sunt bisericile de lemn, monument istoric din această zonă.

Aceste biserici au o notă comună dată de materialul din care sunt ridicate, tehnica de construcție, precum și desfășurarea planimetrică. Aceste biserici datează din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea, al XIX-lea, ridicându-se de regulă în cimitirul satului, în locuri ferite de inundații.

În număr de patrusprezece, bisericile de aici au primit statutul de monument istoric, unele de interes național, altele de interes județean, primind acest statut în anii ʼ80, și fiind într-o stare de degradare vizibilă, au primit fonduri pentru reparația acoperișului din șindrilă.

În schimb, pictura de o certă valoare ce aparține de școli, fie cea de la Strediste (Vârșeț, Serbia) condusă de Gheorghe Diaconovici Loga, tatăl cărturarului C. D. Loga, cât și de pictori din Țara Românească și Ardeal, este în continuă degradare.

Au trecut mulți ani de când a fost schimbat acoperișul, 80% dintre ele sunt și acum în pericol de degradare prin infiltrația apei de ploaie.

Aceste biserici prezintă valoare atât prin arhitectură, arhitectura tradițională, populară, religioasă, cât și prin pictura la fel de importantă pentru epoca în care au fost create.

„Reabilitarea termică a blocurilor, în pixul lui Blaga!”

Prin prezenta declarație politică doresc să supun atenției publice problema reabilitării termice a blocurilor de locuit și să trag un semnal de alarmă actualilor guvernanți despre modul în care au legiferat acest program național. În data de 4 martie 2009, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 18 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155/12 martie 2009, care reglementează lucrările de intervenție pentru izolarea termică a blocurilor de locuințe construite în perioada 1950–1990, etapele și modalitățile de finanțare a lucrărilor, precum și răspunderile autorităților publice și ale asociațiilor de proprietari.

Ulterior, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194/27 martie 2009 a apărut Ordinul nr. 163/540/23 al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, al ministrului finanțelor publice și al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acestei ordonanțe de urgență. Până aici, toate bune și frumoase. Apreciez modul rapid în care Guvernul a elaborat și a introdus în procedura parlamentară acest act normativ, extrem de important pentru agenții economici de profil, pentru crearea de locuri de muncă, pentru asociațiile de proprietari, într-un an de criză economică, acest program fiind susținut și de PNL și inclus printre măsurile liberale anticriză pentru 2009.

Guvernul păcătuiește însă în textul ordonanței. Art. 13 prevede modalitatea în care se finanțează lucrările de intervenție, și anume 50% din alocațiile de la bugetul de stat (prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței), 30% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale (și/sau din alte surse legal constituite) și 20% din fondul de reparații al asociației de proprietari (și/sau din alte surse legal constituite). Numai că alocarea prin program național a fondurilor aferente cotei-părți de 50% către bugetele locale se face prin Ordin al ministrului, doar al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, deși această ordonanță a fost contrasemnată, logic, și de ministrul administrației și internelor, fiind vorba de bugete ale unităților administrativteritoriale.

„Tinerii – victime colaterale ale Guvernului Boc”

Primul impuls în deschiderea prezentei declarații politice a fost să fac apel la programul de măsuri anticriză al Guvernului Boc. Apoi, confruntat cu realitatea, mi-am dat seama că nu poți apela la ceva ce nu există. Există doar declarații și încercări de liniștire a unor parteneri sociali, agitați și speriați de lipsa de reacție a Guvernului în fața crizei.

Cu toate acestea, nu am găsit niciun rând, niciun cuvânt despre protejarea și susținerea tinerilor în aceste vremuri tulburi. Deși ei sunt cei mai afectați: de reforma învățământului – eterna abrambureală, de declinul unor industrii în care se regăsesc cu precădere tineri (vezi industria IT sau sectorul de servicii și vânzări), de spectrul șomajului și al lipsei de locuințe.

Dar să nu greșesc – am găsit câteva declarații, chiar bombastice, numai că acestea au fost făcute de către reprezentanții actualei puteri în perioada de campanie electorală.

Și să le luăm pe rând:

„Primă de prim job pentru tinerii din mediul rural sau cu venituri modeste”

Sursa: Programul politic de guvernare al Alianței PSD+PC, 2008–2012, 10 angajamente pentru România

Ce s-a făcut? Evident, nimic, în bugetul de stat pe anul 2009 neexistând nicio prevedere în acest sens. Tinerii din mediul rural sau cu venituri modeste nu numai că nu beneficiază de o primă de primă angajare, dar se pot considera norocoși dacă își găsesc un loc de muncă.

„Niciun tânăr fără loc de muncă”

Sursa: Programul politic de guvernare al Alianței PSD+PC, 2008–2012, 10 angajamente pentru România

Citind această promisiune i-aș lansa o provocare domnului Boc sau doamnei ministru Ridzi în a previziona câți dintre cei 800.000 de șomeri anunțați sunt tineri.

„Subvenții pentru angajatorii care demonstrează că au avut angajați la prima slujbă sub 25 de ani”

Sursa: Programul politic de guvernare al Alianței PSD+PC, 2008–2012, 10 angajamente pentru România

Din nou o măsură nerealistă, care nu apare în proiecția bugetului de stat pe anul 2009.

„Restructurarea – o formulă pentru o politizare eficientă” Anii 2004 – 2008 au reprezentat un real progres în definitivarea reformelor privind depolitizarea administrației publice centrale și locale. Introducerea legislației privind funcționarii publici și depolitizarea instituției prefectului au fost pași importanți în asigurarea neutralității și profesionalismului în funcțiile publice administrative.

Iată că acum asistăm la un asalt al noii puteri în desființarea acestor principii. Primul pas a fost făcut prin adoptarea de către majoritatea parlamentară a Proiectului nr. 187/2009, care dezbracă de haina neapartenenței politice funcțiile de prefecți, de înalți funcționari publici. Reamintesc că adoptarea legii privind Statutul funcționarului public a constituit criteriu politic de aderare la Uniunea Europeană, ca un principiu fundamental de funcționare a democrației și a slujirii interesului public și care este statuat în Constituția României.

De asemenea, politizarea funcției publice ia avânt și în teritoriu. Atunci când nu pot încălca flagrant legislația României, reprezentanții noii puteri recurg la așa-zisele reorganizări. Un exemplu este județul Suceava, unde 13 funcții de conducere din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Suceava vor fi desființate în urma reorganizării acestei instituții.

În urma reorganizării, toți șefii de servicii și șefii de administrații adjuncți ar trebui să opteze pentru o altă funcție de conducere sau de execuție, „în limita posturilor vacante”. Întrebarea sensibilă este ridicată chiar de această ultimă formulare. Ce se întâmplă dacă nu sunt posturi vacante sau dacă acestea nu corespund pregătirii funcționarilor respectivi? Este evident că va avea loc o curățare pe criterii politice, pentru a face loc simpatizanților PSD – PDL.

„Doi români din staff-ul unui partid de la Chișinău, expulzați din Republica Moldova”, „Șaisprezece turiști români din trenul București – Chișinău, împiedicați să intre în Republica Moldova”, „140 de români au fost împiedicați să intre în Republica Moldova” – sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în diverse ziare și care demonstrează că relațiile diplomatice cu Republica Moldova sunt destul de tensionate.

Expulzarea unor români de pe teritoriul moldovenesc și interdicția impusă altor concetățeni de a intra în țara vecină la împlinirea a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu România reprezintă un semnal clar antiromânesc dat de autoritățile de la Chișinău. Victimele sunt cetățenii români, dar, din păcate, reacția autorităților românești este una foarte slabă.

Așa cum ne-a obișnuit, Guvernul Boc dă în continuare dovadă de incompetență, lipsă de inițiativă, atitudine servilă și lipsită de demnitate.

Consider că este foarte gravă această atitudine lipsită de fermitate a autorităților noastre față de încălcarea drepturilor unor cetățeni ai României. Asistăm la o nouă reacție necorespunzătoare a autorităților române, în lanțul scandalurilor din ultimele 3 luni, care indică activitatea slabă a celor responsabili pe linie externă și diplomatică, în special a Ministerului de Externe.

Relațiile diplomatice cu Republica Moldova sunt destul de tensionate. Sper ca domnii guvernanți să înțeleagă acest lucru și să dea dovadă de mai multă fermitate, astfel încât să nu mai fie încurajate și alte abuzuri împotriva cetățenilor români.

## „Cotele de lapte și calvarul producătorilor”

În România, peste 50% din populație trăiește în mediul rural. Îndeletnicirea principală în multe județe o reprezintă sectorul zootehnic, iar în cadrul acestui sector, un rol important îl are creșterea bovinelor, majoritatea pentru producția de lapte.

Odată cu intrarea României în UE, și problema producției de lapte a fost reglementată după indicațiile Uniunii.

Administrarea cotelor de lapte este momentan în sarcina Serviciului de Administrare a Cotelor de Lapte din cadrul APIA.

Pentru reglementarea acestei cote a fost creat și cadrul legislativ, care teoretic trebuia să încurajeze producătorii. Situația însă este cu totul alta.

Ordonanța Guvernului nr. 48/2005 reglementează noțiunea de „cantitate națională”, „cantitate individuală”, „cantitatea de referință disponibilă” etc. Din ordonanța susamintită (ulterior Legea nr. 72/2006) producătorii par să aibă niște drepturi, dar toată formularea este ambiguă, deci producătorii nu prea au cunoștință de drepturile lor.

În baza Legii nr. 48/2006, tot în anul 2006 apare Hotărârea Guvernului nr. 852/2006, care prevede sancționarea cu 27 eurocenți a producătorilor pentru fiecare litru de lapte cu care este depășită cota individuală a producătorului.

Această sumă – deloc neglijabilă în condițiile agriculturii românești – îi sperie pe producătorii de lapte și au grijă ca nu cumva să depășească cota stabilită și să devină pasibili de sancțiunile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 852/2006.

Bineînțeles că fermierii, gospodarii care au efective crescânde, fiind încurajați în aceste creșteri chiar de politica Guvernului (de exemplu Programul „Fermierul” etc.), pentru a putea vinde laptele apelează la cote suplimentare, ca să aibă o bază legală pentru vânzarea cantităților de lapte produse de la efective crescute.

Surpriza și nedumerirea lor însă este uriașă când apare Ordinul ministrului nr. 83 din 4 martie 2009, care enunță fără echivoc că pentru creșterea cotei laptelui poate apela numai acel fermier, producător de lapte, care în anul precedent a depășit cota individuală cel puțin cu 10.000 de litri anual.

Întrebarea mea este, deci fermierul care a încercat să nu intre în ilegalitate, nedepășind cota de lapte – pentru a evita și sancționarea –, nu primește cota suplimentară, cel care a depășit cota fiind favorizat de prevederile Ordinului nr. 83.

„Politica agricolă a României – maculatură strategică”

Politica agricolă a României postdecembriste a fost și este un haos de idei, conturate în strategii inoperante. În loc să adopte strategii de resuscitare, guvernele au aplicat un soi de tratamente cosmetice pentru o ramură economică esențială, dar muribundă.

Din 1990 încoace, fiecare ministru a prezentat propria viziune asupra agriculturii, astfel că s-a ajuns în situația de a

nu se mai înțelege nimic. Strategiile în domeniul agricol sunt sublime, dar sunt fix maculatură, bună de prezentat televiziunilor pentru buletinele de știri. Dacă în alte domenii strategiile rupte de realitate nu provoacă efecte negative grave, în agricultură orice decizie proastă, orice incoerență duce la dezastru.

România are două resurse de mare valoare: oamenii și pământul. Odată cu distrugerea agriculturii, sistemul educațional a ieșit din contactul cu practica în domeniu, astfel că resursa umană nu mai are pregătire decât la nivel teoretic. Stațiunile de cercetări funcționează doar în virtutea inerției, pentru că rezultatele muncii oamenilor din acest domeniu nu se mai aplică decât pe suprafețe restrânse. S-a afirmat deseori că agricultura a fost distrusă pe interese politice, însă este vorba doar despre interese private. Trebuie să se înțeleagă faptul că orice afacere, oricât de mare, nu va rezista în actuala criză, câtă vreme nu facem strategie coerentă, bazată pe interesul general.

Atât specialiștii, cât și politicienii sunt de acord cu faptul că, pentru ieșirea din criza financiară și economică, România are nevoie să dezvolte și să întărească două ramuri: agricultura și turismul. Nu am pretenția să fac afirmații în domeniul turistic, însă am tot dreptul de a spune că agricultura este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm. Trebuie să renunțăm la orientarea politică, trebuie să renunțăm la a lua decizii doar cu mintea unor politicieni, e necesar să conlucrăm cu specialiștii din domeniu. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, de o viziune lipsită de pasiuni politice și interese personale veroase, de idei clare și aplicabile.

„ACR – 105 ani de existență”

La 5 aprilie 1904 lua ființă la București prima asociație a automobiliștilor din România – Automobil Clubul Român, din inițiativa și sub patronajul prințului George Valentin Bibescu, care a fost, de altfel, și primul președinte al asociației.

Automobil Clubul Român se înscrie, astfel, în primele 10 cluburi centenare din Europa și în primele 14 cluburi centenare din întreaga lume.

În același an, în septembrie, are loc prima cursă de automobile din România, organizată de ACR pe traseul București – Giurgiu – București. România a fost printre primele 6 țări din lume care au organizat concursuri auto, după Franța, SUA, Germania, Italia și Austria.

În decembrie 1905, ACR a fost primit ca membru al Asociației Internaționale a Automobil Cluburilor Recunoscute de la Paris, devenită ulterior Federația Internațională a Automobilului.

În ianuarie 1909 vine și recunoașterea oficială a Automobil Clubului Român de către statul român: „Monitorul Oficial” din 13 martie 1909 publică legea cu articol unic: „Se recunoaște Societății Automobil Club Român, din București, calitatea de persoană morală, pe baza alăturatelor statute...”, în conformitate cu Hotărârea Camerei Deputaților din 22 ianuarie 1909 și a Senatului din 19 februarie același an.

Cinci ani mai târziu, Automobil Clubul Român își schimbă statutul în Automobil Club Regal Român (ACRR), iar timp de 33 de ani regii României au deținut funcția de președinți de onoare ai ACRR.

ACRR a fost singura societate care, începând din 1910 și până în 1943, s-a ocupat de confecționarea și instalarea semnalizării rutiere, cu finanțare din partea statului român.

La 24 iunie 1946 a avut loc transformarea Asociației Internaționale a Automobil Cluburilor Recunoscute în Federația Internațională a Automobilului, iar la 1 ianuarie 1948 Automobil Clubul Regal Român primește denumirea de Automobil Clubul Republicii Populare Române (ACRPR).

În 1958, ca urmare a transformărilor politice din România, ACR a fost reorganizat sub denumirea de Asociația Automobiliștilor din România (AAR), iar în 1967 are loc prima ediție a Raliului României. Tot în 1967, un comitet de inițiativă a depus diligențele necesare pentru transformarea AAR în Automobil Clubul Român.

„Haiducia de sorginte comunistă a domnului Boc”

Pe zi ce trece, Cabinetul Boc dă dovadă că este tot mai depășit de situație și recurge la măsuri care de care mai păguboase pentru societate, dar, atenție, și pentru imaginea României. Ultima găselniță a premierului Boc este așa-zisa contribuție de solidaritate. Concret, este vorba despre posibilitatea de a percepe de la angajații la stat o „contribuție de solidaritate” de 90%, aplicată la diferența de venit care depășește nivelul salariului președintelui României, de peste 8.000 lei, iar conform declarațiilor premierului „din sumele astfel obținute urmând să fie sprijinite din punct de vedere salarial persoanele cu venituri reduse”. Premierul a mai precizat că nu este vorba despre o taxă și că măsura va fi introdusă printr-o ordonanță de urgență.

Ceea ce intenționează să facă premierul Boc este lipsit de orice logică și încalcă mai multe principii ale democrației. În primul rând, ceea ce vrea să facă Guvernul încalcă flagrant principiile performanței și competenței. Oriunde în lume, angajații, inclusiv cei de la instituții sau firme de stat, sunt plătiți și ținându-se cont de performanțele pe care le realizează, iar dacă performanțele obținute sunt ridicate, și retribuția este pe măsură. Ei bine, conform tezei premierului Boc, nu mai contează rezultatul muncii. Ți se taie din câștig dacă venitul tău îl depășește pe cel al șefului statului. Aici, premierul Boc mai vine cu o idee originală, ca să nu spun năstrușnică. Utilizează drept etalon salariul Președintelui României. Cine îi dă dreptul premierului să utilizeze acest etalon? Sunt state, și am să dau doar exemplul SUA, unde oficial, salariul președintelui nu este cel mai mare din țară. De ce trebuie ca în România salariul președintelui să fie considerat ca fiind plafonul maxim admis pentru bugetari? Și, atenție, premierul, când se referă la bugetarii care vor fi taxați cu această „contribuție de solidaritate”, nu se referă la salariile acestora, ci la venituri. Este deci o măsură cu un dublu arbitrar. Drept etalon este luat salariul președintelui, iar pentru bugetarul ce urmează să fie taxat, se ia în considerare venitul realizat, ceea ce este total diferit față de salariul acestuia. În venit pot intra și dobânzi bancare lunare, pot intra și dividende, pot intra și sumele obținute din diverse activități _part-time_ . Dar nu contează! Și ar mai fi o problemă pe care premierul nu o explică: cine vor fi beneficiarii – care

„Perdeaua de fum așternută peste agenda publică”

Vedem, zilele acestea, cum o perdea groasă de fum se așterne peste România. Este vorba despre cortina arestării lui George Becali, o febră mediatică ce a cuprins întreaga țară. Ne aflăm, teoretic, într-un stat de drept și cu siguranță justiția își va spune cuvântul în acest caz, dar, dincolo de dezbaterile juridice aride care au împânzit mințile tuturor celor care privesc acest proces de la televizor, vă propun un exercițiu menit să demonstreze cum cazul Becali a picat tocmai la țanc, ca într-o stranie coincidență, pentru ca toate subiectele vitale ale agendei publice ce nu țin de spectacol și de exclusivități, ci de viața de zi cu zi a românilor să treacă într-un plan secund.

Astfel, dacă dăm la o parte această perdea metaforică, vedem cum în spatele ei Guvernul Boc se întrece pe sine în a propune niște măsuri anticriză absolut aberante, impuse pe fugă, pentru a trece neobservate. Îl vedem, de asemenea, pe președintele Traian Băsescu în campanie electorală, prins deja în furtuna ce el însuși și-a creat-o, după ce, vreme de cinci ani, a semănat doar vânt. Vedem cum coaliția aflată la guvernare dorește să introducă noțiunea impozitului forfetar pentru firme și microîntreprinderi, măsură care va trimite în șomaj aproximativ 500.000 de români. De asemenea, printr-un gest elogios de maximă obediență, Guvernul a decis că, în țara noastră, niciunul dintre salariații statului nu are voie să câștige mai mult decât președintele României, propunând să se introducă impozitul de solidaritate de 90% (!) pentru toate diferențele salariale de stat peste suma de 8.000 de lei. Și, în ciuda bobârnacului primit deja de la Curtea Constituțională pentru interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, premierul Emil Boc insistă cu îndârjire, propunând de această dată o plafonare a legii.

Totodată, coaliția de guvernare intenționează să le vâre pe gât românilor defectuoasele coduri din justiție, prin asumarea răspunderii guvernamentale, și nu prin dezbatere parlamentară deschisă, așa cum se procedează în orice stat normal european. Ca toate acestea să nu fie de ajuns, de 1 aprilie, Guvernul i-a păcălit încă o dată pe români: majorarea salariilor din învățământ s-a amânat, gazele nu se mai ieftinesc ci, în plus, se scumpesc alte produse din coșul zilnic al românilor.

„Becali 2009 pe post de Vadim din anii ʼ90”

Tot ceea ce se întâmplă în ultimele zile privind procedurile judiciare în ceea ce-l privește pe George Becali nu reprezintă altceva decât o piesă de teatru de păpuși de prost-gust, dar care servește perfect intereselor mânuitorului păpușilor.

Practic, de la începutul acestei luni, agenda publică nu mai conține decât un subiect: cazul Becali. Toți cei care susțin că prin cazul Becali s-au obturat o serie de evenimente defavorabile președintelui Traian Băsescu și PD-L au perfectă dreptate. Nimeni nu mai vorbește despre suspiciunile legate de unele afaceri imobiliare ale familiei șefului statului, nimeni nu mai pomenește despre amenințările la adresa unor ziariști, proferate de fratele președintelui Băsescu, nimeni nu mai comentează afirmațiile defăimătoare la adresa României făcute de eurocandidatul PD-L, Monica Macovei, la Strasbourg.

Deși sunt perfect de acord cu aceste susțineri, întrezăresc, din păcate, și o altă finalitate a ceea ce acum se numește cazul Becali. Cred – și în lunile viitoare s-ar putea să avem confirmarea – că de fapt altceva se urmărește. Se încearcă din nou crearea unui politician de tip extremist, cu limbaj violent, cu priză la public, care să fie asmuțit împotriva opoziției și care, în același timp, să servească puterea.

Să apelăm la memorie. În 1990 a fost inventat ca om politic, de către cei aflați la putere, Vadim. Și el era un personaj cu priză la public, se considera ca fiind un justițiar, era intens mediatizat – în condițiile presei din acea perioadă – și, deloc de neglijat acest aspect, poza în victimă a noului regim. Ceea ce a urmat, se știe. Vadim a „crescut” lună de lună, a devenit un instrument în mâinile puterii de atunci – FSN –, prin care partidele istorice erau violent atacate, și, în plus, era și în prim-planul conflictelor etnice. Vadim a fost util până a fost scăpat de sub control și a încercat să-și croiască un drum propriu. De atunci – mă refer la anul 2000 – a început declinul lui Vadim, care la ora actuală a ieșit din circuitul politic de performanță.

Cu siguranță, s-ar putea ca teoria mea să fie criticată, plecând de la argumentul că Gheorghe Becali pe linie politică a eșuat lamentabil la alegerile din noiembrie 2008. Observația este corectă. Dar nu trebuie să uităm că actuala putere, și mă refer atât la Guvernul Boc, cât și la președintele Traian Băsescu, se află într-o situație vecină cu disperarea.

„Educația sau strategia drumului spre nicăieri” Starea de moment a sistemului de învățământ nu lasă să se întrevadă luminița de la capătul tunelului, adică o reformă

unitară și coerentă, cu etape și măsuri clare și adecvate, care să producă eficiență și stabilitate în educație.

Se poate ușor constata că nu se poate depăși gândirea contraproductivă exprimată prin sintagma „fiecare guvern și ministru, cu propria sa reformă”, exprimată prin decizii punctuale, care agravează starea de criză a sistemului.

Managementul educației actualei guvernări ilustrează, din păcate, cu vârf și îndesat dezorientarea, neputința și incoerența deciziilor. Concretizăm aceste constatări prin câteva exemple extrem de evidente:

a) Salarizarea și, în general, veniturile dascălilor, după marea farsă electorală din noiembrie 2008, au intrat în ceață. Legea nr. 221/2008, dar, de ce nu, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 nu produc niciun efect. Se pare că va fi o creștere în două etape de 5%, practic egală sau sub nivelul inflației. Ba, mai mult, unele drepturi ca: sporuri, salarii de merit etc. sunt suprimate, iar recent Guvernul a stabilit ferm că o majorare serioasă a salariilor nu va avea loc până la 31 decembrie 2009. Este lipsit de un minim de bun-simț argumentul că majorarea nu este posibilă până când nu va fi adoptată legea unică a salarizării bugetarilor.

Este meritul sindicatelor din învățământ că au blocat prin negocieri ferme intenția Guvernului de a suprima tichetele cadou și tichetele de vacanță.

Sperăm că sindicatele vor reuși să se impună în negocierea contractului colectiv de muncă. Alternativa ar fi dramatică: acțiuni de protest, grevă generală și boicotarea anului școlar. E adevărat că, în compensare, dascălii s-ar putea „distra” ascultându-l pe premierul Emil Boc cântând cu cinism „Pușca și cureaua lată / ce salarii, sporuri și venituri aveați odată”!

b) Problema reabilitării infrastructurii școlare este gestionată haotic și cu grad mare de întârzieri. În țară sunt peste 4.000 de grădinițe, școli și licee care au intrat în lucrări de reabilitare în anii anteriori și necesită alocări de fonduri pentru a fi finalizate lucrările.

## „Antiromânismul de la Chișinău”

În săptămâna care tocmai s-a încheiat am văzut cum autoritățile Republicii Moldova au reușit să înfrâneze dreptul cetățenilor români la libera circulație în statele europene, mai ales că Republica Moldova își dorește să facă parte din marea familie europeană, dar nu respectă nici măcar principiile europene de bază.

Tratamentul aplicat de autoritățile moldovene cetățenilor români este inacceptabil și neconform cu statutul acestora de cetățeni europeni, cu normele Uniunii Europene, la care Republica Moldova dorește să adere, și cu principiile de ocrotire a drepturilor fundamentale ale omului, care stau la baza unor organizații internaționale din care ambele state fac parte.

Abuzurile la adresa cetățenilor români au început de marți, dar reacția MAE din România a venit foarte târziu. Această atitudine de lipsă de fermitate a autorităților românești dăunează foarte grav pentru că poate încuraja din partea autorităților de la Chișinău și alte abuzuri împotriva cetățenilor români, mai ales dacă e să luăm în calcul și relațiile diplomatice destul de tensionate cu vecinii noștri.

Săptămâna trecută am văzut cum doi cetățeni români au fost expulzați de pe teritoriul moldovenesc, și altora li s-a impus interdicția de a intra în țara vecină la manifestările prilejuite de împlinirea a 91 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Acest fapt nu poate reprezenta decât un semnal antiromânesc dat de autoritățile de la Chișinău. Victimele sunt cetățenii români, dar, din păcate, reacția autorităților românești este una foarte slabă și târzie.

Asistăm la o nouă reacție necorespunzătoare a autorităților românești, în lanțul scandalurilor din ultimele trei luni, care indică slăbirea unor instituții fundamentale ale statului: Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și, acum, Ministerul Afacerilor Externe.

De ce ne mirăm? Dacă e să ne gândim bine, lipsa unei reacții rapide și ferme se înscrie în caracteristicile guvernării Boc, care își dovedește pe zi ce trece incompetența și lipsa de inițiativă și de demnitate.

A fost neplăcut să-l văd acum câteva zile pe liderul principalului partid de opoziție dând dovadă de un grav deficit moral atunci când, în fața tinerilor fiind, a dat o lecție de imaturitate politică. A încercat să-l apere pe Ionel Brătianu, neînțelegând de fapt semnificația frazei exprimate de colegul nostru, Theodor Paleologu, care făcea referire la situația politică actuală din România.

Când l-am auzit vorbind pe acest exponent al liberalismului patrician despre servilism și mutilarea demnității, parcă l-aș fi ascultat vorbind despre el însuși. Mi-am adus întâmplător aminte că, în perioada guvernării Tăriceanu II, când toate mergeau ca pe roate și interesele personale se hrăneau din deficitul bugetar de aproape 7 miliarde de euro, domnul Antonescu nu a avut nicio intervenție revoluționară sau disidentă la adresa președintelui de atunci al partidului. Dar atunci nu vorbeam despre servilism, vorbeam despre interese personale și de grup, adică despre carieră politică liberală pură. Mi-am mai adus aminte și de campania electorală internă, când unul dintre principalele defecte ale fostului președinte de partid era tocmai aservirea patriciană. Cel căruia îi place să fie prezentat un Obama al dreptei îl arăta cu degetul pe „Regele Petrolului”, dar după alegerea sa și-a uitat brusc ideile reformiste și s-a subjugat rapid valorilor neoliberalismului dâmbovițean.

Din păcate, vorbele lui Theodor Paleologu nu se adresează oricui și în orice condiții. Fraza care l-a iritat pe domnul Crin Antonescu nu era una menită a fi citită într-o pauză de masă sau înaintea unui meci de fotbal.

E drept că e nevoie de substanță pentru a înțelege unele fraze cu mai mult de 3-4 cuvinte. Noi, cei din PD-L, nu ne vom face însă _mea culpa_ pentru că nu ne exprimăm întotdeauna pe înțelesul colegilor noștri din opoziție. Îi voi încuraja pe colegii mei să reziste tentației de a folosi propoziții cu un singur predicat și maximum 2-3 subiecte doar pentru a putea fi urmăriți de toată lumea, chiar și fără prea multă concentrare.

Pe fond însă ceea ce e cel mai trist este personalizarea forțată a acestei dezbateri – înfățișată ca o luptă oarbă cu Traian Băsescu, și nu ca o dezbatere a ideilor și programelor pentru români. Observ cu îngrijorare că persistă drept țel în misiunea partidelor înlăturarea lui Traian Băsescu de la președinție, și nu promovarea unor politici și strategii pentru cetățenii acestei țări, încercați în aceste momente de criză. Până aici nimic nou, dar să răstălmăcești orice frază și să te folosești de orice pretext pentru a te lupta cu președintele este o dovadă de disperare a unui partid care speră ca, în confuzia creată, să se salveze de la irelevanță și, în cele din urmă, de la dispariție.

„Armata Română, din nou în doliu”

O nouă dramă a cutremurat Armata Română după decesul căpitanului Tiberius Petre, mort în timpul unei misiuni de patrulare în Afganistan. Lacrimi, durere, un ultim omagiu, declarații de condoleanțe, drapel coborât în bernă, avansare tardivă în grad. Toate acestea, fără noimă. Armata Română a plătit scump participarea la cele două războaie mondiale, iar ecourile morții miilor de combatanți nu au dispărut nici în zilele noastre.

Acum însă consider că participarea bravilor noștri soldați în teatrele de operații nu se mai justifică absolut deloc. Cred că România și-a făcut datoria cu prisosință din acest punct de vedere. Am demonstrat că putem fi parteneri loiali țărilor membre NATO, că marile puteri ale lumii se pot baza pe noi, însă jertfele umane trebuie să înceteze într-un fel. Căpitanul Tiberius Petre este al zecelea militar român ucis în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan, cărora li se adaugă, din 2004 până acum, alți 30 de răniți.

Dacă până mai ieri moartea soldaților români era folosită de mai-marii țării în scop electoral, acum dispariția lor nu mai folosește nimănui, din moment ce nici președintele, nici premierul nu au catadicsit să participe la funeraliile ultimului militar român mort în Afganistan.

Pe fondul intenției tot mai multor state de a-și retrage trupele din teatrele de operații, sunt de părere că România trebuie să reflecteze mult mai serios asupra acestui demers. În plin proces de restructurare internă, Armata Română trebuie să fie mult mai concentrată pe derularea reformelor instituționale și pe creșterea gradului de profesionalism. Trebuie să urmărim mult mai mult performanța internă a Armatei, și abia apoi să ne ocupăm de misiuni de salvare a altor state, însă nu cu prețul unor vieți nevinovate.

Iată de ce reiterez ideea că România trebuie să-și retragă trupele din teatrele de operații, până nu vom fi nevoiți să avem mai multe sicrie decât militari...

„Descentralizarea în domeniul sănătății va conduce la îmbunătățirea actului medical”

Ziua Mondială a Sănătății a fost stabilită de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în data de 7 aprilie 1948, adică exact în urmă cu 61 de ani. Evident, scopul declarat al acestui organism internațional era definirea dreptului la sănătate al tuturor cetățenilor și, implicit, obligația statelor lumii în ceea ce privește promovarea sănătății, act medical și social definit ca un set de tehnologii menite să promoveze bunăstarea fizică, mentală și socială a oamenilor. Pornind de aici, putem afirma că fără o dotare corespunzătoare din punct de vedere al infrastructurii, incluzând aici, pe lângă spitale, dispensare, și tehnologia medicală modernă, și apa curentă, canalizarea sau curățenia, actul medical poate să fie compromis din start. Iată de ce, descentralizarea din domeniul sănătății devine o condiție din ce în ce mai importantă pentru creșterea calității actului medical. Chiar și în ceea ce privește mobilitatea forței de muncă și asigurarea personalului medical specializat, descentralizarea este cât se poate de benefică și în acest sens.

Nu trebuie să uităm faptul că peste 80% dintre bolile constatate la nivel global sunt cauzate de lipsa apei potabile în cantități suficiente pentru a satisface nevoile oamenilor.

Din aceste puncte de vedere, consider că descentralizarea patrimonială și decizională a actului medical poate conduce la o îmbunătățire fără precedent a acestuia. Nu este doar o condiție implicită a reformei structurale din acest domeniu, dar și o necesitate a momentului. Fiecare unitate administrativă se confruntă cu problemele ei specifice, iar antidotul acestora nu se poate găsi decât la nivel local. Fiecare consiliu județean, la fel ca fiecare primărie, cunoaște care sunt prioritățile din acest domeniu și poate veni cu soluții concrete și pe deplin valabile pentru remedierea tuturor disfuncționalităților. Chiar și asigurarea personalului medical din aceste unități poate să fie mult mai bine gestionată la nivel local, în funcție de necesitățile imediate sau de cele pe termen mediu și lung.

Prin descentralizarea din domeniul sănătății publice dorim să contribuim la creșterea calitativă a actului medical, exclusiv în interesul cetățenilor.

„Salvați Depoul Exploatare Marfă CFR Piatra-Olt!”

Analiza comparativă a principalilor indicatori de exploatare și a consumului de combustibil pe anii 2007 și 2008 între Depoul Piatra-Olt și PII Pitești

Situația economică actuală afectează și activitatea CFR, care trebuie reorganizată, și a cărei structură nu mai poate cuprinde același număr de depouri. Mi s-a prezentat la biroul parlamentar o analiză comparativă a depourilor din țară, din care rezultă importanța depoului Piatra-Olt pentru eficiența transportului feroviar românesc, drept pentru care o să prezint astăzi o selecție din acest material.

Depoul Piatra-Olt cuprinde, pe lângă unitatea în sine, Remiza Râmnicu Vâlcea, cât și PA Băbeni. Acesta, prin poziția geografică, reprezintă un important nod de cale ferată, deservind următoarele secții de remorcare: Piatra-Olt – Craiova, Piatra-Olt – Caracal, Piatra-Olt – Pitești, cât și Băbeni – Alunu, secții cu o deosebită importanță în transportul feroviar de marfă, secții de remorcare pe raza cărora se află principalii agenți economici, cum ar fi: SC „Alroˮ – SA Slatina, SC „Oltchimˮ – SA Râmnicu Vâlcea, Bazinul carbonifer Horezu, Uzinele Sodice Govora, SC Exploatare Minieră a Sării Râmnicu Vâlcea, SC „Electrocarbonˮ – SA Slatina, SC „TMK Artromˮ – SA Slatina etc.

Depoul Golești reprezintă prin poziția geografică o unitate de tranzit, având, astfel, numai două direcții, și anume: Golești – București și Golești – Pitești.

Alăturat prezentăm evoluția principalilor indicatori de cantitate și calitate pe anii 2007 și 2008 pentru Depoul PiatraOlt, cât și separat pentru PII Pitești, care până la 1.04.2008 a făcut și aceasta parte din cadrul Depoului Piatra-Olt, astfel:

## 2007

Depoul Piatra-Olt:

Depoul exploatare marfă Piatra-Olt pe anul 2007 a avut de realizat, conform programului impus, o prestație de 627 milioane tone br./km la o valoare absolută de 5.970 tone motorină, rezultând un consum specific de 9,52 mil. tone br./km.

Depoul exploatare marfă Piatra-Olt pe anul 2007 a realizat o prestație de 554,8 mil. tone br./km, în procent de 88,4% față de plan; acest fapt a dus la realizarea unui consum de combustibil de 4.929,2 tone motorină, rezultând un consum specific de 8,88 mil. tone br./km, în procent de 93%.

„Chestiunea țărănească – Reducerea bugetului la agricultură este o greșeală cu urmări grave asupra producției agricole autohtone”

Suntem în luna aprilie, campania de însămânțări de primăvară a început demult, agricultorii se grăbesc să prindă epocile optime și să conserve cât mai multă apă în sol.

În intervențiile anterioare, atât în plen, la dezbaterea bugetului de stat pe anul 2009, cât și cu prilejul altor analize, am afirmat și am demonstrat cu argumente că pentru anul 2009 agricultura a primit cel mai mic buget din ultimii 20 de ani.

Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Guvernul nu au modificat în bine prevederile proiectului de buget nici după intervențiile din comisie și nici după dezbaterile din plenul Parlamentului.

Sunt cunoscute lipsurile cu care se confruntă fermierii și insist și cu această ocazie că numai o intervenție puternică a statului în agricultură ar putea repune în condițiile de producție durabilă terenul și animalele.

În ultimele zile circulă unele informații că Guvernul intenționează să efectueze o rectificare bugetară și, în loc să fie suplimentat, bugetul la agricultură urmează să fie redus.

Mă opun și pe această cale acestei măsuri și fac acest gest în numele celor 78 de mii de locuitori ai Colegiului nr. 6 Ștefan cel Mare, din județul Neamț.

Atrag atenția Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Guvernului și invit pe colegii deputați să revadă declarațiile oficialilor la preluarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale după alegeri și vă rog să constatați că prin reducerea bugetului la agricultură vom mări importurile la produsele agroalimentare și vom reduce producția internă agricolă, așa cum din păcate s-a procedat din 1990 și până în prezent.

Măsura reducerii bugetului la agricultură va avea drept consecință creșterea datoriei externe și dezechilibrarea balanței de plăți.

„112 – bani europeni pentru tinerii fermieri”

Declarația mea politică de azi vine în sprijinul agriculturii din județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament.

Foarte mulți dintre dumneavoastră asociază expresia „112” cu numărul special de urgență. Despre o urgență vreau și eu să vorbesc în prezenta declarație politică. Este vorba despre agricultura botoșăneană.

Puțini sunt cei care cunosc că 112 este și numărul unei măsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală, măsură care se referă la instalarea tinerilor fermieri. În cadrul Măsurii 112, tinerii cu vârsta de maximum 40 de ani pot beneficia de fonduri nerambursabile în valoare maximă de 25.000 de euro pentru a pune bazele unei afaceri în domeniul agriculturii. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 de euro pentru o exploatație agricolă cu șase unități de dimensiune economică, valoarea unei astfel de unități fiind de 1.200 de euro. Această valoare se calculează în funcție de terenul, animalele sau utilajele agricole pe care le deține exploatația respectivă. Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranșe de plată. Astfel, prima tranșă va fi acordată la aprobarea solicitării pentru acordarea sprijinului și este de 60% din valoarea ajutorului pentru instalare. A doua tranșă, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare, se acordă la îndeplinirea acțiunilor prevăzute în planul de afaceri pe care solicitanții trebuie obligatoriu să îl întocmească.

Din nefericire, în acest an, doar 4 fermieri botoșăneni vor obține finanțare de la Uniunea Europeană prin intermediul Măsurii 112 din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Chiar dacă numărul celor care au solicitat acest sprijin a fost mai mare, proiectele acestora nu au fost eligibile. Dar există, de asemenea, în baza de date a Oficiului de Consultanță Agricolă aproximativ 50 de potențiali beneficiari.

Întrebarea este ce se poate face ca acești tineri să întocmească și să depună proiecte eligibile? Din ce în ce mai des auzim că atragerea de fonduri europene este cea mai la îndemână soluție de a depăși criza economică. De asemenea, auzim tot mai multe voci care reclamă faptul că tinerii nu mai doresc să rămână în mediul rural pentru că nu au șanse să se descurce în actualele condiții economice pentru a-și asigura un trai decent lor și familiilor lor. Iată de ce fac un apel la autoritățile locale și centrale să intensifice mai mult activitatea de consultanță și de sprijinire a tinerilor fermieri, astfel încât aceștia să beneficieze de banii europeni și să dea un nou sens, de data aceasta fericit, expresiei „112”.

„Un ministru supermincinos, care afundă sistemul de sănătate în cea mai gravă criză”

Când am citit comunicatul de presă al Ministerului Sănătății din data de 1 aprilie 2009, prin care se informa că este prima dată din 1990 când se reduc prețurile la medicamente, am crezut inițial că s-a strecurat o greșeală, apoi că este o glumă proastă de 1 aprilie, dar, citind cu atenție, am înțeles că ministrul Bazac minte ca și cum respiră, minciuna și jocul ieftin de imagine fiind starea lui naturală.

Oricum la altceva nu se pricepe și cred, după aproape patru luni de mandat, că nici nu poate.

Domnul Bazac este atras exclusiv de mașinile scumpe, specifice îmbogățiților vremii, dar este și un social-democrat bogat care plânge de mila săracilor care nu se pot plimba cu Ferrari. Probabil nu a stat prea mult prin România, ca să își dea seama ce se întâmplă.

Însă nici consilierii dumnealui, nici angajații personali nu l-au informat că am purtat ample discuții pe seama reducerii prețurilor la medicamente, iar pentru că am redus prețurile cu circa 24% în doi ani am fost acționat în justiție de reprezentanții industriei farmaceutice.

Din fericire, justiția mi-a dat dreptate și ultimul proces a fost câștigat săptămâna trecută, iar rezultatul a fost comunicat și Ministerului Sănătății, lucru pe care ministrul ar fi trebuit să îl cunoască.

Ați constatat că acest ministru nu vede, nu aude, nu simte nimic, doar ce îi convine, în rest tace și face în folosul PSD și al lui personal. Ați mai văzut că acest ministru nu știe nimic din ce se întâmplă în ministerul la care a fost învestit, însă se laudă cu lucruri care nu îi aparțin. Deși știe că de la 1 aprilie prețurile la medicamentele românești cresc, că de la 1 februarie prețurile la toate medicamentele din import s-au mărit, vine după două luni să ne comunice că este prima dată din 1990 când marea lui performanță managerială se manifestă în reducerea prețurilor la medicamente.

Sunt câteva produse la care prețul revine la nivelul din 2008, dar la foarte multe prețul se majorează, și sunt exemple pe care deja le-am transmis opiniei publice.

Declarație politică intitulată: „Adrian Dohotaru – 70”.

A rămas în amintirea celor care l-au cunoscut, indiferent la ce vârstă, cu înfățișarea-i demnă de a fi sculptată în marmură: drept, vertical, capul bine înfipt între umeri, marcat de o podoabă capilară bogată, prelungită bogat peste guler. Zâmbea feciorelnic, mișcând ochii de o frumusețe aparte către chipul celui cu care vorbea.

Profil de efigie romană, de fixat pe columna intelectualității române din cea de a doua parte a veacului trecut.

Aparținea Transilvaniei, unde și-a desăvârșit studiile. În orașul de la poalele Feleacului și-a rotunjit an de an zestrea de carte, în admirația vestiților cărturari ce au onorat cu prezența lor amfiteatrele de pe Someș. Povestea celor apropiați cum dintr-o admirație niciodată secată aștepta pe treptele de la Clubul studenților ora la care Lucian Blaga, terminându-și slujba zilnică de modest funcționar la Biblioteca Universitară, pleca spre casă, lebădă tăcută, ducând cu el în minte munți de cărți și manuscrise adunate de-o viață, iar în suflet chinuitoare întrebări, cu speranța că le va da de cap.

Evoca drept o rană deschisă în inima sa momentul când a părăsit Clujul său drag pentru a se stabili în Capitală. Norocul a venit din ușurința cu care își făcea prieteni. Se ivea, ca o alinare, sosirea la București a altor amici din tinerețe, foști colegi de universitate ori promițătoare condeie alături de care bătuse în poarta redacțiilor ardelene.

Chemat să se exprime prin scris, a avut șansa de a demonstra câte știe și ce poate realiza. În pagina gazetelor la care a lucrat ori a colaborat, semnătura lui Adrian Dohotaru strălucea asemenea stelelor pe bolta cerească. Era făcut să comunice cu alții, să întârzie asupra a ceea ce prezentul oferea spre observație și reflecție. Știa atât de bine să toarne faptul de viață în filigranul potrivit, compus cu migală și admirabilă pricepere, provocând, la lectură, atracție și incontestabilă încântare. Stăpânea și manevra cu voluptate regulile și imensele resurse ale verbului. Pasiune de istoric putea fi concurată doar de iubirea dovedită față de „Patria noastră – limba română”, cum se exprima un clasic al literaturii noastre doar cu câțiva ani mai mare decât el, Nichita Stănescu.

„Păstrarea locurilor de muncă, prioritate în contextul crizei economice mondiale”

În condițiile crizei economice majore, consider că păstrarea locurilor de muncă, dar și crearea unora noi trebuie să fie priorități pentru clasa politică.

Deși anul 2009 va fi unul dificil pentru români, cele mai importante probleme la care trebuie să găsim soluții sunt păstrarea locurilor de muncă și diminuarea efectelor crizei.

Guvernul a alocat în acest an 20% din buget pentru investiții, deci avem resursele pentru modernizarea țării în următoarea perioadă, dar ține de noi, oamenii politici, cât de rapid și bine vom utiliza aceste resurse financiare.

În calitate de deputat, susțin inițiativa premierului Emil Boc de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar și a sporurilor speciale acordate demnitarilor, pentru că și noi trebuie să participăm la reducerea cheltuielilor, în situația de criză în care se află România. Acordul cu FMI presupune înghețarea salariilor și reducerea sporurilor, iar acest lucru a creat nemulțumiri, dar, în condiții de criză, trebuie să luăm măsuri care nu sunt tocmai plăcute. Efortul nostru, al românilor, trebuie să fie comun în încercarea de a trece cu efecte minime prin această situație de criză. În asemenea momente, sindicatele și administrația trebuie să devină parteneri. Avem nevoie de o abordare lucidă a crizei economice, pentru a nu se crea factori de stres care ar putea agrava situația.

Potrivit datelor statistice prezentate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, la sfârșitul lunii februarie erau înregistrați 480.000 de șomeri, dintre care peste 70% provin din mediul privat. În aceste condiții, devine important în acest an ca Guvernul și Parlamentul să adopte măsuri legislative care să ajute la păstrarea locurilor de muncă. Putem să păstrăm bugetul în echilibru doar dacă păstrăm locurile de muncă, dar dacă oamenii nu vor înțelege că trebuie să renunțe la greve și nu vor vrea să renunțe la anumite sporuri, problemele vor continua să se amplifice.

În calitate de deputat PD-L fac un apel la clasa politică să-și concentreze toate eforturile pentru păstrarea locurilor de muncă existente astăzi și pentru crearea de noi locuri de muncă.

Fac parte din generațiile care au crescut cu spaima că au uitat să stingă lumina când au ieșit din casă, care au fost învățate că trebuie să crească „pe întuneric și pe frig, fără să consumi nimic”. Ani de zile părinții mei au economisit pentru ca eu să pot face școală, să trăiesc mai bine decât ei și, probabil, să nu mai fiu nevoit să economisesc la fel de strict ca și ei.

Sunt convins că, fără să mărturisesc aceasta, între speranțele mele își făcuse loc și aceea că într-o zi criteriul

consumului energetic nu-mi va mai cenzura cumpărăturile. Una peste alta, dezideratul independenței economice a României a găsit și în mine un entuziast adept și susținător.

În timp, ar fi fost de așteptat să devin mai circumspect în definirea speranțelor mele. Nu mi s-a întâmplat așa, ba, dimpotrivă, am continuat să cred și să sper că ziua în care nu vom mai depinde de import energetic nu este departe.

Dar, încă o dată, s-a dovedit că prea multe speranțe dăunează grav și am fost obligat să aflu că managementul defectuos al trecutei guvernări lasă așteptările noastre fără răspuns. Și asta pentru că nu mai avem banii necesari pentru construcția celui de al treilea și al patrulea reactor de la Cernavodă.

Să detaliem puțin.

Pentru început, Compania Națională „Nuclearelectricaˮ urma să participe, alături de alți cinci investitori străini, în compania de proiect, deținând un procent de 20%, ceea ce se traducea în participarea la investiție cu activele în valoare de 350 milioane euro existente pe platforma Cernavodă, fără alte contribuții financiare. Dar, încă un dar, cică un sondaj de opinie practicat în zonă a evidențiat că locuitorii din arealul cu pricina nu văd cu ochi buni prezența atâtor investitori străini în zonă.

Sper că m-am făcut bine înțeles!

Nu eventualele pericole în exploatare, nu prezumtive șanse de poluare, nu calificarea celor care urmau să exploateze instalațiile îngrijorau locuitorii, ci împărțirea procentelor între investitori!

Că va fi fost o refulare a unor raționamente de tipul „Nu ne vindem țara”, că va fi fost chiar temerea că ni se va sufla de sub nas mult așteptata independență energetică, cert este că statul, grijuliu cu temerile cetățenilor săi, s-a răzgândit, și „Nuclearelectricaˮ a fost obligată să devină fericita deținătoare a 51% din compania de proiect, botezată între timp, „Energonuclearˮ.

„Mircea și Traian, _la famiglia_ din Cotroceni”

Președintele Traian Băsescu a gafat din nou în relația cu societatea civilă, jignind un reprezentant al presei, ce-i drept, de această dată pe un ton mai blând. El s-a adresat cu un altfel de „măi”, unul mai moderat, unui ziarist, ca să ne arate că a trecut peste faza „găozar”, „țigancă împuțită” sau „păsărică”, însă fondul problemei rămâne. Prestația președintelui, după cinci ani de mandat, nu s-a schimbat, traiul la Palatul Cotroceni nu l-a cizelat deloc, „greaua moștenire” de pe vapor nefiind depășită.

El a dovedit că este incapabil să își asume răspunderea de a da răspunsuri la întrebări fierbinți, aceste tertipuri fiind o marcă pentru panică. În lipsa argumentelor, președintele preferă să jignească, mizând că astfel va închide gura presei. „O presă bună este o presă care te critică fără să te jignească”, declara Traian Băsescu în urmă cu trei ani. Se pare că și situația reciprocă ar fi valabilă... De altfel, președintele Băsescu este debusolat, fuge nu doar de reprezentanții mass-media, pentru că îl ajung întrebări grele, ci și de populație, băile de mulțime fiind de domeniul trecutului. În schimb, fratele Domniei Sale, pe nume Mircea, adoptă băile de televiziuni, însă preluând duiosul grai al fratelui Traian, calcă în picioare bunul-simț și limba română, apelativul de „găozar” fiind readus în prim-plan, ca o relicvă dragă familiei Băsescu.

Toleranța românilor a ajuns și ea la liman pentru că, în aceste vremuri fără prea multe modele, Traian Băsescu ar trebui să fie un exemplu chiar și prin discurs, iar nu cel mai aprig jucător în cuvinte insultătoare. Un adevărat președinte se impune prin prezența lui sobră, el trebuie să domine prin inteligență și printr-un comportament ireproșabil.

Traian Băsescu nu a fost ales de români pentru a se da în spectacol ori de câte ori are ocazia. Dacă în relația cu societatea civilă sau cu presa vrea să se afirme prin cuvinte tăioase, pe plan extern, acolo unde rolul său este primordial, președintele adoptă, din păcate pentru români, atitudinea unui spectator muțit de actorii politici internaționali. Și poate că mai bine tace, pentru că altfel cine știe ce scăpări verbale ar mai putea avea...

„Compromiterea puterii judecătorești, a autorităților ordinii și securității publice – o stare de fapt, consecință a crizei ca doctrină politică a aleșilor poporului român”

Ce suntem noi, aleșii națiunii, atunci când asistăm pasivi la prăbușirea în negura totalitarismului a instituțiilor ordinii și securității publice, când tolerăm practici și evoluții periculoase în procedurile de aplicare a legii, când vedem abuzul împotriva libertății cetățeanului și încălcarea demnității umane și, pe deasupra, toate acestea transmise în direct, zile la rând, de reporteri nespecializați în domeniile apărării libertăților individuale și ale activităților de impunere a legii, a căror prestație, în consens cu politicile editoriale, fac jocul celor interesați în a înspăimânta și teroriza o națiune?!

Complici și favorizatori deghizați în parlamentari, asta suntem!

Săptămâna trecută s-au comis abuzuri de neimaginat. Parchetul, Poliția și Justiția și-au dat mâna și au declanșat o operațiune scandaloasă de ridicare și reținere a unui cetățean român, într-o regie de film cu mari gangsteri și criminali periculoși, transmis în direct, pe care justiția, în primă instanță, a validat-o cu o motivare care substituie dreptul cu interesul politic de moment al demnitarului suprem, care a dorit să comute atenția opiniei publice de la niște scandaloase afaceri de familie către „un nou om al zilei” și o nouă criză.

Cetățeanul român în cauză nu a luat viața nimănui, nu a săvârșit crime împotriva securității naționale, nu a fost învinuit de tâlhărie și nici de viol, nu s-a dus să arunce grenade peste gardul Palatului Cotroceni și nici nu a tăiat cablurile de

alimentare cu curent electric ale Palatului Victoria, în vecinătatea căruia își are reședința în București. Dimpotrivă, este președintele unui partid, un important contribuabil, capul unei familii respectate, patron al unui important club de fotbal, un bun creștin-ortodox, ctitor de așezăminte bisericești și autor a numeroase acte de caritate.

Nu este însă mai puțin adevărat că persoana publică în a cărei demnitate s-a intrat cu cizmele agenților forței publice a avut temeritatea să-i facă anumite reproșuri agentului suprem al apărării demnității românilor, președintele Traian Băsescu.

„Cine conduce România?!”

Conform Constituției României art. 1 alin. (4): „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.

La data de 24 martie 2009, procurorii anticorupție au luat măsura reținerii pe termen de 24 de ore a mai multor persoane, printre care și Șerban Ilie Cornel, directorul DGIPI din cadrul MAI, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de favorizare a infractorului și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine de foloase; Pitcovici Petru, șeful Diviziei Operațiuni din cadrul DGA din MAI, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de favorizare a infractorilor.

Comisarul-șef Cornel Șerban a fost numit la conducerea DGIPI pe 15 martie. Până atunci, timp de o lună, el a asigurat interimatul acestei instituții.

Menționăm că la conducerea ministerului, în acest timp, s-au perindat trei miniștri, ultimul fiind Dan Nica, și în prezent ministrul care l-a și titularizat pe funcție pe Cornel Șerban.

Reținerea celor doi s-a făcut în urma unui autodenunț al unui ofițer de judiciar din DNA, anume Motoc, care a reclamat faptul că Șerban și Pitcovici ar fi intervenit pe lângă el să soluționeze favorabil cazul omului de afaceri Puiu Popoviciu – „Băneasa Investmentsˮ.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională l-a audiat, la cererea ei, pe domnul ministru Dan Nica.

În legătură cu instalarea în fruntea DGIPI a domnului Șerban, atât ministrul, cât și chestorii prezenți la audieri au confirmat că, la data numirii, acesta nu avea niciun fel de caracterizare negativă, din contră, din verificările făcute rezulta că acesta era un ofițer model, cu cele mai bune recomandări.

Mai mult, domnul ministru Nica confirma că la acea dată DNA nu a adus la cunoștința ministrului faptul că ofițerul era în cercetări, de asemenea, cum nu au fost informați, conform declarațiilor aceluiași ministru, nici primul-ministru sau președintele țării. În continuare, ministrul Nica susține că procurorii nu aveau obligația să informeze că domnul Șerban Cornel era în cercetarea DNA.

„O problemă de încredere”

Situația restanțelor la creditele făcute de ieșeni a devenit, în această primăvară, de-a dreptul alarmantă. Din decembrie 2008 și până la sfârșitul lui februarie 2009, datoriile neachitate la termen aproape că s-au dublat. Astfel, în numai trei luni, ratele neplătite au crescut cu 89% în județul Iași, de la 50 de milioane de lei în decembrie, la 93 de milioane de lei în februarie. Creșterea este resimțită atât la creditele în lei, cât și la cele în valută, dar fac observația că ponderea

restanțelor la creditele în valută a început să avanseze rapid în prima lună a anului, adică în perioada în care s-a consemnat prăbușirea cursului de schimb.

Din nefericire, situația se va agrava și mai mult la finele lunii în curs, când este prognozată o creștere cu circa 200% a restanțelor la credite. Potrivit oamenilor de afaceri ieșeni, băncile – la rândul lor afectate de criza financiară – nu se mai grăbesc deloc să acorde credite. În acest mod, sistemul economic, în lipsă de lichidități, dă rateuri după rateuri, sute de firme din județul Iași fiind în pericol de faliment.

Dat fiind acest context economic dificil, este cu atât mai important ca semnalele venite din partea instituțiilor centrale – și mai ales din partea Guvernului – să fie pozitive și cât mai coerente. Împrumutul contractat de România a stabilizat cursul de schimb și chiar a întărit puțin puterea leului. Există informații că multe bănci dețin în acest moment sume mari de bani, dar că așteaptă perioada oportună pentru a da din nou drumul la credite. Ca și economia națională, economia județului Iași are nevoie de lichidități. Acum, acești bani există.

Până la urmă, totul se reduce la o problemă de încredere în instituțiile statului.

„Retragerea sau suplimentarea militarilor români?”

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă supune atenției un subiect de o importanță covârșitoare, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Am ales acest moment deoarece pe zi ce trece citesc în mass-media despre militari români răniți sau decedați pe câmpurile de luptă din afara granițelor, iar aceste subiecte nu sunt tratate cu interesul cuvenit nici de către noi, parlamentarii, și nici de celelalte instituții implicate direct în acest proces.

Mai mult, am ales să vă prezint și să vă atrag atenția asupra acestui subiect deoarece Președintele României, Traian Băsescu, a considerat de cuviință să declare că România poate suporta dublarea trupelor românești aflate în Afganistan. Gravitatea acestei afirmații, care poate lua forma unui angajament, se regăsește în faptul că aceasta nu a fost făcută cu o consultare transparentă a instituțiilor abilitate, iar argumente de genul respectării angajamentelor deja luate nu pot sta în picioare, atâta timp cât acestea contravin interesului general.

Demersul meu nu este acela de a critica o eventuală suplimentare a forțelor militare aflate în Afganistan, ci doresc începerea unei dezbateri publice pe baza acestui subiect, deoarece consider că numai așa, prin prezentarea argumentelor pro și contra ale acestor acțiuni, se poate ajunge la o decizie care să fie acceptată atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, fără a leza angajamentele deja semnate.

Vă anunț pe această cale că pe data de 6 aprilie 2009 i-am adresat domnului ministru Mihai Stănișoară o întrebare legată de acest subiect, precum și de viziunea ministerului pe care îl conduce în privința suplimentării numărului de militari din Afganistan. Mai mult, în aceeași adresă, îl rog pe domnul ministru să înceapă o dezbatere publică pe marginea acestui subiect, deoarece consider că viața și sănătatea soldaților români sunt puse în discuție.

Vă rog, pe această cale, stimați colegi, să reflectați atât asupra celor spuse de mine, cât și asupra faptelor. Astfel, cred cu tărie că dezbaterea publică pe acest subiect este calea optimă prin care se va lua cea mai bună soluție, ținând cont de factorii interni și internaționali. Mai mult, nu trebuie uitat că noi reprezentăm interesele oamenilor din această țară și suntem responsabili în fața lor de a lua cea mai bună decizie în privința unor subiecte atât de importante.

Fotbalul nostru, ca mai toate celelalte discipline sportive, este în mare suferință. După retragerea de pe gazon a generației de aur, reprezentativa noastră de fotbal aproape că nu mai contează pe plan internațional.

Am ajuns să ne luptăm din greu cu insulele Feroe și să fim umiliți de Lituania și Serbia, la noi acasă. Situația pare de-a dreptul bizară dacă ne gândim că din fotbaliștii români care evoluează la cluburi cunoscute din Spania, Portugalia, Italia, Franța, Germania, Rusia sau Ucraina – ca să nu mai vorbim despre cei răspândiți prin Ungaria, Grecia, Cipru, Kazahstan, China ori Coreea – s-ar putea alcătui două echipe reprezentative. Ne merge rău în fotbal, ca în toate celelalte domenii ale vieții, fiindcă economia de piață a ucis, într-o foarte mare măsură, dorința tinerilor de a ieși în arenă din plăcere, și nu obligați de contractele de sute de mii sau milioane de euro ori ațâțați de primele oferite de patronii cluburilor.

Epoca romantică a fotbalului a murit demult, odată cu ieșirea din scena verde a unor glorii ale stadioanelor ca Bindea, Dobai, Pavlovici, Vintilă, Marian, Ozon, Petchovsky, Constantin, Mateianu și atâția alții.

Dar prototipul care a marcat, ca un adevărat monstru sacru al gazonului, hotarul dintre fotbalul de suflet și cel mercantil a fost piteșteanul Nicolae Dobrin, cel care ne-a părăsit pentru totdeauna cu un an și jumătate în urmă.

Spectatorii care se află la vârsta semicentenară sau cei cu tâmplele bine albite, în primul rând piteștenii, își amintesc de Nicolae Dobrin ca de un magician al fotbalului. Driblingurile sale uluitoare, care i-au făcut pe mulți adversari să se plângă în fața propriilor antrenori, căinându-se că piteșteanul le ascunde mingea, fentele sale total imprevizibile, pasele de o precizie matematică, dar mai ales șuturile la poartă, din care a înscris o sumedenie de goluri, ar putea să constituie astăzi un neprețuit material didactic pentru toate școlile de fotbal și în același timp modele incontestabile pentru jucători de prima ligă și din echipa națională.

Aparițiile lui Dobrin în Trivale, ca și pe alte stadioane din țară, erau așteptate ca niște veritabile spectacole de teatru, toți cei din tribune așteptând, din clipă în clipă, ca marele protagonist să-i emoționeze cu vreo nouă și memorabilă secvență pe care numai el știa s-o inventeze, cu o naturalețe și o spontaneitate inegalabile.

„Prioritățile în agricultură, în 2009, în perioada crizei financiare deja instalate”

Având în vedere programul de guvernare și instalarea crizei financiare în România, recomand o serie de măsuri pentru agricultura 2009, și anume:

– investițiile trebuie să beneficieze cu prioritate de atenție. Prioritățile trebuie să cuprindă promovarea componentei pentru investiții a Legii creditului agricol, pentru a asigura componenta suportului programelor Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, susținerea investițiilor pentru producerea combustibililor alternativi (biodiesel, bioetanol, brichete lemn, brichete paie și biomasă), eliminarea procedurilor excesiv birocratice pe care le impun (nejustificat) normele de aplicare a unor acte normative, accelerarea procedurilor de derulare a programelor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală;

– fluidizarea mecanismelor de acces la creditele bancare pentru producție, și anume notificarea la Uniunea Europeană pentru a extinde perioada de aplicare a Legii nr. 150/2003, până cel puțin la recoltarea păioaselor în 2010;

– elaborarea unor politici de valorificare a producției agricole pentru anul 2009, prin activarea unei regii, pentru a putea prelua calitatea de integrator în numele statului, majorarea rezervei de stat de cereale prin adăugarea componentei europene la cea națională, măsuri de export în spațiul european și măsuri de reglementare a pieței interne;

– restructurarea instituțională; în general în perioadele de criză nu se adoptă programe care pot agrava criza. Structurile nou-create, până la atingerea perioadei de funcționalitate–performanță, pot crea mai multe neajunsuri decât beneficii. În orice caz, trebuie atent analizate schimbările la nivelul instituțiilor sau al autorităților publice.

În condiții de criză, statul trebuie să dețină mecanisme și pârghii prin care să poată interveni direct.

Consider că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să revizuiască competențele și capacitățile unor unități publice subordonate, cu rol în susținerea politicilor guvernamentale.

Pentru proiectele care au o perspectivă de implementare pe termen lung, trebuie elaborate, finalizate, adaptate programe (unele există), pentru a putea evalua atât costurile implementării, cât și beneficiile generate de implementarea acestora.

Doresc să vă vorbesc astăzi despre o zonă încărcată de istorie, de frumuseți naturale și spirituale și de oameni deosebiți. Este vorba despre Valea Teleajenului. Această parte a județului Prahova are toate calitățile pentru a putea concura cu zone din țări precum Elveția, Italia, Austria etc. Relieful, clima, zestrea spirituală, vegetația fac din ea o zonă atractivă pentru cine dorește să o viziteze.

Ceea ce lipsește, încă, este o strategie de dezvoltare integrată, în special din punct de vedere turistic.

Nu cred că este cineva care să nu fi auzit de cursurile Școlii de Vară inițiate la Vălenii de Munte de Nicolae Iorga, de Miron Radu Paraschivescu sau de pictorul Nicolae Tonitza.

Nu cred că este cineva care nu și-ar dori să aibă pe teritoriul localității sale un castru roman sau o moară de apă ce datează din secolul al XIX-lea, precum cele din localitatea Drajna.

Nu cred că cineva nu a auzit de țuica de Văleni sau de Teișani sau de singurul han de poștă, monument istoric de valoare națională, de la Gura Vitioarei.

Nu cred că sunt multe zone care se pot mândri cu mânăstiri precum Mânăstirea Crasna din localitatea Izvoarele sau Mânăstirile Cheia și Suzana din Măneciu.

Nu cred că cineva nu și-ar dori să călătorească pe un drum istoric ce datează din epoca romană, pe care se realiza în trecut o fructuoasă activitate comercială, drum care ne duce la Cimitirul Eroilor de la Tabla Butii, din localitatea Cerașu, precum și la două cetăți medievale din aceeași localitate. Cum, de asemenea, nu cred că cineva nu și-ar dori să asculte în jurul focului faimoasele legende ale acestor locuri.

Cu toate acestea, zona suferă din cauza lipsei unei infrastructuri de turism corespunzătoare și cred că se impune ca Ministerul Turismului să cuprindă, în programul de dezvoltare a produselor turistice, măsuri care să contribuie la dezvoltarea turistică a acestei zone.

„Abordarea agriculturii în contextul crizei economicofinanciare”

Anul agricol 2008 a fost un an puțin peste medie. Prețurile de valorificare a produselor agricole au fost impuse de marii achizitori, dezavantajând producătorii agricoli.

Prețurile de valorificare au fost cel mult la nivelul prețurilor de producție și mult sub cele europene, iar neacordarea unor despăgubiri pentru calamități la secetă au dezechilibrat sectorul agricol din punct de vedere financiar, fapt ce a determinat și apariția unor sincope în desfășurarea activităților în campania din 2008.

Având în vedere aspectele prezentate, este evident că eforturile agricultorilor de a desfășura activități din campania de primăvară 2009, în condițiile tehnice corespunzătoare, trebuie acompaniate de acțiuni publice de susținere.

Materializarea acțiunilor programului agricol de guvernare ar putea constitui într-o bună măsură baza pârghiilor publice de susținere a campaniei de primăvară.

Criza financiară s-a consolidat deja la nivelul agriculturii și atinge un maximum, din punctul meu de vedere, în perioada iulie – octombrie 2009, perioadă determinată de recoltarea și valorificarea producțiilor și înființarea culturilor din toamna anului 2009.

Orice guvern aflat la putere trebuie să se gândească la ramurile economice care pot să susțină una dintre componentele sensibile (hrană) în astfel de situații și, de asemenea, la cele care-i pot asigura relansarea economică pentru perioada de postcriză.

Agricultura, „arta a cărei valoare se vede atunci când nu ai ce să pui pe masă”, cu siguranță va fi ramura care va avea un rol definitoriu pentru ambele situații: hrana și relansarea economică postcriză.

De agricultură va depinde inclusiv direcția către care se va îndrepta România pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte.

Agricultura trebuie să reprezinte o activitate economică vitală pentru România, pentru societate.

În consecință, aceasta constituie un sector care contribuie la menținerea stabilității, continuității și creșterii economice, iar în condițiile actuale, la atenuarea, în mare măsură, a crizei economice.

„Domnule Nemirschi, vă informez că sunteți ministrul mediului!”

Toate depozitele de deșeuri neconforme din România trebuie închise, în conformitate cu angajamentele asumate în vederea aderării la Uniunea Europeană, până la jumătatea acestui an, în caz contrar împotriva României fiind declanșată procedura de _infringement._ 78 de asemenea depozite trebuie închise până la 16 iulie 2009 și ne-am fi așteptat ca acest lucru să nu constituie o problemă pentru Guvernul Boc, care a deblocat finanțările europene și care face cel mai mare împrumut extern din istoria României. Și, așa cum ne așteptam, Ministerul Mediului a găsit deja soluția: „Autoritățile județene să înceapă investițiile din surse proprii pentru a rezolva ceea ce s-au angajat să facă, iar ulterior, după aprobarea la Bruxelles a aplicației, își vor primi banii investiți în aceste proiecte”.

Vă întreb: din ce fonduri, domnule ministru, dacă la rectificarea de buget pentru autoritățile locale va fi în minus?

Mai mult, domnul Nicolae Nemirschi, ministrul mediului, a găsit o soluție și pentru plata sumelor pe care România va fi obligată să le achite în cazul declanșării procedurii de _infringement_ declarând că: „Nu avem altă soluție decât să transferăm amenzile celor vinovați, deoarece este mai mult ca sigur că vom primi penalizări de la Uniunea Europeană în privința ecologizării și închiderii gropilor de gunoi din România”, prin „cei vinovați” domnul Nemirschi înțelegând, din nou, autoritățile locale.

Localitatea Aleșd din Colegiul nr. 3 din județul Bihor, în care am fost aleasă deputat, este una dintre cele 78 de localități care trebuie să închidă depozitul de deșeuri în anul 2009.

Refuz, domnule ministru, să accept soluția pe care ați găsit-o, aceea ca în cazul în care nu se închide depozitul de deșeuri, aleșdenii să plătească amenzile de la Uniunea Europeană. Mai bine veniți cu propuneri concrete și alocați fonduri pentru întocmirea proiectelor de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme. Și totuși, parcă, să guvernezi înseamnă mai mult decât să arunci vina pe autoritățile locale. Să guvernezi înseamnă să îți asumi responsabilități și să vii în sprijinul celor pe care îi guvernezi cu soluții adecvate, nu cu ultimatumuri.

Printre nenumărate alte abuzuri ale noului Guvern, generate de dorința acerbă de a acapara toate funcțiile publice centrale și locale pentru a-și numi clientela politică, se numără și demiterea abuzivă a directorilor executivi ai centrelor județene APIA.

Demiterea directorilor din centrele județene s-a făcut sub pretextul neînceperii plăților pe suprafață pe 15 martie 2009. În realitate, domnul ministru Ilie Sârbu știe foarte bine că această întârziere nu este imputabilă centrelor județene, care și-au îndeplinit toate sarcinile care au fost în competența lor: sprijinirea fermierilor pentru completarea cererilor de plată, introducerea, verificarea datelor din cererile de plată pe suprafață în baza de date IACS, controlul clasic pe teren. În același timp, operațiuni precum controlul prin teledetecție au fost externalizate, deci nu pot fi imputate directorilor APIA.

În ceea ce privește aprobarea plăților primelor etape din procesul de aprobare (autorizare) la plată a cererilor de sprijin pe suprafață, acestea nu s-au putut efectua din cauza sistemului informatic și din cauza unor decizii care trebuiau luate la nivel central.

Așadar, toate etapele procedurale legate de procesul de autorizare a plăților directe pe suprafață, care sunt în sarcina centrelor județene, au fost realizate și, din acest punct de vedere, toate motivele invocate de domnul ministru Ilie Sârbu sunt lipsite de substanță, Domnia Sa știind foarte bine faptul că în conformitate cu separarea funcțiilor în agențiile de plăți, centrelor județene le revine funcția de autorizare (aprobare) la plată, iar funcția de plată și contabilitatea plăților revine nivelului central al APIA.

„Reglementarea legală a reproducerii umane asistate medical”

În calitate de deputat, membru al grupului parlamentar al PD-L, vreau să atrag atenția asupra unei probleme sensibile pentru mulți dintre cetățenii României: este vorba despre infertilitate.

Parlamentul European constată că infertilitatea este o boală recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia. Rata infertilității este în creștere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri.

Parlamentul European invită statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva infertilității. În acest context, mă declar un susținător necondiționat și invit toate persoanele responsabile să susțină campania pentru reglementarea legală a reproducerii umane asistate medical, campanie susținută de către Asociația Embriologilor din Romania și premiată cu premiul special „Carol Davila/2009 — responsabilitate socială în sănătate”.

Campania își propune să tragă un semnal de alarmă cu privire la o problemă gravă cu care se confruntă foarte multe familii tinere din România: infertilitatea. Persoanelor care se confruntă cu dificultăți în a obține o sarcină pe cale naturală nu li se oferă sprijin din partea statului român pentru investigații și tratament, deși aceștia sunt cetățeni plătitori de taxe și impozite, iar infertilitatea este o boală recunoscută de către Organizația Mondială a Sănătății.

În prezent, cetățenii români trebuie să plătească integral, pe cont propriu, o procedură medicală de tip inseminare artificială (IA) sau fertilizare in vitro (FIV), inclusiv analizele preliminare și medicamentele aferente. Costurile acestora sunt uriașe în raport cu veniturile medii ale unei familii din

România. De exemplu, prețul global al unei tentative de fertilizare in vitro variază între 1.400 și 3.000 euro, în funcție de spital și de procedură/medicamentație. O procedură de tip IA/FIV reprezintă o experiență extrem de dificilă pentru un cuplu, în plan fizic și, mai ales, psihic, care se accentuează dramatic atunci când, la aceste dificultăți, se adaugă un obstacol insurmontabil de ordin financiar.

## **Doamna Daniela Popa:**

Cu aceasta, ședința consacrată declarațiilor politice s-a încheiat.

Vă mulțumesc tuturor.

Bună ziua, stimați colegi!

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 201. Sunt absenți 133, din care 64 participă la alte acțiuni parlamentare.

Până să luăm primul proiect de lege de pe ordinea de zi, îl rog pe domnul deputat Grosaru să facă un anunț de la tribuna Parlamentului.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Mircea Grosaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 149 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, aș dori să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele cutremurului care a avut loc în Italia zilele trecute.

Vă mulțumesc.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Inițiatorul este prezent? Dacă da, îl invit să ia cuvântul. Doamna Grațiela Iordache. Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

**Doamna Grațiela Denisa Iordache –** _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Bună dimineața, doamnă președinte, doamnelor și domnilor deputați!

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal în următoarele domenii: impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe veniturile obținute din România de persoane nerezidente, TVA, accize și alte taxe speciale, impozite și taxe locale.

Principalele schimbări vizează neimpozitarea în anul fiscal 2009 a câștigurilor realizate de persoanele fizice rezidente și nerezidente din transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise, neimpozitarea în anul fiscal 2009 a profitului realizat de persoanele juridice române și străine, din tranzacționarea titlurilor de participare pe piața autorizată și supravegheată de CNVM, modificarea prevederilor referitoare la decontul special de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât depunerea acestuia și plata TVA să fie efectuate înainte de înmatricularea mijloacelor de transport noi în România de către persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, inclusiv persoanele fizice, o transpunere de directivă, Directiva 2007/74 a Comisiei Europene, și introducerea unor măsuri care să permită urmărirea comercializării produselor energetice de tipul benzinelor și motorinelor la nivelul stațiilor de distribuție.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat. Din partea comisiei raportoare. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Sunt vicepreședinte, Ialomițianu.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 26 de deputați din totalul de 30 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în condițiile art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, republicată. Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților. În urma dezbaterii Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în ședința din data de 24 martie 2009, comisia propune plenului Camerei Deputaților supunerea spre dezbatere și adoptare a proiectului de lege în forma inițiatorului, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

## Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Aș putea să fiu acum foarte bucuros și optimist să vă spun Domniilor Voastre că după introducerea taxei de primă înmatriculare și după sesizarea faptului că niște băieți șmecheri introduc în țară mașini fără a avea firmă, 9–10, chiar mai multe, după care vând aceste mașini, neplătind TVA-ul, bineînțeles, fac o gaură în buget destul de însemnată.

Am făcut propuneri în scris și aș putea acum să fiu bucuros că ordonanța aceasta de urgență, apărută anul trecut, prin septembrie – octombrie, în sfârșit lămurește problema, pentru că, așa cum a prezentat doamna secretar de stat, obligă persoanele, și cele fizice, să facă decontul TVA-ului înainte de prima înmatriculare a mașinilor noi.

Problema pentru care sunt pesimist și nemulțumit, că după o jumătate de an de la intrarea în vigoare a ordonanței și care ar trebui să funcționeze pe teritoriul țării de la apariția în „Monitorul Oficialˮ, nici acum nu se solicită documentul respectiv, justificarea plății TVA-ului la înmatriculare în diferite județe din țară.

Până când trecem cu vederea acest lucru și asistăm pasivi la faptul că băieții șmecheri fac avere din treaba aceasta?!

Gândiți-vă, 19% din valoarea autoturismului intră în buzunarele lor, să nu mai vorbim despre concurența neloială față de firmele atât autohtone... sau față de firmele care importă legal și plătesc TVA-ul aferent mașinilor nouînregistrate.

De aceea, sper ca această luare de poziție să fie auzită și de ANAF, și de către reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor și, în sfârșit, să dea o circulară prin care obligă evidența auto să solicite dovada plății TVA-ului printre documentele care sunt necesare la prima înmatriculare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare mai sunt înscrieri la cuvânt?

Nu sunt.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților se trece la dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative numai dacă acesta are amendamente admise sau respinse. Neavând amendamente, urmează votul final la 11.30.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, dezbaterea se face în procedură de urgență. Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Marian Hoinaru –** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Schimbările preconizate prin proiectul de lege: organismele oficiale teritoriale responsabile, respectiv unitățile fitosanitare județene și a municipiului București, precum și inspectoratele de carantină fitosanitară vamală, eliberează pașaport fitosanitar valabil pe teritoriul României și al Uniunii Europene sau pentru o zonă protejată.

Importul și tranzitul de plante, produse vegetale și alte obiecte se realizează numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, în care este organizat controlul fitosanitar.

Exportul de plante și produse vegetale se efectuează prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise, potrivit legii, cu excepția plantelor și produselor vegetale care conțin sau constau în organisme modificate genetic ale exemplarelor aparținând speciilor de plante incluse în anexele Regulamentului Consiliului nr. 338/1997.

## Efectele actului normativ:

Proiectul de act normativ va avea un impact pozitiv asupra circulației intracomunitare a plantelor și produselor vegetale, precum și asupra exportului acestora.

## Vă mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, domnule deputat Valeriu Tabără, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 201/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândiri organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Ordonanța are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214 din 2001, cu modificările ulterioare, în sensul eliberării unui pașaport fitosanitar valabil pe teritoriul României și Comunității Europene pentru a proteja o zonă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate, înregistrându-se 26 de voturi pentru și o abținere, în ședința din 25 martie 2009.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților. Doamnă președinte, vreau să fac și o precizare care este de formă, pentru că reglementarea este dată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 la art. 23 alin. (2) și care prevede: „În cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirile ministerelor se înlocuiesc în mod corespunzător” și este vorba de a elimina propunerea făcută de Senat, legată de denumirea Ministerului Agriculturii și Alimentației, respectiv a Ministerului de Interne.

E o chestiune caducă și a apărut din cauza unei scăpări a noastre, nu este însă de fond, adică reglementarea este făcută.

Doar de formă, da. Mulțumesc mult de tot.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Secretarii de ședință observ că sunt foarte ocupați... Domnule Tabără, vă rog, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Legea este de o importanță deosebită pentru ceea ce înseamnă protecția fitosanitară în România. Am însă o singură reținere care, sigur, se va rezolva în perspectivă. Nu știu dacă plantele modificate genetic, pentru că impropriu discutăm despre organismele modificate genetic, vor fi impurități pentru viitor, ci vor fi alte... în orice caz, nu de gravitatea celor împotriva cărora ar trebui să protejăm și chiar să instituim sancțiuni, așa cum unul dintre colegii mei propunea la un moment dat în comisie, și este unul dintre amendamentele respinse.

Grupul Partidului Democrat Liberal va vota această lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea altor grupuri parlamentare? Atunci îl rog pe domnul Tabără să nu ajungă la locul dânsului, aici, la comisie, și să ne propună timpii de dezbatere.

Vă rog mult.

Trei minute, doamnă președinte. Mulțumesc.

## Da. Mulțumesc mult.

Să votăm și timpul pe care ni l-a propus domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Timpul a fost aprobat. Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Aprobat. Articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Articolul unic a fost adoptat. Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2008 pentru modificarea Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945–1952, precum și pentru modificarea art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Conform prevederilor art. 115 din regulamentul nostru, acest proiect de lege trebuie dezbătut în procedură de urgență.

Inițiatorul are cuvântul.

Există reprezentantul inițiatorului? Înțeleg că este la comisie.

Consult plenul dacă trecem mai departe la dezbatere și fără reprezentantul inițiatorului.

Dacă sunteți pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2008.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ale Comisiei pentru sănătate și familie, de asemenea, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare atât extinderea aplicabilității Legii nr. 51/1993 și după anul 1952 până în anul 1989, respectiv majorarea indemnizației lunare de la 100 de lei la 500 de lei, cât și modificarea art. 213 alin. (1) lit. c), în sensul introducerii acestei categorii profesionale printre beneficiarii dreptului la asistență medicală gratuită.

Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, având în vedere necesitatea respectării principiului Constituției privind egalitatea în fața legii, întrucât și după anul 1952 au fost îndepărtați din justiție magistrați pe motive politice, știut fiind faptul că regimul totalitar comunist a săvârșit acte discreționare pe întreaga lui durată. Majorarea indemnizației este motivată de faptul că aceasta nu a fost supusă actualizării anuale și nici indexării, în condițiile acestei legi.

Totodată, prin completarea corespunzătoare a prevederilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 se restabilește dreptul la asistență medicală gratuită, prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1993.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 19. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 25 februarie 2009.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog, domnule deputat. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2008 a fost aprobat în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială, însă, față de această situație, grupul nostru parlamentar, al UDMR-ului, are niște rezerve.

Este adevărat că această sumă ce se acordă cu titlu de indemnizație lunară foștilor magistrați care au fost îndepărtați din justiție, trebuie să fie majorată la 500 de lei. Dar în ce constă rezerva noastră față de această ordonanță de urgență? Dictatura comunistă, după instaurare, într-adevăr, a curățat justiția de magistrații care au activat înaintea regimului comunist și această curățire a avut loc între 1945 și 1952. Deci este justificată acordarea acestei indemnizații acelor magistrați care au fost îndepărtați pe motive politice în această perioadă.

Dar după 1952 nu oricine putea să fie magistrat, procuror, judecător. Eu mă îndoiesc că acei procurori, judecători, după perioada 1952 până în 1989, au putut să fie disidenți. În acea perioadă, 1952–1989, magistrații au constituit un pilon de bază al regimului comunist dictatorial pe lângă organele Ministerului de Interne și ale Securității, deci au constituit un instrument de oprimare al regimului dictatorial. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, prin această măsură, noi putem deschide cutia Pandorei. Vor veni și alte categorii profesionale din perioada comunistă, care au fost eliminate din motive politice. Eventual, ne vom putea trezi că într-o zi vor veni și foștii securiști pentru a cere o asemenea indemnizație, pe motivul că au fost eliminați din securitate pe motive politice.

Întrucât această ordonanță de urgență, din păcate, a fost dată în perioada în care am făcut și noi parte din guvernare, noi nu vom vota împotriva acestui proiect de aprobare a ordonanței. Grupul nostru parlamentar se va abține de la vot. Mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Deoarece nu avem amendamente nici admise, nici respinse, urmează votul final.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 220/2008 pentru modificarea art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul, doamna secretar de stat Grațiela Iordache.

Aveți cuvântul.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare introducerea prevederii referitoare la modificarea definiției prefinanțării pentru a răspunde necesității de acordare a acesteia și a beneficiarilor de proiecte finanțate din instrumente structurale în cazul proiectelor care intră sub incidența ajutorului de stat sau _de minimis_ .

Referitor la menținerea aspectelor legislative, precizăm că proiectul de lege înlocuiește prevederile Ordonanței Guvernului nr. 29/2009 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei raportoare, aveți cuvântul, domnule deputat.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ și Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 26 de deputați, din totalul de 30 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 23 februarie 2009.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și aprobarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Ca timpi pentru dezbateri propun 5 minute. Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult. Cine este de acord cu timpul propus de comisie? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Deci 5 minute pentru dezbatere.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Lucrăm pe raportul comisiei. Poziția numărul 1 din raport. Este vorba de titlu. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. ## Abțineri?

Nu sunt abțineri.

Poziția numărul 2 din raport, articolul unic. Are cineva observații?

Nu sunt observații. Adoptată. Poziția numărul 3 din raport.

Are cineva observații?

Este vorba despre eliminarea unei sintagme.

Nu există observații.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege se discută în procedură de urgență. Inițiatorul are cuvântul. Vă rog.

## **Doamna Ioana Liana Pop –** _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin completările și modificările aduse Ordonanței Guvernului nr. 46/2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 149/2008 urmărește reglementarea următoarelor aspecte: se creează posibilitatea ca Birourile regionale pentru cooperare teritorială, în cadrul cărora funcționează Secretariatul tehnic comun (Info bănci, controlorii de prim nivel), să beneficieze de plăți în avans, având în vedere că aceste organisme sprijină activitatea autorităților de management și a autorităților naționale; se creează posibilitatea ca persoanele juridice de drept privat, Camerele de Comerț și alte organisme de drept privat să participe la proiectele finanțate în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră România – Ungaria (2007–2013) și al Programului de cooperare transnațională sud-estul Europei.

Mulțumesc. Din partea comisiei raportoare. Vă rog, domnule deputat.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observațiile și propunerile trimise cu adresa nr. 1.383/7.11.2008, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 26 de deputați din totalul de 30 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 16 februarie 2009.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În ședința din data de 24 martie 2009, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamente.

Propun 5 minute pentru dezbateri. Vă mulțumesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Sunteți de acord cu cele 5 minute propuse de comisie? Mulțumesc.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Procedură, vă rog.

Este în timpul procedurii de vot. Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Domnule Nicolăescu, vă rog, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte de ședință,

Voiam să vă citesc din regulament art. 123 alin. (2), care spune: „Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal”.

Votul deschis se exprimă de regulă prin mijloace electronice și vreau să vă întreb de ce nu apelați la această formă și această modalitate de vot, pe care noi o practicăm în mod curent. Altfel, ar fi trebuit să supuneți votului Camerei Deputaților altă procedură de vot deschis.

Este adevărat, domnule deputat, din partea unui grup parlamentar s-a solicitat acest lucru, dintr-un anumit considerent și anume: pe ordinea de zi, la pozițiile nr. 14 și 15, sunt două proiecte de lege care au termenul final de dezbatere și adoptare 11 aprilie și dacă nu urgentăm dezbaterea până la votul final, nu mai ajungem la aceste proiecte de lege și vor fi discutate ulterior.

Mulțumesc mult.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu există înscrieri la cuvânt.

În acest caz, vom discuta pe raportul comisiei. Poziția numărul 1 din raport, este vorba de titlul legii, care este nemodificat.

Observații? Adoptată. Poziția numărul 2 din raport. Observații? Nu sunt.

Adoptată. Poziția numărul 3 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 4 din raport, referitoare la art. 1. Observații? Nu sunt.

Adoptată. Poziția numărul 5 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 6 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 7 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 8 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 9 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 10 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 11 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 12 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 13 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 14 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 15 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 16 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 17 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 18 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 19 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 20 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 21 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 22 din raport. Observații?

Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 23 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 24 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 25 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 26 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 27 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 28 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 29 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 30 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 31 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 32 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Proiectul de lege rămâne la vot final.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ are drept obiect de reglementare completarea cu un nou alineat, potrivit căruia salariile de bază, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale ale conducătorilor și adjuncților conducătorilor instituțiilor aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, a ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și cele aflate în coordonarea primului-ministru, se stabilesc de către organele împuternicite să numească aceste persoane, conform legii, fără a depăși în mod cumulativ nivelul indemnizației lunare a funcției de secretar de stat și, respectiv, a funcției de subsecretar de stat din ministere. În luna decembrie 2008 a fost elaborată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 222/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare. Aceasta, la art. 4, include prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2008 și chiar le extinde, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 222/2008 se aplică conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, în timp ce Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2008 se aplică numai conducătorilor instituțiilor finanțate integral din venituri proprii.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat. Din partea comisiei raportoare. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 16 februarie 2009.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputați, din totalul de 30 de membri ai comisiei.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În ședința din data de 18 martie 2009, comisia propune, spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, proiectul de lege în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu sunt doritori.

Acest proiect de lege, neavând amendamente, nici admise, nici respinse, urmează să meargă la votul final.

Punctul 13, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnicaˮ din Timișoara.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, vom dezbate acest proiect de lege în procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul. Este prezent?

Nu.

Din partea comisiei raportoare, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnicaˮ din Timișoara.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările

ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008, în sensul achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnicaˮ din Timișoara în vederea desfășurării activităților sportive în condiții optime.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Stimată doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Sunt deputatul Dușan Popov din cadrul Grupului parlamentar al minorităților naționale și aș dori să argumentez susținerea mea referitoare la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind aprobarea achiziționării unui teren de către Universitatea „Politehnicaˮ din Timișoara.

Acest teren este adiacent Bazei sportive nr. 2, aparținând Universității „Politehnicaˮ, bază care a fost reabilitată, dezvoltată și modernizată conform cerințelor la nivel european, și unde își desfășoară activitatea sportivă și recreativă un număr de circa 15.000 de studenți și 900 cadre didactice.

Pe lângă terenuri de sport corespunzătoare diferitelor ramuri sportive, care au fost modernizate, baza cuprinde și două bazine de înot, acoperit și, respectiv, descoperit, realizate ca investiții în ultimii ani.

Terenul propus spre achiziționare se află lângă baza sportivă. Mai mult, accesul se face prin incinta acesteia, astfel încât achiziționarea de către universitate a acestui teren apare nu numai logică, ci și practică, orice alt eventual cumpărător ar perturba activitatea din baza sportivă, prin desfășurarea unor activități incompatibile cu ale universității.

În plus, universitatea ar fi obligată, prin lege, să asigure servitutea privind accesul pe acest teren, fapt aproape imposibil din cauza topografiei terenului.

Să precizăm că terenul despre care este vorba nu este cauza niciunui litigiu privind proprietatea sau alte spețe de orice altă natură, achiziționarea lui fiind aprobată în unanimitate de către Senatul universității, după consultarea prealabilă a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Deoarece actualmente pe Baza sportivă nr. 2 se mai execută lucrări de modernizare, ar fi și păcat de a se pierde ocazia achiziționării acestui teren, care ar întregi în felul acesta spațiul aferent bazei sportive.

Prin urmare, considerăm că achiziționarea terenului în cauză este absolut necesară și oportună pentru dezvoltarea în continuare a bazei sportive a Universității „Politehnicaˮ din Timișoara și susținem acest proiect de lege, ceea ce v-aș ruga și pe dumneavoastră să faceți. Alături de votul meu favorabil acestui proiect de lege, am susținerea și a colegilor mei din Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Sorin Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Nu pot să mă abțin. Iată că universitățile mai și cumpără terenuri!

Mulțumesc.

Alte înscrieri la cuvânt din partea celorlalte grupuri parlamentare? Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, nefiind amendamente admise sau respinse, urmează votul final.

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2008 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege îl vom dezbate în procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Szakal Andras Zsolt –** _președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici_ **:**

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În data de 14 iulie 2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea Guvernului nr. 611 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, care a intrat în vigoare în data de 28 august 2008, dată la care a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

Art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2008, aprobată prin Legea nr. 192/2008, face referire expresă la dispozițiile hotărârii Guvernului nr. 1.209, act normativ abrogat, motiv pentru care, în vederea menținerii aplicabilității ordonanței de urgență, este necesară modificarea acestei trimiteri și înlocuirea ei cu trimiterea la actul normativ în vigoare, în ceea ce privește organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 611/2008.

Se impune astfel adoptarea în regim de urgență a prezentului act normativ, care are drept scop consolidarea capacității administrative de gestionare a instrumentelor structurale, prin întărirea structurii de personal, creându-se în acest fel premisele îndeplinirii angajamentelor României asumate ca stat membru al Uniunii Europene.

Mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare?

De fapt, este un raport comun, Comisia pentru administrație, cu Comisia pentru muncă și protecție socială. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din regulament, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2008.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și punctul de vedere al Guvernului, care este favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2008, în sensul ca textul să facă trimitere la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, deoarece Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003, la care textul se referă în prezent, a fost abrogată.

Comisiile propun plenului aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbateri au fost prezenți 29 de deputați din totalul de 31 de membri ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și 18 membri din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru muncă.

Raportul comun a fost adoptat cu 28 de voturi pentru și o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 16 februarie 2009.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, dacă nu sunt amendamente admise sau respinse, urmează votul final.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul sau reprezentantul inițiatorului. Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Dumitru Nicu Cornoiu –** _secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Stimată doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Actele normative care reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar în anul 2008 își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2008.

Astfel, a rezultat necesitatea emiterii unui act normativ cu caracter de urgență, care să reglementeze încadrarea și salarizarea personalului din sectorul bugetar în perioada 31 decembrie 2008 până cel mult la 31 martie 2009.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2009.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru încadrarea și salarizarea personalului din sectorul bugetar în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2009, întrucât actele normative ce reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar în anul 2008 își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2008, iar pentru anul 2009 salarizarea nu era reglementată.

Totodată, ordonanța reglementează modul de transformare a posturilor ocupate de persoane care ocupă funcții de conducere în situația restructurării, precum și modul de acordare a salariului de merit pentru personalul bugetar.

- Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege

- cu amendamente.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în data de

- 25 februarie 2009.

- Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă propun timp de dezbatere 3 minute.

Mulțumesc, domnule deputat. Dacă sunteți de acord cu timpul propus de comisie? Cine este pentru?

Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă cineva dorește să ia cuvântul? Nu.

Lucrăm pe raportul comisiei. Poziția numărul 1 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 2 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 3 din raport, referitoare la titlul ordonanței. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 4 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 5 din raport, referitoare la art. 1 lit. e). Observații? Nu sunt. Adoptată.

Poziția numărul 6 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 7 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 8 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția numărul 9 din raport, referitoare la art. 4. Observații?

Nu sunt.

Adoptată. Poziția numărul 10 din raport. Observații? Nu sunt.

Adoptată.

Urmează votul final.

Punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să-l dezbatem în procedură de urgență.

- Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu Stancu –** _secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 30/2008 a avut în vedere următoarele aspecte:

– punerea în aplicare a direcțiilor de acțiune stabilite prin Programul de guvernare 2009–2012 pentru domeniul ordine și siguranță publică și administrație publică în vederea realizării obiectivelor de reducere a cheltuielilor, a aparatului birocratic, precum și creșterea eficienței structurilor operative, prin mărirea numărului efectivelor acestora;

Vă mulțumesc. Din partea comisiei raportoare? Domnul deputat Săniuță, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil acest proiect de lege.

Întrucât obiectul de reglementare a fost prezentat de domnul secretar de stat, nu-l voi relua eu.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, la dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.

La ședința Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți 23 de deputați din 24 de membri ai acesteia.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera noastră este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în ședința din 1 aprilie 2009, cu majoritate de voturi, fiind exprimate două voturi împotrivă și două abțineri, comisia propune plenului Camerei adoptarea, cu modificări, a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă tot sunteți la microfon, și timpul pentru dezbatere. Vă rog mult, domnule președinte.

Aveți dreptate. Vă propun ceea ce a mai rămas până la ora 11.30.

Vă mulțumesc mult. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mihăiță Calimente.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține proiectul, cu amendamentele admise de comisie, așa cum a rezultat el din lucrările acestei comisii, având în vedere numărul de participanți la lucrările comisiei și votul care a fost acordat. Așa cum sublinia și domnul vicepreședinte al comisiei, domnul deputat Săniuță, au fost două voturi contra și două abțineri, restul au fost pentru.

Motivele pentru care noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, am susținut aceste amendamente în modificarea textului propus de Guvern, sunt următoarele: s-au încălcat procedurile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.226/2007, în sensul că proiectele nu au fost anunțate și nici discutate în cadrul reuniunii pregătitoare a ședinței Guvernului. Nu au fost respectate procedurile legale privind transparența decizională în administrația publică, reglementate de Legea nr. 55/2003.

Au fost încălcate o serie de prevederi constituționale, în condițiile în care, pe de o parte, nu există avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, deși acest aviz este obligatoriu. Pe de altă parte, în ceea ce privește Ordonanța de urgență nr. 20/2009, nu există situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție.

De asemenea, în motivarea sau motivația care a existat pentru trecerea din subordinea ministerului în subordinea IGP a Agenției Naționale Antidrog nu s-a avut în vedere faptul că rolul acestei Agenții Naționale Antidrog este cu totul altul decât al unității care există în subordinea IGP-ului și care are sarcina de a prinde și de a stopa simplul trafic de droguri. Nu s-a ținut cont că această agenție națională stabilește concepția de ansamblu și asigură coordonarea unitară, pe baza unei strategii naționale, a luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri; elaborează și implementează, finanțează, avizează, acreditează, coordonează, monitorizează și evaluează, după caz, programe zonale, naționale și internaționale; asigură legătura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri cu alte organisme internaționale.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din păcate, alt reprezentant al altui grup parlamentar nu mai poate să ia cuvântul la dezbatere, pentru că am aprobat înainte un timp de dezbatere.

Vom lucra repede pe raportul comisiei. Poziția 1 din raport, referitoare la titlul legii. Observații? Adoptat. Poziția 2 din raport, referitoare la articolul unic. Doamna deputat Aura Vasile.

Doamnă președinte, Pe art. I solicit respingerea amendamentului...

Nu, nu, nu... Un pic, un pic! Este vorba de poziția 2 din raport, pe art. I, în ansamblu. Dacă sunt observații? Rămâne nemodificat. Titlul ordonanței. Dacă sunt observații? Rămâne nemodificat.

Poziția 4 din raport, referitoare la art. I... referitoare la art. I.

Da, doamnă președinte. Deci poziția 4 din raport, art. I.

Exact.

Este nemodificat. Solicităm...

Nu, doamnă președinte, m-am lămurit acum. Solicităm respingerea amendamentului.

Amendamentul domnului deputat Niculae Mircovici.

Da, da.

Sunt modificări numai la alin. (2) și la alin. (3).

Ne-am lămurit, da. Deci cer respingerea.

Respingerea modificărilor de la art. 13, de la alin. (2) și alin. (3).

Alin. (2), (3) ale art. 13. Cer respingerea.

Da.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. O să trebuiască să și votăm acest lucru. Votare electronică, cu cartele.

Supun la vot respingerea amendamentelor formulate la alin. (2) și (3), poziția 4 din raport.

La cartelă, vă rog! Cine este pentru, împotrivă sau se abține? Vă rog. Începeți votul.

Propunerea de respingere a fost adoptată. Poziția 5 din raportul comisiei. Doamna deputat Aura Vasile.

Doamnă președinte,

Propun respingerea amendamentului formulat de comisie.

La poziția 5 din raport. Da? Vă supun la vot, tot prin vot electronic. Dați drumul la vot, vă rog. Respingerea a fost adoptată. Poziția 6 din raport. Doamna deputat Aura Vasile. Vă rog.

Solicit respingerea amendamentului propus de comisie, doamnă președinte.

## **Doamna Daniela Popa:**

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am să vă rog să-mi permiteți să-mi exprim punctul de vedere ca inițiator al unora dintre aceste amendamente. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Sigur că este dreptul fiecărui ministru și oricărui ministru de a-și construi o structură organizatorică propice performanței.

Din acest punct de vedere, stimați colegi, evident, am să vă rog respectuos să votați în consecință.

Se poate ca acest amendament să fie aprobat, se poate să nu. Mi se pare firesc să-mi exprim punctul de vedere, pentru că în 2004, atunci când am preluat acest minister, una dintre prioritățile pe care noi ni le-am asumat, pe lângă ridicarea regimului vizelor pentru români, pe lângă încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și de închidere a capitolului 24, a fost demilitarizarea unor structuri ale Ministerului de Interne.

În acest moment, nu vreau, repet, să vin și să creez, de la tribuna Parlamentului, vreun conflict cu vreunul dintre colegii mei, cu atât mai puțin cu colegul meu care acum și-a asumat o misiune grea. Dar mi se pare firesc să vin și să spun că dacă mergem înapoi și remilitarizăm o structură care se transformă dintr-o structură polițienească într-o structură militară, recte în subordinea Jandarmeriei, cred, în acest moment, că abdicăm de la ceea ce am afirmat în fața Uniunii Europene, a Comisiei Europene, cu ocazia negocierilor de aderare.

Argumentele mele, stimați colegi, pe care mi-am permis să le exprim în cadrul comisiei, au fost argumente obiective, argumente profesionale și în niciun caz argumente politice.

De altfel, viața a demonstrat că această structură la care mă refer, „Acvilaˮ, din punct de vedere uman, al materialului uman, nu s-a transferat la Jandarmerie. Or, dacă viața ne expune într-o astfel de situație, mi se pare firesc să încercăm să corectăm ceea ce, iată, experiența și viața ne arată.

Închei, rugându-vă, stimați colegi, să fiți de acord, evident, nu vreau să mă pun într-o situație delicată cu colegii mei din grupul parlamentar, dar mi se pare firesc să-mi apăr de la această tribună eforturile din 2004, când, cu sprijinul și al dumneavoastră, am încheiat negocierile de aderare și am închis cel mai greu capitol de aderare, capitolul 24, în care demilitarizarea a jucat un rol deosebit.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Sub obligată să pun la vot întâi propunerea... Domnul Mihăiță Calimente. Nu v-am văzut. Mă scuzați! Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Având în vedere că sunt coautor al acestui amendament, susțin întru totul argumentele pe care le-a adus în fața dumneavoastră colegul meu, domnul Săniuță. Aș mai adăuga la cele expuse de Domnia Sa că această instituție a fost creată în urma atentatelor de la Beslan și din Spania, de la gara Atocha.

În documentația pe care am avut-o la dispoziție, din cele 29 de instituții similare care există în Europa, una singură – în Franța – are regim militarizat, toate celelalte sunt sub comanda Poliției și sunt civile și atunci, de exemplu, când s-a făcut evacuarea cetățenilor români prin zona Gaza, s-a făcut sub protecția acestei unități, pentru că alte unități de protecție din cadrul SRI-ului sau din cadrul Jandarmeriei nu pot participa, fiind unități militare, pe teritoriul altor țări.

De aceea, cred că se justifică întru totul menținerea acestei structuri în cadrul Poliției și să se unifice cu SIAS-ul și să poarte denumirea de „Acvilaˮ SIAS, neexistând niciun impediment, mai ales că cea mai mare parte a lucrătorilor optează pentru a face parte din această structură SIAS.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mai sunt înscrieri la cuvânt?

Nu.

Supun la vot propunerea doamnei deputat Aura Vasile, de respingere.

Votați electronic.

Vă rog, exprimați-vă votul. S-a aprobat respingerea. Poziția 7 din raport. Doamna deputat Aura Vasile.

## Doamnă președinte,

Propun respingerea amendamentului de la art. IV alin. (1) lit. a), rămânând punctul b) nemodificat, așa cum era în ordonanță.

## **Doamna Daniela Popa:**

Am înțeles.

Tot prin vot electronic,

Solicit, doamnă președinte, ca tot amendamentul la art. II, cu punctele (1), (2), (3) și (4), să fie respins.

## **Doamna Daniela Popa:**

## Am înțeles.

Vă supun la vot cererea doamnei deputat Aura Vasile, de respingere a amendamentelor art. II, cu alineatele (1), (2), (3) și (4).

Cine este pentru? Respingerea a fost adoptată.

Cu aceasta, am epuizat și raportul comisiei pe acest proiect de lege.

Este foarte bine că am reușit astăzi să-l discutăm, pentru că termenul constituțional pentru dezbatere și vot final era 11 aprilie, dată la care intra în aprobare tacită.

- O să urmeze sesiunile de vot.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit modificării ordinii de zi, la punctele 2, 3 și 4 avem astăzi, începând cu ora 11.30, următoarele puncte: alegerea unui secretar al Camerei Deputaților, eliberarea din funcție a celor doi secretari generali adjuncți ai Camerei Deputaților și numirea în funcție a doi noi secretari generali adjuncți ai Camerei Deputaților.

Potrivit art. 23 alineatul ultim din regulament, votul pentru alegerea secretarilor Camerei Deputaților se exprimă prin vot secret cu bile.

În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) lit. b) și ale art. 223, secretarii generali adjuncți ai Camerei Deputaților sunt numiți și eliberați din funcție de către Camera Deputaților, la propunerea Biroului permanent, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare.

Potrivit regulamentului, votul pentru eliberarea și, respectiv, numirea în funcție a secretarilor generali adjuncți se exprimă prin vot secret cu buletine de vot. Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun, mai întâi, să fie exprimat votul secret cu bile pentru alegerea unui secretar al Camerei și, în același timp, votul secret cu buletine pentru eliberarea din funcție a celor doi secretari generali adjuncți ai Camerei, urmând ca, după constatarea rezultatului votului, să se desfășoare votul secret cu buletine pentru alegerea celor doi noi secretari generali adjuncți.

Sunt observații cu privire la aceste propuneri?

Vă

Vă rog, domnule Mihai Voicu, să-l rugați pe liderul Grupului parlamentar al PNL să meargă la consultări împreună cu ceilalți lideri de grup, 5 minute, și să-mi propuneți o procedură.

Scuze!

Lipsește domnul Zgonea și nu a avut cine să sesizeze.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Știu că în ultimele două săptămâni am avut probleme cu votul final și sunt foarte multe proiecte de lege pe ordinea de zi.

De aceea, știu sigur că există două urne la Biroul permanent. Putem să facem toate cele trei voturi în același timp. Economisim timp prețios și putem să facem și votul pe proiectele de lege.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc mult pentru această idee.

În schimb, trebuie constatat rezultatul votului și apoi votat pentru noii secretari generali adjuncți.

Deci votul este deschis.

Doamnă președinte,

Grupul nostru nu este de acord cu ceea ce dumneavoastră propuneți. Mi se pare normal să dăm cele două voturi odată.

Deci puteți acum să supuneți votului plenului eliberarea din funcție a celor doi secretari adjuncți, după care trecem la procedură de vot și votăm și secretarul Biroului permanent și secretarii generali adjuncți ai Camerei Deputaților.

Procedura, doamnă Aura Vasile, este aceea de eliberare, întâi, din funcție, constatarea rezultatului eliberării din funcție, după care urmează procedura de vot a noilor secretari generali adjuncți.

Solicit liderilor de grup să se întrunească, pentru că văd că sunteți în situația în care contestați ceea ce ați agreat și, în 10 minute, să...

## Doamnă președinte,

Cred că este o neînțelegere, pentru că propunerea doamnei Aura Vasile, pe care o susține și Grupul parlamentar al PNL, este aceea de a vota întâi eliberarea din funcție a celor doi secretari generali adjuncți și nimic altceva și, după aceea, cele două numiri în același timp.

Este corect, și Grupul parlamentar al PNL susține această propunere.

Îl rog pe domnul secretar Pardău să vină la prezidiu. Liderii de grup, vă propun următoarea formulă de vot: întâi votăm eliberarea din funcție a celor doi secretari generali adjuncți, ca o primă etapă, anunțarea rezultatului votului; iar a doua etapă, alegerea noilor secretari generali adjuncți, împreună cu alegerea secretarului Camerei.

Iată că încă mai avem nevoie de dovezi de încredere și vă propun să votați acum pentru aceste propuneri. Votul este deschis.

S-a încheiat votul.

207 voturi pentru, cinci împotrivă și două abțineri.

În ceea ce privește eliberarea din funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților, Biroul permanent, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, a hotărât să propună eliberarea domnilor Nicolae Sfăcăreanu și Mihai Unghianu din funcția de secretari generali adjuncți al Camerei Deputaților.

Fiecare deputat va primi două buletine de vot, unul pentru fiecare secretar adjunct, a cărui eliberare este propusă.

Înainte de a începe votarea, conform procedurilor regulamentare, este necesară constituirea unei comisii de numărare și validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei doi secretari de ședință.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să prezinte propuneri pentru componența nominală a comisiei.

Domnul Toader, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

## Bună ziua!

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal îl propun pe Ștefan Pirpiliu în comisie.

Vă mulțumesc mult.

Doamna Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Noi îl propunem pe Radu Moldovan.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Eugen Nicolăescu.

Din partea Grupului PNL, în comisia de numărare va fi domnul deputat Andrei Gerea.

Din partea UDMR, domnul Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

|**Domnul Márton Árpád Francisc:**||Borbély László|prezent| |---|---|---|---| |Doamnă președinte,<br>Îl propunem pe domnul Béres István.||Bordeianu Dan<br>Bostan Emil<br>Bot Octavian|prezent<br>prezent<br>prezent| |**Doamna Roberta Alma Anastase:**||Botiș Ioan Nelu|prezent| |Din partea minorităților naționale, domnul Ovidiu Ganț.||Boureanu Cristian Alexandru<br>Brătianu Matei Radu|prezent<br>prezent| |**Domnul Ovidiu Victor Ganț:**<br>Doamnă președinte,<br>Grupul parlamentar al minorităților naționale îl propune pe<br>mnul deputat Mihai Radan.||Brînză William Gabriel<br>Buciuta Ștefan<br>Bud Nicolae<br>Buda Daniel<br>Buda Viorel Vasile|absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Doamna Roberta Alma Anastase:**||Budurescu Daniel Stamate<br>Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu|prezent<br>prezent| |Dacă sunt observații cu privire la aceste propuneri făcute||Buican Cristian|prezent| |grupurile parlamentare?||Burcău Doina|prezentă| |Dacă nu sunt,

|Cu privire la votul cu buletine de vot,|în conformitate cu|Cazan Mircea Vasile|prezent| |cedurile regulamentare, deputatul votează pentru lăsând||Călian Petru|prezent| |tinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei||Călin Ion|prezent| |puse, și votează contra tăind numele și prenumele||Cărare Viorel|prezent| |soanei propuse.<br>Domnii chestori deja și-au ocupat locurile.<br>Îl rog pe domnul Valeriu Zgonea să citească apelul<br>minal.||Cherecheș Cătălin<br>Chircu Doinița Mariana<br>Chirilă Constantin<br>Chiriță Dumitru|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**||Chisăliță Ioan Narcis<br>Chițoiu Daniel|prezent<br>prezent| |Adomniței Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe|prezent<br>prezent|Chiuariu Tudor Alexandru<br>Cindrea Ioan|prezent<br>prezent| |Alecu Valeriu|prezent|Ciobanu Gheorghe|prezent| |Almăjanu Marin|prezent|Ciocan Gheorghe|prezent| |Amet Aledin|prezent|Cionca-Arghir Iustin Marinel|prezent| |Ana Gheorghe|prezent|Ciucă Liviu Bogdan|prezent| |Anastase Roberta Alma|prezentă|Ciuhodaru Tudor|prezent| |Andon Sergiu|prezent|Coclici Radu Eugeniu|prezent| |Andronache Gabriel|prezent|Coroamă Gheorghe|absent| |Anghel Florin Serghei|prezent|Covaci Dorel|prezent| |Antal István|prezent|Cristea Victor|prezent| |Antochi Gheorghe|prezent|Cristian Horia|prezent| |Apostolache Mihai Cristian|prezent|Croitoru Cătălin|prezent| |Ardeleanu Sanda Maria|prezentă|Damian Ioan|prezent| |Arion Viorel<br>Atanasiu Teodor|absent<br>prezent|Dascălu Constantin<br>Derzsi Ákos|prezent<br>prezent| |Avram Marian|absent|Dobre Ciprian Minodor|prezent| |Axenie Carmen|prezentă|Dobre Cristina Elena|prezentă| |Bălan Ioan|prezent|Dobre Victor Paul|prezent| |Balcan Viorel|prezent|Dolineaschi Andrei|prezent| |Banu Mihai|prezent|Donțu Mihai Aurel|prezent| |Barbu Sulfina|prezentă|Dragomir Gheorghe|prezent| |Barna Maria Eugenia|prezentă|Drăghici Mircea Gheorghe|prezent| |Bădălan Eugen|prezent|Drăghici Sonia Maria|prezentă| |Bădulescu Adrian|prezent|Drăgulescu Iosif Ștefan|prezent| |Bănicioiu Nicolae|prezent|Dugulescu Marius Cristinel|prezent| |Bărbulescu Daniel Ionuț|prezent|Dumitrache Ileana Cristina|absentă| |Bejinariu Eugen|prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Berci Vasile|prezent|Dumitrescu Liana|absentă| |Béres Ștefan Vasile|prezent|Dumitrică George Ionuț|prezent| |Blaga Iosif Veniamin|prezent|Dumitru Georgică|prezent| |Bleotu Vasile|prezent|Dumitru Ion|prezent| |Boabeș Dumitru|prezent|Dușa Mircea|prezent| |Bobeș Marin|prezent|Edler András György|absent| |Bode Lucian Nicolae|prezent|Erdei Dolóczki István|prezent| |Boghicevici Claudia|prezentă|Farago Petru|prezent| |Boiangiu Victor|prezent|Farkas Anna Lili|prezentă| |Boldea Mihail|prezent|Fenechiu Relu|prezent|

zent Manda Iulian Claudiu prezent Manolescu Oana prezentă Marian Dan Mihai absent Marin Mircea prezent Marinescu Antonella prezentă Martin Eduard Stelian absent Márton Árpád Francisc prezent Máté András Levente prezent Mazilu Constantin prezent Merka Adrian Miroslav prezent Militaru Constantin Severus prezent

Mircovici Niculae absent Mitrea Manuela prezentă Mocanu Adrian absent Mocanu Vasile prezent Mocioalcă Ion prezent Moldovan Carmen Ileana prezentă Moldovan Emil Radu prezent Morega Dan Ilie prezent Motreanu Dan Ștefan prezent Movilă Petru prezent Munteanu Ioan prezent Mustea-Șerban Răzvan prezent Nassar Rodica prezentă Năstase Adrian prezent Neacșu Marian prezent Nechifor Cătălin Ioan prezent Neculai Marius prezent Negoiță Robert Sorin prezent Negruț Clement prezent Nica Dan absent, Guvern Nica Nicolae Ciprian prezent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Nicolicea Eugen prezent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae prezent Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana prezentă Nistor Laurențiu prezent Niță Constantin absent, Guvern Nițu Adrian Henorel prezent Nosa Iuliu prezent Novac Cornelia Brîndușa prezentă Oajdea Vasile Daniel prezent Olar Corneliu prezent Olosz Gergely absent Oltean Ioan prezent Olteanu Bogdan prezent Oprea Gabriel prezent Oprișcan Mihai Doru prezent Orban Ludovic absent Pál Árpád prezent Palașcă Viorel prezent Palăr Ionel prezent Paleologu Theodor absent, Guvern Pálfi Mózes Zoltán prezent Pambuccian Varujan absent Pandele Sorin Andi absent Panțîru Tudor prezent Pardău Dumitru prezent Păduraru Nicușor prezent Păsat Dan absent Păun Nicolae prezent Pâslaru Florin Costin prezent Pető Csilla Mária prezentă Petrescu Cristian prezent Petrescu Petre prezent Pieptea Cornel prezent Pirpiliu Ștefan Daniel prezent Plăiașu Gabriel prezent Pocora Cristina Ancuța prezentă Ponta Victor Viorel absent, Guvern Pop Georgian prezent Pop Virgil prezent Popa Daniela prezentă Popa Florian prezent Popa Octavian Marius prezent Popeangă Vasile prezent Popescu Adrian prezent Popescu Cosmin Mihai prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin prezent Anton Popov Dușan prezent Popoviciu Alin Augustin Florin prezent Postolachi Florin absent Potor Călin prezent Preda Cezar Florin prezent Prigoană Vasile Silviu prezent Radan Mihai prezent Rățoi Neculai prezent Rebenciuc Neculai prezent Resmeriță Cornel Cristian prezent Riviș-Tipei Lucian absent Rizea Cristian prezent Rogin Marius absent Roman Gheorghe prezent Roman Ioan Sorin prezent Roșca Lucreția prezentă Rusu Valentin prezent Sava Andrei Valentin prezent Săftoiu Ana Adriana absentă Săniuță Marian Florian prezent Săpunaru Nini absent Sârbu Marian absent, Guvern Scutaru Adrian George prezent Seremi Ștefan prezent Seres Dénes prezent Socaciu Victor prezent Solomon Adrian prezent Soporan Vasile Filip prezent Spînu Teodor Marius prezent Stan Ioan prezent Stan Ion prezent Stan Nicolae prezent Stanciu Anghel prezent Stavrositu Maria prezentă Steriu Valeriu Andrei prezent Stoica Mihaela prezentă Stragea Sorin Constantin prezent Stroe Ionuț Marian prezent Stroe Mihai prezent Stroian Toader prezent Surdu-Soreanu Raul Victor prezent Surpățeanu Mihai prezent Surupăceanu Mugurel prezent Șandru Mihaela Ioana prezentă Ștefan Viorel prezent Știrbeț Corneliu prezent Știrbu Gigel Sorinel absent Tabără Valeriu prezent Tabugan Ion prezent Taloș-Gheorghe Mirel prezent Tărâță Culiță prezent Teodorescu Horia prezent Timiș Ioan prezent Tița-Nicolescu Gabriel prezent Tîlvăr Angel prezent Toader Mircea Nicu prezent Trășculescu Alin Silviu prezent Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezentă Tușa Adriana Diana prezentă Țaga Claudiu prezent Țintean Ioan prezent Țîmpău Radu Bogdan absent Țurcanu Florin prezent Țurea Răzvan prezent Udrea Elena Gabriela absentă, Guvern Uioreanu Horea Dorin prezent Uricec Eugen Constantin absent Vainer Aurel prezent Varga Attila prezent

Încheindu-se exprimarea votului, îi invit pe membrii Comisiei de numărare și validare a voturilor, precum și pe cei doi secretari de ședință, să meargă în sala Biroului permanent pentru numărare.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Reluăm lucrările în plen și dau cuvântul domnului deputat pentru a prezenta procesul-verbal al Comisiei de numărare și validare a voturilor.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proces-verbal privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu buletine de vot asupra propunerii Biroului permanent privind eliberarea domnului Mihai Unghianu din funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- Numărul total al deputaților: 334.

- Numărul deputaților prezenți: 294.

- Numărul total de voturi exprimate: 294.

- Numărul de voturi anulate: 0.

- Numărul total de voturi valabil exprimate: 294, din care voturi pentru: 294, contra: 0.

Potrivit art. 129 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, secretarul general adjunct al Camerei Deputaților se eliberează din funcție cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că, din numărul total de 334 de deputați, au fost prezenți 294, din care 294 au votat pentru eliberarea din funcție, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerute de regulament, domnul Mihai Unghianu este eliberat din funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Semnează Comisia de numărare și validare a voturilor. Proces-verbal privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu buletine de vot asupra propunerii Biroului permanent privind eliberarea domnului Nicolae Sfăcăreanu din funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- Numărul total al deputaților: 334.

- Prezenți: 294.

- Voturi exprimate: 294.

- Nule: 0.

- Voturi valabil exprimate: 294,

din care voturi pentru: 294, contra: 0.

Potrivit art. 129 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, secretarul general adjunct al Camerei Deputaților se eliberează din funcție cu votul majorității deputaților prezenți.

## Și eu vă mulțumesc.

Conform procedurii aprobate, având în vedere că cele două funcții de secretar general adjunct au devenit libere, urmează numirea noilor secretari generali adjuncți.

Biroul permanent, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât să-i propună pe domnul Valer Dorneanu și pe doamna Ileana Maria Luncan pentru a fi numiți în funcția de secretar general adjunct.

Potrivit procedurii regulamentare, votul pentru numirea secretarilor generali adjuncți se exprimă prin buletine de vot.

De asemenea, în conformitate cu prevederile regulamentare, funcțiile din Biroul permanent care devin vacante în timpul sesiunii din alte motive decât revocarea se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcția respectivă, potrivit configurației politice inițiale a Camerei Deputaților și negocierilor grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Toader, liderul Grupului Partidului Democrat Liberal pentru a anunța propunerea făcută pentru locul de secretar al Camerei.

Grupul Partidului Democrat Liberal îl propune drept candidat pentru funcția de secretar în Biroul permanent pe domnul Sever Voinescu.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Reamintesc faptul că, potrivit procedurii regulamentare, votul cu bile se desfășoară astfel: fiecare deputat va primi de la secretari câte două bile, una albă și una neagră, care vor fi introduse în cele două urne pe care le avem în față. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru candidatul propus, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra candidatului.

Înainte de a începe votarea, vă propun... Domnul Adrian Năstase dorește să intervină pe procedură. Vă rog.

Stimați colegi,

Reiterez observația mea de procedură de data trecută. Poate că n-am fost eu atent, poate s-a aprobat modificarea regulamentului în sensul deciziei Curții Constituționale, dar, dacă nu, vreau din nou să amintesc faptul că, în baza unei decizii a Curții Constituționale, sesizată de către Grupul PD-L, s-a stabilit că toate hotărârile Camerei Deputaților trebuie să fie adoptate exclusiv cu jumătate plus unu din deputații prezenți.

În aceste condiții, Comisia pentru regulament s-a ocupat de acest subiect, a propus modificarea textelor respective și, așa cum s-a întâmplat și înainte de luarea unei decizii într-o altă situație, atunci când art. 155 a fost modificat pe baza punctului de vedere exprimat de către Curtea Constituțională și andosat de către Comisia pentru regulament, pe această bază s-a modificat textul regulamentului, s-a publicat modificarea regulamentului în „Monitorul Oficialˮ și în felul acesta procedura s-a derulat normal.

Am sesizat acest aspect data trecută și am crezut că înainte de votul de astăzi se va lua o decizie sub acest aspect. Sigur, veți proceda cum credeți că este mai bine, dar vreau, totuși, să atrag atenția asupra faptului că regulile pe care le stabilim într-un anume caz trebuie să fie valabile și în alte cazuri similare.

Desigur, puteți să decideți într-un alt mod, dar eu am vrut, totuși, să atrag atenția asupra acestui aspect și, pe de altă parte, să vă spun că, dacă ați fi acceptat punctul meu de vedere, domnul Sever Voinescu ar fi fost ales la primul tur de vot data trecută.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Cionca, președintele Comisiei pentru regulament. Vă rog.

În numele Comisiei pentru regulament, suntem absolut de acord cu propunerea domnului deputat Adrian Năstase, în sensul că este nevoie de o majoritate simplă a deputaților prezenți pentru a alege secretarul în funcție.

Domnul Toader, vă rog.

## Doamnă președinte,

Având în vedere propunerea făcută de președintele Comisiei pentru regulament și faptul că încă, într-adevăr, nu a fost depus raportul, ceea ce a spus domnul Năstase este perfect prevăzut și în prevederile constituționale, aș dori să supuneți la vot ca, într-adevăr, să aplicăm această prevedere, chiar dacă încă nu e trecută în regulament, dar, prin votul Camerei, poate să se hotărască ca hotărârea să fie luată cu majoritatea celor prezenți.

Vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád, vă rog.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Eu am crezut că în România deja se cunosc literele, se folosesc, se scriu, se citesc și am sperat că odată și odată vom respecta regulamentul nostru. Orice hotărâre are nevoie de un text scris. Orice raport al unei comisii trebuie să fie distribuit cu 5 zile înainte și după aceea se votează.

Vine un președinte și spune: „Am hotărât noi așa și, hai, dați votul.”. Este neregulamentar! Deci puteți să votați.

Noi nu participăm la astfel de voturi.

Vă mulțumesc.

Vă rog. Domnul Adrian Năstase.

Eu cred că președintele comisiei are dreptate pe fond, dar trebuiau respectate câteva condiții și, așa cum s-a întâmplat în legătură cu modificarea art. 155, pe aceeași procedură, propunerea de la Comisia pentru regulament trebuia să vină pentru o hotărâre de modificare a regulamentului în plen și pe acel model, și, după ce acea modificare de regulament era publicată în „Monitorul Oficialˮ, puteam, pe un astfel de temei, să aplicăm această nouă majoritate.

La acest moment, această hotărâre nu există și de aceea sigur că observațiile domnului deputat Márton Árpád sunt absolut corecte.

Îmi pare rău că observația mea de data trecută nu a fost luată în serios, pentru că în acest interval de timp putea fi operată modificarea Regulamentului Camerei pentru acest art. 23... nu știu exact cât este, ceea ce astăzi ar fi făcut inutilă o nouă intervenție a mea.

Am făcut această intervenție nu pentru a influența în vreun fel votul pentru alegerea secretarului Biroului permanent – și nu vreau să aibă emoții domnul Viorel Hrebenciuc –, dar vreau totuși... din punctul de vedere al procedurilor pe care le folosim și pe care îmi aduc aminte cu

câtă ardoare le-ați susținut atunci când a fost vorba de modificarea art. 155, cred că și în alte situații acest mod de lucru trebuie să fie respectat.

## Vă mulțumesc.

Acum, că toate declarațiile politice pe ziua de azi s-au încheiat... _(Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu se îndreaptă spre tribună._ )

Domnule Nicolăescu, nu făceam decât un apel să revenim la procedurile regulamentare pe care le-am agreat la începutul ședinței, și nu la aceste... intro-uri. Vă rog.

Pe procedură.

## Doamnă președinte,

Eu nu discut decât de procedură. În rest, fiecare poate să spună ceea ce dorește de la această tribună și vă amintesc că avem un articol în regulament, și nu vorbe, și noi avem ca bază de vot regulamentul.

Art. 23 alin. (3) spune foarte clar: „Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor, în limita numărului de locuri stabilit. Lista candidaților propuși pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei... – și mai departe – și se aprobă cu majoritatea voturilor deputaților”. Acesta este textul de regulament pe care îl avem. Nu avem altul.

Dacă cineva vrea să voteze pe ce o să fie, mi se pare total neregulamentar și, ca atare, noi nu vom participa la un asemenea vot, dacă se va lua o asemenea decizie total neregulamentară și, aș spune, și ilegală.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc, domnule Nicolăescu, pentru că ați lecturat dumneavoastră paragraful din regulament după care se va desfășura sesiunea de vot.

Revenim la desfășurarea noastră procedurală.

Vă propun ca numărarea și validarea voturilor să fie efectuată de aceeași comisie pe care am votat-o anterior. Dacă sunt observații, obiecții la această propunere? Dacă nu, vă supun la vot această propunere. Votul este deschis.

## **Din sală**

**:**

Nu merge!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Da, nu merge, o să repetăm votul. Acum să sperăm că va merge. Votul este deschis.

Îi invit pe domnii chestori să distribuie buletinele de vot și, în același timp, și bilele.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu**

**:**

Pe ce regulă votăm? |**Doamna Roberta Alma Anastase:**||Burcău Doina|prezentă| |---|---|---|---| |Așa cum am stabilit, pe regulament.<br>Domnule secretar Zgonea, vă rog să începeți apelul<br>minal.<br>Domnule Zgonea, vă întrerup un minut.<br>După citirea apelului nominal, există o propunere din<br>tea liderilor de grup de a începe votul final pe proiecte de<br>e.<br>Sunteți de acord cu această propunere?<br>Cine este pentru?<br>Voturi împotrivă?<br>3 voturi împotrivă.<br>Abțineri?<br>Două abțineri.<br>Vă mulțumesc mult.||Burlacu Cristian Ion<br>Burnei Ion<br>Buta Sorin Gheorghe<br>Calimente Mihăiță<br>Canacheu Costică<br>Cantaragiu Bogdan<br>Cazan Mircea Vasile<br>Călian Petru<br>Călin Ion<br>Cărare Viorel<br>Cherecheș Cătălin<br>Chircu Doinița Mariana<br>Chirilă Constantin<br>Chiriță Dumitru<br>Chisăliță Ioan Narcis|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**<br>Adomniței Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Valeriu<br>Almăjanu Marin<br>Amet Aledin<br>Ana Gheorghe<br>Anastase Roberta Alma<br>Andon Sergiu<br>Andronache Gabriel<br>Anghel Florin Serghei<br>Antal István<br>Antochi Gheorghe<br>Apostolache Mihai Cristian<br>Ardeleanu Sanda Maria<br>Arion Viorel<br>Atanasiu Teodor<br>Avram Marian<br>Axenie Carmen<br>Bălan Ioan<br>Balcan Viorel<br>Banu Mihai<br>Barbu Sulfina<br>Barna Maria Eugenia<br>Bădălan Eugen<br>Bădulescu Adrian<br>Bănicioiu Nicolae<br>Bărbulescu Daniel Ionuț<br>Bejinariu Eugen<br>Berci Vasile<br>Béres Ștefan Vasile<br>Blaga Iosif Veniamin<br>Bleotu Vasile<br>Boabeș Dumitru<br>Bobeș Marin<br>Bode Lucian Nicolae<br>Boghicevici Claudia<br>Boiangiu Victor<br>Boldea Mihail|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>absent|Chițoiu Daniel<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Cindrea Ioan<br>Ciobanu Gheorghe<br>Ciocan Gheorghe<br>Cionca-Arghir Iustin Marinel<br>Ciucă Liviu Bogdan<br>Ciuhodaru Tudor<br>Coclici Radu Eugeniu<br>Coroamă Gheorghe<br>Covaci Dorel<br>Cristea Victor<br>Cristian Horia<br>Croitoru Cătălin<br>Damian Ioan<br>Dascălu Constantin<br>Derzsi Ákos<br>Dobre Ciprian Minodor<br>Dobre Cristina Elena<br>Dobre Victor Paul<br>Dolineaschi Andrei<br>Donțu Mihai Aurel<br>Dragomir Gheorghe<br>Drăghici Mircea Gheorghe<br>Drăghici Sonia Maria<br>Drăgulescu Iosif Ștefan<br>Dugulescu Marius Cristinel<br>Dumitrache Ileana Cristina<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Liana<br>Dumitrică George Ionuț<br>Dumitru Georgică<br>Dumitru Ion<br>Dușa Mircea<br>Edler András György<br>Erdei Dolóczki István<br>Farago Petru<br>Farkas Anna Lili<br>Fenechiu Relu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent| |Borbély László<br>Bordeianu Dan<br>Bostan Emil<br>Bot Octavian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Firczak Gheorghe<br>Florea Damian<br>Florescu Adrian<br>Frunzulică Doru Claudian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Botiș Ioan Nelu<br>Boureanu Cristian Alexandru|prezent<br>prezent|Fuia Stelian<br>Gabor Gheorghe|prezent<br>absent| |Brătianu Matei Radu|prezent|Ganț Ovidiu Victor|prezent| |Brînză William Gabriel|absent|Gavrilescu Grațiela Leocadia|prezentă| |Buciuta Ștefan<br>Bud Nicolae|absent<br>prezent|Geantă Florian Daniel<br>Georgescu Filip|prezent<br>prezent| |Buda Daniel|prezent|Gerea Andrei Dominic|prezent| |Buda Viorel Vasile|prezent|Gheorghe Tinel|prezent| |Budurescu Daniel Stamate|prezent|Gherasim Vasile|prezent| |Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu|prezent|Ghiță Cornel|prezent| |Buican Cristian|prezent|Ghiță-Eftemie Stelian|prezent|

Invit membrii Comisiei de numărare și validare a voturilor... A, mai aveți încă de votat...

Să se noteze: domnul Orban Ludovic, prezent.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Domnule Orban, vă rugăm să votați și pentru secretarii generali adjuncți, pentru a putea încheia procedura de vot. Am încheiat procedura de vot.

Îi invit pe membrii comisiei de numărare și validare a voturilor să meargă în sala Biroului permanent, iar noi începem votul final.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Începem votul final.

Primul proiect, Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea efectuării de către Comisia pentru industrii și servicii a unei anchete privind acordul petrolier al Companiei „Sterling Resources Ltd.ˮ în contextul modificării Legii petrolului nr. 238/2004 și a altor acte normative conexe.

Votul este deschis.

O să vă rog să vă înregistrați prezența pentru a putea vedea dacă avem cvorum.

Doamna Aura Vasile.

Doamnă președinte, votul electronic a demonstrat că este cvorum, dar pentru că în acest moment, totuși, se numără voturile noastre, eu vă propun să amânăm în acest moment votul final, pentru că se suprapun două activități foarte importante. Noi considerăm că și alegerea secretarului Biroului permanent, precum și a secretarilor adjuncți e o activitate foarte importantă pentru noi, și atunci să nu suprapunem aceste evenimente.

Domnule deputat, vă rog.

Da, într-adevăr, suntem la limita cvorumului, propunerea este bună, dar aș avea o altă propunere. Propun să stricați din nou aparatele, cum ați făcut de fiecare dată, ca să vă faceți cvorumul așa, din pix.

Vă mulțumesc.

Să știți că noi folosim numai în situația în care real nu funcționează. Știu că aveați bunele obiceiuri, dar noi nu le folosim.

Vă rog.

Stimați colegi, noi am mai votat o dată acest lucru. Doamnă Aura, vă amintesc că înaintea votării am fost toți de acord, doar cu 3 abțineri, parcă, să continuăm votul final, după un minut, după ce s-a terminat votarea.

Suntem în cvorum, de două săptămâni nu am avut vot final, eu vă sugerez să rămânem și să dăm votul final acestor proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile.

Doamnă președinte, avem două soluții. Supuneți votului Camerei propunerea mea sau luăm o pauză de 5 minute pentru ca liderii de grup să poată să facă o propunere.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă rog, să luăm o pauză de 5 minute.

PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

- Numărul de voturi valabil exprimate: 278. Din care:

- Voturi pentru: 278.

- Voturi contra: 0.

Potrivit art. 129 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, secretarul general adjunct al Camerei Deputaților se numește cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că din numărul total de 334 de deputați au fost prezenți 291, din care 278 au votat pentru numire, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerută de regulament, doamna Ileana Maria Luncan este numită în funcția de secretar general al Camerei Deputaților.

Proces-verbal privind numirea unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii Biroului permanent privind numirea domnului Valer Dorneanu în funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților, începând cu data de 30 aprilie 2009, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- Numărul total al deputaților: 334.

- Numărul deputaților prezenți: 291.

- Numărul total de voturi exprimate: 276.

- Numărul total de voturi anulate: 0.

- Numărul de voturi valabil exprimate: 276. Din care:

- Voturi pentru: 276.

- Voturi contra: 0.

Potrivit art. 129 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, secretarul general adjunct al Camerei Deputaților se numește cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că din numărul total de 334 deputați au fost prezenți 291, din care 276 au votat pentru numire, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerută de regulament, domnul Valer Dorneanu este numit în funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Proces-verbal pentru alegerea unui secretar al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numirea voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu bile, potrivit art. 26 alineatul ultim din regulament, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui secretar al Camerei Deputaților, Comisia pentru numărarea voturilor a constatat următoarele:

- Numărul total al deputaților: 334.

- Numărul deputaților prezenți: 291.

- Numărul total de voturi exprimate: 281.

- Numărul total de voturi anulate: 2.

- Numărul de voturi valabil exprimate: 279. Din care:

- Voturi pentru: 163.

Vă rog.

Proces-verbal privind numirea unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret, cu buletine de vot, asupra propunerii Biroului permanent privind numirea doamnei Ileana Maria Luncan în funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților, începând cu data de 30 aprilie 2009, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- Numărul total al deputaților: 334.

- Numărul deputaților prezenți: 291.

- Numărul total de voturi exprimate: 278.

- Numărul total de voturi anulate: 0.

- Voturi contra: 116.

Potrivit art. 23 alin. (3) din regulament, secretarii Camerei Deputaților se aleg cu votul majorității deputaților. Ca urmare a faptului că din totalul de 334 deputați 163 au votat pentru, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru alegerea domnului deputat Sever Voinescu-Cotoi în funcția de secretar al Camerei Deputaților.

Am două precizări de făcut: în primul rând, atât revocările din funcțiile de secretar general adjunct, cât și numirile în noile funcții intră în vigoare cu data de 30 aprilie, iar, în al doilea rând, conform procedurilor regulamentare trecem acum la organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru funcția de secretar al Camerei.

Îl invit pe domnul deputat Valeriu Zgonea să înceapă apelul nominal. Vă rog să aduceți urnele, iar chestorii să-și ocupe locul în sală.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Începem turul doi. În ordinea descrescătoare, de la litera Z? Panțîru Tudor prezent Adomniței Cristian Mihai prezent Albu Gheorghe prezent Alecu Valeriu prezent Almăjanu Marin prezent Amet Aledin prezent Ana Gheorghe absent Anastase Roberta Alma prezentă Andon Sergiu prezent Andronache Gabriel prezent Anghel Florin prezent Antal István prezent Antochi Gheorghe prezent Apostolache Mihai Cristian prezent Ardeleanu Sanda Maria prezentă Arion Viorel absent Atanasiu Teodor absent Morega Dan Ilie prezent Avram Marian prezent Axenie Carmen prezentă Bălan Ioan prezent Balcan Viorel prezent Banu Mihai prezent Barbu Sulfina prezentă Barna Maria Eugenia prezentă Bădălan Eugen prezent Bădulescu Adrian prezent Bănicioiu Nicolae absent Bărbulescu Daniel Ionuț prezent Mocioalcă Ion prezent Bejinariu Eugen prezent Berci Vasile prezent Béres Ștefan Vasile prezent Blaga Iosif Veniamin prezent Bleotu Vasile prezent Boabeș Dumitru prezent Bobeș Marin prezent Bode Lucian Nicolae prezent Boghicevici Claudia prezentă Boiangiu Victor prezent Boldea Mihail prezent Borbély Lázsló prezent Bordeianau Dan prezent

Să vină camera de luat vederi, dați-i și domnului Nicolăescu o cameră de luat vederi că vrea să fie cameraman astăzi!

## Vă rugăm frumos!

|Bostan Emil|prezent| |---|---| |Bot Octavian|prezent| |Botiș Ioan Nelu<br>Boureanu Cristian Alexandru|prezent<br>absent| |Brătianu Matei Radu|prezent| |Brînză William Gabriel|absent| |Buciuta Ștefan<br>Bud Nicolae|absent<br>prezent| |Buda Daniel|prezent| |Buda Viorel Vasile|prezent| |Budurescu Daniel Stamate|prezent| |Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu|prezent| |Buican Cristian|prezent| |Burcău Doina|prezentă|

Burlacu Cristian Ion prezent Burnei Ion prezent Buta Sorin Gheorghe prezent Calimente Mihăiță prezent Canacheu Costică absent Cantaragiu Bogdan prezent Cazan Mircea Vasile prezent Călian Petru absent Călin Ion prezent Cărare Viorel prezent Cherecheș Cătălin prezent Chircu Doinița Mariana prezentă Chirilă Constantin prezent Chiriță Dumitru absent Chisăliță Ioan Narcis prezent Chițoiu Daniel prezent Chiuariu Tudor Alexandru prezent Cindrea Ioan prezent Ciobanu Gheorghe prezent Ciocan Gheorghe prezent Cionca-Arghir Iustin Marinel prezent Ciucă Liviu Bogdan prezent Ciuhodaru Tudor prezent Coclici Radu Eugeniu prezent Coroamă Gheorghe absent Covaci Dorel prezent Cristea Victor prezent Cristian Horia prezent Croitoru Cătălin absent Damian Ioan prezent Dascălu Constantin prezent Derzsi Ákos prezent Dobre Ciprian Minodor absent Dobre Cristina Elena prezentă Dobre Victor Paul prezent Dolineaschi Andrei absent Donțu Mihai Aurel prezent Dragomir Gheorghe prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Drăghici Sonia Maria prezentă Drăgulescu Iosif Ștefan prezent Dugulescu Marius Cristinel prezent Dumitrache Ileana Cristina absentă Dumitrescu Cristian Sorin absent Dumitrescu Liana absentă Dumitrică George Ionuț prezent Dumitru Georgică prezent Dumitru Ion prezent Dușa Mircea prezent Edler András György absent Erdei Dolóczki István prezent Farago Petru prezent Farkas Anna Lili prezentă Fenechiu Relu prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian absent Florescu Adrian prezent Frunzulică Doru Claudian prezent Fuia Stelian prezent Gabor Gheorghe absent Ganț Ovidiu Victor prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Geantă Florian Daniel prezent Georgescu Filip absent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Tinel prezent Gherasim Vasile prezent Ghiță Cornel prezent Ghiță-Eftemie Stelian prezent Ghiveciu Marian prezent

## S-a încheiat votul.

O să-i invit pe colegii de la secretariatul tehnic să ia urnele de vot și pe membrii Comisiei de numărare în sala Biroului permanent.

Am consultat liderii de grup și votul final îl vom amâna pe săptămâna viitoare, urmând să consacrăm o ședință întreagă votului final.

Vă rog să-i acordați câteva secunde colegei noastre, președinta Comisiei pentru egalitatea de șanse. Vă rog, doamnă deputat.

Stimați colegi,

Voiam să vă spun doar că la nivelul S1, vizavi de BRD, există o expoziție cu vânzare făcută de un ONG pentru copiii cu dizabilități. Sunt lucruri făcute de ei și cred că ar merita puțin atenția noastră.

Vă invit să treceți pe la standul lor. Vă mulțumesc.

Standul se află la S1 și chiar vă rugăm să mergeți la acea expoziție cu vânzare.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Pirpiliu.

Proces-verbal pentru alegerea unui secretar al Camerei Deputaților de către deputați, prin vot secret cu bile, într-un nou tur de scrutin.

Potrivit art. 23 alineatul ultim din regulament, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui secretar al Camerei Deputaților, Comisia pentru numărarea și validarea voturilor a constatat următoarele:

- Numărul total al deputaților: 334.

- Numărul deputaților prezenți: 273.

- Numărul total de voturi exprimate: 261.

- Numărul total de voturi anulate: 1.

- Numărul total de voturi valabil exprimate: 260. Din care:

- Voturi pentru: 154.

- Voturi contra: 106.

Potrivit art. 23 alin. (3) din regulament, într-un nou tur de scrutin, secretarii Camerei Deputaților se aleg cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că din totalul de 334 de deputați au fost prezenți 273, din care 154 au votat pentru, a fost întrunită majoritatea voturilor cerute de regulament pentru alegerea domnului deputat Sever Voinescu-Cotoi în funcția de secretar al Camerei Deputaților.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc. Felicitări! Încheiem ședința de astăzi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|269132]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/17.IV.2009 conține 64 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei