Tamara Dorina Ciofu

„8 Martie – semnificații, repere istorice, naționale și internaționale pentru Ziua internațională a femeii”

Ziua internațională a femeii, cunoscută îndeobște ca Ziua femeii, este sărbătorită anual pe data de 8 martie, pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și discriminarea și violența, care își fac încă simțită prezența în lume.

În anul 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluție, Ziua Națiunilor Unite pentru drepturile femeilor și pace internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910 de Internaționala Socialistă, reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua internațională a femeii, dar procesul de emancipare a femeii nu a fost încheiat.

Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii a constituit-o proclamarea, în 1975, de către ONU a Anului internațional al femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

La finalul anului trecut am celebrat un moment marcant pentru societatea românească: 100 de ani de la Marea Unire. Putem afirma că s-au depășit toate prejudecățile și stereotipurile de gen care pentru multă vreme au afectat prezența femeilor în funcții publice.

În ajunul Primului Război Mondial s-a constituit Uniunea Femeilor Române din Austro-Ungaria. În deceniile următoare apar peste 100 de organizații de femei pe întreg teritoriul României.

În perioada interbelică, acțiunile s-au extins și diversificat, fiind create noi asociații pentru emanciparea civilă și politică a femeilor din România: Federația Femeilor Universitare, Societatea Scriitoarelor Române, Gruparea Națională a Femeilor Române.

PSD este primul partid din România care a adoptat principiul parității de gen la nivelul structurilor sale de conducere. În același timp, Partidul Social Democrat are cele mai multe femei în Parlament, cele mai multe femei în funcțiile de consilier local sau consilier județean.

Eu cred că femeile puternice trebuie să facă pasul în față, să iasă din umbra bărbatului și să aibă curajul de a-și asuma un rol public mult mai des decât o fac în prezent.

Femeile puternice au multe lucruri de spus societății, iar vocea lor trebuie să se audă mai des și mai puternic în societatea noastră. De ce trebuie să vorbim prin vocea bărbaților? Cred că vocea noastră este mai plăcută și mult mai convingătoare în foarte multe situații.

Eu cred însă că abordarea corectă este să scoatem în evidență ceea ce ne apropie ca oameni, ceea ce ne este comun, iar diferențele inerente dintre cele două genuri sunt aspecte care ne completează reciproc.

În cele mai multe cazuri, europenii proclamă egalitatea genurilor, și nu egalitatea femeii cu a bărbatului. Ei nu spun că „Femeia trebuie să fie egală cu bărbatul”, că „Femeia trebuie să aibă șanse egale cu bărbatul”. Ei spun: „Cele două genuri trebuie să fie egale” sau „Cele două genuri trebuie să aibă șanse egale”.