Stenogramă plen

2. Școli fără toalete în curte – pentru copilașii noștri –, astfel încât Bistrița-Năsăud să fie primul județ în care toate școlile să funcționeze în deplină legalitate, cu toate avizele.

3. Câte o ambulanță pentru fiecare localitate, respectiv să se asigure că vom primi și restul de ambulanțe pe care ministrul sănătății ni le-a promis în urmă cu mai bine de un an.

4. Bariere la trecerile la nivel cu calea ferată; să se preocupe ca proiectele din Bistrița, Livezile și Prundul Bârgăului și restul județului să fie terminate cât mai curând.

Mulțumim frumos. Domnul Romeo Nicoară, PNL. Urmează domnul Nicolae Velcea, PSD.

## Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică se intitulează „Programul de guvernare, frică și panică”.

Domnilor de la guvernare,

Ați adus intenționat România în haos. Știți să guvernați doar prin panică, frică și creare de confuzie. Nu există în doi ani de mandat, cu PSD–ALDE la putere, vreun domeniu în care românii să privească viitorul cu optimism și încredere. Ați indus o stare permanentă de scandal și neclaritate în categorii întregi de populație.

Aș putea spune că ați făcut tot acest bâlci pentru a deturna atenția de la gravele probleme economice, cele mai noi fiind generate de nebunia provocată de Ordonanța de urgență nr. 114, care retrogradează România ca nivel de risc economic și credibilitate pe piețele internaționale.

Și nu doar atât! Întreaga dumneavoastră operă politică privește, în fapt, un soi de terorism politic, la umbra căruia colonizați întreg statul român, pentru a exercita puterea discreționar, pentru „tătucul Dragnea” și prietenii săi.

AEP, BNR, Curtea de Conturi, ASF, ANAF sau ANRE sunt doar câteva instituții care au căzut pradă nebuniei dumneavoastră.

Nu vă convin instituțiile independente și le colonizați cu politruci, cu servanți fără coloană vertebrală.

Frica și panica pe care le întindeți peste toată România, inamicii și dușmanii imaginari pe care-i inventați sunt marea

umbrelă sau cortină în spatele căreia se derulează acest plan diabolic de a aresta puterea și instituțiile.

I-ați transformat pe prietenii României și pe toți aceia care doresc să vină să ajute, să investească în România în niște sperietori pentru românii de rând. Vreți să antagonizați România și Europa! Vă miroase bine parfumul de dictatură din Rusia și Turcia! Vă inspirați de acolo tot mai mult.

Opriți-vă! România este doar într-o temporară gestiune, nu este o feudă, așa cum vă place să gândiți.

Începeți să credeți în români și în viitorul lor! Nu le mai livrați doar frici și o stare de asediu!

Romeo Nicoară, deputat al PNL, Satu Mare. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Velcea, PSD.

Urmează doamna Lavinia Corina Cosma, USR.

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată „Combaterea poluării aerului prin măsuri concrete – Programul «Rabla» 2019”.

Din păcate, așa cum știm cu toții, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, deoarece, în opinia dânșilor, nu au fost întreprinse toate măsurile necesare pentru a respecta valorile-limită convenite privind calitatea aerului.

În vederea reducerii impactului traficului rutier asupra calității aerului și în acord cu programul de guvernare, programul de stimulare a înnoirii parcului auto național, cunoscut sub denumirea de Programul „Rabla”, continuă și în anul 2019, alocându-se sume consistente și urmând a se promova, în același scop, și alte măsuri.

Prin acest proiect răspundem la două obiective majore. Pe de o parte, contribuim la îmbunătățirea calității aerului, pentru că trebuie să ne gândim la sănătatea populației noastre, și în special a copiilor. Și, pe de altă parte, susținem industria auto din România. Faptul că programul a devenit multianual reprezintă un progres, pentru că subvenționează consistent achiziția de mașini noi în rândul românilor.

Dați-mi voie să vă spun, ca fost salariat care a lucrat peste 30 de ani într-o uzină de autoturisme, consider că trebuie să susținem industria constructoare de mașini din România și să menținem locurile de muncă în acest sector de activitate, vital pentru economia românească. Industria auto este esențială pentru dezvoltarea României. În cel puțin 20 de județe din România există angajatori care activează în acest domeniu de activitate.

Dacă ne raportăm la cel mai mare investitor din România în acest sector, Grupul Dacia–Renault, acesta contribuie cu 3% la PIB-ul României și 8% la exporturi, având peste 14.000 de angajați numai pe platforma de la Mioveni.

În acest an, prin Programul „Rabla”, subvenția pentru casarea unei mașini vechi și achiziția uneia noi se va menține la valoarea de 6.500 de lei. În cazul achiziționării unui vehicul care nu produce mai mult de 96 grame CO2/km se va putea primi un ecobonus de 1.000 de lei, iar în cazul achiziționării unui vehicul hibrid solicitantul va putea primi ecobonusul suplimentar de 1.700 de lei. Așadar, în acest an, românii care vor să-și schimbe mașina veche și să-și achiziționeze vehicule noi, mai puțin poluante, vor putea obține cel mult 9.200 de lei.

Mulțumim frumos. Doamna Lavinia Corina, USR. Urmează domnul Cristian Buican, PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îl ascultam pe un coleg de la PSD mai devreme care spunea că în educație, în sistemul de învățământ românesc, curge lapte și miere.

Este foarte interesant cum am ajuns – spune dumnealui – să curgă lapte și miere, iar consilierii școlari sunt în stradă și protestează zilele acestea, pentru că li s-au tăiat niște drepturi salariale pe care, potrivit legii, le au.

Vreau să fac referire la contextul în care se află școala românească în momentul de față. Avem abandon școlar, avem bullying în școli, avem studenți care renunță în primul an, pleacă din universitate, pentru că își dau seama că alegerea pe care aceștia au făcut-o nu li se potrivește.

Avem lipsă de forță de muncă, iar companiile caută cu disperare oameni bine pregătiți, care să se regăsească într-o profesie sau alta.

Avem droguri, din păcate, în școala românească, iar acesta este un subiect care se păstrează în tăcere, să nu ne afecteze imaginea.

Ce au în comun toate aceste probleme, toate aceste subiecte? Au sau ar trebui să aibă în comun prezența consilierilor școlari în școala românească.

Din păcate, în momentul de față avem un consilier la 800 de elevi. Sunt cazuri în care aceștia trebuie să se deplaseze de la o școală la alta și cazuri în care nici măcar nu vorbim despre 800 de elevi, ci vorbim de 1.000-1.200 și așa mai departe.

Iată, așadar, că vorbim despre o nevoie reală a școlii românești, despre consiliere vocațională, despre orientare, iar, pe de altă parte, avem o doamnă ministru care transmite mesaje de genul: „Voi ce faceți în școală?”

Nu este normal ca în 2019 un ministru din Guvernul României să aibă o astfel de atitudine.

Pe această cale, vreau să fac un apel la doamna ministru Andronescu, să stea de vorbă și să găsească realmente soluții pentru ca acești profesioniști să își găsească în continuare locul în sistemul de educație și să nu plece din sistem și, mai mult decât atât, să conștientizeze că România are nevoie de o prioritizare, iar această consiliere pentru copiii comunităților noastre este esențială. Este ca și când te duci la medic. Este mai bine să previi decât să tratezi.

Mulțumim frumos. Cristian Buican, Grupul parlamentar al PNL. Urmează Cristina Elena Dinu, PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi voi atrage atenția asupra situației critice în care se află sistemul de sănătate din România.

Dacă acum câțiva ani majoritatea cetățenilor care veneau la audiențe, la cabinetul parlamentar, reclamau probleme din domeniul retrocedărilor sau abuzuri ale instituțiilor publice, acum majoritatea celor cu care discut în cadrul audiențelor se plâng de condițiile precare din unitățile spitalicești. De la lipsa consumabilelor din spitale la cazuri grave de neglijență sau incompetență, de la angajări în spitale pe pile și criterii politice și până la accesibilitatea scăzută a pacienților la tratamente; toate acestea sunt constante reclamate de cetățeni în cadrul audiențelor.

În urma acestei constatări am decis să aprofundez științific problemele ridicate și am constatat că suntem pe ultimele locuri în Europa la aproape toți indicatorii pe baza cărora se calculează Indexul european al consumatorului de sănătate.

Conform acestei publicații, atât în anul 2017, cât și în anul 2018, România s-a situat pe ultimul loc, din 34 de țări din Europa, în ceea ce privește sistemul de sănătate. Pentru a înțelege pe deplin gravitatea problemei gândiți-vă că țări precum Albania, Muntenegru, Bulgaria sau Macedonia oferă pacienților servicii medicale mai bune decât România.

Trebuie să înțelegeți că oamenii care ajung în spitale sau care au rude ce necesită îngrijiri spitalicești s-au săturat de scuze, nu mai suportă să fie umiliți, nu mai acceptă neglijența și nu mai au răbdare. Cetățenii corecți, cu pregătire medicală, s-au săturat să se prezinte în spitale la concursuri la care câștigătorii sunt stabiliți de către conducerea consiliului județean, și nu de comisia de concurs, așa cum este normal. Personalul medical dedicat și bine pregătit nu mai acceptă să vadă piloși cu „școala la barieră” care ocupă posturile din spitale fără să știe meserie. Trebuie să stopăm pentru totdeauna aceste fenomene și să readucem încrederea românilor în sistemul de sănătate.

În ciuda faptului că în ultimii ani toate problemele sunt semnalate constant și de majoritatea mass-mediei naționale, decidenții din fruntea Ministerului Sănătății nu fac altceva decât să cârpească acolo unde arde cel mai tare. Acest mod de management nu va conduce la niciun rezultat. Avem nevoie de o nouă viziune asupra sistemului de sănătate, una corectă și transparentă, orientată spre pacienți și spre prevenție. Soluții există și ne sunt la îndemână. Avem specialiști, trebuie doar să îi ascultăm. Iar noi, în Parlament, avem obligația de a iniția acest demers de modernizare a sistemului sanitar din România, pentru că reprezentanții Guvernului sunt depășiți de situație.

Vă mulțumim frumos. Doamna Cristina Elena Dinu, PSD. Urmează Mara Mareș, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Prin contestarea Legii bugetului, Klaus Iohannis se răzbună pe PSD, blocând România”.

Cu mai bine de două săptămâni în urmă, Parlamentul a adoptat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe anul 2019, un buget generos, cu alocări istorice pentru domeniile prioritare, ca sănătate, învățământ și pentru investiții.

Cu toate acestea, România este blocată. Sunt blocate investiții, accesări de fonduri europene, creșterea alocațiilor pentru copii, sunt blocate toate investițiile la nivel local și toate acestea pentru că președintele Iohannis a contestat Legea bugetului la Curtea Constituțională. Este primul buget contestat de un președinte la Curtea Constituțională.

De ce face președintele asta? Pentru că președintele este în campanie electorală și vrea să obstrucționeze activitatea Guvernului, pentru a putea spune că PSD nu și-a respectat promisiunile din programul de guvernare.

Pentru că președintele știe – sau cel puțin ar trebui să știe – că onorata Curte Constituțională nu se poate pronunța asupra modului în care un guvern își alcătuiește bugetul, doar dacă există elemente de neconstituționalitate, în sensul nerespectării textului din Constituție, care spune că nu poți să te angajezi în cheltuieli bugetare fără să arăți sursa. Or, asta nu s-a întâmplat cu bugetul pe anul 2019!

Care sunt consecințele acestui gest fără precedent făcut de un președinte la adresa propriei țări?

Guvernul a alocat pentru 2019 circa 5 miliarde de euro pentru investiții. Acestea însă nu pot fi demarate, pentru că președintele Iohannis a blocat bugetul.

Asta înseamnă că în fiecare zi lucrătoare din 2019 care trece fără buget adoptat valoarea medie a investițiilor întârziate în România este de 20 de milioane euro. Dar pe președinte nu îl interesează investițiile și economia, ci doar campania sa electorală.

Președintele Iohannis a blocat și majorarea alocațiilor pentru copii, prevăzută în Legea bugetului pentru anul 2019.

Așadar, chiar dacă Guvernul a pregătit banii, aceștia nu vor putea fi acordați.

Mulțumim frumos. Doamna Mara Mareș, PNL.

Urmează Roxana Mînzatu, PSD, după care Nicolae Neagu, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În aceste zile am inițiat un proiect legislativ, alături de Tineretul Național Liberal, care îi privește și îi interesează în mod direct pe studenți. Am pus în dezbatere parlamentară un proiect care spune că taxele de studii se mențin la același nivel, la același cuantum, pe toată durata ciclului de studiu. Dacă începi anul I cu o taxă de 2.000 de lei, să mergi până în anul III sau în anul IV, după caz, tot cu 2.000 de lei. Astfel, fără a afecta autonomia universitară, care oferă libertate universităților de a stabili cuantumul taxelor, vrem ca universitățile să fie obligate prin lege să mențină același nivel al taxelor din primul și până în ultimul an de studiu.

Principalul beneficiu al acestei măsuri este că va permite atât studenților, cât și familiilor acestora să-și planifice mai bine finanțele și să aibă așteptări realiste cu privire la costul studiilor.

De asemenea, având această garanție legală a stabilirii costurilor studiilor, băncile ar putea fi încurajate să ofere credite de studii cu dobânzi decente, la fel cum se întâmplă și în statele din vestul Europei.

Sensul acestei măsuri este de a încuraja și de a facilita accesul la studii universitare atât pentru tineri, cât și pentru adulții care au terminat deja o facultate și care după o perioadă de activitate profesională doresc să urmeze cursurile altei facultăți.

Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos. Doamna Roxana Mînzatu, PSD. Urmează domnul Nicolae Neagu, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

În săptămâna femeii, o declarație politică despre Legea adopțiilor, care este o prioritate.

Prin această lege scurtăm călătoria dureroasă de la copil abandonat către copil adoptabil, până la destinația finală: fiul sau fiica unei familii împlinite.

Aceasta este viziunea pe care Partidul Social Democrat o are pentru Legea adopției și în spiritul căreia noi trebuie să o adoptăm aici, în Camera Deputaților, în scurt timp.

În prezent, în România peste 50.000 de copii trăiesc în sistemul de protecție, fie în centre, fie în plasament familial sau la asistente maternale. Unii copii au fost abandonați, alții au fost victime ale abuzului familial. Unii se află în situația incertă de a fi în grija statului, dar încă vizitați de părinții naturali, care totuși nu reușesc să îi ia acasă. Dintre toți aceștia, numai 3.250 erau declarați adoptabili la finalul anului 2017 și cam o treime au reușit să fie și adoptați.

La nivel guvernamental, procesul de modificare a Legii adopției a fost inițiat și coordonat în 2018 de Lia Olguța Vasilescu, în calitatea Domniei Sale de ministru al muncii. Contribuția sa a generat un proiect legislativ bun, cu măsuri curajoase, care pot simplifica procedura de adopție pentru familiile care doresc să înfieze.

Practic, în acest proiect de lege avem articole care fac mai flexibilă procedura de evaluare a adoptatorilor și care fac mai puțin birocratic procesul de adopție. Este exact ceea ce românii așteaptă de la această lege.

De exemplu, în proiectul de lege se elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul al IV-lea, în cazurile în care planul individualizat de protecție a copilului are ca finalitate adopția.

Foarte important și foarte curajos, proiectul de lege are în vedere introducerea de noi stimulente financiare în vederea susținerii familiilor care doresc să adopte un copil cu vârsta mai mare – peste trei ani – sau un copil cu un handicap ori un grup de frați, iar această indemnizație va varia între 600 de lei și 1.350 de lei de copil, în funcție de anumite circumstanțe personale ale copilului adoptat, până la împlinirea vârstei de 18 ani de către copil sau chiar 26 de ani, dacă-și continuă studiile.

Mulțumim frumos. Domnul Nicolae Neagu, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care astăzi v-o supun atenției se intitulează „Guvernul Dăncilă nu poate, nu știe sau nu vrea să guverneze responsabil!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Raportul de țară publicat recent de Comisia Europeană confirmă îngrijorările în legătură cu evoluțiile economiei românești din ultimii ani.

De altfel, în repetate rânduri au fost semnalate diverse riscuri și vulnerabilități la adresa politicilor economice actuale.

Din păcate pentru viitorul României, actualul program de guvernare al majorității PSD–ALDE este pe contrasensul evoluțiilor economice regionale și internaționale. Politicile prociclice experimentate în mod populist de guvernările controlate de Dragnea și Tăriceanu din ultimii trei ani încep să scoată la suprafață dezechilibre tot mai adânci, care afectează stabilitatea și sustenabilitatea economică a României.

În absența reformelor structurale, creșterile de salarii și pensii s-au dus, previzibil, în inflație și importuri. Astfel, scăderea puterii de cumpărare a banilor a afectat tocmai persoanele și sectoarele ale căror venituri au crescut mai puțin. Aceste evoluții mai degrabă subminează decât să consolideze coeziunea socială.

România a ajuns, sub guvernarea Dăncilă, să fie singura țară din regiune care cumulează în ultimii doi ani consecutivi deficite comerciale majore. Celelalte țări evoluează pe excedente comerciale, ceea ce indică faptul că pentru România este insuficientă valorificarea competitivității exporturilor. Creșterea puternică a importurilor de bunuri de consum a culminat în 2018 cu acumularea unui deficit comercial de peste 15 miliarde de euro, nivel record pentru România. Spre exemplu, în trimestrul IV din 2018 deficitul comercial a fost cu 1 miliard de euro peste cel al perioadei aferente din 2017.

Mai simplu spus, politica economică și fiscal-bugetară nepricepută și iresponsabilă a actualului Guvern a creat locuri de muncă, afaceri și venituri în străinătate, multe dintre ele în economiile partenere din regiune.

În loc să construim noi autostrăzi și spitale, au construit ei, căci pe deficitul nostru comercial ei și-au creat excedente. Au fost neglijate, din necunoaștere sau rea-intenție, complet însă, politicile axate pe creșterea ofertei producției românești și a stimulării ei, care puteau susține mai mult exporturile, mediul de afaceri și investițiile.

Mulțumim frumos. Domnul Tudor Ciuhodaru, PSD. Urmează domnul Dănuț Bica, PNL.

Suntem în plină epidemie de gripă și cred că trebuie să avem o altfel de abordare a unei astfel de situații, pentru că, vom vedea, infecții respiratorii vor fi în fiecare an, iar România se confruntă cu o problemă importantă de sănătate publică, de altfel similară cu cea de la nivel mondial.

Avem două bariere în ceea ce privește imunizarea: pe de o parte, cea educațională – și aici vorbesc despre introducerea orelor obligatorii de educație pentru sănătate, fie măcar ca subcapitol în materia disciplinei de biologie în orele de învățământ, iar, pe de altă parte, cea economică.

Spunem să se vaccineze lumea. Gândiți-vă că, pentru o familie, a avea cei 50 de lei pentru un vaccin, în contextul în care nu sunt gratuite, acest lucru poate să ajungă și la 200 de lei.

Din pământ, din iarbă verde, trebuie ca soluția legislativă pe care am propus-o și a fost adoptată de Parlamentul României, privind redeschiderea Institutului „Cantacuzino”, să fie mai repede pusă în practică.

Gândiți-vă că vorbim despre un institut-etalon, o problemă de siguranță epidemiologică și de siguranță națională, care ar putea să fie transformat imediat într-un brand de țară, iar România ar putea să-și asigure, pe de o parte, vaccinuri sigure, ieftine, la timp, dincolo de orice fel de suspiciune legată de proveniență și teorii conspiraționiste, iar, pe de altă parte, am putea să devenim din nou ceea ce am fost: un mare producător de vaccinuri la nivel mondial, singurul producător de BCG la nivel european, unu dintre cele cinci institute Pasteur funcționale la nivel mondial și să redeschidem aceste piețe.

Gândiți-vă că produse unice la nivel mondial, precum erau Cantastimul și Polidinul, se făceau în România. Astăzi nu se mai face nimic!

Până în 2015 n-am avut astfel de probleme și de aceea solicit încă o dată ca proiectul meu legislativ, adoptat, de altfel, și semnat de 123 de parlamentari, soluția legislativă să fie pusă mult mai repede în practică, pentru că într-un context epidemiologic complicat, într-un context al globalizării, acest lucru trebuie să fie cât mai repede funcțional.

## Domnilor guvernanți,

Cei care aveți pârghiile, faceți în așa fel încât Institutul „Cantacuzino” să redevină ceea ce a fost și poate mai mult decât atât – sprijinul pentru sănătatea românilor. Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos. Domnul Dănuț Bica, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează „Abrogați «ordonanța lăcomiei» până nu este prea târziu!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Niciodată un guvern al României nu a reușit să bulverseze economia atât de grav cum a făcut-o Guvernul Dragnea 3 prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 114/2018.

Niciodată un guvern al României nu a aprobat o ordonanță atât de importantă cu numai trei zile înainte de începutul anului, fără dezbateri, fără consultări, fără studii de impact, luând prin surprindere toate părțile afectate: companii, investitori, bănci și cetățeni.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost denumită, pe bună dreptate, „ordonanța lăcomiei”, deoarece, prin toate prevederile sale, demonstrează lăcomia unui Guvern incompetent și incapabil să gestioneze corect țara și dă o lovitură dură veniturilor întregii populații.

În continuare, voi enumera numai câteva dintre efectele toxice pe care acest act normativ le-a produs deja în numai două luni de la intrarea în vigoare sau le va produce în perioada imediat următoare.

„Ordonanța lăcomiei” scumpește viața tuturor cetățenilor români. Deși, în mod mincinos, guvernanții au tot declarat că aceasta va avea drept consecință stoparea creșterii prețurilor și tarifelor, taxele noi care au fost impuse companiilor din domeniile energiei, comunicațiilor și sistemului bancar au scumpit deja totul. Facturile pentru energia electrică și gaze au crescut considerabil, cele pentru televiziune, telefonie și internet s-au majorat de asemenea, iar prețurile benzinei și motorinei, dar și cele ale tuturor produselor de bază, alimentare și nealimentare, au explodat încă din luna ianuarie, România înregistrând în această perioadă cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană.

„Ordonanța lăcomiei” scumpește creditele și lovește în băncile românești. În numai o lună de la implementarea noilor taxe cursul de schimb leu/euro a atins maximele istorice, dobânzile la credite au crescut, iar băncile au început să acorde credite cu mult mai multă reținere, spulberând speranțele tinerilor care își doresc să cumpere o casă sau o mașină în rate. Restrângerea creditării va avea efecte dezastruoase și asupra sectorului construcțiilor, în care lucrează sute de mii de oameni, domeniu care și așa a intrat într-un declin sever încă din anul 2018. Ce se va întâmpla anul acesta este greu de estimat, pentru că nimeni nu va mai construi apartamente și case dacă nu va avea cui să le vândă.

Mulțumim frumos. Mai sunt colegi în sală care...? Vă rog. Doamna Alina Teiș, Grupul PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Via Transilvanica, drumul spre identitatea Transilvaniei” Atunci când oamenii realizează lucruri deosebite, acestea trebuie promovate și susținute, în așa fel încât să audă cât mai mulți despre ele și să poată ajuta.

Un proiect deosebit, care cred că merită toată susținerea noastră, este Via Transilvanica. Vorbim de un drum unic, realizat de mai mulți voluntari. Un traseu pentru drumeții, lung

de 950 de kilometri, care va începe la Drobeta-Turnu Severin, locul în care a intrat în țară prima oară Regele Carol I, și va ajunge la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare.

Infrastructura Via Transilvanica va avea acces la apă potabilă, cazare și masă, dar și la informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice. Via Transilvanica va avea mai multe puncte importante, ca traseul Cerna, care va parcurge peisaje spectaculoase, de la malul Dunării la Munții Cernei. Apoi urmează traseul cuprins între Orăștie și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care va fi numit Terra Daco Romana, pentru că în acest ținut sunt concentrate repere ale istoriei dacilor și romanilor.

Următorul traseu este Valea Mureșului, un loc plin de istorie și de fapte de vitejie. Acesta acoperă zona Blaj–Orăștie, va trece prin Alba Iulia, locul Marii Uniri. Cu o lungime de 125 de kilometri, Terra Saxonia este porțiunea de traseu care parcurge zona locuită odinioară de sași. Terra Siculorum este cel de-al cincilea traseu al Viei Transilvanica. Cei 88 de kilometri ai traseului traversează teritorii locuite de secuii care au contribuit la tot ceea ce reprezintă Transilvania în prezent.

Via Transilvanica va trece și prin regiunea Călimani și se va opri în nordul țării, în Bucovina. Aici, pe un traseu de aproximativ 133 de kilometri, turiștii vor putea descoperi zone pitorești și monumente unice în lume.

În cea mai mare parte a sa, drumul va fi marcat cu borne realizate de studenți din toată țara. Proiectul despre care vă vorbesc aparține Asociației Tășuleasa Social. Aceasta are 18 ani de activitate, timp în care a avut o mulțime de proiecte. Printre cele mai importante se numără: Pădurea Pedagogică, prin care peste 6.000 de copii au învățat în aer liber, maratonul „Via Maria Theresia”, Școala de mers pe munte, Camionul de Crăciun și Ziua voluntarilor mici. În plus, asociația a realizat multe campanii de împădurire și a reușit să adune peste 5 mii de oameni care să planteze arbori pe mai multe hectare.

Mulțumim frumos. Doamna Elena Hărătău, PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Adoptarea Programului pentru școli al Uniunii Europene, o oportunitate pentru sănătatea copiilor noștri”.

Beneficiind de susținerea Grupului parlamentar al PSD, Camera Deputaților a votat, în calitate de for decizional, un proiect de lege privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene. Este vorba de un act normativ extrem de important pentru dezvoltarea învățământului românesc, care reglementează asigurarea, prin inspectoratele școlare județene, respectiv prin Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a asistenței tehnice de specialitate în procesul de repartizare a sumelor alocate în cadrul Programului pentru școli al Uniunii Europene.

Implementarea acestui program, alături de distribuția produselor de panificație, reprezintă o oportunitate acordată sectoarelor românești de fructe și legume, de procesare a laptelui și a produselor de panificație, mai ales în contextul punerii accentului pe produsele locale. Prin distribuirea de lapte de consum și produse lactate fără adaos de lapte praf, se încurajează consumul de produse obținute din materie primă locală și/sau regională. Totodată, pe termen lung, promovarea acestui program la o vârstă la care se formează obiceiurile alimentare va contribui la reducerea cheltuielilor destinate tratării diferitelor afecțiuni, precum obezitatea și diabetul, cauzate de alimentația nesănătoasă care, din păcate, afectează un număr din ce în ce mai mare de elevi.

În prezent, copiii beneficiază de Programul „Lapte și corn”, în care o parte din cheltuielile pentru furnizarea laptelui sunt rambursate din fonduri europene.

De asemenea, elevii mai primesc și fructe, în cadrul Programului de încurajare a consumului de fructe în școli, a cărui implementare presupune, pe lângă distribuția de fructe și/sau legume, și măsuri educative, beneficiind de finanțare europeană.

Noile reglementări europene presupuse de Programul pentru școli al Uniunii Europene dau posibilitatea legală ca și consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor să organizeze și să deruleze procedurile de atribuire a contractelor pentru achiziția produselor aferente programului, fapt corectat prin legea votată de Camera Deputaților.

## **Domnul Marilen Gabriel Pirtea:**

Mulțumesc frumos.

Dacă nu mai sunt alți colegi deputați în sală care să prezinte oral declarațiile, vă rog să-mi permiteți să dau citire numelor colegilor care au depus în scris aceste declarații.

– Grupul parlamentar al PSD: Ciprian Constantin Șerban, Claudiu Augustin Ilișanu, Cristina Burciu, Viorel Stan, Alina Elena Tănăsescu, Alexandra Presură, Eliza Mădălina PețaȘtefănescu, Neculai Iftimie, Laurențiu Nistor, Natalia Elena Intotero, Angel Tîlvăr, Mihai Weber, Tudorița Rodica Boboc, Daniela Oteșanu, Beatrice Tudor, Tamara Dorina Ciofu, Elvira Șarapatin, Răzvan Ilie Rotaru, Marius Constantin Budăi, Ștefan Mușoiu, Mihăiță Găină, Aida Cristina Căruceru, Aurel Căciulă, Costel Lupașcu, Georgeta Carmen Holban, Liviu Ioan Balint, Florinel Stancu și Cornel Itu;

– Grupul parlamentar al ALDE: Calotă Florică Ică, Niță Mihai, Mocanu Adrian și Olteanu Daniel;

– Grupul parlamentar al PMP: Robert Turcescu, Constantin Codreanu, Cătălin Cristache, Adrian Todoran, Eugen Tomac și Petru Movilă;

– Grupul parlamentar al PNL: Raluca Turcan, Viorica Cherecheș, Florin Claudiu Roman, Sorin Ioan Bumb, Găvrilă Ghilea, Antoneta Ioniță, Dumitru Oprea, Dumitru Mihalescul, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Florin Vasile Stamatian, Bogdan Iulian Huțucă, Constantin Șovăială, George Șișcu și Tudorița Lungu;

- neafiliați: Oana Mioara Bîzgan-Gayral și Ion Spânu. Stimate doamne și stimați domni deputați,

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 6 martie 2019, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Vă mulțumesc.

„Despre adevăratele priorități”

De mulți ani subiectul numărul unu în România și în lumea întreagă privind România este justiția. Este un subiect greu, dificil de înțeles și de explicat pe limba tuturor. Tocmai de aceea spun că este un subiect ușor de manevrat, simplu de folosit pentru a manipula. Unii se pozează în apărători neînfricați ai justiției, care trebuie să pedepsească, alții în gardieni ai justiției, care trebuie să facă dreptate. În tot acest timp, adevăratele probleme au căzut pe locul doi în dezbaterea publică.

Deși această guvernare a luat măsuri bune pentru români și pentru România, ele nu au putut lua fața subiectului amplu al justiției. În Europa, România a devenit o țintă. În loc să se vorbească despre noi în termeni laudativi, pentru că merităm, având în vedere că avem cea mai mare creștere economică din UE, am devenit ținta atacurilor și a ironiilor celorlalte state membre. Vina este numai a noastră! Noi ne-am pârât reciproc, noi am strecurat șoapte otrăvite în urechile partenerilor noștri europeni și transatlantici.

Opoziția consideră că justiția va deveni curată atunci când adversarii politici ajung după gratii. Dar colegii din opoziție nu vorbesc niciodată despre condițiile din închisori sau despre ce șanse are un român obișnuit într-un proces, fără resurse materiale. România a ajuns într-un moment de cumpănă, în care își poate schimba soarta. Propun să o facem prin renunțarea la vrajbă și prin concentrarea pe o țintă cu adevărat importantă: dezvoltarea. Avem nevoie de autostrăzi, de infrastructură în stațiunile turistice care zac în paragină, avem nevoie de susținerea afacerilor românești, de fiecare cent din fondurile europene aflate la dispoziția României. Haideți să îi lăsăm pe specialiști și pe magistrați să rezolve problemele justiției, iar noi, puterea și opoziția, să ne notăm în agende dezvoltarea țării ca prioritate.

Ar fi groaznic pentru români ca principalul subiect în alegerile din 2019 și 2020 să fie în continuare justiția. Dacă nu realizăm că românii s-au săturat de cearta continuă pe dosare și pe procurori și nu ne orientăm rapid spre lucrurile de care avem nevoie cu adevărat, vom avea un absenteism record și la europarlamentare, și la alegerile prezidențiale, și generale. Absenteismul favorizează, ca în Franța, Austria, Marea Britanie și Germania, apariția extremismului, iar România nu își poate permite asta.

„Combaterea violenței în familie și protecția victimelor, obiective importante pentru statul român”

Guvernul României și majoritatea parlamentară PSD acordă o atenție deosebită respectării principiilor fundamentale care reglementează domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și violenței în familie.

Statisticile, extrem de îngrijorătoare de altfel, indică faptul că în ultimii ani numărul femeilor decedate din cauza agresiunilor partenerilor de viață a crescut alarmant. În perioada 2009–2016 un număr de 1.374 de persoane și-au pierdut viața din cauza agresiunilor suferite, un fapt îngrijorător pentru țara noastră. De asemenea, în România nivelul violenței în familie depășește media europeană, românii fiind printre cei mai agresivi europeni. Datele oficiale nu reliefează însă adevărata dimensiune a flagelului femeilor maltratate de bărbați, specialiștii atrăgând atenția că sute de mii de femei îndură zilnic bătăi, neavând curajul să se adreseze autorităților.

Lipsa serviciilor sociale destinate victimelor violenței în familie, precum și numărul insuficient de adăposturi sau centre cu găzduire temporară constituie doar câteva dintre neajunsurile societății românești în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței în familie.

Pe parcursul ultimilor ani, Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie a fost modificată și completată în mai multe rânduri, în așa fel încât cadrul legislativ să asigure un grad sporit de protecție victimelor infracțiunilor violenței în familie.

Ultima modificare a legislației privind combaterea violenței domestice prevede emiterea de către poliție a ordinului de protecție provizoriu, în favoarea victimelor și a copiilor acesteia. În acest fel, legea îi dă voie polițistului să scoată agresorul din casă și să îl ducă la o distanță suficientă, de la care să nu mai constituie pe moment un pericol iminent.

Deoarece combaterea violenței în familie și protecția victimelor sunt imperative pentru Guvern, zilele trecute s-a semnat finanțarea Proiectului „VENUS – Împreună pentru o viață în siguranță”, care își propune să protejeze victimele violenței domestice și să redea demnitatea și încrederea acestora. Programul, în valoare de 11 milioane euro, prevede realizarea de locuințe sociale pentru victimele violenței

„Românii bolnavi, condamnați de Guvern să practice turismul medical”

Am urmărit declarațiile recente ale doamnei ministru Sorina Pintea, declarații pline de optimism, cu privire la sumele alocate sănătății, domeniu despre care chiar și premierul Viorica Dăncilă susține că este prioritatea zero a Guvernului. Numai că dincolo de aceste declarații se ascunde o cruntă realitate: sistemul sanitar este la pământ, cu spitale dotate necorespunzător, cu saloane și secții întregi nemodernizate, cu infecții nosocomiale, cu paturi mult prea puține raportate la mia de locuitori, iar puținele investiții care se realizează nu acoperă nici pe departe nevoile românilor.

Cu excepția unor centre universitare puternice, cu tradiție în servicii medicale, realitatea din restul țării arată faptul că situația este dezastruoasă, iar intenția Guvernului Dăncilă de a închide spitale din Regiunea Nord-Est, printre cele mai sărace regiuni ale Europei, a stârnit indignare printre pacienți, personalul medical și edilii care au depus eforturi serioase și vizibile în modernizarea spitalelor.

Ca urmare a acestei politici discreționare de alocare a fondurilor fără o bază reală, fără a ține cont de aglomerările urbane, de gradul de îmbolnăvire a populației, de criterii de vârstă, de incidența unor boli specifice anumitor zone, ați reușit, doamnelor și domnilor colegi din arcul guvernamental, să dezvoltați un nou tip de turism: turismul medical. Numai că pentru acest tip de turism nu se acordă vouchere.

Imaginați-vă un bolnav care trebuie să se deplaseze, să spunem, de la Brăila, județ pe care-l reprezint, la București, Iași sau Cluj. Mai imaginați-vă că un bolnav are nevoie, de cele mai multe ori, de un însoțitor. Poate nu toți dintre dumneavoastră știți ce se întâmplă în realitate. Acești oameni își închiriază o garsonieră sau un apartament. Mai nou, există clinici private care au încheiat chiar contracte cu hotelurile din zonă pentru pacienții veniți din alte județe. Ce înseamnă toate acestea pentru un om și așa bolnav? Bani cheltuiți pe transport, bani cheltuiți pe cazare, bani cheltuiți pe mâncare, zile lipsă de la serviciu, bani pe care nu îi decontează nimeni, nici măcar casa de asigurări de sănătate.

„Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei dărâmă un mit al dreptei și spune adevărul: în România se cheltuiește prea puțin cu asistența socială pentru persoanele cu dizabilități”

Există câteva mituri care circulă prin România, alimentate politic și întreținute tot din rațiuni politice. Unul dintre aceste mituri spune astfel: în România se cheltuiește prea mult cu asistența socială. În mod întâmplător sau nu, cei care alimentează și diseminează acest mit în spațiul public sunt fie reprezentanți ai unor partide de dreapta, fie cei care sunt înregimentați ideologic, dar nu și partizan, în slujba dreptei, fie diferiți purtători de mesaj care se alătură dreptei ca o formă de anti-PSD-ism.

Ce este periculos și greșit, în urma rostogolirii acestui mit, este că se generează un clivaj puternic în societate. Cei mai avuți sunt asmuțiți împotriva celor mai nefericiți, spunându-li-se că în timp ce ei muncesc alții se bucură de bani fără să facă nimic. Iar aceste categorii sociale mai puțin fericite sunt etichetate cu tot felul de cuvinte dure: „asistați”, „leneși”, „pomanagii” sau, în cel mai bun caz, „poveri sociale”. Culmea

este că cei care propagă aceste mesaje spun că atenția față de asistența socială are în spate interese politice, când atacurile lor împotriva beneficiarilor de protecție socială sunt făcute tot în goana după voturi.

Iată ce a spus, la finalul săptămânii trecute, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, tocmai pentru a dărâma aceste mituri perpetuate de dreapta românească: asistența socială pentru persoanele cu dizabilități este subfinanțată în România. Pentru conformitate, voi reda ce scrie într-un raport oficial: „Drepturile persoanelor cu dizabilități se confruntă cu obstacole «sistemice» în România, obstacole care perturbă grav o protejare eficientă a acestor drepturi”, se notează într-un raport publicat la Strasbourg și elaborat în urma vizitei comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, în România în luna noiembrie 2018. Raportul se concentrează atât asupra drepturilor persoanelor cu dizabilități, cât și asupra violenței împotriva femeilor, în legătură cu care comisarul solicită autorităților de la București să aplice în mod efectiv legislația existentă și să demonstreze un angajament ferm de a apăra femeile în fața violențelor.

„Unde sunt efectele benefice ale OUG nr. 114/2018, «ordonanța lăcomiei», domnilor guvernanți?!”

Sute de mii de agenți economici din România i-au solicitat domnului Orlando Teodorovici, chiar în prima zi în care a fost învestit în funcția de ministru al finanțelor, un lucru simplu de realizat și extrem de important pentru economie, și anume Guvernul să nu mai modifice măcar 3-4 ani Codul fiscal. Cu alte cuvinte, antreprenorii nu au cerut bani, nu au cerut avantaje, nu au cerut milă. Au cerut un singur lucru: un cadru fiscal sigur, ca să știe cum să-și organizeze afacerile, măcar pe termen mediu. Iar un cadru fiscal sigur înseamnă stabilitate și predictibilitate.

Prin măsurile de distrugere a predictibilității, domnul Teodorovici și acest Guvern nu fac altceva decât să distrugă și ultima fărâmă de încredere a investitorilor în România! O astfel de modalitate de guvernare haotică, prin care se modifică de sute de ori pe an Codul fiscal, conduce la sufocarea din start a tuturor proiectelor care ar putea crea locuri de muncă sau care ar putea stimula românii să se întoarcă în țară.

Așa-zisa „poveste” a ministrului finanțelor și a colegilor săi de guvernare cu privire la faptul că nu găsesc sau nu pot da explicații asupra derapajelor bugetare vrea să ascundă de fapt neperformanța politicilor lor fără nicio logică economică și care au doar consecințe negative: anularea a mii de investiții private, generarea de pierderi importante de resurse bugetare, care ar fi putut finanța spitale, școli sau autostrăzi.

Cea mai legitimă întrebare a mediului de afaceri din țară este: „Cum să faci business în România și pentru România dacă Guvernul dumneavoastră schimbă regulile în timpul jocului?” De ce a dat domnul Teodorovici o ordonanță a lăcomiei, care afectează din start mediul privat?! Cum îi poate ajuta această ordonanță pe români, când aceștia constată pe propriul buzunar că se confruntă cu rate mai mari la bănci, cu un curs de schimb aflat la maxime istorice, cu prețuri mai mari la toate produsele și, bineînțeles, cu prețuri mai mari la toate serviciile, lucruri care le afectează traiul de zi cu zi?!

Mai mult decât atât, acum este și mai clar faptul că acest Guvern vrea să-i lase pe români și fără pilonul II de pensii! Dacă până de curând vă mai mascați intențiile, domnilor guvernanți ai PSD–ALDE, acum este evident pentru toată lumea că ați luat toate măsurile pentru a pune administratorii de fonduri să se retragă din România și a transfera la dispoziția vistieriei Guvernului economiile oamenilor. Adică vorbim despre o naționalizare forțată a 7,2 milioane de pensii, adică a 48 de miliarde de lei!

„După doi ani de guvernare PSD, mediul de afaceri prosperă, iar salariile angajaților din sectorul privat cresc”

Cu toate criticile la care suntem supuși zilnic din partea opoziției și a domnului președinte Iohannis, măsurile economice și sociale adoptate și promovate de coaliția PSD–ALDE încep să își arate beneficiile.

Dovada cea mai clară a faptului că economia țării noastre este în creștere se observă și în mediul de afaceri, unde marii angajatori privați au decis să majoreze salariile, pentru a păstra și a dezvolta forță de muncă calificată.

Majorarea salariului angajaților din firmele private dovedește valabilitatea prevederilor din programul de guvernare și a măsurilor care au vizat creșterea succesivă a salariului minim pe economie. În același timp, sunt invalidate teoriile colegilor economiști liberali care prevedeau exodul firmelor private din România, pe motiv de creștere a costurilor cu forța de muncă.

Este evident că, în timp ce opoziția și domnul Iohannis tot încearcă să blocheze guvernarea, PSD aplică consecvent decizii care cresc veniturile populației, dar și eficiența economiei românești.

Principalul obiectiv al Programului de guvernare 2016–2020 a fost ieșirea din cercul vicios al salariilor mici. În 2017, de exemplu, creșterea câștigului salarial nominal a fost de 24,6% în sectorul public și 13,7% în sectorul concurențial.

Există argumente puternice pentru a continua această creștere a salariului minim pe economie. Majorarea salariului minim nu a condus la reducerea locurilor de muncă, ci dimpotrivă. Cu toate că în ultimii cinci ani salariul minim s-a dublat, numărul salariaților s-a majorat cu peste 550.000.

În același timp, peste 13% dintre angajații cu normă întreagă și 61% dintre lucrătorii cu timp parțial de lucru sunt sub pragul de sărăcie. România are de departe cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor din Uniunea Europeană. În acest sens, este demonstrat că majorările normale ale salariului minim conduc la reducerea inegalităților de venituri. Cu o societate puternic polarizată, România ocupă locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce privește inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.

„La începutul tuturor lucrurilor mărețe se află o femeie!” La început de primăvară, le doresc doamnelor și domnișoarelor, cunoscute și necunoscute, zile pline de lumină, cântec de păsări și alaiuri de flori!

E martie, e sărbătoare! Cinstim femeia!

Încă din cele mai vechi timpuri femeia a fost considerată o sursă a inspirației, a fericirii și în același timp izvor de suferință. Fiecare dintre noi păstrează idealul profetic al unei femei, în special imaginea mamei.

Femeia a fost întotdeauna un simbol al frumuseții, al gingășiei și delicateții. Mamă, iubită, prietenă devotată, femeii i s-a atribuit o imagine poate exagerată, poate prea fragilă de-a lungul istoriei.

După Grigore Vieru, femeia este al cincilea anotimp... poetic, romantic, și atotcuprinzător... Paradoxal, această definiție surprinde exact complexitatea femeii.

De-a lungul timpului, femeia a fost în centrul vieții sociale, și nu numai, dincolo de rolul de mamă sau soție, femeile având realizări în diverse domenii, iar unele dintre ele ajungând nu doar celebre, ci și foarte influente. Poate tocmai această capacitate a femeii de a surprinde, în general, și faptul că rolul ei în societate a devenit din ce în ce mai important i-au făcut pe unii bărbați să subaprecieze calitățile femeii și să-i exacerbeze părțile slabe. În ultima sută de ani femeile au reușit să desființeze convenționalul. Regăsim în istorie, literatură, artă, medicină, filosofie, drept, sport femei care și-au revendicat tenace locul ocupat până nu demult doar de bărbați.

La nivel mondial onorăm personalități de excepție, precum Amelia Earhart, Marie Curie, prințesa Diana, Maica Tereza, ale căror contribuții sunt de neprețuit pentru progresul societății.

Multe românce au făcut istorie, iar prin activitatea lor ne-au făcut viețile mai bune, fie prin descoperiri, prin creațiile lor literare, fie prin participarea la lupta politică și la cea pentru drepturile omului. Româncele au fost primele în foarte multe domenii și putem spune că au schimbat lumea. Astfel:

– Regina Maria a României a avut un rol determinant în ceea ce privește participarea României la Primul Război Mondial.

„Un discurs care transmite necesitatea redobândirii demnității naționale. Ce cale vor alege parlamentarii României?”

De la momentul în care această declarație politică este consemnată în stenograma Camerei Deputaților, devenind parte din istoria acestei instituții, și până la momentul care a servit drept inspirație pentru acest demers al meu s-au scurs aproximativ 36 de ore. Nu este un interval de timp îndelungat, însă este suficient timp pentru o schimbare de atitudine, adică pentru o atitudine mai demnă și mai pronunțată, în vederea apărării interesului național și al cetățenilor români.

Cred cu tărie că acest mesaj din discursul premierului Viorica Dăncilă ar trebui să fie o linie de acțiune pentru parlamentarii care au uitat că au fost trimiși în Legislativul României de cetățenii români: „Deranjează pe cineva că noi gândim românește?” Într-adevăr, eu una consider că este nevoie ca în Parlamentul României să se gândească și, mai ales, să se acționeze românește.

Mesajul premierului Viorica Dăncilă nu a fost unul strict în vederea apărării Ordonanței nr. 114/2018, cu atât mai mult cu cât premierul a explicat clar că acest act normativ va suferi modificări în urma consultărilor publice, ci a fost un mesaj în vederea protejării intereselor statului român și ale cetățenilor români.

Da, cetățenii români plătesc taxe și impozite, este adevărat. Dar la fel de adevărat este și faptul că cetățenii români plătesc dobânzi la creditele bancare de câteva ori mai mari decât cei din țările din care provin băncile care acordă aceste credite. Dacă vă întrebați de ce se întâmplă acest lucru, răspunsul nu este pentru că așa funcționează piața, pentru că aceeași piață se aplică și românilor, dar și celorlalți cetățeni europeni. Răspunsul corect este că nimeni nu s-a gândit să vină în ajutorul cetățenilor români cu credite, riscând să intre în conflict cu băncile. Așa cum nimeni nu s-a gândit să vină în ajutorul consumatorilor români, riscând să intre în conflict cu marile companii multinaționale. De această dată, Guvernul României s-a gândit să protejeze consumatorii casnici în ceea ce privește prețul energiei, riscând să intre în conflict cu marile grupuri internaționale de interese din sectorul energiei.

„Apel către parlamentari: votați moțiunea simplă împotriva ministrului Tudorel Toader, groparul justiției românești!”

Moțiunea simplă împotriva ministrului Tudorel Toader este cea mai bună soluție de a curăța pata cea mai mizerabilă de pe obrazul justiției românești. Acest om, în cei doi ani de mandat, a „reușit” una dintre cele mai mari contraperformanțe ale unui ocupant al unei funcții publice în România – de la un cunoscut și apreciat profesor universitar, rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fost judecător al CCR, Toader a devenit un simplu măscărici, subiect de bancuri pentru slugărnicia față de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu. Va rămâne în istorie ca un individ mai toxic și decât Rodica Stănoiu.

Prin eforturi susținute depuse, Tudorel Toader a siluit justiția și a subordonat-o politic, oferind PSD posibilitatea controlului asupra procurorilor și judecătorilor din România. Precum Dorel, care, în timp ce săpa, lovea firul de curent și lăsa tot cartierul în beznă, ministrul Tudorel Toader a pulverizat statul de drept.

Tudorel Toader a dus un război împotriva tuturor procurorilor de rang înalt, încercând să-i subordoneze. A decapitat DNA, forțând revocarea Laurei Codruței Kövesi din funcție. Între timp, a mai plecat un procuror-șef interimar, iar perspectiva este ca, peste numai două săptămâni, DNA să mai piardă șefii a două secții.

A înlocuit șeful DIICOT cu un individ precum Felix Bănilă, a cărui singură reușită profesională a fost anchetarea incendierii unei căpițe de fân.

A încercat, fără succes deocamdată, revocarea din funcție a procurorului general. Și-a bătut joc de cariera și imaginea unui profesionist precum Augustin Lazăr.

A încercat să impună la conducerea DNA o doamnă procuror care nu avea și nu are aviz conform de la CNSAS și care se pare că este suspectată de scurgerea în presă de informații secrete în folosul lui Darius Vâlcov și Liviu Dragnea.

Și-a construit propria inchiziție împotriva magistraților, prin înființarea Secției speciale de anchetă a infracțiunilor comise de magistrați.

A tăiat fondurile pentru DNA și DIICOT dincolo de limita suportabilității. Cele două instituții abia au bani pentru plata salariilor, neavând fonduri pentru realizarea anchetelor în cazuri cu înalți funcționari publici sau cu oameni politici potenți financiar.

„8 Martie – semnificații, repere istorice, naționale și internaționale pentru Ziua internațională a femeii”

Ziua internațională a femeii, cunoscută îndeobște ca Ziua femeii, este sărbătorită anual pe data de 8 martie, pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și discriminarea și violența, care își fac încă simțită prezența în lume.

În anul 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluție, Ziua Națiunilor Unite pentru drepturile femeilor și pace internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910 de Internaționala Socialistă, reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua internațională a femeii, dar procesul de emancipare a femeii nu a fost încheiat.

Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii a constituit-o proclamarea, în 1975, de către ONU a Anului internațional al femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

La finalul anului trecut am celebrat un moment marcant pentru societatea românească: 100 de ani de la Marea Unire. Putem afirma că s-au depășit toate prejudecățile și stereotipurile de gen care pentru multă vreme au afectat prezența femeilor în funcții publice.

În ajunul Primului Război Mondial s-a constituit Uniunea Femeilor Române din Austro-Ungaria. În deceniile următoare apar peste 100 de organizații de femei pe întreg teritoriul României.

În perioada interbelică, acțiunile s-au extins și diversificat, fiind create noi asociații pentru emanciparea civilă și politică a femeilor din România: Federația Femeilor Universitare, Societatea Scriitoarelor Române, Gruparea Națională a Femeilor Române.

PSD este primul partid din România care a adoptat principiul parității de gen la nivelul structurilor sale de conducere. În același timp, Partidul Social Democrat are cele mai multe femei în Parlament, cele mai multe femei în funcțiile de consilier local sau consilier județean.

„Legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat suprimă mai multe drepturi ale minorității române autohtone din Ucraina și amplifică procesul de ucrainizare forțată”

Am susținut de mai multe ori, în Camera Deputaților, că avem nevoie de o Ucraină puternică și stabilă, autentic democratică și prosperă, independentă și integră, în care cetățenii, indiferent de apartenența lor națională, lingvistică sau confesională, să se simtă confortabil și în siguranță, bucurându-se de toate drepturile și libertățile fixate în documentele europene și internaționale la care Ucraina este parte.

Din păcate însă, realitatea vie din Ucraina ne convinge tot mai mult și din zi în zi că statul vecin nu se poate desprinde cu adevărat de moștenirea nefastă a regimului sovietic, adoptând o retorică patriotardă pe fundalul trenării reformelor economice și al scăderii nivelului de trai. Una dintre metodele la care recurge Rada Supremă, parlamentul ucrainean, constă în destabilizarea deliberată a relațiilor interetnice din țară, transformând minoritățile naționale, printre care și pe cea română, în obiect al deznaționalizării treptate. Articolul 7 din Legea învățământului, criticat de toate minoritățile naționale din Ucraina, de toate statele înrudite cu aceste minorități, precum și de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Comisia de la Veneția, prin care dreptul la învățământ în limbile minorităților naționale autohtone este drastic limitat, ilustrează cât se poate de bine această stare de lucruri.

Între timp, Curtea Constituțională a Ucrainei a declarat neconstituțională Legea Ucrainei cu privire la bazele politicii lingvistice de stat, prin care mai multe limbi minoritare și regionale, printre care și limba română, căpătaseră statut oficial, alături de limba ucraineană, într-un șir de regiuni, raioane sau primării de sat sau de oraș.

Doresc să vă fac cunoscut că, începând cu săptămâna trecută, am primit din regiunile Transcarpatica, Cernăuți și Odessa, în care locuiesc cei mai mulți dintre membrii minorității naționale române, mai multe semnale de îngrijorare în legătură cu dezbaterile în lectura a doua în parlamentul de la Kiev a Proiectului de lege cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat. Anterior, liderii comunității autohtone românești din Ucraina ne-au adresat un amplu memoriu, tratând, printre altele, același subiect.

„Alegerile europarlamentare, o miză extremă pentru România!”

Mai avem câteva luni și românii vor fi chemați din nou la vot, de data aceasta pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai. Este șansa alegătorilor de a alege pe cine să pună ștampila, însă într-un mod corect și informat. Nu mi-aș dori să se repete episodul din 2016, când, la alegerile locale și parlamentare, au ieșit extrem de puțini cetățeni la vot și, din păcate, a câștigat un partid care are ca obiective subminarea justiției și distrugerea economiei acestei țări. PSD nu merită să mai câștige viitoarele alegeri și este de datoria cetățenilor să le atragă atenția prin vot.

În ultimii doi ani am stat de vorbă cu foarte mulți sibieni, care mi-au transmis un singur lucru – că nu se mai poate cu un guvern de incompetenți și abia așteaptă viitoarele alegeri, pentru a-i penaliza pe cei din PSD. Tind să cred că românii au început să conștientizeze cât de importantă este politica, cât de important este votul și că o societate se poate schimba doar prin implicarea celor din jur, indiferent că sunt sau nu oameni politici. Tuturor le-am spus că ar trebui să facă o comparație între o administrație liberală și una condusă de un social-democrat. Cele conduse de liberali sunt printre primele la accesări de fonduri europene, la parteneriate, la atragerea de investitori, la capitolul dezvoltare și infrastructură etc., iar cele conduse de social-democrați sunt la nivelul subzistenței. Când vreodată putem compara Clujul, Sibiul, Oradea, Timișoara, Aradul, Brașovul etc. cu vreun oraș condus de un PSD-ist?

Îmi doresc ca în 26 mai marea majoritate a alegătorilor să iasă la vot și să vedem un procentaj de 70%-80%. Cu cât vor ieși mai puțini la vot, cu atât șansele ca PSD să câștige din nou sunt extrem de mari.

În calitate de parlamentar al PNL și secretar general al filialei Sibiu, vă pot garanta că, dacă Partidul Național Liberal va câștiga alegerile europarlamentare, dar și pe cele prezidențiale, locale și parlamentare, lucrurile în România se vor schimba, asta în condițiile în care până în 2020 va mai rămâne ceva bun în această țară. După cum s-a văzut și în ultimii ani, există un asalt asupra justiției și asupra tuturor instituțiilor de stat, asupra economiei României din partea PSD.

„Nu ne vindem țara, dar ne-o iau străinii fără să știm!”

Au trecut mai mult de cinci ani de când PSD, pe vremea aceea condus de Victor Ponta, promitea românilor că va pune capăt înstrăinării terenurilor agricole, chiar cu riscul de a supăra Comisia Europeană. Guvernul Ponta a trecut, cel condus de Cioloș a devenit și el istorie, iar Dragnea cu nu mai puțin de trei guverne pe care le-a condus nu au făcut nimic pentru a stopa procesul de înstrăinare a terenurilor agricole roditoare din România.

Străinii care vin și cumpără plantații de vie, de pomi fructiferi, pășuni sau teren arabil pentru cereale au tot dreptul să o facă, atâta vreme cât Guvernul României nu este în stare să-i sprijine pe români să păstreze aceste terenuri și să le cultive. Străinii care cumpără știu bine că pământul roditor din România nu-l găsești oriunde și că grâul crește chiar și atunci când sămânța cade din căruță pe marginea drumului.

Nu știu cum se face că atât Guvernul, cât și majoritatea parlamentară se trezesc și descoperă adevăratele probleme ale României exact atunci când este mult prea târziu. Guvernul s-a trezit prea târziu atunci când pesta porcină a nimicit peste jumătate de milion de porci la nivel național. Guvernul s-a trezit prea târziu atunci când sistemele de irigații s-au distrus și țevile au ajuns la depozitele de fier vechi. Guvernul și Parlamentul s-au trezit mult prea târziu și când a fost vorba despre mai mult de 5 milioane de tineri care au părăsit România, iar acum nu au nicio soluție la criza forței de muncă din fabrici și nici la criza forței de muncă din agricultură.

Nici în problema terenurilor agricole sau a pășunilor Guvernul și Parlamentul nu par că s-ar fi trezit la timp. Astăzi, peste 40% din suprafața cu destinație agricolă este deja în proprietatea străinilor, pentru că nu avem nici la această oră niște legi bune, care să protejeze aceste terenuri. Săptămâna trecută s-a constituit un grup de lucru care va analiza, va evalua și probabil va elabora o legislație care să răspundă acestei probleme. Știm cu toții cât timp trece de la vorbe și până la fapte sau, altfel spus, de la demararea unui proiect legislativ și până acesta devine lege, publicată în Monitorul Oficial.

„Proiectul «VENUS – Împreună pentru o viață în siguranță», un pas imens în combaterea violenței în familie”

Violența în familie constituie în continuare un fenomen alarmant, care afectează din ce în ce mai multe persoane, iar progresele legislative înregistrate în ultima perioadă nu au fost, din păcate, în măsură să diminueze numărul femeilor agresate. Una dintre principalele probleme care conduc la suportarea în tăcere a violențelor domestice este dependența economică a victimelor de agresori. Astfel, este o realitate că femeilor supuse violenței care nu au un loc de muncă le este teamă să reclame calvarul prin care trec uneori zilnic, iar din această cauză nici nu părăsesc locuința pentru a scăpa de bătăi.

În aceste condiții, autoritățile statului au decis să implementeze un nou proiect dedicat combaterii violenței domestice și îndeosebi protejării româncelor afectate. La începutul săptămânii a avut loc ceremonia de semnare a contractului de finanțare pentru Proiectul „VENUS – Împreună pentru o viață în siguranță”, destinat victimelor violenței în familie. În valoare de 11 milioane de euro,

programul va fi implementat în patru ani, fiind finanțat din fonduri europene, prin Programul operațional „Capital uman”.

Acest proiect va proteja victimele violenței domestice, atât prin posibilitatea de a le fi oferită o locuință, cât și prin acordarea de asistență psihologică, juridică, de reinserție pe piața muncii și reintegrare socială. Se urmărește tranziția victimelor violenței domestice spre o viață independentă, printr-o abordare integrată. Astfel, prin acest proiect vor fi finanțate crearea și dezvoltarea unei rețele de 42 de locuințe protejate, la nivelul întregii țări, în parteneriat cu autoritățile publice locale. Totodată, victimele violenței domestice vor beneficia de servicii de orientare vocațională, formare profesională, inserție socială și profesională, dezvoltarea de competențe, în vederea inserției pe piața muncii. De asemenea, acestea vor primi și consiliere psihologică, juridică, și asistență socială.

Consider că este foarte important ca victimele violenței în familie să își cunoască drepturile și să se poată apăra în consecință. Modificările legislative efectuate pe textul inițial al Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie îi permit acum polițistului să îndepărteze agresorul de victimă imediat după reclamarea faptei, în baza ordinului de protecție provizoriu. Acum, prin acest proiect, femeile supuse oricăror forme de violență conjugală vor putea sta în aceste locuințe destinate lor până se vor putea remonta după traumele suferite.

„De ce în România nu se construiește atunci când economia crește?”

Zilele trecute, PSD a făcut public un raport prin care și-a propus să se laude cu progresele deosebite ale economiei României, progrese care s-ar datora, chipurile!, priceperii lor de a guverna țara. Acel material care a circulat în spațiul public a avut și câteva lucruri adevărate în el, puține, ce-i drept. De pildă, un lucru adevărat este că PSD a recunoscut, pentru prima dată, că se află la conducerea țării din aprilie 2012, de la căderea Guvernului Ungureanu, după ce lipsise de la guvernare numai doi ani.

Un alt lucru adevărat este acela prin care PSD recunoaște că a guvernat extrem de profitabil pentru clientela de partid iar în anul 2016, atunci când, deși Cioloș era premier, la conducerea tuturor structurilor statului român s-au aflat membri de partid ai PSD. Trebuie apreciată sinceritatea PSD-iștilor atunci când vorbesc despre creșterea spectaculoasă a veniturilor, care a fost mai mică decât creșterea prețurilor, dar și atunci când recunosc că în șapte ani țara a fost îndatorată cu peste 110 miliarde de lei, care nu știm pe ce s-au cheltuit.

Oricine ar inventaria anii petrecuți de PSD la guvernarea țării s-ar îngrozi! Din cei 29 de ani care au trecut de la căderea comunismului, PSD s-a aflat la putere 22 de ani, iar din unele structuri ale statului ei nu au ieșit niciodată. Paradoxal este faptul că un partid care a guvernat atât de mult timp România nu a lăsat în urma sa nimic tangibil, niciun proiect consistent, nicio construcție durabilă, ci doar improvizații, cârpeli și datorii mai mari.

Românii au tot dreptul să fie nemulțumiți că în România nu sunt spitale noi, că școlile sunt la fel de învechite, că autostrăzile mult așteptate întârzie să apară, iar drumurile naționale sunt pline de gropi și extrem de periculoase. Este și normal să se întâmple acest lucru, atâta vreme cât PSD, ori de câte ori a guvernat, a risipit toată agoniseala făcută de alții și nu a construit nimic pentru generațiile viitoare. Nu o să mă întorc în timp, nici în anii ’90 și nici în perioada lui Adrian Năstase. Haideți să vedem de ce a fost în stare PSD în ultimii șapte ani, de când guvernează nestingherit și de când are aproape toată puterea și toate instituțiile subordonate!

„Creșterea economică a guvernării PSD–ALDE dispare spectaculos”

Pe zi ce trece, toate minciunile vândute ca mari realizări economice ale guvernării PSD–ALDE încep să își arate adevărata față. Celebra OUG nr. 114 riscă să transforme România într-o țară vulnerabilă din punctul de vedere al investițiilor. O retrogradare a ratingului de țară ar putea determina imposibilitatea guvernanților de a se mai împrumuta de pe piețele externe, cu efecte grave asupra costurilor de finanțare a bugetului de stat.

Filosofia economică a actualei guvernări se rezumă la creșterea pe bază de consum, una care nu a funcționat în nicio țară civilizată. Se știe foarte bine că experimentele economice care nu au avut la bază o dezvoltare sustenabilă, bazată pe producție, exporturi sau investiții publice, au sfârșit prin falimentarea țărilor și generarea unor crize sociale incredibil de dureroase.

De aceea, PNL s-a poziționat deschis în Parlament împotriva prevederilor Ordonanței nr. 114, populist numită „ordonanța lăcomiei”, și se va lupta pentru anularea tuturor prevederilor sale. Chiar guvernanții, speriați de înrăutățirea ratingului de țară, încearcă să o „îndulcească”. Din păcate, răul a fost făcut! Bursa a înregistrat deja pierderi substanțiale, cea mai mare bancă din România, cu capital autohton, și-a sistat toate investițiile pentru acest an, iar mediul de afaceri, în ansamblul său, se așteaptă la o contractare a economiei.

Aceste efecte, cumulate cu haosul din domeniul fiscal și al legislației muncii, au creat un adevărat cocktail Molotov, pe cale să explodeze.

Încă doi ani de guvernare PSD–ALDE ar putea să ducă la slăbirea totală a capacității statului român de a face față unei posibile crize economice, la destabilizarea statului de drept și deturnarea justiției. Din acest motiv, pe lângă votul pe care îl avem la alegerile europarlamentare, suntem datori să uzăm, ca opoziție parlamentară, de toate căile democratice și constituționale, alături de președintele Klaus Iohannis, pentru a înlătura coaliția PSD–ALDE de la guvernare, astfel încât să mai poată fi reparat răul făcut acestei națiuni!

„Accesul gratuit la serviciile publice de sănătate, necesar pentru copiii fără documente de identitate”

Grupurile parlamentare ale PSD susțin o propunere legislativă care va permite copiilor care nu au documente de identitate accesul gratuit la serviciile publice de sănătate. Până acum, aceste servicii nu puteau fi efectuate și achitate gratuit prin Casa Națională de Sănătate fără ca posesorii să dețină codul numeric personal.

Legea are ca scop eliminarea discriminărilor existente în prezent în ceea ce privește accesul la serviciile medicale gratuite al tuturor persoanelor cu vârsta de până la 18 ani din România, un drept garantat de Constituție și de legile care reglementează domeniul sănătății și drepturile pacienților.

Punerea în aplicare cât mai curând a acestei modificări legislative va avea un dublu scop pozitiv pentru sănătatea populației țării noastre. Pe de o parte, copiii care, din diferite motive, nu sunt înscriși în registrele de stare civilă și, implicit, nu sunt luați în evidență vor beneficia acum de serviciile publice de sănătate. Pe de altă parte, înregistrarea oficială a acestor copii care nu au documente de identitate și CNP va avea rolul de a așeza în legalitate foarte mulți minori, iar astfel li se vor crea premise benefice pentru viața lor ulterioară, integrarea în muncă, societate și familie.

Cu alte cuvinte, propunerea legislativă urmărește derularea unui proces de identificare a copiilor care nu au cod numeric personal. Dobândirea de cod numeric personal le va oferi astfel șansa de a se bucura de privilegiile garantate de stat pentru fiecare cetățean.

Sunt foarte multe aspecte îmbucurătoare ale acestei propuneri legislative. Din statisticile oficiale rezultă că un procent majoritar al copiilor fără acte de identitate sunt predispuși la afecțiuni grave, care le periclitează starea de sănătate. Înregistrarea oficială va duce la supravegherea și introducerea acestora în programele naționale de prevenție, în așa fel încât starea lor de sănătate să fie monitorizată continuu. Implicit, în timp, acești copii vor putea să se integreze mult mai ușor în societate și pe piața muncii, pentru a-și crea un viitor.

„Doi ani de guvernare PSD înseamnă o viață mai bună pentru români”

Peste doi ani au trecut de când Partidul Social Democrat a preluat guvernarea, luându-și angajamentul să le ofere românilor condiții mai bune de trai, într-o țară din ce în ce mai modernă.

Cifrele ne spun că programul de guvernare este realizat în măsură de 73% și că puterea medie de cumpărare a angajaților a crescut cu peste 20 de procente. Cea a pensionarilor se apropie de 19%, iar România are acum un produs intern brut mai mare cu 25%.

Mai important decât cifrele este însă nivelul de trai al românilor și faptul că acesta a crescut, grație măsurilor luate de guvernarea PSD. Am reușit să îmbunătățim calitatea vieții, prin creșterea pensiilor și salariilor, am luat măsuri în domeniul protecției sociale, am înlesnit activitatea firmelor și am dat startul unor programe menite să ofere egalitate de șanse tuturor persoanelor. Indiferent că vorbim despre muncă, sănătate, educație, mediu, energie, turism, administrație publică, sport, cultură și multe altele, PSD nu a neglijat nicio categorie de cetățeni și niciun domeniu de activitate din țara noastră.

Nu putem vorbi despre o Românie modernă fără să vorbim despre investiții și despre infrastructură. 15,4 miliarde de lei în plus vor merge în acest an față de anul trecut către investiții, iar aproape jumătate dintre acești bani sunt destinați transporturilor. Asta arată că vom continua ceea ce am început în acest domeniu: variante de ocolire, poduri, linii de transport feroviar, drumuri de toate categoriile, lucrări la aeroporturi, diguri, linii de metrou și multe altele. Ca deputat de Dolj, nu pot să nu mă refer la două investiții importante pentru cetățenii pe care îi reprezint, bugetate în acest an la Transporturi: drumurile expres Craiova–Pitești și Craiova–Târgu Jiu.

Cunoaștem cu toții foarte bine că ne aflăm într-un an electoral foarte important. Alegerile europarlamentare bat la ușă, iar cele prezidențiale le vor urma. În ciuda campaniilor electorale duse de fiecare, în ciuda ambițiilor politice și a orgoliilor, prioritatea noastră numărul unu trebuie să fie bunăstarea românilor și îmbunătățirea condițiilor lor de trai! Ceea ce PSD a reușit să construiască în ultimii doi ani trebuie să fie făcut în continuare, dacă ne dorim să trăim într-o țară care să fie cât mai apropiată de statele puternice ale Europei. Consider că acest lucru se poate face doar dacă ne continuăm angajamentele luate și dacă lucrăm cu toții pentru beneficiul cetățenilor care ne-au ales.

La sfârșitul săptămânii trecute s-a întâmplat un lucru foarte grav. Nu pentru că nedreptățește partidul pe care îl conduc, ci pentru că afectează democrația, în România anului 2019. Cum spuneam, am aflat cu stupoare că PMP a fost lăsat fără reprezentant în Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Bineînțeles, a fost o decizie politică a PSD–ALDE–UDMR, cu un scop precis.

De aceea, PMP a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia de compunere a Biroului Electoral Central, BEC, pentru alegerile europarlamentare.

Statutul de partid europarlamentar sau parlamentar se câștigă prin votul românilor, nu prin decizii politice. Decizia de a scoate PMP din BEC pentru europarlamentare este deopotrivă ilegală și nedreaptă – ilegală pentru că nicăieri în lege nu se vorbește despre partide care au în componența lor europarlamentari, așa cum greșit s-a interpretat, și imorală pentru că este o bătaie de joc la adresa celor 345.973 de români care au acordat votul lor Partidului Mișcarea Populară în anul 2014.

Este deosebit de îngrijorător pentru democrația românească faptul că patru partide care nici măcar nu existau când au avut loc alegerile din 2014 – PLUS, PRO România, Pro Demo, PPU-SL – au reprezentanți în BEC, iar un partid validat de români la toate alegerile, după înființare, nu este reprezentat, așa cum ar fi firesc.

Traseismul politic reprezintă una dintre problemele majore care contribuie la decredibilizarea clasei politice românești. PMP militează pentru modificarea legislației în sensul ca parlamentarii și europarlamentarii care demisionează din partidele pe lista cărora au fost aleși să-și piardă mandatul.

„Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea”

Ministerul Agriculturii a înființat, la începutul acestui an, Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, prin care își propune să crească consumul de produse fabricate în România și să creeze o rețea națională de magazine care să concureze cu hipermarketurile și supermarketurile străine, pe o piață estimată la 20 de miliarde euro anual.

În prezent, producția agricolă nu se reflectă la potențial maxim în PIB. Astfel, din cele peste 3 milioane de gospodării individuale, majoritatea deținând mult sub 10 hectare, două treimi nu se califică pentru programele de subvenționare directă. În acest context, este necesară intensificarea valorificării produselor agricole, prin crearea unui mecanism național capabil să asigure achiziția, procesarea primară și distribuția către rețelele comerciale interne sau către export, cu scopul de a nu lăsa în afara circuitelor comerciale reglementate și fiscalizate cea mai mare parte a producătorilor agricoli individuali.

Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea este o societate comercială de interes național, menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale politicii agricole comune a UE și prevederile programului de guvernare.

Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare și dezvoltare. Primul pilon are în vedere o rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice, având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor.

Al doilea pilon are în structură o rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială, iar al treilea o rețea națională de magazine, care să asigure piața internă cu produse agroalimentare proaspete și procesate de origine autohtonă.

Noua societate de stat va conduce la integrarea în circuitul economic a cât mai multora dintre cele peste două milioane de mici gospodării deținătoare de suprafețe agricole.

Minciuna și ascunderea permanentă a efectelor reale ale procesului decizional sunt practici care se accentuează continuu în guvernarea PSD–ALDE. Atât din partea opoziției, cât și a societății civile se primesc semnale cu privire la modul flagrant de nerespectare a promisiunilor mincinoase cu care cei de la putere și-au câștigat voturile sau în care încalcă principii fundamentale exprimate în legi. Ca răspuns, puterea proliferează agresiv informații false, pentru a deruta opinia publică. Mă văd datoare, în acest context, să subliniez câteva adevăruri, cunoscute de cei apropiați sistemului de învățământ, fie ei profesori, părinți sau alți actori implicați.

Stimați colegi din PSD–ALDE, vorbiți în permanență despre măriri salariale în sistem, dar toate pe fondul plafonării sporurilor, fie la nivelul lui decembrie 2016, fie, prin OUG nr. 114, la nivelul lui decembrie 2018. Ba mai mult, nu încurajați performanța cadrelor didactice, prin simplul fapt că nu plătiți gradația de merit ori sporul de doctorat la plata cu ora – toate acestea în condițiile semnării cu tupeu a recentului acord între Guvern și sindicate, acord care prevedea calculul sporurilor raportat la salariul în plată.

Doamna ministru a vorbit mereu de importanța activității profesorilor consilieri școlari, dar iată că nici în acest an nu ați binevoit să suplimentați numărul acestora ori bugetul alocat lor, așa cum am cerut noi, cei din opoziție. Nu intenționați nici să le scoateți obligația de predare și ați considerat dumneavoastră, normal, să nu le acordați nici sporul neuropsihic la fel ca celorlalți dascăli. Motivul halucinant invocat pentru acest refuz este că profesorii consilieri școlari nu pot fi încadrați în categoria personalului didactic de predare, „pentru că nu au clase”.

Deși ați postat în luna decembrie 2018 pe toate rețele de socializare informația conform căreia veți achita personalului didactic hotărârile judecătorești restante, nici până acum nu s-au plătit. Astfel, nu ați respectat angajamentele făcute în fața sindicatelor.

Pentru a reduce numărul de posturi și, implicit, bugetul alocat salariilor intenționați diminuarea, prin modificarea Legii educației, a numărului de ore în învățământul primar și gimnazial, dar și reducerea numărului de săptămâni de cursuri, inclusiv în învățământul liceal tehnologic.

„OUG nr. 114 pune în pericol stabilitatea economică și credibilitatea internațională a României!”

La solicitarea PNL, prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, a trebuit să vină la începutul acestei săptămâni în Parlament, pentru a da explicații cu privire la ordonanța de urgență care bagă România în faliment, și anume OUG nr. 114/2018!

Știm cu toții că artizanii acestei ordonanțe care aruncă economia în aer sunt domnii Vâlcov și Teodorovici, dar doamna Dăncilă și-a pus semnătura pe acest act normativ, validându-l, deși i s-a atras atenția, atât de PNL, cât și de mediul privat, că efectele acesteia vor fi devastatoare!

Din păcate, consecințele nefaste ale «ordonanței lăcomiei» își produc deja efectele, însă este limpede că doamna Dăncilă ocupă degeaba scaunul de premier, neavând în realitate curajul de a spune „nu” atunci când se iau decizii nocive și dictate de alții la Palatul Victoria!

Este și cazul OUG nr. 114/2018, o ordonanță care împinge România spre panta falimentului, dovadă în acest sens fiind intenția Standard&Poor’s de a modifica în sens negativ ratingul de țară al României, din cauza controversatelor prevederi pe care „inventatorii” de carton, Vâlcov și Teodorovici, le-au strecurat în OUG nr. 114 și pe care acum promit să le elimine.

Și mă refer, evident, la recunoașterea clară a prostiei și a incompetenței de către domnii Vâlcov și Teodorovici, prin scrisoarea de răspuns a Guvernului trimisă către Standard&Poor’s, care demonstrează, cu prisosință, faptul că Guvernul Dăncilă, prin interpuși, recunoaște implicit catastrofa pe care o provoacă prin intermediul OUG nr. 114.

Toate argumentele campaniei pe care PNL a inițiat-o public împotriva OUG nr. 114 se adeveresc prin aceste fapte mai sus prezentate. Aceste argumente nu sunt susținute numai de noi, liberalii, ci ele se regăsesc în toate luările de poziție care au fost exprimate în ultima perioadă de către mediul de afaceri, de societatea civilă, de organisme internaționale, de Comisia Europeană, precum și de agenția de rating Standard&Poor’s.

Aceste atenționări și luări de poziție unanime arată clar și limpede că Guvernul este obligat să abroge OUG nr. 114, pentru că altfel va distruge economia românească, va crește ratele la bănci, va înrăutăți condițiile de creditare, va determina, practic, o reducere a creșterii economice, va alunga firmele private, companiile private care administrează pilonul II de pensii și asta va duce la naționalizarea în prima fază și la distrugerea pilonului II de pensii!

„Sistemul medical românesc rămâne în moarte clinică!” Aduc astăzi în discuție, de la acest microfon, problemele sistemului medical din România și doresc să pun din nou pe tapet doar câteva dintre motivele pentru care acest sistem este tot mai bolnav. Chiar dacă sumele alocate sănătății au crescut în ultimii 10 ani de 20 de ori, vorbim în continuare despre corupție, despre managementul slab și aparatura medicală neperformantă, dar și despre numărul mic de plătitori la sistemul de asigurări de sănătate.

Avem medici buni, specialiști, care fac tot ce este omenește posibil pentru a salva vieți, dar avem cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din Uniunea Europeană.

Personalul medical continuă să se confrunte cu multe probleme, de la aparatura veche și lipsa materialelor sanitare la lipsa de resursă umană, care îi obligă pe unii dintre aceștia să muncească peste 48 de ore fără întrerupere.

În România secolului XXI cele mai multe femei mor din cauza cancerului de col uterin și a cancerului mamar. La fiecare cinci ore un copil mai mic de un an moare, avem cea mai mare rată de mortalitate infantilă din Europa, iar lista poate continua.

În orice analiză europeană privind sistemul medical țara noastră continuă să fie tot în coada clasamentului, iar toți miniștrii care s-au perindat în ultimii 29 de ani la conducerea Ministerului Sănătății nu au reușit să îmbunătățească și să aducă la standarde europene acest sistem.

Vrem servicii medicale de calitate, dar de multe ori intervențiile sunt extrem de costisitoare, nu sunt decontate de stat și mulți dintre pacienți renunță la internare.

Nu mai vorbim despre spitalele mici și din mediul rural, în care aparatura medicală performantă lipsește cu desăvârșire, iar bolnavii sunt nevoiți să meargă sute de kilometri pentru a beneficia de asistența medicală corespunzătoare.

Cel puțin 5% dintre persoanele care se internează într-un spital din România contractează infecții nosocomiale. Dacă ținem cont de ultimele evenimente prezentate de mass-media, lupta de a reduce aceste infecții pare o luptă pierdută.

Cazul pacienților Institutului „Marius Nasta” este recent, dar nu putem uita scandalul dezinfectanților Hexi Pharma, al bebelușilor infectați cu stafilococ auriu, dar nici victimele incendiului de la Colectiv, care au murit din cauza acestor infecții intraspitalicești.

România are un potențial energetic semnificativ. Toți știm asta, iar prin intermediul programului de guvernare, prin obiectivele asumate la capitolul energie, am început să oferim țării noastre o direcție de dezvoltare pe termen lung

în domeniul energetic, o direcție care să ofere un avans important al României față de celelalte state din regiune.

Faptul că ne aflăm într-o poziție privilegiată din punctul de vedere al rezervelor de gaze naturale nu este suficient ca să devenim un pol de stabilitate energetică în regiune. De aceea, propunerile și proiectele demarate în ultimii doi ani au fost realizate cu acest scop. Viziunea noastră pentru România și răspunsul pentru cetățeni este să fim conectați energetic cu toate statele din jurul țării.

Afirm asta pentru că nu de puține ori am auzit întrebarea „cum folosim resursele energetice ale României, atât cele onshore, cât și cele offshore, pentru a realiza o evoluție în sectorul energetic și a le transforma în oportunități pentru întreaga economie?”. Răspunsul nostru este redat prin investiții în industrializare, diversificare și digitalizare în energie.

Un argument de data recentă în acest sens ni-l oferă Ministerul Economiei. Luna trecută acesta a adoptat o hotărâre privind declararea Proiectului „Interconectarea Sistemului național de transport gaze naturale din România cu sistemul similar de transport gaze naturale din Republica Serbia, inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică” ca proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că Executivul va investi sume importante de bani pentru construirea unei conducte de interconectare bidirecțională cu Serbia, pentru realizarea unei piețe energetice a gazelor operaționale și complet integrate, în scopul creșterii siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale, precum și al creșterii gradului de asigurare a securității energetice în regiune, un proiect la fel de important precum este și cel prin care vom exporta gaze către Republica Moldova.

Anul acesta am demarat lucrările la faza a doua pentru conducta Iași–Ungheni–Chișinău, una de interes național, atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România. Guvernarea PSD–ALDE ține să încheie aceste proiecte în cinci ani. Realizarea lor contribuie la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii energetice existente, sporind eficiența sectorului energetic al Republicii Moldova și al Serbiei, asigurând un mecanism de dezvoltare durabilă a economiei naționale plus un câștig în plan geopolitic.

„Alegerile din Republica Moldova, o nouă șansă” Pe 24 februarie 2019 au avut loc în Republica Moldova alegerile pentru constituirea noului Parlament.

A fost un scrutin care s-a desfășurat în baza unui sistem electoral nou, conform căruia 50 de deputați au fost aleși pe liste de partid, în mod proporțional, iar 51 de deputați au fost aleși în circumscripții uninominale.

De asemenea, a fost un scrutin important pentru viitorul Republicii Moldova, care urma să decidă orientarea strategică externă a țării.

Astfel, partidele politice proeuropene s-au confruntat cu partidele politice proruse, într-un climat nefavorabil pentru primele. Partidele proruse s-au bucurat atât de susținerea actualului președinte, Igor Dodon, cât și de influența mare a Federației Ruse în Republica Moldova. Mai mult, partidele proeuropene au trebuit să se lupte și cu propriile greșeli din trecut, greșeli care au îndepărtat o parte din electorat de acestea, la care s-a adăugat lupta dură dintre ele.

Prezența la vot a fost de aproape 50% din numărul total al votanților, iar rezultatele scrutinului sunt îmbucurătoare, deoarece forțele proruse nu au obținut majoritatea.

În urma repartizării mandatelor, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, partid de orientare prorusă, a obținut 35 de locuri în viitorul Legislativ, Partidul Democrat din Moldova a obținut 30 de mandate, alianța ACUM va avea 26 de deputați, Partidul ȘOR – șapte mandate, iar trei mandate au fost câștigate de candidați independenți.

Cu excepția PSRM, toate celelalte partide parlamentare au o opțiune mai degrabă proeuropeană.

Deși lucrurile nu s-au încheiat încă și trebuie formată majoritatea care va susține următorul Guvern, devine din ce în ce mai clar că Republica Moldova își va continua apropierea de Uniunea Europeană. Vreau să-i felicit pe cetățenii de peste Prut pentru că au ales să continue parcursul european al Republicii Moldova!

În încheiere, fac un apel la partidele proeuropene să renunțe la orgolii și să identifice cele mai bune soluții pentru instituirea la Chișinău a unui guvern cu o orientare clară proeuropeană și cu o susținere consistentă în Parlament. Alegerile anticipate nu sunt o opțiune, iar forțele politice proeuropene trebuie să-și consolideze câștigul obținut și să aleagă stabilitatea.

„Programul LIFE, o oportunitate de care trebuie să beneficiem”

România a inițiat, de-a lungul ultimilor ani, diverse proiecte importante de protejare a mediului înconjurător, dar și a florei și faunei, sub egida programelor LIFE. Conservarea unor specii pe cale de dispariție sau care puneau probleme de habitat natural, dezvoltarea unor zone protejate, importante pentru turismul din țara noastră, identificarea și implementarea unor soluții pentru reciclarea deșeurilor nonbiodegradabile, refacerea coridoarelor pentru anumite specii de pești din România au reprezentat un pas înainte pentru încurajarea acțiunilor de mediu, a inițiativelor de protejare a ecosistemelor naturale și de salvare a unor specii de animale aflate în pericol.

Programul LIFE, dedicat mediului înconjurător și acțiunilor din domeniul climei, este unul dintre planurile de activitate europene eficiente și cu viziune pentru încurajarea politicilor climatice din țările europene. Prin intermediul acestuia se pot pune în aplicare sau pot fi continuate proiectele de cofinanțare care au ca obiectiv îmbunătățirea calității mediului și reducerea tendinței de declin al biodiversității.

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Programului LIFE pentru intervalul 2014–2020 este de 3.456.655.000 euro. Apelurile pentru programele LIFE și normele Subprogramului mediu și climă pentru anul curent sunt în curs de elaborare, urmând ca acestea să fie publicate

de Comisia Europeană în data de 4 aprilie, iar trimiterea notelor-concept se va face până în iulie 2019.

Dezvoltarea a cât mai multor proiecte prin intermediul finanțării asigurate de Programul LIFE oferă soluții eficiente pentru probleme stringente, precum utilizarea resurselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, rezistența la schimbările climatice și protejarea și îmbunătățirea calității mediului și a biodiversității, stoparea degradării ecosistemelor, și atrage, pe de altă parte, și îmbunătățirea legislației europene cu privire la îndeplinirea obiectivelor de mediu și climatice, dar și o guvernanță mai bună în domeniul mediului și al climei la toate nivelurile, inclusiv o mai bună implicare a societății civile, a ONG-urilor și a actorilor locali.

„Din flacăra democrației abia mai fumegă fitilul...”

O simplă interogare a oricărui motor de căutare pe internet plasează România pe ultimul loc între statele europene, indiferent dacă este vorba despre ponderea cheltuielilor alocate pentru cercetare și dezvoltare, bugetul pentru sănătate, utilizarea fondurilor europene pentru combaterea șomajului la tineri, reciclarea bateriilor, capacitatea de a atrage și menține în țară personalul calificat, ponderea în PIB a creditelor acordate de bănci populației și companiilor, proporția persoanelor cu studii superioare, volumul cumpărăturilor online și exemplele ar putea continua.

Ca și cum nu ar fi fost și așa suficient de încărcat cu atâtea pietre de moară, acestui palmares negativ i s-a mai adăugat recent un trist record, țara noastră fiind desemnată pe ultimul loc în UE în ceea ce privește starea democrației, într-un clasament realizat și diseminat de The Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare și analiză a grupului de presă britanic The Economist.

Chiar dacă această cercetare relevă, pentru al treilea an consecutiv, o stare generală de erodare a democrației la nivelul întregului continent, fenomenul marcând chiar unele state din Europa Occidentală, deteriorări majore s-au înregistrat mai ales în Europa de Est, în rândul țărilor cu cele mai tinere democrații instaurate la sfârșitul anilor ’80, dar în special în România, care, paradoxal, a plătit și cel mai mare preț pentru răsturnarea vechiului regim.

Raportul citat reține retrogradări notabile pe scala democrației, care a depunctat state ca Austria, Georgia, Ungaria, Rusia, Turcia și, mai ales, Italia. Fenomenul s-a manifestat în special prin proliferarea unui discurs politic antisistem, ceea ce relevă, după cum semnalează raportorii, incapacitatea principalelor formațiuni politice de a răspunde unor îngrijorări și insecurității unei părți importante a populației.

În același timp, sfidând trendul negativ, manifestat chiar printre statele europene cu vechi tradiții democratice, Finlanda, Germania și Malta au fost bonificate pentru progresele realizate, în vreme ce Armenia, Estonia și Macedonia au înregistrat ameliorări remarcabile la indicatorii specifici.

Păsările ihtiofage, care se hrănesc cu pește, pagubele pe care le produc pisciculturii și stocurile de pește din ape interioare și mări nu constituie o problemă românească, ci este una europeană.

Ultimele dezbateri referitoare la problema păsărilor ihtiofage au supus atenției publice o problemă importantă – raportul dintre exploatarea resursei piscicole, importantă pentru hrana românilor, și protecția unor specii de păsări care se hrănesc cu pește.

În România există inventariată o populație de circa 80.000-120.000 de cormorani, de exemplu, care stau circa 210 zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Asta înseamnă circa 21.000 de tone de pește anual pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producție.

Iată că tot mai multe voci spun că aceste păsări, în special cormoranii și pelicanii, produc pagube însemnate asupra resursei piscicole și afectează buna funcționare a fermelor de creștere a peștelui. De aceea, reprezentanții fermelor piscicole solicită ca statul să îi despăgubească pentru aceste pierderi. Pe de altă parte, organizațiile de mediu militează pentru găsirea unor soluții neletale, ținând cont și de faptul că vorbim despre specii protejate de lege.

În aceste condiții, cred că este absolut necesar să avem o statistică oficială a numărului populațiilor de cormorani și pelicani din România, dar și un studiu asupra impactului acestor păsări asupra pisciculturii.

De asemenea, trebuie să știm care este raportul despăgubirilor pentru daunele cauzate de păsări la fermele piscicole și cele cauzate de animale, incluzând păsările, acordate agricultorilor.

Acesta este motivul pentru care am adresat și mai multe întrebări instituțiilor care se ocupă de acest domeniu și sper să avem cât mai curând un răspuns care să poată clarifica această situație!

„Problematica pacienților cu boli rare, un obiectiv al președinției României la Consiliul Uniunii Europene”

Problematica pacienților cu boli rare reprezintă unul dintre obiectivele României în perioada în care deținem președinția Consiliului Uniunii Europene. În acest context, conducerea Ministerului Sănătății și-a fixat drept țintă dinamizarea colaborării dintre statele membre ale Uniunii în ceea ce privește tratamentul pacienților cu boli rare până la 18 ani și îndeosebi mobilitatea acestora.

Prin acest deziderat generos se propune accesul pacienților diagnosticați cu boli rare la un tratament existent în statele Uniunii Europene în cazurile în care una dintre țări nu dispune de tratamentul medicamentos necesar. Astfel, persoanele care suferă de aceste afecțiuni vor putea fi tratate

de urgență într-o altă țară, pentru a se evita agravarea bolii. Propunerea Ministerului Sănătății a fost deja agreată la nivel european, iar astfel pacienții din România care au boli rare vor putea beneficia de tratamentul adecvat în străinătate.

În prezent, România dispune de 14 centre de expertiză pentru bolile rare. De asemenea, pe listele de medicamente compensate și gratuite s-au adăugat în ultimul an 37 de molecule noi inovative, necesare inclusiv pentru tratarea pacienților cu boli rare. Conducerea Ministerului Sănătății face demersurile de rigoare pentru ca spitalele din țară să fie aprovizionate cu medicamentele de strictă necesitate, în paralel cu asigurarea finanțărilor diferitelor programe destinate bolilor rare.

În paralel, autoritățile abilitate intenționează să dezvolte în perioada următoare noi programe dedicate acestor pacienți, precum și înființarea unor centre de excelență pentru aceștia. Totodată, se are în vedere includerea și în acest an în lista de medicamente compensate și gratuite de noi molecule pentru pacienții cu boli rare, care să fie decontate integral.

De asemenea, ministrul sănătății a anunțat că se lucrează la crearea unor registre ale pacienților cu boli rare, pentru a avea predictibilitate în achiziția medicației necesare și a se putea pregăti medici specialiști în patologiile respective, mai ales pentru adulți. Nu în ultimul rând, se dorește conectarea nevoilor medicale ale acestor pacienți cu nevoile sociale și educaționale.

„Proiectul de lege privind suplimentele alimentare ar putea produce perturbări în domeniu”

Un proiect de lege privind suplimentele alimentare, aflat în portofoliul comisiilor de specialitate din 2012, ar putea produce confuzii și perturbări în sectorul suplimentelor alimentare dacă s-ar transforma în lege.

În România este deja reglementat acest sector și funcționează de circa 12 ani în condiții normale, conform prevederilor Legii nr. 491/2003 a plantelor medicinale și aromatice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legii nr. 239/2010, de modificare și completare a legii sus-menționate.

În baza acestei legi și a Regulamentului CE nr. 178/2002 al alimentelor, au fost elaborate ordine comune de aplicare – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Sănătății.

Reglementarea suplimentelor alimentare, care de fapt sunt nutrienți de origine animală și vegetală, a fost deja realizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producției, circulației și comercializării alimentelor.

O clasificare a acestor produse în trei categorii distincte, care să fie încadrate sub trei autorități diferite, este incorectă și imposibil de realizat, deoarece marea majoritate a suplimentelor alimentare sunt amestecuri de nutrienți de origine vegetală cu nutrienți de origine animală și vitamine minerale. Prin proiectul de lege se modifică încadrarea produselor în alte categorii decât cele recunoscute la nivel european și se schimbă autoritatea notificatoare pentru suplimentele alimentare care conțin combinații de vitamine, minerale, plante medicinale și alte diverse substanțe cu efect nutrițional și fiziologic.

În acest moment, autoritatea notificatoare este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Prin proiectul de lege se schimbă unitatea notificatoare și atribuțiile revin Ministerului Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, care cuprinde Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produse ale Stupului și Inspecția de Stat a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, are capacitatea profesională și infrastructura necesară pentru a desfășura atât activitatea de notificare, cât și pe cea de supraveghere a controlului suplimentelor alimentare pe piață.

„În perioada deținerii președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene țara noastră are șansa să pună în dezbatere problematica diasporei”

România înregistrează rezultate remarcabile în mandatul pe care îl deține în exercitarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Activitatea echipei noastre este apreciată de partenerii europeni. Astfel, în aproape două luni de mandat, președinția română a Consiliului Uniunii Europene a finalizat nu mai puțin de 62 de dosare, din care 34 au fost deja aprobate de ambasadorii statelor membre.

La nivelul Executivului există o activitate intensă și vom continua colaborarea strânsă cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană, cu statele membre, pentru a găsi soluții cât mai bune pentru viitorul Uniunii Europene.

De altfel, în urmă cu o săptămână s-au desfășurat, la București, conferințele la nivel înalt în domeniile sănătății, educației și formării, iar ministrul Alexandru Petrescu a condus Reuniunea informală a miniștrilor în sectorul comunicațiilor. În același timp, continuă întâlnirile cu Parlamentul European și reprezentanții permanenți ai statelor membre, în vederea soluționării dosarelor aflate în lucru.

În context, tot în luna februarie a avut loc, la Craiova, prima sesiune de lucru a experților europeni privind diaspora, fiind organizată de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, MRP, în contextul exercitării de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, cu sprijinul autorităților locale și județene.

Întâlnirea s-a axat pe problematica diasporei din Uniunea Europeană, cu accent asupra modalităților de reinserție

socioprofesională în țările de origine, a combaterii traficului de persoane și fenomenului sclaviei moderne.

La reuniune au participat invitați din state ale Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, ANITP, ai Biroului de Combatere a Criminalității Organizate, BCCOA, ai Organizației Internaționale pentru Migrație, ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale, instituții cu care MRP se coordonează în permanență, pentru a veni în sprijinul românilor de pretutindeni.

„PSD și ALDE au promis spitale regionale noi, iar acum vor să le închidă și pe cele construite sau renovate de alții” În anul 2016, atunci când PSD și ALDE au păcălit populația cu un program de guvernare mincinos, cetățenilor li se promitea construirea a nu mai puțin de opt spitale regionale de urgență și a unui spital metropolitan la București. Despre sutele de kilometri de autostrăzi mâzgălite de Liviu Dragnea pe harta României nici nu mai amintesc, căci am fi înconjurat toată planeta cu toate promisiunile lor.

Văzând cât de mare nevoie are România de o infrastructură modernă de servicii de sănătate, cu aparatură de ultimă generație, în care să lucreze medici bine calificați, oamenii chiar au crezut că aceste lucruri se vor întâmpla. Încă din primul an de guvernare, guvernele lui Dragnea au tăiat din promisiune și, din nouă spitale de mare capacitate promise, pentru care există bani gratuiți la Comisia Europeană, nu au mai rămas decât trei. Acestea ar fi trebuit să se construiască la Iași, pentru Regiunea de Nord-Est, Cluj-Napoca, în Transilvania, și în Craiova, pentru Oltenia, adică acolo unde autoritățile locale au întreprins toate demersurile necesare pentru a putea începe lucrările de construire – s-au alocat suprafețele de teren, s-au rectificat planurile de urbanism și au fost emise toate avizele și autorizările de care ar fi fost nevoie.

Cu toții am trăit speranța ca măcar aceste trei spitale să se construiască, însă nici nu am intrat bine în anul 2019 și am aflat de la Guvern că nici măcar acestea nu se vor mai construi, cu siguranță nu până în anul 2021. Dacă PSD și ALDE nu au fost în stare să construiască nimic din 2012, de când guvernează România, atunci ar fi fost bine ca măcar să nu-și bată joc de infrastructura spitalicească deja existentă. Din păcate, incompetența lor ne-a surprins din nou și am aflat că au prevăzut, într-un document intitulat pompos – „Masterplan pentru servicii de sănătate”, să închidă spitale și să reducă paturile din spitalele care vor scăpa de închidere sau comasare.

Ministrul sănătății, dacă a semnat un asemenea document, ar fi trebuit să facă un minim gest de demnitate și ar fi trebuit să-și înainteze demisia. Dacă a semnat pentru închiderea a trei spitale în județul Suceava, adică a Spitalului Orășenesc Gura Humorului, a celui de psihiatrie din Siret și a celui de boli cronice tot din Siret, înseamnă că ori nu știe ce se întâmplă în țară, ori dă dovadă de cinism și vrea să închidă spitale chiar în cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană. Aș vrea să mai adaug că același document, despre care am înțeles cu toții că trebuie să facă economii la buget pe seama sănătății oamenilor, propune și reducerea numărului de paturi la cel puțin patru spitale din județ, inclusiv la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din municipiul Suceava, unde consiliul județean a făcut eforturi uriașe și a cheltuit zeci de milioane de lei pentru a-l moderniza și pentru a atrage medici tineri și bine pregătiți.

„Ziua internațională a femeii”

Pe 8 martie sărbătorim Ziua internațională a femeii.

Prin intermediul acestei declarații politice, profit de oportunitatea de a le ura tuturor doamnelor și domnișoarelor din Parlament, din România și de pe tot mapamondul: la mulți ani, multe bucurii, multă sănătate, fericire și împliniri!

Această zi este sărbătorită diferit în statele lumii, însă toate au la bază un principiu comun și important – recunoașterea meritelor femeilor pentru realizările lor de-a lungul istoriei și în prezent, în toate domeniile, fără a face discriminare de gen, de etnie, de limbă, cultură, economică sau politică.

Carta Națiunilor Unite, semnată în 1945, a fost primul document internațional care a afirmat principiile de egalitate de șanse și de gen între femei și bărbați. Din acel moment, Organizația Națiunilor Unite și membrii săi au ajutat și luptă în continuare pentru crearea de strategii, standarde și programe care să promoveze statutul femeilor la nivel global.

Într-o țară în care femeile reprezintă 51,1% din totalul rezidenților, numărul lor fiind puțin peste 10 milioane în 2017, dar în care, din păcate, statisticile legate de violența împotriva femeilor sunt printre cele mai ridicate din Europa, este de datoria noastră, ca parlamentari, să ajutăm la elaborarea și dezvoltarea de politici publice care să vină în sprijinul femeilor din România.

Doamnelor și domnișoarelor, vă doresc încă o dată la mulți ani și vă doresc o zi de 8 martie cât mai frumoasă!

„Ajuns la fundul sacului, PSD vrea să pună mâna pe rezerva de aur a României”

Speriați de cotele explozive ale deficitului bugetar și de lipsa banilor pentru contractele care alimentau pușculița de partid, greii PSD au imaginat un alt mecanism prin care să producă bani pentru gașca de baroni din fruntea partidului. Miercuri, Liviu Dragnea și Șerban Nicolae au depus un proiect de lege la Senat prin care doresc repatrierea rezervei naționale de aur a României și depozitarea ei în țară, la îndemâna băieților deștepți de la partid.

Măsura, de un populism deșănțat, este una extrem de toxică pentru economia României, dacă va fi pusă în practică. În România administrată de PSD, cu instituții captive, subordonate partidului, totul se rătăcește – de la dosare la întreprinderi și chiar insule. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla cu rezerva de aur, dacă ar fi la dispoziția PSDragnea și prin ce cavouri ar ajunge să fie păstrată...

Dincolo de aceste aspecte, aducerea aurului în țară înseamnă decredibilizarea financiară a României. Numeroase țări își păstrează rezerva de aur în străinătate, la instituții cu tradiție și credibilitate, pentru că aceste rezerve reprezintă garanții internaționale ale solidității economice ale unei țări în raport cu economia mondială, conferind predictibilitate și soliditate, inclusiv monedelor naționale, în fața atacurilor speculatorilor de pe burse. Aducerea aurului în țară ar duce la o creștere astronomică a dobânzilor creditelor pe care PSD le ia masiv din străinătate, pentru a acoperi deficitul bugetar, și ar expune periculos moneda națională, și așa ajunsă la un minimum istoric în raport cu valutele internaționale.

Dacă tot este atât de interesat de aurul României, nu înțeleg de ce nu începe PSD să facă demersuri serioase pentru repatrierea aurului aflat la mentorii săi de la Moscova. Aducerea acasă a tezaurului de la Moscova ar ajuta România și ar crește semnificativ bogăția națională. Sau, dacă tot sunt așa de patrioți, de ce nu încep cei de la PSD niște demersuri pentru repatrierea milioanelor de euro dosiți prin Brazilia sau prin Madagascar? Ar ajuta la fel de mult România și economia națională!

„Guvernul arde gazul pe banii populației”

Cadoul de sărbători oferit de către Guvern mediului de afaceri românesc anul trecut poartă denumirea „Ordonanța de urgență nr. 114/2018”. Cu sacul plin de creșteri de taxe, autoritățile au avut grijă să nu-l uite pe niciunul dintre „copii”: piața energetică, piața bancară, piața telecomunicațiilor etc., practic, toți actorii importanți ai economiei din România. Emiterea de ordonanțe de urgență intră în atribuțiile oricărui guvern, dar emiterea de ordonanțe de urgență cu un impact semnificativ asupra economiei, fără o minimă consultare a mediului de afaceri direct implicat în proces, denotă un grad foarte mare de diletantism.

Vârful de lance al OUG nr. 114/2018, așa cum a fost prezentat de Guvern, s-a constituit în plafonarea prețului la gaze naturale. Autoritățile au explicat această măsură ca fiind una de protecție a populației împotriva creșterii excesive a prețului la gaze naturale, mai mult decât bine-venită, având în vedere puterea de cumpărare încă redusă.

Din nefericire, studiile specialiștilor în domeniu, fie că vorbim despre instituții independente, fie chiar despre cele ale statului român – de exemplu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei –, au relevat faptul că atât consumatorii casnici, cât și cei industriali vor avea, de fapt, de plătit un preț mai mare în final.

Mai mult chiar, efectele acestui act normativ vor fi resimțite la nivel național, și nu numai de industria de profil, dat fiind faptul că reducerea veniturilor la bugetul de stat, ca urmare a plafonării prețului la gaze naturale, este estimată de specialiști undeva în jurul sumei de 2,26 miliarde de lei. Acest lucru reprezintă aproximativ 17% din totalul beneficiilor sociale plătite la bugetul de stat, dacă ne raportăm la anul 2017.

În ceea ce privește industria energetică a României, aceasta va fi afectată pe mai multe planuri, impunerea unui preț afectând relațiile concurențiale cu entitățile similare din Uniunea Europeană. Totodată, România se va afla în fața posibilității de a suplimenta importurile de gaze naturale din afara granițelor Uniunii Europene, deschizând în acest fel porțile larg companiilor din Rusia – și aici mă refer la Gazprom –, întărind dependența deja existentă față de această piață.

„Ambulanță nouă în municipiul Dej”

Municipiul Dej dispune, începând cu acest an, de o nouă ambulanță. Este o reușită pe care Serviciul de Ambulanță Dej o așteaptă de mult timp și mă bucur că eforturile noastre de a transmite nevoile din teritoriu nu sunt în zadar și Guvernul

este cu adevărat interesat în a oferi baza necesară pentru un sistem de sănătate mai bun pentru români. Este o ambulanță care va asigura o îmbunătățire a serviciilor acordate, evaluarea primului ajutor calificat, acordarea asistenței medicale și transportul pacienților la standarde ridicate. Achiziția ambulanței s-a realizat prin POIM 2014–2020 – „Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele medicale”.

Pe ambulanța de tip B își va putea desfășura activitatea medicală atât un echipaj cu medic – medic/asistent medical, ambulanțier –, cât și cu asistent medical – asistent medical/ambulanțier. Ambulanța va fi dotată cu aparatură pentru resuscitare, defibrilator, traumatologie, urgențe medicale, arsuri etc.

În condițiile în care Substația Dej intervine lunar la peste 700 de solicitări, începând cu luna aprilie, Programul de reînnoire a parcului auto al Substației Dej va continua cu repartiția unei noi ambulanțe. Trebuie menționat faptul că ambulanțele SAJ Cluj – Substația Dej intervin nu numai pe raza municipiului, ci și în județele învecinate, mai ales în cazul accidentelor de circulație de pe cele două artere europene – județul Bistrița, spre Beclean, și județul Sălaj, ruta spre Baia Mare.

Spitalul Municipal Dej este un centru medical important în zonă, cu personal medical competent, ceea ce determină o continuă investiție în creșterea calității actului medical, prin implicarea tuturor echipajelor din Substația Dej într-un program de training, bazat pe scenarii de caz.

„8 Martie, Ziua internațională a femeii’’

Fie că este vorba despre mamele noastre, despre soții, despre prietenele ori colegele noastre, în ziua de 8 martie avem ocazia să le omagiem și să le mulțumim pentru că fac parte din viața noastră, ceea ce este o bucurie pentru noi, bărbații. Momentul ales pentru sărbătorirea femeilor din viața noastră este primăvara, ceea ce reprezintă schimbarea naturii, aflată în rezonanță cu schimbările sociale care au dus la marcarea acestui eveniment și imprimarea sa în conștiința internațională.

Ziua internațională a femeii este sărbătorită în numeroase țări din lume. Este ziua în care femeilor le sunt recunoscute realizările, oricare ar fi diferențele naționale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Această zi este o ocazie să privim spre trecut, să ne amintim de lupta femeilor pentru emancipare și de realizările lor și, mai important, este o ocazie să privim înainte, spre potențialul și oportunitățile viitoarelor generații de femei.

Această zi a fost inițiată în 1910, la Copenhaga. Ea onorează mișcarea femeilor pentru egalitate în drepturi și egalitate de șanse. A început să fie sărbătorită în 1911, în Austria, Danemarca, Germania și Elveția, și marchează momentul în care reflectăm la progresul pe care l-a făcut mișcarea pentru drepturile femeilor.

Ziua internațională a femeii a fost recunoscută oficial mult mai târziu, în 1975, de către Națiunile Unite și a fost adoptată, începând cu această dată, de multe dintre guvernele țărilor care până atunci nici nu aflaseră de existența ei. Ca în toate țările europene, pe 8 martie femeia este sărbătorită și în țara noastră, iar în această zi sărbătorim rolul femeii în toate domeniile de dezvoltare umană, care produce progrese, armonie socială și îmbunătățirea condițiilor generale de viață. Îmi exprim satisfacția, cu acest prilej, deoarece Partidul Social Democrat, al cărui membru sunt, în ultimii ani, a acționat și a luat măsuri hotărâte pentru promovarea femeilor în politică și în administrație. Faptul că România, la ora actuală, are o femeie în funcția de prim-ministru, șapte femei ministru și un număr apreciabil de femei secretari de stat, șefi de agenții de interes național este dovada faptului că pentru Partidul Social Democrat egalitatea de șanse nu este doar un principiu, ci o realitate. Acest lucru este confirmat și de faptul că, în urma alegerilor din 2016, atât la cele locale, cât și la cele parlamentare, femeile din Partidul Social Democrat au avut cel mai mare succes față de perioadele precedente.

„În mod inexplicabil, o întreagă provincie istorică românească, un pol economic important, este izolată de Guvern”

Un sucevean a făcut mai mult decât Guvernul! Un român a construit singur un metru de autostradă, primul din Moldova. Am putea zâmbi, dacă nu ar fi vorba de crudul adevăr. Guvernul își bate joc de Moldova. În mod inexplicabil, o întreagă provincie istorică românească, pol economic important, este izolată de Guvern. Actualul Guvern îi pedepsește astfel, din motive numai de el știute, pe oamenii simpli, de bună-credință, care au crezut și care au votat minciunile și demagogiile trâmbițate în campanile electorale. Ba mai mult, Guvernul este implorat de Bruxelles să folosească banii europeni pentru autostrada Iași–Târgu Mureș, autostradă care ar schimba profilul economic și social al regiunii, scoțând-o din izolare.

Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, a susținut, în repetate rânduri, că autostrada Târgu Mureș–Iași este o prioritate a Comisiei Europene și că sunt bani pentru studii de fezabilitate, însă nu există nicio solicitare în acest sens. Guvernul a anunțat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat, dar, ca de obicei, nu se întâmplă nimic. Astfel, autostrada Târgu Mureș–Iași, numită și „Autostrada Unirii”, va ajunge „autostrada dezbinării” între alegători și guvernanții demagogi.

Vă reamintesc că de trei ani politicienii PSD anunță și demararea licitației pentru reabilitarea drumului Târgu Frumos–Botoșani, un drum pe care miile de oameni care-l parcurg zilnic îl numesc „drumul rușinii”, o licitație anulată de CNAIR, cu promisiunea că va fi reluată în 4 februarie. Suntem în martie și nimic nu s-a întâmplat.

Guvernul a făcut cu vârf și îndesat dovada incapacității de a gestiona marile proiecte de infrastructură. Este momentul când minciunile și promisiunile deșarte afectează viața a sute de mii de cetățeni din zona Moldovei. Este simplu – dacă nu sunt în stare să guverneze țara, cei care conduc efemer acum destinele românilor ar trebui să renunțe! Și aceasta pentru că, în aceste condiții, fără investiții în infrastructură și educație, decalajul dintre Moldova și restul țării va crește în continuare.

„Ziua mondială a scriitorilor”

Decizia de a sărbători la 3 martie Ziua internațională a scriitorilor a fost adoptată la cel de-al 48-lea Congres Internațional PEN Club, organizație profesională din care fac parte poeți, eseiști și romancieri. Congresul s-a desfășurat în ianuarie 1986. PEN Club a fost înființat în anul 1921, la Londra. PEN Clubul Român a fost creat în 1923, iar printre inițiatori se regăsește Liviu Rebreanu. În perioada regimului despotic bolșevic, PEN Club a fost interzis în România. După 1989, centrul PEN din România a refăcut legăturile cu marii scriitori din exil, străduindu-se a reconstitui tradiția.

Importanța scriitorilor pentru orice națiune se reflectă în grozăviile gulagului de inspirație sovietică, când elita intelectuală a țării a fost decimată, iar mai mulți oameni de cultură au emigrat pentru a scăpa de opresiune și chiar de pericolul asasinatelor. Libertatea cuvântului, vorbit ori scris, era cea mai periculoasă armă de care se temea regimul totalitar.

Scriitorii români care au reușit să emigreze și-au continuat activitatea în Occident, operele lor impunându-se atât în țările de adopție, cât și în patria originară, unde pătrundeau prin filiere oculte, întreținând flacăra libertății, la care cei mulți dintre conaționalii noștri încetau să mai spere. Sclavia culturală pusese stăpânire pe conștiințe.

De curând, la Slatina, am organizat lansarea unei cărți a colegului nostru Varujan Vosganian, o carte-document scrisă în acele vremuri, operă valoroasă, în care autorul încerca să-și înăbușe propriile suferințe provocate de inechitățile sociale și pe care era convins că nu va reuși s-o tipărească vreodată. Din fericire însă, pentru dumnealui și pentru cititori, schimbarea regimului politic a făcut posibilă publicarea și distribuirea lucrării tuturor celor interesați de istoria frământată a României. De altfel, am fost mereu alături de scriitorii care mi-au solicitat sprijinul, atunci când au considerat că-i pot ajuta cumva, și le mulțumesc pentru încredere.

Spre regretul nostru, constatăm că pervertirea intelectualității în decursul unei jumătăți de secol de influență a comunismului a produs destule sechele în privința gândirii și caracterului unor oameni ai condeiului contemporani.

„Consumul de droguri, mariajul morții”

În ultima perioadă, televiziunile difuzează destul de multe reportaje care au ca subiect consumul de droguri, precum și consecințele dezastruoase ale acestuia în rândul tinerilor. Suntem cu toții conștienți de gravitatea acestei situații reprezentate de consumul de stupefiante, situație care devine din ce în ce mai alarmantă, cu cât scade vârsta medie a consumatorilor.

Flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, cel mai profund, dar și cel mai tragic al lumii contemporane, în condițiile în care în fiecare an miliarde de dolari și sute de mii de oameni sunt angrenați în acest mariaj al morții numit „Traficul și consumul ilicit de droguri”.

Amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare, chiar și în perspectiva anilor viitori, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu există o statistică clară și precisă a producției, traficului, consumului și numărului celor decedați din cauza drogurilor, statistică care să ajute la lupta împotriva acestui factor destabilizator al societății noastre.

Este îngrijorător că escaladarea problematicii în România a surclasat toate pronosticurile specialiștilor, pentru că, din 1990, atunci când România era doar o țară de „tranzit”, astăzi țara noastră are statut de țară „consumatoare de droguri”.

Criminalitatea creată de droguri, prin consecințele sale de ordin social, economic, medical, cultural și politic, nu numai cauzează prejudicii considerabile intereselor societății, ba chiar atentează la viața și sănătatea cetățenilor și influențează în mod demoralizator conștiința și comportamentul oamenilor.

Alarma socială născută din proliferarea fără precedent a drogurilor conduce la ideea, deloc mulțumitoare, că strategiile de luptă adoptate împotriva acestui fenomen s-au dovedit a fi insuficiente, scoțând la iveală necesitatea abordării serioase a problematicii și asigurarea unui cadru legislativ care să permită o luptă eficientă cu acest flagel, pentru apărarea sănătății propriilor cetățeni și pentru salvarea valorilor sociale și morale.

În prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminală foarte lucrativă, activitate cu caracter supranațional, activitate care acționează după principiile economiei de piață, având ca scop imediat alimentarea centrelor de consum, iar ca finalitate obținerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune, în mod justificat, interesul statului de a-și orienta în mod cât mai eficient propria politică în lupta antidrog.

„Politicile energetice ale României, nesustenabile pentru dezvoltarea durabilă a României”

În contextul geopolitic și geostrategic actual, sectorul energetic joacă un rol de bază în dezvoltarea economică și socială a țării. Calitatea vieții, creșterea economică și competitivitatea economiei românești necesită energie stabilă, la prețuri accesibile, cu impact minim asupra mediului înconjurător.

Politicile energetice sunt rezultatul colaborării interinstituționale și interacțiunii mai multor medii: economice, politice, sociale, culturale, militare, tehnologice etc. Percepțiile statelor asupra modului în care trebuie construite politicile energetice sunt diferite, iar aici abordările nu pot fi decât diferite.

Până în prezent, România a fost notificată cu privire la un număr de 26 de documente redactate la nivelul UE, pentru perioada 2011–2019, relevante pentru domeniul energiei, necorelate cu politicile energetice naționale.

De pildă, România nu abordează politicile energetice din prisma parteneriatelor strategice. Sistemul parteneriatelor strategice a început să fie prezent în sistemul relațiilor internaționale de mai mult timp. Parteneriatele strategice au fost create cu scopul de a aprofunda relațiile dintre actorii politici internaționali, într-o plajă mai largă de domenii: politice, economice, sociale, culturale, militare, informaționale etc. România are câteva parteneriate strategice care fac referire la acțiuni concrete în domeniul energetic.

De asemenea, țara noastră poate iniția demersuri pentru semnarea unor parteneriate strategice care să cuprindă problema energetică cu alte state aflate în proximitatea granițelor, având ca posibil punct de plecare pentru inițierea demersurilor schimburile de experiență dintre institutele de cercetare din România și țările respective.

În concluzie, nu lipsa strategiilor sau a altor programe, în calitate de documente programatice, este problema noastră, ci lipsa finalității practice a acestora.

În acest sens, cred că o posibilă rezolvare poate veni prin prisma fermității unor politici bine articulate în domeniul energetic, care să vizeze îmbunătățirea calității vieții, creșterea economică și competitivitatea economiei românești, care să fie puse în practică.

„Sporesc glumele făcute de opoziție pe seama viitorului românilor”

Opoziția și președintele Klaus Iohannis au ajuns să se ia la întrecere în ceea ce privește glumele pe care le fac în prezent pe seama poporului român. Grav este că aceste glume nu sunt deloc nevinovate, ci creionează un viitor tragic pentru fiecare cetățean român. Pe lângă bulversanta strategie de blocare a bugetului național de la promulgare de către titularul de la Palatul Cotroceni, PNL vine cu o serie de propuneri de candidaturi la europarlamentare demne de celebra emisiune „Cascadorii râsului”, iar USR a găsit de cuviință că satele din România trebuie depopulate!

Vă rog, dragi colegi, să vă abțineți și să nu râdeți, ci să ascultați ce viitor îi așteaptă pe români, dacă vor susține prin votul lor asemenea gesturi și propuneri de-a dreptul halucinante. Citez dintr-un proiect al USR: „Vrem să îi ajutăm pe cei care vor să se mute dintr-un sat sau oraș în alt oraș mai mare. Când cineva se mută din Bacău și vrea un job în Cluj sau București, în primii trei ani trebuie să plătească taxe cu 50% mai mici, pentru a putea să se dezvolte. Pe termen lung, acești oameni ajung la salarii mari pe care le poți impozita.” Pe înțelesul tuturor, opoziția îndeamnă la abandonul părinților, satelor și orașelor natale, al propriilor gospodării, adică pur și simplu la depopularea multor zone din țară, la blocarea dezvoltării potențialului local și a investițiilor, pentru, subliniez, un virtual succes în alte orașe.

Vă reamintesc că din cele 3.219 unități administrativteritoriale din România 2.858 sunt comune, iar populația acestora însumează 9,6 milioane de oameni, respectiv 45% din totalul locuitorilor țării. Tocmai din acest raționament major PSD se luptă, în continuare, să ridice nivelul de trai de la sate și din localitățile mai mici la cel al orașelor mari. Și, da, am făcut pași importanți, care certifică succesul implementării Programului național de dezvoltare locală pentru zonele rurale. Cele două ediții ale Programului național de dezvoltare locală de până acum au fost un real succes, pentru că peste 70% din finanțările acordate au ajuns în comunele țării, unde s-au realizat mai multe obiective publice și sociale indispensabile oamenilor, respectiv grădinițe, școli, apă, canalizare, drumuri sau poduri.

„Cu PSD–ALDE la guvernare vom ajunge iarăși milionari în lei, iar pâinea va costa o sută de mii de lei!”

Nu cred că ar exista vreun om care să nu-și dorească să fie milionar, însă nimeni nu își propune să dețină milioane dintr-o monedă care nu are niciun fel de valoare. Să sperăm că noi, românii, nu avem memoria atât de scurtă și nu am uitat că, în anul 2005, România a procedat la denominarea monedei naționale, adică la tăierea a patru zerouri din valoarea devalorizată a bancnotelor naționale. Să sperăm că nu am uitat că în urmă cu 14 ani eram milionari cu toții. Să nu uităm că în aceeași perioadă o pâine costa 10.000 de lei, o sticlă de ulei 60.000 de lei și un kg de carne peste 100.000 de mii de lei. Așadar, milionarii români de odinioară nu puteau să-și plătească nici măcar facturile la utilități, nici să-și umple frigiderul și nici să își ducă copiii în bune condiții la școală.

Cel mai mare dușman al veniturilor angajaților și pensionarilor este creșterea prețurilor. Inflația lovește ca o ghilotină nemiloasă în salarii, în pensii, în alocațiile copiilor și în indemnizațiile persoanelor cu handicap, ale veteranilor sau foștilor deținuți politici.

De doi ani, prin politicile păguboase promovate de Guvernul PSD–ALDE, toate prețurile de consum au pornit precum o avalanșă și golesc tot mai puternic buzunarele populației. Modul în care PSD–ALDE a reușit să majoreze în mod artificial veniturile s-a bazat pe sterilizarea lor prin inflație. Mai pe românește, ceea ce s-a dat cu o mână s-a luat imediat cu două-trei mâini. Alimente, facturi, rate bancare sunt toate aproape duble față de anul 2016, atunci când, pe fondul implementării unor măsuri de relaxare fiscală, prețurile stagnau sau chiar scăzuseră pentru multe sortimente de bunuri. Din anul 2017 și până astăzi am ajuns să vorbim despre cartofi, despre ceapă sau fasole ca despre niște bunuri de lux, pentru că prețul lor din România bate cu succes prețurile din alte state europene, deși salariile și pensiile din Occident sunt mult mai mari decât în țara noastră.

În anii 2017 și 2018 România a devenit campioana europeană la creșterea prețurilor, având cea mai mare inflație din Uniune. Dacă cineva a crezut că această creștere se va opri în anul 2019 s-a înșelat amarnic! Datele furnizate de Institutul Național de Statistică și cele prezentate de Eurostat ne arată că din nou România a avut, în luna ianuarie, cea mai mare creștere a prețurilor și tendința se menține.

„Este nevoie de un centru pentru copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate!”

Voi continua să semnalez drama demografică pe care întreaga Regiune Nord-Est a României o traversează în acești ani. Nu mai departe de săptămâna trecută, prezentam date statistice oficiale ale Ministerului Educației Naționale din care reieșea situația îngrijorătoare a copiilor rămași în grija rudelor sau a prietenilor, fiindcă părinții lor au plecat la muncă în străinătate.

Județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, județul Iași, cu 11.573 de copii lăsați acasă, este de departe pe primul loc în țară. Mai mult, conform raportului MEN/ISJ din 1 ianuarie 2018, județul Iași are de aproape patru ori mai mulți copii lăsați în grija bunicilor sau a rudelor decât restul țării. Nici celelalte județe din Regiunea Nord-Est nu stau mai bine: Suceava – 11.078, Bacău – 9.723, Neamț – 7.624, Botoșani – 6.811, Vaslui – 6.803. Practic, Regiunea Nord-Est are de trei ori mai mulți copii lăsați acasă decât media națională!

În declarația anterioară am trecut în revistă efectele demografice și sociologice, referindu-mă la depopularea masivă a unor așezări rurale întregi. Consecințele acestei depopulări nu implică doar o perspectivă imediată a lipsei forței de muncă, mai ales în mediul rural, ci există și repercusiuni pe termen mediu și lung, în sensul în care părinții plecați își vor lua copiii cu ei în străinătate. Deja vedem la emisiunile televizate de divertisment copii foarte talentați născuți în România, dar care nu sunt în stare să vorbească în limba română cu prezentatorii.

Deloc de neglijat sunt repercusiunile de dezvoltare afectivă a copiilor care sunt lăsați în țară pe perioade lungi, fiind lipsiți de afectivitatea părintească. De altfel, psihologii avertizează constant asupra efectelor negative provocate de plecarea părinților la muncă în străinătate. Deja vorbim despre tulburări de anxietate, despre adaptare, chiar depresie la copii. Aceste afecțiuni, foarte serioase, lasă urme adânci în dezvoltarea viitorilor cetățeni români, iar România are nevoie de oameni echilibrați și capabili să obțină bunăstare pentru ei și familiile lor.

De aceea, vin cu o propunere de a face ceva concret pentru sprijinul copiilor rămași în țară. Cred sincer că acești copii au nevoie de îndrumare și pregătire pentru viață, orientare profesională și grijă afectivă.

„Legea parteneriatului public-privat ne dă posibilitatea să realizăm investiții de impact pentru România”

Parteneriatul public-privat este unul dintre principalii factori de susținere a programului de guvernare, iar perioada 2018–2020 va fi una în care se va pune accent pe creșterea investițiilor, atât cele finanțate din buget sau prin accelerarea absorbției de fonduri europene, cât și prin stimularea investițiilor private.

Am reușit, după doi ani, să trecem peste toate piedicile și venim cu un act normativ care ne dă posibilitatea să realizăm investițiile majore în România, în special autostrăzi, pe bani privați, cu proceduri simple și rapide.

De altfel, la începutul acestui an a fost lansat primul proiect de parteneriat public-privat în sănătate, respectiv Spitalul Multifuncțional „Grozovici”. Acesta va avea 636 de paturi, cabinete de consultații și săli de operație, laboratoare de cercetare și dotări de înaltă calitate. Noua instituție va asigura asistență medicală de specialitate pentru boli infecțioase, neurochirurgie, cardiologie, radioterapie, iar proiectul va genera peste 1.200 de noi locuri de muncă.

În ședința Guvernului de săptămâna trecută, încă un proiect major de infrastructură a intrat pe lista proiectelor care vor fi realizate în PPP – linia ferată de mare viteză Ploiești–Buzău–Focșani–Bacău–Pașcani–Iași–Suceava–Siret (Vicșani). În lungime de 505 km, aceasta va contribui la reducerea timpului de legătură între principalele orașe și poli de dezvoltare de pe traseu și, totodată, creează posibilitatea realizării unor conexiuni cu Republica Moldova și cu Ucraina.

Cât privește proiectele de infrastructură, în această primăvară ar urma semnarea contractului PPP pentru autostrada Ploiești–Brașov. Tot în regim de parteneriat public-privat vor fi construite: autostrada Târgu Mureș–Târgu Neamț–Iași–Ungheni, autostrada București–Craiova–Lugoj. În același regim va fi realizat și Complexul Medical „Carol Davila”, care se va construi în zona de nord a capitalei și va cuprinde spitalul republican.

Prin parteneriatul public-privat se stabilesc condițiile necesare ca și România să poată demara investiții majore, cu impact economic, așa cum multe alte țări au deja.

În 8 martie sărbătorim Ziua internațională a femeii. Anul trecut, Institutul Național de Statistică estima că în România trăiesc peste 8 milioane de femei. Tot datele statistice ne arată că multe dintre acestea se confruntă în viața de zi cu zi cu probleme dintre cele mai diverse, de la violența domestică până la discriminare pe criterii de gen. Totuși nu despre asta voi vorbi astăzi, ci despre cum femeile reușesc, cu ambiție și determinare, să facă față celor mai grele provocări și să meargă mai departe, spre societatea corectă și incluzivă pe care ne-o dorim cu toții.

Vă invit să vă amintiți toate femeile pe care le-ați întâlnit și care își fac treaba cu responsabilitate, indiferent de domeniul în care activează. Cu siguranță știți cel puțin o femeie medic, o profesoară, o femeie pompier, o antreprenoare, o femeie militar, o femeie contabil și așa mai departe, care merge zi de zi la serviciu, știind că un lucru bine făcut poate avea un impact pozitiv în viața celorlalți. Și să nu uităm de un aspect extrem de important – după ce termină programul de lucru, multe dintre aceste femei se întorc acasă, unde, de cele mai multe ori, preiau o altă serie de sarcini, cele legate de îngrijirea copiilor și a locuinței. Conform cutumelor transmise din generație în generație, treburile casnice revin, în majoritatea cazurilor, femeilor.

Modul de gândire în legătură cu acest subiect trebuie să țină pasul cu evoluțiile din societate. Eforturile făcute în sensul reducerii diferențelor dintre femei și bărbați în viața profesională trebuie dublate de un echilibru în ceea ce privește viața personală și de familie, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să poată profita la maximum de potențialul lor profesional, fără a fi constrânși să renunțe la viața de familie.

Și, pentru că astăzi am ales să vorbesc despre femeile care luptă pentru a aduce schimbări în bine în jurul lor, vreau să vă amintesc de cele două inițiative la feminin pe care le-am depus împreună, primele de acest gen din Parlamentul României – accesul la educație pentru copiii fără CNP și creșterea de la trei la șapte ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în serviciile de tip rezidențial. Acest tip de colaborare este exemplul de care au nevoie toate femeile, pentru a înțelege că pot și că trebuie să lucreze împreună pentru a reuși să ajungă acolo unde își propun.

„Guvernarea PSD reduce decalajele față de Uniunea Europeană”

Datele Eurostat pentru 2017 atestă că doar două regiuni din România, respectiv Nord-Est și Sud-Vest, mai au un produs intern brut real, ajustat cu puterea de cumpărare, mai mic de 50% decât media europeană.

Este o evoluție clară față de 2016, înaintea preluării guvernării de PSD–ALDE, când trei regiuni românești erau sub 50% față de media europeană.

La nivel național, PIB/locuitor ajunsese în 2017 la 18.800 euro/locuitor și reprezenta 63% din media Uniunii Europene. Obiectivul României este să ajungem la un PIB/locuitor echivalent a 70% din media Uniunii Europene.

Evoluția din 2018, când PIB a crescut cu 10% față de 2017, și anticipările pentru acest an, un PIB mai mare cu 8% față de 2018, asigură temeiul pentru îndeplinirea obiectivului ca România să ajungă la 70% din PIB/locuitor al mediei UE.

De altfel, creșterea economică impusă de programul de guvernare al PSD, care a asigurat majorarea salariilor și a pensiilor, a determinat cea mai rapidă convergență spre media UE în privința consumului efectiv al populației, raportat la puterea de cumpărare. În 2017 a fost un salt cu 10 procente față de 2015; s-a ajuns la 68% din media UE, față de 58% în 2017.

La nivel european, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu în ceea ce privește regulamentul de înființare a Autorității

Europene a Muncii, o structură care va contribui la asigurarea unei mobilități echitabile a forței de muncă în cadrul pieței interne.

În acest sens, va crește accesul la informare, atât al angajaților, cât și al angajatorilor, cu privire la drepturile și obligațiile lor în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale. Noua structură europeană va avea rolul de a oferi suport persoanelor care desfășoară activități independente pe piața muncii din cadrul Uniunii Europene.

De asemenea, la nivel național s-a făcut încă un pas pentru stimularea creării de noi locuri de muncă, prin aprobarea criteriilor de acreditare a agențiilor de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră, printr-un proiect de hotărâre inițiat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Ministerul Muncii și Justiției Sociale împreună cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmează să organizeze burse de muncă în țări europene în care sunt mulți muncitori români, pentru a-i readuce pe aceștia în țară.

„Guvernul mi-a preluat proiectul privind evaluarea persoanelor cu handicap!”

Unul dintre primele proiecte legislative pe care le-am semnat în calitate de parlamentar se referă la evaluarea persoanelor încadrate în grad de handicap grav sau accentuat. Am propus, în urmă cu aproape doi ani, ca persoanele care suferă de un handicap grav sau accentuat să nu mai fie umilite și să nu mai stea la cozi ca să demonstreze că sunt bolnave. Am propus ca evaluarea periodică să fie făcută în alt mod, în special prin deplasarea comisiei de specialitate la domiciliul persoanei care suferă. Parlamentarii PSD și ALDE, deși au recunoscut că este un lucru bun, au votat cu toții împotriva proiectului, fără să le pese că oameni vulnerabili și bolnavi vor trebui să se deplaseze în continuare anual sau din doi în doi ani zeci și sute de kilometri, să stea la cozi și să aștepte, ca să demonstreze, culmea, că sunt în continuare suferinzi de o boală gravă. Când Ministerul Muncii era condus de Olguța Vasilescu, reprezentanții acestui minister mi-au spus că proiectul este un lucru bun, dar că dă bătăi de cap funcționarilor, care ar trebui să se deplaseze, și ar trebui să fie în slujba cetățenilor. Am rămas mut de uimire atunci și am înțeles că PSD și ALDE sunt două partide politice incapabile să ușureze viața românilor.

În urmă cu numai câteva zile, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a pus în dezbatere publică un ordin comun privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap. Acest demers este în mare parte ceea ce eu propusesem inițial prin modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Nu mă supără deloc faptul că Guvernul mi-a preluat proiectul, ci, dimpotrivă, mă bucur că a avut curajul să recunoască faptul că persoanele cu handicap au nevoie de asemenea măsuri și că nu mai trebuie umilite și plimbate pe drumuri inutil!

Nu m-am supărat niciodată când Guvernul PSD–ALDE s-a inspirat din proiectele mele. O situație similară a fost și luna trecută, atunci când Autoritatea de Supraveghere Financiară a recunoscut că propunerea mea de verificare a polițelor RCA prin camerele care citesc rovinietele este o măsură foarte bună. Dimpotrivă, mă bucur că utilitatea proiectelor inițiate de mine este recunoscută chiar și de cei din PSD–ALDE și le sugerez, pe viitor, că ar fi mult mai onest să recunoască acest lucru direct în Parlament, votând pentru. Faptul că în Parlament votează împotriva proiectelor inițiate de mine, iar apoi PSD și ALDE preiau în integralitate aceste proiecte nu le face cinste!

„Programul «Școala după școală» trebuie generalizat pentru toți copiii!”

Am lansat în dezbatere publică inițiativa legislativă privind finanțarea Programului „Școala după școală”. La redactarea acestei inițiative au contribuit ONG-uri din domeniul educației, directori de școli și after-school, părinți și reprezentanți ai firmelor care emit tichete pentru programe similare în România și UE.

Programul „Școala după școală” se adresează tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar. Măsura descurajează abandonul școlar și îi ajută pe elevi în înțelegerea materiilor de la clasă. Se va acorda un tichet valoric în valoare de aproximativ 400 de lei pe lună pentru fiecare copil.

Părinții sau reprezentanții legali pot opta pentru acest program la sfârșitul fiecărui an școlar sau în momentul înscrierii copilului la școală.

Dacă statul român chiar vrea să salveze educația, atunci after-schoolul gratuit ar putea fi un pas esențial în acest demers.

Vom pune laolaltă punctele de vedere ale participanților la această consultare publică, propunerile de îmbunătățire și, în cel mai scurt timp, vom redepune inițiativa în Parlament. Astfel, din anul școlar viitor fiecare copil ar putea beneficia de Programul „Școala după școală”.

„Nu există alegeri drepte cu legi strâmbe”

Ne apropiem cu pași repezi de alegerile europarlamentare, un tur de scrutin extrem de important, dar care, din păcate, în țara noastră este bazat pe o legislație defectă, greșită, incorectă, inechitabilă.

Pe scurt, vorbim despre o legislație care încurajează traseismul politic. Vă dau un exemplu. Deși PMP este un partid parlamentar care la scrutinul trecut a reușit să ducă doi eurodeputați în Parlamentul European, nu are acum dreptul, potrivit legii, să aibă oameni în secțiile de vot. De ce? Pentru că europarlamentarii care au obținut mandat PMP în Parlamentul European au fugit mișelește la alte partide.

În schimb, tot felul de partide dubioase, patru la număr, fac parte, conform unei decizii luate la finalul săptămânii trecute, din Biroul Electoral Central pentru alegerile europarlamentare. Motivul? Așa cum spuneam, au furat niște europarlamentari pe ultima sută de metri și acum au dreptul la reprezentanți în BEC. Iar PMP este singurul, repet, singurul partid parlamentar fără reprezentant în BEC.

Vă întreb: drept este? Eu cred că este o bătaie de joc față de alegători și o susținere fățișă a traseismului, pentru că, iată, partidele care au făcut import de traseiști, deși strigă peste tot că vor oameni noi în politică, au de câștigat, în timp ce un partid care a jucat corect, cum este PMP, are de pierdut.

Cu legi strâmbe nu există democrație! Motiv pentru care Partidul Mișcarea Populară a contestat deja la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia de constituire a Biroului Electoral Central. Am încredere că justiția va face dreptate și nu va lăsa ca niște alegeri atât de importante să se desfășoare în baza unei legi nedrepte.

„Deciziile adoptate de UDMR nu pot să înlocuiască Constituția României și legile statului român”

UDMR a decis că drapelul maghiar, simbolul națiunii maghiare, este simbolul național al maghiarilor din România, alături de steagul Ținutului Secuiesc.

Doresc să le comunic colegilor de la UDMR că deciziile adoptate la ultimul congres al dânșilor nu pot să înlocuiască Constituția României și legile statului român. Așadar, fiecare cetățean român, indiferent de etnie, se supune în primul rând legilor din țara noastră.

Ca deputat în Parlamentul României, susțin și promovez o singură țară, un stat unitar, cu un singur Guvern și Parlament, cu un singur steag, tricolorul românesc, și cu o lege care este aceeași pentru toate județele țării.

Viitorul românilor și al maghiarilor din țara noastră este în limba română, în cadrul statului unitar român, așa cum este stipulat în Constituție.

PSD nu va susține niciodată un proiect prin care să fie promovată autonomia teritorială sau pe alte criterii, pentru niciun fel de etnie din România. România este și va rămâne în actuala formă de organizare, ca stat unitar, independent și indivizibil.

Ambele decizii adoptate de UDMR în cadrul ultimului congres nu au niciun efect din punct de vedere legal; sunt doar declarații, întrucât nu pot fi aplicate, pentru că nu sunt legale.

Hotărârea pentru susținerea unui ținut ca formă de separare teritorială încalcă prevederile Legii nr. 14/2003, art. 2 și 3, precum și art. 30 și 40 din Constituție.

Legea partidelor politice prevede foarte clar că, prin activitatea lor, formațiunile politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic.

Totodată, se statuează că pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.

În ceea ce privește Constituția României, se arată că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

„Guvernarea PSD–ALDE a adus în România cele mai multe fonduri europene pentru agricultură”

Guvernarea PSD a transformat România în principalul stat beneficiar al fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală din Uniunea Europeană. Am reușit să atragem 7.553 miliarde de euro, de două ori mai mult decât se încasase în perioada 2007–2016. Banii au fost folosiți pentru plățile directe din agricultură și pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

În anul 2018, aproape 900.000 de români deținători de terenuri agricole au primit subvenții în valoare de 2,75 miliarde de euro.

De asemenea, au fost direcționate sume substanțiale, prin PNDR, pentru: modernizarea și reabilitarea sistemelor de irigații, care pot deservi aproape 400.000 de hectare de plantații, demararea lucrărilor de modernizare a 3.500 de kilometri de drumuri comunale și 748 de kilometri de drumuri forestiere, aproape 3.000 de kilometri de rețea de canalizare în mediul rural, 1.752 de kilometri de rețea de alimentare cu apă în mediul rural și alte 800 de drumuri agricole care sunt în curs de înființare sau de modernizare.

Programele europene gestionate de actuala coaliție de guvernare PSD–ALDE au generat beneficii în agricultură, prin înființarea a 10.000 de mici ferme de familie, 238 de unități de procesare a produselor agricole și pomicole. Toate acestea au dus la crearea a 7.300 de noi locuri de muncă.

Peste 4 milioane de locuitori de la sate beneficiază, după numai doi ani de guvernare PSD, de infrastructură rurală nouă sau reabilitată și de inestimabila valoare a patrimoniului cultural reabilitat.

În perioada 2019–2020 vom avea o absorbție a fondurilor europene în valoare de 6 miliarde euro, din care 3,8 miliarde euro pentru subvenții și 2,2 miliarde euro pentru investiții.

Sumele vor finanța proiecte majore din programul de guvernare, proiecte transpuse deja în legislația în vigoare. Astfel, românii vor beneficia de Programul de subvenționare a agriculturii, în valoare de 1,9 miliarde de euro anual, Programul de reabilitare a sistemului de irigații, care va însuma un miliard de euro în 10 ani, Programul anti-grindină și de creștere a precipitațiilor, pentru protejarea, în final, a 10-11 milioane de hectare de culturi agricole, și Programul

„Eveniment științific de prestigiu la București, care dezbate tema «Europa și Orientul Mijlociu»”

Cercetarea științifică și colaborările internaționale reprezintă modalitatea care poate readuce țara noastră între statele care oferă răspunsuri la problemele actuale și vin cu viziuni și puncte de vedere documentate, pentru a oferi o direcție concretă culturii, științei, diplomației și înțelegerii umane. Ne bucurăm că există inițiative concrete pentru ca Bucureștiul să devină un centru din ce în ce mai atractiv pentru dialogul cu oamenii de știință din întreaga lume.

Politica și relațiile diplomatice, conflictele religioase dintre diverse state ale lumii, dar mai ales ale Orientului Mijlociu, sunt, în contextul unei Europe din ce în ce mai dezbinate, teme de real interes, iar reuniunea unor experți din diferite domenii reprezintă _primum movens_ în încercarea de a înțelege și a participa la construirea unui viitor pașnic.

Între 6 și 7 martie 2019, la sala „Stoicescu” a Universității din București se va desfășura Conferința internațională „De la dialog la confruntare. Europa și evoluția discursului cultural, religios și politic din Orientul Mijlociu”. Acest eveniment, coorganizat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, SNSPA, Universitatea din București și Federația Comunităților Evreiești din România, dezbate concepte și noțiuni de mare interes. Această conferință are scopul să pună față în față specialiști din întreaga lume pentru a discuta problematica Orientului Mijlociu, aflat, în istoria sa, dar și astăzi, în permanente tensiuni de ordin politic, social și religios.

Între invitații conferinței se numără prof. J. Breger J. Marshall, profesor de drept la Universitatea Catolică din Washington. Cu o vastă experiență în politica interconfesională, profesorul Marshall are o vastă expertiză în dreptul constituțional, în relațiile internaționale și de mediere. De asemenea, pe lista invitaților de excepție se numără și Daniel Seidemann, expert în relațiile israelopalestiniene din Ierusalim, avocat de profesie, care a studiat și a aprofundat problematica Ierusalimului mai bine de 20 de ani, fiind unul dintre cei mai avizați pe geopolitica ierusalimiteană. Pe lângă cei deja menționați, la acest eveniment științific vor mai conferenția: James Gelvin, istoric la Universitatea din California, Los Angeles, cu numeroase studii despre istoria modernă a Orientului Mijlociu; Herman Teule, de la Universitatea din Leuven, specialist pe interacțiunea religioasă și culturală a creștinismului din Orientul Mijlociu și Islam; Johan Gärde, sociolog la Universitatea din Uppsala, Sebastian Elsaesser, de la Universitatea din Kiel, din nordul Germaniei, specialist pe islam și pe interacțiunea dintre politică și religie în Egipt; conferențiarul Nur Köprülü, prorector al Universității Near East din Nicosia, specialist pe problematica mișcărilor de democratizare din lumea arabă, și Shabo Thalay, orientalist de la Universitatea Freie din Berlin, lingvist și specialist pe minoritățile creștine din Turcia.

Mă adresez dumneavoastră în calitate de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României.

Traficul de persoane, „pandemia secolului XXI”, cum a fost numit, reprezintă una din cele mai stringente probleme care amenință, la nivel global, cetățenii și drepturile fundamentale ale acestora. Din nefericire, cu toate că milioane de oameni sunt victime ale sclaviei, la nivel mondial, condamnările în justiție ale acestor cazuri sunt puține.

Deși există identificări mai eficiente ale victimelor și cadrul juridic adecvat, traficul de ființe umane rămâne o crimă în mare parte nepedepsită în întreaga lume, se arată într-un raport al ONU.

În general, procedurile judiciare durează câțiva ani. În astfel de cazuri, când o persoană este traumatizată, are nevoie de asistență și de timp până când este capabilă să vorbească despre experiențele trăite; adesea, victimele înspăimântate își schimbă mărturia sau își retrag declarațiile. Din cauza procesului anevoios, infractorii rămân de multe ori nepedepsiți, explică analiștii.

Grupul pentru combaterea traficului de persoane s-a născut tocmai din continua căutare, la nivel parlamentar, a unor soluții, politici și mecanisme eficiente, pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și a exploatării prin muncă. Este extrem de important pentru noi, țară de origine și destinație pentru acest fenomen, să contracarăm astfel de amenințări, să implementăm strategii de avertizare, dar și de reacție față de aceste realități.

Parlamentul României este unul dintre puținele parlamente naționale ale statelor membre ale UE care au inițiat o procedură menită să contureze parteneriatul și schimbul informațional dintre actorii relevanți din toate sectoarele administrației publice și societatea civilă, în scopul prevenirii și combaterii eficiente a traficului de persoane.

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de trafic de minori români în Marea Britanie s-a încheiat săptămâna trecută cu o prescriere a faptelor.

Salut preocuparea și implicarea societății civile și sper ca deznodământul cazului sus-amintit să nu arunce o umbră de neîncredere asupra activității și eforturilor celor implicați în prevenirea și reprimarea traficului de persoane.

„Pacienții sunt în pericol ca spitalele să se dărâme peste ei!”

S-au împlinit 42 de ani de la cel mai mare cutremur care a zguduit România, cutremur care a lăsat în urma sa mii de drame. Viețile pierdute în urma seismului din 4 martie 1977, familiile distruse, clădirile dărâmate ca după bombardamente par să nu fi fost argumente suficient de puternice pentru ca starea clădirilor cu structura de rezistență afectată de trecerea timpului sau de alte mișcări seismice să reprezinte o prioritate pentru autorități. Primul exercițiu serios în care a fost testată capacitatea de reacție în cazul unui seism major, „Seism 2018”, a dus la concluzii zguduitoare: „Spitalele din București, și nu numai, dar și clădirile ISU sunt la pământ.” Iar diagnosticul nu l-am pus noi, parlamentarii, ci chiar cel care a coordonat întreaga operațiune, domnul Raed Arafat, secretar de stat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

În spatele acestei declarații se ascunde realitatea cifrelor. În cadrul exercițiului, potențialele victime au fost transportate către spitale de renume din București. Așa am aflat că Spitalul Universitar de Urgență, Spitalul „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Clinic de Urgență București, spitalele „Elias”, „Sfântul Pantelimon” sau Spitalul pentru Copii „Grigore Alexandrescu” nu au nici măcar expertiza corpurilor de clădiri, pentru a se vedea în care clasă de risc seismic se încadrează. Cine va garanta că, în cazul unui seism major, acestea vor mai putea fi utilizabile, ținând cont de vechimea unora dintre ele? Cine garantează că acestea nu se vor transforma, de fapt, în adevărate capcane pentru bolnavii deja internați, peste care clădirile șubrede s-ar putea prăbuși?

Exercițiul a presupus ca, în cazul în care spitalele bucureștene sunt în incapacitatea de a primi pacienți, să se apeleze la spitalele clinice de la Iași, Cluj, Timișoara sau Craiova, dar și la alte unități sanitare cu acoperire județeană, unde ar trebui internate și victimele locale. Dimensiunea dezastrului din spitalele românești a căpătat un contur și mai accentuat. 18 corpuri din cele pe care autoritățile ar miza pentru tratarea celor afectați de seisme sunt încadrate în clasa de risc seismic I, adică au risc ridicat de prăbușire; 45 sunt în clasa de risc seismic II, cu probabilitate redusă de prăbușire, dar cu degradări structurale majore; iar 38 de corpuri de clădire sunt cu risc seismic III, cu degradări importante; în total, peste 100 de clădiri spitalicești despre care nu știm cum se vor comporta în cazul unui real seism major, iar 32 dintre acestea, adică mai bine de o treime, se află în București.

„Ce este mai costisitoare – viața a 15 oameni sau construirea unei pasarele pietonale?”

A fi cetățean al comunei Valea Lupului din județul Iași poate fi echivalent cu o veritabilă condamnare la moarte. Începând cu anul 2017 și până în prezent au avut loc mai multe accidente grave, soldate cu un număr de 15 victime. Deși se află la poarta de intrare în capitala istorică a României, fiind străbătută de drumul european E85, comuna Valea Lupului se confruntă cu o situație extrem de gravă. Ea este practic izolată de municipiul Iași din cauza lipsei unor treceri de pietoni adecvate, precum și din cauza lipsei unor pasarele pietonale.

Pentru ca cetățenii de pe partea locuită a drumului european E85 să poată lua un mijloc de transport în comun către municipiul Iași, ei trebuie efectiv să treacă drumul

european E85 către partea dreaptă a sa, exact acolo unde sunt amplasate și stațiile mijloacelor de transport. Deși traversarea nu ar trebui să ridice probleme concrete, aceasta durează în medie aproximativ 15 minute și poate fi facilitată doar când ultimul semafor de la ieșirea din municipiul Iași arată culoarea roșie pentru autoturisme, deși se află la o distanță de peste un km de partea tranzitată a comunei Valea Lupului.

În acest moment, valorile de trafic în zonă indică un număr de peste 20.000 de autoturisme și autoutilitare pe zi, pe cei 3 km de drum european care tranzitează comuna Valea Lupului, între Antibiotice Iași și intrarea efectivă în municipiul Iași, 3 km în care sunt amenajate doar două treceri de pietoni, aflate la o distanță de peste 500 de metri una de alta și acestea fără elemente de siguranță suplimentare pentru pietoni.

În luna mai a anului 2017, un copil a fost spulberat, în acest sector de drum, chiar pe trecerea de pietoni. Șirul accidentelor tragice a continuat în luna noiembrie 2017, când o femeie a fost izbită în plin de un șofer începător. În ambele cazuri, aceste evenimente tragice au fost urmate de proteste ale populației care au blocat circulația și, cu ocazia asta, drumul de acces către sau dinspre municipiul Iași.

La 18 decembrie 2018, 60 de cetățeni au protestat din nou prin blocarea circulației, cerând construirea unor pasarele pietonale, care să ofere siguranță pietonilor.

„«Prima casă», programul prin care mii de români obțin locuințe”

Atunci când un proiect este de succes, merită ca el să fie cunoscut de ceilalți, iar unul dintre proiectele de succes din România, care a ajutat o mulțime de oameni să aibă o locuință, este programul „Prima casă”.

Din 2009, de când a fost lansat, prin intermediul proiectului au fost acordate 267.752 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,7 miliarde de lei, iar programul continuă și anul acesta. Prin intermediul său, Guvernul garantează o parte din valoarea împrumutului pentru cumpărarea locuinței. Valoarea maximă a creditului este de 60.000 de euro, iar pentru beneficiari nu există limită de vârstă.

Plafonul de garanții alocat de Ministerul Finanțelor Publice în 2019 pentru programul „Prima casă” este de două miliarde de lei. Acest plafon le va permite celor 15 bănci participante în program să le acorde românilor aproximativ 17.000 de împrumuturi de acest tip.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, FNGCIMM, a anunțat că a lansat deja programul „Prima casă” 2019, ca urmare a primirii din partea Ministerului Finanțelor Publice a acordului de distribuire pentru suma de 1,987 miliarde de lei din plafonul total de două miliarde de lei alocat pentru anul 2019.

Programul „Prima casă” 2019 beneficiază de aceleași condiții de acordare a garanției statului român pentru finanțările aprobate de băncile participante. Astfel, cei care doresc un credit „Prima casă” trebuie să facă dovada că nu dețin în prezent o proprietate sau o locuință, individual sau în comun, împreună cu soții lor sau cu alte persoane, în suprafață utilă mai mare de 50 de metri pătrați.

„Prima casă” este, încă de la lansarea pe piață, unul dintre cele mai accesate credite ipotecare din România. Doar în perioada martie 2017 – martie 2018, 60% din totalul creditelor acordate la nivel național au fost credite prin programul „Prima casă”.

Proiectul „Prima casă” s-a dovedit a fi util în economie și, cu siguranță, va continua și în următorii ani. Programul a fost lansat cu scopul de a servi ca punct de sprijin în cumpărarea unei locuințe pentru segmentul de populație cu venituri modeste. Tot mai mulți români și-au exprimat intenția de a-l accesa, îndeosebi pentru procentul scăzut al avansului, indiferent de nivelul salarial. Pe lângă avantajul clar al avansului mai mic în cazul creditelor „Prima casă”, acest program mai beneficiază și de alte costuri reduse, în comparație cu un credit standard.

## **Domnul Mihai Weber:**

„PNDL, un program de succes al guvernării PSD”

Începând din 2016, de când PSD a câștigat alegerile parlamentare, au avut loc cele mai mari progrese înregistrate în România în ultimii 30 de ani. De la creșterea economiei, a salariilor și a pensiilor până la investițiile în infrastructură și condiții de viață mai bune pentru români, se poate spune că în satele și comunele României au fost create condiții de viață mai bune grație programelor PNDL, aplicate cu consecvență, an de an, de guvernările PSD.

Este adevărat, mai sunt multe de făcut, dar, așa cum spunea Lao Tzu, „Călătoria de o mie de mile începe cu un singur pas”.

PSD are și voință, și perseverență în a-și duce programul de guvernare până la capăt, indiferent de piedicile puse

de unii sau alții, indiferent de propaganda mincinoasă promovată de unii colegi din opoziție.

Însă pentru PSD vorbesc faptele.

Conform datelor oficiale, 70% din resursele alocate programelor PNDL au mers către comunitățile din mediul rural, pentru drumuri, trotuare, canalizare, apă, gaze, școli, dispensare și grădinițe, elemente vitale pentru reducerea decalajelor față de oraș. La început de 2019, după doar doi ani de guvernare PSD, doi ani în care ni s-au pus permanent piedici de către președinte și opoziție, am reușit totuși ca, din peste 12.500 de obiective de investiții, aproape 82%, peste 10.350, să fie finanțate în mediul rural. Resursele alocate pentru aceste investiții se ridică la 34,2 miliarde lei, peste 7,2 miliarde de euro. Am alocat fonduri pentru 2.689 de proiecte de alimentare cu apă și canalizare, pentru reabilitarea a 1.776 unități de învățământ, din care 880 de creșe și grădinițe. Au fost alocați bani pentru reabilitarea a 3.948 de drumuri, poduri și podețe.

Începând cu ianuarie 2018 au fost deschise si apelurile pentru infrastructura preșcolară și școlară – grădinițe, școli –, proiect finanțat prin intermediul POR 2014–2020. Astfel, pentru o alocare de 330 de milioane euro, se află în competiție, în diverse etape de evaluare, un total de 778 de cereri de finanțare, în valoare de peste 780 milioane de euro, depuse de unitățile administrativ-teritoriale, din care 357 sunt la nivelul comunelor, în valoare de aproximativ 395 de milioane de euro.

Bună dimineața, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe partea a doua a ședinței, consacrată dezbaterilor.

Și-au înregistrat prezența un număr de 185 de colegi.

Până la ora 11.30 – dezbateri asupra ordinii de zi; pauză – până la ora 12.00; 12.00 – vot final; la finalizarea votului final – ședința Biroului permanent; și după-amiază – comisii.

Înainte de a da cuvântul liderilor, care înțeleg că au niște observații la ordinea de zi, vă anunț că Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale – Pl-x 707/2018 – a fost adoptată tacit. Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, se consideră adoptată.

Dacă, la ordinea de zi, liderii grupurilor parlamentare au observații?

Da, păi, domnule Bontea, bifați, ca să știu că vreți să vorbiți.

Deci domnul Bontea.

Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie a Pl-x 719/2018...

Pe ce poziție este, domnule Bontea?

Poziția 62 a ordinii de zi.

Stați puțin. Deci 719?

Da, domnule.

Comisia pentru apărare. Termen?

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

PL-x 132/2017, de pe poziția 52, la poziția 13[1] .

724, da?

PL-x 132...

Păi la ce poziție?

52.

O săptămână.

Bun. Pentru corelări, nu?

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Deci

Am spus, pentru corelări, domnule Andronache. Trebuia să prezinte dumnealui.

Vă rog, mai departe.

114 voturi pentru, unanimitate.

A fost retrimisă la comisie.

Și, de la poziția 64, Pl-x 15 să o aducem la poziția 9 a ordinii de zi.

Da. Raportul Comisiei pentru industrii, da?

Da.

Da. Deci Pl-x 15/2019 – Ordonanța Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE, da? Pe poziția 9, da?

Da.

132, da?

Da.

Reexaminarea Ordonanței nr. 85, da?

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Aceasta, da? Pe poziția 13[1] .

Să anunț votul și vă dau cuvântul.

120 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, o abținere. A fost adoptată.

Vă rog, domnule Andronache.

Vă mulțumesc.

Pentru că nu a fost propus un termen la proiectul de lege retrimis – la Comisia pentru apărare, am înțeles –, rugămintea noastră este ca retrimiterea să fie de o săptămână, da?

## **Domnul Florin Iordache:**

O săptămână. A fost propus termenul – o săptămână. Am și precizat eu, pentru corelări. La cea dinainte, la Comisia pentru apărare, termen – o săptămână, pentru corelări.

De aceea am și spus o săptămână, ca să nu treacă tacit. De acord.

Alte observații la ordinea de zi dacă sunt? Da, domnul Movilă, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Revin cu solicitarea Grupului PMP privind trecerea de pe poziția 48 pe poziția 6 a punctului respectiv, care face referire la constatarea încetării mandatului de parlamentar, de deputat, al colegului nostru Octavian Goga. Pentru că este inadmisibil ceea ce se întâmplă. Am avut termen două săptămâni de zile. Comisia juridică să ne prezinte raportul pe această temă, pentru a discuta în plen.

Și vă rugăm să supuneți votului acest lucru, în condițiile în care, până la acest moment, documentele arată foarte clar că... colegul nostru Octavian Goga și-a pierdut calitatea de cetățean român care poate îndeplini funcții publice alese.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

A fost respinsă propunerea dumneavoastră. Rămâne pe poziția 48. Să sperăm că ajungem acolo.

Alte intervenții dacă sunt?

Nu. Bun.

La poziția 6.

Domnule președinte. Stimați colegi,

E o modificare legislativă mică, însă are importanță, pentru că ar trebui să pornim pe o cale unde încercăm să păstrăm donatorii de sânge constanți și încercăm să creștem numărul donatorilor de sânge ocazionali.

E foarte important ca acest lucru să rămână în sfera nonprofitului, să nu plătim bani în continuare pentru acest lucru. Astfel, să reglementăm și să putem asigura donarea necesară de sânge pentru toată țara.

Mulțumesc pentru susținere. Sper că o să treacă.

Și eu. Dacă dintre inițiatori mai dorește cineva? Nu mai dorește. Domnul Buicu.

A, vă rog, vă rog, doamnă doctor. Raportul Comisiei pentru sănătate și familie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, prin adresa PL-x 595, cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 282/2005.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată, în sensul reglementării unui sistem prin care fiecare donator de sânge va primi un mesaj de mulțumire, precum și o solicitare în situații urgente.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 26 februarie.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății.

Raportul comisiei a fost adoptat, cu unanimitate de voturi. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulțumesc.

Da. La dezbateri generale, domnul Buicu și apoi domnul Botez.

Aveți cinci minute, domnule coleg.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

În anul 2013, când 19 români și-au pierdut viața și 28 au fost răniți într-un accident din Muntenegru, românii care erau prezenți acolo au constatat că jumătate din populația comunității unde a avut loc accidentul s-a prezentat și a donat sânge pentru cei internați în spital.

Trebuie să subliniem și contextul acelor comunități, un context social în care locuitorii au trecut printr-un război, iar donarea de sânge a devenit un act de prestigiu.

În România, undeva către 2% din populație donează sânge. În condițiile în care, de exemplu, în Franța, până la 50% din populație a donat o singură dată sânge.

Din păcate, ducem lipsă de educație privind altruismul. Și, tot din păcate, ne arătăm unitatea doar în momente de criză.

Sistemul public de sănătate are nevoie de deschidere, are nevoie de apropiere de pacient, iar tipul acesta de modificări legislative și de gesturi este necesar.

Profit de ocazie și fac un apel către populație privind donarea de sânge.

Donarea de sânge salvează vieți.

Donarea de sânge este benefică și pentru donator. Partidul Social Democrat susține prezentul proiect. Vă mulțumesc.

Domnul Botez, Grupul USR. Vă rog, domnule coleg.

## **Domnul Mihai Cătălin Botez:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Vorbesc acum în calitate de donator de sânge și de inițiator al unor campanii de donare de sânge.

România are un potențial enorm în toate domeniile. Poate face mult mai mult decât face acum. Poate face mult mai mult și în domeniul donării de sânge.

E trist că trebuie să dăm o lege pentru niște lucruri organizatorice. Adică să dăm un SMS să le amintim donatorilor că, după un anumit termen, ar trebui să doneze din nou sau să le spunem că e o urgență și că îi rugăm, îi invităm să doneze sânge. Asta ar putea să fie o chestiune care să țină, nu știu, de un ordin de ministru sau de o altă chestiune organizatorică.

Normal că vom susține acest proiect de lege.

Dar ce aș vrea să punctez este că, de fapt, avem nevoie de implicare mai bună, mai responsabilă, să spunem, din partea celor din ministere, din partea celor care conduc aceste structuri și care ar putea să facă mai mult.

## Felicitări inițiatorului!

Și fac un apel la toată lumea să fie conștientă de faptul că avem nevoie de mai mulți donatori. Și e un act de altruism, de care avem nevoie.

Mulțumesc.

Da. Domnul Petru Movilă. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege, practic, se aduce o recunoaștere și o mulțumire simbolică celor care donează sânge.

Inițiativa colegului meu Vass Levente și a semnatarilor este o inițiativă bună, însă trebuie să privim în esență modul în care funcționează centrele de recoltare și transfuzii.

Faptul că Ministerul Sănătății nu reușește să legifereze în profunzime activitatea, modul în care funcționează centrele de recoltare și transfuzii este un mare semn de întrebare pentru toți.

Centrele de recoltare și transfuzii nu au personal. Centrele de recoltare și transfuzii nu au fost capabile ca, în organizarea lor, să aibă măcar o zi pe săptămână program după-amiaza sau, poate, o dată pe lună, program sâmbăta, pentru că sunt foarte mulți potențiali donatori care au program de lucru chiar în timpul în care lucrează centrele de transfuzii.

Nu există o bază națională informatizată privind stocurile de sânge din spitale. Pentru ca atunci când un medic are nevoie de sânge să nu stea pe telefoane la toate spitalele din jurul localității unde este spitalul, ci să apese un buton pe internet să găsească grupa de sânge de care are nevoie.

De asemenea, centrele mobile de recoltare a sângelui – o investiție a statului român care este nefolosită. Avem centre mobile de recoltare – în Timișoara, București, Constanța, Iași – care nu au fost folosite decât sporadic, în parteneriat cu ONG-uri, Crucea Roșie sau cu Biserica Ortodoxă.

Deci trebuie să vedem mult mai departe necesitățile, pentru ca acest sistem să funcționeze.

Sunt ONG-uri care vin și suplinesc activitatea statului, cum este cel de la Bistrița – donatorionline.ro –, și au bază de date cu cei care donează sânge.

Trebuie să ne ducem în profunzime, pentru că proiecte de lege de genul celui pe care îl votăm azi sunt recunoașteri simbolice, morale pentru donatori.

Însă, dacă nu vom face mai departe ceea ce trebuie, în fiecare zi vom vedea reprezentanți ai Ministerului Sănătății, reprezentanți din spitale, vom vedea oameni care toată ziua vor merge să strige: „Donați, donați, că e criză de sânge!”

Domnul Stamatian, vă rog, Grupul PNL. Vă rog, domnule profesor.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În toate trebuie să fie un început. Și acesta este un pas foarte important pentru a conștientiza și pentru a-i mobiliza pe semenii noștri.

În meseria mea am avut de multe ori momente dramatice, în care, așa cum spunea antevorbitorul meu, am stat pe telefoane și am căutat locații în care să fie rezerve de sânge.

Însă să nu uităm că la poporul român există în suflet și în genă solidaritatea. Și, atunci când au un seamăn, se strâng cu toții ca să ajute, ca să fie aproape de membrul familiei.

Ce nu știu ei este că nu se poate lua sânge de la un membru al familiei și administra direct. Trebuie să fie făcute o mulțime de analize de compatibilitate, o mulțime de investigații, care să îndepărteze alte pericole potențiale la administrarea de sânge.

Eu sunt, sincer, foarte mulțumit pentru inițiativă, pentru apariția acestui proiect de lege. Însă aștept de la cei care sunt într-adevăr organizatorii și cei care trebuie să facă această recoltare de sânge să vină alături de noi cu un proiect care să arate toate deficiențele.

Eu, și ca medic, cunosc doar deficiențele de la suprafață și momentele de criză când nu am avut sânge.

Grupul PNL, bineînțeles, va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul PMP, domnul Simionca. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Voiam doar să fac o completare la ce spunea colegul meu, domnul Petru Movilă, din Comisia pentru sănătate.

Într-adevăr, un ONG de la Bistrița a făcut o platformă online, a făcut ce n-a făcut statul și această platformă se numește donatorionline.ro, unde puteți să-i găsiți pe harta României foarte bine pe cei care donează sânge și să găsiți grupele de sânge.

Dacă cineva are nevoie vreodată de o anumită grupă de sânge, nu mai trebuie să-și întrebe prietenii: oare cine are acea grupă de sânge? Merge pe donatorionline.ro. Pe acea platformă găsește în proximitatea locației sau unde este acea problemă un donator, care, de bună-credință, și-a pus informațiile acolo și vrea să ajute.

Deci, încă o dată, ce nu face statul fac oamenii de bună-credință din România. Mulțumesc.

Da. Domnul Ciuhodaru.

Domnule doctor, ce aveți de spus cu sângele? Ziceți cum e la Iași, la dumneavoastră, acolo. Scurt, haideți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu lucrez de 25 de ani într-un serviciu de urgență. Și vă rog din nou: donați sânge! Puteți salva o viață.

Dar, pe de altă parte, să spunem lucrurilor pe nume.

Avem două bariere majore în ceea ce privește donarea de sânge. Și, de aceea, doar un român din trei primește sânge atunci când are nevoie.

În primul rând, este cea educațională. Și, dacă educația pentru sănătate ar fi predată de la școală, ar ști fiecare dintre potențialii donatori care sunt avantajele pentru sănătate ale donării.

În al doilea rând, este, evident, cea economică. Lucrurile ar trebui să fie foarte clare, iar programul actual al centrelor de transfuzii în niciun caz nu încurajează această donare. S-au investit milioane în acele centre de recoltare mobilă și, sincer să fiu, se puteau cumpăra mii de tone de sânge cu banii investiți acolo, pentru că de cele mai multe ori sunt ineficiente.

Centrele de donare – altfel organizate, program după-amiaza, existența acestei disponibilități de a dona, prin educație pentru sănătate, registrul unic al donatorilor de sânge trebuie să fie printre priorități.

Iar, pentru cei care nu știu, la Iași, la Pașcani se va înființa un nou centru de recoltare, prin bunăvoința autorităților locale, împreună cu cei de la Serviciul Voluntar de Ambulanță Iași, în așa fel încât în mai multe zone să se facă acest lucru.

Nu e nevoie de mașini de recoltare de milioane de euro. Îți trebuie doi doctori și echipamentul de recoltare să poți face acest lucru.

Așa că soluții există, dar ele trebuie puse cât mai repede în practică.

Iar cei care ne dau – unii dintre ei – azi lecții sunt cei care i-au trimis pe colegii mei din centrele de transfuzii afară din sistem, tăindu-le salariile.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Am finalizat. Avem trei articole. La titlul legii. Intervenții? Nu.

La art. I. Intervenții? Nu.

Cu amendamentele Comisiei pentru sănătate, art. II? Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Următorul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație, ordine publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate în fond cu dezbaterea și avizarea acestui act normativ, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 18 februarie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Actul normativ are ca obiect de reglementare transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al orașului Huedin, comunei Sâncraiu și comunei Călățele, în vederea realizării obiectivului de investiții „Înființarea unei piste de bicicliști pe traseul fostei căi ferate Huedin– Sâncraiu–Călățele.

Comisiile au examinat proiectul de lege, după cum urmează:

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege în ședința comună din data de 5 martie 2019, iar comisia noastră, Comisia pentru transporturi și infrastructură, în ședința separată din data de 5 martie 2019. În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ în forma propusă și adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Și vă rog pe toți colegii parlamentari să votați și să susțineți acest proiect, care este foarte important pentru comunitatea din județul Cluj.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu sunt amendamente. Dezbateri generale. Grupul UDMR, domnul Csoma Botond. Vă rog, domnule deputat.

Se pregătește domnul Rotaru, de la PSD.

Domnule vicepreședinte, Stimați colegi,

Acest proiect de lege este foarte important pentru județul Cluj. Cele trei localități, Huedin, Sâncraiu și Călățele, se află la poalele Munților Apuseni.

Și, cum a prezentat și antevorbitorul meu, este vorba de înființarea unei piste de biciclete între orașul Huedin și comunele Sâncraiu și Călățele.

Vă rog să sprijiniți acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Alexandru Rotaru, PSD, vă rog. Și se pregătește domnul Moldovan Sorin, de la PNL.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este vorba despre un proiect de lege care prevede trecerea unor terenuri din comunele Sâncraiu și Călățele și din orașul Huedin, din domeniul public și administrarea Ministerului Transporturilor.

Este o urgență, deoarece aceste comune au prevăzut un proiect european, prin GAL, care prevede construirea unei piste de biciclete pe traseul fostei căi ferate Huedin– Sâncraiu–Călățele, Ministerul Transporturilor urmând să verifice respectarea destinației bunurilor transferate. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Moldovan, Grupul PNL, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Unitățile administrativ-teritoriale Huedin, Sâncraiu și Călățele au aprobat demararea unui proiect investițional constând în amenajarea pistei de biciclete care să refacă traseul fostei căi ferate, care este dezafectată pe acest traseu, Huedin–Sâncraiu–Călățele.

Acest proiect se realizează prin măsura M6 – B2 – Ruralul atractiv – din cadrul Strategiei de dezvoltare locală a Asociației Grupul de Acțiune Locală Napoca Porolissum.

În cazul în care acest proiect de lege nu va fi aprobat, există riscul pierderii finanțării din fonduri europene.

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Dacă nu mai sunt intervenții, rămâne la votul final. Are caracter organic.

Următorul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere, a căilor ferate forestiere și a lucrărilor de corectare a torenților din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea nr. 192/2010 în sensul că drumurile forestiere, căile ferate forestiere și lucrările de corectare a torenților, terenurile aferente acestora, care fac obiectul trecerii, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și administrarea consiliilor locale ale acestora, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Totodată, se propune aplicarea acestor prevederi și drumurilor forestiere, lucrărilor de corectare a torenților și terenurilor forestiere aferente acestora, care deservesc în totalitate fondul forestier proprietate publică a statului și al zonelor turistice de agrement situate în perimetrul unei unități administrativ-teritoriale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – s-au înregistrat două abțineri –, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 192/2010, cu amendamentul admis redat în anexa nr. 1 și amendamentul respins redat în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Tinel.

Grupul PNL, să vă hotărâți cei doi vorbitori, în cinci minute.

Numai puțin! Vreți să interveniți? Domnul Tinel.

## Stimați colegi,

Proiectul acesta de modificare a Legii nr. 192/2010 are o singură modificare. Nu cea citită de domnul deputat Dîrzu, pentru că textul citit de domnul deputat Dîrzu la art. 2 alin. (1) este identic cu textul art. 2 din Legea nr. 192/2010, de acum nouă ani de zile.

Adică vă citesc textul art. 2 din Legea nr. 192/2010: „Drumurile forestiere, căile ferate forestiere și lucrările de corectare a torenților, precum și terenurile aferente acestora, care fac obiectul trecerii, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativteritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz.”

Textul citit de domnul Dîrzu este identic cu textul din Legea nr. 192/2010.

Modificarea însă apare la alin. (2) al art. 2, care spune că: „Prevederile alin. (1) se aplică și drumurilor forestiere, lucrărilor de corectare a torenților și terenurilor forestiere aferente acestora, care deservesc în totalitate fondul forestier proprietate publică a statului și zonele turistice și de agrement situate în perimetrul unei unități administrativteritoriale.”

Practic, noi, prin Legea nr. 192/2010, am dat posibilitatea unităților administrativ-teritoriale să solicite, acolo unde dețin în proprietate, în administrare suprafețe de teren de fond forestier, și retrocedarea unor părți importante chiar în totalitatea drumurilor forestiere, a lucrărilor de corectare a torenților și a suprafețelor aferente.

Regia Națională a Pădurilor a devenit între timp un brand național și îmi pare rău că trebuie să spun de la acest microfon că nu respectăm aceste foarte puține branduri naționale pe care le avem.

Doi ani de zile, guvernarea PSD–ALDE a luat din profitul Regiei Naționale a Pădurilor peste 100 de milioane de euro, adică peste 450 de milioane de lei.

Argumentul în comisia de specialitate a Camerei Deputaților pentru acest amendament a fost că drumurile forestiere ale Regiei Naționale a Pădurilor sunt neîntreținute, neamenajate. Păi, dacă le luați banii – le-ați luat 100 de milioane de euro, peste 450 de milioane de lei din profit –, cu ce vreți să amenajeze, cu ce vreți să reabiliteze drumurile forestiere?

## **Domnul Florin Iordache:**

## Mulțumesc.

Domnul Olar, în continuare. Al doilea vorbitor de la...

Numai puțin, domnule Bichineț, să terminăm cu Grupul PNL. Domnule Roman, domnul Olar și dumneavoastră, înțeleg, pe procedură, aveți din partea Comisiei pentru administrație o intervenție. Și apoi domnul Bichineț.

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu sunt oarecum contrariat, pentru că orice inițiativă care este în folosul comunităților locale noi trebuie să o susținem și liberalii o susțin.

Rezolvăm și reparăm niște legi care au fost date știți cum? Ciuntite! De fapt, nu s-au dus până la capăt anumite drumuri forestiere, cum se vorbea aici. N-am nicio problemă cu Regia Națională a Pădurilor că falimentează. Regia Națională a Pădurilor este doar un administrator, nu este proprietar nici de păduri, nici de drumuri forestiere. Așa că noi susținem inițiativa în forma actuală și drumurile forestiere, care trebuie să meargă la UAT-uri, pentru dezvoltarea locală; normal că suntem de acord și susținem această inițiativă. Mulțumesc.

Domnule Olar, care noi? Că am auzit niște „noi” că nu susțin, niște „noi” că susțin!

Partidul Național Liberal susține. Că sunt opinii individuale, este cu totul altceva!

Am înțeles. Niște păreri personale, da. Bun.

Domnul Roman. Înțeleg, Comisia pentru administrație, că aveți o chestiune pe procedură.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am solicitat cuvântul, în calitate de președinte al Comisiei pentru administrație publică locală, fiind o problemă care vizează strict administrația publică locală.

La noi, în comisie, votul a fost unanim, pentru că ne-am uitat la ceea ce înseamnă un principiu, iar principiul care a primat a fost principiul descentralizării și principiul de a lăsa aceste drumuri forestiere la nivel local, pentru că, vrem, nu vrem, primarii sunt cei mai aproape de aceste drumuri, ei sunt cei mai interesați să le pună la punct.

Apar două situații, în special în comunele de munte, cu 7, 8, 9, 10 sate sau cătune. Ce e în domeniul public al localității de regulă e pus la punct, e aranjat, sunt proiecte depuse pe PNDL, pe AFIR, oamenii și-au făcut treaba. În schimb, sunt zone care nu sunt puse la punct, pentru că acolo sunt drumurile forestiere.

Deci singurul interes al autorităților locale este să aibă aceste drumuri ca să poată depune proiecte, să le poată moderniza. Nu duce nimeni acasă aceste drumuri, nu le pune nimeni în buzunar; pur și simplu, ele sunt făcute în interesul cetățenilor.

Acum, că se strică o chestiune de ani de zile la nivelul Romsilva, unde se băgau sute de milioane de euro în aceste drumuri, ca investiții, și nu se vedea nimic, înțeleg și reacția celor de la Romsilva.

Însă, dincolo de ceea ce-și doresc unii sau alții, cred că trebuie să primeze interesul cetățeanului, iar interesul cetățeanului este să aibă căi de acces normale, civilizate, indiferent unde locuiesc unii și alții.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Bichineț, Grupul PMP. Se pregătește domnul Szabó Ödön, de la UDMR.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

## Domnule președinte de ședință,

La Comisia pentru mediu, în unanimitate, a fost susținut acest proiect de lege.

Grupul Partidului Mișcarea Populară susține acest proiect de lege. Și am să vin cu câteva argumente. Din analizele pe care le-am făcut eu, ascultând colegii de diferite profesii cum vorbesc, cred că cei mai realiști sunt agricultorii, cei care muncesc pământul. Cei mai nobili, așa, cu apucături conservatoare, sunt silvicultorii. Am vrut ca astăzi să-l apreciez pe domnul Tinel – pe care-l cunosc și este un intelectual foarte bun –, dar el a prezentat materialul Romsilva. Nu știu ce părere are domnul Tabugan, că nu l-am mai auzit vorbind de când nu mai este la noi.

Ce se întâmplă aici? Ca președinte de consiliu județean, în 2004 am făcut cerere la Romsilva, cu hotărâre de consiliu, să preluăm 11 kilometri de drum forestier care pleca din comuna Băcești spre Mănăstirea Mălinești.

Bineînțeles, eu am plecat de doi ani de la consiliul județean și nici acum n-a primit Consiliul Județean Vaslui aprobarea. Între timp, pe drumurile respective, care duc prin pădure, nu s-a pus măcar o mașină de piatră și au început să apară și lotrii. Pe fete le fugăresc, pe bărbați îi buzunăresc,

pe copii îi sperie. Am cerut ajutorul starețului de la mănăstire. Știți ce răspuns șocant mi-a dat? „Fiule, Dumnezeu are grijă de noi, toți, dar nu ne apără pe unii de alții!” Așa cum se întâmplă și la liberali – au vorbit trei și au exprimat trei poziții.

Deci închei prin a spune că Partidul Mișcarea Populară îi și felicită pe cei care au inițiat acest proiect de hotărâre și cred că facem un lucru foarte, foarte bun.

Vă mulțumesc.

Așa, domnule Bichineț! Domnul Szabó Ödön.

Se pregătește domnul Dîrzu, de la PSD.

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Noi vom susține această inițiativă legislativă. Orice demers care îmbogățește administrațiile publice locale, care transferă bunuri din proprietatea centrală și duce spre administrațiile publice locale eu cred că este un lucru bun și de câștigat.

În momentul de față sunt o serie – și colegul nostru știe –, sunt o serie de proiecte europene care pot fi accesate doar de administrațiile publice locale. Fără a putea demonstra proprietatea terenului, nu poți accesa aceste fonduri europene.

Am avut și alte demersuri în acest context. O inițiativă legislativă a noastră a făcut posibil ca în momentul de față să avem inclusiv așa-numitul „drum al Apusenilor”, în județul Bihor, deblocat de birocrație, „drum al Apusenilor” care leagă, practic, județul Bihor de județul Cluj pe o porțiune foarte mare, de circa 40 de kilometri, și ne-am întâlnit cu – nu vreau să cataloghez – incorectitudinea celor care aveau în administrare aceste drumuri și, practic, un proiect care în totalitatea lui este de peste 60 de milioane de euro era blocat de această birocrație. Și, atunci, nu-i mai înțeleg pe colegii care vin și spun de la acest microfon de ce să nu dăm administrațiilor publice locale, care doar prin acest proiect investesc 60 de milioane de euro într-un drum forestier neamenajat.

Vă mulțumesc.

Da. Domnul Dîrzu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și aș vrea să spun următorul lucru: ca inițiator al acestei legi, cu care mă zbat de peste un an de zile, vreau să le spun antevorbitorilor mei care au spus că nu s-a modificat, de fapt, nimic... Le aduc la cunoștință că, la solicitarea administrațiilor locale și județene, pe legea veche, răspunsul Romsilva a fost că nu există temei legal. Primarii din județul Alba ne-au cerut să venim cu o inițiativă, să transpunem acest lucru într-o posibilă trecere a acestor drumuri extrem de importante – mă refer la drumuri forestiere – de la Romsilva la unitățile administrativ-teritoriale, respectiv primării și consilii județene.

Nu văd de ce atâta încrâncenare în a oferi posibilitatea primarilor să dezvolte zonele turistice. Din cauza acestei rigidități, multe zone turistice din țară au fost blocate. Nu este normal ca un primar de comună sau de oraș să nu poată accesa fonduri europene prin diverse... – inclusiv AFIR –, pentru că Romsilva nu oferă această posibilitate.

Eu cred că prin această lege... Și aici îi îndemn pe toți colegii parlamentari din Camera Deputaților să susțină o lege extrem de bună pentru dezvoltarea turismului românesc.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ganț, vă rog, din partea Grupului minorităților naționale.

Se pregătește domnul Popescu, de la USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea acestui proiect de lege. Credem că nu e necesară o argumentare în detaliu. Este o chestiune de principiu. Se aplică principiul, de altfel, corect și unanim acceptat, al subsidiarității. Cel mai bun administrator este comunitatea locală, nicidecum o autoritate centrală care și-a dovedit ineficiența în timp și nu numai în cazul acestui proiect, ci și în general.

De aceea, pentru reabilitarea acestui drum și pentru dezvoltarea acestei zone, noi credem că proiectul trebuie susținut și vom vota în consecință.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Popescu.

Și drept la replică, la final, domnul Tinel Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

USR va susține acest proiect de lege și, dincolo de argumentele invocate deja de antevorbitorii mei, vreau să vă spun că, în calitate de român care s-a reîntors în țară după 11 ani petrecuți în afara României, este clar cred că pentru fiecare dintre noi că infrastructura din România reprezintă o foarte mare problemă. Avem investiții în zone montane, avem pârtii de schi, avem zone de agrement și, din păcate, ne lovim în continuare de modernizarea infrastructurii – acolo unde ne confruntăm cu o situație de genul aceleia exprimate prin acest proiect de lege –, anume drumuri forestiere care nu pot fi modernizate din cauza faptului că se află într-o altă proprietate.

Felicitări inițiatorilor și, cum am spus, USR va susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, vă rog. Și am finalizat. Drept la replică.

O vorbă românească spune că „Mai binele este dușmanul binelui”.

Am auzit explicații de aici precum că unitățile administrativ-teritoriale vor beneficia etc., etc. de susținere financiară europeană... Bla, bla, bla.

Dar eu întreb, atunci: „Guvernul de ce nu susține acest proiect de act normativ?” Pentru că avizul, punctul de vedere al Guvernului a fost negativ.

Mulțumesc. Am finalizat.

Domnul Terea. Haideți, vă rog! Vă rog. Un minut. Ultimul vorbitor de la Grupul PSD, domnul deputat Terea, de la Sibiu.

Te rog. Zi cum e cu pădurea!

## **Domnul Ioan Terea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar aș vrea să lămuresc câteva aspecte. Actuala legislație spune că drumurile forestiere, care satisfac fondul forestier proprietate publică a UAT-urilor, pot fi trecute în proprietatea acestora. Și s-au trecut.

Drumurile forestiere care rezolvă doar proprietatea publică a statului..., aceste drumuri forestiere au rămas în proprietatea statului, în administrarea Romsilva. Noi vorbim de aceste drumuri forestiere.

Dacă la capătul drumului forestier unitățile administrativteritoriale vor să facă o investiție, accesul la această investiție se putea face doar pe acest drum forestier.

Categoria de folosință nu se schimbă, rămâne tot drum forestier, poate satisface cerințele administratorului, respectiv ale Romsilva, dar unitățile administrativ-teritoriale, ca să acceseze fondurile europene pentru a pune în valoare pârtia de schi sau un obiectiv turistic... Această problemă se rezolvă prin această lege.

Nu știu dacă am fost bine înțeles.

Deci drumul forestier rămâne drum forestier. Romsilva are o reticență. De ce? Unitatea administrativ-teritorială, în momentul când preia drumul forestier, poate pune restricții de tonaj și așa mai departe, alte restricții, unde operatorii economici care exploatează lemnul din proprietatea statului pot să aibă probleme. De aceea, Romsilva este reticentă vizavi de această trecere a drumurilor forestiere care satisfac fondul forestier național și trecerea lor în proprietatea unității administrativ-teritoriale. Aceste restricții nu se pot face decât cu aprobarea ministerului; nu se pot face de către unitățile administrativ-teritoriale.

Cred că am fost bine înțeles. Părerea mea e că este un lucru bun. Se pot dezvolta zonele turistice ale unităților administrativ-teritoriale, prin accesarea fondurilor europene. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Am finalizat dezbaterile.

Avem trei amendamente admise și un amendament respins.

Amendamentul respins se susține? Nu.

La titlu legii, intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

La art. 2 alin. (1) și alin. (2), potrivit raportului comisiei? Adoptat.

Rămâne la votul final; caracter organic.

9[1] . Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 15/2019.

Dacă, în numele inițiatorilor, dorește cineva? Nu.

Domnul președinte Iancu. Vă rog.

Domnule Șerban, vreți să interveniți? V-ați marcat prezența. Bun.

Domnule Iancu, vă rog, prezentați raportul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o propunere legislativă care a fost repartizată comisiei noastre pentru dezbatere în fond.

Vreau să vă spun că pentru acest proiect Camera Deputaților nu este Camera decizională. Camera decizională este Senatul.

De asemenea, aș vrea să știți că există aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și este aprobată, de asemenea, de Guvern.

În fond, s-a simțit nevoia acestei propuneri, ca urmare a modificării, conform Regulamentului Senatului, a denumirii comisiei de specialitate care avea în coordonare Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, respectiv Comisia pentru energie și transport s-a transformat în Comisia pentru energie, infrastructură energetică etc.

În urma dezbaterilor au fost luate în analiză și o serie de amendamente, care s-au adresat, pe de o parte, întăririi autonomiei și independenței autorității, pe de altă parte, au unificat modalitatea de raportare a acestei autorități către comisiile de specialitate, respectiv raportul privind prețurile a fost integrat cu raportul anual care trebuie înaintat plenurilor reunite ale comisiilor de specialitate până pe 30 iunie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului, cu majoritate de voturi, cu amendamente admise și respinse, aprobarea proiectului de lege.

## Domnul Bumb.

La dezbateri generale, vă rog. Grupul PNL.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Grupul PNL va vota pentru această lege nu numai pentru că cele două comisii de la Senat se vor despărți, ci pentru cel mai important punct din amendamentele care au fost expuse, și anume întărirea autonomiei ANRE-ului, astfel încât activitatea acestuia să nu fie îngrădită de nicio altă autoritate. Știm bine cât de mari sunt disputele atât pe piața energiei electrice, cât și pe cea a gazelor. Avem nevoie de un arbitru

puternic, un arbitru care să arbitreze corect această piață, astfel încât ea să fie funcțională.

Iar al doilea amendament pentru care votăm această lege este acela legat de raportul care va fi prezentat Camerelor reunite până pe 30 iunie, astfel încât datele din anul anterior să fie toate la baza acestui raport, să fie cât mai fidel și cât mai apropiat de realitate.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun atenției dumneavoastră raportul cu 14 amendamente admise și două respinse.

Dacă cele două amendamente respinse se susțin? Nu se susțin.

Dacă la titlul legii, intervenții? Nu.

Articolul unic, intervenții?

De la marginal 3 la marginal 10, intervenții? Nu.

De la 11 la 14?

Rămâne la votul final; caracter organic.

Alte intervenții? Nu avem alte intervenții. Vă rog. Raportul Comisiei pentru buget.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În raport cu acest proiect de lege, Camera Deputaților este Camera decizională.

Avem avizul favorabil al Consiliului Economic și Social și al Consiliului Legislativ. Obiectul de activitate al acestui proiect de lege a fost expus de domnul ministru secretar de stat, așa că n-o să mai intru în detalii.

Vreau doar să vă informez că, în urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri generale? Domnul Neagu. Vă rog.

Domnule președinte, Mulțumesc.

Deși noi spunem că desele modificări pe Legea nr. 227, pe Codul fiscal, nu sunt de bun augur, de data aceasta discutăm, în schimb, de aplicarea unei directive europene și, într-adevăr, modul în care este tratat TVA pentru cupoanele valorice trebuie clar stabilit în Codul fiscal.

Pentru acest motiv, Grupul Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege.

Am înțeles. Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Avem 12 amendamente admise.

La titlul legii, intervenții? Nu. La articolul unic, intervenții? Nu. Până la poziția 12, intervenții? Nu.

Am finalizat dezbaterile. Rămâne la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților îl propune pe domnul Radu Nicolaie Sebastian Valentin să facă parte din Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaților privind activitatea de gestiune a colaboratorilor Televiziunii Române utilizați în cadrul emisiunilor sau festivalurilor, producții proprii

ale Societății Române de Televiziune, pe locul cedat Grupului PSD de către Grupul parlamentar al minorităților naționale. Vă mulțumesc.

## Da. Mulțumesc.

Și totodată se propune înlocuirea doamnei Roxana Mînzatu. Doamna Tudor Beatrice o înlocuiește pe doamna Roxana Mînzatu, din partea Grupului PSD.

Dacă sunt intervenții?

Dacă la titlu, intervenții? La preambul? La articolul unic. Obiecții? Nu.

Rămâne la votul final.

Și ultimul proiect de lege.

## **Doamna Florica Cherecheș:**

Prezentul proiect de lege instituie un cadru național care să ofere ocazia de a promova învățământul profesional și tehnic. Astfel că ziua de 11 martie va fi declarată Ziua națională a meseriilor.

Am ales această zi pentru că la 11 martie 1864 a fost aprobată, în Parlamentul de atunci al României, Legea instrucțiunii publice – Legea educației –, care menționa pentru prima dată învățământul profesional în România.

Stimați colegi,

Știm cu toții că România trece prin cea mai adâncă criză a forței de muncă. Și în acest moment deficitul de forță de muncă este estimat la un milion de persoane.

România a avut o tradiție în dezvoltarea școlilor de meserii, dar desființarea școlilor profesionale, din 2009, lipsa interesului tinerilor pentru a învăța o meserie și mentalitatea greșită cu privire la acest tip de învățământ au dus la situația de astăzi.

Dacă în 2005 aveam peste 289.000 de elevi incluși în școli profesionale, după desființarea școlilor profesionale, din 2009, de către ministrul Andronescu – de atunci –, al educației, în 2012 numărul acestora era de doar 11.000. Și de atunci crește, dar mult, mult prea încet.

Acest ritm încet de creștere nu ține pasul cu nevoia de pe piața muncii. Și, din păcate, există o lipsă de corelare între oferta educațională și cererea de pe piața muncii.

Astfel că, pe o perioadă de 30 de zile înainte de Ziua meseriilor, se vor organiza dezbateri, întâlniri cu companiile, vizite la companii. Și acestea se vor realiza prin implicarea școlilor, a elevilor, a părinților, a administrației locale, a agenților economici.

Motivele pentru recenta creștere înregistrată de învățământul profesional sunt foarte, foarte clare. Și anume creșterea economiei are nevoie de resurse umane bine pregătite, de meserii.

De asemenea, deschiderea României către piața europeană necesită oameni foarte bine pregătiți.

Dar, din păcate, interacțiunea dintre mediul privat și instituțiile de învățământ profesional este foarte redusă, iar inserția absolvenților este și ea foarte redusă. Mai ales a celor care provin din liceele tehnologice, unde sunt foarte mulți elevi care intră cu o medie de doi și ceva și de unde rata de promovare a bacalaureatului este extrem de redusă, uneori chiar zero, și rata de angajabilitate, după finalizarea unui astfel de liceu, este de sub 30%.

Relansarea învățământului profesional și tehnic din România poate fi realmente unul dintre motoarele care pun în mișcare creșterea economică.

Și, pentru acest lucru, învățământul profesional și tehnic trebuie să devină o opțiune reală pentru absolvenții de gimnaziu, nu un debușeu pentru cei care nu reușesc în învățământul teoretic.

A avea manifestări și discuții despre meserii și a avea o zi națională a meseriilor este foarte important pentru promovarea învățământului profesional, pentru a șterge imaginea prăfuită a acestui tip de învățământ și a schimba mentalități.

Vă mulțumesc pentru că veți susține acest proiect de lege, și mai ales că suntem cu doar câteva zile înainte de 11 martie.

## Da. Vă mulțumesc.

Numai puțin... La dezbateri generale... Întâi să prezinte doamna președinte Gavrilă raportul comun – Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă.

Prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au fost sesizate, prin PL-x 496, pentru dezbatere pe fond asupra temei în discuție.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru instituirea zilei de 11 martie ca Ziua națională a meseriilor, celebrată ca zi de sărbătoare națională, dar lucrătoare.

Se propune ca Ministerul Educației Naționale, inspectoratele, unitățile de învățământ, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul României, alte autorități să organizeze evenimente educaționale, campanii de comunicare publică pentru promovarea învățământului profesional și tehnic, precum și a meseriilor.

Vorbim de categoria legilor ordinare.

Au fost dezbătute aspectele din proiect în ambele comisii. Și a existat unanimitate și în Comisia pentru muncă, și în Comisia pentru învățământ.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc, doamnă. Dezbateri generale. Domnul Bichineț. Se pregătește domnul Oprea, de la PNL.

Domnule ministru Iordache,

Cred că vă simțiți confortabil având în dreapta un fost ministru. Sper să nu fiți tulburat în așa măsură încât să nu puteți duce lucrările până la capăt.

De ce? Am dat cumva semn că nu putem duce? Chiar funcționăm foarte bine.

Da?

Da.

Mă bucur atunci.

Și eu.

Înseamnă că suntem pe mâini bune.

Da, da.

În ce privește Grupul Partidului Mișcarea Populară, suntem de acord cu acest proiect de lege. Îl vom susține. Pentru că noi ne aducem aminte că cineva – nu-l mai menționez aici – „n-a închis școlile profesionale” – citez acum – „în România, ci doar le-a retras finanțarea”.

Păi, dacă le-ai retras finanțarea, cum să funcționeze școlile profesionale?

De asemenea, aș vrea să puneți un membru al staffului tehnic să numere, să vadă, să identifice dacă în România este vreo zi în care să nu sărbătorim ceva. Că avem Ziua oltenilor, Ziua ardelenilor, Ziua mamelor... În fiecare zi se sărbătorește câteva ceva.

Și, pentru că eu am fost neatent cu niște propoziții, în urmă cu un an, pentru că peste două zile va fi Ziua femeii, chiar eu aș vrea să le doresc, să le urez tuturor la mulți ani și multă fericire!

Mulțumesc.

## Da. Domnul Oprea.

Se pregătește doamna Csép Andrea, de la UDMR.

## Da. Mulțumesc.

Nu sunt printre inițiatori – în perioada respectivă nu eram în Parlament, când s-a făcut propunerea –, dar am un statut aparte. La nivelul Comisiei Europene am fost raportor pentru recunoașterea calificărilor în întreaga Europă, cele care nu sunt reglementate.

Figurează, pentru curioși, trecerea de la sistemul de credite transferabile din învățământul superior spre ECVET – învățământ vocațional și instruire –, unde numele meu este alături de cei cu care am colaborat, din întreaga Europă, indiferent de pozițiile avute.

Este normal astăzi ca meseriile care sunt naționale și, în aceeași măsură, de la 1 ianuarie 2012 sunt și meserii europene să fie într-un anumit mod respectate, controlate, premiate, încurajate. Și lucrul acesta nu se face printr-un liber în ziua respectivă, ci prin muncă. Deci calificările respective sunt sărbătorite prin muncă.

Este de felicitat acțiunea respectivă.

Și cred că tot Parlamentul este încântat să voteze o astfel de propunere.

Da. Și eu vă mulțumesc. Doamna Éva Andrea Csép, de la UDMR.

Se pregătește doamna Cosma Lavinia, de la USR. V-aș ruga să ne încadrăm totuși... Dezbaterile sunt până la 11.30.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Bunicul meu mi-a spus: a avea o meserie nu este o rușine și meseria pe care o ai nimeni nu ți-o poate fura niciodată.

Cred că sunt niște cuvinte ale unui om care a trăit și în vremurile vechi și știe ce înseamnă a munci din plin.

Cred că inițiativa aceasta este bine-venită. Dar totuși, dragi colegi, nu ajunge doar să legiferăm. Trebuie să oferim și sprijinul de a promova aceste valori pe care le avem, prin intermediul învățământului profesional. Pentru că trebuie să sprijinim inițiativele și trebuie să îndemnăm nu numai copiii, ci și părinții că a învăța o meserie nu este o rușine.

Și, totodată, așa cum au zis și antevorbitorii mei, este foarte important să vedem care este cererea pieței. Pentru că în România avem diferite regiuni în care avem diferite industrii în dezvoltare și nu este totuna în ce regiune ce fel de învățământ o să sprijinim.

Deci rog toți colegi nu numai să legiferăm, ci chiar să sprijinim și să venim în ajutorul acestor copii – viitorul nostru. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Cosma.

Văd că e susținere unanimă pentru această inițiativă. Și domnul Zisopol se pregătește. Vă rog, doamnă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, Ziua meseriilor este o bună ocazie de a promova cu toții, indiferent de partidele din care facem parte, de a promova faptul că este nobil să ai o meserie.

Însă, într-o tradiție românească, care, din păcate, nu ne duce nicăieri, facem lucrurile cu jumătate de măsură.

Peste tot în lume, când vorbim de învățământul profesional, vorbim și de orientare vocațională, de consiliere în carieră.

Ne tot plângem și vedem, în fiecare zi, știri la televizor cum că învățământul profesional este foarte prost văzut.

În primul și în primul rând, cei care trebuie să facă această orientare în carieră, această orientare vocațională, sunt consilierii școlari.

Peste tot în lume, a finanța un sistem de consiliere eficient este o prioritate pentru orice țară normală care este preocupată de viitorul ei.

Așadar, dragi colegi, cred că trebuie să vedem lucrurile în ansamblu și să avem o viziune și să acordăm finanțarea potrivită pentru consilierea în carieră și pentru învățământul profesional.

Vă mulțumesc.

Da. Domnul Zisopol și apoi domnul Leoreanu.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Plecând de la ideea că acest proiect de lege va aduce valoare adăugată învățământului tehnic și profesional, în special, și învățământului românesc, în general, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## Domnul Leoreanu.

Se pregătește domnul Popescu, de la USR.

## **Domnul Laurențiu Dan Leoreanu:**

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Este bine că a început să se vorbească – și mult, și cu grijă – de învățământul profesional și tehnic.

În urmă cu 10 ani, prin 2009, actualul ministru al învățământului, doamna Andronescu, ministru și atunci, începuse deja să sape groapa învățământului profesional și tehnic.

Ușor, ușor, au dispărut clase, au fost distruse ateliere școlare, laboratoare, au fost disponibilizați maiștri și ingineri.

S-a dat cu fruntea de realitatea existentă și, în acest an, ministerul a început să se gândească la redimensionarea învățământului profesional și tehnic. Numai că o face pe o realitate pe care nu a constatat-o în teren. În sensul în care, în unele grupuri școlare, în unele colegii tehnice, planul de școlarizare este modificat până la 50% din învățământul liceal tehnic – învățământul profesional. Neținându-se cont de realitatea din unitățile școlare, și anume de faptul că atelierele școlare, dotările, laboratoarele, maiștrii, laboranții, inginerii nu sunt într-o cantitate suficientă pentru a putea rezolva această problemă, iar costul standard per elev este un prag care efectiv blochează, plafonează dezvoltarea unităților școlare, neasigurând o finanțare susținută, mai ales pentru un învățământ care presupune și prin pregătirea practică, nu numai prin cea teoretică, unele costuri suplimentare.

Sigur că este mult mai onorant să fii un electrician de marcă, un tâmplar bine pregătit, un instalator bun decât să mergi să termini o facultate, să ajungi un profesor, un economist, un jurist cu o slabă pregătire profesională. Sigur că trebuie să vorbim tot mai des despre acest învățământ profesional și tehnic, astfel încât să ajungă și în opinia populației ca un lucru demn de luat în considerare. Și nu ca orice părinte să gândească că cu orice preț copilul său ar trebui să facă un anumit învățământ, indiferent dacă aptitudinile, competențele îl recomandă pentru acest lucru.

Iată că astăzi se pune un reper pentru promovarea învățământului profesional și tehnic.

Și Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților îl va susține.

Da. Domnul Popescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Felicitări pentru inițiativă, doamnă deputat! Este, într-adevăr, o inițiativă bună.

Și vreau să vă spun, tot în calitate de român din afara granițelor, cineva care a lucrat peste 10 ani de zile în cercetare și educație: este trist să constat la ce s-a ajuns în învățământul profesional din România.

Fără a arunca săgeți către un guvern sau altul sau către o persoană sau alta, trebuie să ne gândim că orice sistem de învățământ performant este strict legat de o economie performantă.

Dacă nu ne gândim la o strategie pe termen lung pentru acești absolvenți din învățământul profesional și tehnic, suntem condamnați, ca țară, să exportăm în continuare români – absolvenți calificați în sistemul de învățământ din România – către țările din Uniunea Europeană, și nu numai.

Deci felicitări, încă o dată, pentru inițiativă!

Este un început bun. Însă trebuie să ne gândim în ansamblu, toate partidele politice împreună cu Guvernul, la o strategie prin care să reușim să-i păstrăm în țară pe acești români care termină în sistemul de învățământ profesional. Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

Da. Doamna Gavrilă.

Vă rog să ne încadrăm totuși în timp.

Problematica învățământului profesional și tehnic este foarte complexă, dar a devenit în ultima vreme și un clișeu și un subiect care ocupă agenda politică nu totdeauna așezat în matca realistă a abordării.

Vreau să subliniez faptul că Partidul Social Democrat, prin votul... și la nivel de comisii, și la nivelul plenului, în viitoarele minute, va susține această inițiativă, pentru că ea se cumulează cu altele similare, prin care încercăm relansarea și resemantizarea învățământului profesional în mentalul public.

Încă este dificil a face acest lucru. Vocațiile și dorințele elevilor și ale părinților trebuie luate în considerare.

Și de aceea considerăm că și aceste elemente cu valoare simbolică, și „Caravana meseriilor”, și târgurile de orientare școlară și profesională care se derulează periodic în fiecare județ, sunt elemente importante.

O felicit pe doamna deputat Cherecheș pentru inițiativă și, implicit, Partidul Național Liberal.

Subliniez însă că aceasta trece și prin susținerea Partidului Social Democrat și prin solidarizarea Comisiilor pentru muncă și pentru învățământ, în acest demers.

Și, de asemenea, mai trebuie să spunem un lucru.

Aparținând Uniunii Europene, mișcarea este liberă și în privința muncii, și în privința căutării unor locuri de muncă. Important este să pregătim meseriași buni și să dăm noblețea și respectul cuvenit profesiei. Dar, în același timp, nu trebuie să punem anatema pe cei care caută o modalitate de realizare în carieră, în profesie și în alte zone.

Deci trebuie să avem o abordare realistă din această perspectivă.

Mulțumesc.

Da. Și ultimul vorbitor, domnul Suciu, de la PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi vrut să intervin, pentru că au vorbit atât de bine antevorbitorii mei. Dar totuși am fost cumva provocat de colegul de la PNL, care încearcă cumva să pună anatema doar pe guvernarea PSD, doar pe miniștrii educației din guvernarea PSD, ceea ce mi se pare un lucru absolut incorect.

Nu doar PSD a guvernat în toți anii aceștia de la Revoluție încoace. Și, dacă Domniile Lor și-ar fi propus să reînființeze sau să reactiveze școlile profesionale de meserii, cu siguranță că și domnul Funeriu ar fi putut s-o facă foarte bine.

Sigur că aceste școli profesionale, aceste școli vocaționale sau cum vreți dumneavoastră să le numim nu pot să aibă rezultat, nu pot pregăti absolvenți decât dacă lângă ele stă o economie bine dezvoltată. Și să ne aducem aminte cu toții că din ’89 economia României s-a redus foarte mult, ajungând aproape de zero.

Deci pentru ce să fi produs școala românească meseriași, când nu știam în ce direcție ne îndreptăm?

Sigur că de o bună parte de vreme, de o bună bucată de timp, industria românească a început să fie iarăși activă.

Și în județul Timiș, pe care eu îl reprezint, există o conlucrare foarte bună între șefii întreprinderilor, directorii de întreprinderi sau patronaj și aceste școli vocaționale, aceste școli de meserii.

Acesta este viitorul în viziunea noastră, în viziunea mea, în special.

Și vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Nu mai sunt intervenții. Avem cinci amendamente admise. La titlul legii. Intervenții? Nu. Art. 1? Art. 2? Art. 3? Și art. 4? Au fost adoptate. Rămâne la votul final. Avem două COM-uri, stimați colegi. Primul COM.

Domnul Mușoiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Spre un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini – COM(2018) 734

Comisia pentru afaceri europene și-a fundamentat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate și familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza proprie.

Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a salutat și a sprijinit elaborarea unui cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini, pentru a proteja cetățenii Uniunii și mediul de substanțele chimice periculoase;

– a considerat că este necesar ca principiul precauției să guverneze în continuare măsurile la nivelul Uniunii, în domeniul perturbatorilor endocrini, în special în ceea ce privește ocrotirea femeilor gravide și a copiilor mici;

– a susținut continuarea cercetărilor pentru elucidarea mecanismelor metabolice de acțiune a perturbatorilor endocrini, a proceselor biochimice care stau la baza acțiunii nocive a acestora;

– a solicitat să fie informată cu privire la impactul programelor Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare în ceea ce privește cunoașterea perturbatorilor endocrini.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 februarie 2019 și a fost adoptată în unanimitate.

Mulțumesc. Vă mulțumesc. A fost distribuit. V-am spus, foarte pe scurt.

A fost distribuit. La titlu. Sunt intervenții? Nu.

La preambul? La articolul unic. Intervenții? Nu. Rămâne la votul final. Și ultimul COM. Este...

14. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Piața unică într-o lume în schimbare – Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit – COM(2018) 772; PHCD 7/2019.

Foarte scurt, vă rog.

## Foarte pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Piața unică într-o lume în schimbare – Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit – COM(2018) 772

Comisia pentru afaceri europene și-a fundamentat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza proprie.

Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut integrarea aprofundată a pieței unice și transpunerea rapidă a celor convenite la nivel politic în măsuri de lărgire și diversificare a pieței;

– a subliniat că dezbaterea cu privire la consolidarea pieței unice necesită o consultare cât mai largă a factorilor interesați.

Vă mulțumesc. A fost distribuit. Intervenții? Domnul Bica și doamna Prună.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Piața unică este una din realizările cele mai importante ale proiectului european. Ei i se datorează faptul că Europa a devenit unul dintre cele mai atractive locuri din lume, din perspectiva condițiilor de trai și de afaceri.

În ultimii 25 de ani, piața unică a avut un rol esențial în sporirea prosperității și a bunăstării cetățenilor Uniunii Europene, prin faptul că a oferit întreprinderilor acces la piața competitivă de mari dimensiuni și a eliminat obstacolele din calea dezvoltării lor; piața unică a sporit competitivitatea sectorului industrial; prin gradul său de diversificare a contribuit la îmbunătățirea rezilienței economiei europene și a uniunii economice și monetare, iar prin dimensiunile sale a asigurat Uniunii Europene un loc mai proeminent și o influență mai mare pe scara mondială.

Beneficiile oferite de piața unică includ libera circulație a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor.

Chiar dacă realizările de până acum sunt notabile, trebuie depuse în continuare eforturi pentru a apăra piața unică și a îmbunătăți funcționarea ei.

Cu cât se avansează pe calea integrării, cu atât devine mai problematică, din punct de vedere politic, mobilizarea pentru parcurgerea fiecărei noi etape, dat fiind caracterul tot mai sensibil al chestiunilor economice și sociale abordate.

Drept urmare, Consiliul European a solicitat Comisiei să evalueze situația pieței unice din perspectiva punerii în aplicare, a transpunerii în practică și a asigurării respectării legislației existente, precum și din perspectiva barierelor care trebuie eliminate și a oportunităților care trebuie valorificate, pentru a avea o piață unică pe deplin funcțională. Comunicarea supusă dezbaterii astăzi reprezintă un prim răspuns la solicitarea Consiliului European.

Având în vedere cele prezentate anterior, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru aprobarea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Piața unică într-o lume în schimbare – Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit – COM(2018) 772.

## Și eu vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, doamna Prună, din partea Grupului USR. Vă rog, doamnă.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Pe procedură. Aș vrea să cer prelungirea programului cu 30 de minute. Dacă puteți s-o supuneți votului? Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Pauză de consultări – 5 minute.

Mulțumesc.

Pauză de consultări – 5 minute.

## Domnule președinte,

V-am făcut o cerere foarte legitimă. Și supuneți-o votului. Și ne consultăm ulterior. Cred că e mult mai ușor s-o supuneți votului.

## **Domnul Florin Iordache:**

Cel puțin trei grupuri parlamentare nu sunt prezente; mi se pare normal să... toate grupurile.

Păi e vina noastră că au plecat colegii dumneavoastră înainte de terminarea programului?

V-am cerut să supuneți votului lucrul acesta...

Doamnă, suntem în afara programului. Dumneavoastră puteați să solicitați...

...pentru că acesta era....

Deci...

...ultimul proiect legislativ...

Da... Doamnă....

...de pe ordinea de zi.

Bun.

Dumneavoastră ați spus lucrul acesta.

## Da, doamnă.

Deci programul e... Uitați-vă și dumneavoastră: este ora 11.40. Deci nu mai puteți... Suntem în afara programului. Puteați la 11.29. Mulțumesc.

Domnule președinte,

Eu v-am cerut, în mod regulamentar, o intervenție, în cadrul programului. Ați spus că acesta este ultimul COM pe ordinea de zi.

Și v-am cerut dreptul la cuvânt.

Vă rog frumos să supuneți votului ceea ce v-am cerut.

Da. Vă mulțumesc. Treceți în bancă.

Încălcați regulamentul, dacă nu supuneți...

Da, doamnă, foarte bine.

Nu suntem în afara programului.

Deci, doamnă Prună, numai puțin.

...această cerință a Grupului USR...

Bun.

Eu v-am solicitat dreptul la cuvânt înainte să se termine programul...

S-a...

...votului.

Da, doamnă.

Da? Bine.

Vă mulțumesc.

Constat că a fost citit și acest COM, dar nu se poate dezbate. Rămâne pentru când vom fi în program. Suntem în afara programului.

În acest moment suspendăm dezbaterile până la ora 12.00.

Mulțumesc mult.

## PAUZĂ

*

## DUPĂ PAUZĂ

Este ora 12.00. Vă rog, doi secretari, să putem continua. Domnul Zisopol... Să avem al doilea secretar! Da, doamnă, procedură. Vă rog.

## Domnule președinte de ședință,

Cel mai probabil veți face verificarea votului, veți constata că nu există cvorum și, ca atare, doresc să menționez că este evident pentru toată lumea că Grupul PSD lipsește de la votul final pe moțiunea împotriva lui Tudorel Toader, moțiunea pe justiție care sancționează toate derapajele pe justiție și neîndeplinirea niciunui obiectiv asumat în mandatul de ministru al justiției de către Tudorel Toader.

Așadar, PSD îl salvează în această zi pe Tudorel Toader, la fel și colegii din ALDE, lucru care trebuie să fie cunoscut de toată lumea.

Da. Doamna Prună. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În primul rând, ceea ce ați făcut înainte de pauză, și anume suspendarea activității aici, în plenul Camerei Deputaților...

Nu aveam secretari, doamnă! Ați văzut...

...a fost un abuz din partea dumneavoastră. Ați fugit din sală! Ați fugit din sală fără să spuneți nimic. Secretari se găseau în sală, aveam secretar de la USR, secretar de la PNL, care puteau să țină locul colegilor dumneavoastră care au plecat înainte de încheierea ședinței.

În al doilea rând, haideți să vedem cine este astăzi aici în sală, cine este prezent, înainte de începerea votului final. Să vedem... Dacă puteți să cereți un vot?

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da, doamnă, asta voi face. Voi cere un vot. Și va fi vot nominal, în care vor apărea cei care sunt prezenți în sală, da?

Mulțumesc.

Deschid sesiunea de vot. Facem verificarea votului. Da?

104 prezenți.

Solicitați reluarea?

Stafful tehnic, reluăm procedura de vot.

Numai puțin! Suntem în procedură de vot. Să înceapă votul.

Dacă nu suntem în cvorum, suspendăm ședința – asta e chestia.

Am reluat procedura, îmi pare rău!

Bun. Sunt 110 prezenți. Nu suntem în cvorum. În aceste condiții, sunt obligat să suspend ședința. Vă mulțumesc mult.

Ședință de Birou permanent, pentru membrii Biroului permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167006]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 31/21.III.2019 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei