Adrian P„unescu

A∫adar, Ónc„ o dat„, dac„ Voronin e

mama noastr„, eu Óntreb, cu glasul actorului tragic: îdar mama lui?“.

Œn timpul Ón care domnul Voronin face ce face, Pre∫edintele Ungariei vine Ón Rom‚nia ∫i la Alba Iulia este primit f„r„ steagul tricolor ro∫u-galben-albastru, dar cu steagul maghiar. Acum, dup„, se Óncearc„ iar„∫i minimalizarea acestor gesturi. Sigur c„ e o p‚nz„, sigur c„ e un b„˛, se poate zice ∫i a∫a, dar nu cumva Ón acest gest cu dubl„ valoare, pentru c„ e ∫i al Pre∫edintelui Ungariei, dar este ∫i al gazdelor, noi putem vedea dispre˛ul ∫i ura fa˛„ de Rom‚nia unit„, suveran„, fa˛„ de statul na˛ional rom‚n, dispre˛ ∫i ur„ pe care, din p„cate, dumnealui nu e singurul care le nutre∫te, ∫i le mai ∫i afi∫eaz„? Pentru c„ tot Ón vremea aceasta doamna Barki umbl„ prin Rom‚nia, ∫i anume prin Ardeal, ∫i cere maghiarilor s„ nu se mai bat„ Ón Parlament pentru autonomie. Dar unde? Dumneaei vrea s‚nge, da? Poate c„ are dreptate ∫i e Ón situa˛ia personal„ Ón care, din c‚nd Ón c‚nd, probabil, lunar, are ce vrea: s‚nge. S‚nge personal, Óns„.

Nu are dreptul nici doamna Barki, ∫i nici colegul nostru, domnul Markó Béla, s„-i provoace pe maghiari la ni∫te lupte pe care nu ei doi le vor duce. Dac„ luptele acestea vor exista, nu aceste dou„ persoane se vor jertfi. E foarte u∫or s„-i bagi Ón foc pe cei mul˛i ∫i naivi, e mai greu s„ p„strezi bunul-sim˛ ∫i s„ r„m‚i membru loial al Guvernului de la Bucure∫ti nef„c‚nd politica de Ónvr„jbire ∫i de subminare ∫i a Guvernului de la Bucure∫ti, ∫i a statului rom‚n, de fapt, a statului na˛ional unitar rom‚n.

Colegul nostru, domnul Markó, viceprim-ministru al Guvernului pe care-l are statul na˛ional unitar rom‚n, declar„ c„ statul na˛ional unitar e o vechitur„. Ca ∫i c‚nd statul feudal pe care Ól dore∫te d‚nsul ar fi o noutate! Œi dorim feud„ u∫oar„, dar nu Ón Rom‚nia! ™i voi pune aceast„ problem„ ∫i la interpel„ri ∫i Óntreb„ri. Prea nu ne r„spunde, prea se face c„ nu-l intereseaz„, c„ nu conteaz„ aceast„ pozi˛ie criminal„ a sa, de Ónvr„jbire, de separatism, de provocare a unui s‚nge care nu trebuie s„ curg„ dec‚t Ón om, acolo unde a pus Dumnezeu m‚na pe lut ∫i l-a f„cut om.

O propunere care vine de la Academia Interna˛ional„ îMihai Eminescu“, pre∫edinte, profesorul universitar Ion Deaconescu. El ne roag„ s„ cerem redeschiderea procesului Noica, Dinu Pillat, Steinhardt, Paleologu Ón care 22 de personalit„˛i au fost condamnate politic, unele au ∫i murit Ón deten˛ie, altele ∫i-au pierdut o mare parte din via˛„ Ón aceast„ deten˛ie. 22 de volume exist„ la C.N.S.A.S., din ce ne spune profesorul Deaconescu, ∫i Dosarul nr. 10.962 se afl„ Ón arhiva S.R.I. Acest dosar ar l„muri multe dintre misterele, dintre enigmele, mai bine zis, ale perioadei care ne-a premers ∫i s-ar vedea ∫i cine au fost cei ce i-au b„gat Ón pu∫c„rie, ∫i s-ar vedea ∫i cine au fost cei ce au suferit, ∫i, poate, s-ar explica ∫i unele sl„biciuni ale c‚torva dintre cei Óntemni˛a˛i, ei Ón fa˛a presiunii istoriei cu ∫enile ∫i cnut.