Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Gheorghe Mereu˛„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia de ast„zi se va referi la o tem„ de prea pu˛in interes, din p„cate, pentru mul˛i parlamentari. Ea a fost mediatizat„ Ón reuniuni interna˛ionale, Ón prezent„ri guvernamentale, Ón declara˛ii parlamentare, dar o dezbatere serioas„ din partea Parlamentului Rom‚niei nu a fost f„cut„ p‚n„ acum.

Este vorba despre fenomenul calamit„˛ilor naturale ∫i al Ónc„lzirii globale care influen˛eaz„ climatic Rom‚nia de vreo c‚˛iva ani buni, Ón spe˛„, Ón ultimii doi ani.

Aceste probleme, cum ar fi cele privind inunda˛iile, alunec„rile de teren, incendiile, care de la an la an afecteaz„ suprafe˛e Óntinse din jude˛ele ˛„rii, sunt tratate cu o regretabil„ superficialitate de mul˛i actori politici, Guvernul ∫i o parte a mass-media fiind printre pu˛inele institu˛ii care trag c‚te un semnal de alarm„ privind aceste subiecte ∫i care se implic„ prin ac˛iuni specifice Ón remedierea unor astfel de situa˛ii.

Pe de alt„ parte, anumi˛i lideri politici, at‚t de la putere, c‚t mai ales din opozi˛ie, consider„ c„ prioritare pentru Rom‚nia sunt referendumurile privind votul uninominal, suspendarea pre∫edintelui, depunerea unor mo˛iuni simple ori de cenzur„, restructurarea guvernamental„ sau, de ce nu, schimbarea premierului, pentru c„ nu a satisf„cut preten˛iile unor grupuri de interese din jurul vreunui lider socio-politic.

Sunt create tot felul de false crize politice, provocate de orgoliile unor persoane care nu pot accepta ideea unui parteneriat politic, care nu Ón˛eleg conceptul de constructivism politic.

Constat„m c„ aceste atitudini au loc ∫i vor afecta, se pare c„ pe fondul unor schimb„ri climaterice, pe fiecare cet„˛ean al Rom‚niei, dar nu au niciun efect asupra sensibilit„˛ii unor lideri importan˛i ai clasei politice rom‚ne∫ti.

Œn loc s„ dezbatem ∫i s„ se g„seasc„ solu˛ii de sprijinire legislativ„ a cet„˛enilor afecta˛i de inunda˛ii, alunec„ri de p„m‚nt, defri∫„ri de suprafe˛e forestiere Óntinse, incendii alarmante, foarte mul˛i politicieni sunt preocupa˛i s„ pun„ piedici Guvernului T„riceanu Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 exercitarea mandatului s„u, care presupune ∫i realizarea unei strategii de prevenire a calamit„˛ilor naturale, calamit„˛i ce afecteaz„ at‚t mediul social, c‚t ∫i cel economic, administrativ sau chiar comercial.

Anumi˛i politicieni folosesc Ón scop electoral necazurile celor afecta˛i de pe urma acestor nenorociri naturale, promi˛‚ndu-le rezolvarea problemelor sau oferindu-le speran˛e de∫arte despre a∫a-zisa bun„stare na˛ional„ ∫i local„, toate acestea Ón schimbul viitoarelor voturi pentru alegerile parlamentare.

Stima˛i colegi,

Departe de mine inten˛ia de a polemiza cu colegii mei din opozi˛ie sau cu partenerii de guvernare, am dorit doar s„ eviden˛iez o stare de fapt care ar trebui s„ fie luat„ Ón considerare mai mult de mediul politic, mai ales dac„ lu„m Ón calcul avertiz„rile speciali∫tilor de la Institutul Na˛ional de Meteorologie, cum c„ ne a∫tept„m la cea mai canicular„ var„ din ultimii zece ani, foarte secetoas„ Ón jum„tatea de sud a ˛„rii, ∫i ploioas„, cu vijelii, inunda˛ii ∫i furtuni puternice pentru restul ˛„rii.

De aceea, consider c„ se impune o analiz„ matur„ a situa˛iei de c„tre Óntreaga clas„ politic„, Ón a∫a fel Ónc‚t eforturile guvernamentale pentru prevenirea efectelor climatice negative s„ fie sprijinite, efectiv, ∫i nu criticate demagogic ∫i Ón scop populist.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Mereu˛„ pentru declara˛ia prezentat„ ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., care dore∫te s„ prezinte o declara˛ie politic„ pe tema: îS„m‚n˛a ∫i rodul sau despre riscul nerespect„rii jocului democratic“.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. ™i mul˛umesc c„ a˛i citit titlul declara˛iei politice.

Este adev„rat, poate un pic de curaj, îS„m‚n˛a ∫i rodul sau despre riscul nerespect„rii jocului democratic“. Stima˛i colegi,

C‚t„ vreme inunda˛iile vor oferi spectacolul nenorocirii Ón anumite zone ale ˛„rii, cet„˛enii sau opinia public„, Ón general, Ó∫i vor lua ochii de la clasa politic„ ∫i de la cei pe care unii Ói consider„ îstrigoii fantasmagorici ai certurilor ∫i tensiunilor Ón form„ continuat„“.

Crizele democra˛iei noastre p„lesc Ón fa˛a dezastrelor ∫i calamit„˛ilor naturale.

Œmi place s„ cred c„, lipsi˛i de privilegiul de prim„ pagin„, actorii principali ai crizei se vor relaxa, Ó∫i vor acorda un r„gaz de reflec˛ie necesar„.

Œn acest interval autoanalitic, puterea ar trebui s„ vad„ consecin˛ele crizei din tripl„ perspectiv„: din perspectiva imaginii externe europene a Rom‚niei, din perspectiva intern„ a jocului democratic ∫i din punctul de vedere al electoratului.

Europa, probabil, se Óntreab„ ast„zi dac„ politica rom‚neasc„ poate oferi minima garan˛ie de seriozitate ∫i dac„ pe termen lung vom avea vreodat„ alura unui partener credibil ∫i consecvent.

Œncerc s„-mi imaginez felul Ón care suntem privi˛i ∫i s„ vizualizez pelicula spectacular„ pe care o facem prin interminabilele fric˛iuni din cadrul institu˛iilor statului — un spectacol curat balcanic, Óntr-o distribu˛ie ce p„rea

Óncurajatoare acum doi ani. Œntr-un stil propriu doar nou„, acum avem sigur o imagine care va r„m‚ne mult timp definitorie pentru politica rom‚neasc„ ∫i, pentru c„ nu suntem credibili, consecin˛a inerent„ este aceea c„ vom duce mult timp trena europenilor, Ón coada listei, chiar dac„ ne place s„ credem c„ suntem parteneri egali la o mas„ rotund„.

Œn func˛ie de nivelul de civiliza˛ie al ˛„rilor europene, unii vor fi mereu mai egali ca egalii, ∫i numai din vina noastr„, care de la limbaj p‚n„ la atitudine ∫i decizie suntem de o inconsecven˛„ derutant„. Avem, Óns„, temperament ∫i nerv, Ónc„p„˛‚nare de D‚mbovi˛a, neao∫„.

Nu cred c„ istoria ultimului secol poate s„ justifice nivelul la care ne g„sim ast„zi, mai cur‚nd, firea actorilor politici, incapabili de atitudinea median„, de echilibru.

Ce vedem, printre altele, pe scena politic„?

Cum bine spunea cineva, cet„˛enii Rom‚niei se uit„ la imagini, cum ar fi: imaginea lui Dinu Patriciu ∫i a Monic„i Macovei Ón cabinetul premierului, dar ∫i imaginea lui Mircea B„sescu l‚ng„ Buz„ianu; imaginea premierului sun‚nd la procurorul general Ilie Boto∫, dar ∫i imaginea pre∫edintelui intervenind pentru Pászkány; imaginea premierului, implicat Ón tranzac˛ia ac˛iunilor Petromidia, dar ∫i imaginea pre∫edintelui primind casa din Mih„ileanu; imaginea premierului scriind bile˛elul roz, dar ∫i imaginea pre∫edintelui t„inuindu-l aproape un an; imaginea premierului cer‚nd retragerea trupelor din Irak, dar ∫i imaginea pre∫edintelui conduc‚nd dinspre Golden Blitz; imaginea premierului jignind sinistra˛i, dar ∫i imaginea pre∫edintelui r„stindu-se la îg„ozari“, ∫i imaginile continu„ s„ defileze, la nesf‚r∫it, stridente, subiective ∫i dispropor˛ionate, av‚nd fiecare fanii ∫i inamicii lor, purt‚nd Ón fiecare fotogram„ fitilul unui nou r„zboi.

Traian B„sescu, de exemplu, nu p„rea omul cu veleit„˛i de îpoli˛ian despotic“, popular p‚n„ la exces ∫i friz‚nd vulgaritatea, era, mai cur‚nd, suspect de neseriozitate, dec‚t de autoritarism. Cu toate acestea, jocul s„u politic indic„ Ón plan intern, indubitabil, comportament dictatorial, Ón afara legii ∫i chiar a Constitu˛iei.

Œn campania electoral„ din 2004, pre∫edintele Traian B„sescu ∫i-a asumat o postur„ de personalitate prestigioas„, militant„ ∫i cinstit„, ∫i cu aceast„ imagine a indus opiniei publice convingerea contagioas„ c„ poate reprezenta Rom‚nia ca lider aureolat _de resus morali_ . S-a dovedit, Óns„, un artizan al ∫ocului politic, a f„cut din Rom‚nia ce a vrut, instinctiv ∫i discre˛ionar.

O bun„ bucat„ de vreme tactica a ˛inut ∫i B„sescu a fost pe val ∫i Ón prim planul simpatiei publice, numai c„ B„sescu nu are anvergura de personalitate necesar„ pentru a gestiona ∫i urm„rile undelor de ∫oc. De aceea este ast„zi pasibil de suspendare, ∫i mandatul s„u, ce p„rea de succes, este Ón con de umbr„.

Din locul ∫i momentul Ón care ne g„sim ast„zi, nu-mi vine s„ cred c„ o persoan„ ca pre∫edintele actual, dotat de fapt cu Óngustime de spirit ∫i lips„ de perspectiv„ istoric„, a putut cuceri Ón 2004 jum„tate plus unu din electori. L-a promovat, atunci, violen˛a convingerilor prin care ∫i-a desfigurat adversarii, p„rea singur Ómpotriva tuturor, un speculant al impulsurilor frustrante ale unei societ„˛i bulversate de avatarurile tranzi˛iei.

Din p„cate, metehnele nesportive din campania electoral„ i-au r„mas ∫i dup„ Ónvestitur„. S-a dovedit a fi primul cet„˛ean Ómpotriva statului de drept, el nu a dat niciun sens legalit„˛ii ∫i Constitu˛iei, nu a acordat niciun

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Ón˛eles disciplinei institu˛ionale. B„sescu a fost mereu sau prea sus, sau prea jos fa˛„ de mandatul democratic pe care-l de˛ine.

Ce baz„ de reprezentare a ˛„rii i se mai poate acorda Ón aceste condi˛ii de c„tre partidele parlamentare?

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aspectele crizei politice Ón care ne g„sim ast„zi sunt generate Ón cea mai mare parte de pre∫edintele ˛„rii ∫i, de fapt, criza este, mai degrab„, o criz„ a puterii. Aceasta s-a Óncurcat Ón i˛e. Alian˛a s-a aflat sub for˛a centrifug„ destabilizatoare, ceea ce a dus ast„zi, a∫a cum bine ∫ti˛i, la decesul ei, ∫i asta pentru c„ pre∫edintele nu se poate ab˛ine s„ nu controleze mi∫c„rile Partidului Democrat, a c„rui importan˛„ o dore∫te major„ Ón peisajul politic intern.

De aici a pornit, de fapt, totul: voin˛a preziden˛ial„ a dorit s„ subordoneze administrativul, rolul de mediator echidistant al primului om din stat a disp„rut. Excesul de ingerin˛„ Ón administrativ a generat haos institu˛ional ∫i, pe bun„ dreptate, numai Parlamentul poate s„ fac„ ast„zi ordine Ón starea de lucruri. ™i asta chiar Ón condi˛iile Ón care cu B„sescu pre∫edinte sistemul democratic parlamentar a devenit un ideal.

Dac„ ne amintim bine, prima grij„ a pre∫edintelui dup„ alegeri a fost s„ desfigureze opozi˛ia prin atacuri sus˛inute ∫i dispropor˛ionate Ómpotriva acesteia. Apoi, a lansat teza unui Parlament unicameral, mai u∫or de controlat, apoi a generat convulsii Ón interiorul alian˛ei, care au dus la ruptura evident„, confirmat„ definitiv ast„zi. Ea nu se mai men˛ine nici m„car la nivel declarativ. Aici se reg„se∫te esen˛a crizei, de fapt, Ónt„rit„ de men˛inerea Ón Guvern a unor mini∫tri contesta˛i ∫i incompeten˛i ale c„ror mandate nu mai au sprijin parlamentar.

Procedura de suspendare a pre∫edintelui, ini˛iat„ de partidul pe care Ól reprezint, este o reac˛ie de r„spuns la criz„, ∫i nu o diversiune politic„ oarecare, gestionat„ dup„ criterii electorale. Este o reac˛ie fireasc„ fa˛„ de atitudinea pe care puterea o are fa˛„ de sistemul parlamentar ∫i fa˛„ de prestigiul acestei institu˛ii reprezentative. Puterea nu a anticipat aceast„ reac˛ie parlamentar„, ∫i nu m-ar mira dac„ a∫ auzi voci din tagma puterii care s„ afirme c„ opozi˛ia a generat haosul Ón care ne sc„ld„m — face parte din tactica ∫i arsenalul simplist de ra˛ionamente ale acestora. Cu acest arsenal au urnit p‚n„ acum mecanismul halucina˛iilor populare, numai c„ mirajul portocaliu a p„lit.

Stima˛i colegi,

Criza politic„ actual„ genereaz„ un pericol asupra c„ruia am mai avertizat de la aceast„ tribun„. Excesele scandalului ∫i prelungirea nepermis„ a tensiunilor din interiorul institu˛iilor statului, dup„ saturarea curiozit„˛ii publice, vor conduce la apatia ∫i dezinteresul electoratului fa˛„ de clasa politic„, se vor atrofia discern„m‚ntul electoral ∫i interesul deciziei democratice.

Absenteismul la urne este consecin˛a pe termen lung a crizei, dublat„ de posibilitatea ascensiunii unor for˛e politice care arunc„ Ón discurs stimuli exacerba˛i ∫i periculo∫i.

Rezolvarea situa˛iei Ón sine se va produce Ón timp, ∫i cred c„ nimeni nu poate predicta acum la ce rezultate vom ajunge. S„ sper„m c„, la final, democra˛ia va avea totu∫i de c‚∫tigat ∫i, pe cale de consecin˛„, noi to˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule Chelaru, pentru declara˛ia politic„ prezentat„.

Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului P.R.M. Microfonul central, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ aduc Ón aten˛ia Senatului asisten˛a medical„ ce se asigur„ prin spitalele din municipiul ∫i jude˛ul Arad.

Situa˛ia o apreciem ca deosebit de dificil„, Óntruc‚t cl„dirile spitalelor au fost retrocedate Ón mare parte vechilor proprietari care solicit„ acum chirii exorbitante, chirii pe care institu˛iile sanitare ar„dene, la fel ca ∫i prim„riile nu vor putea s„ le achite.

Trei din cele 7 cl„diri revendicate Ón care func˛ioneaz„ spitalele din municipiul Arad au fost deja retrocedate. Œn spa˛iile restituite fo∫tilor proprietari func˛ioneaz„ un total de 576 de paturi, care asigur„, anual, asisten˛a medical„ pentru un num„r de peste 15.000 de pacien˛i, situa˛ia este Óns„ generalizat„ la nivelul Óntregului jude˛, fiind Ón aceast„ situa˛ie Ónc„ 3 spitale.

Cl„dirile Ón care func˛ioneaz„ Spitalul de psihiatrie din localitatea C„p‚lna∫i, Spitalul TBC din ora∫ul Lipova ∫i mai multe sec˛ii ale Spitalului Matern din Arad au revenit, prin sentin˛e judec„tore∫ti definitive, Ón posesia fo∫tilor proprietari care Ón prezent solicit„ acestor institu˛ii chirii peste cota pie˛ei.

Pentru spitalul din C„p‚lna∫i va fi pl„tit„ o chirie lunar„ de 25.000 lei, iar pentru cel din Lipova autorit„˛ile vor avea de achitat o chirie de 20.000 lei. Managerii ∫i primarii celor dou„ unit„˛i sus˛in c„ nu au la dispozi˛ie la ora actual„ aceste sume.

De asemenea, cele 3 cl„diri Ón care func˛ioneaz„ sec˛ia TBC a Spitalului Clinic Municipal Arad ∫i terenul aferent au fost retrocedate Episcopiei Aradului care percepe o chirie modic„ pentru ca spitalul s„ func˛ioneze Ón continuare.

Alte 5 cl„diri Ón care func˛ioneaz„ spitale au fost revendicate de cultul mozaic, Funda˛ia îCaritatea“ ∫i Federa˛ia Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia. Œn aceste condi˛ii, singura solu˛ie logic„ pentru ie∫irea din criza de spa˛iu este construirea Ón cel mai scurt timp a unui nou spital, cu at‚t mai mult cu c‚t actualul spital jude˛ean nu mai corespunde standardelor de func˛ionare.

At‚t medicii de la acest spital, c‚t ∫i pacien˛ii sunt afecta˛i de aceast„ stare de fapt. Nu este normal ca resursele financiare ∫i a∫a pu˛ine s„ fie folosite pentru achitarea unor chirii uria∫e. Fondurile lunare cheltuite pe aceste chirii pot fi utilizate pentru realizarea unor investi˛ii sau achizi˛ionarea de medicamente, unde, la fel, suntem deficitari.

Solicit Guvernului Rom‚niei, ∫i Ón mod special Ministerului S„n„t„˛ii, ca Ón cel mai scurt timp s„ intervin„ la Arad pentru a reglementa aceast„ situa˛ie care nu poate continua. Realizarea la Arad a unui nou spital la standardele europene este un obiectiv deja aprobat de Guvern, implementarea proiectului este Óns„ prioritar„ pentru comunitatea ar„dean„.

Fiecare lun„ care trece f„r„ a fi realizat acest spital presupune cheltuieli enorme pentru a achita chiriile pentru spa˛iile actuale utilizate.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

V„ mul˛umesc, domnule senator Ardelean.

Œl invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Marius Marinescu:**

îGuvernan˛ii sunt grijulii cu buzunarele «b„ie˛ilor de∫tep˛i» ∫i nep„s„tori cu sinistra˛ii“

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul sus˛ine ast„zi, Ón plenul Senatului, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/2006 care vrea s„ legifereze ∫tergerea de la bugetul de stat a datoriilor de dou„ miliarde euro a 34 de societ„˛i comerciale de stat. Aceast„ ordonan˛„ va ∫terge toate urmele prin care îb„ie˛ii de∫tep˛i“ au furat o parte din cele dou„ miliarde de euro. De ce Guvernul este nep„s„tor ∫i nu scute∫te de datorii pe cet„˛enii care au restan˛e la Óntre˛inere, curent, gaze ∫i nu au bani nici m„car s„-∫i cumpere medicamente?

Este clar c„ îb„ie˛ii de∫tep˛i“ controleaz„ o parte a politicului ∫i folosesc autorit„˛ile statului Ón interes personal. Scutirea de la plata obliga˛iilor fiscale ale acestor societ„˛i reprezint„ o discriminare Óntre societ„˛ile comerciale de stat ∫i private. ™terg‚ndu-se datoriile de la societ„˛ile de stat, acestea nu vor deveni nici competitive, fiind l„sate la dispozi˛ia îb„ie˛ilor de∫tep˛i“.

De ce rom‚nii, la fiecare guvernare, trebuie s„ pl„teasc„ birul îb„ie˛ilor de∫tep˛i“? Curtea de Conturi, S.R.I., Procuratura trebuie s„ ancheteze modul Ón care s-au jefuit dou„ miliarde euro din aceste societ„˛i ∫i s„ recupereze banii, s„ trag„ la r„spundere pe cei vinova˛i.

Trebuie s„ respingem aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i s„ stop„m furtul banului public.

Solicit Ónfiin˛area unei comisii parlamentare de anchet„ pentru a investiga cauzele acumul„rii datoriilor de peste dou„ miliarde de euro.

Œn ultimele zile, indiferen˛a guvernan˛ilor este pl„tit„ de sinistra˛i, care sunt victimele inunda˛iilor ∫i care tr„iesc Ón condi˛ii inumane. Nici p‚n„ ast„zi Guvernul nu a terminat cele 3.000 de case distruse Ón timpul inunda˛iilor din 2006, aproximativ 1.000 de familii nu au un acoperi∫ deasupra capului nici Ón prezent.

Pentru a rezolva problema sinistra˛ilor, voi depune la Senat o propunere legislativ„ sus˛inut„ ∫i de c‚˛iva colegi democra˛i prin care oblig„m Guvernul s„ achizi˛ioneze 1.000 de case mobile modulare ∫i utilate pentru a asigura sinistra˛ilor un trai decent.

Suma necesar„ acestei achizi˛ii este de 10 milioane euro, fiind de 200 de ori mai mic„ dec‚t datoriile la bugetul de stat ale celor 34 de societ„˛i jefuite de îb„ie˛ii de∫tep˛i“.

Domnule pre∫edinte,

Dragi colegi,

Este de datoria noastr„ s„ condamn„m îb„ie˛ii de∫tep˛i“ ∫i s„ ajut„m oamenii nec„ji˛i.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Œnainte de toate a∫ vrea s„ observa˛i ce traseu lung are de str„b„tut un senator care se afl„ Ón fundul s„lii s„ ajung„ aici spre a-∫i ˛ine, eventual, declara˛ia politic„, a∫a Ónc‚t propun s„ ne acorda˛i ∫i nou„ dreptul la ni∫te microfoane mai apropiate, astfel Ónc‚t s„ nu fim obliga˛i s„ m‚nc„m din timpul colegilor no∫tri ∫i din timpul Senatului.

Iat„, declara˛ia mea politic„ este una, fire∫te, nu complex„. Domnul senator Ha∫otti dore∫te ca eu s„ fiu scurt. Eu pot fi ∫i scurt, s„ zic, Ómpotriva Guvernului dumneavoastr„, îno, hai!“.

M„ Óndoiesc c„ totdeauna... Asta s„ i-o spune˛i Ónt‚i lui Homer care nu a spus Ón pu˛ine cuvinte ceea ce avea de spus despre Odiseu sau despre cucerirea Troiei!

O guvernare adev„rat„ Ónseamn„ o politic„ fertil„ a priorit„˛ilor. La noi se amestec„, din p„cate, toate. Nu avem ce ar trebuie s„ avem Ón momentele de criz„. Iat„, mereu evenimentele se succed ∫i ne prind nepreg„ti˛i. Lucrul acesta nu este, desigur, o noutate, dar Ón vremea noastr„ faptele au devenit aproape insuportabile.

Inunda˛iile sunt iar dovezi ale neputin˛ei noastre de a r„spunde provoc„rilor la care orice comunitate este supus„.

Descentralizarea nu poate Ónsemna haotizarea energiilor de replic„, a banilor ˛„rii, a capacit„˛ii de prim ajutor ∫i nici a capacit„˛ii de a crea, r„spunz‚nd mereu provoc„rilor momentane, baza unui ajutor permanent pe care trebuie s„ ∫i-l acorde segmentele statului, segmentele teritoriului ∫i oamenii.

Mereu ne afl„m Ón faza de virginitate Ón raport cu ceea ce ni se Ónt‚mpl„. Parc„ plou„ prima oar„ Ón Rom‚nia, a∫a slab„ reac˛ie au autorit„˛ile! Ne Óntoarcem — ca ∫i colegii no∫tri care vorbesc cu spatele la mine c‚nd eu vorbesc la microfon — cu spatele la evenimente, ∫i asta ne cost„.

Descentralizare nu poate s„ Ónsemne ∫i nu trebuie s„ Ónsemne desresponsabilizare ∫i desolidarizare, confuzie, arbitrariu, anomalie, carnavalul la care sistemul este grotesc ∫i, uneori, Óns‚ngerat.

Nu lipse∫te din tot ce se Ónt‚mpl„, ba chiar este prezent„ Óntr-o propor˛ie important„ inechitatea Rom‚niei Óntr-o grav„ descump„nire, parc„ nimeni nu se afl„ la locul s„u. Inclusiv colegii care vorbesc Ón timp ce...

Da. Numai un moment v„ rog s„ v„ Óntrerupe˛i. Domnule senator Ha∫otti, v„ rog s„ lua˛i loc, domnul senator P„unescu s-a referit deja de dou„ ori la faptul c„ Ól asculta˛i cu o anumit„ parte a corpului...

V„ rog s„ m„ ierta˛i c„ v-am Óntrerupt.

V„ mul˛umesc, domnule Marinescu, pentru declara˛ia prezentat„.

V„ rog respectuos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

™i v„ rog s„ m„ ierta˛i c„ m-a˛i Óntrerupt.

V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ziceam c„ parc„ nimeni nu se afl„ la locul s„u, domnule Ha∫otti, ∫i chiar a∫a era. Chiar dumneavoastr„ v„d c„ nu sta˛i locului. Am pledat Ónainte de 1990 pentru competi˛ia valorilor. Ce folos, Óns„, c„ exist„ ast„zi o competi˛ie a valorilor, dac„ rezultatele ei pe etape nu conteaz„, parc„ nu se re˛in, parc„ nu au semnifica˛ie. Nicio competi˛ie Ón istorie nu are substan˛„ ∫i nu modific„ Ón bine starea general„ dac„ Óndat„ ce se contureaz„ ∫i se clarific„ o ierarhie a valorilor, fie ∫i relativ„, arbitrii nu mai au puterea s„ opreasc„ orice Óncercare de tulburare a respectivei ierarhii, mul˛i pierz„tori sim˛indu-se mobiliza˛i s„ nege rezultatele, s„ reia Ón fals etapele anterioare ∫i s„ aduc„ argumente aberante Ómpotriva c‚∫tig„torilor competi˛iei.

Ei ap„r„ abjectele n„ravuri ale dosarului de cadre atoatest„p‚nitor. Senza˛ia celor ce vor s„ se av‚nte Ón noile b„t„lii este c„ Ónt‚lnesc nici ap„, ∫i nici p„m‚nt, ci noroi, noroi Ón promiscu„ b„ltire. Œn aceste condi˛ii Ón care autoritatea, ∫i Ón primul r‚nd autoritatea ierarhiilor oneste este mereu terfelit„, nu este de mirare num„rul mare de sl„biciuni, de boli, de pr„bu∫iri, de mor˛i din circuitele din toate timpurile ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Iat„ ce vremuri tr„im: nici ursule˛ii Panda nu mai au chef s„ se Ómperecheze! Le e lehamite? S-au Ómboln„vit de neputin˛„? Asta ar trebui s„ ne spun„ ceva.

Sigur, eu a∫ fi putut, ast„zi, s„ ˛in o cuv‚ntare despre semnifica˛ia faptelor tragice din 1907 ∫i, polemiz‚nd politic, s„ chem Ón judecat„ mormintele celor ce au tras Ón ˛„rani. N-ar fi fost absurd, ar fi fost Ón orice caz tardiv ∫i imoral, pentru c„ eu pot s„ ∫tiu acele lucruri, dar nu pot s„ acuz, cum se Ónt‚mpl„, din p„cate, de partea cealalt„ a e∫ichierului politic, nu pot s„ acuz partidele care au preluat succesiunea m„car nominal„ a partidelor aflate, atunci, la putere ∫i a conduc„torilor militari care au tras, p‚n„ la urm„, au primit ordin ∫i au tras ∫i cu tunurile Ón ˛„rani. Nu pot s„-i acuz pe cei de azi de ceea ce au f„cut liderii lor din 1907, dar indiferen˛a politicienilor de ast„zi fa˛„ de ˛„rani ∫i fa˛„ de cei mul˛i, Ón genere, poate fi acuzat„. Este, probabil, ∫i o mo∫tenire ereditar„, este, probabil, ∫i o obsesie, face parte ∫i dintr-un anumit cod existen˛ial. A∫a cred c„ trebuie s„ se poarte unii dintre oamenii politici cu ˛„ranii: s„-i uite ∫i s„-i uite pe cei mul˛i cum i-au uitat pe minerii pe care-i l„udau, pentru c„ s-au r„sculat Ómpotriva lui Nicolae Ceau∫escu, dar au tras Ón ei c‚nd s-au r„sculat Ómpotriva r‚nduielilor str‚mbe din Rom‚nia de dup„ 1989.

Œn fine, acestea toate sunt numai pasaje, ∫i nu îpasaje de trecere“, cum se zice Ón mod gre∫it, pentru c„ îpasaje“ Ónseamn„ chiar locurile pe unde se trece. Acestea sunt doar pasaje! Ce voiam eu, Ón esen˛„, s„ v„ amintesc este c„ la ora de fa˛„, prin mijloace ciudate, Ministerul S„n„t„˛ii Publice, sau cum Ói zice, a pus Ón circula˛ie ∫i vrea s„ legifereze obligativitatea prezen˛ei fierului ∫i a acidului folic Ón p‚ine, a∫a-zisa fortifiere a p‚inii.

Œn leg„tur„ cu acidul folic, nu voi avea neap„rat p„reri, dar sunt Ón sal„ ∫i speciali∫ti, sunt oameni de bun-sim˛ care Ón˛eleg situa˛ia. S-au exprimat, deja,

oameni de calitate, oameni de renume, oameni de ∫tiin˛„, care au spus c„ fierul Ón p‚ine, a∫a cum a fost o mod„ Ón America ∫i a produs mai ales daune, nu reprezint„ o solu˛ie. De altfel, vreau, pentru amuzamentul dumneavoastr„, dac„ amuzament poate fi ceea ce se ob˛ine din studierea unei situa˛ii imposibile cum este aceasta, s„ spun c„ ∫i profesorul H‚ncu, ∫i profesorul Constantin Ionescu-T‚rgovi∫te, oameni de renume din zona nutri˛ioni∫tilor ∫i a bolilor metabolice, sunt categoric, dup„ cum am v„zut ∫i la o recent„ emisiune de televiziune, Ómpotriva acestei abera˛ii. ™i mai e ceva, chiar dac„ ar fi pentru, nu era bine ca, Ónt‚i, ministrul s„n„t„˛ii publice s„-i Óntrebe, pentru ca dup„ aceea s„ propun„ o solu˛ie?

E o afacere, se pare, monstruoas„, care ne oblig„ s„ r„spundem cu acest c‚ntec al meu, s„-i zicem viitor c‚ntec popular, care va circula peste vreo 20 de ani:

- Fier„ria din p‚ine

Ca ni∫te buni ∫i cinici negustori, Consider‚nd pe om cobai ∫i c‚ine, Voi da˛i, min˛indu-l, ca ∫i alteori, Poporului acizi ∫i fier Ón p‚ine.

Dar, dac„ suferi˛i de dor de fier, Ca supliment Ón hrana personal„, De ce nu face˛i rost, prin minister, ™i s„-nghi˛i˛i treptat o nicoval„? Dac„ dori˛i s„ ne hr„ni˛i decent, De ce nu lua˛i ni∫te m„suri urgente, Spre-a ne fortifica, ∫i prin ciment, S„ devenim cu to˛ii monumente?

™i injecta˛i Ón oameni fier-beton,

S„ se-nt„reasc„ patria s„rac„, Œnc‚t, prin cheltuieli de nici un ron, De-a pururi to˛i rom‚nii s„ mai tac„.

Dar Óncerca˛i Ónt‚i ∫i-nt‚i pe voi Aceast„ mincinoas„ moarte vie,

C„ noi ne cerem p‚inea Ónapoi,

™i, declar‚nd otr„vilor r„zboi,

V„ acord„m statut de fier„rie.

Cred c„ trebuie, Ón fine, s„ fim considera˛i ni∫te oameni liberi, care au dreptul s„ se hr„neasc„ a∫a cum cred, au dreptul s„-∫i aleag„ lucrurile pe care vor s„ le m„n‚nce ∫i s„ le bea. Unde ne trezim, la cantin„? Prea mult„ grij„ din partea Guvernului ∫i a Ministerului S„n„t„˛ii Publice, Ón special, mai ales c‚nd este o grij„ incompetent„, Ónseamn„, practic, o ∫tirbire Ón primul r‚nd a demnit„˛ii personale ∫i o minare a s„n„t„˛ii popula˛iei. Obligarea cet„˛enilor s„ m„n‚nce p‚ine cu fier Ónainte ca speciali∫tii s„ fie Óntreba˛i mi se pare o nebunie. Suntem exact Ónaintea momentului Ón care vom hot„rÓ, din nou, s„ nu se mai fac„ avorturi? Sau s„ se avorteze fier!? Balamuc, nu altceva! Batjocur„! Comer˛ de sclavi.

Doamnelor ∫i domnilor,

Undeva, Ón Ardeal, exist„ ∫i Ó∫i face datoria Federa˛ia na˛ional„ a rom‚nilor persecuta˛i etnic, îPro Memoria 1940-1945“ a persecuta˛ilor etnic Ón perioada 1940-1944, ai c„rei membri au fost nu numai chinui˛i de istorie, dar, iat„, ∫i nedrept„˛i˛i prin refuzul de a li se acorda medicamente gratuite ca tuturor persoanelor supuse de-a lungul vremii la tot felul de persecu˛ii.

Am s„ propun ∫i o reglementare Ón aceast„ direc˛ie, pentru c„ eu cred c„ oric‚t de mult i-am iubi pe minoritari, c„rora le acord„m toat„ prietenia ∫i fraternitatea noastr„, p‚n„ la urm„ trebuie s„ ne Óngrijim ∫i de majoritate, chiar devine imoral s„-i uit„m pe cei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 care au tristul dezavantaj de a fi cet„˛eni rom‚ni de na˛ionalitate rom‚n„.

Sigur, s-au rezolvat multe Óntre timp. Astfel, avem ocazia de a vedea c„ prin f‚nt‚nile pe care le-au s„pat, totdeauna, cu g‚ndul la antipozi, ˛„ranii rom‚ni vor putea s„ ajung„ Ón Noua Zeeland„ ∫i, mai t‚rziu, Ón Australia. Acesta este modul Ón care vor putea ajunge ei acolo. Altfel, bucuria c„ nu mai exist„ vize pentru Noua Zeeland„ nu poate fi valabil„ ∫i pentru cei s„raci. Cu ce s„-∫i pl„teasc„ ei drumul Ón Noua Zeeland„? Dar despre asta, mai mult ca scriitor ∫i gazetar.

Aici, ar mai fi ceva de spus. Œn acest haos, pe care am reu∫it s„-l cre„m ∫i s„-l p„str„m, cu sfin˛enie parc„, iat„ ce Ónseamn„ neaten˛ia ∫i lipsa de for˛„ a negociatorilor: tocmai nou„, rom‚nilor, e drept, ∫i bulgarilor, dac„ asta ne poate lini∫ti, ni se ia dreptul la un _roaming_ mai mic atunci c‚nd folosim telefoanele interna˛ionale?! Chiar suntem membri suplean˛i ai Europei? Chiar suntem ultimii nenoroci˛i? Chiar avem negociatori de m‚nec„, nu de m‚n„? Nu avem noi putere Ón bra˛ul cu care facem scanderberg c‚nd ne batem pentru cauza noastr„?

Asta, de fapt, este problema de principiu, pe care vreau s-o subliniez, dincolo de cazuistic„, de∫i chiar cazuistica este mizerabil„: de ce s„ pl„tim noi mai mult? Este intolerabil! ™i aici nu se poate rezolva problema scriind Ón ziare ∫i at‚t, ci merg‚nd mai departe!

Ca ∫i cu chestiunea asta cu taxa de Ónmatriculare. V„d c„ Guvernul e foarte demn ∫i nu ascult„ ce zice Europa. Nu ascult„ ce zice Europa c‚nd e vorba s„ mai pun„ taxe pe popor, dar c‚nd zice Europa ceva ∫i Ón˛elege prost un tembel care merge acolo ∫i pune ˛„ranii ∫i ciobanii s„ se izoleze ∫i s„ nu poat„ s„-∫i fac„ transhuman˛a sau s„-∫i v‚nd„ produsele, atunci Ón˛elege bine ∫i e respectuos cu Europa — prost tradus„ ∫i r„u Ónt‚mpinat„! —, c„ noi suntem europeni. Suntem, din p„cate, bol∫evici c‚nd e s„ le d„m oamenilor ∫i liberali c‚nd e s„ lu„m de la oameni. Dar liberali nu Ón sensul clasic, c„ liberalii erau pentru statul minimal, acesta nu e stat minimal, acesta e stat mult peste maximal! S-a redus acel impozit, cota unic„, a ajuns la 16%, dar s-au Ónmul˛it impozitele. ™i-atunci? Ei, bine, suntem bol∫evici la taxe. Nu cumva s„ fie vreun om care s„ aib„ un ban. Aresta˛i pe oricine nu e falimentar!

Ei bine, problema negociatorilor r„m‚ne esen˛ial„. Deleg„m, din p„cate, oameni slabi s„ ne reprezinte, ∫i asta se r„sfr‚nge Ón via˛a oamenilor simpli, Ón via˛a poporului rom‚n. De-aia ne trebuie competi˛ie a valorilor ∫i respect pentru ierarhia valorilor.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Domnilor colegi,

Am observat ∫i faptul c„ tovar„∫ul Voronin zice c„ ne e mam„. Tovar„∫ul Voronin e mama noastr„. O simpl„ Óntrebare de aici, de la Bucure∫ti: dar mama lui? Mama lui! Nu cumva acest om calc„ orice regul„ de convie˛uire pe harta Europei? Nu cumva micul slugoi revopsit al unui vers din poezia îDoina“ a lui Mihai Eminescu — îVin muscalii de-a c„lare“ — Ó∫i permite cam multe, chiar s„ chinuiasc„ kaghebistic pe cet„˛enii Moldovei, s„-i pun„ la taxe Ón plus, s„ pun„ poli˛ia politic„ pe ei, atunci c‚nd vor vize pentru Rom‚nia? Cred c„ asta a Ónv„˛at-o de la Bucure∫ti, asta cu poli˛ia politic„, nu, nu a Ónv„˛at-o de la centrul conduc„tor, ci tot de unde am Ónv„˛at-o ∫i noi, de la Moscova enkavedist„. E timpul, cred, ca domnul Voronin s„-∫i str‚ng„ mama Ón bra˛e ∫i s„-∫i vad„ de drum!

A∫adar, Ónc„ o dat„, dac„ Voronin e

mama noastr„, eu Óntreb, cu glasul actorului tragic: îdar mama lui?“.

Œn timpul Ón care domnul Voronin face ce face, Pre∫edintele Ungariei vine Ón Rom‚nia ∫i la Alba Iulia este primit f„r„ steagul tricolor ro∫u-galben-albastru, dar cu steagul maghiar. Acum, dup„, se Óncearc„ iar„∫i minimalizarea acestor gesturi. Sigur c„ e o p‚nz„, sigur c„ e un b„˛, se poate zice ∫i a∫a, dar nu cumva Ón acest gest cu dubl„ valoare, pentru c„ e ∫i al Pre∫edintelui Ungariei, dar este ∫i al gazdelor, noi putem vedea dispre˛ul ∫i ura fa˛„ de Rom‚nia unit„, suveran„, fa˛„ de statul na˛ional rom‚n, dispre˛ ∫i ur„ pe care, din p„cate, dumnealui nu e singurul care le nutre∫te, ∫i le mai ∫i afi∫eaz„? Pentru c„ tot Ón vremea aceasta doamna Barki umbl„ prin Rom‚nia, ∫i anume prin Ardeal, ∫i cere maghiarilor s„ nu se mai bat„ Ón Parlament pentru autonomie. Dar unde? Dumneaei vrea s‚nge, da? Poate c„ are dreptate ∫i e Ón situa˛ia personal„ Ón care, din c‚nd Ón c‚nd, probabil, lunar, are ce vrea: s‚nge. S‚nge personal, Óns„.

Nu are dreptul nici doamna Barki, ∫i nici colegul nostru, domnul Markó Béla, s„-i provoace pe maghiari la ni∫te lupte pe care nu ei doi le vor duce. Dac„ luptele acestea vor exista, nu aceste dou„ persoane se vor jertfi. E foarte u∫or s„-i bagi Ón foc pe cei mul˛i ∫i naivi, e mai greu s„ p„strezi bunul-sim˛ ∫i s„ r„m‚i membru loial al Guvernului de la Bucure∫ti nef„c‚nd politica de Ónvr„jbire ∫i de subminare ∫i a Guvernului de la Bucure∫ti, ∫i a statului rom‚n, de fapt, a statului na˛ional unitar rom‚n.

Colegul nostru, domnul Markó, viceprim-ministru al Guvernului pe care-l are statul na˛ional unitar rom‚n, declar„ c„ statul na˛ional unitar e o vechitur„. Ca ∫i c‚nd statul feudal pe care Ól dore∫te d‚nsul ar fi o noutate! Œi dorim feud„ u∫oar„, dar nu Ón Rom‚nia! ™i voi pune aceast„ problem„ ∫i la interpel„ri ∫i Óntreb„ri. Prea nu ne r„spunde, prea se face c„ nu-l intereseaz„, c„ nu conteaz„ aceast„ pozi˛ie criminal„ a sa, de Ónvr„jbire, de separatism, de provocare a unui s‚nge care nu trebuie s„ curg„ dec‚t Ón om, acolo unde a pus Dumnezeu m‚na pe lut ∫i l-a f„cut om.

O propunere care vine de la Academia Interna˛ional„ îMihai Eminescu“, pre∫edinte, profesorul universitar Ion Deaconescu. El ne roag„ s„ cerem redeschiderea procesului Noica, Dinu Pillat, Steinhardt, Paleologu Ón care 22 de personalit„˛i au fost condamnate politic, unele au ∫i murit Ón deten˛ie, altele ∫i-au pierdut o mare parte din via˛„ Ón aceast„ deten˛ie. 22 de volume exist„ la C.N.S.A.S., din ce ne spune profesorul Deaconescu, ∫i Dosarul nr. 10.962 se afl„ Ón arhiva S.R.I. Acest dosar ar l„muri multe dintre misterele, dintre enigmele, mai bine zis, ale perioadei care ne-a premers ∫i s-ar vedea ∫i cine au fost cei ce i-au b„gat Ón pu∫c„rie, ∫i s-ar vedea ∫i cine au fost cei ce au suferit, ∫i, poate, s-ar explica ∫i unele sl„biciuni ale c‚torva dintre cei Óntemni˛a˛i, ei Ón fa˛a presiunii istoriei cu ∫enile ∫i cnut.

Dar pentru c„ nu vreau, totu∫i, s-o lungesc foarte mult, a∫ spune Ón final o Ón˛elepciune a unui mare scriitor, un evreu polonez, Stanislaw Jerzy Lec care, parc„, ni s-a adresat fiec„ruia dintre noi: îBravo, b„iete, ai spart zidul cu capul. Acum s„ te v„d ce ai s„ faci Ón celula cealalt„“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

Mul˛umesc domnului senator P„unescu pentru interven˛ia d‚nsului. Domnul senator P„unescu a vorbit 19 minute.

Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat Ói mai r„m‚ne un minut, ∫i o s„ v„ rog s„ hot„r‚˛i cine vorbe∫te.

Mai sunt Ónscri∫i domnul senator Ion Toma, domnul senator Radu Cristian Georgescu ∫i domnul senator Sever ™ter.

Œl invit la microfon pe domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, microfonul central.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ziua de 1 ianuarie a constituit un moment de referin˛„ Ón istoria poporului rom‚n, fiind tratat„ a∫a cum, de regul„, ∫tiu rom‚nii s„-∫i trateze marile s„rb„tori. A fost un entuziasm general, Pre∫edintele Rom‚niei ∫i-a reiterat salutul ∫i urarea c„tre noi, muritorii, de a tr„i bine, ∫i-a exprimat speran˛a c„ odat„ cu intrarea noastr„ Ón Uniunea European„, odat„ cu venirea fondurilor comunitare c„tre Rom‚nia lucrurile se vor Ómbun„t„˛i Ón mod substan˛ial.

Asist„m, Óns„, din p„cate, de trei luni Ón cur‚nd Óncheiate la un adev„rat colaps politic Ón care s„rmana noastr„ ˛ar„ abia dac„ mai poate naviga.

îM‚ndr„-i corabia, demn e c‚rmaciul!“ era un text care a f„cut carier„ literar„ pe vremuri Ón Festivalul na˛ional îC‚ntarea Rom‚niei“. Ast„zi, parafraz‚nd, putem spune: îLa a∫a c‚rmaci, a∫a corabie!“, pentru c„ dezastruos, ∫i nu altfel poate fi calificat modul Ón care politicienii la nivel de v‚rf de la noi din ˛ar„ Ón˛eleg ce s-a Ónt‚mplat cu adev„rat la 1 ianuarie 2007.

Dezastruoas„ poate fi calificat„ pozi˛ia Pre∫edintelui Rom‚niei fa˛„ de institu˛iile fundamentale ale statului, Domnia Sa fiind, a∫a cum s-a mai spus, principalul vinovat de aceast„ stare de lucruri. Nu mai pu˛in, Óns„, trebuie s„ constat„m c„ orgoliile politice care, de ce s„ nu recunoa∫tem, s-au reg„sit din abunden˛„ ∫i Óntr-o tab„r„ ∫i Ón alta au f„cut imposibil„ coexisten˛a Ón cadrul acestei alian˛e a celor dou„ forma˛iuni politice care au dat un examen sever cu promisiuni mari Ón fa˛a electoratului ∫i, dac„ am fi sinceri, ceea ce Ón urm„ cu o perioad„ de timp era anun˛at„ ca moartea clinic„ a coali˛iei, Ón acest moment, probabil, o putem considera ca decuplare de la aparate.

Nu este nimic Ómbucur„tor Ón ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia pentru c„, odat„ cu v‚nzoleala de la nivelul Guvernului care va fi format, va urma o perioad„ de v‚nzoleal„ Ón cadrul jude˛elor, Ón cadrul diferitelor direc˛ii de subordonare ale jude˛elor, Ón care, practic, pozi˛iile cheie vor fi redistribuite Ón conformitate cu noul profil guvernamental.

Va fi greu ∫i, din p„cate, travers„m un timp Ón care sensibilit„˛ile rom‚nilor sunt at‚t de mari, ideea de nedreptate este at‚t de profund„, setea de adev„r este devastatoare, iar noi, clasa politic„, vede˛i c„ nu ar„t cu degetul pe nimeni, nu g„sim alt„ solu˛ie dec‚t aceea de a fi martori pasivi, unii, sau tributari activi, al˛ii, la o chestiune pe care, trebuie s„ recunosc, probabil c„ ve˛i fi

de acord, nu ne-am dorit-o niciunul dintre noi, ba mai mult, nici nu am crezut c„ se poate Ónt‚mpla.

Am s„ Ónchei, doamnelor ∫i domnilor, spun‚ndu-v„ c„, Ón urm„ cu o anumit„ perioad„ de timp, distinsul domn Markó Béla spunea c„ este dispus s„ participe la orice fel de guvernare cu condi˛ia ca Ón acea guvernare s„ nu se g„seasc„ Partidul Rom‚nia Mare. Œi transmit domnului Markó Béla c„ Ón leg„tur„ cu posibilitatea r„m‚nerii U.D.M.R.-ului la guvernare Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i rezerv„ dreptul de a vedea c‚t„ Ón˛elepciune este Ón alc„tuirea acestui guvern ∫i de a se pronun˛a ulterior. V„ mul˛umesc.

™i eu mul˛umesc domnului senator Dinescu. Œl invit la microfon, dac„ este Ón sal„, pe domnul senator Dan Sab„u.

Microfonul central, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se va referi totu∫i la reforma din s„n„tate. Chiar dac„ pachetul de legi privind reforma s„n„t„˛ii a fost deja adoptat, mi-am Óng„duit s„-mi intitulez declara˛ia politic„ de ast„zi îNevoia continu„ de reform„ Ón s„n„tate“. De ce? Tocmai pentru c„, Ón opinia mea, mai avem multe de f„cut Ón acest domeniu at‚t de sensibil Ón egal„ m„sur„ pentru pacien˛i, c‚t ∫i pentru cei care lucreaz„ Ón sistemul sanitar. La ace∫tia din urm„ doresc s„ m„ refer Ón mod deosebit ast„zi, cu perspectiva ca, Ón primul r‚nd, cei men˛iona˛i s„ fie ∫i ei beneficiarii acestei reforme.

Sistemul medical rom‚nesc se afl„ Ón plin proces de schimbare de mentalitate care solicit„ timp, r„bdare, dar ∫i perseveren˛„, Ón pofida imprevizibilului sau a rezisten˛ei cu care se confrunt„ Ón mod inevitabil. Este un fapt Óndeob∫te cunoscut ∫i recunoscut.

Œn aceast„ perioad„ dureroas„ a tranzi˛iei, medicina rom‚neasc„, ca ∫i alte domenii, de altfel, a avut de parcurs un drum sinuos, cu obstacole adesea greu de Ónvins, malpraxis inutil, scandaluri medicale de pres„, pres„ medical„ de scandal, deturnare de fonduri, subfinan˛are, subfinan˛are ∫i, mai ales, subfinan˛are!

A∫a cum se cunoa∫te, succesul unei reforme depinde Ón bun„ m„sur„ ∫i de modul Ón care este primit„ sau privit„.

Conform unui recent studiu sociologic av‚nd ca tem„ calitatea vie˛ii profesionale a personalului sanitar ∫i tendin˛a de migra˛ie pentru munc„, doar 6,5% din personalul sanitar are o p„rere bun„ despre func˛ionarea sistemului, Ón timp ce 76,3 dintre reponden˛i consider„ c„, Ón prezent, condi˛iile de lucru nu ofer„ posibilitatea de a presta un act medical de calitate.

Œn aceast„ ordine de idei, consider c„ se impune mai mult dec‚t oric‚nd Ón condi˛iile actuale ale integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ s„ se acorde o aten˛ie sporit„ Ómbun„t„˛irii infrastructurii necorespunz„toare la ora actual„, spitale neacreditate, aparatur„ dep„∫it„ ∫i insuficient„, precum ∫i asigur„rii unor venituri corespunz„toare personalului din sistem al c„rui standard economic este, din p„cate, nesatisf„c„tor. Pentru c„, de ce s„ nu recunoa∫tem, plecarea la munc„ Ón str„in„tate a unui num„r din ce Ón ce mai mare dintre cei care lucreaz„ Ón sistemul sanitar este determinat„ Óndeosebi de veniturile insuficiente, ceea ce Ón mod inevitabil poate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 conduce Ón viitorul apropiat la o lips„ semnificativ„ grav„ de personal sanitar.

Doresc s„ m„ opresc ∫i la c‚teva paradoxuri din sistemul medical. Salariile mici, dar ∫i nediferen˛iate Ón func˛ie de risc ∫i performan˛„, uniformizarea veniturilor, malpraxis Óns„ diferen˛iat semnificativ, la venituri egale specialit„˛ile chirurgicale achit„ sume duble comparativ cu celelalte specialit„˛i, lipsa asigur„rilor de risc, demnitari care se opereaz„ Ón str„in„tate, oameni de r‚nd — cu ghilimele — care se opereaz„ Ón str„in„tate.

Nu Ón ultimul r‚nd, a∫ atrage aten˛ia asupra unui alt aspect, acela legat de necesitatea schimb„rii mentalit„˛ilor la nivelul personalului medical, implicit continuarea perfec˛ion„rii profesionale, c„ci, din p„cate, conform aceluia∫i studiu men˛ionat, doar 27% dintre reponden˛i ∫i-au declarat preocuparea pentru o informare sus˛inut„ Ón domeniul lor profesional. Tot la capitolul schimbare de mentalitate, a∫ sublinia faptul c„ reforma va fi deplin„ dac„ ∫i noi — noi, poten˛iali pacien˛i — vom privi cu al˛i ochi oamenii din sistemul sanitar pentru c„, Ón definitiv, reforma se face cu oamenii din sistem pentru oameni.

Tuturor celor care lucreaz„ Ón s„li de opera˛ii, Ón laboratoare sau Ón cabinete medicale, Ón medicina intern„ sau imagistic„, salv‚nd vie˛i ∫i vindec‚nd multe suferin˛e, trebuie s„ li se ofere, cel pu˛in, dot„rile tehnice performante, dar, Ón mod obligatoriu, ei trebuie s„ aib„ ∫i venituri salariale corespunz„toare, pentru c„ numai Ón aceast„ formul„ actul medical va putea fi, Óntr-adev„r, de calitate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Dan Sab„u pentru declara˛ia politic„ prezentat„. Œl invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.-P.D. Microfonul central, v„ rog.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

™ti˛i foarte bine faptul c„, Ón urm„ cu o lun„ ∫i jum„tate, un grup de intelectuali impresionant nu at‚t prin num„r, c‚t mai ales prin solida reputa˛ie a fiec„rui semnatar Ón parte a dat girul unui apel, cum se spunea, îcontra restaura˛iei“.

Departe de mine inten˛ia de a m„ lansa aici Ón fa˛a dumneavoastr„ Óntr-o analiz„ a textului respectiv, fie ∫i numai pentru faptul c„ apelul a fost pe larg ∫i cu mare ardoare discutat Ón presa noastr„ cu argumente ∫i de pe pozi˛ii pro, ∫i contra.

Remarc, Ón schimb, ∫i nu sunt singurul Ón aceast„ postur„, c„, practic, cel Ón jurul c„ruia stima˛ii intelectuali semnatari ai apelului s-au sim˛it datori s„ fac„ un veritabil zid de solidaritate este nimeni altul dec‚t actualul Pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, v„zut, pur ∫i simplu, Ón ipostaza de unicul, citez: îcavaler f„r„ pat„ ∫i prihan„ de pe scena politic„ autohton„“.

Domnia Sa este, din perspectiva apelului, un personaj aproape mesianic, atacat de cohorte de tic„lo∫i ∫i de becisnici care, vezi, Doamne!, se simt viza˛i de spada drept„˛ii ridicat„ de la Cotroceni Ómpotriva corup˛iei de vocea demn„ a primului pre∫edinte rom‚n care a cerut desecretizarea tuturor arhivelor Securit„˛ii ∫i care, Ón plus, a condamnat recent, Ón apel ni se spune c„ îprintr-un

discurs exemplar“, am Óncheiat citatul, a condamnat recent comunismul ∫i ravagiile defunctului regim. Œn context cu corolarul absolut firesc al acestor t„m‚ieri ∫i ode cum nu ne-a fost dat s„ mai auzim de pe vremea ultimului pre∫edinte comunist al Rom‚niei, nu putea fi dec‚t catalogarea drept ru∫inoas„, am citat exact din textul din apel, a tentativei, citez: îde aplicare a procedurii de demitere a Pre∫edintelui Rom‚niei“, pe care, personal, nu o prea aprob, ac˛iune politic„ aflat„ Óns„ Ón plin„ derulare ∫i pe care ilu∫trii semnatari o consider„, citez din nou: îf„r„ absolut niciun motiv temeinic“.

Doamnelor ∫i domnilor,

Este aproape de prisos s„ precizez c„ nu am nici cel mai mic g‚nd de a contesta dreptul oric„rui cet„˛ean al ˛„rii noastre, cu at‚t mai pu˛in al elitei intelectuale, de a se pronun˛a Ón for public Ón favoarea sau Ómpotriva unuia sau altuia dintre actorii principali ai scenei politice.

Pe de alt„ parte, Óns„, Ón virtutea aceluia∫i sacrosanct drept la opinie personal„, Ómi Óng„dui s„ spun c„ apelul mi-a produs o mare decep˛ie, Óntruc‚t el este, Óndr„znesc s„ afirm, expresia abdic„rii de la condi˛ia definitorie a intelectualului, aceea de a supune analizei critice faptele ∫i personajele care se manifest„ Ón orice societate.

A abandona atitudinea critic„, Ón sens constructiv, ∫i a sus˛ine necondi˛ionat ceva sau pe cineva nu cred c„ este demn de blazonul intelectualit„˛ii, ba, chiar, dimpotriv„.

Œn plus, consider c„ o asemenea atitudine este cu at‚t mai de neÓn˛eles, cu c‚t, monitoriz‚nd o serie de publica˛ii rom‚ne∫ti, am descoperit cu surprindere c„ unii dintre semnatarii apelului aveau Ón urm„ cu c‚˛iva ani cu totul alte opinii despre cel elogiat f„r„ rezerve ast„zi.

Am constatat, astfel, c„ intelectuali care Ón perioada coali˛iei C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., 1996-2000, criticau vehement oportunismul, spuneau d‚n∫ii, deciziilor politice ale liderilor P.D. — ∫i ve˛i vedea la cine m„ refer — ∫i demascau presiunile exercitate de c„tre mini∫trii democra˛i asupra partenerilor de guvernare din acea epoc„ sunt aceia∫i semnatari ai apelului îcontra restaura˛iei“. ™i atunci, pun Óntrebarea fireasc„: unde este consecven˛a acestora intelectuali care una afirmau ieri, ∫i cu totul altceva ast„zi?! ™i mai da˛i-mi voie s„ m„ mir c„ intelectualii care au scris mii de volume ap„r„ cu fervoare pe cineva care se pare c„ nu are o apeten˛„ foarte, foarte mare pentru lectur„. S„pt„m‚nilor urm„toare vor urma ∫i alte citate din ace∫ti intelectuali, Óncep, Óns„, ast„zi, cu domnul Cristian Preda, actual consilier al pre∫edintelui B„sescu, fost consilier al pre∫edintelui Emil Constantinescu, acum o lun„ reprezenta Guvernul de pe aceast„ banc„. ™i voi fi c‚t se poate de obiectiv, voi da exclusiv citate.

Afirma domnul Cristian Preda Ón articolul intitulat îTotalitarismul voios“ din nr. 26 al îRevistei 22“ din iulie 1998, referindu-se la interviurile luate politicienilor dup„ meciurile de fotbal, c„ îla r‚ndul s„u, Traian B„sescu a folosit o retoric„ populist„ minabil„, ministrul transporturilor a vorbit mai Ónt‚i despre solidaritatea sa cu durerea ∫i necazurile celor de acas„, apoi despre participarea Domniei Sale la bucuria victoriei sportive“ — B„sescu zburase Óntre timp la Toulouse, neuit‚nd s„ adauge c„ se va Óntoarce imediat Ón zonele calamitate din centrul ˛„rii.

îRevista 22“, nr. 39 din 1999, acela∫i domn Cristian Preda: îfunc˛ionarea coali˛iei“ — N.B. coali˛ia C.D.R.-P.D.U.D.M.R. — îa inversat rolurile stabilite ini˛ial, P.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 p„c„lindu-∫i adversarii ∫i ajung‚nd s„ fie adev„ratul st„p‚n al situa˛iei, algoritmul este r„sturnat“.

îRevista 22“, februarie 1998, îÓn opinia liderului P.D., Traian B„sescu, Mihai Darie este un fost securist cinstit“ — spunea domnul Traian B„sescu — î∫i poate s„ fac„ parte din P.D., pentru c„ legea interzice doar partidele fasciste...“.

Decembrie 2004, tot îRevista 22“, articolul îDup„ 5 ani ∫i 5 zile“: îB„sescu a tratat dosarul european ca un Óncep„tor“ — acum este consilier la Cotroceni! —, îimediat dup„ alegerea sa ca pre∫edinte, invitat s„ participe la Consiliul European de la Bruxelles, B„sescu a comis prima sa gaf„ cer‚nd redeschiderea negocierilor la capitolele «Concuren˛„» ∫i «Energie». Ambele solicit„ri ale domnului B„sescu au fost pripite“.

Œn acela∫i articol, alt citat: îredeschiderea negocierilor ar fi Ónsemnat redefinirea Óntregului calendar al ader„rii. B„sescu nu ∫i-a dat Óns„ seama de acest lucru, pentru c„ miza pe data de 1 ianuarie 2007, mai mult dec‚t at‚t, el s-a dovedit str„in de con˛inutul capitolelor a c„ror negociere o solicita“.

Œnc„ un citat din acela∫i articol: îTraian B„sescu a sugerat la conferin˛a de pres„ ce a urmat reuniunii de la Bruxelles men˛inerea negociatorului ∫ef“ — aten˛ie! stima˛i colegi de la P.S.D. — îVasile Pu∫ca∫ Ón viitoarea echip„ guvernamental„, de∫i se str„duie∫te s„ impun„ un guvern al Alian˛ei P.N.L.-P.D. Dac„ nu a fost o glum„“ — spunea Cristian Preda —, îpropunerea lui B„sescu este Óngrijor„toare.“

îRevista 22“ din 2005, Ón articolul îVorbe goale ∫i stat de drept“, pornind de la mesajul din partea Uniunii Europene prezentat de comisarul pentru extindere Olli Rehn, referitor la o posibil„ am‚nare cu un an a ader„rii Rom‚niei la UE, Cristian Preda scrie: îRenun˛‚nd la reclama˛ia sa Ómpotriva procurorilor Ónaintea unei clarific„ri serioase a rela˛iei dintre P.S.D. ∫i P.N.A., B„sescu face un r„u statului de drept. Œn plus, cum el nu a f„cut reclama˛ia Ón calitate de primar, ministru ori pre∫edinte, ci de cet„˛ean, r„ul Ói afecteaz„ Ón mod nemijlocit pe cet„˛eni, ei sunt priva˛i astfel nu doar de adev„rul despre v‚nzarea flotei“ — mi se face p„rul m„ciuc„! —, îci de condi˛ia de cet„˛eni ai unui stat de drept, adic„ european.“

Œn sf‚r∫it, îRevista 22“ din februarie 2005, Ón articolul îConflict la v‚rf“, s„ vede˛i ce premoni˛ie a avut domnul Cristian Preda referindu-se la dezacordul pre∫edinte— premier asupra anticipatelor, autorul scrie, Óntre altele: îDac„ pre∫edintele declan∫eaz„ o criz„“ — ∫i a declan∫at — îcare duce la retragerea unui partid din actuala coali˛ie cvadripartid„, atunci votul parlamentarilor asupra remanierii este automat Ón func˛iune. Pe de alt„ parte, este perfect posibil ca ∫i pre∫edintele s„ fie izolat. Dac„ premierul insist„ asupra men˛inerii Guvernului Ón structura sa actual„ sau Ón formula politic„ fixat„ la Ónceputul anului trecut, atunci Traian B„sescu poate fi l„sat singur.“ Unica solu˛ie la care mai poate recurge Ón asemenea caz este influen˛area deciziei Ón Partidul Democrat. B„sescu nu a ascuns niciodat„ faptul c„ dore∫te s„-∫i men˛in„ influen˛a asupra partidului pe care l-a dirijat din mai 2001 p‚n„ Ón decembrie 2004.

Vor urma s„pt„m‚nile viitoare citate suculente ∫i ale altor intelectuali.

Mul˛umesc ∫i eu domnului Puiu Ha∫otti pentru interven˛ia prezentat„. Œl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pe domnul senator Ion Toma.

Din timpul acordat grupului parlamentar mai ave˛i un minut, domnule senator.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îNumai pensionar s„ nu fi!“

Avem patru milioane de pensionari care nu au reu∫it nici Ón aceast„ iarn„ s„-∫i pl„teasc„ facturile la Óntre˛inere, energie, gaze ∫i telefoane. Statul la cozi la farmacie pentru un pumn de medicamente a devenit, din p„cate, un lucru obi∫nuit pentru milioane de oameni. ™i Ón tot acest timp actuala guvernare Ó∫i demonstreaz„ Ónc„ o dat„ incompeten˛a ∫i dezinteresul fa˛„ de problemele sociale ale popula˛iei, inclusiv ale pensionarilor, nereu∫ind s„ distribuie excedentul de 505,9 milioane euro Ónregistrat la bugetul de pensii. Aceast„ sum„ ar fi Ónsemnat 110 euro Ón plus anual pentru fiecare pensionar, sum„ care ar fi reprezentat 10,4% fa˛„ de pensia medie din anul trecut.

Ace∫ti oameni care tr„iesc de pe o zi pe alta au ajuns Ón pragul disper„rii. Un grup de pensionari din jude˛ul Olt mi-a trimis un memoriu care reflect„ starea dezastruoas„ Ón care se afl„. Dau citire acestui material — îManifest pentru s„n„tate al pensionarilor“.

Marea mas„ a pensionarilor, care reprezint„ circa 30% din popula˛ia ˛„rii, tr„ie∫te Ón suferin˛„ ∫i neajunsuri. Am a∫teptat vreme Óndelungat„ s„ fie mai bine, dar, din p„cate, nu s-a Ónt‚mplat. Suntem, prin defini˛ie, oameni Ón˛elep˛i ∫i r„bd„tori, dar ∫i r„bdarea noastr„ are limite.

Am ajuns la cap„tul puterilor, iat„ de ce v„ transmitem, deocamdat„, un protest pa∫nic.

St„m ∫i ne Óntreb„m ce inim„ mai ave˛i, guvernan˛i ∫i parlamentari? Cum pute˛i s„ v„ bate˛i joc de oamenii am„r‚˛i Ón halul acesta?

S„ nu uit„m atitudinea dumneavoastr„ fa˛„ de noi Ón ultimul an, atitudine care, de fapt, este o continuare a celei de p‚n„ acum. De∫i statul are organe abilitate care urm„resc situa˛ia deceselor, totu∫i, nu ∫tim din ce motive ne-a˛i c„rat b„tr‚ni ∫i bolnavi zile Óntregi pe la ghi∫eele institu˛iilor pentru a demonstra c„ nu am murit. Ne min˛i˛i c„ ne da˛i medicamente compensate! Fals! Apuc„ medicamente compensate c‚˛iva care Óncap Ón plafon, ceilal˛i pl„tesc integral pre˛ul acestora. Voi tr„i˛i Ón cadrul plafonului?

Œnc„lca˛i f„r„ niciun pic de ru∫ine Constitu˛ia ˛„rii, ∫i iat„ de ce: la capitolul îDrepturi“, art. 16 din Constitu˛ie, este scris: îcet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri“. Exist„ o lege dup„ care se pensioneaz„ unii, iar pentru al˛ii exist„ legi de pensioare speciale. Spre exemplu, un muncitor calificat la ALRO, I.P.A., ELECTROCARBON, T„b„c„rie îCorabia“, care a lucrat o via˛„ Ón condi˛ii grele are o pensie de mizerie, iar al˛ii, care au de˛inut diverse func˛ii, au pensii mai mari ca muncitorii care sunt Ónc„ activi Ón c‚mpul muncii.

Dac„ asta Ónseamn„ echitate social„, nu putem dec‚t s„ le ar„t„m obrazul, spun‚nd: ru∫ine celor care au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Ónf„ptuit aceste f„r„delegi ∫i care vorbesc de egalitate ∫i nediscriminare!

Se m„resc mereu taxele ∫i impozitele, cre∫te galopant pre˛ul la energie electric„, combustibil, gaze naturale. V„ Óntreba˛i, domnilor guvernan˛i ∫i parlamentari, de unde suport„m aceste cre∫teri? Nu crede˛i c„ este un mod de pauperizare a bie˛ilor pensionari, ∫i nu numai?

Ministerul Finan˛elor inventeaz„ taxe noi ∫i le m„re∫te pe cele vechi. Unele dintre taxe sunt ilegale. Spune˛i-i domnului ministru al finan˛elor c„ acciza se percepe Ón cadrul opera˛iunii de comer˛, ∫i nu pe ˛uica ˛„ranilor pe care o are Ónc„ Ón cas„. A mai fost un ministru care introdusese taxa pe scaun, c„ ne Óntreb„m: de unde dracu’ scoate˛i dumneavoastr„ at‚˛ia mini∫tri?

A˛i avut grij„ s„ alinia˛i pre˛urile la toate produsele la nivelul Uniunii Europene, unele chiar au dep„∫it pre˛urile. Am putea spune c„ este corect dac„ a˛i fi adus la nivelul Uniunii Europene salariile ∫i pensiile. Nu vede˛i ce politic„ promova˛i, nu v„ d„ de g‚ndit de ce pleac„ rom‚nii ∫i de ce cre∫te Ón sondaje Becali? V„ spunem noi, pentru c„ ne-am s„turat de voi ∫i de politica voastr„.

A˛i privatizat pe sume infime unit„˛i care, chipurile, erau nerentabile. Cei care le-au cump„rat nu au f„cut retehnologiz„ri sau alte lucruri, au f„cut un singur lucru...

Domnule senator, Óntruc‚t a˛i dep„∫it, o s„ v„ rog frumos s„ concluziona˛i.

## **Domnul Ion Toma:**

Dou„ secunde, ∫i am terminat.

...au dat afar„ firmele c„pu∫„ Ón spatele c„rora erau potenta˛ii politici.

Domnilor guvernan˛i,

Stima˛i colegi,

Acest grup de oameni este reprezentativ pentru to˛i pensionarii din Rom‚nia, ace∫ti oameni au ajuns la cap„tul r„bd„rii ∫i ne cer prin îManifestul pentru s„n„tate al pensionarilor“ ca m„car Ón ceasul al 12-lea s„ le Óntindem o m‚n„ de ajutor.

Sper s„ avem capacitatea de a g„si solu˛ii ∫i de a le oferi acestor oameni un trai mai bun, altfel nu vom reu∫i dec‚t s„ confirm„m Ónc„ o dat„ dezam„girea lor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator Toma.

O s„-i rog pe colegii din Grupul parlamentar al P.S.D., domnul Radu Cristian Georgescu ∫i domnul Sever ™ter, s„ se Ónscrie pentru viitoarea ∫edin˛„ la declara˛ii politice.

Œl invit la microfon pe ultimul Ónscris pe list„, domnul senator Constantin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Microfonul central, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu a∫ fi vrut s„ fac aceast„ declara˛ie politic„ dac„ ast„zi nu ar fi intervenit Ón agenda mea o mic„ curiozitate legat„ de finalitatea scrisorii pre∫edintelui Traian B„sescu Ón care solicit„ Parlamentului un punct de vedere Ón ceea ce prive∫te necesitatea unui referendum pentru votul uninominal.

A∫ putea s„ numesc, generic, Óntr-un fel, îAgita˛ie politic„ inutil„“ aceast„ declara˛ie politic„ a mea, plec‚nd de la faptul c„ ce s-a dorit ∫i ce se va Ónt‚mpla sunt dou„ lucruri cu totul ∫i cu totul legate.

Pre∫edintele Traian B„sescu a trimis o scrisoare Parlamentului prin care cere consultarea Parlamentului, votul Parlamentului Ón leg„tur„ cu organizarea unui referendum pentru ca poporul s„-∫i spun„ p„rerea Ón leg„tur„ cu votul uninominal.

De la bun Ónceput, vreau s„ spun c„ Ón textul scrisorii, pe l‚ng„ faptul c„ dorea acest scrutin popular, pre∫edintele Traian B„sescu stabilea ∫i un _dead line_ Ón a doua parte a lunii martie, lucru care de la bun Ónceput trebuie s„ constat c„ a fost o fals„ problem„, pentru c„ din punct de vedere tehnic ∫i organizatoric nu se putea realiza.

Pe de alt„ parte, vorbind despre votul uninominal ∫i despre votul popular referitor la votul uninominal, este clar c„ ∫i pre∫edintele, precum noi, to˛i, ∫tim c„ vot uninominal, ca sintagm„, nu se reg„se∫te Ón niciun fel de tratat juridic ∫i nu a mai fost folosit nici m„car Ón administra˛ie. Ca atare, este vorba de scrutin uninominal sau alte sintagme de acest gen, iar votul, ca atare, se poate face Ón diverse moduri.

Pre∫edintele B„sescu a ∫tiut foarte bine c„, p‚n„ la urm„, chiar ∫i dup„ un scrutin popular, legea Ón sine, care s„ stabileasc„ modalitatea de vot, formula de vot, va ajunge tot la Parlament.

Tot Parlamentul care este unica putere legislativ„ din ˛ar„ trebuie s„ fac„ acest act legislativ. Are deja inten˛ia s„-l fac„. Exist„ voin˛„ politic„, exist„ ∫i o anumit„ aplecare asupra acestor probleme legate de o variant„ a unui scrutin uninominal, sunt partide care au depus Ón Parlament diverse forme. Dar dup„ o analiz„ pu˛in mai profund„ consider c„ pre∫edintele B„sescu a Óncercat dou„ lucruri majore, ∫i anume: Ón primul r‚nd, s„ arunce Ón curtea Parlamentului vina unei tergivers„ri a elabor„rii acestei legi, ∫tiind c„ sunt diverse discu˛ii pro ∫i contra legate de o asemenea lege ∫i, Ón al doilea r‚nd, categoric afirm de la aceast„ Ónalt„ tribun„ c„ a vrut s„ Óngroape votul uninominal.

Deci pre∫edintele Traian B„secu, Ón opinia mea, nu ∫i-a dorit acest vot uninominal, Ón accep˛iunea exprim„rii dumnealui. De ce? Pentru c„ este foarte clar c„ nu ar fi fost un referendum valid, iar invaliditatea acestui referendum ar fi condus la Óngroparea ideii de vot uninominal.

Sigur c„ aceast„ scrisoare a pre∫edintelui a presupus foarte multe discu˛ii, foarte multe dezbateri, s-a propus ∫i un vot care s-a dovedit a fi ∫i acesta invalid.

Œmi pun Óntrebarea: ce se va Ónt‚mpla zilele urm„toare c‚nd se presupune, probabil miercuri, c„ va fi un nou vot dat Ón plenul Camerelor reunite, ∫i nici de aceast„ dat„ proiectul de hot„r‚re elaborat de Parlament, care Ón forma lui actual„ presupune c„ nu ne putem da acordul privind organizarea unui referendum, Óntruc‚t presupune cheltuieli inutile de c‚teva zeci de milioane ∫i finalitatea lui nu va fi cea pe care ∫i-o dore∫te dumnealui... Pentru c„ mi-e greu s„ cred, ∫i mi-e greu s„ cred, Ón acela∫i timp, c„ pre∫edintele Traian B„sescu va putea s„ adune 9 milioane de oameni la un vot pe o tem„ care, sincer s„ fiu, prive∫te doar o parte a popula˛iei, ∫i nu 9 milioane.

De aceea, Partidul Conservator, chiar la dezbateri pe aceast„ tem„, ∫i-a exprimat punctul de vedere, c„ nu a fost de acord ∫i nu este de acord cu un referendum, ci rezolvarea se g„se∫te la Parlament, iar ini˛iative Ón acest sens, discu˛ii politice pe aceast„ tem„ au existat ∫i trebuie doar finalizate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Sigur c„ culpabilizarea Parlamentului este o tem„ de actualitate pentru pre∫edintele Traian B„sescu, sigur c„ ∫i societatea civil„ a fost angrenat„ Ón acest joc politicianist ∫i sigur c„ ne va veni greu s„ demonstr„m acum c„, de fapt, pre∫edintele nu a dorit un referendum real pentru vot uninominal, ci doar c„ a dorit Óngroparea acestui vot uninominal.

Œn consecin˛„, Ói cer pre∫edintelui Traian B„sescu s„ ne exonereze de alte dezbateri, de alte ∫edin˛e de plen pentru vot ale Camerelor reunite, pentru c„ v„ garantez c„ nu va fi aprobat nici de aceast„ dat„, din cauza anumitor influen˛e obiective ∫i subiective politice.

Œl rog pe pre∫edintele Traian B„sescu s„ trimit„ o scrisoare prin care s„ Ó∫i retrag„ solicitarea ini˛ial„ de a se organiza un referendum, ca s„ putem ∫i noi s„ scoatem din agend„ acest punct, m„ refer la votul Ón plenul Camerelor reunite, ∫i nu la stabilirea unui sistem nou de vot uninominal Óntr-o formul„ care va fi agreat„ de c„tre Parlament, s„ trimit„ aceast„ scrisoare, revin, pentru a nu ne mai supune cheltuirii inutil a timpului, unei agita˛ii politice inutile, fapt dovedit ∫i Ón ultima ∫edin˛„ a Birourilor permanente ale Camerelor reunite, c‚nd absolut toat„ lumea a fost de acord s„ solicit„m o scrisoare Ón acest sens pre∫edintelui, ca s„ clarific„m problema. Doar Partidul Democrat a sus˛inut c„ nu trebuie s„ d„m un r„spuns prin vot Ón Parlament.

Consider c„ e o energie cheltuit„ degeaba, consider c„ nu se va ajunge dec‚t la acela∫i rezultat ∫i Ól rog Ónc„ o dat„ pe pre∫edintele Traian B„sescu s„ ne dea o m‚n„ de ajutor s„ rezolv„m aceast„ problem„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Constantin Gheorghe.

Cu aceasta, declara˛iile politice, punctul 1 pe ordinea de zi s-a Óncheiat.

Stima˛i colegi,

Œnainte de a trece la adoptarea ordinii de zi, am un apel s„ v„ adresez: v„ rog pe to˛i s„ scoate˛i cartelele din aparat ∫i s„ le reintroduce˛i, pentru c„ a fost o problem„ Ón leg„tur„ cu resetarea calculatorului, pentru a putea vedea dac„ avem cvorum de ∫edin˛„.

Deci v„ rog s„ scoate˛i cartela ∫i s„ o introduce˛i Ónc„ o dat„, ∫i rog secretariatul s„-mi dea prezen˛a pe ecran. Din p„cate, figureaz„ 59 de senatori prezen˛i.

Œl rog pe domnul secretar Constantin Gheorghe s„ fac„ apelul nominal.

Microfonul central, v„ rog.

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi, permite˛i-mi s„ fac apelul nominal.

Antonie ™tefan Mihail.

## **Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Este la Comisia special„ pentru modificarea ∫i completarea regulamentului, lucreaz„ ∫i aceast„ comisie acum ∫i este acolo.

|Antonie ™tefan Mihail|prezent| |---|---| |Apostol Neculai|prezent| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|prezent|

|Arion Viorel|prezent| |---|---| |Athanasiu Alexandru|europarlamentar| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Blaga Vasile|Guvern| |Bobe∫ Marin|absent| |Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton|prezent„<br>prezent| |C‚rlan Dan|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Cintez„ Mircea|absent| |Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai|europarlamentar<br>europarlamentar| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|absent| |Cozm‚nc„ Octav|prezent| |Cre˛u Corina|europarlamentar| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|absent| |DÓncu Vasile|europarlamentar| |Duca Viorel Senior|prezent| |Dumitrescu Ion Mihai|absent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent| |Dumitru Constantin<br>Eckstein Kovács Péter|prezent<br>prezent| |Fekete Szabó Andras Levente<br>Filipescu Teodor<br>Florescu Ion<br>Flutur Gheorghe|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Frunda György<br>Funar Gheorghe<br>G„ucan Constantin<br>Geoan„ Mircea Dan<br>Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin<br>Ha∫otti Puiu<br>Ila∫cu Ilie<br>Iliescu Ion<br>Ilu∫c„ Daniel<br>Ion Vasile<br>Iorga Nicolae<br>Iorgovan Antonie|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Io˛cu Petru Nicolae<br>Iv„nescu Paula Maria<br>Jurcan Dorel<br>Loghin Irina<br>Lupoi Mihail|prezent<br>prezent„<br>absent<br>absent„<br>delega˛ie| |Mardare Radu C„t„lin<br>Marinescu Marius<br>Markó Béla|prezent<br>prezent<br>Guvern| |Mele∫canu Teodor Viorel<br>Mereu˛„ Mircea|prezent<br>absent| |Mih„escu Eugen<br>Mih„ilescu Petru ™erban|europarlamentar<br>absent| |Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|europarlamentar| |Moraru Ion|prezent| |Mor˛un Alexandru Ioan|europarlamentar| |Neagoe Otilian|prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Neagu Nicolae absent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu absent P„curaru Paul absent P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru absent Pete ™tefan prezent Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide prezent Sab„u Dan absent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie delega˛ie Str„til„ ™erban Cezar absent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc europarlamentar ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil europarlamentar ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tomoiaga Liliana Lucia absent„ Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana europarlamentar fiÓrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent

Stima˛i colegi, suntem, practic, Ón cvorum de lucru. Vreau s„ v„ informez c„ din totalul de 137 senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a Ón sal„ 77. Suntem Ón cvorum, 21 de colegi sunt absen˛i, motivat, la Guvern, europarlamentari sau Ón delega˛ie.

Stima˛i colegi, v„ propun s„ trecem la aprobarea ordinii de zi pentru ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. Dac„ fa˛„ de proiectul ordinii de zi pe care l-a˛i primit exist„ observa˛ii?

Domnul senator Funar, microfonul central, v„ rog.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Probabil c„ a˛i aflat, ast„zi, c„ prim-ministrul Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu, ∫i pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal a anun˛at c„ a murit Alian˛a D.A. dintre P.N.L. ∫i P.D.

Las la latitudinea domnului pre∫edinte de ∫edin˛„ dac„ consider„ necesar s„ p„str„m sau nu un moment de reculegere...

Dumnezeu s„-i ierte toate p„catele!

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ nu este o propunere formal„ pentru amendarea ordinii de zi, a∫a c„ o s„ v„ rog, stima˛i colegi, s„ lua˛i loc ∫i s„ v„ pronun˛a˛i prin vot dac„ sunte˛i de acord cu ordinea de zi propus„, sau nu.

Deci o s„ v„ rog s„ vota˛i.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 39 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.

V„ propun s„ aprob„m programul de lucru.

Dup„ declara˛iile politice care au durat p‚n„ la ora 17,00, urmeaz„ ca de la ora 17,00—17,10 p‚n„ la ora 18,10 s„ intr„m pe dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi, urm‚nd ca Óntre orele 18,10 ∫i 19,30 s„ avem Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Œmi permit s„ v„ informez c„ la ∫edin˛a de ast„zi, Óntreb„rile, interpel„rile ∫i r„spunsurile vor fi Ón transmisie radio.

V„ supun la vot programul de lucru de ast„zi pentru lucr„rile Ón plen.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 57 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat.

O s„-l rog, Ón continuare, pe domnul senator Viorel Duca Senior, care ∫i-a manifestat dorin˛a s„ fac„ o declara˛ie Ón plen, s„ ia cuv‚ntul de la microfonul central. Microfonul central, v„ rog.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Distin∫i colegi,

A∫ vrea s„ v„ re˛in aten˛ia doar pentru c‚teva minute, pentru a v„ spune c„ la data de 9 martie am semnat adeziunea ca membru al Partidului Na˛ional Liberal, iar, Óncep‚nd de ast„zi, voi face parte din Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

V„ mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

™i eu v„ mul˛umesc. Declara˛ia dumneavoastr„ a fost notat„. Stima˛i colegi...

Domnul senator Antonie Iorgovan. Microfonul 3, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Nu cred c„ Óncalc regulile dac„ v„ rog ca pozi˛ia 15 din ordinea de zi s„ o vot„m acum.

Despre ce este vorba la pozi˛ia 15? Este o propunere care s-a f„cut Ón Senatul trecut, ca respectiva ini˛iativ„ legislativ„ guvernamental„ s„ fie retrimis„ Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s„ mai ∫lefuim un pic raportul.

Este la punctul 15, ∫i mi-e team„ c„ nu o s„ ajungem, domnule pre∫edinte, Ón ora cu pricina. Data trecut„ a r„mas vot Ón suspensie, deoarece ne-am num„rat Ón sal„ ∫i nu prea eram suficien˛i.

Deci v-a∫ ruga s„ supune˛i aceast„ decizie votului.

## Stima˛i colegi,

Este o propunere, relativ tardiv„, a domnului senator Iorgovan, dar a∫ vrea s„ v„ consult dac„ sunte˛i de acord s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu propunerea de introducere a punctului 15 ca punctul 2 pe ordinea de zi, ca primul punct pe care s„-l discut„m Ón procesul legislativ.

Dac„ nu sunt obiec˛ii, o s„ v„ rog s„ vota˛i...

Pardon, domnul senator Funar, v„ cer scuze! Œntotdeauna o s„ m„ uit spre dumneavoastr„ c‚nd Óntreb dac„ sunt obiec˛ii sau nu.

V„ rog. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Cred c„ este bine-venit„ propunerea f„cut„ de c„tre domnul senator Iorgovan, Óns„, v-a∫ ruga, Ónainte de a supune la vot, domnule pre∫edinte, s„ consulta˛i ordinea de zi de ast„zi ∫i s„ remarca˛i c„ sunt c‚teva proiecte de lege care intr„ de m‚ine Ón aprobare tacit„ ∫i Ón ipoteza Ón care am lua punctul 15 imediat dup„ punctul 2 risc„m ca aceste legi s„ treac„ cu aprobare tacit„. Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Este vorba de legile care sunt men˛ionate la punctele 3, 4, 5, 6, 7.

Cred c„ dac„ domnul senator Funar va da dovad„ de spirit de cooperare, nu vom avea nicio problem„ s„ le trecem.

V„ rog, domnule senator Funar. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am primit o precizare din partea colegilor de la P.S.D.: este vorba numai de votul de retrimitere la comisie. Œn condi˛iile acestea, propunerea este bine-venit„.

V„ cer scuze! Eu credeam c„ dumneavoastr„ asculta˛i ∫i pe al˛ii c‚nd vorbesc ∫i a˛i Ón˛eles c„ este vorba, pur ∫i simplu, de un vot de trimitere la comisie.

V„ cer scuze, nu am ∫tiut. V„ reconfirm c„ despre asta este vorba.

Deci, dac„ sunte˛i de acord, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. Punctul 15 devine punctul 2.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 68 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, aceast„ modificare a fost aprobat„.

Œnainte de a trece concret la abordarea acestui punct, fost 15, de pe ordinea de zi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ con˛inutul notei urm„toare, pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2006 privind unele m„suri referitoare la asigur„rile sociale de stat ∫i asigur„rile sociale de s„n„tate;

— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea cazierului fiscal;

— Lege pentru completarea art. 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 37/2006 privind reorganizarea activit„˛ii de protec˛ie a plantelor ∫i carantin„ fitosanitar„;

— Lege privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum ∫i Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Rom‚nia;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 175/2005 pentru modificarea unor acte normative care reglementeaz„ activitatea Ón domeniul sanitar;

— Lege pentru acceptarea unor amendamente la anexa la Conven˛ia privind facilitarea traficului maritim interna˛ional (FAL), adoptat„ la Londra la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendat„, adoptate de c„tre Comitetul de Facilitare al Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale prin Rezolu˛ia FAL.6(27) la Londra la 9 septembrie 1999 ∫i Rezolu˛ia FAL.7(29) la Londra la 10 ianuarie 2002.

V„ mul˛umesc pentru r„bdare ∫i v„ invit acum, stima˛i colegi, s„ ne aplec„m asupra punctului 15 de pe ordinea de zi — Proiect de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Propunerea care ne-a fost prezentat„ de domnul senator Antonie Iorgovan, Ón numele Grupului parlamentar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 al P.S.D., a fost de a supune la vot retrimiterea la comisie.

Domnul senator George Sabin Cuta∫. Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i noi vom sus˛ine retrimiterea la comisie, cu un singur amendament. Avem rug„mintea ca domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ dea un raport c‚t se poate de repede, pentru a se Óntoarce Ón plen. Eu zic c„ o s„pt„m‚n„... Deci ar putea s„ o ia Ón discu˛ie s„pt„m‚na aceasta, ∫i s„pt„m‚na viitoare s„ avem un raport. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, pre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Microfonul 1, v„ rog.

De principiu, de acord cu retrimiterea, dar f„r„ aceste termene. Nu s-a explicat foarte bine de ce trebuie retrimitere. Este un proiect la care am lucrat luni de zile, este un proiect important.

Deci f„r„ acest termen de o s„pt„m‚n„.

V„ mul˛umesc frumos.

Stima˛i colegi,

Eu v„ propun o formul„ de compromis Ón care s„ vot„m retrimiterea la comisie, cu apelul ca la comisie s„ se fac„ toate diligen˛ele necesare pentru ca proiectul s„ revin„ Ón plen c‚t mai repede cu putin˛„, f„r„ a fixa, Óns„, un termen concret.

Dac„ nimeni nu contest„ aceast„ propunere, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Deci retrimitere la comisie a proiectului de lege privind aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cu 55 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, retrimiterea la comisie a fost aprobat„, cu rug„mintea, domnule senator Eckstein Kovács Péter, s„ face˛i dovad„ de diligen˛ele necesare pentru a retrimite c‚t mai rapid raportul Ón plen.

O s„ rog colegii din U.D.M.R. s„-i spun„ domnului pre∫edinte Eckstein Kovács Péter despre ce am vorbit.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Trecem la vechiul punct 2 de pe ordinea de zi — Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentului adus la Conven˛ia privind comer˛ul interna˛ional cu specii s„lbatice de faun„ ∫i flor„ pe cale de dispari˛ie, adoptat„ la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferin˛„ a P„r˛ilor la Gaborone la 30 aprilie 1983.

Raportul este din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.

Ini˛iator, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor. Am Ón˛eles c„ particip„ doamna Ana Lucia Varga, secretar de stat, Ón calitate de ini˛iator.

Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10, v„ rog.

## **Doamna Lucia Ana Varga** — _secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Rom‚nia a aderat la Conven˛ia pentru comer˛ul interna˛ional cu specii s„lbatice de faun„ ∫i flor„ pe cale de dispari˛ie prin Legea nr. 69/1994. Amendamentul Gaborone la Conven˛ia CITES, care a fost adoptat la a patra Ónt‚lnire a Conferin˛ei P„r˛ilor din 1983, face posibil„ aderarea ∫i a organiza˛iilor de integrare economic„ regional„ ∫i permite Comunit„˛ii Europene s„ devin„ parte la conven˛ie.

De∫i Uniunea European„ este Ón prezent una dintre cele mai mari pie˛e din lume pentru speciile listate Ón anexele Conven˛iei CITES, aceasta nu poate avea un rol determinant Ón cadrul Conven˛iei CITES, deoarece nu este Ónc„ parte la conven˛ie.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, precum ∫i recomand„rile Comisiei Europene Ón sensul accept„rii acestui amendament, a fost Óntocmit proiectul de lege al„turat, pe care v„ rug„m s„-l adopta˛i. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna secretar de stat Varga. Domnul senator Aurel Simionescu, v„ rog, pe scurt, s„ ne prezenta˛i raportul favorabil, f„r„ amendamentele comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este un raport de admitere, f„r„ amendamente, argumentele nu le mai reiau, le-a spus doamna secretar de stat.

Este o lege ordinar„, iar Senatul este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

A˛i ascultat cuv‚ntul ini˛iatorului, raportul comisiei. Dac„ sunt Óntreb„ri pe care dori˛i s„ le adresa˛i ini˛iatorului?

Domnul senator Funar? Nu.

Dezbateri generale, v„ rog.

Domnul senator Aurel Ardelean.

V„ rog, microfonul 1.

Recent, Uniunea Interna˛ional„ de Conservare a Naturii analiz‚nd aceast„ problem„ a solicitat o aprobare pozitiv„. Deci ea vine s„ Ónt„reasc„ sistemul de protec˛ie a speciilor, ∫i grupul nostru parlamentar este de acord cu aceast„ propunere.

Mul˛umesc domnului senator Ardelean.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

Nu pare s„ fie cazul.

Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, o s„ v„ supun la vot raportul, care este un raport favorabil, f„r„ amendamente ∫i, odat„ cu raportul, proiectul de lege pentru acceptarea amendamentului respectiv.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 V„ rog frumos s„ lua˛i loc ∫i s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i. ™i domnii senatori Basgan... ∫i doamna senator. V„ rog s„ vota˛i favorabil.

Cu 61 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentului adus la Conven˛ia privind comer˛ul interna˛ional cu specii s„lbatice de faun„ ∫i flor„ pe cale de dispari˛ie, adoptat„ la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferin˛„ a P„r˛ilor la Gaborone la 30 aprilie 1983.

V„ propun s„ trecem la fostul punct 3. Este vorba de un Proiect de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006 privind protec˛ia social„ acordat„ persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructur„rii ∫i reorganiz„rii unor societ„˛i na˛ionale, regii autonome, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Din partea ini˛iatorilor, domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„. Microfonul 10.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare protec˛ia social„ acordat„ persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. M„surile prev„zute Ón proiectul de lege au Ón vedere atenuarea impactului social al proceselor de restructurare ∫i reorganizare, protec˛ia social„ a persoanelor concediate ∫i determinarea accept„rii postdisponibilizare a unor activit„˛i necesare Ónchiderii ∫i conserv„rii minelor.

Prezentul proiect de lege reglementeaz„ faptul c„ persoanele disponibilizate vor beneficia de urm„toarele drepturi: la momentul concedierii, respectiv a Óncet„rii contractului individual de munc„, de o sum„ egal„ cu un salariu mediu net pe economie din luna ianuarie a anului Ón care s-a produs concedierea, indemniza˛ie de ∫omaj, stabilit„ potrivit reglement„rilor legale Ón vigoare, respectiv, venit lunar de completare.

Sumele necesare pentru acordarea drepturilor prev„zute Ón prezentul proiect de ordonan˛„ de urgen˛„ se suport„ din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ propunem adoptarea prezentului proiect. A∫ vrea s„ v„ spun c„ acest proiect a fost discutat la momentul respectiv cu partenerii sociali ∫i asumat ca atare.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, Ól rog pe domnul pre∫edinte Prodan.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ propune un raport de admitere cu o anex„ care cuprinde amendamentele respinse.

E Ón regul„. At‚t, domnule senator Prodan?

Am spus: raport de admitere cu o anex„ cuprinz‚nd...

OK. V„ mul˛umesc.

Sunt Óntreb„ri adresate ini˛iatorului? Dac„ nu... Œntreb„ri? Domnul Gheorghe Funar. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, am doar dou„ Óntreb„ri pentru reprezentan˛ii Guvernului.

Prima dintre ele. C‚te persoane beneficiaz„ de pe urma acestei Ordonan˛e de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006?

A doua Óntrebare. Care este suma acordat„ beneficiarilor Ón baza acestei ordonan˛e? Suma total„! V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Mai sunt alte Óntreb„ri? Nu pare s„ fie cazul. Œl rog pe domnul secretar de stat s„ r„spund„. Microfonul 10.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu putem spune de ast„zi sau atunci c‚nd a fost emis„ ordonan˛a care va fi num„rul de beneficiari. Asta depinde de fiecare autoritate sau minister care are Ón subordine unit„˛i pentru care se vor adopta de-a lungul anului hot„r‚ri de guvern cu privire la restructurare ∫i organizare. Ca atare, nu v„ putem spune nici care este cifra.

Exist„ o estimare, dac„ vre˛i, o propunere, o presupunere c„ ar fi vorba undeva Óntre 10.000-15.000 de persoane, dar asta se materializeaz„ numai la sf‚r∫itul anului dac„, a∫a cum spuneam, autorit„˛ile care au Ón subordine unit„˛i care vor intra Ón reorganizare vor face disponibiliz„ri p‚n„ la aceast„ cifr„.

## V„ mul˛umesc.

E Ón regul„? Atunci, trecem la dezbateri generale. Domnul senator Antonie. Microfonul 2.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt pentru aceast„ ordonan˛„, Óntruc‚t ea reglementeaz„ acordarea m„surilor de protec˛ie social„ pentru persoanele concediate colectiv de participarea pe toat„ perioada acord„rii venitului lunar de completare la serviciile pentru stimularea ocup„rii ∫i de formare profesional„.

Urm„rind lista-anex„ Ón care sunt trecute aceste unit„˛i, localit„˛ile Ón care se reg„sesc, vom vedea c„ foarte multe dintre acestea sunt monoindustriale ∫i localit„˛i care depind, realmente, de aceste unit„˛i. Vom reg„si aici Anina, Abrud, ™tei, Moldova Nou„ ∫i a∫a mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 departe, care depind foarte mult de aceast„ ordonan˛„ ∫i de aplicarea ei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, domnul senator Popescu, apoi domnul senator Marius Marinescu. Microfonul 3.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din capul locului vreau s„ v„ spun c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006 vine s„ Ónlocuiasc„ un alt act normativ Ón materie, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003. Din acest punct de vedere, ordonan˛a pare s„ fie necesar„ ∫i ra˛ional„.

Nu ne mai pronun˛„m Ón aceea∫i manier„ Ón ceea ce prive∫te faptul c„ aceast„ ordonan˛„ face din capul locului o discriminare Óntre sectorul de stat ∫i sectorul privat, ea aplic‚ndu-se doar celor disponibiliza˛i din sectorul de stat.

Aceast„ chestiune ar trebui s„ stea Ón aten˛ia factorilor de resort, ∫i Ón viitor s„ trat„m Ón mod egal disponibiliza˛ii din sectorul de stat ∫i disponibiliza˛ii din sectorul privat, cu at‚t mai mult cu c‚t to˛i contribuie la plata fondului de ∫omaj.

Nu ni se pare ra˛ional„ aceast„ ordonan˛„ ∫i din cauza faptului c„ ea vine ∫i restr‚nge drepturile acordate celor disponibiliza˛i la cuantumuri minime fa˛„ de alte acte normative care operau Ón materie. Am anun˛at deja Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, vreau s„ amintesc, Ón acela∫i sens, Ordonan˛a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de ap„rare sau Legea nr. 174/2006 privind m„surile de protec˛ie social„ a personalului disponibilizat din ROMSILVA.

Din acest punct de vedere, consider„m c„ prevederile ordonan˛ei Ón ceea ce prive∫te drepturile acordate celor disponibiliza˛i sunt cu totul insuficiente, ceea ce a recunoscut, Ón ultim„ instan˛„, ∫i Guvernul prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007, care vine ∫i modific„ aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006.

Din acest punct de vedere, am fi Ómpotriva Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006, dar dat fiind faptul c„ ea vine ∫i este amendat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 ∫i dat fiind faptul c„ asta este singura lege, singura ordonan˛„ care opereaz„ Ón aceast„ materie suntem nevoi˛i s„ fim de acord cu prevederile ei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator Popescu.

Œnainte de a da cuv‚ntul domnului senator Marinescu, vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ punctul urm„tor se refer„, Óntr-adev„r, la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007, care este tot de modificare a acestui regim ∫i ar fi bine s„ avem o opinie pe ansamblul celor dou„ documente.

din Uniunea European„, iar cet„˛enii care au probleme sociale, care sunt disponibiliza˛i, ∫i nu numai, s„ fie ajuta˛i ∫i altfel. Spre exemplu s„ existe o subven˛ionare integral„ pentru energie electric„, pentru gaze ∫i chiar pentru plata abonamentului telefonic.

Deci consider c„ este bine-venit acest proiect legislativ, dar ar trebui suplimentat ∫i cu alte ajutoare c„tre ace∫ti n„p„stui˛i de soart„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc. Din partea P.D. este propunerea sau personal„?

## **Domnul Marius Marinescu**

**:**

Personal„!

Personal„. V„ mul˛umesc.

Mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

V„ propun s„ trecem la analiza raportului.

Œn anexa la raport, care este un raport de admitere, avem mai multe amendamente respinse, 5. Vom Óncepe cu acestea.

Domnul Gheorghe Funar, la amendamentul 1. Se sus˛ine? Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La art. 4 alin. 1 propun eliminarea finalului acestui articol, fa˛„ de textul ini˛iatorului care a prev„zut c„ îpot beneficia de prevederile prezentei ordonan˛e de urgen˛„ numai persoanele care au Óncheiate contracte individuale de munc„ cu societ„˛ile prev„zute la art. 1 cu cel pu˛in 24 de luni Ónainte de concediere“.

Nu aveau de unde ∫ti cet„˛enii respectivi c„ aceste societ„˛i na˛ionale, regii, companii, ∫i a∫a mai departe vor face concedieri colective, efectuate ca urmare a restructur„rii ∫i reorganiz„rii. Nici cei care i-au angajat nu le-au precizat c„ Óntr-un interval de doi ani de zile se va ajunge la aceste concedieri colective.

Ca atare, eu propun s„ se elimine partea final„ a art. 4 alin. 1 ∫i îto˛i salaria˛ii care au Óncheiate contracte individuale de munc„ s„ beneficieze de prevederile acestei ordonan˛e, indiferent c‚nd s-au angajat“.

Argumentul Guvernului nu ˛ine, pentru c„ dup„ apari˛ia ordonan˛ei nu s-au mai f„cut alte angaj„ri, deci nu mai pot fi al˛i beneficiari.

V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles. V„ mul˛umesc.

Din partea ini˛iatorului? Domnul secretar de stat D„nil„.

Microfonul 10.

Domnul senator Marinescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Consider c„ proiectul de lege este bine-venit, dar nu este suficient ∫i ar trebui s„ lu„m ∫i noi modelul ˛„rilor

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ limit„ de 24 luni, vom vedea la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 c„ se modific„, are o justificare, anume c„ nu pot da 24 de luni, s„ spunem, venit de completare pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 cineva care este angajat cu o lun„ Ónainte, tocmai pentru a evita abuzurile care pot ap„rea a fost introdus„ aceast„ limit„. De altfel, vreau s„ v„ spun c„ aceast„ limit„ este, Óntr-un anume fel, mai aproape de spiritul chiar al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, de care vorbea domnul senator, Ón care limita era 1 ianuarie 2005.

Evident c„ Ón 2008 ar fi Ónsemnat 36 de luni, nu 24 de luni. Deci aceast„ limit„ are ca scop s„ nu existe poten˛iale influen˛e, Ón sensul Ón care cineva care este angajat cu o zi Ónainte de disponibilizare prime∫te 24 sau 20 de luni, apoi, venit de completare.

De altfel, a∫a cum spunea ∫i domnul senator, aceste programe au fost cunoscute din timp, nu se poate spune c„ exista ignoran˛„ Ón acest domeniu.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei dori˛i vreun comentariu, domnule pre∫edinte?

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ sus˛ine punctul de vedere al Guvernului ∫i este pentru respingerea amendamentului domnului Funar.

La dezbateri pe amendament, din partea grupurilor sau a senatorilor dore∫te cineva? Domnul senator Gheorghe.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ precizez c„ este un punct de vedere personal, pe care Ól fac Ón calitate de senator.

Cred c„ forma propus„ de colegul Funar este mai aproape de realitate. Vreau s„ v„ aduc aminte c„ exist„ un obicei tradi˛ional Ón societ„˛ile de stat, care se rezum„ Ón sintagma îultimii sosi˛i, primii pleca˛i“.

Este vorba ∫i de management, la o adic„. Sunt societ„˛i cu capital majoritar de stat sau integral de stat. Cine se face vinovat pentru faptul c„ au fost angaja˛i ni∫te oameni datorit„ necesit„˛ii ocup„rii acelor locuri de munc„, ∫i acei angaja˛i, ultimii sosi˛i, care trebuie s„ fie primii pleca˛i, s„ nu-∫i primeasc„ aceste drepturi? Nic„ieri Ón Codul muncii sau Ón legisla˛ie nu se vorbe∫te dec‚t de o acordare de drepturi ∫i de vechimea Ón munc„, nu vechimea Ón angajare.

De aceea, eu zic c„ ar fi bine s„ reflect„m pu˛in. Solu˛ia propus„ de domnul Funar ∫i motiva˛ia pe care o are sunt, din punctul meu de vedere, corecte, dar oricum am privi lucrurile, Ón situa˛ia aceasta, corup˛ia tot poate exista, domnule coleg Funar, ∫i Óntr-un caz, ∫i Ón cel„lalt. Eu m„ refer doar la faptul c„ angajatul nu poate fi discriminat din cauza acestui proiect de lege pentru aprobarea ordonan˛ei, pentru c„ nic„ieri Ón legisla˛ia rom‚n„ nu se face referire dec‚t la vechimea Ón munc„ ∫i drepturile aferente.

## Mul˛umesc frumos.

A∫ vrea s„ fie Ón˛eles c„ ceea ce este reglementat prin aceast„ ordonan˛„ nu aduce atingere contractului colectiv de munc„.

Dac„ Ón contractul colectiv de munc„ sunt negociate drepturi la disponibilizare, aceast„ ordonan˛„ nu aduce atingere acelor reglement„ri. De exemplu, dac„ Ón contractul colectiv de munc„ sunt prinse 12 salarii la plecare, pe care le pl„te∫te angajatorul, asta nu Ónseamn„ c„ pierde ceva din ceea ce este reglementat, acordat ca protec˛ie social„ prin aceast„ ordonan˛„. Deci s„ nu confund„m lucrurile. Indiferent, Óns„, de ce scrie Ón contractul colectiv de munc„, pentru cei care au avut vechime Ón aceast„ unitate Ón care au loc disponibiliz„ri, trebuie s„ ˛in cont de faptul c„ cei care au o anumit„ vechime nu Ó∫i mai pot g„si cu u∫urin˛„, nu se mai pot reintegra cu u∫urin˛„ Ón pia˛a muncii. Cine s-a putut reintegra cu u∫urin˛„ Ón ultimul an Ón pia˛a muncii, Ón mod cert se va reintegra Ón acest an cu mai mult„ u∫urin˛„ dec‚t cineva care are, de exemplu, 5 ani, ∫i am s„ dau aici un exemplu, poate, la o societate de stat care nu mai produce demult sau ale c„rei produse nu mai au c„utare pe pia˛„.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Am Ón˛eles, v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, a˛i ascultat lu„rile de pozi˛ie ∫i argumentele. O s„ v„ supun la vot primul amendament respins. Dac„ vota˛i îpentru“, sunte˛i Ón favoarea amendamentului domnul senator Funar, dac„ vota˛i îÓmpotriv„“, evident, nu sprijini˛i.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 31 de voturi pentru, 15 Ómpotriv„, 10 ab˛ineri...

Trebuie s„ supun la vot, nu a Óntrunit 35 de voturi. V„ cer scuze, Ónc„ o dat„. O s„ resupun la vot amendamentul.

Stima˛i colegi, o s„ v„ rog pe to˛i cei care sunte˛i Ón sal„ s„ vota˛i. Dac„ vota˛i îda“, sprijini˛i amendamentul domnului Funar, dac„ vota˛i înu“, vota˛i Ómpotriv„. Nu are importan˛„ cum hot„r‚˛i, v„ rog, Óns„, s„ v„ exercita˛i dreptul de vot.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i.

Doamna senator Nicolai, v„ rog s„ vota˛i.

Din p„cate, amendamentul nu a trecut, regret acest lucru, a Óntrunit numai 28 de voturi pentru...

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

A˛i pronun˛at numele doamnei senator Norica Nicolai ∫i nu am fost atent. Ne-a˛i ˛inut de vorb„ ∫i nu am fost atent.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu amendamentul mai exist„ alte lu„ri de pozi˛ie?

Dac„ nu mai sunt, domnule secretar de stat D„nil„, dori˛i s„ comenta˛i?

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

N-am ∫tiut c„ sunte˛i at‚t de sensibil la numele doamnei Nicolai Ónc‚t...

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Sunt, domnule pre∫edinte, prin meserie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

Bine.

Stima˛i colegi, atunci, cu tot respectul, la rug„mintea domnului senator P„unescu, supun a treia oar„ amendamentul la vot.

V„ rog, to˛i colegii s„ v„ exercita˛i dreptul de vot. Dac„ vota˛i îda“, sprijini˛i amendamentul, dac„ vota˛i înu“, sunte˛i Ómpotriva amendamentului.

V„ rog frumos s„ vota˛i. Dac„ ar putea...

Pronun˛ un nume, dar nu mai...

Domnule Eckstein Kovács Péter, dac„ a˛i fi amabil s„ vota˛i ∫i dumneavoastr„, domnul Vasilescu...

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ exercita˛i dreptul de vot, amendamentul domnului Funar.

V„ rog s„ vota˛i.

Regret foarte mult, amendamentul nu a trecut, Óntrunind numai 32 de voturi pentru, 29 Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

Trecem la amendamentul de la num„rul curent 2, domnul senator Funar, un amendament la art. 4 alin. 2. Microfonul num„rul 2, v„ rog.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

A∫a cum men˛ionam ∫i la amendamentul anterior, s„ nu confund„m ceea ce este negociat ∫i prins prin contractele colective de munc„ cu ceea ce se primea ∫i s-a primit p‚n„ acum de la bugetul de ∫omaj.

A∫a cum ve˛i vedea, Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 sunt dou„ salarii, a∫a cum au fost oferite ∫i de Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 8/2003. Aceast„ sum„ este oferit„ la disponibilizare ∫i nu este singura sum„ pe care angajatul disponibilizat o prime∫te. Deci nu poate fi nicicum vorba de 24 de salarii.

Nu trebuie s„ v„ ascund c„ sunt contracte colective de munc„ Ón care sunt prinse asemenea reglement„ri, dar, repet, acelea sunt pl„tite de c„tre angajatorul care face disponibilizarea. Ce este prins Ón ordonan˛„ este ce se pl„te∫te de la bugetul pentru ∫omaj. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul Prodan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Amendamentele mele de la numerele curente 2 ∫i 3 sunt corelate cu cele de la num„rul curent 1. Dac„ s-a apreciat c„ nu este cazul s„ beneficieze oamenii de aceste ajutoare, f„c‚ndu-se o discriminare ∫i Ón func˛ie de data angaj„rii, alt„ discriminare Ón Rom‚nia, care nu se reg„se∫te Ón Constitu˛ie, eu renun˛ la amendamentele de la numerele curente 2 ∫i 3.

Dac„ sunte˛i amabil, amendamentul de la num„rul curent 4.

La num„rul curent 4 nu renun˛, domnule pre∫edinte, onorat Senat, pentru c„ este o adev„rat„ sfidare pe care o propune ini˛iatorul, ∫i anume, pentru persoanele concediate Ón condi˛iile acestei ordonan˛e se asigur„ ca drepturi la momentul concedierii îo sum„ egal„ cu un salariu mediu net pe economie din luna ianuarie a anului c‚nd s-a f„cut concedierea“.

Compara˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, aceast„ sum„, circa 300 ∫i ceva, cel mult 400 de lei, cu suma de 600 milioane lei, care este dat„ pe lun„, respectiv, 7,2 miliarde lei pe an, pentru un singur cet„˛ean, care nu a fost concediat, celebrul prin˛ Radu Duda de Hohenzollern-Veringen.

Guvernul sus˛ine c„ nu are suport financiar c‚nd este vorba de 10.000 de oameni, iar unui singur cet„˛ean, care nu a fost concediat, Ói dau at‚˛ia bani c‚t la 10.000 de oameni.

Ca atare, am venit cu un amendament la art. 7, persoanele concediate s„ beneficieze de o sum„ egal„ cu 24 de salarii medii nete, a∫a cum s-au dat, de pild„, la poli˛i∫ti ∫i la al˛i cet„˛eni care au fost angaja˛i la stat.

Mul˛umesc domnului senator Funar pentru propunere. Din partea ini˛iatorului, dac„ vre˛i s„ r„spunde˛i, microfonul 10.

Mul˛umim, domnule pre∫edinte.

Comisia nu sus˛ine amendamentul, ∫i sus˛ine punctul de vedere al Guvernului.

## V„ mul˛umesc.

Mai dore∫te cineva s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu amendamentul? Dac„ nu, o s„ v„ supun la vot amendamentul domnului senator Funar, care figureaz„ la num„rul curent 4. Este un amendament la art. 7.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot dac„ sprijini˛i amendamentul sau nu.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentul a Óntrunit numai 28 de voturi pentru, deci nu a fost aprobat.

Trecem la amendamentul care figureaz„ la num„rul curent 5.

Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, onorat Senat, renun˛ la amendamentul urm„tor.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

O s„ trecem acum la aprobarea raportului, f„r„ niciun amendament.

Deci, v„ rog frumos, cine este Ón favoarea raportului de admitere, s„ voteze îda“, cine nu, poate vota cum dore∫te, sigur.

V„ rog s„ vota˛i. Indiferent de cum dori˛i, exprima˛i-v„, v„ rog, op˛iunea de vot.

Raportul a fost adoptat cu 49 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

V„ supun acum la vot Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006 privind protec˛ia social„ ∫i o s„ v„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i, s„ v„ exprima˛i prin vot op˛iunea. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Proiectul de lege a fost adoptat cu 61 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, o ab˛inere.

Trecem la fostul punct 4 de pe ordinea de zi — Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006 privind protec˛ia social„ acordat„ persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructur„rii ∫i reorganiz„rii unor societ„˛i na˛ionale, regii autonome, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Din partea ini˛iatorului, de asemenea, domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„. Microfonul num„rul 10, v„ rog.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

A∫a cum men˛ionam ∫i la propunerea precedent„, acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 a fost necesar pentru c„ dup„ adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006, Ón continuare, au existat discu˛ii, nemul˛umiri, pe care cu siguran˛„ le-a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„, ∫i aici m„ refer la unit„˛i cum ar fi îTractorul“, îRulmentul“, îNitramonia“, cu care Guvernul a avut discu˛ii ∫i, pentru a Ónl„tura nemul˛umirile existente, s-au propus aceste modific„ri, care vizeaz„: acordarea venitului lunar de completare p‚n„ la expirarea perioadei prev„zute, egal cu jum„tate din venitul lunar de completare stabilit potrivit ordonan˛ei, Ón acela∫i cuantum, pentru toate persoanele care se Óncadreaz„ Ón munc„; acordarea, la momentul concedierii, a unei sume egale cu de dou„ ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie — ∫i asta este identic„ cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, care ∫i-a Óncetat activitatea, respectiv, reducerea termenului de Óncheiere a contractului individual de munc„ de care vorbea ∫i domnul senator Funar la 12 luni de la 24 de luni.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul pre∫edinte Prodan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a analizat Ón dou„ ∫edin˛e cu invitarea la aceste ∫edin˛e a ministrului muncii, a pre∫edintelui A.V.A.S. ∫i a celorlal˛i colegi senatori din jude˛ul Bra∫ov, Óntruc‚t am considerat Legea — L 177/20.02.2007 — pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 o lege foarte important„.

Œn urma analizei, cu 5 voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„, comisia propune un raport de admitere, av‚nd ∫i trei amendamente respinse, Ón anex„.

## V„ mul˛umesc.

Sunt Óntreb„ri pentru ini˛iatori din partea doamnelor ∫i domnilor senatori? Nu pare s„ fie cazul.

Dezbateri generale, v„ rog. V„ rog, domnule senator.

Microfonul num„rul 3.

Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

Œntrebarea ar fi pentru domnul secretar de stat: de ce facem discriminare ∫i asigur„m m„suri de protec˛ie social„ doar celor disponibiliza˛i prin concedieri colective pentru societ„˛i na˛ionale, regii autonome sau pentru cele care sunt cu capital majoritar de stat, nu ∫i pentru cele care sunt Ón sistem privat ∫i care fac dovad„ c„ ∫i-au pl„tit, pe parcursul anilor, tot ce se nume∫te impozit, tax„?

Cred c„ aici este o discriminare, domnule secretar de stat, ∫i a∫ dori s„ face˛i precizare.

Am Ón˛eles, domnule senator.

Domnul secretar de stat D„nil„, v„ rog s„ r„spunde˛i.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ discu˛ie vizavi de industriile ∫i zonele economice Ón care a fost nevoie de restructurare este o continuare a discu˛iei care a avut loc pe tema Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, care ∫i-a Óncetat activitatea.

Œn mediul concuren˛ial, exist„, a∫a cum spuneam mai devreme, ∫i contractul colectiv de munc„, care poate asigura angajatului la plecare o sum„ compensatorie.

De asemenea, exist„ Fondul de garantare a salariilor, care, Ón caz de insolvabilitate, Ói asigur„ angajatorului, pentru o perioad„, salarii astfel Ónc‚t nu s„ intre Ón insolven˛„ ∫i s„ intre Ón faliment, ci s„-∫i poat„ continua activitatea p‚n„ c‚nd se redreseaz„.

Œn ceea ce prive∫te aceste domenii pentru care Rom‚nia a considerat c„ e nevoie de protec˛ie social„, vorbim despre domenii strategice sau de domenii care au reprezentat nume Ón industria rom‚neasc„, Ón alte industrii cu vechime. Vorbesc de minerit aici, vorbesc de alte domenii Ón care s-a considerat c„ pentru a stimula restructurarea este nevoie de aceste m„suri de protec˛ie social„.

## V„ mul˛umesc.

Mai sunt interven˛ii?

V„ rog, domnul senator Otilian Neagoe, microfonul 3. Sper c„ pentru îTractorul“ vre˛i s„ vorbi˛i. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 este adev„rat c„ aduce Ómbun„t„˛iri fa˛„ de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006.

O parte din aceste modific„ri au fost discutate la Bra∫ov Ón prezen˛a parlamentarilor de Bra∫ov, cu participarea domnului ministru Barbu ∫i a domnului pre∫edinte al A.V.A.S., Teodor Atanasiu. Trebuie s„ spunem totu∫i c„ se men˛in, Ón continuare, discrimin„ri fa˛„ de alte acte normative. Unele sunt Ón vigoare, vorbim de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2002 devenit„ Legea nr. 44/2003, vorbim de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, care a fost Ón vigoare, vorbim de Ordonan˛a Guvernului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 nr. 122/2004 ∫i sigur c„ trebuie s„ facem referire ∫i la contextul social economic existent la Bra∫ov Ón momentul de fa˛„.

Sunt societ„˛i comerciale precum îTractorul“, îRulmentul“, îNitramonia“, care sunt, îTractorul“ ∫i îRulmentul“, Ón proces de lichidare voluntar„, la îNitramonia“ este un proces confuz de privatizare, ∫i pe acest fond Bra∫ovul, practic, pierde locuri de munc„ extrem de importante pentru economia jude˛ului, starea social„ a popula˛iei este destul de precar„, s-a modificat structura ocupa˛ional„ la nivelul jude˛ului Bra∫ov ∫i nu mai avem locuri de munc„ bine pl„tite.

Bra∫ovul este un jude˛ unde cheltuielile cu Óntre˛inerea, costurile vie˛ii, Ón general, sunt foarte mari. Suntem Ón situa˛ia Ón care se disponibilizeaz„ 1.800 de oameni la îTractorul“, circa 2.000 de oameni la îRulmentul“. Majoritatea sunt Ón pragul pensiei, mai au trei-patru ani p‚n„ la pensie, este foarte greu s„-∫i g„seasc„ locuri de munc„ Ón economia jude˛ului, locuri de munc„ care s„ fie bine pl„tite, av‚nd Ón vedere starea social„ ∫i profesional„ Ón care se afl„.

Vreau s„ v„ spun c„ mul˛i dintre ei au lucrat Óntr-o zon„ a monoopera˛iilor, deci sunt muncitori de monoopera˛ii, nu se pot acum acomoda Ón ultimii doi-trei ani de activitate la activit„˛i complexe ∫i, indiferent ce proces de reconversie profesional„ am face, nu reu∫im s„-i mai facem competitivi pe pia˛a muncii.

Avem o datorie fa˛„ de ace∫ti oameni care au venit la Bra∫ov cu zeci de ani Ón urm„, adu∫i de statul rom‚n, statul comunist de atunci, care a dorit s„ fac„ industrie Ón jude˛ul Bra∫ov. Popula˛ia municipiului Bra∫ov s-a dublat Óntre 1970 ∫i 1980 ∫i, acum, aceast„ popula˛ie este Ón cartierele Bra∫ovului, care au devenit...

Domnul senator, eu cred c„ mesajul a fost bine perceput dac„...

Domnule pre∫edinte, vreau s„ v„ spun c„ mesajul nu a fost bine perceput, pentru c„ domnul ministru Barbu a fost la Bra∫ov, domnul pre∫edinte al A.V.A.S. a fost la Bra∫ov, au dat semnale c„ au Ón˛eles despre ce este vorba. C‚nd au ajuns la Bucure∫ti, nu au mai spus acela∫i lucru. Acum, suntem la Bra∫ov cu ni∫te muncitori care trebuie s„ plece, sunt restan˛e salariale de 40 de miliarde, vine Pa∫tele, oamenii vor r„m‚ne Ón Bra∫ov, nu au cu ce s„-∫i pl„teasc„ Óntre˛inerea, nu au bani s„-∫i trimit„ copiii la ∫coal„, a∫a c„ eu v„ rog s„ lua˛i Ón considerare amendamentele pe care le-am f„cut la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007.

O s„ v„ propun la amendamente....

™i, p‚n„ la urm„, este vorba de faptul c„ trebuie s„ respect„m prevederi ale unei legisla˛ii care este Ón vigoare. Ordonan˛a Guvernului nr. 95/2002 prevede salarii ∫i venituri de completare Óntre 24 ∫i 36 de salarii...

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, practic, domnul senator Otilian Neagoe a sus˛inut ∫i amendamentele pe care Ómpreun„ cu

colegii, distin∫ii senatori Dan Mircea Popescu, R„doi ∫i cu domnul deputat Constantin Ni˛„, le-au prezentat, ele figureaz„ Ón anexa nr. 2, ∫i v„ propun, Ón consecin˛„, s„ lu„m aceste amendamente...

Din partea Guvernului, v„ rog, domnul secretar de stat D„nil„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi cer scuze, a∫ vrea numai s„ fac o singur„ afirma˛ie. Œmi pare r„u c„ nu a ajuns ∫i la domnul senator. Tot ceea ce s-a discutat cu reprezentan˛ii salaria˛ilor din acele unit„˛i pe care d‚nsul le-a men˛ionat se reg„se∫te Ón acest proiect de lege.

Cei care au fost la discu˛ia din Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ cu domnul ministru Gheorghe Barbu ∫i cu domnul pre∫edinte al A.V.A.S. au v„zut minuta semnat„ de reprezentan˛ii celor trei unit„˛i Ómpreun„ cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Deci nu poate fi vorba despre a uita ceva ce a fost angajat.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul senator Otilian Neagoe, microfonul 3, v„ rog. Dar scurt, c„ a˛i fost extrem de conving„tor.

Domnule secretar de stat, cu regret, trebuie s„ v„ spun c„ aceste modific„ri despre care vorbi˛i dumneavoastr„ au fost uitate la Bucure∫ti. ™i-au reamintit domnii mini∫tri c‚nd au ie∫it oamenii aceia Ón strad„. Atunci c‚nd am discutat Ón birou la îTractorul“, toate lucrurile erau Ón ordine. C‚nd s-a venit la Bucure∫ti, s-a uitat ∫i, sigur c„, atunci c‚nd au ie∫it Ón strad„, o parte dintre acele propuneri se reg„sesc Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007.

V„ mul˛umesc. Domnul secretar de stat, vre˛i s„ comenta˛i?

A∫ vrea numai s„ reamintesc domnului senator c„, dac„ vineri a avut loc Ónt‚lnirea cu domnul ministru ∫i cu domnul pre∫edinte al A.V.A.S., la Bra∫ov, luni, Ón biroul meu, reprezentan˛ii celor trei unit„˛i au discutat despre aceste modific„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Cismaru. Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Confirm ∫i eu c„ tot ceea ce a spus domnul senator Otilian Neagoe este adev„rat. Acolo s-a f„cut o analiz„ destul de atent„ a ceea ce a fost, a ceea ce este ∫i a ceea ce va fi, de fapt, industria bra∫ovean„, g„sindu-se de cuviin˛„ c„ este incorect ca o parte din oameni s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 disponibiliza˛i Ón anumite condi˛ii ∫i, la un interval de doar c‚teva luni de zile, al˛ii, care sunt obliga˛i acum s„ Ónchid„ uzina spre a putea fi evaluat„ ∫i scoas„ la v‚nzare, s„ fie disponibiliza˛i pe alte criterii.

De aceea, domnul ministru al muncii ∫i domnul pre∫edinte al A.V.A.S., Ómpreun„ cu parlamentari, Ómpreun„ cu sindicatele, Ómpreun„ cu managerii societ„˛ilor comerciale, pentru a nu crea o stare de confuzie ∫i o stare de conflict Ón continuare Ón Bra∫ov, au g„sit de cuviin˛„ c„ asta este formula, motiv pentru care credem c„ ordonan˛a de urgen˛„ propus„ acum spre modificare vine s„ rezolve acest lucru.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt interven˛ii, vom trece la amendamente.

Amendamentul care figureaz„ la num„rul curent 1, art. 8 alin. 1. Se sus˛ine?

- V„ rog, domnul senator Dan Mircea Popescu. Microfonul 3.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sus˛inem amendamentul. Este vorba de a Ónlocui salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului Ón care se efectueaz„ concedierea cu, propunem noi, salariul mediu net pe economie din luna anterioar„ concedierii, comunicat, evident, de c„tre Institutul Na˛ional de Statistic„.

Vreau s„ v„ spun c„ acestea sunt amendamente preluate de c„tre noi de la reprezentan˛ii salaria˛ilor din uzinele bra∫ovene. Ca reprezentan˛i ai lor, le sus˛inem Ón fa˛a Senatului ∫i facem din acest lucru o chestiune de onoare.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Œntruc‚t mai sunt cinci minute, a∫ vrea s„ Óncerc„m s„ trecem aceast„ ordonan˛„, oric‚t de imperfect„ ar fi. Ea aduce oamenilor ni∫te bani de care au mare nevoie ∫i v-a∫ ruga s„ Óncerc„m s„ mergem Óntr-o procedur„ accelerat„.

Deci v„ supun, pur ∫i simplu, la vot amendamentul care figureaz„ la punctul curent 1, amendament care a fost sprijinit de domnul senator Dan Mircea Popescu ∫i respins de comisie, Ón anexa nr. 2.

- V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentul a fost adoptat cu 42 de voturi pentru, 24 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ rog, liste pentru grupurile parlamentare.

Amendamentul num„rul 2, domnul senator Popescu.

## V„ mul˛umesc.

V„ propunem la punctul 2 ca Ón loc de 20 de luni, 22 de luni, respectiv 24 de luni, termene pe care sunt acordate venituri de completare, aceste termene s„ fie de 24 de luni, 30 de luni ∫i 36 de luni, astfel cum au fost ∫i Ón alte acte normative.

Consider„m aceasta ca pe o chestiune normal„, nediscriminatorie, ∫i v„ reamintesc c„ printr-un act recent al Guvernului am g„sit banii necesari ∫i voin˛a politic„

necesar„ ca pentru 34 de agen˛i economici s„ le ∫tergem datoriile Ón sum„ de dou„ miliarde de euro.

V„ rog s„ g„sim resursele necesare pentru c‚teva luni Ón plus pentru cei din Bra∫ov.

Am Ón˛eles.

Domnul secretar de stat D„nil„, dar extrem de scurt, v„ rog frumos.

Foarte pe scurt, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc frumos.

Actele normative care au reglementat m„suri de protec˛ie social„ prevedeau Ónainte venit lunar de completare timp de 20, 22 ∫i 24 de luni, a∫a cum este Ón aceast„ ordonan˛„, ∫i, de asemenea, pl„˛i compensatorii timp de 4, p‚n„ la 12 luni sau echivalentul acestora, acordate de angajator, conform contractului colectiv de munc„.

Deci, Ónc„ o dat„, ce d„ ordonan˛a este ce s-a dat ∫i p‚n„ acum. Ce este de la 4 la 12 luni este prev„zut sau prins Ón contractele colective de munc„, ∫i ordonan˛a nu reglementeaz„ aceste aspecte.

V„ mul˛umesc frumos.

™i eu v„ mul˛umesc. Supun la vot... Da. V„ rog, domnul senator Otilian Neagoe. Microfonul 3.

Œn Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2002, devenit„ Legea nr. 44/2003 care este Ón vigoare, pentru industria de ap„rare se acord„ 24, 30 ∫i 36 de salarii. Despre ce ne vorbi˛i, domnule secretar de stat, aici, c„ nu Ón˛eleg?

Domnul secretar de stat, microfonul 10.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Evident c„ vorbesc despre ce a fost Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, ∫i nu despre ce este act normativ Ón vigoare.

Vorbesc despre acest act normativ care vine s„ Ónlocuiasc„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8 ∫i care ofer„ Ón acest domeniu aceea∫i protec˛ie. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2002 este Ón vigoare, nu o opre∫te nimeni.

V„ mul˛umesc.

V„ supun la vot acum amendamentul care figureaz„ la punctul curent nr. 2.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot dac„ sunte˛i pentru sau Ómpotriv„.

Comisia a respins acest amendament.

- Amendamentul a trecut, Óntrunind 36 de voturi pentru,

- 27 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

- Trecem la cel de-al treilea amendament respins, la

- art. 11.

V„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

## Domnule pre∫edinte,

Cel de-al treilea amendament este o consecin˛„ logic„ a celui de-al doilea, fiind vorba de acela∫i num„r de luni. Cum amendamentul al doilea a trecut cu 24, 30 ∫i 36 de luni, Ón mod necesar trebuie s„ proced„m ∫i la acest amendament.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

O s„ v„ supun la vot amendamentul, domnul senator Dan Mircea Popescu v-a prezentat argumentele.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot, dac„ sunte˛i pentru sau Ómpotriva acestui amendament.

Rog to˛i colegii senatori s„ voteze.

Cu 38 voturi pentru, amendamentul a fost adoptat. Stima˛i colegi,

V„ supun acum la vot raportul preg„tit de comisie, cu cele dou„ amendamente adoptate.

V„ rug„m s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ rug„m s„ vota˛i.

Cu 50 voturi pentru, 21 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, raportul a fost adoptat.

List„!

List„, v„ rog, pentru grupurile parlamentare. V„ supun acum votului...

List„!

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

S-a spus. Dac„ m„ asculta˛i, m„ auzi˛i, dac„ nu m„ asculta˛i, este foarte greu, dar, repet, listele s-au cerut pentru toate grupurile parlamentare. Rog secretariatul s„ le pun„ la dispozi˛ie.

V„ supun acum la vot proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 69 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Magia cuv‚ntului îlist„“!

Stima˛i colegi, v„ rog s„ nu pleca˛i, pentru c„ nici nu ∫ti˛i ce pierde˛i.

## Stima˛i colegi,

Miercuri, 28 martie, era prev„zut„ o ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului. V„ propun s„ adopt„m prin vot modificarea programului de lucru al Senatului pentru miercuri, 28 martie, astfel: miercuri, 28 martie, s„ nu mai avem ∫edin˛„ comun„...

De ce?

O s„ v„ explic, dac„ v„ intereseaz„, ∫i s„ avem Óntre orele 9,00 ∫i 13,00 ∫edin˛„ Ón plen a Senatului, av‚nd Ón vedere c„ Ón portofoliul nostru avem peste 100 de ini˛iative legislative, ∫i ast„zi nu suntem Ón stare s„ dezbatem proiecte de lege cu termen de adoptare tacit„ m‚ine. ™edin˛a comun„ era prev„zut„ pentru avizul referitor la referendumul propus de pre∫edinte, care nu ∫tim Ónc„ dac„ a fost preg„tit suficient.

Pentru c„ trebuie s„ modific„m programul prin vot, v„ rog s„ vota˛i dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ modificare, ca Ón locul ∫edin˛ei comune s„ avem ∫edin˛„ de plen a Senatului.

O s„ v„ rog s„ vota˛i.

V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!

Cu 56 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, s-a aprobat modificarea programului de lucru al Senatului pentru ziua de miercuri, 28 martie 2007.

Am rug„mintea s„ lua˛i loc pu˛in Ón sal„. Domnul senator Funar dore∫te s„ intervin„.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc. Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul num„rul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Regret c„ nu a˛i vrut s„ m„ vede˛i la timp c‚nd am ridicat m‚na Ónainte de vot, vroiam s„ propun o permutare, respectiv s„ avem m‚ine ∫edin˛„ de plen ∫i poim‚ine comisii, pentru c„ m‚ine prin aprobare tacit„ trec mai multe proiecte de lege care se afl„ la punctul 5, ∫i urm„toarele din ordinea de zi, ast„zi.

Din p„cate, cred c„ nici nu mai avem cvorum, au ∫i plecat domnii senatori. V„ cer iertare, nu am f„cut-o inten˛ionat.

Deci r„m‚ne programul a∫a cum am stabilit ∫i v„ propun...

V„ rog, domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul 1, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Problema ridicat„ de domnul Funar face obiectul Proiectului de lege nr. 128/2006, care are adoptare tacit„ m‚ine, ∫i avem c‚teva unit„˛i din jude˛ul Gorj, m„ refer la UATA MOTRU care are pierderi la nivelul unit„˛ii administrative ∫i va fi dat„ Consiliului Local Motru, este la A.V.A.S., este Ón procedura de trecere la consiliul local, ∫i Ón aceste condi˛ii, cu problemele ridicate la nivelul municipiului Motru, dac„ mai d„m ∫i datoriile acestei unit„˛i administrative, vom avea multe probleme cu oamenii disponibiliza˛i...

Ce punct din ordinea de zi?

Punctul 5, domnule pre∫edinte. Am amendament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

Stimate domnule senator, v„ rog s„ m„ asculta˛i ∫i s„ clarific.

V„ ascult.

Camera Deputa˛ilor este camer„ decizional„, deci aprobarea tacit„ nu face dec‚t s„ transmit„ mai rapid proiectul la Camer„ pentru o decizie.

V„ mul˛umesc.

Œntrebarea este: mai r„m‚ne amendamentul pe care l-am aprobat aici?

Eu sunt convins c„ Ól pute˛i reintroduce la Camer„ f„r„ niciun fel de problem„.

Stima˛i colegi, la ora 18,10 am intrat Ón direct cu Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

O s„ v„ rog respectuos s„-i asculta˛i pe colegii care s-au Ónscris la Óntreb„ri.

Grupul parlamentar P.S.D. are 9 minute, ∫i sunt ∫apte colegi care doresc s„ intervin„, o s„ v„ rog, deci Ón jur de un minut.

Grupul parlamentar P.R.M., 5 minute, ∫i sunt 7 colegi, deci o s„ v„ rog s„ v„ limita˛i la aproximativ 40 de secunde, ∫i din partea domnilor senatori independen˛i, domnul senator Ioan Corodan.

V-a∫ ruga, respectuos, s„ respect„m programul.

Mai avem ∫i interpel„ri suplimentare. Mai sunt Ónc„ 3 colegi de la P.S.D., deci o s„ v„ rog sub un minut s„ fie, iar la interpel„ri, de asemenea, sunt Ónscri∫i colegi.

O s„ Óncepem cu Óntreb„rile.

Primul Ónscris pe list„ este domnul senator Radu Cristian Georgescu. Are o Óntrebare adresat„ prim-ministrului, ∫i o a doua Óntrebare, ministrului administra˛iei ∫i internelor.

O s„ v„ rog respectuos s„ Óncerca˛i s„ le adresa˛i Óntr-un minut.

Mul˛umesc.

Microfonul 4, v„ rog.

C‚t mai scurt, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, ∫i domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

V„ solicit s„ ne comunica˛i Ón scris at‚t mie, c‚t ∫i domnului doctor Daniel Iorga ce demersuri se pot face pentru a se solu˛iona situa˛ia Ón care se afl„ Domnia Sa, av‚nd Ón vedere faptul c„ nu poate s„ se angajeze Ón sistemul medical universitar conform preg„tirii sale, de∫i a beneficiat de o burs„ a statului rom‚n pentru doctorat Ón chirurgie cardiovascular„. Anexez prezentei dou„ memorii ale domnului doctor Daniel Iorga.

V„ mul˛umesc.

Aceasta a fost prima Óntrebare.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor:

## Domnule ministru,

V„ solicit s„ dispune˛i verificarea unei situa˛ii ce mi-a fost semnalat„ de un grup de cet„˛eni din comuna Hodac, jude˛ul Mure∫, privind starea de incompatibilitate, conform Legii nr. 161/2003, Ón care se afl„ consilierul local Pop Ioan Cr„ciun, av‚nd Ón vedere c„ so˛ia acestuia este administrator la o societate comercial„ ce a c‚∫tigat licita˛ia privind efectuarea unor lucr„ri de repara˛ii la gr„dini˛a din Hodac.

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc ∫i v„ cer permisiunea s„ citesc foarte scurt o interpelare pe care o am, ca s„ nu mai revin.

V„ rog.

Œntrebarea este adresat„ domnului C„lin PopescuT„riceanu, prim-ministrul Rom‚niei:

Stimate domnule prim-ministru,

V„ solicit s„ dispune˛i verificarea situa˛iei doamnei Reghina F„rca∫, fost director executiv al A.J.O.F.M. Mure∫, domiciliat„ Ón T‚rgu-Mure∫, Bulevardul 1848 nr. 30, ap. 8, demis„ Ón mod abuziv din aceast„ func˛ie. Ata∫ez prezentei declara˛ia mea politic„ sus˛inut„ cu aceast„ ocazie.

V„ rog s„ ne comunica˛i Ón scris at‚t mie, c‚t ∫i doamnei Reghina F„rca∫ rezultatul verific„rii pe care o ve˛i dispune.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

O s„ o invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫, se preg„te∫te domnul senator Ioan Corodan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor ∫i vizeaz„ faptul c„ pe teritoriul jude˛ului Bihor s-a consacrat deja solu˛ia potrivit c„reia examenul pentru ob˛inerea permisului de conducere poate fi sus˛inut ∫i Ón limba minorit„˛ii maghiare.

Consider„m c„ o asemenea solu˛ie este Ón afara art. 120 din Constitu˛ie ∫i a Legii administra˛iei publice locale care permit folosirea limbii materne numai Ón serviciile deconcentrate ∫i Ón raporturile cu administra˛ia local„. De aceea, Ól rug„m pe domnul ministru Blaga s„ ne informeze care este baza legal„ a unei asemenea m„suri ∫i ce are de g‚nd s„ Óntreprind„ Ón viitor?

Interpelarea, cu permisiunea dumneavoastr„, este foarte scurt„, domnule pre∫edinte, este adresat„ domnului ministru al muncii ∫i solidarit„˛ii sociale ∫i vizeaz„ faptul c„ Ón jude˛ul Bihor consilierii locali care sunt Ón acela∫i timp pensiona˛i pe caz de boal„ sunt obliga˛i s„ aleag„ Óntre indemniza˛ia de consilier local ∫i pensia de invaliditate, pe considerentul c„ legea nu ar permite cumulul pensiei de invaliditate cu niciun alt venit.

Apreciem c„ trebuie s„ fie vorba despre venituri provenite din munc„, ∫i nu indemniza˛ie care se cuvine Ón virtutea statutului de ales local, c„ aceast„ solicitare este nelegal„ ∫i Ól rug„m pe domnul ministru s„ cerceteze situa˛ia ∫i s„ ac˛ioneze Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul senator Ioan Corodan, se preg„te∫te domnul senator ™tefan Mihail Antonie.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.

Poate pentru c„ este ascuns la margine de jude˛ ∫i Ón locul unde se aga˛„ harta Ón cui, ora∫ul Bor∫a, medical vorbind, a fost uitat de lume, astfel c„ centrul de recuperare de la Stibina este Ónchis de trei ani. Œn apropiere se afl„ o construc˛ie Ónceput„ acum c‚˛iva ani ∫i l„sat„ Ón paragin„, iar spitalul nu a primit Ón 2006 niciun leu pentru investi˛ii. S-a pierdut o finan˛are extern„ pentru reabilitare, din cauz„ c„ nu s-au g„sit resurse pentru a participa la cofinan˛are, de∫i izvorul de ap„ de acolo, mofeta termal„ avea cel mai bogat con˛inut de sulf, Ón ˛ar„ afl‚ndu-se doar dou„ asemenea izvoare.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ centrul de recuperare de la Stibina, jude˛ul Maramure∫, este prins pentru reabilitare Óntr-un program guvernamental sau din fonduri structurale, dac„ nu, cum ∫i c‚t de urgent s-ar putea include acest obiectiv medical Óntr-un program opera˛ional, av‚nd Ón vedere c„ toate cl„dirile sunt ale Ministerului S„n„t„˛ii, ∫i Hotelul îStibina“, odinioar„ îperla zonei turistice“, are lac„tul pus ∫i tavanul pr„bu∫it.

O a doua Óntrebare este adresat„ prim-ministrului Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu ∫i domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.

Guvernul Rom‚niei a aprobat de cur‚nd un text de lege privind condi˛iile Ón care poli˛i∫tii beneficiaz„ de asigurarea de via˛„, s„n„tate ∫i bunuri. Dup„ cum se explic„ la art. 4, paragraful 3, prin bunuri asigurate se Ón˛eleg toate bunurile mobile ∫i imobile declarate de fiecare asigurat Ón declara˛ia de avere existent„ la momentul perfect„rii contractelor, precum ∫i alte bunuri care, av‚nd o valoare mai mic„ de 1.000 euro, nu se reg„sesc Ón declara˛ia de avere.

Acest text de lege a intrigat opinia public„, pentru c„ nimeni nu Ón˛elege de ce poli˛i∫tii trebuie s„ beneficieze de at‚t de multe facilit„˛i, inclusiv pensii de zeci de ori mai mari dec‚t ceilal˛i pensionari, fiind ∫i aceasta o meserie la fel ca ∫i celelalte, cu riscurile ∫i pericolele ei.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de ce s-au inclus Ón acest text de lege ∫i casele, ma∫inile ∫i toate bunurile personale ∫i particulare ale fiec„rui angajat din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, av‚nd Ón vedere c„ vor fi pl„tite din bugetul comun care pentru ceilal˛i pensionari nu este niciodat„ suficient.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Domnul ™tefan Mihail Antonie, urmeaz„ doamna senator Doina Silistru.

Interpelarea este adresat„ ministrului mediului ∫i ministrului economiei ∫i comer˛ului ∫i prive∫te îAcumularea R„stoli˛a“ din jude˛ul Mure∫.

Dat„ fiind importan˛a major„ pe care o are aceast„ investi˛ie pentru jude˛ul Mure∫, c‚t ∫i pentru jude˛ele Ónvecinate, Cluj ∫i Bistri˛a-N„s„ud, a∫a cum rezult„ din enumerarea obiectivelor legate de mediu ∫i securitate a surselor de ap„, cer reprezentan˛ilor celor dou„ ministere, al mediului ∫i al economiei, s„ fac„ demersurile necesare pentru predarea obiectivului îAcumularea R„stoli˛a“ c„tre Ministerul Mediului ∫i Gospod„rii Apelor, respectiv c„tre Administra˛ia Na˛ional„ îApele Rom‚ne“.

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Doamna senator Doina Silistru, ave˛i cuv‚ntul. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu, senator de Gorj.

Microfonul central, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Prima mea Óntrebare este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice.

Domnule ministru,

Foarte mul˛i cet„˛eni din jude˛ul Vaslui reclam„ proasta Óngrijire Ón unit„˛ile medicale, din cauza deficitului de cadre medicale, deficit care a luat amploare Ón ultimii ani. Sute de asisten˛i medicali p„r„sesc unit„˛ile sanitare, p‚n„ acum Ón jur de 300 de cadre medicale cu studii medii au plecat Ón alte ˛„ri s„ c‚∫tige bani mai mul˛i ∫i Ón condi˛ii mai bune.

Œn timp ce Ón clinicile ∫i spitalele din str„in„tate, ace∫tia ob˛in salarii Óntre 600 ∫i 1.500 euro, Ón ˛ar„, salariul minim lunar al unui asistent medical este cu pu˛in peste 100 euro.

V„ Óntreb, domnule ministru, ce m„suri ve˛i dispune Ón vederea stabiliz„rii num„rului cadrelor tehnice medicale ∫i a Ómbun„t„˛irii serviciilor Ón unit„˛ile medicale din jude˛ul Vaslui?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u.

## Domnule ministru,

Recent, numero∫i p„rin˛i ∫i cadre didactice au sesizat c„ sute de elevi din jude˛ sunt nevoi˛i s„ mearg„ zeci de kilometri pe jos p‚n„ la ∫coal„. Astfel, peste 9.000 de elevi din comunele vasluiene parcurg pe jos ∫i c‚te 20 de kilometri p‚n„ la cea mai apropiat„ ∫coal„. De asemenea, Ón jude˛ul Vaslui, trei sferturi din autoturismele destinate transportului elevilor la ∫coal„ nu mai func˛ioneaz„. Multe dintre ele au fost scoase din uz Ónainte de termen, din cauza defec˛iunilor care puneau Ón pericol siguran˛a copiilor.

Situa˛ia nu este mai bun„ nici Ón localit„˛ile unde microbuzele func˛ioneaz„, unde din cauza drumurilor de p„m‚nt sau a infrastructurii distruse de inunda˛ii acestea nu pot circula.

Œn aceste condi˛ii, v„ Óntreb, domnule ministru, ce m„suri ve˛i dispune pentru asigurarea fondurilor necesare Ón vederea rezolv„rii problemei mijloacelor de transport pentru elevii din ∫colile din jude˛ul Vaslui.

Mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Se preg„te∫te domnul senator Ion Toma.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare.

Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ministrului Dan Motreanu.

Œn deplas„rile pe care le-am avut Ón jude˛, Ón calitatea mea de senator de Gorj, am avut discu˛ii cu cet„˛enii, ∫i ace∫tia au ridicat mai multe probleme.

Care este valoarea aprobat„ de ministerul dumneavoastr„ pentru plantarea de puie˛i pentru reÓmp„durirea zonelor miniere ∫i altele?

Ce fonduri a˛i acordat pentru sprijinirea agricultorilor din aceste zone ale jude˛ului Gorj?

De ce programe beneficiaz„ cet„˛enii din jude˛ul Gorj, pe zone ∫i localit„˛i?

C‚te titluri de proprietate au fost acordate de Direc˛ia silvic„ Gorj, pe fiecare localitate?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.

Œn discu˛iile purtate cu cet„˛enii din comuna Scoar˛a, sat Budieni, ace∫tia au ridicat problema titlurilor de proprietate de la Ferma nr. 5.

V„ solicit s„ m„ informa˛i dac„ aceast„ unitate, Ferma nr. 5, poate fi dat„ Ón proprietatea cet„˛enilor de etnie rom„ din Budieni, dac„ Institu˛ia Prefectului a luat la cuno∫tin˛„ dolean˛ele cet„˛enilor prin peti˛iile care i-au fost adresate?

V„ solicit s„ dispune˛i deplasarea unei comisii Ón localitate, care s„ analizeze situa˛ia prezentat„. Œn mandatul trecut, Ón aceast„ localitate au venit membri marcan˛i ai P.S.D., Ón frunte cu domnii Florin Georgescu, Octav Cozm‚nc„, domnul ministru Cazan ∫i Dan Ioan Popescu, pentru a ob˛ine voturi de la aceast„ etnie.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Mai am interpelarea, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu.

De la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei, prin Óntreb„ri ∫i interpel„ri, s-a ridicat problema pensionarilor din industria minier„. Din discu˛iile purtate cu pensionarii proveni˛i din sistemul minier din jude˛ul Gorj, am re˛inut nemul˛umirile lor rezultate din diferen˛ele calculului de pensie Ón func˛ie de perioada Ón care au ie∫it la pensie.

Œn industria minier„, lucrurile stau astfel: unui pensionar care a ie∫it la pensie din industria minier„ Ónainte de 1989 i-a fost calculat„ pensia pe baza punctului de calcul la 30 de ani, pentru subteran, iar pentru suprafa˛„, la 35 de ani. Unui pensionar care a ie∫it la pensie dup„ 1990, din acela∫i loc de munc„, pentru acelea∫i activit„˛i desf„∫urate, punctul de pensie se realizeaz„ la 20 de ani. Un pensionar, Ón anul 1980, ie∫it la pensie la v‚rsta de 52 de ani, are acum, Ón anul 2007, 79 de ani. Un pensionar din 1989...

Domnule senator, v„ rog frumos, nu face˛i declara˛ii...

V„ solicit, domnule prim-ministru al Rom‚niei....

A∫a!

...s„ lua˛i act de aceast„ interpelare, eu cunosc‚nd toate condi˛iile de munc„ din aceast„ zon„, deoarece am lucrat ∫i cunosc bine sectorul minier.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc, domnule Petrescu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ion Toma — am rug„mintea s„ termina˛i Óntr-un minut — se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean.

Microfonul num„rul 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnule ministru,

Conform prevederilor alin. 1 al art. 44 din Legea nr. 10/2001, persoanele c„rora li s-a restituit Ón natur„ un imobil cu destina˛ia de locuin˛„ ∫i care de˛in cu chirie, Ón aceea∫i localitate, o locuin˛„ din Fondul locativ de stat sunt obligate s„ pun„ la dispozi˛ie prim„riei aceast„ locuin˛„ la data mut„rii efective Ón imobilul restituit.

Locuin˛ele din Fondul locativ de stat eliberate se constituie Óntr-un fond locativ special destinat chiria∫ilor din imobilele restituite fo∫tilor proprietari.

Av‚nd Ón vedere c„ peste 25.000 de familii urmeaz„ a fi evacuate din casele na˛ionalizate, iar Fondul na˛ional de locuin˛e sociale nu poate acoperi cererile acestei categorii a popula˛iei, v„ rug„m s„ ne informa˛i, domnule ministru, c‚te astfel de locuin˛e au fost eliberate ∫i puse la dispozi˛ia prim„riilor, conform prevederilor alin. 1 art. 44 din Legea nr. 10/2001.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere complexitatea cererilor ∫i anexelor pe care fermierii rom‚ni trebuie s„ le completeze pentru a beneficia de sprijin financiar acordat prin Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„, v„ rug„m s„ ne informa˛i c‚te cereri au fost depuse ∫i aprobate la centrele teritoriale APIA.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Am o interpelare foarte scurt„, domnule pre∫edinte, v„ rog mult.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.

Domnule ministru,

La Liceul Teoretic îTudor Vladimirescu“ din ora∫ul Dr„g„ne∫ti Olt, jude˛ul Olt, Ón clasa a XII-a sunt Ónscri∫i 150 de elevi, iar la Liceul Teoretic din comuna V„leni,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 jude˛ul Olt, situat la 25 de kilometri de ora∫ul Dr„g„ne∫ti Olt, sunt Ónscri∫i Ón clasa a XII-a al˛i 24 de elevi.

Ca atare, promo˛ia 2006—2007, num„rul cumulat la cele dou„ unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt va fi de 174 de elevi, la care se adaug„ ∫i elevii din seriile anterioare care nu au promovat examenul de bacalaureat.

Anul trecut, s-a luat hot„r‚rea ca absolven˛ii celor dou„ licee s„ sus˛in„ examenul de bacalaureat Ón municipiul Caracal, ora∫ care se afl„, totu∫i, la o distan˛„ apreciabil„ fa˛„ de cele dou„ localit„˛i amintite anterior. Din cauza lipsei mijloacelor de transport ∫i a lipsei posibilit„˛ilor materiale de a parcurge zilnic zeci de kilometri, mul˛i dintre candida˛i renun˛„ s„ se mai prezinte la probele de examen, iar dac„ o fac starea lor fizic„ nu le permite r„spunsul optim la solicit„rile unei examin„ri at‚t de importante.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate mai sus, v„ Óntreb, domnule ministru, ce m„suri ve˛i Óntreprinde pentru ca cei peste 180 de elevi din unit„˛ile ∫colare amintite s„ poat„ sus˛ine examenul de bacalaureat Ón condi˛ii mai bune. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ardelean. Se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru al Rom‚niei.

Stimate domnule prim-ministru,

V„ rog s„ men˛iona˛i, Ón conformitate cu prevederile din cadrul Programului de guvernare 2005—2008, ce fonduri au fost alocate comunit„˛ilor s„te∫ti din jude˛ul Arad Ón anul 2006 pentru crearea condi˛iilor de stabilire a cadrelor didactice, sanitare, agricole ∫i veterinare Ón mediul rural.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru.

Domnule prim-ministru, v„ rog s„ men˛iona˛i c‚te familii din jude˛ul Arad au beneficiat de, citez: îdarea Ón folosin˛„ gratuit„, Ón limita terenului disponibil, pentru familiile s„race din mediul rural a unei suprafe˛e de teren agricol, astfel Ónc‚t suprafa˛a de˛inut„ Ómpreun„ cu cea primit„ Ón folosin˛„ s„ fie de 0,5 hectare“, prevedere din cadrul Programului de guvernare 2005—2008.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul senator Adrian P„unescu. Microfonul num„rul 4.

Voi fi, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„...

## Numai un moment.

Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar. Mul˛umesc.

Scurte Óntreb„ri, dou„ Óntreb„ri.

Dac„ oamenilor din aceast„ ˛ar„ — ∫i pornesc de la exemplul municipiului Lupeni — li s-au desfiin˛at locurile de munc„ ∫i dreptul la p‚ine, dac„, de ani ∫i ani de zile, observ„m c„ ei nu-∫i pot pl„ti lumina, apa, gazul ∫i celelalte obliga˛ii, v„ Óntreb, domnule prim-ministru, ce e de f„cut pentru ca, totu∫i, ace∫ti oameni s„ aib„ elementarul drept la civiliza˛ie?

A doua Óntrebare: Spitalul din Vulcan, jude˛ul Hunedoara, a ajuns la faliment. Managerul general al spitalului, Daniela Bulzan, spune c„ nu mai sunt bani nici pentru salarii. Se mai poate rezista o lun„. Unde se ajunge pe drumul acesta, domnule prim-ministru, dac„ p„r„ginim tot, dac„ l„s„m s„ distrug„ tot ∫i p„str„m energiile noastre vitale numai pentru politic„ de v‚rf ∫i pentru scandaluri de v‚rf?

Pune˛i, domnule prim-ministru, piciorul Ón prag ∫i face˛i aceast„ reform„.

Œn fine, cele dou„ scurte interpel„ri.

Una c„tre ministrul de stat Markó Béla: av‚nd Ón vedere pozi˛ia de senator al Rom‚niei, de ministru de stat Ón Guvernul Rom‚niei ∫i, Ón acela∫i timp, de pre∫edinte al U.D.M.R. ∫i declara˛iile publice pe care le face˛i ca pre∫edinte al U.D.M.R. cu privire la autonomia teritorial„ a unor zone ∫i la drepturile colective, acestea devenind, prin acumulare Ón ani ∫i Ón luni, un atac substan˛ial la adresa statului na˛ional rom‚n, îvechitur„ sclipitoare“, cum a˛i numit-o, ∫i un atac la Constitu˛ie, pe care noi to˛i — ∫i dumneavoastr„, ∫i noi — am jurat, nu crede˛i c„ toate acestea intr„ Ón contradic˛ie cu pozi˛ia obligatorie pentru un viceprim-ministru ∫i pentru un senator, ∫i pentru un lider politic, dar ∫i Ón contradic˛ie cu statutul de simplu cet„˛ean care n-are dreptul de a batjocori Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii?

P‚n„ c‚nd, domnule compatriot ∫i viceprim-ministru?

V„ cer s„ v„ expune˛i tran∫ant, explicit, Ón fa˛a noastr„, oral — ca s„ fiu foarte clar, vorba unui om mai pu˛in inspirat la cuvinte, îoral, verbal, vocal, din gur„“ —, dar ∫i Ón scris pozi˛ia, aici, s„ afl„m despre ce e vorba. Poate c„ dumneavoastr„ ave˛i dreptate Ón eternitate. Poate c„ noi suntem ni∫te simpli relativi∫ti care-∫i iubesc ˛ara ∫i unitatea ei ∫i care-i iubesc ∫i pe maghiarii din Rom‚nia, ∫i nu cred c„ ei trebuie du∫i, nu trebuie Ómpin∫i c„tre conflicte s‚ngeroase cu rom‚nii.

A doua interpelare.

Domnule ministru al s„n„t„˛ii ∫i, Ón fapt, ∫i domnule prim-ministru,

De ce a˛i lansat aceast„ nebunie cu prezen˛a fierului obligatoriu Ón p‚inea oamenilor? Pe ce v„ baza˛i? Cine v-a Ónv„˛at? Cine v-a spus enormitatea asta? A˛i Óntrebat vreun specialist sau lucra˛i ca Ónaintea erei noastre pornind de la impulsuri sau de la cifre, sau de la afaceri? Cum e posibil s„ for˛a˛i aceast„ reglementare, s-o pune˛i pe site-ul ministerului, s„ se lanseze tot felul de teorii mizerabile, teorii nesus˛inute ∫tiin˛ific ∫i de ce nu se fac, atunci, ni∫te lucruri mai cu larg orizont?

De exemplu, de ce nu ne da˛i ciment, s„ devenim monumente? De ce nu ne da˛i s„ m‚nc„m dinamit„ ca s„ devenim bombe sub scaunele pro∫tilor ∫i incompeten˛ilor? De ce nu ne da˛i s„ m‚nc„m fosfor, ca s„ lumin„m, nemaiconsum‚nd curent electric? De ce nu ne da˛i s„ m‚nc„m ordonan˛ele dumneavoastr„, ca s„ emitem spontan legi? De ce nu ne da˛i Ón ap„ ceva extract de cucut„, ca s„ se termine odat„ cu aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 29

opozi˛ie care nu se mai ast‚mp„r„? Poate, Óns„, c„ nu se rezolv„ necazurile nici a∫a, pentru c„ se constat„, se Ónmul˛e∫te num„rul du∫manilor ∫i Ón alian˛a guvernamental„, ∫i cucuta nu ajunge ca s„ se rezolve toate cazurile care ar trebui rezolvate pentru a fi t„cere. A∫tept r„spuns scris, oral ∫i muzical!

V„ mul˛umesc. Domnul senator Gheorghe Funar.

Se preg„te∫te domnul senator Angel TÓlv„r, de la Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Stima˛i invita˛i,

Am dou„ Óntreb„ri adresate prim-ministrului, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Prima dintre ele. Opinia public„ a fost ∫i este informat„, Ón mod curent, despre numeroasele descoperiri arheologice, unele unicat Ón Rom‚nia, f„cute de c„tre speciali∫tii Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei pe terenul denumit î™apca Verde“, aflat pe raza comunei Flore∫ti la limita municipiului Cluj-Napoca. Terenul, Ón suprafa˛„ de 35 ha, are o valoare de pia˛„ de circa 70 milioane euro.

Acest teren a fost Ónsu∫it ilegal de c„tre firma îPolus“, f„r„ s„ fie scos din domeniul public, prin hot„r‚re de guvern, ∫i f„r„ s„ fi fost cump„rat de la proprietar.

Cu toate c„ legisla˛ia Ón vigoare privind protec˛ia patrimoniului arheologic interzice continuarea lucr„rilor de construc˛ii, atunci c‚nd au ap„rut descoperiri arheologice Ónt‚mpl„toare, totu∫i, firma îPolus“, condus„ de cunoscutul ∫i controversatul om de afaceri Pászkány Árpád Zoltán continu„ lucr„rile de construc˛ii, s„v‚r∫ind zilnic noi infrac˛iuni.

Primarul comunei Flore∫ti refuz„ s„ respecte legea ∫i s„ suspende autoriza˛ia de construire. Prefectul jude˛ului Cluj ∫i ministrul culturii ∫i cultelor cunosc aceste grave Ónc„lc„ri ale legii ∫i accept„ s„ sprijine, Ón continuare, interesele firmei îPolus“.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd ve˛i ac˛iona pentru respectarea ∫i aplicarea legii Ón leg„tur„ cu infrac˛iunile s„v‚r∫ite pe terenul de la î™apca Verde“, fapte penale care sunt cunoscute ∫i de c„tre procurorii clujeni care refuz„ s„ se autosesizeze, de∫i legea Ói oblig„ s„ deschid„ dosare penale.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ tot premierului T„riceanu.

Este cunoscut c„, recent, Ón fa˛a a circa o mie de procurori, pre∫edintele Traian B„sescu le-a vorbit despre un memoriu, care nu i-a fost adresat, al controversatului om de afaceri clujean Pászkány Árpád Zoltán, urm„rit penal Ón Dosarul îGazeta“, ∫i care a fost cercetat Ón Dosarul privind îRe˛eaua Torino“, re˛ea care s-a ocupat cu traficul de stupefiante ∫i care a livrat Ón vestul Europei peste 5 tone de heroin„.

La Ónceputul s„pt„m‚nii trecute, numitul Pászkány Árpád Zoltán i-a mul˛umit public Óntr-o conferin˛„ de pres„ pre∫edintelui Traian B„sescu pentru sprijinul pe care i l-a acordat la Parchet.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i dac„, Ón opinia dumneavoastr„, Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat sau nu prevederile Constitu˛iei, ap„r‚ndu-l pe

Pászkány Árpád Zoltán ∫i Óndrept‚ndu-i pe procurori s„ se ocupe de pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Cluj, liberalul Marius Nicoar„.

De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i pentru ce motive considera˛i c„ pre∫edintele Traian B„sescu a luat ap„rarea lui Pászkány Árpád Zoltán, iar memoriul adresat de organiza˛iile civice ∫i de toate partidele politice din jude˛ele Covasna ∫i Harghita la acest memoriu nu a avut p‚n„ acum nicio reac˛ie, de∫i a trecut mai bine de o lun„.

V„ mul˛umesc. Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i verbal.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r. Se preg„te∫te domnul senator Constantin G„ucan, dac„ este aici. Dac„ nu, domnul senator Petru Stan.

V„ rog. Microfonul 3.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Œn anul 2007, num„rul de bilete de tratament alocate pensionarilor din jude˛ul Vrancea este de doar 1.890. Av‚nd Ón vedere c„ Ón jude˛ tr„iesc aproximativ 90 de mii de pensionari, iar p‚n„ Ón prezent la Casa Jude˛ean„ de Pensii au fost Ónregistrate deja peste 2.000 de cereri pentru bilete de tratament, v„ Óntreb: ave˛i Ón vedere suplimentarea num„rului de bilete de tratament pentru pensionarii vr‚nceni?

™i a doua Óntrebare: care este cuantumul acestei supliment„ri ∫i c‚nd va avea loc?

Urm„toarea Óntrebare este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice, pe care-l salut.

Bugetul alocat de Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri pentru S„n„tate Vrancea, anul acesta, medicilor stomatologi este la limita subzisten˛ei, fiecare primind aproximativ 1.000 de lei, Ón func˛ie de specializare.

Aceast„ situa˛ie a f„cut ca medicii stomatologi s„ Óntocmeasc„ liste de a∫teptare foarte lungi, pentru a asigura serviciile medicale persoanelor care pl„tesc asigur„ri ∫i doresc s„ beneficieze de asisten˛„ medical„ stomatologic„ gratuit„.

Precizez c„ insuficien˛a fondurilor face ca nici m„car rezolvarea urgen˛elor stomatologice s„ nu poat„ fi asigurat„.

Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate mai sus, v„ Óntreb: ve˛i aloca fonduri suplimentare pentru a permite medicilor stomatologi vr‚nceni s„ asigure pacien˛ilor asisten˛„ medical„ stomatologic„ gratuit„? C‚nd va avea loc aceast„ suplimentare de fonduri ∫i care va fi cuantumul ei?

V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Petru Stan. Se preg„te∫te domnul senator Daea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru Constantin Popescu-T„riceanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Domnule prim-ministru,

Dup„ ce Ón ziua de 14 martie anul curent Ón ∫edin˛a Comitetului Strategic al Direc˛iei Generale Anticorup˛ie a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor au fost acuza˛i public ministrul Vasile Blaga ∫i secretarul de stat Anghel Andreescu de obstruc˛ionarea unor anchete interne Ón dosare grele de corup˛ie, s-a constatat c„ Parchetul nu s-a autosesizat.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ afla˛i ∫i s„-mi comunica˛i de ce ministrul justi˛iei, procurorul general al Rom‚niei ∫i ∫eful D.N.A. nu s-au autosesizat ∫i respect„ legea t„cerii.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

A doua Óntrebare este adresat„ tot domnului prim-ministru Constantin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, Congresul SUA a hot„r‚t ca p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2008 s„ fie retras„ armata american„ din Irak.

Ca urmare, devine obligatorie retragerea unit„˛ilor militare rom‚ne∫ti din Irak.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd o s„ propune˛i Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii spre aprobare calendarul retragerii militarilor rom‚ni din Irak.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul senator Daea, v„ rog. Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu.

Am o Óntrebare ∫i o interpelare, adresate domnului Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Interpelare. Se cunoa∫te faptul c„ apa, ca factor de vegeta˛ie, contribuie esen˛ial la ob˛inerea produselor agricole. Situa˛ia din teren ∫i prognozele Ón domeniu determin„ o aten˛ie sporit„ fa˛„ de punerea ∫i men˛inerea Ón stare de func˛ionare a sistemelor de iriga˛ii.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i care sunt obiectivele pentru acest an, m„surile stabilite ∫i stadiul Óndeplinirii acestora pentru suprafe˛ele amenajate la irigat, pe total ˛ar„ ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte.

V„ mul˛umesc.

Cu respectul cuvenit, v„ adresez ∫i urm„toarea Óntrebare: care sunt prevederile programului campaniei agricole de prim„var„, pe total ˛ar„ ∫i jude˛e, m„surile luate ∫i stadiul Óndeplinirii acestora?

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral la Óntrebare ∫i interpelare. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Viorel Dumitrescu.

Domnule senator V„rg„u, sunte˛i la interpel„ri, de aceea veni˛i la urm„.

V„ rog, ave˛i dreptate ca Óntotdeauna, urma˛i dup„ domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu. Dac„ nu este aici, v„ rog s„ v„ preg„ti˛i dumneavoastr„.

Domnul senator Dumitrescu, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Anton Popescu-T„riceanu.

Se ∫tie c„ an de an a crescut bugetul Institutului Cultural Rom‚n.

V„ solicit s„-mi comunica˛i, pentru anii 2005, 2006, cine au fost colaboratorii externi ai Institutului Cultural Rom‚n ∫i ce sume a Óncasat fiecare.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Presa a relatat despre faptul c„ la C.F.R. muceg„ie∫te mo∫tenirea nababului Necolaiciuc. V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce valoare are marfa cump„rat„ la pre˛uri exorbitante de fugarul Necolaiciuc ∫i de la ce firme a fost cump„rat„.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Mai am ∫i o interpelare, foarte scurt„, adresat„ domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i cultelor.

Se ∫tie c„ zilele trecute s-au Ómplinit 50 de ani de la trecerea Ón eternitate a genialului sculptor Constantin Br‚ncu∫i.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care au fost manifest„rile organizate de Ministerul Culturii ∫i Cultelor la care a˛i participat personal ∫i ce sume s-au alocat din bugetul ministerului.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Ion V„rg„u. Microfonul 3, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din economie de timp, nu am s„ mai citesc ∫i interpelarea.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, pe care Ól salut, Ól invit la Tulcea ∫i nu-i doresc s„ se Ómboln„veasc„ la Tulcea.

Œn sistemul sanitar din Tulcea lucreaz„ Ón condi˛ii deosebit de grele medici speciali∫ti, asisten˛i medicali, infirmieri ∫i alte categorii de personal, Ón num„r insuficient.

Pentru a atrage ∫i a men˛ine Ón sistem personalul medical, Ól rog pe domnul ministru s„ precizeze dac„ are Ón vedere, dup„ cele ar„tate mai sus, s„ acorde o cre∫tere a salariilor cu 100% Ón perioada imediat urm„toare, ˛in‚nd cont de specificul jude˛ului Tulcea, o zon„ umed„, cu boli tradi˛ionale.

Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Lipsa precipita˛iilor din aceast„ iarn„, inunda˛iile de anul trecut ∫i pagubele produse de apari˛ia virusului gripei aviare pe raza jude˛ului Tulcea au creat multe dificult„˛i agricultorilor ∫i cresc„torilor de animale, care, oricum, se descurc„ destul de greu cu veniturile ob˛inute Ón urma acestor activit„˛i. Œn urma audien˛elor de la cabinetul parlamentar, am constatat c„ un alt aspect Ói nemul˛ume∫te pe agricultorii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 tulceni, ∫i anume, faptul c„ plata subven˛iilor acordate de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale se efectueaz„ prin intermediul cardului bancar, ceea ce presupune re˛inerea unor comisioane din partea b„ncilor.

Domnule ministru, ave˛i Ón vedere Óncheierea unui protocol Óntre minister ∫i b„nci, astfel Ónc‚t acest comision s„ nu mai fie re˛inut agricultorilor, ci s„ fie suportat de bugetul ministerului?

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul senator Viorel Arca∫, ultimul la Óntreb„ri. Microfonul 4.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri scurte pentru domnul Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.

Prima Óntrebare: din ce fonduri se vor suporta sanc˛iunile financiare pe care Comisia European„ le va aplica Rom‚niei pentru introducerea taxei auto de prim„ Ónmatriculare?

A doua Óntrebare: Ón c‚te ˛„ri din Uniunea European„ se aplic„ o astfel de tax„ ∫i care este cuantumul ei? Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Am Óncheiat lista de Óntreb„ri. O s„ trecem la interpel„ri.

Domnul senator Ilie S‚rbu, la interpel„ri. Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Ministerul a ini˛iat Ón luna martie anul curent Proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura, prin care toate activit„˛ile Ón domeniu sunt preluate de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Pescuit ∫i Acvacultur„, care prime∫te ∫i activit„˛i de gestionare a fondului piscicol, iar Compania Na˛ional„ de Administrare a Fondului Piscicol se desfiin˛eaz„, personalul trec‚nd Ón ∫omaj.

De asemenea, suntem informa˛i despre desele dispute Óntre conduc„torii celor dou„ institu˛ii, numi˛i pe criterii strict politice, ∫i nu profesionale.

Av‚nd Ón vedere consecin˛ele promov„rii acestui act normativ, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i dac„ acest act normativ este elaborat Ón conformitate cu reglement„rile europene, iar organizarea institu˛ional„ este convenit„ cu exper˛ii Comisiei Europene ∫i ce influen˛„ are aceast„ nou„ organizare institu˛ional„ Ón gestionarea fondurilor comunitare ∫i de la bugetul na˛ional.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar. Se preg„te∫te domnul senator Ioan Corodan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Parlamentul a aprobat, cu excep˛ia P.R.M., Programul de guvernare 2005—2008. V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:

1. Care dintre prevederile din Programul de guvernare au fost Óndeplinite integral p‚n„ la 1 martie 2007?

2. Care dintre prevederile din Programul de guvernare nu au fost Óndeplinite p‚n„ la 1 martie 2007, ∫i din ce cauze?

3. Care dintre prevederile din Programul de guvernare nu vor fi Óndeplinite, ∫i din ce motive, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2008?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan. Se preg„te∫te domnul senator Radu Cristian Georgescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o interpelare adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Œn cadrul Ónt‚lnirii Comitetului consultativ de dialog ∫i risc pentru problemele persoanelor v‚rstnice, asocia˛iile de pensionari au revenit ∫i au insistat cu solicitarea privind recalcularea venitului ∫i a stagiului complet de cotizare la 20 de ani pentru cei care au muncit Ón grupa I de munc„ ∫i 25 de ani pentru to˛i cei care au fost Óncadra˛i Ón grupa a II-a de munc„, indiferent de anul ie∫irii la pensie, av‚nd Ón vedere c„ inclusiv Legea nr. 3/1977 avea acelea∫i bareme.

Œn acest mod, pensionarii consider„ c„ se vor elimina toate discrimin„rile create de Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.550/2004 ∫i de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 ∫i se va ajunge la pensii egale ∫i propor˛ionale cu munca depus„ de fiecare, pentru a nu se mai da vina pe retroactivitatea legii.

Sunt de acord, domnule ministru, ca aceste modific„ri s„ intre Ón vigoare la data modific„rii Legii nr. 19/2000.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ Ón modificarea Legii nr. 19/2000 ave˛i Ón vedere acest aspect, ∫tiind foarte bine c„ indiferent de anul pension„rii condi˛iile de lucru au fost acelea∫i.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnul senator Ion V„rg„u. Mai este domnul senator Viorel Dumitrescu? Trebuia s„ prezinte o interpelare. Nu mai este.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn urma Adresei nr. 1.841 din 7 aprilie 2006 prin care Comisia local„ Cerna a propus spre validare Comisiei jude˛ene pentru stabilirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor din Tulcea documenta˛ia Óntocmit„ Ón baza Legii nr. 247/2005, Comisia jude˛ean„ Tulcea a emis Hot„r‚rea nr. 867/15 aprilie 2006 prin care a validat documenta˛ia Óntocmit„.

Conform hot„r‚rii, Comisia local„ Cerna va prelua din domeniul privat al statului, administrat de A.D.S., o suprafa˛„ total„ de 456 ha teren arabil extravilan ∫i 13 ha teren neagricol.

Œn baza acestei hot„r‚ri, Comisia comunal„ Cerna trebuia s„ Óncheie cu Agen˛ia Domeniilor Statului un protocol, urm‚nd apoi s„ restituie persoanelor fizice, respectiv muftiului musulman, suprafe˛ele corespunz„toare cuprinse Ón anexele hot„r‚rii. A.D.S. refuz„ s„ Óncheie acest protocol, motiv‚nd c„ nu de˛ine documentele prin care muftiul musulman ar fi avut Ón proprietate terenul.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ rog, domnule prim-ministru, s„ solicita˛i Agen˛iei Domeniilor Statului s„ examineze cu aten˛ie documentele Ónaintate de Comisia jude˛ean„ pentru stabilirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor din Tulcea ∫i s„ se pronun˛e Ón acest caz.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator P„unescu, interpelare.

O chestiune de procedur„ la acest capitol al ∫edin˛ei noastre.

V„ rog, domnule senator.

Mie nu mi se r„spunde la Óntreb„ri ∫i interpel„ri prin prezen˛a mini∫trilor la ∫edin˛ele noastre. Nu Ón momentul c‚nd pun Óntrebarea sau fac interpelarea, nici dup„ o lun„, dou„. Primesc, e drept, unele r„spunsuri scrise de la prim-ministru, ∫i Ói mul˛umesc. Dar a∫ vrea, totu∫i, s„ angaj„m un anumit tip de dialog aici, pentru c„ se eludeaz„ o parte din r„spunsul necesar prin ceea ce se scrie, se trimite, ∫i... t„cere!

A doua problem„ pe care vreau s„ o ridic: dac„ domnul ministru al s„n„t„˛ii Ómi va r„spunde la interpelarea pe care am f„cut-o Ón aceast„ ∫edin˛„? Nu cred c„ este o dificultate, nu i-am cerut date, ci i-am cerut doar o chestiune de con∫tiin˛„: de ce a venit cu fierul Ón p‚ine? Dac„-mi r„spunde, s„ ∫tiu dac„ am acum r„bdare sau alt„dat„, cum dore∫te d‚nsul.

La prima chestiune, rog reprezentantul Guvernului ∫i al Parlamentului s„ men˛ioneze faptul c„ s-a exprimat dorin˛a ca r„spunsurile, pe c‚t posibil, s„ fie ∫i Ón form„ oral„, nu numai Ón form„ scris„, pentru a putea permite angajare unui dialog.

Domnul senator P„unescu.

Nu îpe c‚t posibil“, ∫i nu e dorin˛„, e un raport obligatoriu de munc„ Óntre noi ∫i domnii mini∫tri, care ar trebui s„ nu-∫i trimit„, am mai spus de c‚teva ori, doar secretarii de stat ce nu pot cuprinde, cu autoritatea dumnealor, tot domeniul.

V„ rog s„ preciza˛i c„, Ón realitate, ceea ce a formulat aici domnul senator P„unescu reprezint„ dorin˛a ca mini∫trii s„ vin„ personal s„ r„spund„ oral, pentru a angaja un dialog atunci c‚nd li se adreseaz„ Óntreb„ri sau interpel„ri.

Acum, am Ón˛eles de la domnul Eugen Nicol„escu c„ va Óncerca s„ r„spund„ ∫i cine a dat cu fierul Ón p‚ine. Dac„ sunte˛i de acord, Ól voi invita s„ r„spund„ la Óntreb„ri.

Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** _— ministrul_

_s„n„t„˛ii publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o interpelare ∫i dou„ Óntreb„ri.

Voi Óncerca s„-i r„spund domnului senator Adrian P„unescu, pentru c„ ∫tiu destul de bine subiectul.

Domnule senator,

Speciali∫tii din Ministerul S„n„t„˛ii — ∫i a∫ vrea s„ Ón˛elege˛i c‚nd spun îspeciali∫tii din Ministerul S„n„t„˛ii Publice“ nu vorbesc de func˛ionarii Ministerului S„n„t„˛ii Publice, ci vorbesc de medici, profesori universitari din mai multe domenii de activitate —, dup„ analiza indicatorilor statistici ai popula˛iei Rom‚niei ∫i, mai ales, la copii, au constatat c„ Ón Rom‚nia este o caren˛„ de fier la majoritatea popula˛iei.

S-a Óncercat s„ se rezolve aceast„ problem„ c„ut‚ndu-se o solu˛ie, o solu˛ie mai u∫or de aplicat. S-a considerat c„ p‚inea este alimentul pe care Ól consum„ orice cet„˛ean din aceast„ ˛ar„ ∫i c„ transmiterea de fier ar putea fi f„cut„ prin alimenta˛ie, deci prin p‚ine.

Vreau s„ v„ spun un singur lucru: deocamdat„ este o inten˛ie. Orice inten˛ie noi suntem obliga˛i, conform Legii transparen˛ei, s„ o punem pe site-ul Ministerului S„n„t„˛ii Publice sub form„ de proiect de act normativ ∫i, mai departe, s„ urmeze traseul de dezbatere public„, iar speciali∫tii, de o parte sau de alta, cu un punct de vedere sau cu altul, s„ provoace o dezbatere cu toate argumentele pro ∫i contra ∫i, Ón final, s„ se g„seasc„ cea mai bun„ solu˛ie.

Acum, ne afl„m Ón situa˛ia de dezbatere public„, sunt medici care spun: îE nevoie neap„rat s„ facem aceast„ ac˛iune, s„ abord„m problema Ón acest fel“, dar sunt medici care spun: îNu, nu ar trebui chiar a∫a, poate g„sim alt„ alternativ„ de lucru“.

Aici suntem Ón acest moment. Eu pot s„ v„ asigur Ónt‚i pe dumneavoastr„, pe membrii Senatului ∫i, Ón acela∫i timp, pe cet„˛enii Rom‚niei c„ nu vom lua nicio decizie p‚n„ c‚nd nu vor fi trecute Ón revist„ toate p„rerile, p‚n„ c‚nd nu vom avea un punct de vedere care s„ fie satisf„c„tor at‚t pentru regimul de via˛„ al oamenilor, c‚t ∫i pentru cet„˛eni, la modul general.

Este r„spunsul pe care vi-l pot da ast„zi, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007

V„ mul˛umesc.

Domnul Adrian P„unescu, microfonul 4.

Domnule ministru,

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Sigur c„ r„spunsul dumneavoastr„ este inteligent ∫i poate p„rea Óndestul„tor.

1. Problema pe care am pus-o eu este s„ nu crea˛i obliga˛ia ca oamenii s„ m„n‚nce p‚ine cu fier.

2. Dac„, a∫a cum e cazul colegului nostru care Ómi f„cea semn Ón timpul ∫edin˛ei, are destul fier.

3. Experien˛a american„ Ón domeniu arat„ c„ nu asta

e solu˛ia.

4. Speciali∫tii din Ministerul S„n„t„˛ii Publice zice˛i? Dar pre∫edintele nutri˛ioni∫tilor pe ˛ar„, dar ∫eful clinicii de nutri˛ie ∫i diabet nu sunt speciali∫ti?!

Tocmai asta am cerut: s„ fie o consultare larg„ ∫i s„ fie o decizie corect„, s„ nu creeze obliga˛ii acolo unde nu trebuie s„ func˛ioneze dec‚t con∫tiin˛a noastr„ ∫i op˛iunea personal„ a fiec„rui individ.

Dar eu v-am pus, domnule ministru, ∫i o alt„ Óntrebare legat„ de localitatea Bl„jeni din jude˛ul Hunedoara, Mun˛ii Apuseni, Ón leg„tur„ cu situa˛ia absurd„ care s-a creat acolo, unde este nevoie de ani ∫i ani de medic. A venit cineva, o doctori˛„ s„ lucreze acolo, ∫i i se pun piedici. Se cere examen, dar nu particip„ nimeni Ón afar„ de ea, ∫i nu s-a f„cut nici examenul.

V-a∫ ruga s„ nu Ónt‚rzia˛i Ón luarea acestei decizii, de∫i pare o ac˛iune, m„ rog, oarecare, Óntr-un sat oarecare. Nu e un sat oarecare, sunt ni∫te oameni care au nevoie de acest medic.

Mai este problema medicului din Bucovina care a venit, dup„ studii Ón Italia ∫i Germania, la Bucure∫ti s„ fie Óncadrat ca medic ∫i are mari dificult„˛i. M-am adresat direct dumneavoastr„, ∫i v„ rog ∫i public s„ ave˛i toat„ Ón˛elegerea, tot respectul ∫i toat„ dragostea, mi-a∫ permite s„ spun, pentru speciali∫tii rom‚ni din teritoriile Ónstr„inate, ca s„ se simt„ bine ∫i normal la Bucure∫ti.

## V„ mul˛umesc.

Domnul ministru Nicol„escu. Vre˛i s„ comenta˛i? ™i v„ rog s„ da˛i r„spunsuri ∫i la alte Óntreb„ri ∫i interpel„ri, dac„ sunt prezen˛i colegii Ón sal„. Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

## V„ mul˛umesc.

A∫ vrea s„ mai adaug ceva la r„spunsul meu la prima interpelare a domnului senator P„unescu.

A∫ vrea, domnule senator, s„ Ón˛elege˛i c„ nu vom lua nicio decizie, de nicio natur„, p‚n„ c‚nd, repet, to˛i speciali∫tii — dar to˛i speciali∫tii — care intr„ Ón acest domeniu al nutri˛iei nu-∫i vor spune punctul de vedere.

Œn al doilea r‚nd, pe bun„ dreptate spunea˛i dumneavoastr„ c„ nu trebuie s„ cre„m obliga˛ii, dar Ón acela∫i timp trebuie s„ cre„m un drept celor care au nevoie s„ primeasc„ cantit„˛i suplimentare de fier. ™i nu Ón ultimul r‚nd, ca lucrurile s„ fie rotunde ∫i s„ fie Ónchise, orice act normativ Ón acest domeniu va fi, de fiecare dat„, ca ∫i Ón alte domenii, realizat numai ∫i numai pentru cet„˛ean. Nu s„-l oblig„m pe cet„˛ean s„

fac„ ceva, ci s„-l ajut„m s„ Óndeplineasc„ o caren˛„ de s„n„tate pe care o are.

Referitor la cele dou„ subiecte — Bl„jeni ∫i medicul din Bucovina —, dumneavoastr„ m-a˛i sesizat telefonic, eu am preluat cele dou„ subiecte, dar Ónc„ nu am primit nimic scris pe aceast„ tem„...

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Sunt la birou.

Domnule senator, dac„ vin... La mine nu au ajuns, de aceea sunt nevoit s„ v„ spun c„ nu au ajuns la mine. Poate le retrimite˛i sub o form„ sau alta. Eu le primesc cu mare pl„cere. Trebuie s„ am mai multe elemente ca s„ pot ac˛iona.

V„ mul˛umesc.

Mai ave˛i r„spunsuri?

V„ rog. Microfonul 10.

Mai am o interpelare ∫i dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dac„-mi da˛i voie s„ r„spund la ele.

O interpelare a domnului senator Ion V„rg„u, care se refer„ la asisten˛a medical„ de specialitate. ™i aici a∫ dori s„ spun c‚teva lucruri. Programul guvernamental Ón domeniul s„n„t„˛ii porne∫te de la asigurarea unui acces egal al popula˛iei la Óngrijirile sanitare de baz„, Ón condi˛ii de calitate ∫i siguran˛„ ale actului medical.

Œn aceste condi˛ii, prin reforma s„n„t„˛ii, ministerul ∫i-a propus s„ abordeze dintr-o nou„ perspectiv„ problemele sistemului sanitar rom‚nesc, cu orientare principal„ spre cre∫terea resurselor alocate s„n„t„˛ii ∫i promovarea unor modific„ri esen˛iale Ón cele 3 componente ale sistemului: medicina de familie, asisten˛a medical„ ambulatorie, precum ∫i asisten˛a medical„ spitaliceasc„.

Ra˛iunea pentru care institu˛ia noastr„ a avut Ón vedere asigurarea unui cadru legislativ cum este Legea reformei, cu titlul îAsisten˛a medical„ primar„“, pentru exercitarea activit„˛ii medicului de familie a fost tocmai importan˛a deosebit„ a acestuia Ón cadrul sistemului de s„n„tate, precum ∫i faptul c„ impactul serviciilor din asisten˛a medical„ primar„ este extins Ón special sub aspectul laturii preventive, iar, din punct de vedere economic, cazurile rezolvate la acest nivel cost„ mai pu˛in dec‚t intern„rile Ón spital.

Consider„m c„, Ón absen˛a acestui cadru legislativ coerent, s-ar fi Óntre˛inut ambiguit„˛i legate de organizarea ∫i func˛ionarea cabinetelor de medicin„ de familie, iar acestea, corelate cu alocarea unor resurse limitate, ar genera agravarea inegalit„˛ilor accentuate Ón acoperirea cu servicii medicale a unor zone sociale: concentr„rile de s„r„cie sau geografice, Ón special a celor din mediul rural.

Œn ceea ce prive∫te lipsa medicilor ∫i a asisten˛ilor medicali Ónregistrat„ Ón unele zone rurale, men˛ion„m c„ problema este permanent Ón aten˛ia ministerului ∫i urmeaz„ a fi solu˛ionat„ prin mai multe activit„˛i:

Astfel, Ón ultimii doi ani am scos la concursul de reziden˛iat un num„r de 2.500 de locuri pentru medicina de familie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Œncerc„m s„ aloc„m sporuri de p‚n„ la 100% pentru cabinetele medicale aflate Ón zonele rurale defavorizate, prin contractul-cadru semnat de Cas„ cu medicii de familie din aceste zone.

Definitivarea cadrului legislativ care reglementeaz„ Ónfiin˛area unui nou cabinet de medicin„ de familie, a punctelor de lucru ∫i a grupurilor de practic„. De men˛ionat c„ am dat cu prioritate ∫i o serie de facilit„˛i pentru cele care se Ónfiin˛eaz„ Ón mediul rural.

Declan∫area unei ac˛iuni de evaluare a infrastructurii cabinetelor rurale Ón urma c„reia se va fundamenta un program de reabilitare sau construire de infrastructuri. Condi˛iile civilizate de munc„ vor constitui un element de atractivitate pentru medici, al„turi de finan˛area sporit„ a serviciilor de medicin„ primar„ din partea Casei.

Analizarea posibilit„˛ilor de atragere de fonduri structurale Ón vederea reabilit„rii cabinetelor din mediul rural.

Œn continuare am dou„ Óntreb„ri ale domnului senator Ioan Corodan. Dac„ este Ón sal„... Este Ón sal„ domnul senator.

Nu mai este aici, domnule ministru. Preda˛i-le Ón scris.

Domnule pre∫edinte...

Le predau Ón scris.

V„ mul˛umesc. Pe cine avem? Pe doamna...

Domnule pre∫edinte...

Microfonul 3 pentru domnul V„rg„u.

Deci a∫ vrea, Ón continuare, s„ am un dialog, c‚teva secunde, cu domnul ministru.

## Domnule ministru,

Œn general m„ refer la jude˛ul Tulcea, pentru c„ sunt senator ∫i am fost prefect acolo 4 ani de zile, ∫i ∫tiu situa˛ia oamenilor. Nu v„ pun Óntreb„ri cu r„utate, sub nicio form„, vreau ca dumneavoastr„ s„ cunoa∫te˛i mai bine realitatea de acolo ∫i s„ nu ocoli˛i jude˛ul Tulcea. Dac„ veni˛i, am s„ fiu al„turi de dumneavoastr„, constructiv, nu sub alt„ form„.

Se vorbe∫te de reform„ Ón s„n„tate de mul˛i ani. Am vorbit ∫i noi, c‚nd am fost la guvernare, vorbi˛i ∫i dumneavoastr„. Cet„˛eanul care locuie∫te Óntr-o localitate izolat„ sau chiar apropiat„ de municipiu nu Ón˛elege de ce nu avem medic acolo, de ce nu avem asistent medical. Œn Delt„, nici at‚t nu exist„. La Bucure∫ti, la Tulcea, dac„ ne Ómboln„vim pu˛in, mergem la o farmacie, la Mila 23, Cri∫an ∫i Ón alte p„r˛i nu exist„ a∫a ceva.

Deci rug„mintea mea este s„... Noi g„sisem o solu˛ie, domnule ministru. Œn Delta Dun„rii, prin farmacia spitalului jude˛ean, se duceau medicamente la cabinetele medicale de acolo ∫i se f„cea o distribu˛ie. Bolnavii cronici aveau posibilitatea, prin asisten˛ii medicali care veneau la spital, s„ primeasc„ medicamentele.

V„ Ónchipui˛i ∫i dumneavoastr„, avem la Cri∫an un medic, la 20 de kilometri este Mila 23. Se Ómboln„ve∫te copilul la 12 noaptea ∫i nu sunt posibilit„˛i de transport.

Deci eu cred c„ meritul dumneavoastr„... Face˛i eforturi, v-am apreciat, Ón sf‚r∫it, politica e politic„, dar mai ∫i recunoa∫tem ni∫te lucruri, ∫i cred c„ ve˛i avea un merit, v„ sprijinim Ón totalitate ∫i cu idei ∫i, m„ rog, cu for˛a din teritoriu, dac„ g„sim solu˛ii pentru localit„˛ile Óndep„rtate. Delta Dun„rii s-o abord„m Ón mod separat, este o zon„ special„, o zon„ Ón care nu se poate interveni. Poate a˛i luat situa˛ia de la Tulcea. Am avut atunci dou„...

Domnule pre∫edinte, Ómi mai permite˛i un minut? Da. La Tulcea, reu∫iser„m s„ facem o sta˛ie modern„ de salvare ∫i pe ap„ am adus patru nave moderne care au putut s„ fac„ fa˛„ situa˛iilor de urgen˛„. Eu cred c„ trebuie s„ facem o analiz„ clar„ acolo ∫i s„ c„ut„m solu˛ii. Repet, solu˛ia, domnule ministru, st„ Ón m‚inile noastre, ∫i ale dumneavoastr„, ∫i ale noastre, s„ v„ sus˛inem. Trebuie acordate ni∫te sporuri pentru medicii care se Óncumet„ s„ mearg„ Ón Delt„. S„ nu ne fie team„ de salarii mari, condi˛iile de via˛„ sunt grele acolo.

V„ mul˛umesc, ∫i poate c„ Óntr-o zi, domnule ministru, o s„ ave˛i timp, dou„ secunde, s„ v„ vizitez la minister, cu mai multe date. Dac„ ave˛i timp. Dac„ nu, comunic„m Ón scris.

V„ rog, dac„ domnul ministru Nicol„escu dore∫te s„ intervin„, microfonul 10.

## Domnule senator,

V„ mul˛umesc foarte mult pentru comentariul dumneavoastr„ ∫i, mai ales, v„ mul˛umesc pentru deschiderea de colaborare pentru viitor.

Eu, Ón general, nu fac promisiuni, pentru c„ nu-mi place s„ fac promisiuni, dar v„ garantez c„ p‚n„ la 15 mai am s„ fac o vizit„ Ón jude˛ul Tulcea, am s„ v„ rog s„ fi˛i prezent la o discu˛ie cu autorit„˛ile locale, toate, indiferent ce culoare politic„ au ele, pentru c„ nu asta ne intereseaz„, ca s„ putem identifica cele mai bune solu˛ii.

V„ anun˛ c„ anul trecut am Óncercat s„ cump„r„m o ∫alup„ medicalizat„, licita˛ie pe care, din p„cate, nu a c‚∫tigat-o nimeni, pentru c„ nu s-a prezentat nimeni. Poate c„ ar trebui s„ revedem pu˛in un asemenea tip de licita˛ie, poate c„ preten˛iile noastre au fost prea mari. Dac„ am g„si o alt„ abordare, poate c„ am avea mai mult succes ∫i cred c„ o colaborare cu dumneavoastr„, cu autorit„˛ile locale, cu parlamentarii Rom‚niei din Tulcea ne poate ajuta.

De asemenea, s„pt„m‚na viitoare, cu un telefon Ón prealabil, v„ a∫tept s„ discut„m.

## V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule ministru. V„ mul˛umim c„ a˛i venit, v„ mul˛umim c„ a˛i intrat Ón dialog. V„ spunem la revedere, pe cur‚nd!

A∫ dori s-o invit pe doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, s„ r„spund„ unei Óntreb„ri adresate de domnul senator Simionescu.

Domnul senator Corodan a plecat. Microfonul 10, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 ## **Doamna Pásztor Gabriella** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea domnului senator Aurel Gabriel Simionescu se referea la finalizarea construirii unor ∫coli din jude˛ul Br„ila.

V„ comunic„m urm„toarele:

Œncep‚nd cu anul 1999, finan˛area obiectivelor de investi˛ii din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar se realizeaz„ din fonduri alocate de la consiliile locale. Œn situa˛ia Ón care consiliile locale nu dispun de fondurile necesare, lucr„rile pot fi finan˛ate din bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pe baz„ de hot„r‚ri de guvern, posibilitate prev„zut„ Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, Ón baza Programului na˛ional de investi˛ii sau din bugetul ministerului c„tre consiliile locale.

Unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt pentru care s-au alocat fonduri ∫i cuantumul sumelor alocate au fost stabilite de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii la propunerea inspectoratelor ∫colare jude˛ene ∫i a autorit„˛ilor locale Ón ordinea priorit„˛ilor de interven˛ie. Unul din criteriile de prioritate a lucr„rilor de investi˛ii propuse de inspectoratele ∫colare jude˛ene a fost continuarea lucr„rilor aflate Ón curs de execu˛ie.

Despre ∫colile la care se face referire, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii are toate informa˛iile necesare, ˛in‚nd cont c„ cele dou„ noi ∫coli au fost promovate de c„tre minister, c‚nd finan˛area se realiza din bugetul de stat prin Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Fondurile alocate pentru lucr„rile de investi˛ii la cele dou„ ∫coli din jude˛ul Br„ila, respectiv, ™coala cartier C„l„ra∫i IV din municipiul Br„ila ∫i ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport din ora∫ul Ianca, au fost urm„toarele:

— Ón anul 1996: pentru obiectivul de investi˛ii ™coala cartier C„l„ra∫i IV, municipiul Br„ila, 88,5 mii RON; ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport din ora∫ul Ianca, 125.000 RON;

— Ón anul 1997: pentru obiectivul de investi˛ii ™coala cartier C„l„ra∫i IV, municipiul Br„ila, 280.000 RON; ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport din ora∫ul Ianca, 300.000 RON;

— Ón anul 1998, pentru primul obiectiv, 342,81 mii RON; pentru ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport, 252,23 mii RON;

— Ón anul 2002, pentru obiectivul ™coala cartier C„l„ra∫i IV, municipiul Br„ila, 300.000 RON, ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport din localitatea Ianca, 300.000 RON;

— Ón anul 2003, pentru primul obiectiv, 200.000 RON, pentru al doilea obiectiv, 200.000 RON;

— Ón anul 2006, s-au alocat pentru cele dou„ obiective de investi˛ii urm„toarele sume: prin H.G. nr. 615 din mai 2006 s-a alocat pentru obiectivul de investi˛ii ™coala cartier C„l„ra∫i IV, municipiul Br„ila, suma de 800.000 RON, iar pentru obiectivul ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport din ora∫ul Ianca, 252,23 mii RON.

Prin H.G. nr. 1.804 din decembrie 2006, s-a alocat pentru obiectivul de investi˛ii ™coala cartier C„l„ra∫i IV, municipiul Br„ila, suma de 280.000 RON, iar pentru obiectivul ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport din localitatea Ianca, 300.000 RON.

Aici se Óncheie cifrele. Mai doresc s„ precizez c„, av‚nd Ón vedere aceste aspecte, este evident faptul c„

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a sus˛inut, pe de o parte, continuarea obiectivelor, lucr„rilor Óncepute Ón anii anteriori, c‚t ∫i promovarea unor obiective ∫i lucr„ri noi.

Prin hot„r‚rile de guvern promovate succesiv, s-au alocat fonduri Ónsemnate pentru cele dou„ obiective, Ón raport cu fondul total alocat, de∫i de la data promov„rii investi˛iei ∫i p‚n„ Ón prezent num„rul elevilor a sc„zut, investi˛iile fiind un pic prea mari Ón raport cu ace∫ti factori.

Programul de buget pe anul 2007 elaborat de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii cuprinde at‚t fonduri pentru finan˛area lucr„rilor la obiective ce intr„ Ón atribu˛iile Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, c‚t ∫i fonduri ce se vor aloca pe baz„ de hot„r‚ri de guvern pentru finan˛area ∫colilor Ón completarea fondurilor alocate de c„tre autorit„˛ile locale.

De asemenea, Ón propunerile Inspectoratului ™colar Jude˛ean Br„ila figureaz„ ambele obiective pentru finan˛are Ón anul 2007.

Mul˛umesc.

Domnul Simionescu, dac„ dori˛i s„ comenta˛i. Microfonul num„rul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, r„spunsul este extrem de amplu, dar el nu aduce r„spunsul solicitat, pentru c„ Óntrebarea a fost dac„ Ón 2007 Ón programul de investi˛ii al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii cele dou„ ∫coli despre care s-a f„cut vorbire aici sunt prinse Ón programul de finan˛are, Ón dorin˛a de a le finaliza odat„, pentru c„ au trecut 11 ani din 1996 p‚n„ Ón 2007.

Deci Óntrebarea era dac„ aceste dou„ ∫coli sunt cuprinse Ón programul de finan˛are al ministerului. ™tim cu to˛ii c„ ministerul va finan˛a Ón continuare, la modul general, ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia etc. Œntrebarea mea era legat„ de aceste dou„ ∫coli.

Am Ón˛eles.

Doamna secretar de stat, pute˛i s„ r„spunde˛i la aceast„ Óntrebare?

Deci dac„ pentru 2007...

Domnule pre∫edinte, ultima propozi˛ie asta era: Ón propunerile Inspectoratului ™colar Jude˛ean Br„ila figureaz„ ambele obiective pentru finan˛are Ón anul 2007, deci se deduce de aici c„ vor fi finan˛ate pentru a putea fi terminate.

Ave˛i dreptate, de aceea am citit istoricul acestora, c„ au fost Óncepute din 1996.

Domnul senator Simionescu. Microfonul num„rul 3, v„ rog.

Cu tot respectul, ∫tim cu to˛ii cine finan˛eaz„. Nu inspectoratul ∫colar finan˛eaz„, inspectoratul ∫colar a f„cut o propunere. Aceast„ propunere trebuie s„ fie cuprins„ Ón planul de finan˛are al ministerului ∫i, dac„ ministerul aprob„, d„ ordin, hot„r‚ri ∫i a∫a mai departe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/5.IV.2007 Deci Óntrebarea era legat„ strict de minister. Nu se deduce din nimic faptul c„ dac„ inspectoratul propune ceva ministerul chiar aprob„.

Mul˛umesc.

Eu a∫ ruga-o pe doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, c‚nd se Óntoarce la minister, s„ dea un r„spuns scris pe aceast„ tem„.

V„ mul˛umesc mult, doamna ministru, ∫i v„ spun la revedere.

O s„-l invit pe domnul István Töke s„ r„spund„ la o Óntrebare a domnului senator Ion V„rg„u, referitoare la produsele ecologice.

Domnul secretar de stat Töke.

Microfonul num„rul 9, v„ rog.

## **Domnul Töke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor senatori,

Œntrebarea adresat„ de domnul senator Ion V„rg„u c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este: ce strategie s-a adoptat pentru stimularea ob˛inerii produselor naturale ecologice?

Œn prima parte a r„spunsului, pe care nu o voi mai prezenta, se prezint„ situa˛ia Ón acest moment din agricultura din Rom‚nia, iar Ón partea a doua sunt prezentate ac˛iunile respective, care sunt ac˛iuni de stimulare a ob˛inerii produselor ecologice certificate prin sprijinul acordat prin Programul Na˛ional de Dezvoltare Rural„, ∫i anume, prin sprijin acordat fermierilor pentru pierderile de venit pe durata perioadei de trecere de la

agricultura conven˛ional„ la cea ecologic„, pe culturi ∫i unitate de suprafa˛„, prin P.N.D.R., printr-un sprijin administrativ, prin urm„rirea ∫i gestionarea Acordului Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Confedera˛iei Elve˛iene pentru implementarea Programului Certificare Ecologic„ Ón Rom‚nia pentru perioada 2004— 2008, prin ac˛iuni de sprijin pentru extensie ∫i consultan˛„, prin ac˛iuni de instruire ∫i educa˛ie ∫i, de asemenea, prin dezvoltarea cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón domeniul agriculturii ecologice Ón vederea punerii la dispozi˛ia produc„torilor de tehnologii specifice acestui sector.

De asemenea, extinderea pie˛ei interne de produse ecologice ∫i a unui disponibil pentru export sunt unele din priorit„˛ile Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Fiecare m„sur„ este prev„zut„ cu finan˛are ∫i termene de punere Ón practic„.

- V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Cu aceasta, s-a Óncheiat ∫i partea de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Mul˛umesc membrilor Guvernului care au participat la acest dialog, mul˛umesc senatorilor care au pus asemenea Óntreb„ri ∫i Ónchei aici lucr„rile ∫edin˛ei de plen a Senatului.

V„ mul˛umesc.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,25._

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201538]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 40/5.IV.2007 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 9,00 lei