A trebuit mult P.S.D-ului s„ se dezmeticeasc„ din ∫ocul acelui document, despre care eu v„ asigur c„ este absolut autentic.
Œmi pare r„u c„ domnul Liviu Maior este pus s„ fac„ treburile mizerabile ale politicii de culise ale P.S.D.-ului. Un intelectual de valoarea lui, un profesor universitar, s„ cad„ Ón aceast„ capcan„, numai pentru c„ e ∫i el p„rinte ∫i trebuie s„ apere poziþia fiului s„u, care este secretar de stat la Ministerul Ap„r„rii Naþionale ∫i se ocup„ de NATO... Pentru c„ facem politic„ Ón familie, nu?!
O chestie ca asta nu poate r„m‚ne nesancþionat„ de un partid corect cum e Partidul Rom‚nia Mare.
Stimate coleg,
Vreau s„ v„ spun c„ documentul deputatului german Meckel a fost semnat ∫i de ceilalþi membri ai delegaþiei germane la Adunarea Parlamentar„ NATO ∫i a fost contrasemnat ∫i de pre∫edintele Senatului Poloniei.
Ce nu e adev„rat Ón acel document? Nu e adev„rat c„ str„in„tatea v„ monitorizeaz„? V„ monitorizeaz„! Nu e adev„rat c„ se ∫tie ce corupþie generalizat„, f„r„ precedent Ón istoria Rom‚niei, patronaþi dumneavoastr„? Nu-s cei de aici. Eu nu vorbesc de colegii no∫tri. Dar
vine o vreme a scadenþei c‚nd p‚n„ ∫i cei mai curaþi oameni din P.S.D. vor pl„ti pentru bandele judeþene gen Mischie, gen îalþi mandarini locali“. Eu asta v„ rog, luaþi distanþ„ faþ„ de ei pentru c„ þara nu mai suport„.
Ca s„ vedeþi c„ lucrez cu documente temeinice, am s„ v„ mai citesc unul, c„ m-aþi provocat. Eu eram cuminte acolo.
Distinsul nostru Paul P„curaru, colegul nostru, care e al doilea om Ón stat — cum Ói spuneam altui coleg, Mircea Ionescu-Quintus —, pentru c„ el aici e pe post de ∫ef al Senatului, ∫tie c„ nu eram Ónscris la cuv‚nt, dar de ce m„ provocaþi?!
Nu se poate s„-mi vorbiþi mie de corupþie, domnilor! Nu se poate a∫a ceva! Nu se poate s„-mi vorbeasc„ Adrian N„stase c„ el se lupt„ Ómpotriva corupþiei. E o glum„ proast„, e un film horror, e co∫mar. Trebuie s„ ia sf‚r∫it.
Am spus-o ∫i pe T.V.R., v„ spun ∫i acum, a m„ chema pe mine domnul Adrian N„stase s„ lupt„m Ómpotriva corupþiei e ca ∫i cum m-ar chema faimoasa Ciociolina s„ lupt„m Ómpotriva prostituþiei. Nu-l crede nimeni. Vrea s„ fie credibil? S„ doneze toate vilele, hotelurile, blocurile ∫i propriet„þile pe care le are ∫i pe care nu le putea face dintr-un salariu de deputat, s„ le doneze copiilor s„raci ∫i b„tr‚nilor nevoia∫i ∫i atunci va putea s„ termine ∫i mandatul acesta Ón picioare ∫i va putea s„ candideze ∫i la Pre∫edinþia Rom‚niei. Nici o problem„. Eu l-a∫ vota primul dac„ ar da acest exemplu de sacrificiu personal, dar nu poþi s„ fii bolnav ∫i de putere, ∫i de avere. Nu se poate Óntr-o þar„ adus„ îpe culmile disper„rii“, vorba lui Emil Cioran.
Iat„ documentul: îConducerea P.S.D. este con∫tient„ c„ reformele economice solicitate de organismele internaþionale, dar ∫i de linia politic„ stabilit„ de Rom‚nia dup„ decembrie 1989, genereaz„ protestele celor care Ó∫i pierd locurile de munc„, ale celor care au s„r„cit vizibil Ón ultimii ani ∫i chiar ale micilor afaceri∫ti care tr„iesc de pe o zi pe alta. Œntreg partidul trebuie s„ se mobilizeze pentru a explica opiniei publice c„ reforma trebuie continuat„. Altfel, credibilitatea þ„rii faþ„ de Vest se va apropia de zero ∫i nici o alt„ forþ„ politic„ nu mai poate repara o asemenea gaf„ istoric„.
Ultimele sondaje, dar ∫i informaþiile care ne vin din judeþe pe diferite c„i nu sunt optimiste pentru noi.“, adic„ pentru voi. îMulte filiale au intrat Ón panic„, fapt ce dovede∫te c„ acolo avem oameni slab preg„tiþi, frico∫i ∫i trebuie adoptate m„suri de Ónlocuire a acestora cu speciali∫ti valoro∫i, credibili ∫i populari. Cu oameni necorespunz„tori, P.S.D. poate claca pentru a doua oar„ ∫i þara intr„ pe m‚na naþionalismului promovat de Vadim ∫i Funar, situaþia creat„ fiind f„r„ ie∫ire Ón relaþia cu Occidentul, care ar putea Óntrerupe orice dialog cu Rom‚nia.“
Nu Óntrerupe nici un dialog, v„ asigur„m. Nu v„ consideraþi de neÓnlocuit. Vorba generalului Charles de Gaule, îsunt pline cimitirele cu oameni de neÓnlocuit.“
îP.S.D. are suficient timp pentru a reveni Ón ochii electoratului ∫i nu trebuie s„ intr„m Ón panic„.
Organizarea de alegeri anticipate, cum doresc unii dintre colegii no∫tri, nu este oportun„. Am pierde cu siguranþ„ alegerile, dar tot noi vom guverna al„turi de P.N.L. ∫i U.D.M.R., fapt care ar Óngreuna ∫i mai mult exercitarea puterii.
PRM...“, continu„ acest document care e al dumneavoastr„, nu e al nostru, î...chiar dac„ ar ajunge la 35— 40% din voturi, nu ∫i-ar g„si un partener de guvernare ∫i s-ar resemna Ón opoziþie, pentru a treia oar„ consecutiv.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002
Realiz„m c„ relaþia cu U.D.M.R. nu este bine primit„ de electoratul nostru...“, ca s„ ∫tiþi ∫i dumneavoastr„, domnilor de la U.D.M.R., drag„ ∫i distinse prieten-poet Markó Béla, cum g‚ndesc aliaþii vo∫tri despre voi. Voi v„ duceþi acolo, la vila Dante Alighieri, v„ duceþi la tot felul de vile cu nume de poeþi, nu chiar a∫a mari ca tine, ∫i semnaþi protocoale, ∫i uite cum g‚ndesc ei despre voi.
îTrebuie s„ explic„m deschis opiniei publice c„ Ón acest moment P.S.D. nu poate guverna f„r„ o siguranþ„ a votului Ón Parlament ∫i nici un alt partid nu dore∫te sincer s„ ni se al„ture.“ Asta cam a∫a e.
îVa trebui ca Ón perioada urm„toare s„ avem curajul s„ explic„m populaþiei presiunea organismelor internaþionale ∫i cerinþele acestora pentru a ne integra Ón structurile vestice. Oamenii no∫tri din teritoriu nu trebuie s„ cread„ c„ P.S.D. deja a pierdut alegerile viitoare. Mai repede ar trebui s„ realizeze ce ar Ónsemna s„ c‚∫tige alegerile P.R.M.“
Da, ar fi, Óntr-adev„r, o experienþ„ de viaþ„. ™tiþi cum am lichida mafia? 24 de ore pe ceas, pe ceas. Nu vor g„si at‚tea avioane ∫i trenuri s„ dispar„ din Rom‚nia. îŒn relaþia cu partidele parlamentare avem urm„toarele comentarii:
1. Relaþia cu P.R.M. Este exclus„ orice relaþie cu P.R.M. at‚ta timp c‚t Corneliu Vadim Tudor conduce acest partid.“ Deci, ve∫nic, probabil.
îPartidul Rom‚nia Mare r„m‚ne cel mai periculos adversar al P.S.D. pe scena politic„ rom‚neasc„, pentru c„ are un electorat apropiat de al nostru, iar nehot„r‚þii pot vota masiv cu P.R.M. dac„ noi e∫u„m Ón Óncerc„rile noastre. Ca s„ limit„m forþa P.R.M. trebuie s„ acþion„m prin diverse mijloace, pentru a-l diviza Ón c‚t mai multe buc„þi, astfel Ónc‚t s„ r„m‚n„ un partid mic, de cel mult 5—6%, dac„ nu putem s„-l aducem sub acest prag.“
Asta se petrece numai Ón mintea lui Hrebenciuc, marele maestru al combinaþiilor.
îRelaþia cu P.N.L. Este singurul partid cu care P.S.D. poate intra Ón dialog chiar pentru o eventual„ guvernare. Condiþia este s„ facem noi c‚teva concesii. Valeriu Stoica este un om inteligent ∫i Ó∫i d„ seama c„ nici P.N.L. nu poate avea alt aliat.
Relaþia cu U.D.M.R. Este o relaþie de conjunctur„, dar care, Ón lipsa unei alternative, poate dura. Este partenerul cel mai nepotrivit din punctul de vedere al electoratului nostru, al P.S.D., deci cel mai pretenþios, dar ∫i cel mai loial. P‚n„ c‚nd vom g„si un partener sincer, vom merge al„turi de U.D.M.R. ∫i pentru aceasta trebuie s„ convingem, Ónainte de toate, structurile noastre teritoriale, mai ales cele din Transilvania. A∫a cum am mai spus, trebuie s„ explic„m electoratului c„ doar Vadim ne-a determinat s„ apel„m la U.D.M.R.“
V„ mulþumesc c„ Ómi acordaþi o at‚t de mare forþ„ de persuasiune. Nu ∫tiam c„ eu v-am Ómpins Ón braþele acestei mirese numite U.D.M.R., care a mai fost c„s„torit„, s„ ∫tiþi, cu P.N.Þ.C.D.-ul.
Pe plan extern, relaþia cu U.D.M.R. este bine primit„.“ Aiurea! Nu e bine primit„, v„ spun eu c„ se creeaz„ un precedent grav. Unde Ón lume mai sunt minorit„þile de genul acesta, cu partide etnice, antrenate la guvernare?
îRelaþia cu P.U.R. Este un partid f„r„ pretenþii, f„r„ doctrin„ clar„ ∫i parlamentarii acestui partid ale∫i pe listele noastre ∫tiu acest lucru. Pe picioarele sale, P.U.R. nu poate emite pretenþii s„ dep„∫easc„ 1% din voturi la alegerile parlamentare, indiferent c‚t spaþiu i-ar acorda îAntena 1“ Ón campania electoral„ ∫i c‚þi bani s-ar cheltui
Ón acest sens. Dan Voiculescu, ∫eful partidului, este un om realist ∫i ar trebui s„ ne mulþumeasc„ pentru c„ ast„zi se vorbe∫te despre P.U.R. Ón Parlamentul Rom‚niei.
Ca de obicei, la voturile decisive Ón Camera Deputaþilor ∫i Ón plenul Parlamentului ne baz„m pe deputaþii care reprezint„ minorit„þile naþionale.“
Am Óncheiat c‚teva fragmente din acest document care aparþine partidului de guvern„m‚nt. Sunt g‚ndurile cele mai intime ale dumneavoastr„.
Nu vreau s„ spun prin asta c„ am p„truns Ón g‚ndurile dumneavoastr„. Nu asta e preocuparea mea. Dar panica real„ care a pus st„p‚nire pe filialele dumneavoastr„, mai ales din Transilvania, o cunoa∫teþi.
Vreau s„ v„ spun c„ Partidul Social Democrat nu are soluþii economice, nu are. V-am spus-o ∫i acum un an, o constataþi ∫i dumneavoastr„ acum.
Ceea ce dumneavoastr„ prezentaþi ca fiind cea mai mare privatizare a Ónceputului de secol ∫i de mileniu, v‚nzarea îSidex“-ului, este cea mai mare ru∫ine a societ„þii rom‚ne∫ti. Nu am ∫tiut, Ón iulie 2001, c‚nd am dat un comunicat de pres„ — ∫i Ón colecþiile agenþiilor de pres„ ∫i ale publicaþiilor se g„se∫te acel comunicat Ón care am spus c„ aceast„ gaf„ monumental„ de a da pe nimic unor aventurieri indieni cea mai mare unitate productiv„ a þ„rii, de care depind vieþile nu numai a 28.000 de salariaþi, dar ale tuturor locuitorilor judeþului Galaþi ∫i ale multor oameni din aceast„ þar„, aceast„ gaf„ monumental„ va duce la c„derea Guvernului ∫i la alegeri anticipate —, n-am ∫tiut c„ va duce la c„derea Guvernului din alt„ þar„, din Marea Britanie, pentru c„ ce p„þe∫te Tony Blair acum pentru mita pe care a luat-o de la Mittal, ca s„ folosesc un joc de cuvinte, nu se poate povesti. El a luat 125.000 lire sterline, care Ónseamn„ cam 250.000 de dolari. Cu englezii nu te joci. Nici cu nemþii. Uitaþi cum l-au scormonit Ón biografie pe un mare om care, dup„ Bismarck, probabil, a fost cel mai mare cancelar din istoria Germaniei, unificatorul Germaniei, Helmuth Kohl. Nici acum nu e foarte clar. Nu te iart„ occidentalul.
Domnul senator Liviu Maior spunea c„ nu au alte partide terapia bolii. V„ spun eu care e terapia bolii, drag„ Liviu Maior, c„ suntem, tot rom‚ni vom r„m‚ne ∫i, probabil, ne vom mai Ónt‚lni pe traseele politicii rom‚ne∫ti ∫i vedeþi bine c„ noi nu atac„m decisiv ∫i distructiv. Chiar vrem s„ mic∫or„m suferinþa care exist„ Ón þara asta. Terapia bolii este asta: s„ nu se mai fure at‚ta Ón Rom‚nia ∫i s„ nu v„ mai erijaþi dumneavoastr„ Ón salvatorii þ„rii. Dumneavoastr„ nu puteþi rezolva problemele þ„rii, dar daþi peste m‚n„ ∫i altora care poate ar veni cu ni∫te soluþii.
S„ nu spuneþi c„ o soluþie este s„ se preia la datoria public„ g„urile negre de la îTutunul Rom‚nesc“ ∫i de la îRafo“ One∫ti. De ce li s-a permis, de-a lungul a 7, 8, 10, 12 ani, s„ fure Ón halul „sta ∫i s„ aduc„ la faliment acele unit„þi? De ce? Pentru a ne pune acum Ón faþa faptului Ómplinit.
™tiþi cum fac unii de la unele unit„þi? Cum fac unele þig„nci Ón Gara de Nord, arunc„ cu copiii, cu puradeii Ón poliþi∫ti. ™tiþi scenele, c„ le-aþi v„zut pe la televizor. A∫a fac unii. Bag„ la Ónaintare copiii, bag„ pensionarii, bag„ ∫omerii… Descurcaþi-v„, c„ mor de foame. Mi se rupe sufletul pentru ei. A∫a e ∫i trebuie Ómpreun„ s„ g„sim soluþii de rezolvare a acestor drame umane.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002
Dar numai la îRafo“ ∫i la îTutunul Rom‚nesc“ sunt aceste drame? Nu sunt cumva mii de Óntreprinderi aduse Ón stare de faliment? De ce nu ar avea dreptul moral s„ vin„ zecile de unit„þi de producþie din industria de ap„rare? De ei nu v„ mai e mil„?
De ce oare trebuie s„-i fie mil„ premierului, prin aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ referitoare la cele 100 de milioane dolari gaur„ neagr„ de la îTutunul Rom‚nesc“, s„-i fie mil„ numai de domnul Ioan Nicolae pe care l-a luat Ón Israel printre oamenii de afaceri, aud c„ Ól ia ∫i la Moscova, domnul Pre∫edinte Ion Iliescu l-a luat ∫i el, Ón aeronava prezidenþial„, Ón America… De ce v„ e mil„ numai de sponsorii dumneavoastr„? De ce v„ e mil„ numai de patronii de la îRafo“ One∫ti? Cine a nenorocit a doua rafin„rie a þ„rii? Nu echipa domnilor Viorel Hrebenciuc, Corneliu Iacubov ∫i a celorlalþi?
Œn concluzie, vreau s„ v„ spun c„ anul acesta este decisiv.
Noi nu dorim nici s„ v„ facem odio∫i la populaþie, nici s„ ne m‚nc„m omenia, nici s„ v„ d„m la o parte, nici s„ v„ compromitem Ón ochii str„in„t„þii. Vedeþi bine c„ pe multe planuri ∫i Ón toate comisiile parlamentare colabor„m foarte bine, dar, pentru numele lui Dumnezeu!, sunteþi pe un drum gre∫it ∫i domnul Adrian N„stase nu are nici o soluþie economic„ viabil„. Nu mai vorbesc de acest cult al personalit„þii, care e sufocant, e sufocant la populaþie.
O agenþie de monitorizare a presei a stabilit c„ Óntr-o singur„ s„pt„m‚n„, pe toate posturile centrale de televiziune, ∫eful dumneavoastr„ de partid ∫i ∫ef de guvern, Ón acela∫i timp, ∫i, prin modificarea brutal„ a Constituþiei, care e un fel de lovitur„ de stat, pentru c„ atunci c‚nd schimbi forma de guvern„m‚nt din republic„ semiprezidenþial„ Ón republic„ parlamentar„ dai un fel de lovitur„ de stat, deci acest domn, care vrea s„ cumuleze at‚tea funcþii Ón Rom‚nia, a ap„rut pe posturile centrale de televiziune de 37 de ori Óntr-o s„pt„m‚n„.
Nu m„ pl‚ng de noi, de parlamentarii P.R.M., nu m„ pl‚ng de alþi parlamentari. Noi nu exist„m dec‚t pentru a fi pu∫i la zid.
Vreau s„ v„ spun c„ un mare poet german, poate cel mai mare scriitor al Germaniei, Johann Wolfgang Goethe, are un aforism care sun„ a∫a: îUn curcubeu care st„ mai mult de un sfert de or„ pe cer ajunge s„ nu mai fie privit de nimeni.“
Nu Ól aduceþi pe acest om de valoare, pentru c„ eu cred Ón calit„þile intelectuale ale fostului meu coleg de liceu la Sf‚ntul Sava ∫i pe care Ól simpatizez ∫i Ól Ónþeleg c„ tr„ie∫te o dram„, dar nu-l aduceþi Ón situaþia s„ fie odios la populaþie.
îP„i, dac„ apar tot timpul, toat„ ziua, bun„ ziua, cu c„þeii Ón braþe, cu copii la îPinochio“, cu copii la îCire∫arii“, alerg‚nd blati∫tii pe traversele de cale ferat„ f„r„ s„-i Óntrebe dac„ au m‚ncat ceva Ón ziua aia, cum se Óntreba doamna Simona Marinescu pe vremea c‚nd era al„turi de noi, Ón opoziþie, dar Óntre timp Domnia sa a s„rit din mers Óntr-un alt tren… Deci, dac„ domnul Adrian N„stase apare Ón toate aceste ipostaze, Ói faceþi cel mai mare r„u posibil.
Œn Óncheiere, vreau s„-i r„spund colegului Radu Alexandru Feldman, pe care Ól rog s„ m„ ierte c„, de sup„rare, am strigat din banc„. Nu e protocolar, Óntr-adev„r, trebuia s„ m„ duc la microfon. E frumos ce faceþi dumneavoastr„, da, aplaud„m, dar aplauzele pot rezolva tragedia acelor copii de acolo? N-ar fi fost mai bine ca, l„s‚nd de o parte anumite diferenþe sau diferende doctrinare ∫i ideologice ∫i de alt„ natur„ dintre par-
tidele noastre, s„ semnaþi ∫i dumneavoastr„ cele dou„ moþiuni care poate ar fi ajutat mult mai mult dec‚t o simpl„ ridicare spectacular„ Ón picioare ∫i ni∫te aplauze ca Ón noaptea de Revelion sau la Eurovision?
Am depus dou„ moþiuni simple: Moþiunea îTezaurul“ ∫i Moþiunea îBasarabia ∫i Bucovina“. Oare era at‚t de greu s„ fim rom‚ni p‚n„ la cap„t? V-a deranjat c„ le-am depus noi. Poftim, vor mai veni asemenea momente, depuneþi-le dumneavoastr„, cum v„ manifestaþi intenþia s„ depuneþi Moþiunea îAgricultura“. O vom semna, n-avem orgolii. Œntr-o þar„ care a ajuns, Óntr-adev„r, cu burta lipit„ de ∫ira spin„rii, nu avem orgolii de genul acesta, c„ ne bate Dumnezeu, ∫i vom semna, dar nu mai luaþi distanþ„ faþ„ de noi numai pentru c„ am fi noi locomotiva acestor moþiuni.
V„ d„m Ónt‚ietate dumneavoastr„, dar g‚ndiþi-v„ c„ atitudinea noastr„ Ón asemenea momente vitale politice va r„m‚ne Ón istoria acestei þ„ri ∫i sunt chestiuni fundamentale la care ne raport„m ∫i a∫a r„m‚nem pentru totdeauna. Nu uitaþi c„ un mare om de spirit ∫i un mare politician, care a fost ∫i prim-ministru, Petrache Carp, a r„mas, din p„cate, Ón istorie, prin nefericita lui expresie, c„ d„ cei doi fii ai lui Armatei Rom‚ne, dar se roag„ la Dumnezeu ca Armata Rom‚n„ s„ fie b„tut„. N-a fost b„tut„, din fericire, ∫i am putut s„ realiz„m Unirea cea Mare, dar el a r„mas cu acest oprobriu.
Aveþi aici un om eminent, pe care toat„ lumea Ól iube∫te. De fapt, nu e al Parlamentului ∫i nu e al partidelor, e al Óntregii þ„ri, un om care a avut curajul s„ spun„ Senatului Germaniei, la Bonn, Óntr-o noapte de pomin„ — a∫a e! —, s„ spun„ c„ a dat ce avea mai bun Germaniei, a dat tinereþea lui pe front pentru unificarea cu Basarabia ∫i Bucovina de Nord ∫i l-a dat pe fiul s„u care, din diverse motive personale, familiale, tr„ie∫te de 30 de ani Ón Germania. Toat„ lumea l-a aplaudat, Óntr-adev„r, Ón picioare, pentru c„ are verticalitate. Nu v„ dau eu lecþii, Doamne fere∫te, de verticalitate, dar v„ asigur c„ e un an extraordinar de greu, un an crucial pentru rom‚ni, acest an 2002.
Vrem ∫i noi s„ ader„m la NATO, vrem ∫i noi s„ intr„m Ón Uniunea European„, dar nu Ón genunchi ∫i nu ca ultimii oameni.
V„ mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Corneliu Vadim Tudor · 28 februarie 2002 · monitorul.ai