Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi permiteþi s„ deschid lucr„rile ∫edinþei de ast„zi.

Sunt prezenþi Ón sal„, conform Ónregistr„rii electronice, 110 senatori. Absenteaz„ un num„r de trei senatori, la Guvern, doi senatori, Ón delegaþie, un coleg bolnav ∫i un coleg Ónvoit.

Deci absenþi motivat ast„zi sunt domnul Belu Ioan, domnul Cozm‚nc„ Octav, doamna Norica Nicolai, domnul Pris„caru Ghiorghi, domnul Seres Dénes, doamna St„noiu Rodica Mihaela ∫i domnul Theodorescu Emil R„zvan.

™edinþa de ast„zi este condus„ de domnii secretari Constantin Nicolescu ∫i Mihai Ungheanu ∫i subsemnatul. Supun aprob„rii dumneavoastr„ ordinea de zi.

V„ rog s„ votaþi. Se voteaz„ electronic. V„ mulþumesc.

Cu 95 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri, a fost aprobat„ ordinea de zi. V„ rog, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Exist„ o iniþiativ„, de circa 6 luni de zile, a Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, privind Ónfiinþarea unei comisii de anchet„ a Senatului Rom‚niei privind datoria de 500 milioane dolari a Companiei Rom‚ne de Petrol faþ„ de îBancorex“, reprezent‚nd importul de þiþei Ón perioada 1992—1996, import de care au beneficiat toate rafin„riile din proprietatea statului. S-a respectat toat„ procedura, a fost depus„ propunerea cu 73 de semn„turi ∫i am dori ca aceast„ problem„ s„ fie rezolvat„.

Deci nu Ónþelegem de ce Biroul permanent al Senatului nu r„spunde la aceast„ acþiune, absolut regulamentar„ ∫i procedural„, pe care noi am f„cut-o.

Am Ónþeles. Domnule senator,

Singurul lucru pe care Ól pot r„spunde este c„ miercuri, Ón ∫edinþa de Birou permanent vom analiza

observaþia dumneavoastr„ ∫i, funcþie de decizia Biroului permanent, va fi inclus„ Ón prima ∫edinþ„ de plen, Ón ordinea de zi.

Alte intervenþii, v„ rog.

- V„ rog, domnul senator Radu Alexandru Feldman.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Simaþi colegi,

Intervenþia mea de ast„zi nu are nici o leg„tur„... Nu vreau s„ modifice pentru nimic Ón lume ordinea de zi, vreau doar s„ aduc Ón atenþia dumneavoastr„ un eveniment cu totul deosebit, care se desf„∫oar„ de aproape dou„ luni de zile la Chi∫in„u, Ón Piaþa Marii Adun„ri Naþionale.

Protagoni∫tii acestui eveniment extraordinar sunt elevi de ∫coal„ general„, elevi de liceu, studenþi, al c„ror unic deziderat este dreptul de a Ónv„þa Ón limba rom‚n„ ∫i dreptul de a-∫i cunoa∫te istoria neamului, istoria Rom‚niei.

Œn urm„ cu puþin„ vreme am participat Ón direct la un duplex cu Chi∫in„ul. Reporterul de la Radio Chi∫in„u a Óntrebat pe una dintre manifestante dac„ nu-i este fric„. Fata are 15 ani ∫i a r„spuns: îC‚nd este vorba de limba rom‚neasc„, nu poate s„-mi fie fric„.“

Stimaþi colegi,

Ca o form„ de preþuire ∫i de solidaritate cu aceast„ manifestare de patriotism, Ón forma cea mai pur„ ∫i cea mai nobil„, daþi-mi voie s„ v„ rog ca, Ón picioare, Senatul Rom‚niei s„ aplaude, pentru o clip„, curajul ∫i atitudinea copiilor rom‚ni de la Chi∫in„u.

V„ rog foarte mult.

V„ mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din sal„):_

De ce aþi votat Ómpotriva Basarabiei, domnule Feldman?! Toate eforturile dumneavoastr„ au fost Ómpotriva Basarabiei!

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

V„ rog, domnule senator...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 ## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

™i veniþi acum s„ faceþi propagand„ demagogic„?! Uite omul care vine de acolo, de pe frontul „la...

V„ rog frumos, domnule senator. Domnul senator Ila∫cu, da, v„ rog.

Nu se poate s„ aveþi un dublu limbaj Ón permanenþ„. La toate moþiunile pentru Basarabia aþi votat Ómpotriv„!

Domnul senator Ila∫cu, v„ rog, la microfon.

## **Domnul Ilie Ila∫cu:**

Mie Ómi pare r„u c„ a∫a se prime∫te Ón Senatul Rom‚niei. Nu am luat cuv‚ntul niciodat„. M-am abþinut de la declaraþii hazardate or de alte motive. Dar ast„zi m-a indignat acest lucru, pentru c„ Ón Chi∫in„u de aproape dou„ luni se fac demonstraþii. Ast„zi sunt 30.000 ∫i vor fi duminic„, Ón 24 februarie... se adun„ Marea Adunare Naþional„, acolo.

Problema este alta. Eu nu ∫tiu ce drept moral au alte partide care au votat Ómpotriva acelei moþiuni pe care am depus-o noi. Am f„cut-o, Ón principiu, eu cu doamna Leonida Lari ∫i nu a trecut pentru c„, m„ rog, s-au g„sit acolo ni∫te lucruri...

De aceea, eu v„ rog s„ nu facem ni∫te lucruri pe care nu ar trebui s„ le facem.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

V„d c„ din probleme de procedur„ am intrat pe declaraþii politice.

Intr„m acum Ón punctul de pe ordinea de zi, declaraþii politice.

Anunþ c„ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) are la dispoziþie 38 minute, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, 22 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 10 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, 9 minute, ∫i senatorii independenþi, 6 minute.

Dau cuv‚ntul domnului senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist). V„ rog, domnule senator.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) din Senatul Rom‚niei declar„, Ón leg„tur„ cu eforturile pe care Rom‚nia le face pentru integrarea Ón NATO, urm„toarele.

Œn ultimul timp, Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„ s-au primit numeroase mesaje de Óncurajare. Cel mai important a venit din partea pre∫edintelui Statelor Unite ale Americii, George Bush, cu ocazia vizitei premierului Adrian N„stase la Washington.

Pre∫edintele S.U.A. a reiterat declaraþia f„cut„ Ón iunie la Var∫ovia, potrivit c„reia, citez: îToate noile democraþii

ale Europei, de la Marea Baltic„ la Marea Neagr„, ∫i toate þ„rile care sunt situate Ón acest spaþiu ar trebui s„ aib„ acelea∫i ∫anse pentru securitate ∫i libertate, pentru a se al„tura instituþiilor europene.“

Œn acest context, pre∫edintele a dat asigur„ri certe privind sprijinul american. Citez: îAveþi sprijinul nostru, aveþi un prieten puternic. Aceasta este ∫ansa voastr„, succesul þine de acþiunile ∫i rezultatele Rom‚niei.“

Punctul de vedere care a fost prezentat luni, aici, ca o analiz„ a unui serviciu secret rom‚nesc care pe mine, cel puþin, m„ determin„ s„ cred c„ acest serviciu nu este dec‚t Ónc„ o gaur„ neagr„ prin care se scurg banii Rom‚niei ∫i care face mai mult revista presei dec‚t analize, Óntr-adev„r, lucide, invoc„ pe parlamentarul german Markus Meckel, care nu reprezint„ nici poziþia oficial„ a principalului partid din coaliþia SPD-Verzi ∫i nici pe cea a Guvernului.

La nivelul conducerii politice germane sunt recunoscute progresele Ónregistrate de Rom‚nia, lipsind afirmaþii din care s„ rezulte opoziþia faþ„ de aderarea Rom‚niei la NATO.

Parlamentarul ceh Lubomir Zaoralek, pre∫edinte al Comitetului pentru politic„ extern„ din Camera Deputaþilor, apreciaz„ c„ Rom‚nia este loial„ valorilor occidentale ∫i s-a Ónscris cu succes pe calea c„tre NATO.

De altfel, nu exist„ nici un fel de afirmaþii oficiale din partea celor trei state de cur‚nd admise, care s„ sugereze opoziþia faþ„ de invitarea Rom‚niei cu ocazia Summit-ului de la Praga.

Œn plus, Ón cazul Ungariei, Memorandum-ul de Ónþelegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungaria privind Legea statutului maghiarilor din afara graniþelor ∫i cooperarea bilateral„, semnat de primmini∫trii Rom‚niei ∫i Ungariei la 22 decembrie 2001, include asigurarea textual„ a sprijinului acestui stat pentru aderarea Rom‚niei la NATO.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Corneliu Vadim Tudor.

A trebuit mult P.S.D-ului s„ se dezmeticeasc„ din ∫ocul acelui document, despre care eu v„ asigur c„ este absolut autentic.

Œmi pare r„u c„ domnul Liviu Maior este pus s„ fac„ treburile mizerabile ale politicii de culise ale P.S.D.-ului. Un intelectual de valoarea lui, un profesor universitar, s„ cad„ Ón aceast„ capcan„, numai pentru c„ e ∫i el p„rinte ∫i trebuie s„ apere poziþia fiului s„u, care este secretar de stat la Ministerul Ap„r„rii Naþionale ∫i se ocup„ de NATO... Pentru c„ facem politic„ Ón familie, nu?!

O chestie ca asta nu poate r„m‚ne nesancþionat„ de un partid corect cum e Partidul Rom‚nia Mare.

Stimate coleg,

Vreau s„ v„ spun c„ documentul deputatului german Meckel a fost semnat ∫i de ceilalþi membri ai delegaþiei germane la Adunarea Parlamentar„ NATO ∫i a fost contrasemnat ∫i de pre∫edintele Senatului Poloniei.

Ce nu e adev„rat Ón acel document? Nu e adev„rat c„ str„in„tatea v„ monitorizeaz„? V„ monitorizeaz„! Nu e adev„rat c„ se ∫tie ce corupþie generalizat„, f„r„ precedent Ón istoria Rom‚niei, patronaþi dumneavoastr„? Nu-s cei de aici. Eu nu vorbesc de colegii no∫tri. Dar

vine o vreme a scadenþei c‚nd p‚n„ ∫i cei mai curaþi oameni din P.S.D. vor pl„ti pentru bandele judeþene gen Mischie, gen îalþi mandarini locali“. Eu asta v„ rog, luaþi distanþ„ faþ„ de ei pentru c„ þara nu mai suport„.

Ca s„ vedeþi c„ lucrez cu documente temeinice, am s„ v„ mai citesc unul, c„ m-aþi provocat. Eu eram cuminte acolo.

Distinsul nostru Paul P„curaru, colegul nostru, care e al doilea om Ón stat — cum Ói spuneam altui coleg, Mircea Ionescu-Quintus —, pentru c„ el aici e pe post de ∫ef al Senatului, ∫tie c„ nu eram Ónscris la cuv‚nt, dar de ce m„ provocaþi?!

Nu se poate s„-mi vorbiþi mie de corupþie, domnilor! Nu se poate a∫a ceva! Nu se poate s„-mi vorbeasc„ Adrian N„stase c„ el se lupt„ Ómpotriva corupþiei. E o glum„ proast„, e un film horror, e co∫mar. Trebuie s„ ia sf‚r∫it.

Am spus-o ∫i pe T.V.R., v„ spun ∫i acum, a m„ chema pe mine domnul Adrian N„stase s„ lupt„m Ómpotriva corupþiei e ca ∫i cum m-ar chema faimoasa Ciociolina s„ lupt„m Ómpotriva prostituþiei. Nu-l crede nimeni. Vrea s„ fie credibil? S„ doneze toate vilele, hotelurile, blocurile ∫i propriet„þile pe care le are ∫i pe care nu le putea face dintr-un salariu de deputat, s„ le doneze copiilor s„raci ∫i b„tr‚nilor nevoia∫i ∫i atunci va putea s„ termine ∫i mandatul acesta Ón picioare ∫i va putea s„ candideze ∫i la Pre∫edinþia Rom‚niei. Nici o problem„. Eu l-a∫ vota primul dac„ ar da acest exemplu de sacrificiu personal, dar nu poþi s„ fii bolnav ∫i de putere, ∫i de avere. Nu se poate Óntr-o þar„ adus„ îpe culmile disper„rii“, vorba lui Emil Cioran.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar Rom‚nia Mare mai are la dispoziþie 10 minute.

Dreptul la replic„!

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Am rug„mintea… Solicit ca dreptul la replic„ s„ fie dup„ declaraþii, pentru c„ v„ anunþ c„ suntem Ón mare Ónt‚rziere cu programul legislativ, ∫edinþa a Ónceput cu 45 de minute dup„… P‚n„ la 17,20 avem programat„ partea de declaraþii politice, dup„ care avem legislativ.

Rog foarte mult, declaraþiile de la drept de replic„ — v„d c„ sunt mai multe solicit„ri — dup„ declaraþii politice, v„ acord„m atunci… Sunt mai multe…

## **Domnul Radu Alexandru Feldman** _(din sal„):_

## Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ cei care am cerut dreptul la replic„ ne vom referi la intervenþia domnului senator Corneliu Vadim

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Tudor, ar fi de dorit s„ r„m‚neþi Ón sal„, ca s„ nu facem declaraþii Ón absenþa dumneavoastr„…

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din sal„):_

Acum, n-o s„-mi faceþi dumneavoastr„ programul.

V„ rog frumos, doamna senator Simona Marinescu, v„ rog, interveniþi acum.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

N-am foarte multe de spus. A∫ vrea s„-i spun domnului senator c„ a∫a este, am vorbit mult despre problemele s„racilor Ón vechea coaliþie ∫i am vorbit singur„. Sper ca acum, am sperat ∫i sper Ón continuare ca acum s„ pot s„ fac mai mult pentru aceste categorii.

™i a∫ mai vrea s„ v„ spun, domnule senator, c„ nu este o Ómprejurare fericit„ s„ pleci din partidul t„u.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din sal„):_

Vino la noi!

Mulþumesc, doamn„ senator. Domnul senator Radu Alexandru Feldman.

A∫ vrea s„ spun un lucru care mi se pare foarte clar ∫i nu presupune un efort de memorie. Niciodat„ ∫i sub nici o form„ nu mi-am permis ∫i colegii mei nu ∫i-au permis s„ minimalizeze eforturile ∫i preocup„rile pe care constant Partidul Rom‚nia Mare le-a avut pentru problema Basarabiei, dar asta nu Ónseamn„ ca noi, ceilalþi parlamentari, celelalte partide, s„ nu avem dreptul la o abordare care þine, prin excelenþ„, de felul Ón care noi Ónþelegem tratarea unei probleme at‚t de delicate.

Œn plenul Senatului, Ón plenul Camerelor, c‚nd s-a discutat problema bugetului, c‚nd s-a discutat problema fondurilor pentru publicaþiile culturale, nu o dat„ am intervenit ∫i am susþinut amendamentele parlamentarilor Partidului Rom‚nia Mare, am susþinut amendamentele doamnei Leonida Lari, am salutat cu bucurie eliberarea domnului Ila∫cu ∫i prezenþa Domniei sale Ón mijlocul Parlamentului.

A∫a cum bine v„ amintiþi, ast„-var„, cu acordul dumneavoastr„, am invitat un grup de copii de la Liceul îGheorghe Asachi“, cei care au dat semnalul unor manifest„ri absolut notabile Ón Rom‚nia.

Deci fiecare dintre noi avem dreptul s„ ne exprim„m a∫a cum ne dicteaz„ con∫tiinþa, f„r„ s„ minimaliz„m ∫i f„r„ s„ ignor„m opþiunea celorlalþi.

A fi amendaþi c„ nu subscriem punctual la un gest sau altul mi se pare c„, deja, este un proces de intenþie nemeritat.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D., are cuv‚ntul domnul senator Hanganu Romeo.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege, Stimaþi colegi,

Declaraþia politic„ de ast„zi este legat„ de privatizarea de la îRafo“ One∫ti. ™i, pentru c„ nu doresc s„ v„ plictisesc, nu voi reveni la lucrurile despre care toat„ presa vorbe∫te, la a∫a-zisa inginerie financiar„ declan∫at„ cu ocazia acestei privatiz„ri.

Nu putem, Óns„, s„ nu remarc„m c„ suntem martorii unui fenomen extrem de periculos: cei interesaþi au scos la Ónaintare sindicatele ∫i conducerea societ„þii, Ón dorinþa de a demonstra c„ Partidul Democrat este Ómpotriva funcþion„rii ∫i privatiz„rii rafin„riei din One∫ti. Nimic mai fals!

Partidul Democrat, Ón concordanþ„ cu principiile socialdemocraþiei moderne, consider„ c„ o privatizare care s„ conduc„ la o funcþionare eficient„ a Rafin„riei îRafo“ One∫ti este spre binele economiei rom‚ne∫ti ∫i spre binele tuturor celor care lucreaz„ Ón zon„, cu doar dou„ condiþii: 1. privatizarea, procesul de privatizare s„ se fac„ cu respectarea legilor þ„rii; 2. procesul de privatizare, prin clauze favorizante exagerate, s„ nu pun„ Ón pericol tot ce s-a f„cut bun Ón industria de prelucrare a þiþeiului, fie c„ este vorba de funcþionarea S.N.P. îPetrom“, fie a altor combinate petrochimice asem„n„toare.

Legat de respectarea legilor, s-a uitat c„ exist„ o ordonanþ„ de urgenþ„ transformat„ Ón lege, Legea nr. 241/1998 privind investiþiile directe, care este Ón vigoare ∫i care, la capitolul II, art. 4, stabile∫te: îInvestitorii beneficiaz„ Ón Rom‚nia, de…“, printre altele, î… egalitate de tratament just ∫i echitabil, pentru investitorii rom‚ni sau str„ini rezidenþi sau nerezidenþi Ón Rom‚nia.“, o prevedere normal„ Óntr-o economie Ón care domne∫te concurenþa loial„. Dar se pare c„ nu este cazul nostru.

Prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 177 din 20 decembrie 2001 se acord„ îRafo“ One∫ti un pachet de facilit„þi unic ca m„rime pentru procesul de privatizare, Ón general, ∫i pentru cel al rafin„riilor, Ón special: stingerea prin conversia Ón acþiuni a creanþelor bugetare la Ministerul Finanþelor, a creanþelor la Ministerul Lucr„rilor Publice, sume datorate la Fondul special al drumurilor, scutirea de la plata major„rilor ∫i penalit„þilor de orice fel aferente creanþelor, e∫alonarea impozitelor pe venituri, din salarii, T.V.A. ∫i a∫a mai departe.

V„ rog s„ v„ preg„tiþi s„ terminaþi, domnule senator.

De fapt, scopul principal al privatiz„rii celor trei rafin„rii mari r„mase Ón afara S.N.P. îPetrom“ era capacitatea investitorilor de a aduce materie prim„ din import pentru sc„derea presiunii asupra þiþeiului rom‚nesc, asigur‚ndu-se astfel o bun„ funcþionare a societ„þii naþionale.

Poate ar trebui luat„ Ón seam„ ∫i nemulþumirea care domne∫te Ón r‚ndul conduc„torilor ∫i speciali∫tilor din îPetrom“ datorit„ rolului pe care trebuie s„ Ól joace Ón sprijinul îRafo“, dar, din p„cate, ∫i aici, c‚nd e vorba de p„strarea unor scaune, guverneaz„ deja bine cunoscutul principiu al îciocului mic“.

Œn aceste condiþii, plec‚nd de la prezumþia de nevinov„þie ∫i Ón dorinþa unei totale transparenþe a procesului de privatizare, dorit„ de noi toþi ∫i, bineÓnþeles, ∫i de Guvernul Rom‚niei, Grupul parlamentar P.D. din Senat va iniþia procedurile necesare Ónfiinþ„rii unei comisii de anchet„ Ón cazul prezentat, bineÓnþeles Ón conformitate cu Regulamentul Senatului, ∫i sper„m c„ Ón acest demers s„ avem sprijinul tuturor grupurilor parlamentare.

A∫a Ónc‚t, dac„ referitor la posibile fapte de corupþie Ón leg„tur„ cu privatizarea îRafo“ trebuie s„ se pronunþe

instituþiile abilitate ale statului, Ón privinþa respect„rii legilor ∫i a stabilit„þii unui domeniu economic de maxim„ importanþ„ pentru Rom‚nia, cum este cel al petrolului, consider„m c„ este necesar s„ ne pronunþ„m ∫i noi, membrii Senatului ∫i reprezentanþii Ón Parlament a milioane de cet„þeni ai acestei þ„ri.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., are cuv‚ntul domnul senator Dan Constantinescu.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Œn cei peste 12 ani ai democraþiei parlamentare rom‚ne∫ti am auzit deseori afirmaþia potrivit c„reia, citez: îAtunci c‚nd este vorba de interesul naþional puterea ∫i opoziþia trebuie s„ conlucreze fructuos Ón vederea realiz„rii obiectivelor comune.“ Utilitatea unui asemenea discurs poate fi valorificat„, Óns„, numai Ón m„sura Ón care afirmaþia Ón cauz„ are o acoperire real„, iar experienþa dezbaterilor parlamentare dovede∫te, din p„cate, cu prisosinþ„ contrariul.

Astfel, dac„ Ón domeniul politicii externe exist„ o oarecare convergenþ„ de idei, de opinii ∫i de decizii, cu toate c„ ∫i aici Ónt‚lnim numeroase dovezi de inconsecvenþ„, m„rturie a unui politicianism discutabil, Ón planul deciziilor de politic„ intern„ orice intervenþie venit„ de pe b„ncile opoziþiei se love∫te de zidul compact al argumentului numeric, cantitativ, exprimat prin ghilotina votului majoritar.

La dezbaterile privind Legea bugetului am Óncercat cu numeroase argumente, cifre sau proiecþii s„ demonstr„m insuficienþa bugetului destinat agriculturii. Efort inutil, c‚t„ vreme asigur„rile lini∫titoare ale Executivului au fost Ónsu∫ite ca liter„ de lege, ca liter„ de Evanghelie de c„tre reprezentanþii puterii.

Rezultatul v„ este cunoscut: Ónt‚rzieri imense la plata unor obligaþii asumate de stat faþ„ de produc„tori, impunerea prin Ordonanþa Guvernului nr. 62/2001 a unei practici absolut aberante, ∫i anume suportarea de c„tre agenþii economici a costului inspecþiei sanitar-veterinare de stat, lipsa resurselor pentru reluarea ciclului de producþie ∫i altele asemenea.

Aþi uitat, stimaþi colegi din arcul guvernamental, c„ agricultura este ∫i ea un obiectiv de interes naþional? C„ adev„rul absolut Ón materie nu poate constitui un monopol de partid?

Cu acela∫i prilej, colegii no∫tri s-au str„duit s„ v„ demonstreze c„ nu sunt constituite resursele necesare acord„rii tichetelor de mas„ pentru personalul bugetar. ™i Ón acest caz promisiunile ministrului de resort au acþionat ca un anestezic al dezbaterilor privind situaþia semnalat„, Ón pofida avertismentelor opoziþiei.

Iat„ c„, presat de organismele financiare internaþionale, nesoluþion‚nd aceast„ problem„, premierul uit„ suportul acordat Ón 1998 de c„tre colegii s„i parlamentari Legii privind acordarea tichetelor de mas„, av‚nd revelaþia brusc„ a faptului c„ aceasta ar fi îÓmpotriva oric„rei abord„ri financiare serioase“. De ce acum ∫i nu atunci? O Óntrebare la care putem reflecta fiecare dintre noi, pentru c„ ∫i Ónv„þ„m‚ntul reprezint„ un obiectiv naþional.

Mulþumesc, domnule senator. Grupul liberal mai are la dispoziþie 4 minute ∫i 20 de secunde.

Are cuv‚ntul domnul senator Eckstein-Kovács Péter, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn legislaþia noastr„ nu exist„ nici un text legislativ care s„ consacre sediul instituþiei Senatului. Cred c„ nu trebuie s„ spun c„ sediul unei instituþii de importanþa Senatului este o chestiune politic„. Este destul s„ amintesc numai faptul c„ mutarea legislativului german de la Bonn la Berlin ce importanþ„ a avut ∫i pe plan politic, ∫i pe plan simbolic.

Cred c„ mutarea dintr-un sediu Ón alt sediu trebuie s„ fie precedat„ de o ampl„ discuþie Óntre forþele politice reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i s„ se bazeze pe un consens. Faþ„ de aceasta, Óntr-adev„r, Senatul a adoptat Ón 1998, deci acum 4 ani, o hot„r‚re privind preluarea spaþiilor destinate folosinþei Senatului din Palatul

Parlamentului. O hot„r‚re care nu stabile∫te unde este sediul Senatului. Se refer„ pur ∫i simplu la preluarea unor spaþii. Eu cred c„ Ón momentul de faþ„ mesajul pe care l-am trimite prin aceast„ mutare nu ar fi unul pozitiv. Pe de o parte, cl„direa Camerei Deputaþilor, Ón opinia mea, dar cred c„ nu este numai opinia mea, nu vorbesc acum Ón numele grupului parlamentar, dar cred c„ mulþi g‚ndesc la fel ca ∫i mine, este o construcþie care a fost ridicat„ cu sudoarea noastr„, a tuturor, a cet„þenilor rom‚ni. Pentru c„ ∫tim ce cheltuieli a implicat Ón decursul anilor.

Pe de o parte, reflect„, dac„ vreþi, gustul unei perechi de oameni, un gust al fostului dictator pe care eu, puþin spus, Ól consider Óndoielnic. Acesta ar fi un mesaj care ar spune c„ noi, practic, Ómplinim dorinþele fostului conduc„tor al Rom‚niei, instal‚ndu-ne acolo ambele Camere ale Parlamentului Rom‚niei.

Pe de alt„ parte, cel„lalt mesaj este clar unul de ordin material. Dac„ un buget este pozitiv Óntr-o þar„ bogat„, atunci se pot permite investiþii de aceast„ natur„ care, Ón primul r‚nd, aduc confort celor care Ól folosesc, dar Ón cazul unui buget Ón care se Ómparte s„r„cia cred c„ ar aduce un mesaj negativ.

Pentru aceste motive, eu consider c„ aceast„ hot„r‚re, care este veche de 4 ani, trebuie rev„zut„ ∫i s„ g„sim o cale raþional„ prin care sediul ∫i sala de ∫edinþe s„ r„m‚n„ aici ∫i, eventual, c‚teva birouri, pentru o munc„ mai util„ a Senatului, s„ fie preluate dincolo. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu.

Œnainte de a trece la declaraþia mea politic„, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„ ∫i domnilor colegi, declaraþie pe care o voi rosti, a∫a cum am ∫i g‚ndit, **Ón nume propriu,** a∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri care se impun pentru lucruri care þin de statutul ∫i statura noastr„ de ordin public.

Am v„zut Ón ziar, cu titlu mare, c„ **îalde P„unescu ∫i alþii“ (îalde“** „sta era un semn de c„ldur„ ∫i de intimitate naþional„) candideaz„ la postul de pre∫edinte, director general al Televiziunii.

Vreau s„ v„ spun (∫i s„ fac precizarea ∫i pentru ziarul respectiv) c„ nu mi-am Ónchipuit niciodat„ c„ poate exista at‚ta naivitate ∫i at‚ta refuz al reglement„rilor Ón vigoare. Eu nu am cum s„ candidez la acel post, pentru c„ eu sunt senator. Dar pentru c„ trebuie compromise anumite nume, ele sunt b„gate Ón orice ecuaþie. A∫a c„ rog pe îalde **Rom‚nia liber„** “ s„ reþin„ c„ ∫tirea cu candidatura mea la T.V.R. e o minciun„ sfruntat„ ∫i de proast„ calitate.

P„cat!

M„ rog! P„cat… P„cat ∫ters… Asta e situaþia! Nu am leg„tur„ cu treaba asta.

Tot Ón c‚teva ziare din aceste zile am v„zut ce ciud„þenie am f„cut eu c„ am la cabinetul senatorial de la Craiova un Cielo, spre deosebire de ceilalþi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 17.815.000 de parlamentari care au Dacia Nova. Eu i-am rugat s„ nu dea banii pe o Dacia nou„, c‚nd sunt ma∫ini Cielo vechi. Ca ∫i la comisie. Zic, îDomnule, cemi trebuie mie Nubira nou„, c‚nd aveþi o ma∫in„ de 160.000 kilometri, cu care a umblat alt„dat„ (∫i sunt m‚ndru s„-i fiu urma∫) domnul Badea de la P.R.M. O ma∫in„ care are 160 ∫i ceva de mii de kilometri. De ce s„ cheltuim Ón plus? Nu e nici o avansare a mea Ón grad pe linie de ma∫ini.

S-a discutat aici — ∫i domnul senator Eckstein a vorbit cu mult bun-simþ, cu multe argumente — despre sediul Senatului. Totul ar fi de discutat, cu excepþia faptului c„ aici e sediul Ministerului de Interne ∫i c„ asta este o restituire. Ori vrem restituiri pe total, ∫i atunci trebuie s„ l„s„m Ministerul de Interne s„ Ó∫i intre Ón drepturi, ∫i nu cu noi Ón„untru, c„ sunt ∫i locuri mai jos, Ón subsol, ori, atunci, renunþ„m la punerea Ón ecuaþie a acestei reglement„ri. ™i, dac„ tot exist„ acea Cas„ a Poporului, eu cred c„ ea nu trebuie l„sat„ de izbeli∫te ∫i nu cred c„ intr„m **Ón gustul** cuiva dac„ ne mut„m acolo. Pentru c„, dac„ e vorba de gust, ∫i aici tot Ón gustul cuiva suntem. ™i suntem, mai ales, Ón gustul „lora care þipau îTata a fost jos, aici, ca pu∫c„ria∫ politic, pe aici, c‚nd erau b„t„i manuale.“ Œnc„ nu se introduseser„ nici ma∫inile Cielo, nici ma∫inile Dacia Nova. Se b„tea manual, zdrav„n. A∫a c„ tot Ón gustul cuiva suntem. Prea mult„ fudulie, Ón sensul abstract, stric„ ∫i prea mare virginitate l-ar putea descuraja pe masculul care lupt„ cu zmeii. E p„cat s„ vorbim despre lucruri care nu se pot rezolva altfel. Dac„ aici e sediul Internelor, o proprietate care trebuie retrocedat„, trebuie s„ ne conform„m, ne mut„m sau facem ∫edinþele Ón aer liber.

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter** _(din sal„):_

## Facem o ordonanþ„…

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu ∫tiu dac„ se poate face ordonanþ„. Personal, domnule senator, eu m„ simt mult mai bine aici, pentru c„ e foarte aproape de casa mea, dar nu ∫tiu dac„ asta ar putea fi o cauz„ general„. ™i discutarea prea insistent„ a banilor care se cheltuiesc Ón cazul de faþ„ este o z„d„rnicie, pentru c„, oricum, a avea parlamentari Ónseamn„ a avea ∫i oarecare cheltuieli. A∫a cum cred c„ trebuie pus„ mult mai acut problema hotelului parlamentarilor. Se cheltuiesc enorm de mulþi bani pentru cazare ∫i nu se las„ nimic generaþiilor urm„toare. Mai bine investim pentru un hotel de calitate, dec‚t s„ pl„tim bani mulþi ∫i care se irosesc inutil, pentru un hotel care nu r„m‚ne al Parlamentului.

Acestea au fost cele c‚teva lucruri de imediat interes pe care voiam s„ le precizez.

Dar ceea ce vreau eu s„ v„ spun acum, repet, **Ón nume personal,** este o chestiune foarte grav„, una dintre cele mai grave pe care le-am ridicat ∫i pe care simt nevoia s„ le ridic Ón faþa dumneavoastr„.

C‚nd am anunþat la grup titlul declaraþiei mele politice, s-a creat o stare de disconfort ∫i am ∫i fost retrogradat pe locul II, pentru c„ nu þineam discursul Ón numele grupului, ci Ón numele meu.

Iat„ care este tema declaraþiei mele politice. M„ consider, ca ∫i dumneavoastr„, cet„þean al Europei, ∫i nu doar la pagub„, ci ∫i la drepturi. ™i, pentru c„ am acest drept, de cet„þean al Europei, am ∫i dreptul de a fi martor la procesele care se desf„∫oar„ Ón Europa, inclusiv la

Tribunalul de la Haga. **M„ ofer ca martor pentru procesul Milo∫evici.** Nu ∫tiu toate faptele, nu am date s„ dezincriminez sau s„ incriminez, Ón multe zone ale discuþiei. Nu pot infirma chestiuni legate de desf„∫ur„ri din 1995 Óncoace, cu t„ria ∫i cu precizia cu care vreau s„ v„ fac c‚teva preciz„ri referitoare la fapte anterioare r„zboiului din Iugoslavia. ™i anume, anterioare r„zboiului din Croaþia.

Œn 1995, la Strasbourg, am cerut cuv‚ntul Óntr-o discuþie la care participau mai mulþi parlamentari europeni, despre consecinþele r„zboiului din Iugoslavia.

A∫ vrea s„ fac precizarea, domnule pre∫edinte, c„, Ón beneficiul muncii noastre, ar trebui p„strat acel obicei de a se aduce ap„ ∫i la masa aceasta, nu numai la masa dumneavoastr„!

Poftiþi?

Rog personalul tehnic s„ aduc„ ap„. Mulþumesc.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Da! Cred c„ ar fi bine s„…

Da, mulþumesc. Mi-a adus ap„ vie domnul senator Quintus. Œi mulþumesc mult ∫i Ói f„g„duiesc s„ Ól poreclesc Ón continuare **îRoialus“.**

A∫adar, se discuta la Strasbourg despre consecinþele r„zboiului din Iugoslavia. ™i mi s-a p„rut absurd ca despre aceste consecinþe s„ vorbeasc„, Ón primul r‚nd, un parlamentar european, de loc din Ungaria, domnul Geza Jeszenszky, despre care aflasem din presa de la Belgrad ∫i din presa de la Budapesta, pentru c„ presa de la Belgrad, presa de la Zagreb ∫i presa de la Budapesta erau mai nemiloase cu privire la fapte ale unor concet„þeni ai lor dec‚t presa noastr„. Mi s-a p„rut absurd ca domnul Jeszenszky s„ vorbeasc„ despre asta c‚nd el era acuzat, Ómpreun„ cu fostul premier Antal, al Republicii Ungare, de comerþ cu arme Ón favoarea Croaþiei. ™i am cerut cuv‚ntul ∫i am spus lucruri grave. Poate c„ pe unele nu le-a∫ spune cu aceea∫i intensitate acum, mai ales Ón ce prive∫te termenii Ón care m„ exprimam: **îmarii criminali de r„zboi“.** Œn fine, nu asta e problema ast„zi.

Problema este c„, dup„ ce am vorbit, de fapt Ón timp ce am vorbit, a fost foial„ mult„ ∫i, de∫i ∫edinþa nu era condus„ de pre∫edintele Adun„rii, domnul Martinez, pe dat„ — cum ar zice un publicist din secolul XIX — domnul Martinez a ap„rut de undeva din spate ∫i a preluat conducerea ∫edinþei. Alþi parlamentari europeni, Óntre care domnul Barsanyi, un om inteligent ∫i care a ap„rat interesul delegaþiei þ„rii lui, de∫i era din alt partid dec‚t domnul Jeszenszky, au cerut s„ nu apar„ Ón comprand-ul ∫edinþei cele spuse de mine, pentru c„ sunt atac la persoan„. Eu am explicat: **îDomnilor, nu e nici un atac la persoan„, eu nu vorbesc despre defecte fizice ale cuiva, ci despre fapte ale acestui fost ministru de externe, implicat Ón traficul de arme cu Croaþia!“** ™i am adus eu acolo ∫i v„ aduc ∫i dumneavoastr„, pentru c„ e foarte important s„ se ∫tie lucrul „sta ∫i azi, la marele proces de la Haga, urm„toarele date.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Œn ziua de 20 octombrie 1990 generalul Martin Spegelj Ómpreun„ cu Zdravko Mrsici, ministrul croat al afacerilor externe, au venit la Budapesta ∫i au fost primiþi de domnul Antal, care i-a trimis la Ministerul de Externe, unde Ói a∫teptau domnii Laszlo Szendrey ∫i Geza Jeszenszky. A ap„rut ∫i un colonel civil de la îTechnika“. Astfel s-au cump„rat la preþuri de dou„ ori mai mici dec‚t cele de pe piaþ„ 24.000 de pistoale Kala∫nikov, cu 2.000 de gloanþe fiecare, la preþul de 280 de m„rci, faþ„ de 700 de m„rci c‚t cost„ pe piaþ„, ∫i 42.000.000 de cartu∫e a 7 pheningi unul. S-au mai v‚ndut 2.100 mitraliere a 450 de m„rci fiecare, mai ieftine dec‚t pistoalele, 21.000.000 de cartu∫e, 40 de rampe de rachete antiaeriene Strela 2 M, a 7.000 de m„rci fiecare, ∫i 480 de rachete antiaeriene la 9.000 de m„rci bucata, precum ∫i 400 de lansatoare de rachete antitanc, cu 4.400 de Ónc„rc„turi ∫i a∫a mai departe.

**:**

Am oaspeþi Ón birou. Iart„-m„, Adrian! ™i vreau s„ spun c„ sunt de acord cu tine. ™i trebuia s„ spui ∫i de Hans Dietrich Genscher, care a fost schimbat de Comunitatea European„ tocmai pentru c„ s-a implicat prea pe faþ„ Ón m„celul „sta...

Nu se aude! La microfon!

Da.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu este, a∫adar, o dorinþ„ a mea de a face, aici, acum, politic„. Œn cazul de faþ„ **trebuie f„cut„ justiþie. ™i este inadmisibil s„ ∫tii un lucru ∫i s„ nu-l spui** , pentru c„, p‚n„ la urm„, oricui i se poate Ónt‚mpla, Ón lume, s„ r„m‚n„ singur ∫i s„ vin„ Ón jur numai martorii acuz„rii. Œn cazul de faþ„ eu cred c„ trebuie f„cute acele demersuri care pot contribui la aflarea adev„rului. Eu, Ón orice caz, Ómi ofer serviciul pentru aflarea adev„rului. Nu Óncurajez pe nimeni, nu descurajez pe nimeni. Sunt doar cople∫it de un adev„r pe care Ól ∫tiu ∫i pe care nu pot s„ nu-l spun.

**Doresc s„ fiu martor Ón procesul Milo∫evici de la Haga!**

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Bichineþ.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea poart„ titlul îPoporul rom‚n se bucur„ atunci c‚nd Ó∫i alege conduc„torii“. ™i a∫ fi tentat s„ adaug c„ nu se Óntristeaz„ prea mult atunci c‚nd este nevoit s„-i dea jos.

V„ vorbesc, stimaþi colegi, Óntr-o dubl„ postur„: cea de aproape laureat al trofeului îG‚g„“, oferit de ziarul îAdev„rul“ la sf‚r∫itul anului trecut, apoi Ón calitate de coleg al dumneavoastr„, senator Ón Parlamentul Rom‚niei.

La sf‚r∫itul anului 2001 am obþinut locul 6 Ón cadrul ierarhiei r‚vnitului trofeu, fiind de departe surclasat de doi mari politicieni contemporani, domnii Iliescu ∫i N„stase, ambii str„duindu-se din toþi r„runchii s„ obþin„ neap„rat, Ón acela∫i timp, primul loc. Œmi exprim cu acest prilej Óndoiala faþ„ de onestitatea celui care a Óntocmit clasamentul, probabil un ziarist t‚n„r ∫i ambiþios, inteligent, dar un pic r„u.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Spuneam Óntr-o declaraþie politic„ — de unde mi-a venit aprecierea — acum un an, Ón vremea pe c‚nd imaginea domnului senator Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, pe care Ól respect foarte mult, c‚nd imaginea Domniei sale nu era nici un pic ∫ifonat„, c„ Ól apreciez ∫i Ói sunt al„turi, suger‚ndu-i c„, Ón timp, din Domnia sa poate ie∫i un bun P.R.M.-ist numai dac„ va sc„pa de laminorul durerii, din ingrata poziþie Ón care se afl„, Óntre ciocan ∫i nicoval„.

De asemenea, tot eu spuneam c„ un poliþist care la 30 de ani are 150 de kilograme nu poate prinde hoþi ∫i este bine s„ fie trecut la evidenþa populaþiei.

A doua ipostaz„ Ón care vreau s„ v„ vorbesc Ómi cere s„ menþionez c„ s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„, la biroul parlamentar, ca ∫i la dumneavoastr„, probabil, vin oameni nevoia∫i, majoritatea tineri, cer un loc de munc„, indiferent ce, oriunde Ón þar„ ori Ón str„in„tate. Deruta oamenilor aflaþi Ón c„utarea unui loc de munc„ este speculat„ acum de tot felul de infractori ∫mecheri care, mai nou, au firme acreditate de Ministerul Muncii pentru a plasa forþ„ de munc„ rom‚neasc„ Ón str„in„tate. Sub ochii no∫tri, la c‚þiva metri de Senat, la blocul unde st„ sfid„tor un Johnny Walker pe un Óntreg perete, dar ∫i prin judeþe, bieþii rom‚ni sunt fr„ncuiþi ∫i umiliþi de reprezentanþii unor firme care nu au nimic comun...

,

Sunteþi un om t‚n„r ∫i probabil c„ aveþi copii acas„. Nu filmaþi un senator de la Rom‚nia Mare, ca s„ nu p„þiþi ceva.

Þin la dumneavoastr„ ∫i la mine, de altfel.

Firma îGrand Miroc“ ar fi una din acele firme care ∫i-a b„tut joc de peste 2.000 de cet„þeni rom‚ni ∫i nu este bine ca acest lucru s„ se mai Ónt‚mple. A urmat îc„p∫uniada“. Noroc de faptul c„ presa a biciuit la vreme — ∫i o felicit pentru aceasta — tendinþa spaniolilor de a lua la cules de fructe mai ales femei, tinere, zdravene, frumoase ∫i, neap„rat, vegetariene. Nu vreau s„ comentez, Óns„ cer celor de la Guvern s„ st„vileasc„ umilinþele la care sunt supu∫i compatrioþii no∫tri, nevoiþi a sta zile la r‚nd Ón faþa birourilor unde sunt testaþi, l„s‚ndu-∫i acolo ultimii bani ∫i speranþele.

Œn vremea aceasta, preocupat de problemele ontologice ale umanit„þii, cuget„tor profund ∫i, mai nou, doctor Ón ∫tiinþe, filozofie ∫i art„, Pre∫edintele nostru, al Rom‚niei, adic„, str„bate lumea Ón lung ∫i Ón lat, mai ceva ca Magellan, dinamic ∫i iscoditor, marcat de suferinþele altora, iar pentru unele zone se arat„ de-a dreptul providenþial, spune o reporter„. Nu plou„ Ón Arabia Saudit„ cinci ani la r‚nd, dar c‚nd trece Pre∫edintele Iliescu pe acolo vin puhoaiele, apar brusc inundaþii Ón de∫ert. Poate Ói vine cuiva ideea de a-i lua domnului N„stase o ma∫in„ din prea plinul s„u parc auto, pe care s-o amenaj„m Ón îprezidento-mobil“ ∫i cu care, apoi, s„ se irige toate ogoarele noastre sec„tuite.

™i mai fr„m‚ntat, stimaþi colegi, se arat„ premierul, care acum, mai nou, vrea s„ schimbe Constituþia, Óns„ poporul, s„racul popor, nu prea vrea. Nu prea vrea, dar din alte motive, nici Pre∫edintele Iliescu, a∫a c„ domnul N„stase este rugat, de data aceasta, rugat, s„ se ocupe de problemele concrete ale þ„rii, multe ∫i grele, s„ ias„ mai rar la televizor, altfel Ól Ónchidem — pe televizor, bineÓnþeles — ∫i nu Ón ultimul r‚nd s„ Ónveþe, a∫a cum Óndeamn„ proverbul, Ónþeleptul proverb, din p„þaniile mai vechi ale domnului senator — nu-i mai spun numele, s„ nu-i dau drept la replic„ —, un senator interesant, mai Ón

verv„ pe timpuri ∫i mai cu priz„ la femei c‚ndva, care a f„cut gre∫eala c„ s-a pus cu Iliescu ∫i, o ∫tim cu toþii, a sf‚r∫it-o r„u.

Œnchei aici.

Acum poporul, c„ despre el vorbeam, de fapt, este atent ∫i a∫teapt„ s„ vin„ ∫i peste el, ca ∫i peste noi, prim„vara.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D., are cuv‚ntul doamna senator Maria Petre.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politic„ este extrem de scurt„. Ea se intituleaz„ îIarna continu„ a suferinþelor noastre“ ∫i pleac„ de la o crud„ realitate, constatat„ recent ∫i de primulministru, aceea c„ rom‚nul va fi nevoit, din nou, s„ str‚ng„ cureaua; de data aceasta, este vorba de cei care locuiesc Ón apartamente. Este bine ∫tiut faptul c„ plata Óntreþinerii este o problem„ Ón Rom‚nia, mai ales Ón lunile de iarn„ ∫i, totu∫i, rom‚nul a acceptat-o p‚n„ acum. De∫i nu primim mai mult„ c„ldur„, mai mult„ ap„ cald„ sau mai multe gaze, toate s-au scumpit ∫i, dac„ scumpirea nu mai este o noutate, aceasta este de luat Ón seam„, pentru c„ dintr-o dat„ cre∫terile dep„∫esc 60%.

Concret, Óntr-un apartament ∫i familie medii din ora∫ul din care provin, Slobozia, judeþul Ialomiþa, Óntreþinerea este de 2,5 milioane lei pe familie ∫i pe apartament, faþ„ de 1,5 milioane, c‚t era Ón luna precedent„, ceea ce Ónseamn„ enorm pentru orice familie de rom‚ni. A∫ fi putut enumera aici c‚teva categorii sociale, fie ∫omerii, fie pensionarii, fie bugetarii sau, de ce nu, salariaþii de r‚nd. Dar, indiferent la care m-a∫ referi, concluzia este aceea∫i. Nu poþi tr„i dup„ ce ai pl„tit la Óntreþinere 2,5 milioane lei, chiar dac„ salariul pe care Ól ai dep„∫e∫te cu aceast„ sum„ salariul mediu net pe economie.

Mi se pare o glum„ m„sura propus„ de primul-ministru, aceea de a e∫alona Óntreþinerea Ón a∫a fel Ónc‚t s„ pl„tim aceea∫i sum„ lunar, pentru a nu mai simþi rigorile iernii. Tocmai de aceea Óntreb, se va face tot a∫a ∫i cu ree∫alonarea datoriilor? Cine Ói garanteaz„ pl„titorului c„ va apuca prim„vara? De ce s„-∫i pl„teasc„ dinainte o iarn„ pe care nu a consumat-o?!

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. are cuv‚ntul domnul senator Radu Feldman Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stimaþi colegi,

Cei 190 de actori de la secþiile rom‚n„ ∫i maghiar„ ale Teatrului Naþional din T‚rgu-Mure∫ nu ∫i-au mai primit salariile de anul trecut. Poarta teatrului este Ónchis„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 un lac„t de un metru Ón„lþime, iar trupa artistic„, dup„ ce a ajuns la concluzia c„ Ón Rom‚nia nimeni nu mai are nevoie de teatru, vrea s„-i cear„ premierului N„stase permisiunea de a solicita Guvernului Ungariei preluarea instituþiei, actorii de la secþia rom‚n„ declar‚nd c„ îdac„ teatrul va fi preluat de statul maghiar, ei sunt dispu∫i s„ Ónveþe limba maghiar„ Ón c‚teva zile“.

Œnainte de a analiza cauzele care au dus la criza pe care am prezentat-o Ón modul cel mai succint, se cer f„cute c‚teva preciz„ri pentru cei care ∫tiu mai puþine despre Teatrul din T‚rgu-Mure∫.

A fost unic Ón lume, a fost singurul teatru naþional cu secþii Ón dou„ limbi, rom‚n„ ∫i maghiar„. A fost timp de decenii, sub regimul dictaturii ceau∫iste, unul din cele mai str„lucite l„ca∫e de cultur„ din þara rom‚neasc„, multe din spectacolele teatrului, de la secþia rom‚n„, ca ∫i de la secþia maghiar„, fiind primite de critic„ ∫i de spectatori ca adev„rate evenimente ale vieþii teatrale.

Turneele Ón Bucure∫ti ale Teatrului din T‚rgu-Mure∫ dovedeau sala de spectacol ca neÓnc„p„toare Ón faþa mulþimii de spectatori care þineau s„ vad„ str„lucitele mont„ri.

C‚t despre festivalurile teatrale organizate la T‚rguMure∫, nu se poate spune dec‚t c„ Ónsemnau adev„rate regaluri ale scenei rom‚ne∫ti.

Ast„zi, teatrul este aruncat Óntr-o nedreapt„ ∫i umilitoare agonie. De ce?!

R„ul a pornit de la felul pripit ∫i superficial Ón care Ministerul Culturii a Ónþeles procesul de descentralizare a instituþiilor culturale. Œntr-o manier„ proprie heirupismelor anilor de trist„ amintire, s-a decis ca Ón structura ministerului s„ nu mai r„m‚n„ dec‚t teatrele naþionale din Bucure∫ti, Ia∫i, Cluj, Ón timp ce teatrele naþionale din T‚rgu-Mure∫, Craiova ∫i Timi∫oara s„ treac„ Ón sarcina administraþiilor locale.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuv‚ntul domnul senator Puskás Zoltán.

## **Domnul Puskás Valentin-Zoltán:**

## Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

La declaraþiile politice de ast„zi am auzit despre ni∫te probleme deosebit de importante ∫i abia am avut curajul s„ vin la microfon s„ vorbesc despre o problem„ cotidian„, care sper s„ nu devin„ Ón cur‚nd ∫i un focar de nemulþumiri Ón r‚ndurile populaþiei. Este vorba despre ∫tirea pe care am citit-o Ón ziare, care spune c„ Guvernul actual dore∫te s„ interzic„ centralele termice proprii din apartamente, respectiv din sc„rile de bloc, ∫i s„ le demonteze pe cele existente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Acum circa 4 ani am avut o intervenþie, atunci c‚nd a devenit de nesuportat datoria populaþiei faþ„ de agenþii furnizori de agent termic, ∫i am spus c„ una dintre posibilit„þile de trecere peste acest hop ar fi tocmai soluþia cu centrale termice de scar„ ∫i proprii, de apartament. Se spune c„ aceste centrale ar fi foarte mari consumatoare de energie, ar fi o surs„ pentru poluarea aerului ∫i a∫a mai departe. Speciali∫tii din aceste domenii spun c„ este chiar invers. Nu sunt deloc poluatoare, nici nu sunt cuprinse Ón nomenclatorul de factori poluanþi ∫i, mai mult, consum„ mult mai puþin dec‚t a∫a-numitele centrale de zone, la care nici nu se poate m„sura ce consum de gaze ∫i energie electric„ au, pentru c„ sunt þinute Ón secret. Dac„ colega noastr„, Ón intervenþia precedent„, a spus c„ se pl„tesc 2—2,5 milioane pentru centralele termice de zone care furnizeaz„ agentul termic pentru un apartament, atunci cei care au centrale proprii pl„tesc 700—800.000 lei, ceea ce Ónseamn„ c„ nu numai cheltuielile populaþiei sunt mai mici, ci ∫i consumul de energie termic„, ceea ce pentru þar„ este o problem„, ∫i m„ refer la importul gazelor naturale din Ucraina, din Rusia ∫i a∫a mai departe. Vreau s„ atrag atenþia celor de la Guvern, de la bun Ónceput, p‚n„ c‚nd nu se na∫te o hot„r‚re Ón acest sens, c„ o asemenea m„sur„ ar fi nu numai dezastruoas„, dar ar provoca ∫i un dezechilibru Ón balanþa energetic„ a þ„rii. Sper c„ Guvernul va fi Ónþelept ∫i aceast„ m„sur„ nu se va lua.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului P.S.D., domnul senator Ion Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnilor colegi,

Voi fi extrem de succint.

™tim cu toþii c„ exist„ o art„ a dezinform„rii ∫i a intoxic„rii ∫i Óntre modalit„þile de intoxicare ∫i de dezinformare este ∫i aceea a documentelor fabricate, Ón interiorul c„rora sunt inserate date ∫i opinii credibile, de-a valma ∫i laolalt„ cu inexactit„þi. Azi am ascultat, citit de aici, ca ∫i s„pt„m‚na trecut„, de altminteri, un asemenea document fabricat ∫i comentat Ón maniera bine ∫tiut„ a unui onorabil senator de la P.R.M. S-a afirmat c„ documentul ar proveni de la cancelaria Partidului Social Democrat. Ca vicepre∫edinte al acestui partid, afirm cu toat„ t„ria c„ documentul comentat ∫i citit aici de onorabilul senator P.R.M. nu a fost elaborat la cancelaria ∫i la conducerea Partidului Social Democrat, ci, Ón mod sigur, Ón alt„ parte, unde exist„ speciali∫ti Ón dezinformare ∫i intoxicare.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc, domnule senator.

Mai avem cinci minute alocate, inclusiv cu dreptul la replic„ la declaraþiile politice. V„ fac cunoscut c„ mai sunt Ónscri∫i un num„r de senatori, putem continua cu una, dou„ persoane Ón aceste minute, urm‚nd s„ relu„m dup„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri, sau putem s„ le report„m pe cele neprezentate ast„zi pentru s„pt„m‚na viitoare.

Dau cuv‚ntul doamnei senator Maria Ciocan.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Situaþia grea a medicilor din Rom‚nia este o enigm„. C„ nu avem nevoie de alte categorii profesionale, care supertehnologizeaz„ scoaterea din circulaþie a vechilor meseria∫i este de Ónþeles. Dureros, dar de Ónþeles; dar ca acum, c‚nd aproape fiecare om este Óncercat de o boal„, mai mult sau mai puþin periculoas„, s„-þi Ónchipui c„ medicii nu mai au nici un rost pe lume este o nebunie.

Dup„ modul Ón care sunt trataþi, suntem Ónclinaþi s„ credem c„ acum, Ón Rom‚nia, ei sunt consideraþi o categorie parazitar„, ca ∫i cum ar z„cea degeaba prin dispensare ∫i cabinete, cheltuind f„r„ rost energie electric„, termic„ ∫i celelalte.

Medicii au ajuns s„ Óncurce pe toat„ lumea, s„ creeze dureri de cap autorit„þilor. S„ Óncerc„m s„ punem Ón discuþie o ipotez„ absurd„: ce s-ar Ónt‚mpla dac„ toþi medicii ∫i-ar face bagajele ∫i ar p„r„si þara?! Privind atent situaþia creat„, suntem Óndrept„þiþi s„ spunem c„ autorit„þile ar r„sufla u∫urate, mai ales dac„ primii plecaþi ar fi medicii de familie. Medicii tineri chiar a∫a procedeaz„ — urmeaz„ cu s‚rg studiile, le fac cu temeinicie p‚n„ la cap„t ∫i apoi Ó∫i iau zborul dincolo de frontiere, acolo unde munca ∫i competenþa lor sunt apreciate. Nu cunosc nici un medic care s„ fi declarat sincer c„ regret„ pasul f„cut, dar cunosc nenum„raþi tineri bine a∫ezaþi la clinicile din str„in„tate, unde au g„sit o ambianþ„ plin„ de respect pentru munca lor. Alarmant este c„ pleac„, dar poate mai alarmant est faptul c„ guvernanþii nu au g„sit o soluþie pentru a p„stra aceste valori Ón þar„, ba chiar, prin ordonanþele din ultimul timp, ar Óncerca s„-i conving„ s„ plece.

Se vorbe∫te ast„zi pe toate drumurile de interesul naþional. Œn cur‚nd, ∫i aceast„ sintagm„, de mare preþ, de altfel, se va demonetiza. Cu toate acestea, interesul nostru naþional este de a p„stra medicii Ón þar„, de a avea medici Ón dispensare.

Persecut‚nd medicii, ne preg„tim un destin sumbru. Dac„ pentru autorit„þi nu s„n„tatea este lucrul cel mai de preþ, atunci constat„m c„ þara este condus„ de o clas„ politic„ care ne preg„te∫te sf‚r∫itul.

Statisticile sunt de pe acum alarmante: mortalitatea este Ón cre∫tere, natalitatea este Ón sc„dere, naþiunea este Ón curs de Ómb„tr‚nire, bolile b‚ntuie Ón forme din ce Ón ce mai alarmante ∫i gr„besc sf‚r∫itul oamenilor.

Mulþumesc, doamna senator.

Are cuv‚ntul domnul senator George Pruteanu.

Am s„ v„ rog s„ v„ gr„biþi, pentru c„ grupurile parlamentare n-au corelat timpul. S-au Ónscris mai mulþi vorbitori dec‚t timpul disponibil.

Mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege, Stimaþi colegi,

Rom‚nii sunt chinuiþi acum de probleme materiale, Ón primul r‚nd. Fire∫te c„ obsesia lor num„rul unu este plata Óntreþinerii, plata luminii, a c„ldurii, pentru profesori sunt tichetele de mas„, dar, cum Óntotdeauna am nutrit convingerea c„ suntem c‚teva zeci de kilograme de carne ∫i un kilogram de creier, ∫i rom‚nii cei mulþi Ómp„rt„∫esc Óntr-un fel acest fel de a g‚ndi ∫i caut„ s„ þin„ un echilibru. De aceea, eu, Ón c‚t mai scurta mea intervenþie, vreau s„ m„ refer la ceva care m„ fr„m‚nt„ aproape zi de zi, Ón mod sincer: ceea ce se ofer„ ca hran„ spiritual„ mulþimii mari de rom‚ni.

Este vorba de dou„ aspecte: pe de o parte, vulgaritatea, iar pe de alt„ parte, vr„jitoria.

Voi Óncerca s„ fiu c‚t mai scurt posibil.

Factorul cel mai puternic de influenþare a mulþimilor, la ora actual„, este, cu mult departe de p„rinþi, cu mult departe de ∫coal„, cu mult departe de ziare, este televiziunea.

Televiziunea reu∫e∫te idealul acela comunist de îformare a omului nou“, prin p„trunderea ei zi de zi, ceas de ceas ∫i Ón proporþie de mas„ Ón case ∫i mai ales Ón minþi ∫i Ón suflete. Ea, efectiv, modeleaz„ atitudini ∫i creeaz„ un tip de oameni. ™i ce constat„m Ón ziua de ast„zi Ón Rom‚nia?!

Œn absoluta lor majoritate, dac„ nu chiar Ón integralitatea lor, televiziunile noastre, fie particulare, fie de stat, nu propag„ dec‚t, Ón m„sur„ de 95%, po∫irc„ ∫i mizerie. Ni∫te lucruri de o vulgaritate Ónsp„im‚nt„toare, vulgaritate ∫i de limbaj, ∫i de atitudine, ∫i de þinut„, ∫i de comportament ∫i chiar, ceea ce este cel mai grav, vulgaritatea de stil de viaþ„. ™i vulgaritatea este un eufemism, pentru c„ mai grav„, mai ampl„ dec‚t aceast„ vulgaritate este violenþa Ónsp„im‚nt„toare, greþoas„. Consacru m„car o or„ pe sear„ televiziunii, ∫tirile ∫i ce se mai poate prinde. Ei bine, sunt printre cei care ajung cu regularitate s„ evadez Ón posturile str„ine, ∫tiinþifice, îDiscovery“ sau îAnimal Planet“, pentru c„ toate celelalte rom‚ne∫ti, dar absolut toate, Ómi Óntorc stomacul pe dos. Ap„s pe butonul telecomenzii, de la un post la altul nu vezi dec‚t... tu cu telecomanda Ón m‚n„ Ón partea asta, el cu pistolul Ón m‚n„, spre tine, Ón partea cealalt„, de parc„ ocupaþia principal„ a oamenilor pe acest p„m‚nt, cu c‚teva miliarde de locuitori, n-ar fi dec‚t s„ alerge unul dup„ altul ∫i s„ se omoare.

Domnule senator, v„ rog s„ v„ concentraþi.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

## O s„ Óncerc.

De asemenea, lipsa de oameni cu adev„rat de cultur„ Ón fruntea televiziunilor genereaz„ o proliferare de mitoc„nie, de m‚rl„nie de cea mai joas„ speþ„.

Modelul de bun comportament, de oameni cu þinut„ cu adev„rat intelectual„, de oameni care s„ par„ c„ au citit Ón viaþa lor un pic de Eminescu, un pic de Goga, un pic de Goethe, c„ au ascultat un pic de Haydn, un pic de Enescu, lipse∫te cu des„v‚r∫ire. Urlu, uneori, de disperare dup„ un Iosif Sava, dup„ un Boc„neþ, dup„ un Tudor Vornicu, dup„ oameni care ∫tiau s„ fac„ televiziune ∫i cu umor, ∫i cu ∫arm, dar cu bun-simþ, cu bungust.

Emisiunile de divertisment care sunt, de fapt, de diversiune, de distragere, parc„, total„ a oamenilor de la viaþa adev„rat„ sunt delabrate, haotice, un fel de g„l„gie g„unoas„ ∫i frivol„, numai þop„ial„, numai colc„ial„ de chicoteli ∫i de b„t„i pe um„r ∫i pe burt„, toate av‚nd o structur„ vrai∫te de a∫a-zis„ bun„ dispoziþie îhaioas„“, ceea ce nu cred c„ doar pe mine m„ indigneaz„. Ca s„ nu mai spun de muzica dominant„, aceea cu inflexiuni vulgar-orientale, c‚ntat„ mai mult cu buricul, dec‚t cu gura.

Trec la punctul 2. Punctul 2 este despre vr„jitorie, stimaþi colegi.

Constat cu stupoare prezenþa pe multe canale media, mai ales de televiziune, a unor persoane care se recomand„ drept vr„jitoare, care nu sunt, Ón opinia mea, dec‚t ni∫te escroace ordinare, ni∫te ∫arlatane infame, la fel de periculoase, la fel de mincinoase, la fel de tic„loase dec‚t a fost la vremea lui domnul Stoica, acela care pretindea c„ tu Ói dai un leu ∫i el Óþi face 8 lei. M„ mir, de la aceast„ tribun„, de la aceste dou„ microfoane, c„ Biserica Ortodox„ nu este mai vehement„ Ón Ónfierarea, Ón blestemarea ∫i Ón..., n-am s„ spun cenzurarea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 dar Ón contrabalansarea acestor porc„rii tic„loase care se propag„ de c„tre ni∫te persoane — ca s„ le spun eufemistic — nesp„late, ni∫te neispr„vite care vin ∫i cu un tupeu greþos pretind c„ se substituie providenþei, transcendenþei, M‚ntuitorului, c„ ele Óþi pot aduce Ónapoi soþul pierdut sau dragostea pierdut„ sau Óþi pot c„l„uzi destinul pe o potec„ mai luminoas„.

Mulþumesc, domnule senator.

Regret c„ timpul nu ne mai permite, efectiv, o s„ ajungem s„ nu mai aprob„m nici ordinea de zi.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi.

Programul de lucru al Senatului pentru perioada 18—23 februarie 2002.

V„ rog s„ votaþi programul de lucru pentru s„pt„m‚na 18—23. Este o s„pt„m‚n„ obi∫nuit„: luni, joi, lucr„ri Ón plen, marþi ∫i miercuri, comisii.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, programul de lucru este aprobat.

Dau citire Notei pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urm„toarele legi:

— Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii de Conturi.

— Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii de Conturi;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor m„suri pentru facilitarea exploat„rii porturilor;

— Legea pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, adoptat„ la Strasbourg la 22 iulie 1964, adoptat la Strasbourg la 16 noiembrie 1989;

— Legea pentru aderarea Rom‚niei la Acordul privind adoptarea de reglement„ri tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum ∫i echipamentelor ∫i componentelor ce pot fi montate ∫i/sau utilizate pe autovehicule, Óncheiat la Geneva la 25 iunie 1998;

— Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Rom‚nia ∫i Fondul Monetar Internaþional ∫i a Memorandumului cu privire la politicile economice ∫i financiare ale Guvernului Rom‚niei Ón perioada

Propunem pe urm„torii colegi senatori: doamna ™elaru Rodica, domnul Bucur Dionisie, domnul Filipescu Cornel ∫i domnul Cioc‚rlie Alin.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Nicolae P„tru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Paul P„curaru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator Németh Csaba.

Mulþumesc.

V„ rog s„ vot„m.

Cu 87 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, a fost aprobat„ comisia de mediere.

Constituirea unei comisii de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 182/1999 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„þii Naþionale a C„ilor Ferate Rom‚ne, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, Grupul parlamentar P.D., o propunere, Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seche Ion, domnul senator Dinu Marin ∫i domnul senator Traian Novolan.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Da, mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.

Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.

Grupul parlamentar P.D.

Domnul Iuliu P„curariu.

Domnul Iuliu P„curariu. ™i Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Domnul senator Pete ™tefan.

Da, v„ mulþumesc.

V„ rog s„ vot„m. Mulþumesc.

Cu 88 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, a fost adoptat„ comisia de mediere.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind v‚nzarea spaþiilor comerciale, proprietatea privat„ a statului, aflate Ón administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ∫i a celor aflate Ón patrimoniul regiilor autonome sau de interes local, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, Grupul parlamentar P.D., o propunere, Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

V„ rog.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) propune pe domnii senatori Predescu Ion, Opri∫ Octavian ∫i Iorgovan Antonie.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.

Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D.

Domnul Romeo Octavian Hanganu.

Domnul Romeo Hanganu. Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Nicolae Popa.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, a fost adoptat„ comisia de mediere.

Comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind modificarea Codului penal, a Codului de procedur„ penal„ ∫i a unor legi speciale, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ∫i umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, Grupul parlamentar P.N.L., o propunere, Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere. V„ rog.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) propune pe domnii senatori Predescu Ion, Iorgovan Antonie ∫i Opri∫ Octavian.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.

Domnii senatori Viorel Dumitrescu ∫i Aron Bela∫cu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Nicolae Popa.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

V„ rog s„ vot„m.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o abþinere.

Mulþumesc.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea ∫i funcþionarea asociaþiilor de locatari, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, Grupul parlamentar P.D., o propunere, Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist).

Propunem pe domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ∫i Bucur Dionisie.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Doamna senator Angela B„lan ∫i domnul senator Ionel Alexandru.

umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, Grupul parlamentar P.N.L., o propunere, Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere. V„ rog.

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D.

## **Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Doamna senator Maria Petre.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul Seres Dénes.

Mulþumesc. V„ rog s„ vot„m.

Comisia a fost adoptat„ cu 85 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.

Comisia de mediere la proiectul Legii viei ∫i vinului, Ón sistemul organiz„rii comune a pieþii vitivinicole.

7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 4 persoane, Grupul parlamentar P.R.M., o persoan„, Grupul parlamentar P.D., o persoan„, Grupul parlamentar P.N.L., o persoan„.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist).

Propunem pe domnii senatori Triþ„ F„niþ„, Matei Viorel, Mocanu Vasile ∫i doamna Sporea Elena.

Grupul parlamentar P.R.M.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Grupul parlamentar P.D.

## **Domnul Iuliu P„curariu** _(din sal„):_

Domnul Aurel Pan„.

Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost adoptat„.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i

Propunem pe domnii senatori Pl„tic„-Vidovici, Nicolescu Constantin ∫i Munteanu Tudor.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.

Domnii senatori Ioan Pa∫tiu ∫i Corneliu Bichineþ.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L.

Doamna senator Norica Nicolai.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ól propune pe domnul Szabó Károly-Ferenc.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Am f„cut o gre∫eal„. Œn locul domnului Munteanu Tudor este domnul senator Pop de Popa.

Domnul senator Pop de Popa. Am Ónþeles, s-a notat. V„ rog s„ votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, comisia a fost adoptat„.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, Grupul parlamentar P.D., o propunere, Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) propune pe domnii senatori Predescu Ion, Opri∫ Octavian ∫i Iorgovan Antonie.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.

Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Grupul parlamentar P.D.

**Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Doamna Maria Petre.

Doamna Maria Petre, mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator Eckstein-Kóvacs Péter.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi. Mulþumesc.

88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, dou„ abþineri. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 124/2001 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea Fondului Rom‚n pentru Eficienþa Energiei, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ∫i umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri, Grupul parlamentar P.N.L., o propunere, Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) propune pe domnii senatori Novolan Traian, Leca Aurelian ∫i B„dulescu Doru-Laurian.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.

Propunem pe domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Grupul parlamentar P.D.

**Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Domnul senator Romeo Hanganu.

Pe domnul Hanganu. Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Paul P„curaru.

Mulþumesc. V„ rog s„ votaþi.

93 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1998 privind finanþarea ∫i din alte surse dec‚t bugetul de stat a unor activit„þi specifice de administrare a rezervelor de stat, comisie de mediere format„ din 7 senatori: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri, Grupul parlamentar P.R.M., dou„

propuneri, Grupul parlamentar P.N.L., o propunere, Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) propune pe domnii senatori Cr„ciun Avram, H‚r∫u Ioan ∫i Rah„u Dan.

Grupul parlamnetar P.R.M.

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe doamna senator Maria Ciocan ∫i pe domnul senator Vasile Horga.

Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

## Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 87 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, a fost adoptat„ comisia de mediere.

Trecem la punctul urm„tor al ordinii de zi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale.

V„ rog, comisia.

Doamna senator ™elaru.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii divergenþelor ap„rute la unele texte ale proiectului de lege, la formul„rile celor dou„ Camere, comisia a hot„r‚t s„ propun„ adoptarea dup„ textul Senatului.

Deci, Ón unanimitate de voturi, comisia de mediere a propus textul Senatului.

Mulþumesc, doamna senator.

Œnþeleg c„ au fost adoptate Ón unanimitate textele Senatului.

Supun la vot raportul comisiei de mediere.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i

5 abþineri, a fost aprobat raportul comisiei de mediere.

Punctul 6 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al m„rfurilor periculoase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 V„ rog, din partea comisiei. Domnii senatori Seche, Novolan, Dinu Marin, Onaca, Nedelcu, Hanganu sau Pete ™tefan.

Domnul senator Hanganu Romeo.

V„ rog, domnule senator.

La articolul unic, textul propus spre adoptare de comisia de mediere a fost cel al Camerei Deputaþilor.

Supun la vot articolul unic, text Camera Deputaþilor.

Cu 77 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

La art. 2 din ordonanþ„, a fost propus textul Camerei Deputaþilor.

Supun la vot textul Camerei Deputaþilor, adoptat Ón unanimitate de c„tre comisia de mediere.

Cu 86 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri, a fost adoptat textul.

La art. 3 e vorba numai de schimbarea denumirii ministerului. De asemenea, textul propus este cel al Camerei Deputaþilor.

Supun la vot textul Camerei Deputaþilor.

Cu 85 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Supun la vot raportul comisiei de mediere.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 133/2000 privind repartizarea capacit„þilor de infrastructur„ feroviar„.

Din partea comisiei? Aceea∫i comisie...

Domnul senator Hanganu, dac„ puteþi s„ ne ajutaþi?

Deci, pentru Departamentul tehnic, precizez c„ raportul comisiei de mediere al ordonanþei anterioare a fost aprobat cu 85 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri. Deci a fost supus separat la vot, dincolo de articole.

V„ rog, domnule senator.

Œn cazul Ordonanþei nr. 133/2000, pentru c„ la articolul unic modificarea cuprinde doar denumirea Ministerului Transportului, textul adoptat este cel propus de Camera Deputaþilor.

Mulþumesc.

Supun la vot textul Camerei Deputaþilor. V„ rog s„ votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

De asemenea, art. 2, nou introdus, este cel al Camerei Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi.

Mulþumesc.

Cu 80 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, a fost aprobat art. 2, varianta Camerei Deputaþilor.

Supun la vot raportul comisiei de mediere. V„ rog s„ votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, a fost adoptat raportul comisiei de mediere. Trecem la punctul 8 al ordinii de zi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole.

Doamna senator Sporea Elena, v„ rog s„ prezentaþi raportul.

Domnule pre∫edinte,

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, la art. 2 este text comun.

Da, mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, 3 abþineri, a fost adoptat textul comun.

Art. 3 va avea urm„torul cuprins, articol Ón care avem un text comun.

Da.

V„ rog s„ votaþi propunerea comisiei. Mulþumesc. Cu 79 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„, 4 abþineri, a fost adoptat textul propus de comisie.

Art. 3[1] , at‚t alin. 1, c‚t ∫i alin. 2, este varianta Senatului.

Nu se supune votului, mulþumesc.

Art. 4, avem text comun.

V„ rog s„ v„ exprimaþi votul la art. 4.

Cu 74 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, text adoptat.

Art. 5, partea a doua, este textul Camerei Deputaþilor. Deci vine alin. a).

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Da,

Precizez pentru Departamentul tehnic c„ partea Ónt‚i este text Senat, deci nu se supune votului.

Exact.

La paragraful b), tot al art. 5, avem text comun.

Poziþia 15, pentru art. 21 este text Camera Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 67 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Poziþia 16, art. 25 este text comun.

Da, v„ rog s„ votaþi.

Cu 61 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„, 5 abþineri, a fost adoptat textul propus.

Art. 8, avem text Camera Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi la art. 8.

72 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.

## Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi. Mulþumesc.

Cu 72 de voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost aprobat textul comun.

Rog s„ vot„m raportul comisiei de mediere.

Cu 79 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Am o singur„ rug„minte, mai avem doar un raport al comisiei de mediere, poate reu∫im s„-l parcurgem.

La art. 9 avem text comun.

Text comun.

V„ rog s„ votaþi art. 9.

Cu 78 de voturi pentru, 13 voturi Ómpotriv„, o abþinere, a fost adoptat art. 9.

Articolul… Dup„ aceea vin variante ale Senatului. La poziþia 11, art. 16 alin. 2, avem text Camera Deputaþilor.

Poziþia 11, text Camera Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 67 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„, o abþinere, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor. Poziþia 13.

Mai sunt dou„ rapoarte.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric ∫i al artelor plastice.

Din partea comisiei de cultur„?

Doamna senator Rebreanu, domnul Hoha, domnul Zanc.

Da, mulþumesc.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Comisia de mediere s-a oprit asupra art. 3 alin. 1, unde s-a propus un text nou comun de c„tre comisia de mediere, apoi, la alin. 2 a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Acestea au fost problemele Ón divergenþ„, le-am rezolvat Ón felul acesta.

Poziþia 13, art. 17, este text Camera Deputaþilor.

Rog plenul Senatului s„ voteze.

Cu 77 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Poziþia 14, art. 19, este text Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

V„ rog s„ votaþi. Da, mulþumesc.

71 de voturi pentru, 19 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere. Poziþia 15.

V„ rog s„-mi daþi cuv‚ntul.

Da. Œmi cer scuze, o s„ Óncerc s„ v„ dau cuv‚ntul. 81 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„, dou„ abþineri. V„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu se poate vota un text comun pentru c„ la comisia de mediere se poate adopta ori varianta Camerei Deputaþilor, ori varianta Senatului, text comun nu exist„.

Nu este adev„rat.

Da, mulþumesc.

Nu, comisia de mediere are dreptul s„ fac„ un text comun, discut„m pe regulament.

A∫a este.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Mulþumesc.

Domnule pre∫edinte,

Voiam s„ fac observaþia Ónainte de a se supune la vot. Textul care a rezultat a fost completat ulterior, dup„ mediere, nu ∫tiu de cine cu o sintagm„: î…c„minele pentru b„tr‚ni ∫i alte forme de asistenþ„“, ceea ce nu s-a discutat Ón comisia de mediere.

Este alt raport.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Voi ruga Departamentul tehnic s„ verifice cu stricteþe textul adoptat Ón comisia de mediere ∫i noi, plenul Senatului, s„ ne exprim„m pe textul adoptat de comisia de mediere.

Nu-l mai putem vota.

Evident!

## **Doamna Nora Cecilia Rebreanu:**

Trebuie clarificat„ problema, domnule pre∫edinte.

Am Ónþeles.

Œmi p„strez observaþia de verificare cu stricteþe a textului adoptat Ón comisia de mediere.

Nu-l mai putem vota.

Avem la poziþia…

Nu-l mai putem vota, evident! Deci r„m‚ne textul adoptat de comisia de mediere.

Avem text Senat, acesta nu se supune votului. La poziþia a doua, articol unic.

Rog comisia de mediere s„ prezinte raportul. Doamna senator, deci poziþia a doua, articolul unic, punctul 11, art. 6 alin. 1 ∫i 2.

## **Doamna Nora Cecilia Rebreanu:**

Da, dar aici am adoptat textul comun. Asta este altceva.

Cred c„ a fost o gre∫eal„ Ón redactare, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Am s„-l rog pe domnul secretar s„ v„ dea raportul comisiei de care dispune ∫i pre∫edintele de ∫edinþ„.

Deci

a fost adoptat„ varianta Camerei Deputaþilor.

La lit. b), exact acela∫i amendament, Ón loc de îdrep-

- tului“, avem varianta Camerei Deputaþilor, îdrepturilor“.

Avem la poziþia a treia, articolul unic, punctul 12, art. 7 alin. 2, text comun Ón unanimitate.

V„ rog s„ votaþi. Da, mulþumesc.

Cu 84 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, dou„ abþineri, a fost adoptat textul comun.

La poziþia 4, textul Senatului Ón unanimitate, deci nu-l

7 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere. Din p„cate, timpul nu mai permite s„ parcurgem activitatea legislativ„.

Trecem la Óntreb„ri, interpel„ri.

Am s„ v„ rog s„ Óncerc„m s„ ne gr„bim, ca s„ putem Óncepe Óntreb„rile ∫i interpel„rile.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are la Óntreb„ri 14 minute, Grupul parlamentar al P.R.M., 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 3 minute, iar la interpel„ri, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are 14 minute, Grupul parlamentar al P.R.M., 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 3 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R., 3 minute, independenþi, 3 minute.

Œl rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Adrian P„unescu s„ adreseze Óntrebarea.

Domnul senator Adrian P„unescu va adresa Óntrebarea ∫i interpelarea concentrat Ón timp.

O interpelare este consacrat„ cauzei preotului Nicolae Dur„, profesor universitar, doctor Ón drept canonic la Catedrala de Teologie Practic„ a Facult„þii de Teologie Ortodox„ din cadrul Universit„þii din Bucure∫ti, premiat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Academia Rom‚n„ ∫i decorat cu îLegiunea de Onoare“ de c„tre pre∫edintele Jacques Chirac, unul dintre cei mai apreciaþi profesori de drept canonic din Rom‚nia, care este acum Ón situaþia incredibil„ de a fi dat afar„ de la catedr„. Cel mai grav fapt este acela c„ darea Domniei sale afar„ se face conform prevederilor art. 130 lit. (i) din Codul muncii.

Aceast„ interpelare o adresez, este dedicat„ doamnei ministru al educaþiei ∫i cercet„rii.

A∫ vrea s„ adresez o interpelare mai puþin obi∫nuit„ Academiei Rom‚ne, pentru c„ este o interpelare de fond, care se refer„ la statutul culturii Ón Rom‚nia de azi.

Academia Rom‚n„, Ón frunte cu pre∫edintele ei, domnul Eugen Simion, a f„cut eforturi extraordinare pentru ca, Ón aceste vremuri vitrege, Ón aceste vremuri grele, Ón aceste vremuri de s„r„cie ∫i de otrav„, s„ pun„ Ón circulaþie c‚teva dintre c„rþile fundamentale ale culturii rom‚ne∫ti, cu o sistem„, cu un aparat critic, c„rþi cu care, dup„ ce va trece smogul Ón care tr„im, ne vom putea ∫i m‚ndri. Ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i cu Tratatul de istorie a Rom‚niei, ∫i cu c„rþile, marile c„rþi ale acestei culturi este, Óntr-adev„r, extraordinar.

Mi se pare, tocmai de aceea, c„ politica forului celui mai Ónalt de cultur„ ∫i ∫tiinþ„ din Rom‚nia faþ„ de oamenii de cultur„ din aceast„ þar„ trebuie Ómbun„t„þit„. Exist„ numero∫i oameni valoro∫i, aflaþi la v‚rsta maturit„þii, care ar trebui s„ fac„ parte dintre aspiranþii, dac„ nu chiar dintre titularii Academiei Rom‚ne.

Am pledat anii trecuþi, c‚nd marele nostru fost contemporan Ioan Alexandru — Dumnezeu s„ Ól ierte ∫i s„ Ói p„streze memoria! — era bolnav, pentru ca Academia Rom‚n„ s„ Ól primeasc„ Ón r‚ndurile sale, chiar ∫i peste r‚nd, Ón sistem de urgenþ„, pentru c„ ∫tiam c„ moartea este mai aproape dec‚t viaþa de Ioan Alexandru.

Apare un aspect cu totul nou Ón cultura rom‚neasc„ a acestui timp, din cauza presiunilor de toate naturile. Oamenii de cultur„ ajung s„ se suporte unii pe alþii. Dac„ Ón perioada interbelic„ erau mari conflicte Óntre mari nume ale culturii rom‚ne∫ti, iat„, eu pot, ca poet, s„ vorbesc de la o tribun„ public„ despre un mare poet ca despre cel mai curat ∫i mai frumos poet al generaþiei mele, Ioan Alexandru, ∫i pot exprima, dup„ ce am exprimat rug„mintea ca el s„ fie primit Ón Academia Rom‚n„, regretul c„ nu a fost primit ∫i propunerea ca post-mortem Ioan Alexandru s„ fac„ parte din Academia Rom‚n„.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Bichineþ, care are o Óntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei.

V„ rog, domnule senator.

Œntrebarea mea este scurt„ ∫i se adreseaz„ doamnei ministru Daniela Barto∫.

Concret, de ce Ónt‚rzie domnul director Mihai Horga, subordonat al dumneavoastr„, doamna ministru, coordonator Ón Direcþia s„n„t„þii mamei ∫i copilului, s„ transmit„ Ón teritoriu metodologia de distribuire ∫i cheltuire a fondurilor, alocate deja prin programe de finanþare pentru copiii ∫i mamele aflate Ón dificultate?

Acum dou„ minute doamna care se ocup„ de aceast„ problem„ mi-a trimis r„spunsul ministrului ∫i eu sunt mulþumit de acest r„spuns.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Corin Penciuc.

Œntrebare adresat„ Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei.

Da, domnului ministru Miron Mitrea.

Dup„ cum se ∫tie, Directiva nr. 98/1977 a Comunit„þii Europene stabile∫te condiþiile de omologare a catalizatorilor ∫i a instalaþiilor de gaz care se monteaz„ pe autovehicule. Totodat„, directiva, care stabile∫te condiþiile tehnice pentru omologarea individual„ ∫i de tip a autoturismelor ∫i a autoutilitarelor u∫oare, cu greutate maxim„ autorizat„ mai mic„ de 3,5 tone, la care nivelul noxelor respect„ normele îEuro 3“, este Directiva nr. 98/1969.

Av‚nd Ón vedere cele mai sus menþionate, v„ rog, domnule ministru, s„ ne precizaþi care sunt condiþiile tehnice privind omologarea individual„, la prima Ónmatriculare, a autoturismelor ∫i a autoutilitarelor u∫oare, cu mas„ total„ autorizat„ de p‚n„ la 3,5 tone, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2002.

V„ rog, de asemenea, s„ menþionaþi care sunt limitele de poluare admise ∫i directivele Comunit„þii Europene, respectiv ale Comunit„þii Economice Europene, care se aplic„, precum ∫i cadrul legal, ordonanþ„ de urgenþ„, ordin al ministrului etc., care reglementeaz„ aceast„ m„sur„.

Trebuie s„ precizez c„ am primit r„spunsul Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Mulþumesc, domnule senator.

Aþi primit r„spunsul Ón scris. Domnul senator Nicolae P„tru, Óntrebare adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor, legat de M‚n„stirea Cozia.

Domnul senator P„tru are ∫i o interpelare adresat„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei.

Am v„ s„ rog s„ le concentraþi pe am‚ndou„, domnule senator.

Œntrebarea este adresat„ domnului R„zvan Theodorescu, Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

V‚lcea este un judeþ cu numeroase monumente istorice. Printre cele mai cunoscute se num„r„ Sf‚nta M‚n„stire Cozia, ctitoria lui Mircea cel B„tr‚n. Datorit„ intemperiilor vremii, zidurile cet„þii sunt Ón stare avansat„ de degradare.

Este aceast„ situaþie Ón atenþia Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i are posibilitatea ministerul pentru a finanþa lucr„rile de reparaþii ce se impun?

Menþionez c„ prin grija stareþului m‚n„stirii exist„ o documentaþie tehnic„, pe care am Ónaintat-o ministerului.

A doua interpelare este adresat„ doamnei ministru Daniela Barto∫ ∫i are Ón vedere anomaliile alarmante Ón sistemul pe care Ól coordoneaz„ de c‚t„va vreme.

Mizez pe buna dumneavoastr„ credinþ„, doamn„ ministru, ∫i pe faptul, nu chiar lini∫titor, c„ nu sunteþi suficient de bine informat„ de c„tre colegii pe care Ól aveþi Ón subordine Ón teritoriu.

Despre ce este vorba?

Judeþul V‚lcea exceleaz„ la capitolul inventivitate nefast„. Astfel, directorul economic adjunct ∫i contabilul ∫ef de la spitalul judeþean, auzind cum s-au descurcat omologii lor din alte judeþe pentru a-∫i rotunji veniturile, s-au g‚ndit ∫i au pus Ón practic„ achiziþionarea de medicamente, materiale sanitare, alimente, combustibil, la preþuri ce dep„∫eau cu mult nivelul celor de pe piaþa liber„, prejudiciind, astfel, bugetul instituþiei ∫i calitatea actului medical.

Am„nunte derutante despre aceast„ situaþie veþi afla, dac„ sunteþi curioas„ ∫i, femeie fiind, cred c„ aveþi suficient apetit pentru asemenea practici, dac„ veþi dispune un control cinstit ∫i sever la Spitalul Judeþean V‚lcea.

Se Ónþelege, m„ veþi lini∫ti ∫i pe mine, veþi contribui la Óns„n„to∫irea grabnic„ a unei st„ri de lucruri intolerabile ∫i, mai c„tre final, v„ veþi nelini∫ti pe dumneavoastr„. V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, aveþi cuv‚ntul, domnule senator Gheorghe Flutur.

## Domnule pre∫edinte,

Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru al industriei

∫i resurselor, domnului Dan Ioan Popescu. Domnule ministru,

Problema transferului centralelor electrotermice la autorit„þile locale a creat ∫i Ón judeþul Suceava o serie Óntreag„ de Óntreb„ri, nedumeriri, care m„ Óndrept„þesc s„ v„ cer c‚teva preciz„ri:

a) Se ∫tie c„ veniturile locale au fost deja fundamentate prin Legea bugetului public naþional, votat„ la

sf‚r∫itul anului 2001. Pentru localit„þile care sunt obligate s„ preia aceste centrale apare o cheltuial„ suplimentar„, care nu are acoperire Ón resurse.

Œntrebare: din ce surse se vor acoperi aceste cheltuieli?

b) Dac„ prevedeþi ca aceste cheltuieli s„ fie acoperite din bugetul naþional, prin acordarea de sume defalcate, Ónseamn„ c„ Parlamentul trebuie s„ rectifice bugetul.

Œntrebare: de ce nu a fost proiectat transferul o dat„ cu fundamentarea ∫i votarea bugetului pentru anul 2002? c) Se ∫tie c„ aceste centrale produc, Ón proporþie de 40%, ∫i energie electric„, cu costuri de dou„ ori mai mari dec‚t tarifele pe þar„.

Œntrebare: cine va cump„ra ∫i la ce preþuri energia electric„ produs„ de autorit„þile locale? d) Œn cazul de la Suceava se ∫tie c„ centrala a fost retehnologizat„ acum trei ani, cu un credit extern de 15 milioane de dolari.

Œntrebare: cine va suporta rambursarea acestui credit?

Nu Ónþeleg de ce Ón transferul acestor centrale se implic„ Ministerul Administraþiei Publice. Se ∫tie c„ acest minister nu are nici patrimoniu, nici exerciþiu tehnic ∫i nici competenþele financiar-bugetare Ón acest domeniu. Solicit r„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., are cuv‚ntul domnul senator Ionel Alexandru, care are o Óntrebare adresat„ Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii ∫i o interpelare adresat„ Ministerului de Interne ∫i Ministerului Justiþiei.

Domnule senator, v„ rog, aveþi cuv‚ntul.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea se adreseaz„ doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ∫i cercet„rii.

Stimat„ doamn„ ministru,

V„ rog s„ Ómi precizaþi num„rul copiilor ne∫colarizaþi din Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc obligatoriu ∫i, mai ales, normele sau programele avute Ón vedere pentru eradicarea acestui fenomen de c„tre instituþia pe care o conduceþi. Aceste m„suri trebuie cunoscute, Ón condiþiile Ón care analfabetismul Ón r‚ndul copiilor ∫i adolescenþilor devine tot mai alarmant.

V„ mulþumesc.

V„ rog s„ prezentaþi ∫i interpelarea.

Prezint ∫i interpelarea, care se adreseaz„ domnului ministru de interne, Ioan Rus, ∫i doamnei ministru al justiþiei, Rodica Mihaela St„noiu.

Domnule ministru,

Doamn„ ministru,

Din informaþiile ap„rute recent rezult„ c„ Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare va Óncepe Ón luna martie, anul curent, procedura de consultare a p„gubiþilor F.N.I. cu privire la viitorul acestui fond. Este bine c„ se preocup„ cineva de îviitorul luminos“ al fondului, dar problema principal„ o constituie situaþia celor care au fost furaþi efectiv Ón acest fond, Ón urma pr„bu∫irii lui Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 prim„vara anului 2000. Dup„ cum se ∫tie, c‚teva mii de persoane au fost desp„gubite printr-o lege ap„rut„ anul trecut, lege prin care statul a pl„tit Ón locul celor vinovaþi o parte din pagube. A r„mas Óns„ marea majoritate, peste 80%, cu ∫anse foarte mici de a-∫i mai primi Ónapoi cel puþin banii investiþi de la cei vinovaþi de dezastrul F.N.I.-ului.

De aceea, eu consider c„ problema principal„ este, Ón primul r‚nd, finalizarea anchetei asupra Fondului Naþional de Investiþii ∫i depistarea celor vinovaþi pentru ingineria financiar„ care a dus la transformarea acestui fond Óntr-un joc piramidal.

Cei care au beneficiat Ón mod ilegal de sume mari, printre care: Ioana Maria Vlas, Sorin Ovidiu V‚ntu ∫i alþii, c‚nd vor fi tra∫i la r„spundere? Sau se a∫teapt„ ca fapta lor s„ fie prescris„, a∫a cum s-a mai Ónt‚mplat ∫i Ón alte cazuri?

Ce m„suri preventive au luat instituþiile conduse de dumneavoastr„ Ón cazul F.N.I.-ului, pentru ca aceste situaþii s„ nu se mai repete? ™i se pare c„ ele se repet„.

De asemenea, v„ rog s„ Ómi r„spundeþi, domnule ministru ∫i doamn„ ministru, ce m„suri aþi luat pentru a fi extr„dat„, c‚t mai urgent, din Israel, Ioana Maria Vlas?

Mulþumindu-v„ anticipat, a∫tept r„spunsul dumneavoastr„ oficial.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

De∫i doamna ministru Rodica Mihaela St„noiu este aici ∫i politeþea m-ar Óndemna s„ Ói adresez imediat cuv‚ntul, v„ rog s„ termin„m totu∫i Óntreb„rile ∫i interpel„rile, pentru c„ sunt mulþi domni mini∫tri ∫i secretari de stat care au de dat r„spunsuri.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul senator Radu Alexandru Feldman, cu o Óntrebare adresat„ Ministerului Administraþiei Publice ∫i Organiz„rii Teritoriului ∫i Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Este aceea∫i Óntrebare. M„ bucur„ prezenþa doamnei ministru Ecaterina Andronescu, i-am transmis Óntrebarea ∫i Ón scris, o prezint Ón forma cea mai succint„.

Este vorba de confuzia care exist„ Ón momentul de faþ„ asupra patrimoniului instituþiilor din Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar. A∫a cum bine se ∫tie, Legea Ónv„þ„m‚ntului din anul 1995 stabilea ca patrimoniul unit„þilor ∫colare din Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar s„ revin„ acestora, cu titlul de proprietar ∫i administrator. O sum„ de acte normative care au decurs de atunci, pe parcursul anilor, au modificat, fie au atribuit consiliilor locale, respectiv administraþiei locale, administrarea acestor ∫coli. S-a dat, totu∫i Ón grija ∫colilor administrarea propriului patrimoniu. Œn momentul de faþ„, doamna ministru, v„ spun din teritoriu, este o problem„ pe care nu am descoperit-o dec‚t Ón discuþiile cu oameni din teritoriu, practic, nu se mai ∫tie cui Ói revine, cine trebuie s„ Ó∫i asume problema patrimoniului Ónv„þ„m‚ntului preuniversitar.

Eu, Ón scrisoarea pe care v-am transmis-o, am f„cut referire ∫i la toate aceste acte normative. Nu m„ Óndoiesc c„ le cunoa∫teþi perfect! Doar din respect am f„cut o prezentare c‚t mai detaliat„.

V-a∫ ruga s„ aveþi amabilitatea s„ Ómi daþi un r„spuns Ón scris, pentru c„ este important s„ Ól pot prezenta exact, cu semn„tura dumneavoastr„, oamenilor cu care m„ Ónt‚lnesc Ón teritoriu.

V„ mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., are cuv‚ntul domnul senator Mircea Nedelcu, care are o Óntrebare adresat„ Ministerului Dezvolt„rii ∫i Prognozei — domnul ministru este prezent Ón sal„ — ∫i o interpelare. V„ rog s„ le prezentaþi.

Œntrebare adresat„ domnului ministru Leonard Cazan, de la Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei.

Domnule ministru,

Folosesc aceast„ cale, pentru a v„ solicita relaþii cu privire la Programul de relansare economic„ ∫i dezvoltare a judeþului Hunedoara, mai precis a zonei care cuprinde municipiile Brad, Deva, Or„∫tie, Hunedoara ∫i ora∫ele C„lan, Simeria ∫i Haþeg. Doresc informaþii care s„ ilustreze ce s-a realizat concret p‚n„ Ón acest moment ∫i, mai ales, care sunt perspectivele reale pentru viitorul apropiat.

V„ reamintesc c„ judeþul Hunedoara este cel mai greu Óncercat judeþ, din punct de vedere social-economic, ca urmare a m„surilor de restructurare adoptate Ón ultimii ani, iar locuitorii s„i, hunedorenii, a∫teapt„ cu ner„bdare primele semne ale revenirii la o viaþ„ normal„.

Doresc r„spuns scris ∫i oral.

V„ mulþumesc.

Interpelarea se adreseaz„ Ministerului Industriei ∫i Resurselor, domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Domnule ministru,

Municipiul Or„∫tie num„r„ circa 5.400 de ∫omeri Ónregistraþi, la o populaþie de aproximativ 20.000 de locuitori. La ace∫tia se vor ad„uga persoanele disponibilizate din Societatea Comercial„ îRompiro“ — S.A. ∫i Compania Naþional„ îRomar“ — S.A., Sucursala Or„∫tie. Societatea Comercial„ îRompiro“ — S.A. a fost un nume de prestigiu, de-a lungul anilor, a Ónc‚ntat rom‚nii cu minunatele jocuri de artificii produse aici, Óns„ datorit„ politicilor economice a cunoscut un continuu regres. La situaþia actual„ a contribuit ∫i introducerea Ón þar„ a produselor pirotehnice din import, f„r„ tax„ vamal„, pe filiera Ungaria, la preþuri de dumping, produse care, la nivel de þar„, Ónseamn„ zeci de milioane de dolari.

Situaþia filialei din Or„∫tie a Companiei Naþionale îRomar“ — S.A. este la fel de dificil„, ca urmare a programului de restructurare din industria de armament.

Œn numele locuitorilor municipiului Or„∫tie, grav afectat de aceste restructur„ri, ∫i Ón numele meu personal, solicit ministerului condus de dumneavoastr„ identificarea ∫i adoptarea urgent„ a m„surilor ce se impun pentru redresarea vieþii economice ∫i sociale a acestei zone. La Or„∫tie, Óncep‚nd cu anul 1997, pe baza unui credit extern garantat de Guvernul Rom‚niei, s-a reu∫it demararea unui proiect de investiþii privind implementarea fabricaþiei de tuburi de presiune din font„ cu grafit nodular, 40.000 tone pe an, investiþie care Ónseamn„ venituri lunare de peste 60 de miliarde lei, precum ∫i eliminarea importurilor de tuburi, Ón valoare de circa 120 de milioane dolari anual. Finalizarea acestei investiþii, ∫i alte m„suri

Mulþumesc, domnule senator.

Cu permisiunea dumneavoastr„, am ∫i eu de adresat dou„ Óntreb„ri.

O prim„ Óntrebare, adresat„ domnului ministru Ovidiu Mu∫etescu, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului, legat de Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 119/2001 privind privatizarea îSidex“-ului.

Prima Óntrebare este de ce se evit„ punerea Ón discuþia comisiei de specialitate a Parlamentului. Prima Camer„ sesizat„ este Camera Deputaþilor, este la Comisia economic„. Am solicitat Ón mod expres am„nunte privind punerea ei Ón discuþie. Din luna octombrie 2001 ∫i p‚n„ acum nu s-a g„sit timp, de∫i este o ordonanþ„ de urgenþ„ ∫i problema este extrem de important„. Mi s-a r„spuns permanent c„ parlamentarii din partidul de guvern„m‚nt solicit„, Ón mod permanent, am‚narea punerii pe ordinea de zi. Deci ea nu a intrat Ónc„ Ón discuþie nici m„car la Comisia economic„ a Camerei Deputaþilor.

Al doilea lucru. Rog s„ se clarifice problema obligaþiilor de plat„ ale ISPAT c„tre casa de pensii, casa de s„n„tate ∫i fondul de ∫omaj. Preciz„m c„, Ón condiþiile Ón care au trecut deja mai bine de trei luni de la 11 noiembrie, de la data finaliz„rii contractului de privatizare, de∫i se opre∫te pe statul de plat„ 11,67% pentru pensii, 7% pentru s„n„tate ∫i 1% pentru ∫omaj, cu toate c„ ace∫ti bani reprezint„ peste 200 de miliarde lei, ei nu au fost viraþi de c„tre ISPAT la casa de pensii, casa de s„n„tate ∫i agenþia judeþean„ de ocupare a forþei de munc„, pe motivul c„ Ónþelegerea p„rþii indiene a fost c„ exist„ o scutire contractual„ de la plata acestor obligaþiuni. Indienii probabil c„ nu au Ónþeles c„ Ón Rom‚nia exist„ o parte care revine angajatorului ∫i o parte care revine angajatului, de contribuþie, ∫i partea care revine angajatului, oprindu-se pe stat, trebuie s„ fie pl„tit„ c„tre instituþiile abilitate.

Œn fine, tot legat de privatizarea îSidex“, din informaþiile pe care le deþinem, ISPAT intenþioneaz„ o disponibilizare de cel puþin 5.000 de muncitori, Ón condiþiile Ón care contractul de privatizare prevedea c„ nu se vor face disponibiliz„ri. Solicit Ón acest sens sprijinul statului pentru pl„þi compensatorii.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„.

Prima interpelare este adresat„ Guvernului, ∫i anume Ministerului de Interne, domnului ministru Ioan Rus.

Œn ultimul timp, actele de violenþ„ ce au avut loc Ón locuri publice din capital„ — vezi magazinul îUnirea“ — s-au Ónmulþit. Agenþii de paz„, fo∫ti sau actuali ai unor firme private, Ó∫i fac singuri dreptate ∫i r„sp‚ndesc panica Ón jurul populaþiei.

Ce m„suri concrete va lua Ministerul de Interne Ón aceast„ problem„, dat fiind faptul c„ ace∫ti agenþi de paz„ ignor„ cu bun„ ∫tiinþ„ rolul Poliþiei Ón asigurarea securit„þii cet„þenilor?

Solicit„m r„spuns Ón scris.

A doua interpelare, cu voia dumneavoastr„, este adresat„ Ministerului Tineretului ∫i Sportului, domnului ministru Georgiu Ging„ra∫.

La data de 15 octombrie 2001, Óntr-o interpelare adresat„ acestui minister ∫i domnului ministru, solicitam realiz„rile concrete ale Planului naþional de acþiune pentru tineret din Rom‚nia. R„spunsul primit atunci, amplu, complex, argumentat, evidenþia priorit„þile naþionale ∫i m„surile indicative ale acestui plan pentru 2001—2004 privind tineretul, cu nevoile sale sociale, materiale ∫colare, culturale. Cunoa∫tem faptul c„ Ministerul Tineretului ∫i Sportului a alocat bani, prin Direcþia judeþean„ a tineretului ∫i sportului, pentru a se deschide la Sibiu trei centre pentru tineret care s„ r„spund„ nevoilor acestuia ∫i s„ rezolve cel puþin o parte din problemele propuse prin program.

Cum explic„, atunci, ministerul c„ Ón incintele acestora funcþioneaz„, de fapt, societ„þi comerciale, gen internet café-uri?

Solicit„m r„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

V„ rog frumos, la Óntreb„ri mai sunt doi domni senatori, primul, domnul senator Nicolae Iorga, Ministerul de Interne.

Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Ioan Rus, este foarte scurt„ ∫i doresc ca Domnia sa s„ Ómi r„spund„ Ón scris.

De ce noile pa∫apoarte pentru cet„þenii rom‚ni au fost executate Ón Germania ∫i dac„ s-a organizat licitaþia public„ prev„zut„ de lege?

Mulþumesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Valentin Dinescu are o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru,

Dup„ cum bine ∫tiþi, Ón prim„vara anului 1999 moneda naþional„ s-a devalorizat peste noapte cu circa 3.000 lei faþ„ de dolar. Reprezentanþii Guvernului au afirmat la vremea respectiv„ c„ s-a reu∫it stoparea deprecierii ∫i mai accentuate a leului, prin intervenþia pe piaþ„ a unui om de afaceri rom‚n care a adus pe piaþ„ suma de 20 milioane de dolari.

V„ Óntreb, domnule prim-ministru, cine a fost omul de afaceri care a stabilizat leul Ón prim„vara anului 1999 ∫i care au fost cauzele obiective care au provocat devalorizarea brusc„ a monedei rom‚ne∫ti.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule senator.

La capitolul interpel„ri, Ónc„ dou„ interpel„ri. Domnul senator Gheorghe Zl„vog, interpelare adresat„ Ministerului Finanþelor Publice.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

P‚n„ Ón anul 2000 Ministerul Finanþelor Publice a garantat Ómprumuturi externe, pentru societ„þi comerciale rom‚ne∫ti cu capital de stat mixt sau privat, Ón valoare de aproximativ 2 miliarde dolari.

P‚n„ Ón prezent acestea au rambursat creditele contractate Ón procent de numai 4%, restul revenind Ón sarcina garantului s„ le rambursese, adic„ Ministerului Finanþelor Publice sau, mai clar, din buzunarul cet„þenilor.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, rug„m Ministerul Finanþelor Publice s„ ne prezinte o situaþie cu societ„þile comerciale cu capital majoritar privat care au beneficiat de garanþia statului pentru contractarea de credite externe, valoarea creditelor contractate ∫i nerambursarea de c„tre acestea, precum ∫i acþionarii principali ai acestor societ„þi.

Solicit r„spuns scris.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Ultima interpelare, domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œnv„þ„m‚ntul rom‚nesc trece printr-o perioad„ nefast„, drept dovad„ sunt amplele mi∫c„ri de protest ale personalului din sistem ∫i hot„r‚rea acestuia de a intra, c‚t de cur‚nd, Ón grev„ general„.

Acestea nu sunt deloc Ónt‚mpl„toare, ci reflect„ continuu Ónr„ut„þirea condiþiilor Ón care se desf„∫oar„ procesul educaþional, precum ∫i perpetua sc„dere a nivelului de trai a slujitorilor ∫colii.

Trebuie amintit„, de asemenea, ∫i starea jalnic„ a cl„dirilor, unele dintre ele st‚nd s„ se pr„bu∫easc„ peste copii. O bun„ parte din materialul didactic ∫i manuale mai poart„ semnul R.S.R., informaþiile oferite de acestea fiind cu totul anacronice. Ca s„ nu mai amintim de faptul c„ unele unit„þi de Ónv„þ„m‚nt nici nu au acces la telefoane.

Nu este de mirare c„ abandonul ∫colar se situeaz„ la cote nemaiÓnt‚lnite ∫i c„ analfabetismul cap„t„ tot mai mult teren. Tarifele foarte mari pentru cazare Ón c„mine, distanþele mari Óntre ∫coli, preþul ridicat al rechizitelor sunt doar c‚teva dintre motivele pentru care locuitorii satelor nu Ó∫i dau copiii la ∫coal„.

Nu Ón ultimul r‚nd, atragem atenþia asupra salariilor extrem de sc„zute ale cadrelor didactice. Recent, premierul Adrian N„stase a socotit de cuviinþ„ s„ nu mai acorde nici tichete de mas„, fapt care ad‚nce∫te nemulþumirea din r‚ndurile dasc„lilor.

Potrivit Programului de guvernare, Ónv„þ„m‚ntul este o prioritate naþional„, Óns„ nimic din cele Óntreprinse p‚n„ Ón prezent nu confirm„ aceast„ preocupare.

De aceea, solicit Guvernului, personal domnului primministru Adrian N„stase, s„ vin„ Ón faþa Senatului cu soluþii de asanare a gravelor deficienþe prezentate, av‚nd Ón vedere c„ Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc s-a bucurat de tradiþii ∫i de recunoa∫tere internaþional„ ∫i c„ ∫coala este piatra de temelie a dezvolt„rii Óntregii societ„þi.

V„ mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Rog acum pe doamna ministru Ecaterina Andronescu, prezent„ Ón sal„, s„ r„spund„. V„ spun, doamna ministru, c„ sunteþi suprasolicitat„, aveþi un num„r de ∫ase interpel„ri-Óntreb„ri.

V„ rog, o prim„ Óntrebare ∫i interpelare vizeaz„ cazul studentului Vasile Gabriel, autor Óntrebare, domnul senator Adrian P„unescu, interpelare, domnul senator Nicolae Iorga.

## **Doamna Ecaterina Andronescu —** _ministrul educaþiei ∫i cercet„rii_ **:**

V„ mulþumesc foarte mult.

Œmi permiteþi s„ r„spund de aici?! Nu ∫tiu cum este regula…

V„ rog frumos, acolo este locul dumneavoastr„.

V„ mulþumesc foarte mult.

Pe acest caz sunt dou„ Óntreb„ri, una vine de la domnul senator Adrian P„unescu, cea de a doua vine de la domnul senator Nicolae Iorga.

Acest student la Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie din Bucure∫ti ∫i-a depus Ón urm„ cu un an la Oficiul Naþional pentru Burse un dosar prin care solicita o burs„.

Acest Oficiu Naþional pentru Burse are un consiliu format din profesori cu recunoa∫tere de c„tre toat„ lumea ∫i Ón toate universit„þile, care a analizat dosarul ∫i, prin calificativele profesionale pe care studentul le are, consiliul a decis s„ Ói acorde aceast„ burs„.

Studentul dore∫te bursa Ón medicin„ tradiþional„ chinez„. Din p„cate, aceast„ meserie nu este recunoscut„ Ón þar„, nu este recunoscut„ nici de Ministerul S„n„t„þii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 nu este omologat„ Óntre profesiunile care pot fi practicate Ón Rom‚nia.

Deci dac„ noi Ól trimiteam pe el Ón China cu o burs„, a∫a cum el s-a Ónc„p„þ‚nat, a∫ spune, s„ insiste, dup„ ce Ó∫i termina acolo studiile, se Óntorcea aici ∫i diploma nu Ói era recunoscut„.

De aceea i-am adresat de nenum„rate ori rug„mintea s„ Ó∫i comute opþiunea c„tre o burs„ de specializare Óntr-o alt„ universitate Ón domeniul medicinii, Ón care el dore∫te s„ Ónveþe ∫i Ón care noi s„ Ól putem susþine prin bursele pe care ministerul le acord„.

Œl a∫tept„m, pentru c„ Ón aceast„ perioad„ se desf„∫oar„ urm„toarea sesiune de selecþie, cu o alt„ propunere, Ón a∫a fel Ónc‚t el s„ poat„ beneficia de ceea ce Oficiul Naþional pentru Burse i-a recunoscut prin calificativele profesionale pe care le are. Altfel, trimiterea lui Ón China Ól aducea Ón situaþia ca peste c‚þiva ani s„ nu poat„ practica aceast„ profesiune, Óntruc‚t nu avem cadrul legal de recunoa∫tere a diplomei.

Trebuie s„ fac menþiunea c„ nu exist„ nici Ón Uniunea European„ un asemenea cadru legal pentru recunoa∫terea diplomei de specializare Ón medicina tradiþional„ chinez„.

Mulþumesc, doamna ministru.

Conform procedurii, Ói rog pe domnul senator Adrian P„unescu ∫i pe domnul senator Iorga s„ spun„…

Sunt surprins de ceea ce spuneþi, doamna ministru. S-ar putea s„ ∫tiþi mai bine dec‚t mine, eu cuno∫team lucrurile Ón alt„ variant„, ∫i anume c„ s-a organizat un concurs, nu c„ el a avut iniþiativa, nu c„ studentul a avut iniþiativa, s-a organizat un concurs ∫i el a c‚∫tigat acest loc.

Dar e a∫a sau nu e a∫a, fapt e, pe de o parte, c„ studentul este profund merituos ∫i c„ e inadmisibil ca timp de un an ∫i ceva s„ fie supus acestei torturi psihice, de a fi c‚∫tigat un drept care nu i se d„, ∫i, pe de alt„ parte, nu e un argument faptul, dup„ p„rerea mea, c„ nu s-a g„sit Ón nomenclatorul de funcþii acest titlu de medic, m„ rog, acupunctor.

Eu cred c„ noi trebuie s„ ne conform„m realit„þii, exist„ o realitate Ón toat„ lumea, care se nume∫te acupunctura, ∫i e absurd ca noi s„ ne lu„m dup„ Uniunea European„ Ón aceast„ chestiune, unde ea are s„ se ia dup„ noi, pentru c„ ∫coala rom‚neasc„ de acupunctur„ este foarte dezvoltat„, doamn„! ™coala rom‚neasc„ de acupunctur„ este una dintre cele mai str„lucite ∫coli de acupunctur„ din lume.

Vreau s„ v„ spun c„ m„ doare s„ constat c„ Ón faþa a dou„ regimuri politice acela∫i Adrian P„unescu trebuie s„ o ia de la Ónceput. Vreau s„ v„ fac o precizare, care este de tot hazul, dar este ∫i sinistr„. Œn momentul Ón care am vorbit, Ón anii 1970, ∫i am Ómpins lucrurile p‚n„ acolo Ónc‚t s-a recunoscut, prin revista îFlac„ra“, ™coala rom‚neasc„ de acupunctur„ ∫i acupunctura, un lider din acea vreme m-a Óntrebat: î™i de cine þine, de ce minister þine bioenergia?“, ca s„ obþinem aprobarea de a publica Ón revist„ cazuri de medici acupunctori ∫i a∫a mai departe.

Nu a∫ vrea s„ o lu„m de la Ónceput. Acupunctura exist„ de c‚teva mii de ani! V„ dau acest exemplu, care este cutremur„tor. Nimeni nu a vrut s„ se ocupe de

starea de s„n„tate a Œnalt Preasfinþitului Antonie, Mitropolitul Ardealului, m-am ocupat personal, Ón momentul Ón care era disperat, considera c„ nu mai are ∫i, probabil, c„ nu mai avea nici o soluþie ∫i a venit o doctoriþ„ acupunctor din China, care lucreaz„, datorit„ h„rniciei ∫i seriozit„þii colegului nostru Constantin Nicolescu, la Pite∫ti, a venit, a Ónceput s„ Ól trateze ∫i are rubric„ Ón îFlac„ra“ lui Adrian P„unescu, doamna ministru, scrie Ón fiecare s„pt„m‚n„ cu m‚na lui — m‚na pe care nu o mai putea ridica — datorit„ acupuncturii!

Œmi permiteþi s„ mai fac o completare?

Da, cu rug„mintea, pe acela∫i punct, la acela∫i subiect, domnul senator Iorga a avut o interpelare ∫i d‚nsul trebuie s„ Ó∫i exprime opinia faþ„ de r„spunsul dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Stimat„ doamn„ ministru,

Eu sunt, totu∫i, nedumerit de r„spunsul pe care l-aþi dat dumneavoastr„ ∫i v„ spun de ce. V-am trimis ∫i eu un dosar, nu ∫tiu dac„ l-aþi primit, un dosar gros, are vreo 200 de file, tot dosarul acestui copil, ceea ce mi se pare mie foarte ciudat este c„ el a fost la o doamn„ directoare care este acolo…

Costache.

Da, exact, ∫i care Ón prima faz„ i-a spus c„ nu se mai poate pleca la o burs„ de patru ani, ci la o burs„ de trei ani, c„ s-a redus de la patru la trei. Deci copilul era pe plecare ∫i a spus da, doamn„, dac„ nu se poate patru ani, plec trei ani; ∫i a mai venit o dat„, s-au afi∫at acolo la dumneavoastr„ la minister, eu a∫a am Ónþeles, a∫a scrie cel puþin acolo, ce trebuia s„ fac„, poze, copilul sau tat„l lui acolo, s„… ™i i s-a spus Ónc„ o dat„, i s-a reconfirmat ∫i de acea doamn„ director general — ∫i d‚nsei i-am trimis o adres„, Ón afar„ de dumneavoastr„ — care, la fel, a confirmat c„ pleac„, c„ nu e nici o problem„, trei ani, pentru ca acest copil s„ vin„ pe urm„ disperat c„, m„ rog, spun ∫i eu ce a spus el, din informaþiile lui, a cam plecat altul. Aici e toat„ problema!

## **Domnul Adrian P„unescu** _(din sal„):_

La o meserie care nu exist„!

Da, mulþumesc. V„ rog, doamna ministru.

Dac„ Ómi permiteþi, fac o completare.

Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii are Ón fiecare an 600 de luni de burs„ pe care le scoate la concurs. Cei care sunt doritori s„ concureze pe aceste burse Ó∫i depun dosarele, prin care atest„ ce calificare profesional„ au ∫i solicitarea c„tre o universitate sau alta, Ón care doresc s„ se perfecþioneze Ón afara þ„rii.

Consiliul acesta, care este format numai din profesori universitari, cu recunoa∫tere, a∫a cum v-am spus, analizeaz„ fiecare dosar ∫i stabile∫te o ierarhie, Ón funcþie de ceea ce g„sesc Ón dosarele candidaþilor.

Studentul acesta, Vasile Gabriel, a fost selecþionat, deci nimeni nu l-a obstrucþionat, numai c„, din p„cate, eu nu pot s„ fac o recunoa∫tere a unei profesiuni care nu este Ón domeniul Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii. Profesiunea de medic specialist Ón medicin„ tradiþional„ chinez„ trebuie recunoscut„ de Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei.

Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei nu recunoa∫te o asemenea profesiune, deci, dac„ noi i-am fi dat drumul s„ plece cu burs„, Ól condamnam, la Óntoarcere, s„ nu putem s„ Ói recunoa∫tem diploma pe care a obþinut-o cu contribuþia statului rom‚n, prin bursa pe care el a obþinut-o. El poate s„ se duc„ anul acesta ∫i s„ opteze pentru o universitate de medicin„ clasic„ ∫i acest lucru, f„r„ Óndoial„, nu creeaz„ un impediment, pentru c„ la Óntoarcere poate s„ aib„ recunoa∫terea diplomei. Exist„

un cadru legislativ Ón care trebuie s„ ne… Noi am f„cut Óntrebarea c„tre Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei, am f„cut Óntrebarea c„tre Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale. Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii nu are abilitatea, dat„ de lege, s„ recunoasc„ profesiunile Ón Rom‚nia, a∫a cum au cei care sunt abilitaþi, ∫i am menþionat cele dou„ ministere.

Nu se poate specializa Ón acupunctur„, specializarea generic„ este medicina tradiþional„ chinez„. O asemenea specializare, repet, Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei, cel puþin, r„spunsul este c„ nu poate fi recunoscut„ Ón Rom‚nia.

Deci nu a fost obstrucþionat, nu a plecat altcineva Ón locul lui ∫i el poate Ón continuare s„ plece, dar Óntr-o universitate unde, la Óntoarcere, s„ Ói putem recunoa∫te diploma.

Dac„ Ómi permiteþi?

V„ mulþumesc.

V„ rog, domnule senator.

Doamna ministru, s„ Ónþeleg c„ el trebuie s„ dea…

Trebuie s„ Ómi permiteþi s„ v„ spun c„ am vorbit personal cu el ∫i cu tat„l lui ∫i le-am explicat a∫a cum Óncerc s„ v„ explic ∫i dumneavoastr„.

Nu trebuie s„ v„ impacientaþi, nu este nici un fel de problem„!

Dar nu este nici un fel de impacientare, c„ nu am de

ce!

Eu voiam s„ m„ l„muresc pe mine. El ca s„ plece spuneaþi c„ poate s„ plece…

Da.

Trebuie s„ mai dea un nou concurs acum?

El trebuie s„ fac„ o alt„ opþiune.

Un nou concurs sau poate opta pentru ceea ce recunoa∫te Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei?

Da, el trebuie s„ opteze pentru o alt„ variant„.

™i s„ dea concurs pentru ceea ce opteaz„? Un nou concurs?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Da.

Eu cred c„ nici nu se poate vorbi de o stare de anormalitate…

P„i, da, atunci de ce l-aþi primit la concurs, asta e un nonsens, pentru ceva ce nu exist„?!

Nu. P„i, nu s-a dat concursul pe medicin„ tradiþional„, domnule senator.

Bun. Atunci dac„ a dat — dac„ am Ónþeles eu bine —, lu‚nd acest concurs ∫i spun‚ndu-i-se c„, m„ rog, trei ani pleac„ Ón China, opteaz„ pentru ceva ce este recunoscut ∫i pleac„.

Corect, cred c„ putem s„ facem acest lucru.

V„ mulþumesc.

Doamna ministru,

Tot la domnul senator Adrian P„unescu, situaþia domnului profesor S„ndulescu Gheorghe de la Liceul îAlexandru Papiu Ilarian“, T‚rgu-Mure∫.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

## De la T‚rgu-Mure∫, da.

Este vorba de un profesor de la un liceu cu predare Ón limba german„, un profesor care a f„cut solicitarea de concediu f„r„ plat„ pe durata anului ∫colar 2001— 2002. Œn momentul Ón care i se Óncheie concediul f„r„ plat„ el poate s„ revin„, f„r„ nici un fel de problem„, pentru c„ Statutul personalului didactic Ói prevede ∫i posibilitatea de a i se da concediu f„r„ plat„, la solicitarea lui, ∫i, evident, prevede ∫i posibilitatea de revenire, deci spaima care l-a cuprins Ónainte s„ Ó∫i Óncheie perioada de concediu de odihn„, dup„ p„rerea mea, este f„r„ sens.

Œn acela∫i timp, pe perioada c‚t el are concediu de odihn„ este evident c„ norma lui trebuia s„ fie susþinut„ de altcineva ∫i, ca urmare, directorul ∫colii a adus o profesoar„ de la o ∫coal„ general„, o profesoar„ de etnie german„, care pred„ limba german„ Ón locul domnului profesor, care a cerut concediu f„r„ plat„. Deci de la toamn„, dac„ dore∫te, poate s„ revin„ f„r„ nici un fel de problem„ pe norma pe care este titular, de altfel.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Bine, doamn„, v„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Mulþumesc.

Doamna ministru,

Aveþi o interpelare de la domnul senator Dumitru Badea, instaurarea st„rii de normalitate Ón ∫colile rom‚ne∫ti.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Era o Óntrebare.

Da.

Nu cred c„ putem vorbi de o stare de anormalitate, dup„ cum cred c„ Ón starea de normalitate s-a Ónscris ∫i controlul pe care ministerul l-a f„cut Ón cele dou„ judeþe. De altfel, nu a f„cut numai Ón cele dou„ judeþe. Conform legii pe care Parlamentul a aprobat-o, ministerul este abilitat s„ efectueze acest control Ón orice unitate ∫colar„ din þar„ ∫i Ón baza acestei abilit„ri a f„cut ∫i controlul respectiv.

Sigur, nu cum s-a spus atunci, nu am controlat elevii Ón ghiozdane, dar, evident, c„ a fost efectuat controlul Ón s„lile de clas„ ∫i Ón bibliotecile ∫colare, manualele, la care dumneavoastr„ v„ referiþi, au fost identificate Ón bibliotecile ∫colare, am avut o discuþie extrem de serioas„ cu directorii ∫colilor Ón care au existat asemenea cazuri, pentru c„, dup„ p„rerea noastr„, cei care ofer„ elevilor alte manuale dec‚t cele care r„spund programei de Ónv„þ„m‚nt Ói pun pe elevi Óntr-o situaþie nefericit„ de a nu face faþ„ examenelor de absolvire sau de admitere Ón ciclurile de Ónv„þ„m‚nt ulterioare.

De aceea, noi, prin acest control, am reafirmat — ∫i exist„ ∫i documente transmise directorilor din unit„þile ∫colare de acest fel — punctul de vedere pe care vi l-am prezentat dumneavoastr„ ∫i eu cred c„ pe aceast„ cale nu putem s„ vorbim de o anormalitate.

Œn acela∫i timp, trebuie s„ v„ spun c„ ∫i noi avem obligaþia s„ asigur„m cu manuale elevii, indiferent c„ aparþin populaþiei majoritare sau populaþiei minoritare, pentru c„ ∫i minoritarii au dreptul s„ Ónveþe ∫i s„ aib„ manuale Ón limba matern„, Ón conformitate cu legea.

V„ mulþumesc.

…Cu excepþia celor care sunt prev„zute de lege altfel.

Mulþumesc, doamna ministru. Domnule senator?

™i eu v„ mulþumesc, dar o stare de anormalitate a fost, din moment ce — dumneavoastr„ nu i-aþi controlat Ón ghiozdane pentru c„ nici nu era o poziþie corect„ — s-au distribuit aceste manuale, fabricate Ón Ungaria, elevilor din ∫colile rom‚ne∫ti. Era o anormalitate.

Œntrebarea mea se referea ∫i la faptul dac„ s-au luat m„suri Ómpotriva celor care au difuzat aceste materiale ∫i dac„ acestea mai sunt menþinute cumva.

Aceste materiale pot s„ fie Ón bibliotec„, pot fi folosite ca materiale auxiliare, nu sunt manuale ∫i nimeni nu le folose∫te ca manuale. Cel puþin aceasta este Ónþelegerea pe care noi am dat-o ∫i o avem cu cei care conduc ∫colile ∫i inspectoratele din judeþ. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002

Eu ∫tiam c„ orice manual trebuie avizat de dumneavoastr„, deci le-aþi avizat?!

Nu, ele nu sunt manuale! Nu poate fi numit manual o carte care nu are evaluarea ∫i avizul Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii ∫i care trebuie s„ Óndeplineasc„ anumite criterii.

Aceste c„rþi pe care noi le-am g„sit Ón urma controalelor Ón bibliotecile ∫colare nu sunt manuale! Deci punctul nostru de vedere este c‚t se poate de clar: ele nu sunt manuale ∫i nu pot fi acceptate ca atare.

Mulþumesc.

Da, domnul senator Adrian P„unescu mai solicit„ un sfert de secund„.

Da, e vorba de un aspect foarte interesant. Pe vremea c‚nd nu erau recunoscute telefoanele de Ministerul S„n„t„þii din þara Ón care erau, era mai greu de comunicat cu oamenii, uite c„ am aflat o veste bun„, pe care sunt foarte fericit s„ vi-o comunic: e recunoscut„ acupunctura Ón Rom‚nia!

Nu acupunctura, domnul senator, el nu se poate specializa Ón acupunctur„!

Am fost ∫i am v„zut o asemenea universitate!

Doamn„, nu numai c„ am v„zut, eu am ∫i, ca s„ zic a∫a, promovat o asemenea cauz„ ∫i ∫tiu ce Ónseamn„. V„ rog mult de tot…

Dar dac„ ∫coala rom‚neasc„…El vrea numai acupunctur„, el se poate specializa ∫i aici, nu are nevoie s„ plece, dac„ ∫coala rom‚neasc„ de acupunctur„ este…

El tocmai de aceea a Ónv„þat trei ani chineza, Ón a∫teptarea unei Ónt‚lniri cu poporul rom‚n. V„ rog, doamn„.

A trecut sfertul de secund„.

V„ rog frumos, domnule senator.

Em mai am…

Numai o secund„, doamna ministru!

Da, doamna ministru, la aceea∫i problem„! Eu sunt complet nedumerit, exist„ un regulament al acestui concurs?

Exist„.

De ce?

A∫a a cerut el, medicin„ tradiþional„ chinez„. Medicina tradiþional„ chinez„ nu Ónseamn„ numai acupunctura! Eu am fost Óntr-o universitate la Shanghai ∫i am v„zut ce Ónseamn„ medicin„ tradiþional„ chinez„, ∫i Ónseamn„…

Dar el nu vrea s„ fie medicul universal, el vrea s„ fie medic acupunctor, a∫a cum unul e medic stomatolog. De ce s„ Ói interzicem asta?!

P„i atunci, dac„ asta este recunoscut„…

E recunoscut„! M‚ine veþi avea actele!

O universitate nu Ól specializeaz„ Ón acupunctur„, universitatea este de medicin„ tradiþional„ ∫i aceasta este — m„ iertaþi c„ insist…

™i eu v„ rog s„ m„ iertaþi, doamn„, dar…

™i prevede regulamentul ceea ce spuneþi dumneavoastr„?

Da.

Ar fi bine s„ Ól ∫i vedem.

P„i, puteþi s„ Ól vedeþi, el este un document public, dup„ cum public„ este ∫i activitatea pe care consiliul acestui Oficiu pentru Burse o deruleaz„. Nu se face nimic cu u∫ile Ónchise.

Da, doamna ministru, am s„ v„ rog, dac„ doriþi s„ r„spundeþi la Óntrebarea domnului senator Ionel Alexandru, analfabetismul Ón r‚ndul copiilor ∫i adolescenþilor.

Da, vedeþi, aici sunt mai multe Ónþelesuri pe care unii le dau Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„ pe care dumneavoastr„ o ridicaþi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Ca s„ r„spund extrem de la obiect ar trebui s„ v„ spun c„ populaþia ∫colar„, populaþia t‚n„r„ cuprins„ Ón limitele de v‚rst„ 6—17 ani, Ón proporþie de 2,8% nu este cuprins„ Óntr-o form„ de ∫coal„. Acesta este r„spunsul la una din Óntreb„rile dumneavoastr„.

La a doua Óntrebare trebuie s„ v„ spun c„ ministerul are programe pe care le deruleaz„ pentru cei care au abandonat ∫coala obligatorie pentru a-i aduce la nivelul celor care au absolvit gimnaziul. Sunt mai multe asemenea programe care se desf„∫oar„ Ón þar„, pot s„ v„ dau ∫i exemple, dac„ vreþi, dar nu cred c„ acesta este locul sau rostul Óntreb„rii dumneavoastr„. Ceea ce ne dorim Ón continuare este s„ dezvolt„m mai multe asemenea programe ∫i cu populaþia adult„, trecut„ de v‚rsta majoratului ∫i o s„ venim Ón faþa Parlamentului cu o propunere prin care s„ reducem ciclul de recuperare, s„ spunem, pentru c„, a∫a cum este construit„ Legea Ónv„þ„m‚ntului acum, ne oblig„ s„ recuper„m un an Óntrun an.

V„ mulþumesc.

## Mulþumesc, doamna ministru.

Mai aveþi r„spuns la domnul Radu F. Alexandru, regimul juridic al patrimoniului Ón unit„þile de Ónv„þ„m‚nt preuniversitar.

Am Ónþeles c„ Ól daþi scris acest r„spuns, da?

Domnul senator Radu Alexandru nu mai este aici ∫i…

Da, nu este prezent ∫i ca atare va primi r„spunsul Ón scris.

A∫ Óncerca s„ formulez un r„spuns la Óntrebarea care s-a pus ast„zi, dac„ Ómi permiteþi.

La Óntrebarea de ast„zi, da.

Domnul Acatrinei este aici, dac„ doriþi…, dac„ nu…

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

V„ rog frumos, sigur c„ da.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Este o interpelare, nu o Óntrebare, ∫i sunt de acord s„ v„ mai g‚ndiþi ∫i s„ primesc r„spunsul data viitoare.

Nu, dac„ Ómi permiteþi, eu a∫ Óncerca s„ v„ r„spund, pentru c„, v„ m„rturisesc sincer, este un loc public Ón care dumneavoastr„ aþi ridicat o serie de probleme ∫i cred c„ nu sunteþi informat, pentru c„, f„r„ Óndoial„, o serie din acuzele pe care le-aþi adus nu le-aþi fi adus ∫i de aceea Óndr„znesc s„ v„ r„spund acum. Sigur, dac„ doriþi o s„ v„ r„spund ∫i s„pt„m‚na viitoare, poate pe un r„spuns ∫i mai documentat dec‚t cel pe care vi-l dau acum, dar cred c„ este nedrept s„ afirmaþi ceea ce aþi afirmat, pentru c„, iat„, anul acesta consiliile locale au finanþat Ónceputul de an ∫colar cu mici lucr„ri de reparaþii

dintr-un fond de 1.000 de miliarde lei. Nu este o sum„ mare faþ„ de nevoile ∫colii, dar este un Ónceput pe care nu trebuie s„-l trecem neobservat.

Œn acela∫i timp, printr-un program cu Banca Mondial„ am reabilitat 184 de ∫coli. Aceste ∫coli sunt majoritatea Ón sate, ∫i v„ spun c„ am v„zut foarte multe dintre ele ∫i nu arat„ absolut deloc r„u, pentru c„ ele sunt f„cute la nivelul anului 2001.

Œn anul 2001, aproape fiecare ∫coal„ are cel puþin un calculator. Sunt exceptate aici — ∫i de aceea am spus îaproape“, c„, fiind din domeniul ∫tiinþelor exacte, am ceea ce spunea o vorb„ celebr„ a unui om care a f„cut istorie, poate, simþul m„surii —, nu au fost cuprinse Ón acest program acele ∫coli care, din nefericire, Ónc„ nu au curent electric. Restul, toate, au cel puþin un calculator. Mai mult dec‚t at‚t, Ón anul 2001, 120 de licee au fost informatizate cu calculatoare de ultim„ generaþie îPentium IV“, cu o reþea de 25 de calculatoare ∫i un server, ∫i cele care au avut fericirea s„ se numere printre liceele care au fost selecþionate de inspectorate Ón aceast„ prim„ etap„ sunt extrem de mulþumite de acest program, pe care noi dorim Ón 2002 s„ Ól Óncheiem.

Au fost trimise Ón satele din Rom‚nia 190 de microbuze (sunt puþine, dar vom continua anul acesta ∫i vom trimite 250) ∫i, sigur, ∫i toate celelalte programe pe care le avem ∫i pe care o s„ vi le prezent„m Ón detaliu.

De aceea, cred c„ sunteþi cel puþin nedrepþi dac„ aþi insista Ón a spune c„ nu s-a f„cut nimic Óntr-un an de zile faþ„ de ∫coal„, instituþie c„reia cred c„ toþi Ói dator„m foarte mult.

Mulþumesc, doamna ministru.

Am s„-l rog acum, tot este l‚ng„ dumneavoastr„, pe domnul ministru Cazan.

Are de r„spuns la Óntrebarea domnului senator Mircea Nedelcu, privind programul de relansare economic„ ∫i dezvoltare a judeþului Hunedoara. **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan —** _ministrul dezvolt„rii ∫i prognozei:_

## Da.

Eu am structurat, stimate domnule senator, r„spunsul Ón trei capitole.

Primul capitol se refer„ la sprijinirea judeþului Hunedoara Ón scopul relans„rii economice, ca o prioritate at‚t a Consiliului de dezvoltare regional„ a regiunii V, pe care dumneavoastr„ sunt sigur c„ o ∫tiþi, precum ∫i a Guvernului, prin Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei. Pornind de la situaþia cu adev„rat grea care exista ∫i care exist„ Ón judeþul Hunedoara, lucru scos Ón evidenþ„, Ón primul r‚nd, Ón datele statistice referitoare la rata ∫omajului, potrivit Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului referitoare la regimul zonelor defavorizate, judeþul Hunedoara are declarate trei asemenea zone. Este vorba de zona minier„ Brad, pe o perioad„ de 10 ani, Óncep‚nd din 1998, zona minier„ Valea Jiului, tot 10 ani, tot din 1998, ∫i zona Hunedoara, din 2000, pe o perioad„ de 5 ani. Principalele evoluþii economice ∫i sociale Ónregistrate Ón aceste trei zone de la data declar„rii ∫i p‚n„ la 30 iunie 2001, p‚n„ c‚nd avem situaþia exact„ — Ónchiderea anului 2001 va fi undeva, Ón aprilie, spre sf‚r∫it, dup„ cum bine ∫tiþi c„ este uzualul financiar —, se caracterizeaz„, dup„ cum spuneam, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 felul urm„tor: zona defavorizat„ Brad, 137 de agenþi cu certificat de investitor au creat 1.049 de locuri de munc„, valoarea investiþiilor este de 82 de miliarde ∫i facilit„þi acordate de la buget de 93 de miliarde, corespunz„tor reducerii taxelor pentru acþiunile pe care le-au desf„∫urat.

Zona Valea Jiului, 363 de investitori, deci agenþi economici cu certificat de investitor Ón zona defavorizat„; locuri de munc„ create, 2.644; valoarea investiþiilor, 90 de miliarde ∫i facilit„þi acordate prin bugetul de stat, 64 de miliarde.

Zona Hunedoara, 48 de agenþi economici; 298 de locuri de munc„, 19 miliarde, investiþi, 66 facilit„þi.

E prea mult...

## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:**

E prea mult...

Programul PHARE 2000, componenta dezvoltarea resurselor umane. Pe total regiune vest, deci nu e Ómp„rþit pe judeþ, deci, pentru toat„ regiunea, 65 de proiecte depuse. Suma alocat„, 1.660.000 euro.

Schema de granturi pentru I.M.M.

Propuse pentru finanþare la judeþul Hunedoara, 11 proiecte — astea sunt lucruri deja existente la agenþiile de dezvoltare, 11 proiecte, sum„ propus„ a se aloca din fonduri publice, deci, PHARE, plus cofinanþare, circa 440.000 euro.

Œn al doilea r‚nd, Programul PHARE 2001. Acesta este cu b„taie pentru 2002—2003, dup„ cum ∫tiþi. Se refer„ la cele 11 zone de restructurare industrial„ cu potenþial de cre∫tere economic„, una din cele 11 insule, pe care dumneavoastr„ ∫tiþi c„ au ap„rut... Este, sper, prinde bine Hunedoara cu Brad, Deva, Simeria, Hunedoara, C„lan, Or„∫tie, Haþeg ∫i a∫a mai departe.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

B„cia, B„c‚ia...

Poftiþi? Nu-s toate cele mici. Dac„ vreþi, pot s„ v„ pun la dispoziþie sau v„ transmit Ón scris.

Componentele de investiþii din 2001 sunt: asistenþ„ pentru I.M.M.-uri, buget, 20 milioane euro; schem„ de investiþii, 21,33 milioane euro; schem„ de servicii sociale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 15 milioane euro; infrastructura regional„, 20 milioane euro; schema de finanþare proiecte mici de infrastructur„, 25 de milioane euro.

La fel, din Fondul naþional de dezvoltare pentru 2002—2005 sunt restul de programe naþionale.

Am ∫i o anex„ cu ni∫te fonduri suplimentare, pe care n-o mai citesc ∫i v„ pun la dispoziþie un material complet, mai dezvoltat dec‚t cel de acum.

Domnule ministru, v„ rog, puneþi la dispoziþie materialul.

V„ mulþumesc pentru r„spunsul foarte bine documentat. Am constatat c„ Ón judeþul Hunedoara este o fericire. Cred c„ toþi cei de aici Ó∫i vor Óndruma electoratul spre noi, dar vreau s„ v„ spun c„, din p„cate, nu e a∫a. Am s„ Óncerc s„ lini∫tesc ∫i eu zecile de oameni care vin la mine Ón birou pentru a se pl‚nge de lipsa unui loc de munc„: tineri, b„tr‚nii pensionari, care trebuie s„ Ó∫i þin„ ei nepoþii, c„ nepoþii n-au de lucru, dar acum cred c„ am s„-i lini∫tesc cu acest...

Domnule senator,

Eu Óncerc s„ Ónþeleg substratul serios al problemei ridicate de dumneavoastr„, ∫i vreau s„ cred c„ n-aþi glumit, c„ v„ veþi da silinþa, mie mi s-a p„rut chiar curios c„ dumneavoastr„ mi-aþi pus o Óntrebare ∫i aþi cerut s„ v„ spun ce s-a realizat concret Ón Hunedoara, dumneavoastr„ fiind senator de Hunedoara.

Da, pentru c„, concret, Óntr-adev„r...

™i din cauza asta, am þinut, neap„rat, ca s„ fiu foarte documentat. Sunt lucruri pe care dumneavoastr„ le puteþi u∫or verifica, Ómpreun„ cu Agenþia de Dezvoltare Regional„, Ómpreun„ cu consiliul local, pe plan local.

V-am spus: la mine vin Ón audienþ„ zeci de oameni care se pl‚ng c„ n-au locuri de munc„ ∫i Ón pres„ puteþi s„ vedeþi ce se Ónt‚mpl„ zilele acestea la C„lan, unde nu exist„ locuri de munc„, iar cei care le mai au nu sunt pl„tiþi de c‚teva luni de zile...

Da, sunt convins c„ sunt probleme de rezolvat, o dovad„ este ∫i acest program la care m-am referit, pentru judeþul Hunedoara, cu b„taie p‚n„ Ón anul 2004.

Eu sunt convins c„ ministerul dumneavoastr„ va Óntreprinde tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea judeþului.

Ceea ce e aici fiþi sigur c„ vom face, Óntruc‚t cifrele sunt incluse Ón bugetul de stat.

## Mulþumesc, domnule ministru.

E o discuþie mai lung„ ∫i mai complicat„ pe tema proiectului, a problemelor ∫i a cifrelor, dar e dificil de r„spuns acum la Óntreb„ri.

Deci am rug„mintea ca domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov, de la Ministerul Justiþiei, care are de r„spuns la o Óntrebare a domnului senator Adrian P„unescu, la o Óntrebare a domnului senator Sergiu Nicolaescu ∫i la o Óntrebare a domnului senator Acatrinei Gheorghe.

Deci, v„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** — _secretar de stat Ón Ministerul Justiþiei_ **:**

La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Adrian P„unescu, referitoare la situaþia ofiþerilor de la Timi∫oara, judecaþi ∫i condamnaþi de cur‚nd de Curtea Suprem„ de Justiþie, Ón leg„tur„ cu evenimentele de la Timi∫oara, comunic„m urm„toarele.

Œn urma verific„rilor care s-au f„cut, s-a constatat c„ la Direcþia instanþelor militare din Ministerul Justiþiei au fost Ónregistrate la 7 februarie 2002 memoriile condamnaþilor Rotaru Constantin ∫i P„un Gheorghe, memorii prin care ace∫tia solicit„ promovarea recursului Ón anulare Ómpotriva deciziei penale pronunþate la 31 ianuarie 2002 de Curtea Suprem„ de Justiþie.

Memoriile sunt Ón curs de soluþionare, av‚nd Ón vedere data la care au fost Ónregistrate, analiza memoriilor ∫i, deci, a celor susþinute de c„tre cei doi solicitanþi nu a Ónceput pentru c„ dosarul este Ónc„ Ón redactare la Curtea Suprem„ de Justiþie, decizia fiind pronunþat„, a∫a cum am ar„tat, la 31 ianuarie 2002.

Acela∫i r„spuns Ól d„ doamna ministru al justiþiei ∫i la interpelarea f„cut„ de domnul senator Sergiu Nicolaescu, care se refer„ la condamnaþii Rotaru Constantin ∫i P„un Gheorghe, care au solicitat...

D‚nsul nu este prezent acum. Dac„ doriþi, s„-i daþi r„spunsul Ón scris.

V„ rog, domnule senator P„unescu.

Deci memoriile se afl„ Ón curs de soluþionare.

Da, mai era o Óntrebare la care n-aþi r„spuns: cum ne putem explica noi, ca oameni Ónzestraþi cu darul g‚ndirii contradicþia flagrant„, grav„, mortal„ dintre soluþiile pe care le-au dat cele patru instanþe care i-au judecat Ónainte de aceasta, care i-a condamnat la ani grei de Ónchisoare, cum ne putem explica diferenþa aceasta? ™i este Ón obiceiul unei curþi cu at‚t de Ónalt„ reprezentativitate s„ judece Ón fond ceea ce au judecat celelalte instanþe Ón fond? Nu e totu∫i abuziv? ™i nu e, totu∫i, dup„ 12 ani, dreptul unor oameni, cum sunt cei condamnaþi, de a urm„ri logica faptelor ∫i a judec„þilor? Asta mai era Óntrebarea.

Nu cunosc am„nuntele din acest dosar. Probabil c„ Curtea Suprem„ de Justiþie, e numai o ipotez„, a fost sesizat„ cu recursul Parchetului ∫i Ón recursul Parchetului evident c„ se poate pronunþa o soluþie de condamnare, chiar dac„ soluþiile anterioare au fost de achitare. Dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 probabil c„ la Óntrebarea dumneavoastr„, care, Óntr-adev„r, e legitim„, urmeaz„ s„ r„spund„ Parchetul, c‚nd ca analiza petiþiile celor doi condamnaþi, prin care solicit„ ca Ón pricin„ s„ se declare recurs Ón anulare. Deci urmeaz„ — lucrurile nu sunt definitiv tran∫ate —, urmeaz„ s„ se reglementeze prin recurs, prin admiterea cererii ∫i promovarea unui recurs Ón anulare.

Domnule secretar de stat,

Mai aveþi o Óntrebare de la domnul senator Acatrinei Gheorghe, dosare de cercetare penal„ pe numele parlamentarilor.

Domnul senator a formulat o interpelare ministrului justiþiei, referitor la situaþia dosarelor de cercetare penal„ privind faptele s„v‚r∫ite de parlamentari. Œn urma investigaþiilor pe care le-am f„cut, s-a constatat c„ domnul procuror general T„nase Joiþa, d‚nsul ne-a trimis un material scris Ón acest sens, n-a afirmat niciodat„ c„ Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie are Ón lucru 100 de dosare penale privind pe parlamentari. O asemenea susþinere, spune dumnealui, nici nu era posibil„, Ón condiþiile Ón care, Ón cursul anului 2001 ∫i Ón prezent, Secþia de urm„rire penal„ ∫i criminalistic„ nu a avut niciodat„ Ón lucru concomitent mai mult de 80 de dosare, aceast„ cifr„ cuprinz‚nd ∫i cauzele referitoare la magistraþi ∫i alþi demnitari a c„ror cercetare revine Ón competenþa acestei secþii. Deci este vorba numai de dosare care se refer„ la demnitari.

Potrivit normelor procedurale Ón materie, ca Ón orice alt„ cauz„, ∫i Ón aceste dosare se efectueaz„ Ón prima faz„ acte premerg„toare. Dac„ sesiz„rile nu se confirm„, se adopt„ soluþii de neurm„rire, iar Ón situaþia Ón care din probe rezult„ c„ a fost s„v‚r∫it„ o infracþiune ∫i nu exist„ vreuna din cauzele care Ómpiedic„ exercitarea acþiunii penale se dispun Ón continuare m„surile prev„zute de lege, stabilindu-se, dac„ este cazul s„ se cear„, ridicarea imunit„þii parlamentare a f„ptuitorilor.

Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie nu a f„cut ∫i nu Ónþelege s„ fac„ publice, Ón principiu, cazurile Ón curs de cercetare, exclusiv din raþiuni care þin, pe de o parte, de confidenþialitatea urm„ririi penale, iar pe de alt„ parte, de respectarea prezumþiei de nevinov„þie care este prev„zut„ ∫i Ón Constituþie.

Da, mulþumesc.

Domnule senator Acatrinei, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Practic, eu am f„cut interpelarea pe baza unui articol care a ap„rut Ón ziarul îAdev„rul“, Ón care a declarat acest lucru procurorul general. Sigur, poate fi o ∫tire, ∫i a∫ fi bucuros s„ fie o ∫tire care nu e real„, Ón sensul c„ nu sunt dosare pe numele parlamentarilor. Ar fi foarte bine acest lucru. Dar s„ consider„m capitolul „sta Ónchis. A muncit domnul ministru prea mult, este la al treilea r„spuns care se aduce pe aceast„ tem„.

Da, mulþumesc.

Sunt un num„r de 38 de dosare, dar nu putem da numele acestor persoane, pentru c„ ne oblig„ secretul cercet„rilor...

Deci 38 de persoane, demnitari, care sunt cu dosarele Ón curs de evaluare.

De evaluare, nu se poate stabili Ónc„ dac„ sunt vinovaþi, dac„ nu, nu putem trage o concluzie ∫i, deci, ar fi prematur s„ dezv„luim numele acestora, pentru imaginea dumnealor.

Domnule secretar de stat, am Ónþeles c„ nu mai sunt Óntreb„ri.

Da, domnul Alexandru F„rca∫.

## **Domnul Alexandru F„rca∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul de Interne_ **:**

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Onoraþi domni senatori,

Din partea ministrului de interne am r„spunsul scris ∫i oral la Óntrebarea adresat„ de domnul senator Nicolae Iorga. Aceast„ Óntrebare ne-a parvenit Ón scris, prin adresa ministrului pentru relaþia cu Parlamentul din 14 februarie a.c., ∫i se refer„ la problematica noilor pa∫apoarte. Aici r„spunsul domnului ministru este urm„torul.

Printre cerinþele integr„rii Ón Uniunea European„, al„turi de securizarea frontierelor a fost ∫i emiterea unui nou pa∫aport rom‚nesc cu mai multe elemente de siguranþ„, de natur„ s„ Ómpiedice falsificarea acestora.

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 460 din aprilie 2001 privind punerea Ón circulaþie a noului tip de pa∫aport rom‚nesc, s-au stabilit forma ∫i conþinutul actualului document de c„l„torie, toate acestea fiind materializate Ón caietul de sarcini ∫i specificaþiile tehnice anexate.

Œn conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din aceast„ hot„r‚re de Guvern, pentru confecþionarea noilor tipuri de pa∫apoarte Secretariatul General al Guvernului, prin Regia Autonom„ a Administraþiei Protocolului de Stat, a fost abilitat ∫i a organizat Ón luna august 2001, Ón colaborare cu Ministerul Administraþiei Publice, Ministerul de Interne ∫i Ministerul Afacerilor Externe, licitaþia internaþional„ Ón vederea desemn„rii furnizorului. Licitaþia a fost organizat„ cu respectarea legislaþiei specifice Ón vigoare, fiind c‚∫tigat„ de Firma îImprimeria Federal„ German„“ din R.F.G. Pe cale de consecinþ„, apreciem c„ at‚t m„sura punerii Ón circulaþie a noului tip de pa∫aport, c‚t ∫i procedura de licitaþie public„ internaþional„ prin care a fost desemnat„ firma c‚∫tig„toare au fost justificate ∫i perfect legale.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Eu sunt ∫i nu prea sunt mulþumit de r„spunsul dumneavoastr„, domnule secretar de stat. Adic„ Ón ce condiþii, cum s-a organizat aceast„ licitaþie? S„ Ónþeleg c„ noi, Ón Rom‚nia, av‚nd Ón vedere aceste elemente de...,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 cum le spuneþi dumneavoastr„ foarte frumos, îde maxim„ securizare“, nu putem face asemenea lucruri, adic„ pa∫apoartele, eu ∫tiu, m‚ine, poim‚ine, c„rþile de identitate pentru cet„þenii rom‚ni, permisele de conducere auto ∫i altele? C‚te firme au participat la aceast„ licitaþie internaþional„, dac„ au fost, Ómi permit s„ v„ contraÓntreb?

## Sigur...

R„spunsul pe care l-am oferit se refer„ la Óntemeierea legal„. Deci a fost o hot„r‚re de Guvern pentru introducerea noului pa∫aport. Œl al doilea r‚nd, pe baza hot„r‚rii de Guvern a fost organizat„ licitaþia, licitaþia aceasta s-a desf„∫urat potrivit normelor Ón vigoare pentru licitaþiile internaþionale. Pot s„ v„ spun c„ au fost selectate 11 firme, toate din þ„rile..., at‚t din Rom‚nia, c‚t ∫i din þ„rile vest-europene ∫i din America de Nord, iar firma care a c‚∫tigat licitaþia a oferit produsul care a corespuns Ón cel mai Ónalt grad cerinþelor. Este vorba c„ Ón noul pa∫aport rom‚nesc sunt 15 elemente suplimentare de siguranþ„ ∫i c„ pa∫aportul care exista p‚n„ acum a trebuit s„ fie adus la standardele cele mai Ónalte Ón materia respectiv„. Pot s„ v„ mai spun c„ acest contract care s- a Óncheiat Ón baza Hot„r‚rii Guvernului de punere Ón circulaþie a noilor pa∫apoarte prevede c„ acele carnete Ón alb, primul milion de carnete, se produce Ón Germania ∫i este livrat Ón Rom‚nia, firma c‚∫tig„toare a licitaþiei a livrat, totodat„, echipamentele de personalizare, deci exist„ o procedur„, o tehnic„, o tehnologie special„ pentru individualizarea fiec„rui pa∫aport, iar urm„toarele, dincolo de un milion de c„rþi Ón alb pentru pa∫aport, deci urm„toarele produse, p‚n„ la 5—6 milioane, c‚t se pare c„ vor fi necesare, vor fi produse pe teritoriul Rom‚niei prin intermediul Regiei Autonome a Administraþiei Protocolului de Stat, cu echipamente furnizate de firma c‚∫tig„toare a licitaþiei.

V„ mulþumesc, domnule ministru.

V„ mulþumesc, domnule secretar de stat. Am s„-l rog pe domnul secretar de stat Petre Ciotlo∫.

## **Domnul Petre Ciotlo∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Am s„ r„spund la interpelarea adresat„ Ministerului Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale de domnul senator Paul P„curaru.

Am primit r„spunsul scris, domnule ministru, discut„m tehnic cu alt„ ocazie.

V„ rog s„ r„spundeþi la interpelarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Bun.

Interpelarea se refer„ la modul Ón care a fost achiziþionat„ o cl„dire pentru Casa judeþean„ de pensii din judeþul Buz„u.

La Ónceputul anului 2001, o dat„ cu aplicarea noului sistem de pensii, de∫i activit„þile, competenþele, structura organizatoric„ ∫i r„spunderile au fost adaptate noului sistem, Casa judeþean„ de pensii Buz„u a continuat s„ Ó∫i desf„∫oare activitatea Ón acelea∫i condiþii de spaþiu ∫i de dotare ale fostului Oficiu de pensii din cadrul Direcþiei de munc„ ∫i solidaritate social„. La acea dat„, Casa judeþean„ de pensii Buz„u Ó∫i desf„∫ura activitatea Ón patru imobile Ónchiriate, situate pe raza municipiului Buz„u, Ónsum‚nd o suprafaþ„ total„ de circa 400 m[2] . Din aceast„ suprafaþ„, circa 180 m[2] erau afectaþi pentru arhivare pentru circa 400.000 de dosare de pensii ∫i documente specifice activit„þii de pensii. Cei circa 150—200 de beneficiari de prestaþii sociale, care apeleaz„ zilnic la serviciile casei judeþene de pensii aveau la dispoziþie un spaþiu de a∫teptare de nici zece metri, iar suprafaþa maxim„ pe salariat se situa undeva la 1,2 m[2] . Lipsa acut„ de spaþiu, dispersarea activit„þii Ón cele patru puncte de lucru, existenþa arhivei Ón mai multe locuri de depozitare, distanþele mari aflate Óntre aceste puncte de lucru f„ceau imposibil„ organizarea corespunz„toare a activit„þii, conform noilor sarcini.

Œn aceste condiþii, una din preocup„rile de baz„ ale conducerii casei judeþene a fost asigurarea unui spaþiu adecvat. Œncep‚nd cu luna aprilie 2001 s-a trecut la inventarierea spaþiilor disponibile sau potenþial disponibile, situate Ón raza municipiului Buz„u. S-a solicitat sprijin din partea Consiliului judeþean ∫i a Prefecturii. Œn luna mai 2001 a fost identificat un spaþiu la Banca Agricol„, dar, Ón ultim„ instanþ„, acest spaþiu n-a mai putut fi luat. Pentru deblocarea activit„þii ∫i realizarea Ón termen a dosarelor care, cunoa∫teþi bine, au fost depuse, o treime din personalul casei judeþene de pensii Buz„u a fost mutat provizoriu Ón paliera administrativ„ a Prefecturii judeþului Buz„u. Imobilele disponibile sau scoase la v‚nzare, av‚nd caracteristici tehnice ∫i de amplasament corespunz„toare necesit„þilor Casei judeþene sunt dificil de identificat at‚t la Buz„u, c‚t, v„ pot spune, ∫i Ón restul þ„rii.

Mulþumesc. V„ rog, domnule senator.

Mulþumesc domnului secretar de stat pentru r„spunsul pe care l-a prezentat aici.

V-a∫ ruga, domnule secretar de stat, s„ transmiteþi domnului ministru felicit„ri pentru curajul de a veni ast„sear„ aici, pentru c„ era un prilej de a intra Ón arena luptei anticorupþie ∫i ar fi putut s„ ne spun„ lucruri mai interesante domnul ministru, pentru c„ a fost ieri la Buz„u, la inaugurarea acestei casei ∫i a avut grij„... Vineri, pardon, nu ieri. Vineri a fost la inaugurarea casei ∫i a avut grij„ s„ preg„teasc„ acest r„spuns, prin ceea ce a spus la conferinþa de pres„. Numai c„ nici la conferinþa de pres„ ∫i nici Ón materialul acesta domnul ministru nu spune c„ primul cump„r„tor, care a dat 1.380.000.000 lei pe aceast„ cl„dire, este unul urm„rit general, la ora actual„, Ón Rom‚nia, pentru fapte grave, comise Ón judeþul Vrancea, c„ era firesc ca ultimul v‚nz„tor, de la care a cump„rat Casa Naþional„ de

Pensii, s„ se angajeze s„ fac„ ∫i acoperi∫ul, s„ fac„ ∫i cur„þenie, s„ monteze ∫i o central„ termic„, din moment ce el a dat 800 de milioane pe aceast„ cl„dire, ∫i a primit 10,4 miliarde. Mi se pare la... cum s„ zicem?... a∫a, un gest de bun„voinþ„ s„ mai dea ceva bani pentru aceste lucr„ri.

Se omite s„ se precizeze Ón r„spuns c„ ∫i ultimul v‚nz„tor este un personaj care are la activ fapte antisociale.

De asemenea, vreau s„ precizez, pentru ca, eventual, s„ ∫tiþi ∫i dumneavoastr„, dac„ nu ∫tiþi, nu se afl„ deloc Ón zona g„rii ∫i a autog„rii acest spaþiu, ci se afl„ Ón zona industrial„, peste pasarel„. Distanþa dintre gar„ ∫i acest punct este egal„ cu distanþa din centru p‚n„ la casa de pensii, peste 2 km ∫i jum„tate, ∫i, normal, era foarte greu, din prefectur„ s„ se uite cineva peste gard, unde era o construcþie de aproximativ aceea∫i suprafaþ„, o construcþie la fel de nou„ ∫i care se oferea pentru numai 2 miliarde lei. Este absolut vecin„. S-a v‚ndut, de altfel, din activele prefecturii spaþiul respectiv, numai c„, din p„cate, proprietarul nu era Ón graþiile — ∫tiþi dumneavoastr„ — cump„r„torului ∫i nu a fost recomandat, ca atare.

A∫ vrea s„ reþineþi aceste chestiuni, pentru c„ ele fac partea cea mai important„ a acestei tranzacþii. V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului Ionel Fle∫ariu, care va r„spunde domnului senator Nicolae P„tru, Ón ceea ce prive∫te desp„gubirile pentru sinistraþii de la Ocnele Mari. **Domnul Ionel Fle∫ariu —** _secretar de stat Ón Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Prin interpelarea formulat„, domnul senator sesizeaz„ unele abuzuri ∫i Ónc„lc„ri ale reglement„rilor legale Ón vigoare, pe care le-ar fi comis autorit„þile administraþiei publice locale din judeþul V‚lcea, cu ocazia evalu„rii ∫i acord„rii desp„gubirilor pentru familiile sinistrate din Ocnele Mari.

Privitor la cele semnalate, preciz„m urm„toarele.

Evaluarea gospod„riilor familiilor sinistrate din Ocnele Mari a fost efectuat„ de o societate comercial„ din Craiova, Ón baza contractului Óncheiat cu Ministerul Industriei ∫i Resurselor, unitatea de implementare a Programului de Ónchidere a C‚mpului 2 Sonde Ocnele Mari, ∫i nu cu autorit„þile administraþiei publice locale.

Unitatea care a efectuat evaluarea este autorizat„ pentru astfel de lucr„ri ∫i r„m‚ne direct r„spunz„toare de cele stabilite.

Din suma de 10 miliarde lei care a fost alocat„ Prim„riei Ocnele Mari, prin hot„r‚re a Guvernului, Ón vederea str„mut„rii celor 22 de gospod„rii aflate pe caverna SOCON DDEP, s-a f„cut plata pentru studiile geotehnice efectuate pe terenurile care urmeaz„ s„ fie achiziþionate Ón vederea str„mut„rii gospod„riilor ∫i pentru taxele notariale pentru Óntocmirea contractelor de v‚nzarecump„rare, pl„þi care se ridic„ la 1 miliard de lei. Restul banilor se afl„ Ón contul Prim„riei Ocnele Mari, lucru care se poate lesne verifica.

S-a dispus ∫i s-a efectuat de c„tre Direcþia General„ a Finanþelor Publice V‚lcea un control privind legalitatea utiliz„rii fondurilor alocate de la buget Ón cazul Ocnele Mari ∫i nu s-au depistat abateri grave de la disciplina financiar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Referitor la oportunitatea ∫i corectitudinea soluþiei tehnice propuse de Institutul de Cercet„ri Miniere îMinesa“ — S.A. Cluj-Napoca menþion„m c„ aceasta a fost aprobat„ de Consiliul Tehnico-Economic, tot al Ministerului Industriei ∫i Resurselor, prin Ordinul nr. 315 din 18 octombrie 2001, ∫i s-a Óncheiat contractul de execuþie a lucr„rilor Óntre Ministerul Industriei ∫i Resurselor ∫i executant.

## Domnule ministru,

Eu v„ mulþumesc pentru r„spuns. Dumneavoastr„ sunteþi prietenul meu ∫i noi am colaborat bine Ón alte situaþii. Din p„cate, apreciez c„ nu dumneavoastr„ aþi f„cut acest r„spuns, pentru c„ sunt ni∫te nereguli aici.

Eu am sesizat acolo c„ evaluarea nu a fost f„cut„ corespunz„tor ∫i c„ au fost favorizate anumite familii. R„spunsul subliniaz„ c„ unitatea care a f„cut evaluarea este direct r„spunz„toare. Œn faþa cui este ea r„spunz„toare? S-a demarat cumva vreun control, s„ se vad„ dac„ evalu„rile la care am f„cut eu referire au fost exacte sau nu? Dac„ d„m ni∫te r„spunsuri, a∫a, din caietele de ∫coal„, eu zic c„ ne pierdem timpul at‚t eu, c‚t ∫i dumneavoastr„.

Œn al doilea r‚nd, din suma de 10 miliarde lei care a fost alocat„ prim„riei, dac„ s-a cheltuit 10%, adic„ 1 miliard, numai pentru actele notariale, daþi-mi voie, de asemenea, s„ m„ Óndoiesc de g‚ndirea eficient„ a celui care a Óntocmit acest r„spuns.

Œn al treilea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te digul, vreau s„ v„ spun c„ s-a renunþat deja la aceast„ soluþie. Deci punctul 3 al r„spunsului dumneavoastr„, care se refer„ la oportunitatea ∫i corectitudinea soluþiei tehnice, care a fost aprobat„ de Ministerul Industriei ∫i Resurselor, ne face s„ ne Óndoim de calitatea speciali∫tilor acestui minister.

Eu r„m‚n Ón continuare la p„rerea c„ aici se cheltuiesc Ón continuare bani mulþi pe nimic, se Ómpr„∫tie bani de ordinul zecilor de miliarde... Deja au ap„rut o serie de firme-c„pu∫„ care profit„ de necazul oamenilor peste care a dat aceast„ n„past„.

Eu v„ mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Œl rog pe domnul secretar de stat Ovidiu Ianculescu s„ r„spund„ domnului senator Gheorghe Bunduc, pe tema Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.223/2001.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Apelor ∫i Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 143/1988, a fost aprobat„ Ónceperea execuþiei lucr„rilor la obiectivul de investiþii îAcumularea Lac V„c„re∫ti“, precum ∫i lucr„rile conexe ∫i colaterale: parc, ∫trand public, reþele electrice

∫i telefonice, gaze naturale, aliment„ri cu ap„, canalizare, refacerea Splaiului D‚mboviþei ∫.a.

Terenurile situate Ón zona lacului V„c„re∫ti au fost ocupate ∫i scoase din circuitul agricol, iar construcþiile proprietate personal„ au fost demolate pentru realizarea obiectivului respectiv, Ón temeiul art. 4 ∫i art. 6 din decretul respectiv, la care m-am referit mai sus.

Suprafaþa ocupat„ a fost Ón total de 260 de hectare, din care, 198 hectare pentru realizarea lucr„rilor hidrotehnice aferente acumul„rii ∫i 62 hectare pentru realizarea de lucr„ri colaterale.

Investiþia a fost aprobat„ de Direcþia General„ pentru Agricultur„ a Municipiului Bucure∫ti, prin avizul nr. 216 din 24 octombrie 1989, deci ulterior Ónceperii lucr„rilor, ∫i apoi aprobat„ de primarul general al capitalei.

Terenurile proprietate au fost ocupate, cu acordul proprietarilor, care au semnat fi∫ele de evaluare a propriet„þilor respective.

Lucr„rile au fost executate Ón perioada 1988—1989 ∫i au fost recepþionate prin proces-verbal de recepþie preliminar„ ∫i punere Ón funcþiune, care are num„rul 8.623 din 25 octombrie 1989.

Dup„ recepþia investiþiei, lucr„rile executate au fost trecute Ón conservare, Acumularea Lac V„c„re∫ti neput‚nd fi umplut„ cu ap„ datorit„ nefinaliz„rii aducþiunii gravitaþionale de alimentare cu ap„ din lacul Mih„ile∫ti, deci din r‚ul Arge∫ p‚n„ la lacul V„c„re∫ti, pe o lungime de 27 de km, din care au fost executaþi aproximativ 14 km.

La punerea Ón funcþiune, pe baza c„reia s-a f„cut recepþia lucr„rii, alimentarea cu ap„ a acumul„rii s-a f„cut prin pompare din D‚mboviþa, ulterior neput‚ndu-se utiliza aceast„ metod„ datorit„ costurilor foarte mari ale consumurilor de energie electric„ necesar„ pentru menþinerea nivelului din lac prin pompare.

Domnule ministru, cred c„ aþi prezentat pe larg, totu∫i...

Pentru integrarea solului Ón circuitul...

Domnule ministru,

Dac„-mi permiteþi, cred c„ aþi prezentat destul de larg. Domnul senator Bunduc solicit„ intervenþia.

Domnule ministru,

Eu v„ mulþumesc. A∫ dori totu∫i r„spunsul ∫i Ón scris, Óntruc‚t documentaþia este foarte bogat„ ∫i nu am putut s-o reþin Ón integralitatea ei.

Eu am ∫i r„spunsul scris.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Mulþumim. Declar ∫edinþa Ónchis„.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 15/28.II.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei