„Abuzurile, ilegalitățile și incompetența prefectului de Gorj, Liviu Andrei, ce au dus la căderea dramatică a Instituției Prefectului”
În contextul integrării României în Uniunea Europeană un rol determinant îl are Guvernul, dar și reprezentanții săi în teritoriu, respectiv prefecții.
La sfârșitul anului 2009, în funcția de prefect interimar al județului Gorj a fost numit, la propunerea MAI, prin hotărâre a Guvernului, domnul Liviu Andrei. Acesta a adus grave prejudicii de imagine Guvernului, partidului majoritar de guvernământ, dar și instituției ca atare – care a cunoscut o cădere dramatică în ceea ce privește atribuțiile și prestigiul acesteia –, cel puțin din următoarele motive:
1. Andrei Liviu Vasile nu se bucură de respectul gorjenilor, nu are pregătirea profesională necesară (este profesor de educație fizică și sport), este incompetent, iresponsabil și lipsit de capacitate managerială. Principala lui preocupare a fost și este aceea de a constitui ori de a face parte din grupuri mafiote de stors bani publici – când a fost inspector școlar general la județul Gorj, în perioada 2005–2008, numit politic de Alianța DA, s-au constituit zeci de firme noi, peste noapte, care au beneficiat de sute de miliarde de lei vechi pentru așa-zisele modernizări sau dotări de unități de învățământ din județul Gorj. Același gen de preocupare îl are și în calitate de prefect. El își exprimă „atașamentul” față de mafia PSD-stă, mai precis față de hotărârile și dispozițiile președintelui Consiliului Județean Gorj, ale hotărârilor Consiliului local și ale dispozițiilor primarului municipiului Târgu Jiu, nesupunându-le controlului pentru legalitate, iar ceea ce este mai grav, într-un an de zile nu a promovat nicio acțiune în contencios administrativ pentru anularea unor astfel de acte, unele fiind de-a dreptul stupide, ilegale, ocazionând cheltuieli în multe cazuri mari și nejustificate.
2. Liviu Andrei își desfășoară activitatea la Prefectură în mod sporadic, mai mult de jumătate din săptămână fiind pe drumuri (București și Arad – la Universitatea Aurel Vlaicu, fiind cadru didactic universitar de sport), conduce activitatea Prefecturii când mai are timp, în mod despotic, după bunulplac, terorizând funcționarii din instituție care, de frică, nu suflă un cuvânt.
În vederea probării celor afirmate mai sus vă vom reda doar câteva dintre faptele săvârșite de către actualul prefect Liviu Andrei, după cum urmează:
a) A înregistrat cele mai multe reclamații, care s-au dovedit întemeiate, cu privire la examenele de promovare și titularizare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, iar inspectorii de la județ au fost numiți temporar, fără să se titularizeze pe post, cu scopul de a executa întocmai diferite ordine ilegale în efectuarea controlului acestora în teritoriu.
b) În 2005, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, prin Ministerul Educației, a beneficiat de programul PHARE, prin proiectul „Împreună vom reuși”, care a avut ca obiectiv-țintă persoane – copii defavorizați social –, romi. Suma prevăzută a fost de un milion de euro, dar, din lipsă de preocupare, s-a cheltuit numai jumătate, astfel scopul programului nu a fost atins, însă a fost atins scopul lui Liviu Andrei, care a primit,
3 ani de zile, importante sume pe state de plată, inclusiv în concedii medicale. La fel și acoliții lui, exemplificându-l numai pe administratorul Băluțoiu Sorin, care a primit salariul de șofer pe microbuz – deși acesta nu exista, pentru că nu a fost achiziționat, cu toate că era prevăzut în program; totodată au fost furate și alte sume, între care și cea pentru masa romilor, pe care aceștia n-au văzut-o și n-au gustat-o vreodată.
c) În guvernarea Alianței DA și a PNL, învățământul preuniversitar din Gorj a fost finanțat cu circa două mii miliarde lei RON pentru modernizarea și dotarea unităților din învățământul preuniversitar. Sumele s-au distribuit la propunerea lui Liviu Andrei, alocându-se pe două căi: circa 70% prin Inspectoratul Școlar Județean, iar circa 30% prin consiliile locale, în special la primăriile care primeau și firmele recomandate de Liviu Andrei, cam aceleași care câștigau și licitațiile de la Inspectoratul Școlar Județean și care, peste 60% din ele, s-au înființat și au răsărit precum ciupercile prin diverse combinații realizate de Liviu Andrei cu nașul Dorin Filip, primar la Rovinari. Ceea ce se poate spune fără echivoc este că, de fapt, s-a constituit un grup infracțional de crimă economico-financiară care a sustras din banii publici pe obiectivele respective între 30% și 60%.
d) Prefectul Liviu Andrei, colaborator al mafiei PSD-iste de pe vremea când împărțea banii în calitate de inspector școlar, în mare parte pentru primarii PSD, și-a dovedit loialitatea și ca prefect, neatacând în contencios administrativ hotărârea Consiliului județean, din februarie 2010, când au fost repartizate importante sume de bani din cote defalcate din TVA pe consiliile locale. În acest caz, primarii PSD au primit sute de miliarde, iar primarii PDL și PNL sume infime sau deloc. Fiind puși în imposibilitatea cofinanțării unor proiecte din fonduri europene, primari ai PDL și PNL au fost nevoiți să suplinească lipsa de acțiune a prefectului, acționând în contencios administrativ nedreapta alocare a fondurilor sub îngăduința reprezentantului Guvernului în teritoriu, Liviu Andrei.
e) Prin abuz în funcție (serviciu) a încercat să forțeze în 28 mai 2010 votul Comisiei județene de validare a titlului de proprietate, pentru o suprafață de 750 hectare pădure stejar, pentru cunoscutul mafiot de păduri Pătrașcu Liviu, administratorul firmei Foresta din Argeș-Pitești, care a cumpărat drepturile litigioase cu un milion de euro de la moștenitorii Chifu din Târgu-Jiu. Prins în hățișurile mafiei economice, Liviu Andrei, „sensibilizat” de Pătrașcu Liviu din Argeș, a dorit să pună în aplicare o hotărâre a justiției de la Brașov, ambiguă și neclară. Suprafața litigioasă era localizată, de drept și de fapt, în localitatea Bumbești-Jiu și nicidecum în Tismana – 500 hectare pădure stejar de peste 100 de ani și, similar, la Crasna, 250 hectare, toate din județul Gorj, unde consiliile locale nu au efectuat niciun proces-verbal de punere în posesie și nici nu au avut cum completa anexa 42 prevăzută de lege la punerea în posesie pentru moștenitorii Chifu sau cumpărătorul drepturilor litigioase Pătrașcu Liviu. Escrocheria pusă la cale de prefectul Liviu Andrei, de a se substitui în mod ilegal comisiilor locale, s-a izbit de refuzul Comisiei județene de a încălca legea – cu excepția a două voturi, respectiv ale lui Liviu Andrei și Cicu Dumitru, reprezentantul Inspecției Silvice
Teritoriale Vâlcea – majoritatea membrilor comisiei respingând punerea în posesie a megaescrocheriei prin ilegalitatea cerută comisiei de a-l împuternici pe prefectul Liviu Andrei să se substituie primarului care, de fapt, este și președintele Comisiei locale și să semneze el. Această faptă ilegală s-a întâmplat în 28 mai 2010, deși cu privire la această escrocherie Comisia județeană de aplicare a Legii fondului funciar se pronunțase printr-o hotărâre la 30.04.2010.
Drepturile litigioase pentru cele 750 de hectare de pădure au fost cumpărate de mafiotul Pătrașcu Liviu împreună cu numitul Epure Doru, care este asociat cu acest escroc și îndeplinește și funcția publică de șef al Inspecției Silvice Teritoriale Vâlcea (ce cuprinde și Gorjul), șef inclusiv al lui Cicu Dumitru, care a votat ca membru al organizației județene Gorj.
Cred că este clară conturarea unei grupări de crimă economică-financiară organizată pentru devalizarea pădurilor, folosind funcțiile publice în interesul hoțiilor.
Încolțit de presa locală și regională (vezi cotidianul „Gorjeanul”, „Gorj News”, „Gazeta de Sud” etc.), prefectul Liviu Andrei (culmea tupeului, dar subterfugiul escrocilor) a formulat sesizare la DNA pentru doi funcționari din prefectură, chipurile că aceștia ar fi fost cei vinovați.
*
„Abuzurile și ilegalitățile din domeniul mineritului și energiei din județul Gorj, care pot afecta securitatea naționalenergetică și falimenta cea mai mare companie de stat din minerit, Societatea Națională a Lignitului Oltenia – Târgu Jiu”
O problemă extrem de importantă – care este și în atenția Președintelui României, domnul Traian Băsescu –, o constituie siguranța națională, cu toate componentele sale, inclusiv sectorul energetic.
În domeniul securității energetice naționale, Președintele Traian Băsescu a examinat deseori în CSAT și a luat măsurile adecvate, în numele interesului național, ori de câte ori a fost nevoie, avându-se în vedere atât contextul european, cât și internațional în acest domeniu.
În privința securității energetice naționale, un rol important îl au cele două complexe energetice din Gorj: Turceni și Rovinari, cea din Dolj, Craiova-Ișalnița, dar și CET-urile din țară, care utilizează ca materie primă lignitul din Oltenia și într-o proporție mai mică huila din Valea Jiului, județul Hunedoara.
Doresc să vă supun atenției dumneavoastră câteva probleme în legătură cu exploatarea haotică și livrarea lignitului de la nivelul județului Gorj, generatoare de acte de mare corupție din cauza cărora, în condițiile neluării unor măsuri radicale, pot apărea efecte negative imprevizibile, cu prejudicii asupra Sistemului Național Energetic:
1. În anul 2008, în baza unor măsuri și hotărâri ale CSAT, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 1.138/3.10.2008 cu privire la aprovizionarea cu cărbune a termocentralelor și CET-urilor, precizându-se ca unici furnizori de cărbune cele două societăți cu capital majoritar de stat: SNLO Târgu Jiu pentru lignit și CNH Petroșani pentru huilă. În condiții cu totul excepționale, precum imposibilitatea satisfacerii necesarului de cărbune de către cele două companii ale statului, cu
aprobarea Guvernului, se putea apela la importuri de cărbune – ceea ce nu este cazul în condițiile în care cărbunele de la SNLO Târgu Jiu se autoaprinde pe stocuri mari, iar producția SNLO și livrările au scăzut dramatic.
2. Contrar hotărârilor CSAT, exploatarea și livrarea lignitului din Gorj către beneficiarii statului (termocentrale și CET-uri) are ca furnizori tot mai multe firme private-căpușă, care îmbracă forma unei mafii – în complicitate cu cea a sindicatelor miniere și a administrației structurilor SNLO Târgu Jiu –, cu posibile ramificații și susțineri la nivel național, respectiv ale Direcției miniere din minister ori ale agențiilor de substanțe minerale sau de reglementare în acest domeniu.
3. Susținerea afirmațiilor de la punctul 2 are în vedere emiterea de către instituțiile centrale nominalizate a unor licențe de explorare, care, în fapt, firmele beneficiare au efectuat exploatarea și livrarea lignitului către beneficiarii statului, unde este acționar unic (termocentrale și CET-uri, spre exemplu: CE Turceni, CE Craiova-Ișalnița, RAN TurnuSeverin și alte zeci de termocentrale și CET-uri).
4. Mai grav consider faptul că, ignorând interesul statului în baza hotărârilor CSAT, în ultimii ani instituțiile centrale de profil ale statului au găsit de cuviință (?!) să înlocuiască licențele de explorare pentru firmele private cu licențe de exploatare, în ciuda faptului că dotarea acestora, ori expertiza profesională, nu a contat. Practic, s-a pregătit falimentarea companiei de stat SNLO Târgu Jiu, ce are peste 10.000 de salariați și un patrimoniu de sute de milioane de euro.
5. Atât firmele private cu licențe de explorare, dar și cu licențe de exploatare, au pătruns energic pe piața cărbunelui și, sprijinite de interesele mafiei, au preluat mare parte din contractele de livrare ale SNLO către beneficiarii statului, reducând producția și livrările de cărbune ale SNLO cu milioane de tone, sub motivația de „economie concurențială”, respectiv a unui preț mai mic față de stat – mi se pare normal când știm că au dispărut două milioane de tone de cărbune de la SNLO, fără urmă, or, dacă avem în vedere dotarea agenților economici privați cu câteva buldo-exavatoare și autobasculante, fără specialiști, comparativ cu SNLO, care are dotare de sute de milioane de euro: excavatoare cu rotor de mare capacitate ori mașini complexe cu haldare, majoritatea din import, cu direcții de specialitate și specialiști pe domenii, dar cu un management neperformant – toate conducând la un preț superior celui din mafia cărbunelui privat, care, de fapt, se hrănește tot din cărbunele extras prin exploatările SNLO.
6. Și, pentru ca securitatea națională energetică să fie „consolidată” – nu au fost suficiente hoțiile cu indigenii privați –, mafia cărbunelui și cea energetică au realizat în același timp importuri de lignit din alte țări, dintre care Serbia, cu bani „gheață” – a se citi acreditiv bancar deschis, chiar dacă, spre exemplu, RAN Turnu-Severin are datorii istorice către SNLO Târgu Jiu. Și, cum de la SNLO mafia nu putea încasa „dividendele”, au recurs la mafia agenților economici privați indigeni și importatori (vezi CE Turceni, CE Ișalnița, RAN Turnu-Severin etc.).
7. Este foarte posibil ca lanțul mafiei cărbunelui din Gorj să fi găsit structuri până la nivel guvernamental, altfel orice
om de bună-credință nu-și poate explica de ce prin HG nr. 890/2010 și HG nr. 1.038/2009 cu privire la aprovizionarea de toamnă-iarnă cu cărbune SNLO nu mai apare ca principal furnizor de cărbune, singura companie de stat și protejată în mod justificat este CNH Petroșani. Să fie chiar întâmplător acest lucru sau s-a dat liber mafiei mineritului și energiei din Gorj pentru jefuirea SNLO?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.