Ioan Jelev

Aceast„ conven˛ie are ca reper emisiile de gaze cu efect de ser„ Ón atmosfer„, gaze cu efect de ser„ care cuprind Ón principal bioxidul de carbon, vaporii de ap„, oxizii de azot, metanul ∫i alte astfel de gaze care rezult„ Ón special din procesul arderii combustibililor fosili Ón termocentrale, dar ∫i Ón transport, pot s„ rezulte ∫i din gropile de gunoi neecologice, unde nu se capteaz„ gazul metan, ∫i aceste emisii la nivelul Rom‚niei, care au fost luate ca reper, sunt emisiile din anul 1989. Conven˛ia d„ acest drept ca fiecare ˛ar„ s„-∫i aleag„ ca an de reper anul pe care Ól consider„ c„ a fost caracterizat prin emisiile maxime de gaze cu efect de ser„. Pentru Rom‚nia acest an a fost 1989, cifra de emisie a fost undeva Ón jur de 210 milioane de tone, echivalent gaze cu efect de ser„, de CO2, s-ar putea s„ fie plus sau minus fa˛„ de aceast„ cifr„ o mic„ cantitate, exact nu ∫tiu Ón acest moment cifra, dar e undeva Ón jur de 210 milioane.

Œn prezent, emisiile de gaze cu efect de ser„ Ón Rom‚nia sunt Ón jur de 160 de milioane. Deci diferen˛a care exist„ Óntre emisiile reale ∫i emisiile la care Rom‚nia are dreptul pot fi valorificate Óntr-un fel sau altul.

A∫ dori s„ precizez c„ aceast„ valorificare nu se realizeaz„ din, s„ spunem, direct din aceast„ rezerv„, ci, Ón momentul Ón care Rom‚nia dore∫te s„ realizeze un proiect, de exemplu o instala˛ie de Ónc„lzire la o anumit„ localitate sau o central„ termic„ pentru Ónc„lzirea unei localit„˛i, emisiile care rezult„ din acest proiect dac„ sunt realizate cu un proiect cu o tehnologie mai avansat„, care provine dintr-o ˛ar„ care dispune de o tehnologie mai avansat„, diferen˛a, care rezult„ prin diminuarea emisiilor ca urmare a unei promov„ri a unei tehnologii mai avansate ∫i cea care rezult„ prin acela∫i proiect din folosirea, s„ spunem, tehnologiilor de care dispui, poate fi preluat„ contra cost de ˛ara care finan˛eaz„ aceast„ activitate.

Œn acest context, de exemplu, pentru realizarea unei astfel de centrale termice, o anumit„ ˛ar„, s„ spunem Austria Ón acest caz, dac„ un investitor austriac poate veni cu o tehnologie mult mai avansat„, Ón contul respectiv de reduceri, care se pl„te∫te cu o anumit„ sum„ care rezult„ pe pia˛a aceasta a tranzac˛iilor de emisii cu reduceri de emisii cu bioxid de carbon, vine ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 150/5.XI.2004 contribuie cu fondul echivalent la realizarea acelui proiect. Deci, practic, proiectul se realizeaz„ cu o investi˛ie mai mic„ din partea investitorilor din ˛ara noastr„, Óntruc‚t statul care preia reducerile care rezult„ Ón urma aplic„rii proiectului contribuie cu fonduri la realizarea acestui proiect.

Dac„ am Ón˛eles bine, aceasta este situa˛ia.