Damian Brudaºca

Acest proiect de lege a fost supus spre avizare ºi Comisiei de politicã externã, având bucuria sã fiu raportorul lui în comisia respectivã.

Am subliniat ºi cu acel prilej importanþa adoptãrii unui asemenea aranjament stand-by, din punct de vedere al creºterii credibilitãþii României pe plan financiar internaþional.

În acelaºi timp, nu m-am putut abþine sã nu subliniez o serie de angajamente care au fost prost sau insuficient negociate de cãtre partea românã, ca parte componentã a acestui aranjament. Mã refer, în primul rând, la Memorandumul cu privire la politicile economice ºi financiare în perioada 2001-2002.

Din punctul de vedere personal ºi al partidului pe care-l reprezint, nu negãm importanþa ºi necesitatea existenþei unui aranjament stand-by între Guvernul României ºi Fondul Monetar Internaþional, însã atenþionãm asupra modului defectuos în care s-au negociat condiþiile pentru care România va beneficia de cei 383 de milioane de dolari în 7 tranºe.

Din acest punct de vedere, subliniem faptul cã se renunþã la o serie de elemente care susþineau întreprinderile mici ºi mijlocii, contribuie la mãrirea accizelor la standarde europene. Vorbesc, de asemenea, despre disponibilizãri, în continuare, de personal ºi de o serie de alte mãsuri care se susþine cã ar face parte dintr-un complex al stabilirii sau stabilizãrii inflaþiei în economia româneascã.

Apreciem cã ar fi fost de dorit ca guvernanþii României, reprezentaþi de Ministerul Finanþelor, sã se fi gândit, cu mai multã insistenþã, asupra impactului pe care aceste mãsuri le va avea în acest an ºi în anul viitor asupra dezvoltãrii reale a economiei româneºti.