Stenogramă plen

Stimaþi colegi,

Declar deschisã ºedinþa Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul de 345 de deputaþi, sunt prezenþi 280, 45 absenþi, 49 participã la alte acþiuni parlamentare.

Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã vã aduc în memorie faptul cã se împlinesc 12 ani de când la Timiºoara, pe 17 decembrie, mureau primii martiri ai Revoluþiei. În memoria lor ºi a celorlalþi martiri, din toatã þara, ai Revoluþiei Române din 1989, propun sã pãstrãm un minut de reculegere.

Vã mulþumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisã sã-mi permiteþi sã vã prezint o notã cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei pentru sesizarea de cãtre deputaþi a Curþii Constituþionale. Nota este depusã ºi la casetele dumneavoastrã ºi este afiºatã.

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanþia statului.

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 54/1998 privind admiterea, cu taxã, în învãþãmântul superior de stat peste locurile finanþate de la bugetul de stat.

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcþie a autostrãzilor din România.

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizãrii de servicii publice în transporturile rutiere ºi pe cãile navigabile interioare.

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2000 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei salariale ºi financiare în regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale ºi în unele societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000.

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid ºi stabilirea regimului de urmãrire ºi judecare în procedurã urgentã a unor fapte penale.

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1998 pentru majorarea limitelor minime ºi maxime ale amenzilor contravenþionale stabilite prin Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România.

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2000 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei salariale ºi financiare în regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale ºi în unele societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1998 privind finanþarea ºi din alte surse decât bugetul de stat a unor activitãþi specifice de administrare a rezervelor de stat, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 decembrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 decembrie 2001.

în conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art.21 alin.7 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din cadrul aparatului Senatului, republicatã, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 decembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 17 ianuarie 2002.

6. Propunerea legislativã privind vânzarea spaþiilor destinate sediilor partidelor politice aflate în proprietatea statului, iniþiatã de domnul deputat Constantin Niþã.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2002. 7. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, iniþiatã de trei deputaþi P.S.D.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2002.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 164/2001 pentru prorogarea termenului prevãzut la art.109 alin.1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Comisia vã propune un interval de discutare de 30 de minute ºi luãri de cuvânt nu mai lungi de 1 minut.

Aº vrea sã vã spun cã comisia a reexaminat acest proiect de lege, cu maxim de vitezã, întrucât ceea ce Senatul, Comisia de muncã de la Senat, a introdus suplimentar, ºi, mai ales, nu a avut parte de oponenþã în discuþia din cadrul plenului Senatului, au fost prevederi salutare cãtre categoria ºomerilor, ºi, anume aceste modificãri pe care le-a adus Senatul, ºi noi le-am preluat în urma reexaminãrii, þin de urmãtoarele idei: ºomeri sunt consideraþi ºi absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt, indiferent ce formã de învãþãmânt, sau tinerii care au satisfãcut stagiul militar, dar nu s-au putut angaja într-un interval de timp. În acelaºi timp, s-a introdus conceptul de ºomer faþã de cei care s-au repatriat ºi nu s-au putut angaja oficial, într-un interval de timp, la fel cei care au ieºit din detenþie.

O altã modificare adusã de Senat, pe care comisia noastrã ºi-a însuºit-o, este aceea legatã de mãrirea cuantumului indemnizaþiei de ºomaj, de la 60%, cât votasem noi în plen, la 75% din valoarea salariului minim pe economie.

În acelaþi timp, serviciile de mediere s-au extins la mai multe categorii. Comisia noastrã a fost de acord sã-ºi schimbe raportul la aceastã lege, acceptând, în integralitate, prevederile care le-a adus Senatul. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbateri?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem atunci la dezbaterea acestui proiect de lege. La titlul proiectului dacã sunt obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I, dacã sunt obiecþiuni, comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art. 1, 2, 3 ºi 4, comisia nu a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Titlul capitolului II, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 194/27.XII.2001

La art. 5, pentru punctele I, II ºi III, comisia nu a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La punctul IV, lit. a) ºi b), a), b), d) ºi e), comisia nu a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

- La lit. c) de la punctul IV vã rog sã urmãriþi amenda-

- mentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Deci votat amendamentul 1, ºi în consecinþã lit. c) se modificã în mod corespunzãtor.

La punctele V ºi VI comisia nu a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul VII, cel cu privire la indemnizaþia de ºomaj, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2, care vizeazã definirea indemnizaþiei de ºomaj.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 2, ºi în consecinþã punctul VII, cel cu privire la indemnizaþia de ºomaj, se modificã în mod corespunzãtor.

- Punctul VIII, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Titlul secþiunii a 2-a, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 6 alin. 1 lit. a), b), c), d), e) ºi f) comisia nu a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

- Votate în unanimitate.

Art. 6 alin. 1 lit. g). Vã rog sã urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Credeam cã în Senat ºi în Camera Deputaþilor perioada de reflecþie care a fost între cele douã abordãri ne-a adus o cunoaºtere în plus. Vrem sã intrãm în Uniunea Europeanã, vrem sã ne creãm niºte legi care sã fie compatibile cu cele din Uniunea Europeanã, ºi propunem în continuare stagii de cotizare atât de mici, încât sunt ruºinoase, ºi un cuantum unic al indemnizaþiei de ºomaj de 75% din salariul minim pe economie.

Readucerea la egalitarism, neþinând cont de perioada de contribuþie ºi de cuantumul contribuþiei, neþinând cont cã ºansele de reintegrare pe piaþa muncii a persoanelor care au o vechime mai mare în muncã sunt mult mai mici, ne duc la gândul, Ð exprimat de altfel ºi în cadrul discuþiilor la bugetul de stat sau la moþiunea cu sãnãtatea, Ð cã, de fapt, se urmãresc fonduri de ºomaj cu excedent, ca sã putem sã astupãm deficitele bugetare.

Ceea ce am propus la prima discuþie a legii în Camera Deputaþilor, ca perioadele de acordare a indemnizaþiei de ºomaj sã fie mai mari, þinând cont de condiþiile specifice þãrii, de fapt nu a fost adoptat, vãd cã nici de Senat.

În continuare, eu vin în faþa dumneavoastrã sã reiau amendamentul discutat atunci, în care aceste perioade de ºomaj sã creascã în ordinea 9, 12 ºi 15 luni pentru punctele a), b) ºi c) de la alin. 1 al art. 39, iar cuantumul indemnizaþiei de ºomaj sã fie diferenþiat în funcþie de stagiul de cotizare, ºi aceasta sã fie pentru categoria prevãzutã la lit. a) din alin. 1 60% din venitul mediu pe ultimele 12 luni, 70% raportat la acelaºi venit mediu pe ultimele 12 luni ºi 80% pe venitul mediu pentru ultimele 12 luni corespunzãtoare categoriilor de contribuabili prevãzuþi la punctele a), b) ºi c) din alin. 1.

Deci, în continuare, rog Camera Deputaþilor sã se gândeascã ce pregãtim ºomerilor, viitorilor ºomeri, începând cu anul viitor. Trebuie sã þinem cont cã în Uniunea Europeanã stagiul minim de platã pentru aceastã indemnizaþie de ºomaj este minim un an de zile,

iar cuantumul indemnizaþiei de ºomaj porneºte de la o sumã care reprezintã minimum de subzistenþã, corespunzãtor economiei respective, la care se adaugã bonificaþii în funcþie de stagiul de cotizare. Cred cã ar fi fost normal sã facem ºi noi acest lucru, ºi vãd cã numai în afarã spunem cã vrem sã intrãm în Europa, în interiorul þãrii, cu totul ºi cu totul, altceva facem.

Doamna deputat,

V-aþi referit la amendamentul 15 de la art. 39. Daþi-mi voie atunci sã întreb din nou sala, rãmãsesem restant cu art. 38 alin. 2, 3 ºi 4, în legãturã cu care nu s-au fãcut obiecþii, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Deci alin. 2, 3 ºi 4 din art. 38 au fost adoptate în unanimitate.

În legãturã cu amendamentul formulat de doamna deputat Ivãnescu, întreb dacã mai existã ºi alte propuneri din salã, înainte de a-i da cuvântul doamnei preºedintã Smaranda Dobrescu? Nu mai existã.

Doamna Smaranda Dobrescu aveþi cuvântul, ºi apoi iniþiatorul

Faþã de formula iniþialã a iniþiatorului, în care cuantumul egal pentru toatã lumea era de 60% din salariul minim pe economie, comisiile, cele douã, Senat ºi Camera Deputaþilor, au hotãrât cã 75 este un cuantum corect. ªi de ce 75% ºi nu 120%, sã spunem? A fost un principiu care a stat la baza acestei determinãri ºi anume: existã în momentul de faþã acel ajutor social, sub forma venitului minim garantat pe familie, ºi existã salariul minim pe economie. Indemnizaþia de ºomaj trebuie sã se ridice peste ajutorul social, pentru cã este vorba de o indemnizaþie, urmare unor contribuþii într-un sistem de asigurãri, este normal sã fie peste ajutorul social, dar este foarte important sã se situeze sub cuantumul salariului minim pe economie, tocmai pentru a pãstra acea fundamentare ºi acea dorinþã de a se integra în muncã, de a accepta ideea cã oricând o muncã salariatã este de preferat unui ajutor, unei indemnizaþii de ºomaj, ºi de aceea a trebuit sã fie pãstratã aceastã corelaþie.

Pe de altã parte, fondul de ºomaj este strict un fond de solidaritate, un fond de asigurãri, dar un fond de solidaritate, exact cum este sistemul asigurãrilor de sãnãtate. Aici, fiecare contribuabil vine ºi îºi asigurã un risc care poate sã nu-l atingã niciodatã, ºi este de dorit, cum un om care îºi asigurã sãnãtatea poate sã nu se îmbolnãveascã, teoretic, niciodatã ºi sã nu beneficieze de aceste beneficii ale asigurãrii lui. Dacã am merge pe ideea cã cine a contribuit mai mult trebuie sã aibã o indemnizaþie mai mare, atunci de ce nu am veni ºi la sãnãtate sã spunem cã cei care au contribuit mai mult, au avut salarii mai mari, ar trebui sã primeascã servicii medicale mai bune, mai scumpe, mai calitative, de ce nu?

Acesta este, strict, specificul unui fond de solidaritate ,ºi ºomajul este un astfel de fond specific. De aceea, cele douã comisii au gândit cã ridicarea de la 60 la 75% este o mãsurã suficientã ºi dreaptã, care pãstreazã ideea de a ne situa între ajutorul social ºi venitul salarial. Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca. Întrebasem, ca sã nu provoc discuþii... Poftiþi, poftiþi!

Doamna preºedintã m-a incitat. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am ascultat, nu fãrã interes, explicaþiile doamnei preºedintã a comisiei de specialitate ºi vreau sã vã spun cã sunt din ce în ce mai bulversat. Încep, din ce în ce mai mult, sã nu înþeleg nimica din logica pe care ar trebui sã o aibã decizia pe care comisia, pe care cu onoare o conduce, o pune în operã.

Eu înþeleg cã noi ne întoarcem, prin aceste principii pe care le susþinem cu seninãtate, la perioada de dinainte de 1989, deºi, la începutul ºedinþei, am omagiat momentul revoluþionar din Decembrie 1989. Acest egalitarism pãgubos, pe care încercãm sã îl impunem omului în suferinþã, nu îl întâlnim în absolut în nici o þarã civilizatã. Oriunde în Europa ºi în lumea civilizatã, acest ajutor de ºomaj nu este în raport cu un nivel pe care-l stabilim noi, de tip comunist, ci este în raport cu nivelul indemnizaþiei pe care aceastã persoanã, ajunsã într-o asemenea situaþie, a avut-o de-a lungul carierei sale. Este adevãrat cã este de nedorit sã se întâmple ca o persoanã sã-ºi piardã locul de muncã, dar, dacã ºi l-a pierdut, nu totdeauna din vina lui, nu trebuie sã-l ºi sancþionãm în plus pentru aceastã situaþie.

Mie mi se pare aceastã departajare, aceºti 75%, care ni se par mult mai generoºi ºi trebuie sã-i aplaudãm, decât 60%, absolut o glumã sinistrã.

În consecinþã, susþin din tot sufletul propunerea fãcutã de colega din P.D. ºi în ceea ce priveºte perioadele pentru care sã se aplice acest ajutor de ºomaj ºi în legãturã cu necesitatea absolut clarã ca acest ajutor de ºomaj sã nu fie stabilit de o manierã egalitaristã, 75% din salariul minim pe economie.

Atunci ce interes mai are cetãþeanul sã mai acþioneze pentru a-ºi pune în valoare întregul potenþial de creaþie, dacã el ºtie ce primeºte atunci când este lovit de asemenea situaþii nedorite, determinate, evident, de multe ori, de impasuri economice, în care nu este întrebat de ce s-a ajuns. Bineînþeles cã toate aceste chestiuni nu se întâlnesc în nici o þarã din Europa.

De ce noi spunem, pe de o parte, cã vrem legi europene, iar atunci când este sã ne adaptãm legislaþia la aceastã legislaþie europeanã dãm din colþ în colþ?

Din partea Guvernului ºi vã rog sã rãspundeþi ºi la obiecþiile domnului Damian Brudaºca.

## **Domnul Ioan Cindrea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi deputaþi,

Într-adevãr, este o problemã extrem de discutatã, s-a discutat ºi prima datã în Camera Deputaþilor ºi în Senat ºi în comisie. Îmi pare rãu cã aceastã problemã, a duratei ºomajului ºi a cuantumului ajutorului de ºomaj, nu este în cel mai corect mod prezentatã, astãzi, aici. ªi aº dori, în faþa dumneavoastrã, sã vin ºi sã spun cã varianta pe care o prezintã Guvernul este cu totul adaptatã

cerinþelor Uniunii Europene în ceea ce priveºte durata ºi cuantumul ajutorului de ºomaj.

În 80% din þãrile Uniunii Europene, printre care aº enumera: Franþa, Belgia, þãri cu un sistem de protecþie socialã extrem de avansat, cuantumul ajutorului de ºomaj se stabileºte în cuantum unic, în funcþie de un venit, fie salariul minim pe economie, fie venitul unui muncitor necalificat, lucrãri obiºnuite. Din acest punct de vedere, varianta cu care ne prezentãm, din nou, în faþa dumneavoastrã vine cu un cuantum îmbunãtãþit, de 75%, în funcþie de salariul minim pe economie.

Variabila de care beneficiazã persoanele aflate în ºomaj, ºi în funcþie de stagiul de cotizare, este durata ajutorului de ºomaj, între 6 pânã la 12 luni. Esenþa acestei legi, durata ajutorului de ºomaj ºi cuantumul, nu trebuie rupte de dorinþa iniþiatorului, deci a Guvernului, de a stimula ºomerii sã caute efectiv un loc de muncã. Nu trebuie rupte de ansamblul celorlalte avantaje pe care le prezintã legea fie ºomerilor, în cazul în care devin salariaþi, fie angajatorilor care oferã un loc de muncã, ºi aici aº veni sã amintesc avantajele care se acordã, pânã la salariul minim pe economie persoanelor peste 45 de ani sau angajatorilor care încadreazã în muncã persoanele peste 45 de ani, persoanelor cu handicap, întreþinãtorilor unici de familie. De asemnea, ºomerii, în cazul în care se angajeazã înainte de expirarea duratei de ºomaj, beneficiazã de 30% din ultimul ajutor de ºomaj.

De asemenea, modular, fiecãrui om aflat în starea de ºomaj i se asigurã ºi alte cheltuieli pentru reintegrarea profesionalã, cum ar fi cursuri de formare profesionalã. La toate acestea aº adãuga ºi creditele care se acordã în condiþii extrem de avantajoase cu cea mai micã dobândã din România, este vorba de creditele subvenþionate din fondul de ºomaj.

Domnule ministru Cindrea, numai puþin. Am senzaþia cã vã referiþi la varianta pe care aþi convenit-o cu comisia, nu este varianta iniþialã care a intrat în Parlament.

Deci m-am referit la varianta îmbunãtãþitã, cu 75% faþã de salariul minim pe economie, pe care am convenit-o cu comisia, cu care ne prezentãm ºi pe care o susþinem.

E-n regulã.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Domnul ministru ne-a prezentat aici punctul de vedere pe care-l susþinem. Trebuie sã facem însã câteva precizãri. Faþã de o sumã fixã care este plãtitã în þãrile europene, ºi s-a dat exemplu: Belgia ºi Franþa, trebuie sã spunem cã ºomerii din aceste þãri beneficiazã de niºte bonificaþii, ºi dau exemplu doar trei dintre ele, una este pentru vârsta pe care o are ºomerul, a doua este pentru situaþia familiei lui ºi a treia este pentru perioada de cotizare. Acestea variazã de la 7 pânã la 20% adãugate la suma fixã pe care o primeºte fiecare.

De asemenea, domnul ministru a fãcut o referire la faptul cã ºi în legea anterioarã, cea care este astãzi în vigoare, suma este plafonatã la un anumit procent. Este, dar este, spre exemplu, 60% din media câºtigului pe ultimele 12 luni.

De asemenea, toate raportãrile care se fac la coºul zilnic º.a.m.d. fac trimitere la salariul mediu pe economie ºi nu la salariul minim pe economie, cum este prevãzut în aceastã lege. Cred cã se face, Ð aºa cum au spus ºi colegii mei care au mai luat cuvântul aici, Ð un egalitarism periculos între ºomerii din aceastã þarã ºi cã marea lor majoritate vor avea de suferit consecinþe economice cu totul deosebite, ºi cã nu va avantaja în nici un fel stimularea ocupãrii locurilor de muncã, pentru cã, în primul rând, nu au ce ocupa. Trebuie sã fie create locuri de muncã, pentru ca sã stimulãm ocuparea lor.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, voi supune întâi la vot amendamentul comisiei cu privire la art. 39, deci amendamentul 15.

Cine este pentru amendamentul 15? Vã rog sã vã exprimaþi votul toþi! Vã rog frumos sã vã exprimaþi votul pentru amendamentul 15, propus de comisie.

81 de voturi pentru.

Împotrivã? 20 de voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Deci cu 81 voturi pentru, 20 împotrivã ºi o abþinere s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la art. 39, ºi, în consecinþã, celãlalt amendament a cãzut.

La art. 40, vã rog sã urmãriþi amendamentul 16.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 16? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi în consecinþã art. 40 se va modifica corespunzãtor.

Art. 41, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 42, urmãriþi amendamentul 17, de la pagina 9. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 17? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 42 se va modifica în mod corespunzãtor.

Art. 43 alin. 1, urmãriþi amendamentul 18, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, alin. 1 se va modifica în mod corespunzãtor.

Alin. 2 de la art. 43. Comisia nu a avut obiecþii, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 44, urmãriþi amendamentul 19, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul 19 ºi în consecinþã modificarea art. 44.

- Art. 45. Nu a avut comisia amendamente, dacã aveþi

- dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 46, urmãriþi amendamentul 20 de la pagina 10. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 20? Nu aveþi. Votat în unanimitate. În consecinþã art. 46 se va modifica în mod corespunzãtor.

Art. 47 ºi art. 48, comisia nu a avut amendamente, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

- Titlul capitolului IV, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu aº zice cã ar fi mai corect dacã am accepta varianta iniþialã Ð cea prezentatã de Guvern Ð, pentru cã în varianta comisiei am comite o mare greºealã.

Acordarea indemnizaþiei de ºomaj numai acelora care au fost disponibilizaþi prin programe de restructurare aprobate ”ulterior intrãrii ÉÒ Ð deci acest lucru precizeazã varianta comisiei Ð, ”...ulterior intrãrii în vigoareÒ a acestei legi, Ð a legii noastre Ñ, este un non sens. Se ºtie foarte bine cã o serie de programe au fost aprobate înainte de intrarea în vigoare a acestei legi. Deci în corpul legii, în cuprinsul legii trebuie sã precizãm acest lucru, cã se acordã ajutorul de ºomaj ºi în cazul restructurãrilor care s-au realizat pe baza unor programe începute înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.

Nici sub aspect juridic n-aº putea accepta poziþia comisiei. Nu pot accepta motivarea cã în cazul de faþã funcþioneazã principiul neretroactivitãþii legii, aºa cum înþelege comisia. Din moment ce în cuprinsul legii Ð ºi acest lucru putem sã-l facem noi, ca legiutor Ð se precizeazã cã legea se aplicã ºi pentru cazurile anterioare intrãrii în vigoare a legii, atunci nu avem ce obiecta. Aceasta este voinþa politicã ºi pe aceasta trebuie sã o respectãm.

Deci nu se va aplica principiul neretroactivitãþii în cazul de faþã.

În concluzie, eu v-aº propune sã acceptãm varianta Guvernului.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnul ministru Cindrea, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Întru totul de acord cu domnul deputat Kerekes.

Guvernul a avut în vedere, prin cuvântul anterior, contractele ºi programele de restructurare care s-au încheiat înainte de apariþia legii ºi se referã la modul în care se stabileºte ajutorul de ºomaj, ca consecinþã la aceste programe de restructurare.

De exemplu, la ”DaciaÒ Piteºti urmeazã, pânã în 2005, sã fie disponibilizaþi un anumit numãr de salariaþi. Trebuie reglementat cum se stabileºte ajutorul de ºomaj pentru aceºti salariaþi disponibilizaþi ºi suntem de acord ºi susþinem varianta Guvernului.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei.

Comisia este de acord, întrucât a fost o scãpare de logicã, sã spunem.

Într-adevãr, programele de restructurare aprobate deja ºi în curs de desfãºurare, ºi eºalonate conform Ordonanþei nr. 98/1999, trebuie sã meargã mai departe cu plãþile compensatorii, dar în paralel cu ajutorul de ºomaj, conform noii legi.

Deci este vorba de ”anteriorÒ, ºi nu ”ulteriorÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Deci comisia a revenit la amendamentul nr. 35.

În consecinþã,

Referitor la acest amendament, domnule preºedinte, eu consider cã de vreme ce s-a acceptat ca legea sã între în vigoare de la data de 1 martie 2002, nu se mai justificã aceastã largheþe, aceastã generozitate a noastrã, sã permitem ministerului de specialitate sã prezinte normele de aplicare de-abia la 30 de zile dupã aceastã datã.

Eu cred cã prin aceasta nu se face decât sã se întârzie cu încã 30 de zile, cu alte cuvinte de-abia dupã 1 aprilie 2002 ar fi posibilã aplicarea acestei legi.

În consecinþã, datã fiind utilitatea ºi importanþa ei, din punct de vedere social, consider cã ar trebui sã modificãm acest articol, în sensul ca la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ministerul de resort sã fie capabil sã punã în operã normele metodologice de aplicare a acesteia. Altfel, nu are rost. De acum ºi pânã în luna aprilie cred cã este suficient timp pentru ca specialiºtii ministerului sã elaboreze aceste norme.

Stimate coleg, art. 128 s-a modificat ca urmare a admiterii amendamentului nr. 37, în sensul cã intrã în vigoare legea la 1 martie 2002.

Dacã mai existã obiecþiuni la amendamentul nr. 38? Nu.

Admis amendamentul nr. 38, ºi, în consecinþã, art. 129 se va modifica în mod corespunzãtor.

La art. 130, de la lit. a) pânã la lit. g), comisia n-a avut obiecþiuni.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 130 lit. g) urmãriþi amendamentul nr. 39, ºi ultimul al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 39 ºi, în consecinþã, noua alcãtuire a lit. g).

La ultima literã de la art. 130, lit. h), dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni?

Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Poftiþi, doamnã preºedinte?

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, cred cã am devansat puþin rugãmintea de a lua cuvântul. Credeam cã suntem la final de lege, dar, totuºi, dacã am venit, vã rog sã-mi permiteþi sã-i rog pe colegi ºi pe dumneavoastrã, dacã se poate, sã supuneþi la vot acestui plen, din seara aceasta, pentru ca mâine, pe ordinea de zi a legilor care vor primi vot final, sã figureze ºi aceastã lege, tocmai având în vedere termenul deosebit de rapid, de 1 martie 2002, de punere în aplicare. Este foarte important sã între atunci în aplicare, având în vedere multiplele politici active de combatere a ºomajului pe care le aduce nou aceastã lege. Þinând cont ºi de faptul cã în luna ianuarie este vacanþã parlamentarã, o sã încercãm cumva sã reuºim la 1 martie, cu ajutorul colegilor, dacã sunteþi de acord, s-o votãm mâine.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Înþeleg cã aþi propus ca sã

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Cu privire la importanþa pentru România de a deveni Parte la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, amintim cã unul dintre scopurile Consiliului Europei este realizarea pieþei unice în sectorul farmaceutic ºi facilitarea accesului la piaþa unicã ºi þãrilor europene ce nu fac parte din Uniunea Europeanã.

Acest deziderat se poate realiza numai prin armonizarea legislaþiilor naþionale cu cele europene în domeniul fabricaþiei, distribuþiei ºi circulaþiei medicamentelor în Europa.

Cadrul legal creat de Consiliul Europei pentru atingerea acestui obiectiv îl constituie aderarea la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene ºi a Protocolului la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene.

Obligaþiile României în urma aderãrii la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene sunt aceleaºi pe care le implicã aderarea la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene.

Avantajele României sunt atât în domeniul politic, ºtiinþific, cât ºi în domeniul calitãþii medicamentului, economic ºi social.

Având în vedere raportul favorabil al Comisiei pentru sãnãtate, din decembrie 2001, ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, din 17 octombrie 2001, supunem aprobãrii dumneavoastrã acest proiect.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Ifrim, preºedintele Comisiei pentru sãnãtate.

Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la Legea pentru aderarea României la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, Comisia pentru sãnãtate ºi familie a analizat acest proiect de lege ºi considerã cã este absolut benefic, el realizând armonizarea legislaþiei noastre cu legislaþia europeanã, aducând un real plus la posibilitatea cooperãrii ºtiinþifice, la posibilitatea ridicãrii calitãþii medicamentului ºi, implicit, cu consecinþe economice benefice.

Am luat în atenþie ºi avizele primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia de politicã externã, precum ºi Consiliul Legislativ.

Vã rugãm ca sã votaþi acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Trecem, atunci, la dezbaterea textelor. La titlul proiectului de lege? Domnul Damian Brudaºca.

Ca nu cumva vreun ºugubãþ sã spunã cã este ”Proiectul la É la É la ÉÒ, pentru cã avem foarte multe aceste sintagme prezente în titlu, eu vã propun, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã fiþi de acord cu urmãtoarea amendare a acestui proiect. În acest sens, propun forma urmãtoare: ”Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul, adoptat la Strasbourg în data de 16 noiembrie 1989, la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, adoptatã la Strasbourg în data de 22 iulie 1964Ò.

În felul acesta, devine ºi mai clar care dintre documente a fost aprobat ºi când. În forma în care este prezentat, este indusã o anumitã stare de imprecizie, având în vedere cã urmeazã aceste precizãri de adoptare, fãrã sã se poatã face cu exactitate disjungerea logicã necesarã.

Stimate coleg, eu sunt de acord cã titlul este într-adevãr lãlãit, dar vã rog sã vã uitaþi la titlul protocolului. Noi nu putem schimba acum titlul protocolului.

Vã rog sã vã uitaþi în anexã. ªi acesta este convenit de pãrþi, nu-l putem noi modifica.

Domnule preºedinte, dar noi nu umblãm la esenþa problemei! Noi umblãm la exprimarea în limba românã. Noi ne adresãm beneficiarului român al acestei legi. ªi, în consecinþã, noi nu modificãm esenþa documentului! Noi punem, clar, pentru orice individ de bunã-credinþã, care citeºte acest proiect, punem clar caii înaintea carului. Altfel, uitaþi ºi dumneavoastrã: ” É aderarea României la Protocolul la Convenþia privind elaborarea É adoptatã la É, adoptat la ÉÒ. Este uºor neclar.

Stimate coleg, în afarã de titlu, existã niºte norme de tehnicã legislativã, care spun cã întâi se spune titlul documentului internaþional, ºi apoi unde ºi data când a fost adoptat.

Deci, oricât de supãrãtor ar fi titlul, nu avem cum sã modificãm.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Atunci, lãsaþi-l sã sune prost!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunt ºi alte obiecþii la titlul proiectului de lege? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aderare ºi protocolul propriu-zis, care face parte din proiectul de lege.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele acestui proiect de lege, urmeazã sã-l

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2001, a întocmit raport favorabil propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de iniþiator. Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Propunem timp total 10 minute, douã minute pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate s-a adoptat modalitatea de dezbatere. Poftiþi!

Aveþi o chestiune prealabilã?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu, la dezbateri generale.

La dezbateri generale. Poftiþi!

Acest proiect de lege a fost supus spre avizare ºi Comisiei de politicã externã, având bucuria sã fiu raportorul lui în comisia respectivã.

Am subliniat ºi cu acel prilej importanþa adoptãrii unui asemenea aranjament stand-by, din punct de vedere al creºterii credibilitãþii României pe plan financiar internaþional.

În acelaºi timp, nu m-am putut abþine sã nu subliniez o serie de angajamente care au fost prost sau insuficient negociate de cãtre partea românã, ca parte componentã a acestui aranjament. Mã refer, în primul rând, la Memorandumul cu privire la politicile economice ºi financiare în perioada 2001-2002.

Din punctul de vedere personal ºi al partidului pe care-l reprezint, nu negãm importanþa ºi necesitatea existenþei unui aranjament stand-by între Guvernul României ºi Fondul Monetar Internaþional, însã atenþionãm asupra modului defectuos în care s-au negociat condiþiile pentru care România va beneficia de cei 383 de milioane de dolari în 7 tranºe.

Din acest punct de vedere, subliniem faptul cã se renunþã la o serie de elemente care susþineau întreprinderile mici ºi mijlocii, contribuie la mãrirea accizelor la standarde europene. Vorbesc, de asemenea, despre disponibilizãri, în continuare, de personal ºi de o serie de alte mãsuri care se susþine cã ar face parte dintr-un complex al stabilirii sau stabilizãrii inflaþiei în economia româneascã.

Apreciem cã ar fi fost de dorit ca guvernanþii României, reprezentaþi de Ministerul Finanþelor, sã se fi gândit, cu mai multã insistenþã, asupra impactului pe care aceste mãsuri le va avea în acest an ºi în anul viitor asupra dezvoltãrii reale a economiei româneºti.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai sunt alte precizãri?

Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La articolul unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. La art. 1 ºi art. 2 din ordonanþa de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 3 ºi art. 4 dacã aveþi obiecþiuni? Art. 4 fiind ºi ultimul. Nu aveþi.

Votate ambele texte în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, vom supune proiectul votului final în ºedinþa de vot pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori din 20 aprilie 2001 ºi 10 iulie 2001 între Ministerul Finanþelor Publice din România ºi Ministerul Finanþelor din Federaþia Rusã, la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi, doamnã ministru!

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_

## Vã mulþumesc.

În ºedinþa Guvernului României din data de 21 iunie 2001 a fost aprobatã nota-mandat privind schimbul de scrisori dintre Ministerul Finanþelor din România ºi Ministerul Finanþelor din Rusia pentru prelungirea pânã la 31 decembrie 2002 a termenului de livrare a mãrfurilor de origine rusã, prevãzut în Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile rezultate din Acordul ºi Protocolul dintre Guvernul fostei R.S.R. ºi Guvernul fostei U.R.S.S., de colaborare la construirea de obiective în industria gazelor a U.R.S.S.

În baza împuternicirii nr. 570 din 5 iulie 2001, acordatã de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanþelor Publice a fost autorizat pentru semnarea schimbului de scrisori.

Scrisoarea a fost transmisã Ministerul Finanþelor din Federaþia Rusã la data de 10 iulie 2001 ºi face parte din prezentul acord menþionat.

Faþã de cele prezentate mai sus, propunem aprobarea proiectului de Lege pentru adoptarea amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Grigoraº, prezentaþi, vã rog, raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobara amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori din 20 aprilie 2001 ºi 10 iulie 2001 între Ministerul Finanþelor Publice din România ºi Ministerul Finanþelor din Federaþia Rusã la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile, rezultate din Acordul ºi Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, de colaborare la construirea de obiective în industria gazelor a U.R.S.S. În anii 1984-1988, din 19 iulie 1984 ºi din Contul de lichidare nr. 2 în ruble

transferabile, semnat la Moscova la 18 august 1989, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei în forma prezentatã.

Fac menþiunea cã suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege. Asupra titlului proiectului de lege, dacã existã obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La articolul unic care cuprinde dispoziþia de aprobare a amendamentelor convenite? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune, în consecinþã, proiectul de lege votului final în ºedinþa care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Proiect de Lege privind mãsuri pentru creºterea atractivitãþii la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat ce deþin în administrare terenuri agricole proprietate publicã sau privatã a statului.

Suntem în procedurã de urgenþã. Rog Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice sã ne propunã timpii de dezbatere.

Din partea iniþiatorului, sunt prezenþi domnii miniºtri?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind unele mãsuri pentru creºterea atractivitãþii la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat ce deþin în administrare terenuri agricole proprietate publicã sau privatã a statului, în ºedinþa din ziua de 11 decembrie 2001, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a întocmit raportul pe care îl supune dezbaterii ºi adoptãrii plenului Camerei Deputaþilor, cu o serie de amendamente.

Menþionãm cã proiectul de lege intrã în categoria legilor ordinare. Propunem pentru discuþie 5 minute pe ansamblu, 1 minut de intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã desfãºurare a dezbaterilor? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 1 din partea comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, amendamentul 1 ºi, în consecinþã, modificarea corespunzãtoare a art. 1.

La art. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2 al comisiei pentru alin. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate, în consecinþã, art. 2 alin. 1 va avea formularea rezultatã din amendamentul 2. Pentru art. 2 alin. 2 urmãriþi, vã rog, amendamentul de la pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la acesta? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul de la art. 2 alin. 2, ºi, în consecinþã, acesta va fi modificat în mod corespunzãtor.

Pentru art. 3 alin. 1 comisia nu a avut amendamente, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 3 alin. 2, care este ºi ultimul. Comisia nu a avut amendamente. Aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi amendamente nici la alin. 2.

În consecinþã, art. 3 cu cele douã alineate este votat în unanimitate.

Dupã art. 3, comisia ne propune, prin amendamentul 4 un articol nou: ”Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãriiÒ .

Da. Poftiþi, domnule deputat!

Deci dupã art. 3 existã un amendament din partea domnului deputat Ianculescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am prevãzut, dupã art. 3, douã amendamente care n-au fost acceptate de comisie, dar pentru care eu insist în faþa dumneavoastrã. Pãrerea mea, mi se pare cã sunt bune ºi mi se pare cã sunt ºi etice, pentru cã, în urma controalelor care se fac de cãtre Ministerul Finanþelor, nu mi se pare normal sã se stingã toate datoriile bugetare, chiar ºi acolo unde s-au produs fraude.

De aceea, am propus, în art. 4, ca procesul de privatizare sã continue, societatea sã fie degrevatã de obligaþiile bugetare respective, rãmânând, în continuare, recuperarea acestor datorii bugetare de la cei care se fac vinovaþi, pe baza unor hotãrâri judecãtoreºti. Mi se pare normal acest lucru, de aceea amendamentul meu a constat într-un articol nou, art. 4, cu urmãtorul conþinut: ”La societãþile comerciale unde s-au constatat fraude, în urma controalelor prevãzute la art. 2, procesul de privatizare poate continua, urmând ca obligaþiile bugetare prezentate la art. 3 sã fie recuperate de la cei care se fac vinovaþi, în baza unor hotãrâri judecãtoreºtiÒ .

Mi se pare anormal ca aici sã se stingã datoriile bugetare, ºi bugetul sã nu mai punã mâna pe aceºti bani niciodatã, sine die.

Într-adevãr, sã se stingã datoriile bugetare acolo unde au fost cauze obiective, dar acolo unde controalele constatã cã s-au produs fraude acestea sã fie recuperate de la cei vinovaþi, în contul bugetului statului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat, aº avea rugãmintea sã vã prezentaþi ºi amendamentul urmãtor, urmând sã le

Exact. Amendamentul urmãtor constã în urmãtoarele. Normal cã societãþile comerciale agricole se privatizeazã. Cei care le privatizeazã ºi intrã în posesia lor s-ar putea, o parte din ei, sã practice acelaºi lucru: sã nu-ºi achite obligaþiile bugetare. Ei achiziþioneazã societatea comercialã respectivã, ºi nu-ºi onoreazã obligaþiile bugetare faþã de stat.

De aceea, am prevãzut un articol 5 care este cu textul urmãtor: ”Facilitãþile acordate conform prevederilor prezentei legi se anuleazã în cazul societãþilor comerciale privatizate care nu îºi achitã în continuare obligaþiile bugetare prevãzute la art. 3Ò. Ar fi cam sinonim cu ce se întâmplã în penitenciare cu deþinuþii. În momentul în care l-am eliberat ºi el a produs niºte fapte penale, în continuare, el este obligat sã-ºi suporte detenþia ºi pentru fapta pentru care a fost amnistiat.

Mi se pare o chestiune corectã, ºi în cazul acesta ar fi un avertisment pentru cei care obþin aceste societãþi comerciale, sã ºtie cã au aceastã obligaþie faþã de bugetul statului ºi sã nu-ºi imagineze cã peste 3-4 ani dupã ce nu-ºi achitã aceste obligaþii bugetare, sã-ºi închipuie cã vine altcineva la guvernare ºi, nu-i nimic, se sting ºi aceste datorii.

Cred cã acest articol ar fi o oportunitate pentru cei care nu-ºi achitã obligaþiile bugetare, într-adevãr, sã fie obligaþi sã ºi le achite, fiind amendaþi ºi cu facilitãþile de care au fost scutiþi, conform acestei legi. Mi se pare o chestiune normalã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din partea comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Considerând cã la comisie ne-am înþeles în legãturã cu aceastã problemã, comisia nu a aprobat aceste douã amendamente, pe urmãtorul considerent.

Legat de primul amendament. La societãþile comerciale unde s-au constatat fraude aceastã sarcinã nu este prinsã în aceastã iniþiativã, pentru cã iniþiativa are drept obiectiv sã sporeascã atractivitatea, iar legat de constatarea fraudelor, acestea sunt în atenþia altor legi, practic, care fac obiectul legilor respective ºi este clar cã toþi cei care realizeazã fraude vor intra în incidenþa legilor care se ocupã de astfel de probleme. Iar, în legãturã cu facilitãþile acordate, art. 5: ”Facilitãþi acordate, conform prevederilor prezentei legi...Ò, acestea vor fi prinse în metodologia de lucru, pe lângã lege, pentru cã atunci când se încheie contractul de licitaþie se menþioneazã toate clauzele respective, încât nu este bine sã le prindem în cadrul acestei legi.

De aceea comisia nu a fost de acord ºi supunem aprobãrii Camerei sã nu aprobe cele douã amendamente. Vã mulþumesc cu pãrere de rãu faþã de colegul Ianculescu.

Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

Eu menþin hotãrârea comisiei, deoarece atunci când am dezbãtut acest proiect de act normativ am avut în vedere prevederea de la art. 2, cã lista acestor societãþi se stabileºte pe baza unei analize, precum ºi nivelul acestor datorii, ºi deci cu ocazia analizei se discerne clar care sunt produse de fenomene care au fost independente de voinþa oamenilor, precum ºi cele care au fost cauzate de acte de necinste, de cãtre cei care au avut managementul întreprinderilor. Legat de art. 5, cu facilitãþile pentru cei care nu-ºi achitã în continuare datoriile, actul normativ se referã la nivelul ºi structura datoriilor la data când se constatã. Nu mai discutãm ºi de viitor, pentru cã în caietul de sarcini ºi în contract se înscriu clar aceste datorii, cu obligaþiile respective, pânã la care datã ele trebuie achitate.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat ºi argumentele domnului deputat Ianculescu cu privire la amendamentul respins de comisie privitor la art. 4, aþi ascultat ºi comisia ºi reprezentantul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Voturi împotrivã? 34 de voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 34 de voturi împotrivã, 22 de voturi pentru ºi o abþinere amendamentul cu privire la art. 4 a fost respins.

Cu aceleaºi precizãri, supun al doilea amendament al domnului Ianculescu la vot, cel cu privire la introducerea unui art. 5, referitor la facilitãþi.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Voturi împotrivã? 35 de voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 35 voturi împotrivã, 5 pentru ºi 3 abþineri a fost respins ºi cel de-al doilea amendament.

Cu privire la amendamentul comisiei de la punctul 4, cel cu privire la introducerea art. 4, având conþinutul urmãtor: ”Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii eiÒ, dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament al comisiei? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final în ºedinþa de vot de mâine, dacã se va confirma acesta de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Ar urma un proiect de lege privind producerea, prelucrarea, controlul ºi certificarea calitãþii în comercializarea serviciilor. Este mai mare ºi la ora 18,30 trebuie sã începem interpelãrile.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte Petrescu sã-mi ia locul.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la secvenþa cu interpelãri ºi întrebãri,

Domnule preºedinte, pentru economie de timp, sã mi se dea rãspunsul acum.

Bun. Sunt rãspunsurile, da.

Poftiþi, domnule Moucha, rãspundeþi la întrebare.

**Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu problema ridicatã de domnul deputat Brudaºca, aº dori, în primul rând, sã precizez cã acum câteva minute am transmis un exemplar din rãspunsul pe care îl voi citi acum domnului deputat Brudaºca.

În ceea ce priveºte cantitatea de gaz metan necesarã pentru încãlzirea populaþiei ºi preocuparea locuitorilor judeþului Cluj în legãturã cu presiunea scãzutã a acestuia, aº dori sã precizez faptul cã acum condiþiile atmosferice, caracterizate prin temperaturi continue foarte scãzute, au provocat în sistemul de transport ºi distribuþie a gazelor naturale disfuncþionalitãþi tehnice ºi tehnologice cu repercusiuni în alimentarea cu gaze naturale a populaþiei ºi consumatorilor industriali. Datoritã temperaturilor extrem de scãzute din Federaþia Rusã ºi Ucraina, þãri din care noi importãm cantitãþi semnificative de gaz metan, aceste temperaturi au determinat avarii tehnice, care au condus implicit la reducerea severã a cantitãþilor de gaze contractate de cãtre partea românã.

De asemenea, temperaturile scãzute din þarã au determinat creºterea consumurilor de gaze naturale de cãtre populaþie. Au fost înregistrate, în principal, creºteri importante ale nivelurilor consumurilor realizate, faþã de sursele potenþiale ºi limitele de consum programate, astfel cã se constatã depãºirea cotelor alocate în multe localitãþi din þarã.

În aceste condiþii care au afectat funcþionarea în condiþii de siguranþã a sistemului de transport ºi distribuþie de gaze naturale, Ministerul Industriei ºi Resurselor a luat o serie de mãsuri printre care aº aminti creºterea la nivel maxim al extracþiei de gaze din depozitele de înmagazinare subteranã a gazelor naturale ºi acþionarea la maximum a potenþialului producþiei interne de gaze naturale, respectiv ”RomgazÒ ºi ”PetromÒ.

De asemenea, s-a fãcut trecerea pe combustibil alternativ, respectiv pãcurã ºi cãrbune, a unor centrale ale Societãþii ”TermoelectricaÒ precum ºi ale centralelor de cvartal ºi de zonã, acolo unde condiþiile tehnice au permis.

Da.

Domnule deputat, dacã sunteþi mulþumit?

Þin sã-i mulþumesc domnului ministru secretar de stat Romulus Moucha, pentru rãspunsul detaliat pe care mi l-a oferit la problema ridicatã, în acelaºi timp, doresc sã-l informez ºi pe Domnia sa cã autoritãþile locale din municipiul Cluj-Napoca, amintit aici cã ar fi depãºit consumul zilnic de gaz metan, au fãcut eforturi financiare substanþiale în aceastã toamnã, prin modernizarea unor

centrale termice de cartier prin care s-a redus consumul acestora cu circa 20-25%. De asemenea, au fost fãcute lucrãri importante pentru evitarea pierderilor de la aceste centrale spre beneficiarii finali.

În consecinþã, consider cã, având în vedere rãspunsul ºi asigurãrile cu privire la asigurarea nivelului de consum curent, nu existã pericole, cel puþin teoretic, pentru ca în aceastã iarnã locuitorii judeþului Cluj sã îngheþe de frig prin neimplicarea ministerului de resort. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul Brudaºca a formulat o întrebare ºi pentru Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Dacã vreþi sã rãspundeþi?

Problema pe care o ridicãm a fost pusã de cãtre reprezentanþi din Ministerul Transporturilor, care semnalau cã medicii proveniþi din aceste medii sunt nevoiþi sã obþinã avizul de liberã practicã de la Bucureºti ºi nicidecum de la direcþiile de sãnãtate publicã judeþene, ceea ce implicã ºi taxe suplimentare ºi costuri suplimentare.

În egalã mãsurã era o chestiune care þine ºi de Casa de Asigurãri comparaþia cu beneficiarii din domeniul Armatei, ai cãror pensionari plãtesc simultan sau imediat dupã pensionare caselor de asigurãri militare, pe când cei proveniþi de la Ministerul Transporturilor trebuie sã plãteascã întâi Casei Naþionale de Asigurãri Sociale, dupã care banii se transferã caselor de asigurare din ministerul de resort ºi se dorea o uniformizare care este în interesul depãºirii fazelor de birocratism excesiv în acest domeniu.

Da. Doamnã secretar de stat, poftiþi!

Privind întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca, referitor la eliberarea avizului de liberã practicã, precizãm urmãtoarele: acesta se obþine pentru medici de la direcþiile de sãnãtate publicã judeþene cu excepþia medicilor care lucreazã în transporturi, aceºtia primind avizul pe baza unui dosar depus la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, unde se percepe o taxã.

Astfel, Direcþia pentru privatizare ºi relaþii cu investitorii strãini ºi autohtoni, prin Departamentul Acreditare, elibereazã autorizaþia de liberã practicã. Autorizaþia de liberã practicã pentru personalul medical se elibereazã conform legii, prevederilor Legii nr. 74/1995, ºi se acordã de minister pe baza documentelor specificate în text. Documentele care se depun la minister sunt aceleaºi ºi pentru personalul medical care desfãºoarã activitãþi medicale în Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, S.R.I., Ministerul Justiþiei, cât ºi pentru celelalte categorii de personal medical.

Conform Ordinului ministrului sãnãtãþii nr. 84/1998, medicii care lucreazã în reþeaua M.S.F. obþin autorizaþia de liberã practicã prin direcþiile de sãnãtate publicã. Durata de executare a unei astfel de autorizaþii, de cãtre minister, este de maxim o sãptãmânã. Dosarele ce conþin documentele pe baza cãrora se elibereazã autorizaþia de liberã practicã se transmit prin delegat ministerului, urmând ca tot prin delegat sã fie eliberate personalului medico-sanitar solicitant.

În baza prevederilor legale, în speþã Legea nr. 505/2001 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/92 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii ºi a punctului nr. 10 din anexa la lege, pentru eliberarea autorizaþiilor se percep tarife, conform Ordinului Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei nr. 190/2000, ºi se încaseazã prin caseria ministerului, ºi anume în sumã de 150.000 lei.

Referitor la a doua întrebare, ºi anume privind problema pensionarilor proveniþi din domeniul transporturilor care ar trebui sã plãteascã din momentul pensionãrii banii la Casa de Asigurãri din Societatea Transportatorilor, vã informãm urmãtoarele.

## Da. ªi eu vã mulþumesc. Sunteþi mulþumit? Da.

Tot domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului privind obiectivele prevãzute pentru anul 2002 privind lucrãrile de specialitate la principalele cursuri de apã în judeþul Cluj. Vã rog sã rãspundeþi.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca privind programul de investiþii al Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului pe anul 2002 în judeþul Cluj, în domeniul gospodãririi apelor, prezentãm urmãtorul rãspuns:

Pentru anul 2002, în judeþul Cluj sunt prevãzute 5 obiective de investiþii, totalizând o valoare de investiþii de 23 de miliarde 564 milioane lei. Acestea sunt urmãtoarele: amenajarea pentru apãrare împotriva inundaþiilor provocate de râul Someºul Mic pe secþiunea ClujÐDej, cu termen de finalizare noiembrie 2003, pentru anul 2002 fiind

prevãzute investiþii de 5 miliarde lei, cu ajutorul cãrora se pot realiza 42,3 km regularizare, 3,52 km dig ºi 3.400 hectare apãrate de inundaþii; a doua, reconsiderarea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaþiilor pe Valea Cãpuº, cu termen de finalizare tot noiembrie 2002, cu o valoare de investiþii de 7 miliarde 764 milioane lei, propunându-se a se realiza 25 km reprofilarea albiei ºi 3 km consolidãri mari.

A treia, consolidarea drumului comunal 128 în zona BlocaÐSãcuiu, cu termen de finalizare luna decembrie 2003, cu o valoare de investiþii în 2002 de 5 miliarde lei, putându-se realiza 12,25 km consolidare drum.

A patra, consolidarea aceluiaºi drum comunal însã pe zona SãcuiuÐScrint, cu termen de finalizare tot luna decembrie 2003, cu o valoare de investiþii pentru 2002 de 5 miliarde lei, putându-se realiza 7 km consolidare drum.

ªi al cincilea obiectiv, se referã la un studiu de fezabilitate cu o valoare de 800 de milioane de lei, cu privire la amenajarea râului Someºul Rece ºi Valea Sãcãtãu, între confluenþa cu pârâul Negruþa ºi acumularea Gilãu. Suma totalã, Ð vã spuneam la început, Ð este de 23 de miliarde 564 milioane lei.

Da.

Sunteþi mulþumit de rãspuns, domnule deputat? Spuneþi vã rog.

Eu þin sã-i mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul pe care mi l-a dat. Precizez cã, din pãcate, unele dintre aceste obiective au fost înscrise ºi în programul pentru acest an ºi se pare cã ori nu au fost bani ori nu s-au terminat lucrãrile. De asemenea, mai þin sã menþionez cã lipsesc din programul ministerului o serie de lucrãri de consolidare de maluri în zona Mãguri Rãcãtãu ºi în zona Iara ºi Valea Ierii unde, datoritã inundaþiilor care au avut loc la începutul acestui an ºi anul trecut ºi unde lucrãrile n-au fost finalizate, existã riscul, în cazul unei primãveri ploioase, ca acestea sã necesite pe viitor investiþii ºi mai mari.

Oricum, mã mulþumeºte faptul cã totuºi judeþului Cluj i-a fost rezervatã o atât de importantã contribuþie de 23,5 miliarde de lei pentru lucrãrile de specialitate pentru anul viitor. Sper sã se ºi realizeze.

## Da.

Domnul deptutat Mircea Costache a solicitat precizãri privind aplicarea Legii salarizãrii pentru angajaþii de la Direcþia de culturã ºi culte.

Domnul secretar de stat Pâslaru.

Domnul Costache nu este. Îi trimiteþi în scris rãspunsul. Domnul Damian Brudaºca pune o întrebare cu privire la pachetele cu rechizite oferite gratuit unor elevi.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu am primit din partea unor cetãþeni din judeþul Cluj colete dintre cele care au fost date în baza Ordonanþei Guvernului privind ajutorarea familiilor cu copii mulþi sau a familiilor cu venituri mici ºi foarte mici în vederea începerii anului ºcolar. Din pãcate, aceste colete nu erau la sumele specificate în ordonanþa de Guvern cu pricina, existând o diferenþã considerabilã între valoarea prevãzutã în ordonanþã ºi valoarea realã.

Întrebãrile pe care le-am adresat ministerului au fost dacã aceºti bani au intrat în oareºce buzunare. Mi s-a rãspuns cã aceastã acþiune este imposibil de fãcut, întrucât s-a dispus ca aceste colete sã fie trimise spre beneficiari în tranºe diferite. Dar a uitat sã se specifice în câte tranºe. Când se vor vira aceste tranºe? ªi care este valoarea fiecãreia dintre tranºe, pentru ca sã avem sentimentul seriozitãþii ce caracterizeazã în general activitatea acestui minister.

De aceea am revenit cu aceastã întrebare, sperând cã domnul secretar de stat Ð aici de faþã Ð îmi va clarifica ºi aceastã nedumerire.

Aº adãuga, dacã-mi permiteþi, ºi un comentariu. Trebuie sã spun cã acest efort al Guvernului pentru asigurarea cu rechizite a fost sprijinit cu deosebitã seriozitate ºi sperãm sã nu mai aparã astfel de semnale, asumându-ne totuºi faptul cã lipsa de informare ,poate, a condus la asemenea întrebare.

Domnule secretar de stat, nu vã supãraþi! Domnul deputat a întrebat o chestiune extrem de clarã: se dau în douã tranºe, când se epuizeazã difuzarea tranºei a doua, ºi aþi spus cã aþi epuizat difuzarea, dar cât se dã la fiecare elev în parte, mãcar aºa aproximativ, pentru cã altfel nu înþelegem ce aþi prezentat dumneavoastrã cu sutele de milioane...

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Domnul Radu Damian, secretar de stat.

## **Domnul Mircea Radu Damian Ñ** _secretar de stat în_

## Domnule preºedinte,

Stimaþi deputaþi,

Voi da citire rãspunsului la întrebãrile domnului deputat Damian Brudaºca.

La prima întrebare, referitor la faptul cã nu s-a precizat de la început livrarea în tranºe a rechizitelor, precizãm cã necesarul de rechizite pentru 930.000 de beneficiari, greutatea cãreia se ridicã la peste 3.000 de tone, depãºeºte capacitatea de producþie internã pe o lunã, care este de circa 2.400 de tone. Datoritã perioadei scurte ºi posibilitãþilor de contractare ºi asigurare din producþia internã, cât ºi necesitãþii de asigurare a beneficiarilor cu rechizite la începutul anului ºcolar, s-a stabilit livrarea rechizitelor în douã tranºe. În tranºa I au fost acordate rechizitele necesare începutului de an ºcolar, iar în tranºa a II-a alte rechizite necesare pe parcursul anului ºcolar. În acest sens, rechizitele au fost acordate în timp ºi în funcþie de necesitãþi.

În ceea ce priveºte numãrul tranºei ºi valoarea fiecãreia, vã informãm cã rechizitele au fost distribuite în aceste douã tranºe ºi a fost finalizatã distribuirea.

Valoarea pachetelor pe tranºã este urmãtoarea:

Tranºa I, la clasa I Ð 102.457,7 milioane, la clasele II-IV Ð 37.163,8 milioane, la clasele V-VIII Ð 59.258,95 milioane. Tranºa a II-a, la clasa a II-a Ð 89.957,68 ºi apoi 192.358,25 milioane. La clasele II-IV Ð 158.682,98 ºi respectiv 195.846,78 milioane, iar la clasele V-VIII Ð 190.195,43 milioane ºi, respectiv, 249.454,38 milioane.

Valoarea totalã a contractului este 205,9 miliarde lei, faþã de suma prevãzutã iniþial de 200 miliarde lei.

Referitor la punctul 3 din întrebare, vã informãm cã executantul este Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ ºi a fost stabilit pe bazã de memorandum aprobat de Guvernul României.

Totodatã, precizãm cã la nivelul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, persoanele care urmãresc aplicarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 pentru acordarea de rechizite ºcolare în anul ºcolar 2001-2002 sunt: domnul secrear de stat Vasile Molan ºi domnul director general Mihai Pãunicã, de la Direcþia generalã bugetfinanþe.

Cu deosebitã consideraþie, Semneazã doamna ministru.

Întrebarea pe care a pus-o domnul deputat s-a referit la valoarea fiecãrei tranºe, nu la valoarea fiecãrui pachet, ºi s-a rãspuns de cãtre cei care au întocmit materialul, de la Direcþia generalã de buget-finanþe, exact la întrebare. Dacã e nevoie de date suplimentare, vom completa ºi cu aceastã informare.

Domnul Brudaºca.

Eu n-am pus nici o clipã la îndoialã seriozitatea ministerului reprezentat de cãtre domnul secretar de stat. Dar, aºa cum aþi intuit ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, întrebarea mea se referea la valoarea tranºei revenite fiecãruia dintre elevi. Oricum, rãspunsul mã satisface ºi am convingerea cã posibilitatea de fraudã, prin seriozitatea persoanelor implicate, va fi exclusã.

Este un lucru pozitiv cã, în aceastã perioadã de multiple lipsuri, Guvernul a fãcut acest efort substanþial, pentru ca o bunã parte dintre elevii þãrii sã-ºi poatã continua activitatea ºcolarã.

Mã satisface rãspunsul. Mulþumesc ºi sper sã putem colabora în continuare pentru eliminarea oricãror posibile îndoieli cu privire la seriozitatea ºi probitatea profesionalã ºi nu numai a celor care lucreazã în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Da.

Domnul ªtefan Lepãdat a adresat o întrebare privind mãsurile reparatorii privind recunoaºterea perfecþionãrii profesorilor de matematicã în domeniul informaticii în vederea titularizãrii.

Poftiþi, daþi rãspunsul! ªi puteþi sã-l daþi ºi aceluia adresat de domnul Mincu.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Rãspunsul la interpelarea domnului deputat ªtefan Lepãdat este urmãtorul:

În conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 645/2000 privind profilurile, specializãrile, durata studiilor, precum ºi titlurile obþinute de absolvenþii învãþãmântului de stat, cursuri de zi, în profilul matematicã se regãsesc specializãrile în matematicã ºi matematicã-informaticã, printre altele. Conform art. 70 alin. 1 ºi 2 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, învãþãmântul post-universitar asigurã specializarea în domeniu sau extinderea ºi perfecþionarea pregãtirii atestate prin diploma obþinutã la finalizarea studiilor universitare.

Conform prevederilor art. 44 alin. 1 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, norma didacticã cuprinde ore prevãzute în planurile de învãþãmânt la disciplinele corespunzãtoare specializãrii sau specializãrilor înscrise pe diploma de licenþã sau de absolvire, iar în conformitate cu prevederile art. 37 alin. 2 din acelaºi act normativ, în cazul în care profesorii au douã specializãri principale sau speciale, principale ºi una secundarã, definitivarea în învãþãmânt ºi gradele didactice II ºi I pot fi obþinute la una dintre cele douã specialitãþi, fiind recunoscute pentru oricare dintre specialitãþile înscrise pe diplomã.

Totodatã, precizãm cã urmarea faptului cã în ultima perioadã au fost identificate o serie de situaþii similare cu cea prezentatã la întrebarea dumneavoastrã, referitoare la recunoaºterea gradelor didactice, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii are în vedere elaborarea unor mãsuri în scopul ameliorãrii ºi optimizãrii sistemului de formare continuã a cadrelor didactice la nivelul cãrora solicitãrile dumneavoastrã îºi vor gãsi un spaþiu prioritar de rezolvare.

Cu deosebitã consideraþie.

ªi trebuie sã vã spun cã a ºi început o astfel de acþiune care va fi finalizatã foarte curând prin acte normative.

Vã mulþumesc.

## **Domnul ªtefan Lãpãdat** _**(din salã):**_

Îl avem ºi vi-l dau, n-are ºtampilã, dar îl dau în mod oficial.

Înþeleg, domnule preºedinte, cã pot sã rãspund ºi la întrebarea adresatã de domnul deputat Iulian Mincu.

Da, vã rog.

Rãspunsul la interpelarea domnului deputat Iulian Mincu este urmãtorul:

ªcoala superioarã româneascã a pregãtit, practic, în toatã perioada contemporanã, specialiºti care, odatã ajunºi în strãinãtate în diverse forme, au fãcut faþã cu succes activitãþii complexe desfãºurate în domeniul învãþãmântului superior sau în colective de cercetare ºtiinþificã din mari universitãþi sau instituþii de cercetare din aceste þãri. Specialiºtii români sunt foarte bine apreciaþi în domenii de mare importanþã precum: matematicã, fizicã, chimie, informaticã, electronicã, medicinã ºi atlele.

În aceste condiþii, ministrul educaþiei ºi cercetãrii a afirmat, pe bunã dreptate, cã aceºti tineri contribuie la realizarea unei imagini favorabile de apreciere faþã de învãþãmântul românesc.

Dificultãþile prin care a trecut ºi încã trece România, mai ales în ceea ce priveºte dezvoltarea economicã, nu permit finanþarea corespunzãtoare a multor domenii de activitate printre care ºi cel al cercetãrii ºtiinþifice, ceea

ce a determinat plecarea unor tineri, inclusiv cei foarte valoroºi, în strãinãtate. Mulþi dintre ei revin în România, iar o anumitã parte se stabilesc definitiv în strãinãtate.

Sperãm cã pe baza strategiei de dezvoltare a economiei româneºti, a cercetãrii ºtiinþifice, a mãsurilor speciale de reþinere în þarã a tinerilor valoroºi sau de revenire în þarã a unora aflaþi în strãinãtate, prin cointeresarea lor materialã ºi prin dotarea corespunzãtoare a unitãþilor de cercetare, sã putem influenþa ºi, deci, sã micºorãm fenomenul de plecare a tinerilor peste hotare.

Cu deosebitã consideraþie.

Vã mulþumesc.

## Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Pribeanu a solicitat sã i se rãspundã cum s-a soluþionat sesizarea unui întreprinzãtor privat din Timiºoara.

Rãspunde domnul secretar de stat Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã adresatã ministrului justiþiei, referitoare la memoriul domnului Ghilea Aurel din Timiºoara cu privire la modul de soluþionare a unor cauze civile ºi modificãrile aduse Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, vã comunicãm urmãtoarele:

Referitor la cazul cetãþeanului Ghilea Aurel din Timiºoara, care s-a adresat cu memorii ministrului justiþiei, vã vom ataºa la rãspunsul scris copii ale rãspunsurilor care au fost trimise de cãtre minister acestuia ca urmare a verificãrii celor sesizate ºi în limitele competenþelor acestui minister.

Facem precizarea cã domnul Ghilea Aurel a solicitat promovarea cãii extraordinare de atac a recursului în anulare în materie civilã împotriva mai multor hotãrâri irevocabile cu mult peste termenul prevãzut de lege, astfel cã ministrul justiþiei nu s-a aflat în situaþia de a putea cere procurorului general al Parchetului General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie promovarea acestei cãi extraordinare de atac.

Cu privire la cel de-al doilea punct al interpelãrii dumneavoastrã adresatã Ministerului Justiþiei, de a se adopta mãsuri vizavi de faptul cã prin statutul profesiei de avocat, adoptat de Uniunea Avocaþilor din România s-au introdus prevederi care reprezintã adãugiri la Legea nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, vã aducem la cunoºtinþã cã o asemenea chestiune excede competenþele legale ale acestui minister. Însã persoanele interesate care se considerã vãtãmate prin aplicarea acestor dispoziþii ce exced prevederile legale au posibilitatea de a se adresa instanþelor de contenciosadministrativ, solicitând anularea respectivelor dispoziþii.

Vã rugãm sã primiþi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraþii.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Pribeanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Mã satisfac rãspunsurile doamnei ministru, ºi cred cã în legãturã cu cetãþeanul Ghile Aurel aº dori un rãspuns scris ºi în aceastã formulã pentru a vedea ce rãspunsuri s-au dat ºi n-au ajuns la dânsul. Pentru cã, practic, aceastã formulare este: nu a primit rãspuns la ceea ce a sesizat. Asta a sesizat dânsul.

Vã mulþumesc.

Da.

Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei. De fapt, douã întrebãri.

Da. Prima dintre ele se referã la modul în care se respectã prevederile art. 5 din Legea nr. 33/1996, respectiv 144/1997, de subvenþionare în proporþie de 50% a costului transporturilor beneficiarilor de carnet de moþ. Care este valoarea prevãzutã în bugetul pe 2002 ºi care este modul de soluþionare pânã la aceastã datã?

A doua întrebare se referã la un caz concret care vizeazã municipiul Cluj-Napoca pe teritoriul cãruia se gãsesc o serie de elemente de legãturã cu mijloacele sau cu zonele de circulaþie care aparþin drumurilor naþionale, cu atât mai mult m-am referit la aceastã situaþie cu cât fondurile alocate de la fondul special al drumurilor pentru optimizarea circulaþiei pe acese tronsoane de drum au fost de fiecare datã dupã 1997 inferioare sumelor solicitate ºi, în acelaºi timp, potrivit datelor pe care le avem, inferioare altor municipii din þarã.

Vrem sã clarificãm de ce existã acest tratament defavorabil în ce priveºte municipiul Cluj-Napoca.

Da. Poftiþi! Domnul secretar de stat Tudor Florescu!

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimate domnule deputat,

Prin Legea nr. 33/1996 ºi Legea nr. 144/1997 titularii carnetului de moþ beneficiazã de reducerea cu 50% din costul biletului C.F.R., clasa a II-a, la toate categoriile de trenuri de cãlãtori atât la dus, cât ºi la întors.

Moþii beneficiazã de aceastã reducere atunci când se deplaseazã pentru valorificarea produselor lemnoase expediate pe calea feratã. În acest scop, la casa de bilete a staþiei de plecare, moþul se prezintã cu duplicatul documentului de transport al mãrfii sau cu dovada semnatã de primarul din localitatea de domiciliu a beneficiarului carnetului de moþ în cazul în care se deplaseazã în altã localitate pentru prestarea de servicii cu material lemnos al beneficiarului.

Pe baza acestor documente, a carnetului de moþ ºi a buletinului de identitate, se obþine contra cost legitimaþia

de cãlãtorie bilet bianco cu platã, cu reducere 50% din tariful trenurilor de cãlãtori. Aceleaºi documente se prezintã ºi la casa staþiei de întoarcere pentru obþinerea reducerii la tariful de transport.

De precizat cã de aceeaºi reducere, de 50%, beneficiazã ºi la transportul cu vagonul de bagaje al produselor din lemn cu grad superior de prelucrare ºi al produselor agricole obþinute prin valorificarea produselor din lemn. La prezentarea la casã, unde se taxeazã expediþia de mesagerie pentru acordarea reducerii, trebuie prezentate documentaþia de provenienþã a materialului lemnos, carnetul de moþ ºi buletinul de identitate.

La transportul produselor agricole moþul va face pe documentul de transport o menþiune, ”pe proprie rãspundere Ñ produse agricole obþinute prin valorificarea produselor din lemn.Ò

Legea nr. 33/1996, expediþiile de mesagerie primesc la transport numai dacã tarifele se plãtesc în staþia de expediþie. Pentru anul 2001 au fost prevãzute în buget suma de 2,5 miliarde lei la Capitolul Subvenþii de produse ºi activitãþi. Din aceastã sumã s-a cheltuit suma de 8.456.850 lei, înregistrându-se în cursul anului 2001 numai 145 de solicitãri.

Da. Sunteþi mulþumit?

Am un comentariu de fãcut. Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Ultima dumneavoastrã precizare îmi lasã un gust foarte amar pentru cã aceºti 51 de miliarde de lei n-au fost folosiþi pentru ceea ce aþi spus dumneavoastrã, ci pentru a fi vopsite frunzele în verde cu prilejul posibilei vizite, în 18 septembrie, a Cancelarului Schroeder în judeþul Cluj. Folosirea acestor bani s-a fãcut cu încãlcarea gravã a legii, fãrã organizare de licitaþii ºi aºa mai departe. Am sentimentul cã în evidenþele dumneavoastrã este cuprinsã o cu totul altã lucrare decât destinaþia propriu-zisã.

În ceea ce priveºte, de asemenea, drumul ClujHuedin, am semnalat ºi ministerului, am semnalat ºi prefecturii ºi organelor de poliþie, grave încãlcãri ale legii în ceea ce priveºte modul de realizare a acestui tronson de drum. V-aº ruga încã odatã, cu tot respectul, sã vedeþi modul în care s-au fãcut lucrãrile, calitatea acestora, schimbarea fãrã licitaþie a executantului ºi o serie de alte aspecte pe care sunt dispus sã vi le prezint în cazul în care prezintã interes pentru dumneavoastrã.

Totodatã, v-aº ruga ca ministerul dumneavoastrã sã fie mai receptiv la solicitarea realã pe care o avem pentru realizarea unui drum ocolitor, pentru cã este foarte frecvent numãrul accidentelor cu grave pierderi de vieþi omeneºti pe ºoseaua de coborâre de la Feleac la ClujNapoca. Chiar în aceastã sãptãmânã a avut loc un asemenea accident soldat cu morþi ºi rãniþi. Este de dorit ca aceste calcule, pe care dumneavoastrã le faceþi, generoase cât priveºte celelalte municipii, sã fie mai generoase ºi în mod concret cu solicitãrile justificate ale Municipiului Cluj-Napoca. E adevãrat, face parte din judeþul Cluj dar, raportat la sumele totale, este cel mai dezavantajat ºi în raport cu judeþul ºi în raport cu alte municipii de o importanþã economico-socialã echivalentã.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã aþi sesizat Poliþia ºi Justiþia, e rezolvatã! Domnul secretar de stat Predilã a plecat, dar a lãsat niºte rãspunsuri scrise pentru domnul Brudaºca ºi pentru domnul Nicolae Enescu. Deci aceste rãspunsuri s-au dat.

Pentru doamna Mihaela Ionescu, în primul rând, a plecat ºi nu mai e, deci nu pot sã-i dau cuvântul, în al doilea rând, nici cel care a întrebat nu este în salã. Deci eu, unul, n-am ce sã spun mai departe decât cã am finalizat partea de întrebãri.

Trecem la interpelãri.

Primul care doreºte sã-i adreseze o interpelare este domnul Victor Dobre.

Poftiþi! Scurt, aºa cum scrie regulamentul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului ministru al tineretului ºi sportului, domnul Georgiu Gingãraº, iar obiectul interpelãrii este situaþia reparaþiilor care se fac la Sala sporturilor din Galaþi ºi, în principal, a lipsei de fonduri acordate ºi a unei perspective destul de sumbre ºi pen-

tru anul viitor, situaþie în care activitãþile sportive într-un oraº aºa de important, cum este al nostru, ºi cu performanþe în acest domeniu sunt strict limitate.

Vã mulþumesc. Domnule Codrin ªtefãnescu, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice ºi transporturilor ºi are ca obiect situaþia traseului mocãniþei din þara Moþilor.

Vã mulþumesc.

Domnule Ovidiu Drãgãnescu, poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori totuºi sã ºtiu dacã este un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor aici?

Nu este, dar nu este nevoie.

Nu este?

Dacã spuneþi la modul general, noi trimitem interpelarea pe larg, când vine sã rãspundã atunci o citiþi pe toatã ºi vã rãspunde.

Eu ºtiam cã astãzi vine cu rãspunsul deja, dar s-ar putea sã vinã alt ministru ºi poate de aceea...

Dacã n-aþi adresat-o, cum sã vã rãspundã?

Vã mulþumesc.

Interpelarea mea se adreseazã acestui minister al agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor ºi se referã la prezenþa simultanã a deputatului Filip Georgescu atât în Camera Deputaþilor, cât ºi în funcþie de conducere în cadrul ”RomsilvaÒ România.

Având aceastã funcþie ºi deþinând aceastã funcþie abuziv, deoarece Domnia sa a fost validat ca membru al Camerei Deputaþilor, domnul Georgescu îºi permite sã acorde colegului sãu de partid, domnului Culiþã Tãrâþã, tot felul de reeºalonãri de datorii la peste 1 milion de dolari ºi aº dori ca aceste lucruri, dacã este posibil, sã fie explicate de cãtre reprezentantul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ºi în funcþie de rãspunsul pe care-l va da avem alte întrebãri de pus ministerului.

Mulþumesc.

Domnul deputat Valentin Vasilescu este? Nu este. Domnul profesor Anghel Stanciu, cu douã interpelãri.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnilor miniºtri, Stimate doamne ºi Stimaþi deputaþi,

Interpelãrile noastre se adreseazã în ordine domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al Guvernului României, ºi priveºte o neconcordanþã evidentã între prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 17/2000, ale Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice ºi ale Legii nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã. Aceste neconcordanþe se concretizeazã în instituirea ilegalã, dupã pãrerea noastrã, a taxei pe valoarea adãugatã pentru instituþiile publice, pentru activitãþile lor administrative, sociale, educative, apãrare, ordine publicã, siguranþa statului, culturale ºi sportive.

În consecinþã, solicitãm eliminarea acestor neconcordanþe ºi întronarea legii, respectiv a domniei acesteia în locul domniilor unor miniºtri.

A doua interpelare se referã la o posibilã gravã încãlcare a Legii învãþãmântului de cãtre Inspectoratul ºcolar judeþean Covasna, care, printr-o adresã trimisã ºcolilor din judeþ, adresã pe care o anexãm, precizeazã cã elevii de gimnaziu, împotriva art. 120 alin. 2, pot susþine examenul de Istoria românilorÉ în ce credeþi, domnule preºedinte? Éîn limba maghiarã. Este un fapt fãrã precedent, cãruia cerem sã i se punã capãt, prin destituirea inspectorului general.

Vã mulþumim pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Napoleon Pop. Este? Nu este. Ce rãu ne pare.

Domnul deputat ªtefan Popescu-Bejat. Este? Nu este. Domnul deputat Cornel Popa este? Nu este. Domnul deputat Emil Boc. Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor, ºi are drept obiect aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adãugatã în cazul achiziþionãrii ºi instalãrii de microcentrale de apartament, ºi urmeazã a lãmuri o disputã existentã cu privire la aplicarea Ordinului nr. 10.026/2000 ºi a Deciziei nr. 2/26/2001 cu privire la aplicarea acestei cote zero în cazul cumpãrãrii ºi instalãrii de microcentrale termice de apartament, având în vedere amploarea fenomenului ºi problemele care existã în teritoriu în legãturã cu returnarea taxei pe valoarea adãugatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul ªtefan Baban douã interpelãri.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare se adreseazã doamnei secretar de stat, preºedinta Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici, doamna Verginia Verdinaº. Are ca obiect funcþionarii publici ºi legea care-i guverneazã.

Am sã vã spun numai ce am cerut în încheiere, fiindcã sunt mai multe puncte în ea: ”Solicit, în conse-

cinþã, instituþiilor îndreptãþite sã ne explice ce se întâmplã în prezent cu aceastã categorie profesionalã, respectiv funcþionarii publici, politizatã din vârf ºi pânã la bazã, precum ºi mãsurile ce se vor lua cât mai repede, pentru a crea un corp al funcþionarilor publici, de elitã, cu drepturi ºi obligaþii egale.Ò

A doua interpelare este adresatã domnului ministru Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, ºi se referã la Fondul naþional de asigurare pentru accidente de muncã, o nouã taxã, ºi aici am cerut mai multe domnului ministru, sã ni le explice. Am sã vã spun ce am cerut în încheiere: ”Ce se întâmplã cu salariaþii accidentaþi ai cãror patroni nu au achitat sumele corespunzãtoare la acest nou fond?Ò ºi a doua întrebare finalã: ”Cum îºi recupereazã banii firmele care falimenteazã între timp, dar care nu au avut nici un accident de muncã ºi care au plãtit sume importante la fond?Ò Dupã cum se ºtie, suma nu este deductibilã fiscal.

Vã mulþumesc.

Depun interpelãrile pe larg la secretariatul Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

În principiu, ce ai plãtit nu mai vezi, dar, mã rog. Domnul deputat Adrian Moisoiu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã ce statul român ºi-a pierdut în mod incontestabil autoritatea în judeþele Harghita ºi Covasna, la cea de-a ºaptea sesiune de comunicãri ºtiinþifice ”Românii din SudEstul Transilvaniei, istorie, culturã ºi civilizaþieÒ, desfãºuratã la Sfântu Gheorghe, în perioada 23 Ð 24 noiembrie, preºedintele Asociaþiei romano-catolice ”Dumitru MãrtinaºÒ, Gheorghe Bejat, a declarat cã existã riscul ca acelaºi lucru sã aibã loc în acele zone ale Moldovei unde locuiesc romano-catolici, aºa numiþii ceangãi, unde forþe iredentiste, profitând de lipsa locurilor de muncã, de sãrãcie, cât ºi de faptul cã nu se iau un minim de mãsuri de ripostã, impun maghiarizarea forþatã.

Ca urmare, întreb Guvernul: 1. Care sunt mãsurile pe care statul român le-a luat sau, eventual, preconizeazã sã le ia pentru a se împiedica violarea identitãþii acestor oameni, sã se recunoascã adevãrul odatã ºi pentru totdeauna cã, de fapt, ceangãii sunt români de religie romano-catolicã?; 2. Având în vedere cã permanent se fac referiri la existenþa unei þãri a secuilor, la apropiatul recensãmânt al populaþiei se va oferi posibilitatea secuilor sã se declare secui ºi nu maghiari? ªi dacã da, atunci cum se va proceda? Este cazul sã fie sau sã nu fie populatã aceastã þarã a secuilor?

Vã mulþumesc.

Domnul Dan Coriolan Simedru se înscrisese pentru o interpelare, vrea sã adreseze douã, într-un cadru aºa de intim în care suntem noi acum... Mergem ºi cu douã!

Mulþumesc, domnule preºedinte pentru bunãvoinþã. Prima interpelare este adresatã domnului ministru al administraþiei publice, domnul Octav Cozmâncã.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 194/27.XII.2001

Obiectul interpelãrii se referã la incompatibilitãþile dintre calitatea de consilier judeþean sau local ºi cea de reprezentant al autoritãþii locale în consiliul de administraþie la societãþi comerciale la care acesta este acþionar majoritar.

Total nemulþumit de modul în care ministrul administraþiei publice, domnul Octav Cozmâncã, a rãspuns interpelãrii mele, nr. 175 b din 9 octombrie anul curent, referitoare la incompatibilitatea dintre calitatea de consilier judeþean sau local ºi cea de reprezentant al autoritãþii locale în consiliul de administraþie al societãþilor comerciale la care acesta este acþionar majoritar, rãspuns pe care nu-l pot plasa decât în zona dezinteresului constant manifestat de actualii guvernanþii faþã de problematica majorã a competenþelor stabilite de norma juridicã, mã vãd nevoit sã revin asupra problemei supuse analizei, rãmasã deopotrivã neelucidatã, dar ºi cu gravitate aºezatã pe palierul autoritãþii politice care, încãlcând ordinea de drept, dã prioritate doar arbitrariului de putere, efemer exercitat în unitatea de timp, care se numeºte mandat.

A doua interpelare este adresatã aceluiaºi ministru, domnul Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Pornesc de la informaþia transmisã cu câteva zile în urmã de posturile de televiziune naþionale Antena 1 ºi Prima TV, potrivit cãreia dumneavoastrã aþi afirmat în plenul Conferinþei judeþene a P.S.D. Suceava ºi ulterior la Conferinþa de presã transmisã pe canalele TV sus-amintite, cã s-a încercat înlocuirea actualului prefect de Suceava, prin oferirea unor sume de bani. Aspectul relatat de dumneavoastrã se încadreazã, potrivit legislaþiei, ca faptã penalã ºi ar trebui sã facã obiectul unei atare cercetãri din partea instituþiilor abilitate ale statului.

Faþã de situaþia prezentatã mai sus, vã solicit, domnule ministru, sã precizaþi care este stadiul anchetei penale, cine sunt cei care au vrut sã vã mituiascã ºi

Domnul Damian Brudaºca.

Interpelãrile mele sunt douã. Prima se adreseazã doamnei ministru a justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu, ºi are în vedere necesitatea aplicãrii prevederilor Legii nr. 16/1996, inclusiv la nivelul judecãtoriei, tribunalelor ºi curþilor de apel, unde arhivele sunt într-o stare cu totul ºi cu totul gravã, mulþi cetãþeni care au dorit sã obþinã documente, nedându-li-se decât rãspunsuri negative, deºi singurele instituþii care ar fi putut sã-i ajute ar fi fost tocmai acele arhive.

A doua interpelare se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi are în vedere sã se termine odatã cu discriminãrile împotriva maghiarilor. Am aici concret în atenþie faptul cã în emisiunile programului de televiziune, transmis de studioul teritorial din Cluj-Napoca sunt discriminaþi maghiarii din zonã, întrucât, faþã de o populaþie de 7% maghiarã, programele de televiziune care li se rezervã nu sunt de 13 minute în echivalent, ci de 3 ore ºi jumãtate pe sãptãmânã, ceea ce este o gravã discriminare, cãreia aº dori sã i se punã capãt. Detaliile se regãsesc în aceste interepelãri scrise pe care le voi depune la secretariatul Camerei Deputaþilor.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Cu aceasta declar ºedinþa noastrã închisã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 194/27.XII.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei