Emil Marius Pașcan

Acest proiect legislativ, stimați colegi, este un exemplu de bune practici: cum poate un proiect care a plecat, mă rog, într-un mod eronat să fie corectat în comisie și să ajungă să fie posibil admis.

Într-adevăr, observația colegei noastre este pertinentă și este o observație pe care am susținut-o și eu în Comisia pentru administrație, pentru că nu era posibil să obligi administrațiile publice locale să asigure internet wireless, de pildă, în biserici.

Dar prin felul în care am modificat prevederea inițială, transferând-o din zona imperativului în zona posibilității, „consiliile locale pot”, și nu mai e vorba de biserici, ci doar de acele clădiri, servicii publice care sunt în administrarea sau în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale și, efectiv, stau în competența consiliului local... În acest fel poate, fără niciun fel de problemă, fi promovat acest proiect. El e mai mult ca apa sfințită.

Nici până acum nu le era interzis acestor consilii locale să promoveze internetul wireless în spațiile publice pe care le aveau în administrare sau patrimoniu, dar acum nu mai poate nimeni interpreta la modul negativist că s-ar fi făcut investiții – de pildă, din partea Curții de Conturi – care nu sunt prevăzute de lege.