Ioan Stan

„Acolo de unde vin eu se spune că «dracul, când n-are ce face, își cântărește coada»”

Pe zi ce trece mă conving de valabilitatea acestei înțelepte ziceri fără limitare în spațiu și timp, constatare care mă ține permanent în respect față de cei în stare să sintetizeze adevărate fenomene în câteva cuvinte. Și vă spun că avem de a face, din nenorocire, cum considera zilele trecute un om politic a cărui expertiză în practica democrației îi dă dreptul la excelență, cu un adevărat fenomen inițiator de efecte distructive în persoana celui care ar trebui să fie

garantul unei stări de bună înțelegere, cu finalizări constructive în folosul cetățenilor.

L-ați recunoscut cu siguranță pe președintele Băsescu în afirmația mea anterioară! Nici n-ar fi fost greu, dat fiind faptul că, în mod public și repetat, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, sus-numitul domn ne face să ne crucim cu declarații care de care mai năucitoare prin lipsa de corectitudine și reaua-voință care le domină!

Și cum nu-mi stă în obicei afirmația fără argument, iată și câteva argumente, doar câteva, pentru a nu fi nevoiți să rămânem aici cine știe câtă vreme.

Pentru eliminarea timpilor morți din activitatea noului ministru al transporturilor, domnul președinte i-a marcat reperele viitoarei sale activități, patru la număr, de la care să nu se abată. Cu multă îngăduință i-a dat voie să uzeze de relațiile matrimoniale personale în reluarea lucrărilor la metrou pe teritoriul sectorului 6. Elegant, dar cel puțin ciudat dacă ținem cont că la metrou se lucra înainte de nominalizarea doamnei ministru. Probabil că recomandările cu pricina se bazează pe experiența, notorie deja, dobândită de domnul președinte ca ocupant al aceluiași fotoliu ministerial, precum și în perioada păstoririi ministerului cu pricina de către urmașii săi la cârma transporturilor în România. Mă gândesc la domnii Dobre și Berceanu și nu uit s-o amintesc cu drag pe doamna Boagiu, „realizatori plenari” ai sutelor de kilometri de autostrăzi pe care circulăm de atâta vreme, pomenindu-i de bine.

Domnul președinte se arată îngrijorat de numărul crescut, zice Domnia Sa, de șomeri, datorat, tot Domnia Sa zice, incapacității Guvernului de a gestiona situația. Ce dacă statisticile spun clar că rata șomajului în lunile iunie și iulie în acest an este strict comparabilă cu cea din 2012 și 2011 și se datorează numărului mare de liceeni picați la BAC și care au fost înregistrați ca șomeri! Ce dacă aceleași statistici spun că la sfârșitul semestrului I 2013 intrau în șomaj 333 de mii de persoane și ieșeau din șomaj 389 de mii! Ce dacă media șomajului este de 11% în UE și de 12% în zona euro, adică cu aproximativ 60% mai mare decât cea din România! Domnul președinte este îngrijorat și asta numai din drag de popor!

Tot din drag de popor se preocupă domnul președinte de absorbția fondurilor europene. Alea pe care le dorea anulate de UE ca urmare a „odioasei lovituri de stat” comise vara trecută, în care 7.400.000 de electori români i-au cerut să plece de la Cotroceni, și el s-a făcut că n-aude. Ce dacă absorbția fondurilor europene a crescut de trei ori în timpul guvernării USL! Ce dacă numai în luna iulie 2013 România a încasat 731 de milioane de euro, adică aproximativ jumătate din ce s-a încasat în perioada 2007–2013!