Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 septembrie 2013
Camera Deputaților · MO 99/2013 · 2013-09-03
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Márton Árpád Francisc – declarație politică intitulată „Regionalizarea, descentralizarea în stil USL”; – Mircea Gheorghe Drăghici – declarație politică privind reducerea TVA-ului la pâine; – Grigore Crăciunescu – declarație politică intitulată „Memorialul Sighetu Marmației, loc de reculegere și de redeșteptare a conștiinței naționale”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică având subiectul „Ordonanța Guvernului nr. 7/2009, anulată de Guvernul Ponta”; – Natalia Elena Intotero – declarație cu titlul „Accidentul din Ungaria – solidaritatea umană rămâne singura soluție în fața tragediei”; – Constantin Avram – declarație politică intitulată „De ce atâta nepăsare?”; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre reformă”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca subiect extinderea acordării ajutorului_de minimis_ pentru persoanele fizice autorizate, în vederea stimulării investițiilor și a creării de noi locuri de muncă în România; – Ioan Oltean – declarație politică intitulată „Conștiința despre sine a propriei persoane și drama de a nu te înțelege”; – Aurelian Ionescu – declarație politică: „Roșia Montană – între mirajul economic și distrugerea unui obiectiv de patrimoniu unic în Europa”; – Vasile Cătălin Drăgușanu – declarație politică intitulată „Febra aurului”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică: „Pledoarie pentru modificarea legislației din domeniul psihiatriei”; – Eleonora Carmen Hărău – apel pentru realizarea unui front de emulație națională în vederea începerii unui nou an școlar sub bune auspicii; – Sorin Avram Iacoban – declarație politică: „Eliminarea tarifelor de roaming în Uniunea Europeană, o necesitate”; – Tudor Ciuhodaru – declarații politice intitulate: „ASF”; „Antitetanos de Vaslui”; „Când le cerem socoteală?”; „Cine vorbește?”; „Cine-i oprește? Patru șoferi beți pe oră”; „Copiii României”; „Cum se abandonează un gazoduct?! Varianta USL”; „Gazele de șist aduc Vasluiul în zodia
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
· Declarații politice · retras
· final vote batch
68 de discursuri
Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!
Declar deschisă ședința de astăzi, 3 septembrie 2013, consacrată declarațiilor politice.
Dați-mi voie să urez și eu tuturor deputaților să aibă o sesiune bună, cu muncă multă, cu eficiență și cu colaborare între grupurile parlamentare!
O să începem cu opoziția și o să-l rog pe domnul deputat Márton Árpád, din partea UDMR, să dea citire declarației pregătite și pe domnul Mircea Drăghici, din partea puterii, să se pregătească.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,
Intervenția mea de astăzi are titlul: „Regionalizarea, descentralizarea în stil USL”.
Unul dintre principiile de bază ale construcției Uniunii Europene este subsidiaritatea, adică acel deziderat de a se
lua deciziile cât mai aproape de cetățean. Acest principiu se bazează pe ideea că statul trebuie să se pună în slujba cetățeanului, adică într-un stat sau cel puțin în Uniunea Europeană, cetățeanul este cel mai important, iar autoritățile trebuie să activeze pentru ușurarea vieții acestuia. Și USL-ul, în programul său electoral și de guvernare, pe urmă aproape la fiecare discurs mai important, vorbește despre descentralizare. Se afirmă că regionalizarea are scopul de a muta anumite atribuțiuni ale statului de la nivel central la cel regional.
Dar iată că se întâmplă exact invers: se mută atribuțiuni de la nivel județean la nivel regional, chiar înainte ca poporul să-și fi spus cuvântul dacă dorește sau nu această regionalizare, prin referendumul care ar adopta revizuirea Constituției.
Prin reorganizarea activității fiscale, instituțiile județene au devenit doar filialele celor regionale. În Sfântu Gheorghe, astfel s-au desființat 75 de locuri de muncă, dar prin asta nu s-a realizat degrevarea bugetului autorității, pentru că au fost înființate 300 de locuri de muncă la Brașov, adică în municipiul care și așa are o rată a șomajului mult scăzută față de cea din zonă, punând pe drumuri în anumite situații sau în așteptare îndelungată cetățenii de la Aiud până la Toplița.
De mult s-a vehiculat ideea necesității regionalizării serviciului medical de urgență. Iată că și asta s-a rezolvat! Se pare că, de acum încolo, ambulanțele vor fi în grija și în îndrumarea unei autorități regionale. Asta probabil în scopul de a ajunge cât mai repede la cetățean. Pentru că – de ce nu? – se ajunge mai repede dacă – de la Jina, județul Sibiu, până la Sita Buzăului, județul Covasna, de la Bilbor, județul Harghita, până la Arieșeni, județul Alba – se va da un apel telefonic la o centrală din Târgu Mureș.
Permiteți-mi să-l parafrazez pe nemuritorul Caragiale: „Curată descentralizare!” Vă mulțumesc.
## Domnule deputat,
Vă mulțumim și noi pentru declarația prezentată. Îl invit la microfon pe domnul Mircea Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Dragi colegi,
Declarație privind reducerea TVA-ului la pâine. Stimați colegi,
Scăderea TVA-ului la pâine începând cu data de 1 septembrie reprezintă o dovadă clară a faptului că Guvernul USL se ține de promisiuni, punând în aplicare o măsură de o importanță deosebită din punct de vedere fiscal.
Reducerea TVA-ului la pâine la 9% este vizibilă prin scăderea concretă a prețului la raft, fiind, în același timp, o măsură de la care se așteaptă și reducerea evaziunii fiscale din domeniul panificației. Luarea acestei decizii a avut la bază o serie îndelungată de dezbateri cu reprezentanții Fondului Monetar, dar am convingerea că micșorarea taxei pe valoarea adăugată la pâine reprezintă doar un prim pas pentru extinderea măsurii și la alte produse de bază. Cu siguranță, acest lucru este direct influențat de rezultatele care se vor înregistra din punct de vedere fiscal ca urmare a reducerii TVA la pâine, dar trebuie să facem un prim pas cu încredere într-un viitor mai bun.
Totodată, țin să subliniez că preocuparea mea față de reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază este un demers vechi și că interesul meu pentru această chestiune este unul permanent. Astfel, în anul 2010, împreună cu 56 de parlamentari, am inițiat Propunerea legislativă privind modificarea părții introductive a alin. (2[1] ) al art. 140 din Legea nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, care prevedea reducerea la 5% a TVA pentru produsele din coșul zilnic, lege respinsă însă de președintele Traian Băsescu.
În fond, nu este o noutate pentru nimeni că m-am numărat și continui să fiu unul dintre susținătorii activi ai reducerii TVA-ului la pâine, și nu numai. În acest sens, în sesiunea parlamentară anterioară, m-am adresat ministrului finanțelor publice și ministrului agriculturii tocmai pentru a vedea cu exactitate care sunt previziunile cu privire la reducerea evaziunii fiscale, la evoluția prețului pâinii și la efectele acestei măsuri asupra sectorului panificației și agriculturii românești.
Nu în ultimul rând, țin să subliniez că introducerea TVA diferențiat la pâine, indexarea pensiilor, creșterea salariului minim, returnarea CASS încasat ilegal de la pensii sau reîntregirea salariilor bugetarilor reprezintă tot atâtea exemple concrete ale faptului că Guvernul USL face toate eforturile pentru a îndrepta greșelile guvernării portocalii și pentru a restabili dreptatea socială.
Domnule deputat, vă mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Blăjuț Viorel, din partea Grupului parlamentar fără apartenență politică.
Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi are un titlu care sună așa: „Memorialul Sighetu Marmației, loc de reculegere și de redeșteptare a conștiinței naționale”.
În zilele de 12–13 iulie 2013 s-a sărbătorit la Sighetu Marmației jubileul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înființare. Manifestarea a fost organizată de Fundația Academia Civică, Fundația Konrad Adenauer, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Institutul Polonez și Ambasada Republicii Cehe din România. Au participat reprezentanți din: Franța, Germania, Anglia, Cehia, SUA, Republica Moldova, Polonia și România.
Participarea la acest eveniment, vizitarea muzeului arată câtă suferință, chin și durere s-au putut strânge între zidurile acestei închisori. Este greu să accepți că cele văzute și relatate sunt adevăruri trăite de români: politicieni, oameni de cultură, medici, profesori, preoți, elevi, studenți, țărani. Practic, aici a fost omorâtă la propriu elita neamului românesc.
Desfășurarea acestei manifestări a scos în evidență câteva fapte care trebuie aduse la cunoștința opiniei publice și a clasei politice de azi. De remarcat, numărul mare de oameni în vârstă care, deși aveau probleme de sănătate evidente, au ținut să participe la această manifestare. Erau foști deținuți politici care au fost întemnițați aici în tinerețe. De remarcat, apoi, numărul mare de tineri care au venit aici pentru a participa la eveniment. Lipsea aproape în totalitate generația de mijloc care astăzi este segmentul activ al societății. Clasa politică românească nu a fost nici ea prezentă la această manifestare. Faptul că printre organizatori nu s-au aflat instituții ale statului român, și mă refer la Ministerul Culturii, Consiliul Județean Maramureș, consider că este un lucru nefiresc la cei 23 de ani de la revoluție. Televiziunea și Radioul public nu au fost prezente la fața locului și nici nu au relatat despre eveniment și importanța lui pe posturile naționale.
Aici, la Sighetu Marmației, s-a născut primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Noi, prin președintele Traian Băsescu, am condamnat comunismul și am înființat o comisie pentru a găsi dovezile pentru această condamnare. Nu am mers mai departe, deși dovezi sunt la acest memorial nenumărate.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Blăjuț Viorel, din partea Grupului parlamentar fără apartenență, și o rog pe doamna deputat Natalia Intotero să se pregătească. Domnule coleg, aveți cuvântul.
Bună dimineața, domnule președinte!
Titlul declarației politice este „Ordonanța Guvernului nr. 7/2009, anulată de Guvernul Ponta”.
Deși producția agricolă din acest an a fost destul de bună, fermierii români nu au reușit să se capitalizeze, așa cum era de așteptat, din cauză că prețurile la cereale au scăzut dramatic, printr-un joc stupid al samsarilor de cereale. Practic, singurii beneficiari ai recoltei bogate au fost aceștia.
Producătorii agricoli, în special cei mici care nu dețin resurse de stocare și nici financiare, au fost nevoiți să vândă cerealele la prețuri mici, pentru a-și putea înființa noile culturi (de exemplu: prețul de vânzare mediu la grâu a fost de 0,6 lei/kg). Până la anularea OG nr. 7/2009, prin Decizia nr. 2/77394 din 10.04.2013 a Comisiei pentru acordarea licențelor de depozit pentru semințele de consum, producătorii agricoli aveau un instrument de protecție – schema de garantare pentru certificatele de depozit prin Fondul de Garantare a Creditului Rural – care le asigura finanțarea lucrărilor agricole pentru un nou ciclu. Producătorii agricoli reușeau astfel să primească de la bănci credite, garantând cu aceste certificate de depozit, obținute prin depunerea producției în silozuri autorizate până când prețul la cereale creștea la valoarea lor reală.
Rezultatul era unul firesc, și anume capitalizarea societăților care activează în agricultură. Deranjant este că, după anularea schemei de garantare pentru certificatele de depozit, Ministerul Agriculturii nu a venit cu niciun proiect în loc, iar simpla motivație că această schemă de garantare a fost ineficientă (prea puțini operatori din agricultură au beneficiat de această schemă) este cel puțin hilară.
Iată rezultatele acestei protecții: au fost emise 1.187 de certificate de depozit, care înseamnă că 1,644 de milioane de tone de cereale nu au mai fost vândute la prețuri mici, direct din tarla. Valoarea acestor cereale este de circa 1.408 milioane lei. Ce-i drept, pe perioada de derulare a acestei scheme de garantare a certificatelor de depozit, cantitatea de cereale produsă a fost de 73 de milioane de tone, cei care au apelat la aceste servicii fiind de sub 2,5%. Totuși, trebuie ținut cont că cei care accesau această schemă erau micii producători (cei care nu aveau capacități de stocare) care, astfel, plecau la drum cu aceleași șanse cu marii producători agricoli. Ponderea micilor producători raportată la suprafețele cultivate este destul de mică, ceea ce ne face să credem că peste 25% din operatorii mici din agricultură apelau la aceste instrumente.
Mulțumesc, domnule deputat.
O rog acum pe doamna deputat Natalia Intotero, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să-și prezinte declarația. Și-l rog pe domnul deputat Constantin Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să se pregătească.
Stimată colegă, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarație politică intitulată „Accidentul din Ungaria – solidaritatea umană rămâne singura soluție în fața tragediei”.
Învățăm zi de zi din situațiile în care ne pune viața. Dintre toate încercările însă cele mai grele sunt tragediile. Și ultimele luni au fost pline de tragedii pentru România. După accidentul rutier din Muntenegru, alte destine s-au frânt fulgerător, săptămâna trecută, pe o autostradă în Ungaria, iar spaima și suferința au pecetluit și de această dată viețile celor care au supraviețuit.
În astfel de momente nu este ușor să fii eficient, rămânând calculat și rece. Durerea celor aflați în mijlocul nenorocirii este copleșitoare.
Încercând să depășească emoțiile momentului, Guvernul român, autoritățile române s-au mobilizat exemplar și au reacționat cu mare promptitudine, pentru a prelua coordonarea activităților de salvare și pentru a-și sincroniza acțiunile cu cele ale autorităților centrale și locale ungare. Guvernul a alocat, de asemenea, toată logistica necesară pentru transportul victimelor și răniților înapoi în țară.
Adresez și pe această cale, încă o dată, mulțumiri atât Guvernului român, cât și autorităților ungare pentru modul ireproșabil în care au venit în sprijinul victimelor. A fost încă o dovadă a ceea ce înseamnă solidaritatea umană și a ceea ce înseamnă să prețuiești și să respecți viața.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei care nu mai sunt, să-i vindece pe cei încă răniți, să-i mângâie pe cei îndurerați, căci nimic nu mai e la fel după o astfel de încercare!
Vă mulțumesc.
Doamna deputat, vă mulțumim și noi.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți cei care au murit!
Îl rog acum pe domnul deputat Constantin Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să se deplaseze la microfonul Camerei, pentru a-și susține declarația, și pe domnul deputat Virgil Guran să se pregătească pentru a urma la același microfon.
Aveți cuvântul, stimate coleg.
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația de astăzi se intitulează „De ce atâta nepăsare?”.
În anii Revoluției române, la care am participat activ fără a emite pretenții pentru certificat de revoluționar sau alte favoruri, eram ferm convins de aportul extraordinar al cetățeanului român de etnie maghiară László Tőkés la aprinderea scânteii evenimentelor care aveau să consfințească trecerea României de la un regim dictatorial la un regim democratic, în care libertățile fundamentale ale omului începeau a fi conturate și concretizate prin libertatea de exprimare, dreptul la libera circulație, libertatea de asociere, libertatea de manifestație, libertatea de a face grevă etc. Chiar devenise un simbol al curajului împotriva dictaturii.
Personajul mai sus amintit, adică László Tőkés, a fost cooptat în CFSN, a fost tratat cu toate onorurile, era invitat de onoare la mai toate manifestările ce marcau Revoluția română, ce mai încolo și încoace... era pe val.
Imediat, au urmat evenimentele din 30 martie de la Târgu Mureș, soldate cu o victimă și mai mulți răniți într-o confruntare înverșunată între români și etnici maghiari. Gurile rele ale vremii au sugerat implicarea directă a pastorului László Tőkés în organizarea manifestațiilor și menținerea atmosferei de încordare și învrăjbire între majoritatea românească și etnicii maghiari din Transilvania.
Mai târziu a încercat să se impună și să impună o atitudine clar antiromânească în UDMR, dar nu a reușit, deoarece Markó Béla a fost mai iute de picior și i-a luat fața politică definitiv pentru accesul la vârf.
Treptat, treptat, discursul public al domnului László Tőkés s-a radicalizat și, în ultimii ani, de la autonomia culturală a trecut la revendicarea autonomiei teritoriale, invocând așa-zisul Ținut Secuiesc; se agită, se organizează, emite puncte de vedere înveninate, instigă la nesupunere civică, iar Guvernul PDL al României și președintele au tăcut. Colac peste pupăză, cu sprijinul PDL și al Președinției României, ajunge europarlamentar, dar nu renunță la a înjura în continuare România în toate ocaziile ivite, adică țara care i-a oferit această demnitate europeană.
## Domnule deputat,
Vă mulțumim și noi pentru declarația prezentată.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și o rog să se pregătească pe doamna deputat Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Aveți cuvântul, distinse coleg.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică se intitulează „Despre reformă”.
De 23 de ani suntem într-o reformă continuă în România. Și în momentul de față se încearcă același lucru. Și, cum este logic, se pornește de la reforma administrativă, de la reforma socială, de la reforma constituțională. În momentul de față se discută despre modificarea Constituției, este un lucru logic. În momentul de față se discută despre regionalizare, este un lucru logic. Dar toate acestea n-o să aibă niciun efect dacă nu se trece și la adevărata reformă economică.
Noi atragem atenția colegilor noștri din Guvern că acest lucru trebuie să înceapă preponderent, să vedem cu ce legi putem să sprijinim această reformă economică și cum se va aplica această reformă de către Guvern. Acest lucru trebuie să înceapă urgent și să nu fie confundată reforma economică cu acea reformă fiscală, de fapt reforma care se limitează de atâția ani și care, de fapt, limitează dezvoltarea economică. A crește fiscalitatea sau a scădea fiscalitatea uneori este doar un instrument. De fapt, o reformă economică reprezintă ceva mai amplu, ceva care trebuie să aibă o strategie, o direcție și o gândire de dezvoltare pentru viitor.
Cred că trebuie să ne aplecăm asupra acestei probleme și cred că trebuie să începem cu adevărat reforma care trenează de 23 de ani.
Mulțumesc.
Deputat de Prahova, Guran Virgil.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Îngăduiți-mi acum s-o invit la microfon pe doamna deputat Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și să-mi îngăduiți și mie pe urmă să iau cuvântul, ca să echilibrăm cât de cât raportul între putere și opoziție, pentru că se pare că opoziția încă nu a realizat că a început sesiunea și nu este prezentă aici.
Doamna deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul declarației de astăzi este extinderea acordării ajutorului _de minimis_ pentru persoanele fizice autorizate, în vederea stimulării investițiilor și a creării de noi locuri de muncă în România.
Stimați colegi,
## Distinși parlamentari,
În prezent, conform Hotărârii Guvernului nr. 274/2013 care prevede instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv acordarea de ajutoare _de minimis_ , se oferă finanțare pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii, IMM-uri, care își desfășoară activitatea în mai multe domenii, cu anumite excepții, cum este sectorul agricol.
Ajutorul _de minimis_ se acordă IMM-urilor, prin alocări de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanțelor Publice, și reprezintă acțiuni generale sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanțare, în limita echivalentului în lei al valorii maxime de 200.000 euro, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi.
Consider că pentru a se stimula investițiile și pentru a se genera noi locuri de muncă, pe de o parte, și pentru a se acorda șanse egale tuturor formelor de organizații comerciale, pe de altă parte, este oportună modificarea cadrului legislativ privind acordarea ajutorului _de minimis_ , astfel încât să fie disponibil pentru a fi solicitat și de către persoanele fizice autorizate.
Din situația statistică privind numărul total de comercianți activi din punct de vedere juridic, în 2012, în România erau înregistrați peste 950 de mii de comercianți, din care peste 300 de mii în forma PFA-urilor.
Consider că este importantă extinderea acordării ajutorului _de minimis_ pentru persoanele fizice autorizate, întrucât OUG nr. 44/2008, care reglementează desfășurarea activităților economice de către PFA-uri, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, permite acestora să aibă calitatea de angajator care poate încadra terțe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.
Îngăduiți-mi acum să dau cuvântul deputatului Ioan Oltean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, pentru a-și prezenta propria declarație. Și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Aurelian Ionescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația politică pe care am pregătit-o pentru astăzi se intitulează „Conștiința despre sine a propriei persoane și drama de a nu te înțelege”.
De un an de zile asistăm la cea mai acută lipsă de responsabilitate pe care o presupune deținerea unei funcții publice a celor care vremelnic ocupă asemenea funcții. Nu există zi în care să nu asistăm la declarații contradictorii oferite de către șeful Guvernului, cel care conduce cu iresponsabilitatea, lașitatea și incompetența cu care ne-a obișnuit destinele cetățenilor români.
Orice declarație, orice măsură propusă spre binele poporului român își schimbă culoarea și sensul în funcție de momentul sau de locul în care sunt oferite. Absența de predictibilitate este cea care lipsește nu numai în mediul economic din țara noastră, ci este o caracteristică a acestei Uniuni Sociale care ne conduce pe culmile eșecului.
Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereului din perimetrul Roșia Montană, domnul premier Ponta girând, prin propria semnătură, proiectul care va fi trimis Parlamentului.
În fapt, exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, după cum ne informează domnul premier Ponta, fără să precizeze că statul va fi condiționat să îndeplinească cumulativ mai multe obligații.
Totodată, domnul Viorel Ponta uită să informeze cetățenii acestei țări despre drepturile pe care statul român, prin semnătura domnului Ponta, le acordă companiei private „Roșia Montană Gold Corporation”. Astfel, printre cele mai importante regăsim neputința cetățenilor din această zonă de a decide cu privire la soarta lor.
În fapt, pentru soarta cetățenilor acestei țări se preocupă, zi de zi, domnul premier Ponta, mai ales prin desele apariții media. Așadar, toți locuitorii Roșiei Montane care vor refuza să-și vândă proprietățile vor fi dați afară de pe pământurile lor, care vor deveni, după plata unei compensații aflate propriu-zis la bunul-plac al companiei, în concesiune spre exploatare unei alte entități private, Gold Corporation.
Dați-mi voie să ofer acum cuvântul domnului deputat Aurelian Ionescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, și să îl rog pe domnul deputat Cătălin Drăgușanu, din partea aceluiași grup parlamentar, să-și pregătească următoarea intervenție.
Domnule coleg, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi prezenți,
Declarația mea politică este despre Roșia Montană, titlul fiind „Roșia Montană – între mirajul economic și distrugerea unui obiectiv de patrimoniu unic în Europa”.
În aceste zile, opinia publică din România a dezvoltat subiectul Roșiei Montane într-o manieră demnă de un obiectiv central, cu implicații profunde în sferele socioeconomice și de patrimoniu național. Chiar și așa, ca mecanism informațional și rețea de promovare a inițiativelor publice, demonstrăm că suntem cu un pas în spatele diferitelor organisme europene care dezbat și analizează toate aspectele relevante legate de o viitoare deschidere a exploatării minereurilor de la Roșia Montană.
În ceea ce mă privește, eu, personal, voi vota împotriva acestui proiect de lege, pe care îl consider nu doar insuficient explicat din punct de vedere al riscurilor și consecințelor care le presupune, ci mai ales confecționat pe canalele mediatice prin reflectarea unui singur așa-zis avantaj, și nici acela de netăgăduit, și anume principiul economic.
Poate cel mai deranjant detaliu în acest tablou al împărțirii responsabilității este faptul că despre Roșia Montană și despre ceea ce reprezintă ea pentru România și pentru patrimoniul mondial se știe mai mult în străinătate decât în țară. Rând pe rând, mai multe organizații care protejează patrimoniul natural și cultural la nivel european au pus Roșia Montană în capul listei de priorități pentru conservare. Ceea ce vor europenii să protejeze la noi în țară sunt cei 7 kilometri de galerii subterane care datează din timpuri dacice și romane la Roșia Montană, siturile funerare romane, edificiile și drumurile proprii acestei perioade. Ele, și nu numai, fac ca peisajul minier de la Roșia Montană să pună România pe harta celor mai reprezentative vestigii de care Europa încă se poate bucura.
Aceste importante obiective de patrimoniu cultural european vor dispărea odată cu demararea la Roșia Montană a proiectului minier, distrugându-se în mod ireversibil, așa cum o și arată cele mai elaborate studii, cel mai complex și extins sistem de exploatare minieră auriferă antică existent până astăzi pe vechiul teritoriu al Imperiului Roman. Mai mult decât atât, viitorul proiect minier va afecta grav patrimoniul natural al zonei și va altera complexul monumentelor Piatra Corbului și Piatra Despicată, fiindcă acesta va trebui să lase locul construirii bazinului artificial de acumulare a reziduurilor.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit pe colegul dumneavoastră Cătălin Drăgușanu să-și prezinte declarația politică și o rog pe doamna doctor Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să se pregătească pentru a urma la microfonul Camerei Deputaților.
Stimate coleg, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația politică este intitulată „Febra aurului”.
La 15 ani de la începerea explorărilor aurifere în Roșia Montană, astăzi ne aflăm într-o nouă fază a acestui proiect, și anume demararea exploatării.
Guvernul a aprobat proiectul de lege ale cărui principale măsuri sunt:
– participația indirectă a statului român urmează să ajungă la 25%;
– redevența minieră aplicabilă proiectului minier va crește de la 4% la 6%.
La Roșia Montană se face minerit de peste 2.000 de ani. Au exploatat resursele existente toți strămoșii noștri și este normal să o facem și noi, mai ales într-o perioadă economică nu tocmai fericită.
Înțeleg rațiunile economice, dar nu înțeleg determinarea de a ieși în pierdere când ești proprietarul celui mai mare zăcământ de aur din Europa! Adică statul român nu este nici măcar partener egal cu firma canadiană? De ce nu putem negocia o situație _win-win_ ? De ce nu 50%–50%, noi cu aurul, ei cu tehnologia, dacă tot dorim să punem în aplicare acest proiect?
Din măsurile proiectului de lege aprobat de Guvern reiese ceva de genul: dați-ne resursele voastre și vă lăsăm să munciți pentru noi!
Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață din Europa prin cianurare și va cuprinde patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, precum și un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de circa 400 de hectare.
De altfel, din punct de vedere tehnologic, nici nu putem vorbi de un proiect minier, ci, mai degrabă, asistăm la un proiect industrial – apropiat industriei materialelor de construcții –, întrucât operația de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice de către mineri, ci direct, la suprafață, prin dislocarea muntelui, urmată de transportul și concasarea minereului aurifer și separarea aurului prin cianurare în recipiente speciale.
Prin acceptarea unui astfel de parteneriat, România nu face altceva decât să-și arate neputința de a-și gestiona propriile resurse și de a deveni independentă cu adevărat. România ar putea pune la punct un program de tehnologizare și de exploatare pe cont propriu a acestor resurse. Ce-i drept, necesită un pic de timp și fonduri. De asemenea, s-ar putea apela la metodele tradiționale de minerit, asta asigurând locuri de muncă pentru o perioadă mai mare de timp, iar efectele dăunătoare ar fi mai mici, dar cred că cineva se grăbește, de aceea se apelează la metode rapide: decopertare și cianurare.
Domnule deputat,
Mulțumim și noi pentru declarația prezentată.
O invit la microfon pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și o rog pe doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului Partidului Național Liberal, să se pregătească.
Stimată colegă, aveți cuvântul.
Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația politică se numește „Pledoarie pentru modificarea legislației din domeniul psihiatriei”. Stimate domnule președinte,
Stimați colegi,
Această declarație politică pornește de la un eveniment nefericit care a avut loc în Iași, în perioada vacanței noastre parlamentare, când un pacient cu schizofrenie a încercat să detoneze o bombă într-un amfiteatru al unei universități.
Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu puține luni la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași readuce în atenția noastră faptul că sistemul de sănătate mintală din România se confruntă cu probleme serioase.
Bărbatul care a detonat un material explozibil în amfiteatrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași are nouă internări la Spitalul de Psihiatrie „Socola”. Acest tip de pacienți pot face gesturi cu repercusiuni extrem de grave în societate, reprezentând un adevărat pericol social câtă vreme ei umblă nestingheriți printre noi.
Realitatea ne relevă tot mai multe cazuri în care bolnavi cu probleme psihice grave intră în conflict cu normele de conviețuire socială, punând în pericol integritatea noastră, a tuturor.
Problema fundamentală a sistemului de sănătate mintală din România constă în incapacitatea serviciilor medicale de psihiatrie de a monitoriza într-un mod unitar acești bolnavi. Traseul bolnavului cu afecțiuni psihiatrice îi permite acestuia ca, după momentul diagnosticării, să revină în societate, fără a mai fi monitorizat atent asupra modului în care acesta își respectă schema de tratament. Abia în momentul în care se instalează un nou episod al bolii, de cele mai multe ori, acesta ajunge din nou la medicul de specialitate. Însă, atunci când familia sau suportul social lipsește, nici măcar această revenire nu se mai produce, eventual, în cazul în care fapta antisocială comisă de bolnavul psihic afectează o altă persoană, iar aceasta sesizează organele abilitate, însă de multe ori prejudiciul cauzat de pacientul cu probleme psihice este ireparabil. Undeva, pe drum, între diagnosticare și o nouă revenire, bolnavul psihic se pierde, pentru că nimeni nu mai urmărește dacă pacientul urmează tratamentul sau nu.
Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.
O invit acum la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.
Aveți cuvântul, doamna deputat.
## Stimați colegi,
Sunt în fața dumneavoastră într-o perioadă de mare învolburare politică, cu lovituri sub centură, cu lovituri politice de imagine și mi-e tare teamă că în această perioadă uităm că se apropie un moment foarte, foarte important, acela al începutului anului școlar. Din punctul meu de vedere, copiii care strigă în stradă „Nu ne otrăviți viitorul!” și au dreptate – este o părere personală –, nu știu sau e normal, fiindcă sunt foarte tineri, să treacă cu vederea faptul că există metode mult mai subtile de a li se otrăvi viitorul.
Sunt în fața dumneavoastră cu un apel, stimați colegi, să trimitem copiii la școală! Să trimitem copiii la școală în acest an, pentru că avem, la momentul acesta, o rată de abandon școlar de 17,4%, în scădere față de 2010, dar mult peste media Uniunii Europene, care este 12,8%!
Rezultatele politicilor în domeniu ale Guvernului Ponta vor fi fără discuție încununate cu succese în perioada care vine, dar școala începe acum și consider că este cazul ca noi să ne punem în funcțiune credibilitatea de oameni votați în colegiile noastre, pentru a sta de vorbă cu factorii implicați. Mai toți factorii implicați îl neglijează de foarte multă vreme pe școlar, neglijează nevoia școlarului de a performa.
Trebuie să vorbim, să discutăm cu părinții care limitează perioada de școlarizare pentru că au din ce în ce mai puțină încredere în credibilitatea și în considerația socială acordate omului cu școală, și de aceasta ne facem toți vinovați. Trebuie
să ținem legătura cu corpul didactic și salut decizia ministrului Pricopie de a obliga școlile ca, începând cu anul școlar 2013–2014, să raporteze lunar prin internet absențele școlarilor.
De asemenea, neglijarea școlarului și a performanțelor lui de către familie este foarte, foarte grav. Și consider, de asemenea, că avem nevoie de variante încă neexplorate, pentru că, venind din această categorie, știu precis că investitorul român investește, stimați colegi, în această țară, nu doar bani, investește și suflet. Și știu din proprie experiență că face, are atitudini de sprijin al copiilor săraci, care provin în special din patru categorii: cei de etnie romă, cei care fac parte din familii sărace, cei din mediul rural și cei cu dizabilități.
Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.
Urmează domnul deputat Sorin Avram Iacoban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Stimate coleg, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Astăzi am să fac o declarație politică numită „Eliminarea tarifelor de roaming în Uniunea Europeană, o necesitate”.
De la 1 iulie, toți operatorii care oferă servicii de roaming în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii Europene au fost obligați să aplice noi tarife maxime pentru serviciile oferite clienților care călătoresc într-un alt stat membru al Uniunii Europene și utilizează telefonul în sistemul roaming.
Din 2007, Uniunea Europeană a redus tarifele de retail cu 80%. Dacă în perioada 2007–2008 pentru un apel efectuat în roaming clienții plăteau 0,49 euro pe minut, între 2008 și 2009 tariful pentru același serviciu era de 0,46 euro pe minut. Între 2009 și 2010 tariful a scăzut la 0,43 euro pe minut, iar în 2010–2011 tariful a ajuns la 0,39 euro. În prezent, pentru același serviciu se aplică un cost de 0,24 euro pe minut fără TVA.
Dacă între 2010 și 2011 abonații plăteau 0,15 euro pe minut, acum, același serviciu îi costă pe abonați 0,07 euro pe minut.
Noile tarife sunt conforme cu prevederile Regulamentului UE nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii Europene.
Iată, deci, necesitatea eliminării roamingului în Uniunea Europeană!
Recent, Comisia Europeană a votat pentru eliminarea tarifelor de roaming pentru apeluri telefonice, mesaje și internet în Uniunea Europeană. În cazul în care propunerea Comisiei va fi acceptată de către Parlamentul European, se vor crea utilizatorilor condiții de a vorbi cu aceleași tarife ca în țara lor. Ideea din spatele propunerii este de a încuraja consolidarea operatorilor de telefonie mobilă din Europa, cu scopul de a atrage noi investiții.
Alături de comisarul european pentru agendă digitală Neelie Kroes, susțin ideea eliminării tarifului de roaming în Uniunea Europeană, ținând cont de faptul că sunt și secretarul Comisiei pentru tehnologia informației și comunicații din Parlamentul României.
Odată eliminate tarifele de roaming, piața unică va permite operatorilor străini să concureze pentru clienții din alte țări, ceea ce ar putea duce la crearea de alianțe și fuziuni similare cu cele din industria aeronautică.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Domnule deputat Iacoban, vă mulțumesc și eu.
Înțeleg că nu mai avem colegi înscriși pentru a-și prezenta declarațiile politice. Am epuizat lista prezentată de către Secretariatul Camerei Deputaților.
Dați-mi voie să-i nominalizez pe cei care au apreciat că astăzi își depun în scris declarațiile politice:
– din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, următorii deputați: Itu Cornel, Ioan Stan, Andrei Dolineaschi, Vlad Alexandru Cosma, Cătălina Ștefănescu, Gheorghe Ciobanu, Scarlat Iriza, Ionuț Vulpescu, Iuliu Nosa, Marian Enache, Ovidiu Cristian Iane, Neculai Rățoi, Aurelia Cristea, Octavian Petric, Violeta Tudorie, Dorel Covaci și Florin Iordache;
– din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnii deputați: Radu Zlati, Florin Ciurariu și Thuma Hubert;
– din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal: Cezar Preda, Ioan Balan, Florin Secară și Claudia Boghicevici;
– din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Ion Diniță;
– din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu: Miron Smarandache, Daniel Oajdea și Ioana Dumitru;
– din partea Grupului parlamentar fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Ovidiu Ioan Dumitru.
În total, 14 parlamentari și-au prezentat astăzi declarațiile de la microfonul Camerei. Din acești 14, 5 reprezintă puterea
și 9 opoziția, iar la Secretariatul Camerei și-au depus declarațiile politice 29 de deputați, dintre care 8 ai opoziției și 21 de reprezentanți ai puterii.
- Stimați colegi,
Cu acestea, declar închisă ședința consacrată astăzi declarațiilor politice.
Ne revedem la ora 10.00, atunci când va fi deschisă ședința consacrată dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.
- Doamne-ajută și să auzim numai de bine! O zi bună tuturor!
## „ASF”
A se face că face pentru ca lumea să nu vadă că nu face e actuala politică guvernamentală. După ce a plâns ani de zile pe umărul cetățeanului năpăstuit, Guvernul a decis măsuri reparatorii.
Poate că o să vă mire, dar nu au creat, așa cum au promis, un milion de locuri de muncă și nici nu au redus taxele și impozitele. Guvernul a decis să acorde măsuri reparatorii poporului prin reprezentanți, mai precis prin salariile compensatorii achitate foștilor conducători ai autorităților comasate în ASF.
După ce au primit ani de zile salarii de sute de mii de euro și li s-a găsit și un nou loc călduț de tăiat frunza la câini, USL dă până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA.
Vă las să meditați la „dreptatea până la capăt” marca USL – cei 800.000 de euro acordați cu generozitate pentru vacanța unui singur pseudisponibilizat rezolvau timp de o lună plata la timp a salariilor a 3.200 de rezidenți.
Am propus impozitarea cu 99% a acestor salarii, dar mâna lungă a USL preferă buzunarele rezidenților și le evită pe cele susținute politic.
## „Antitetanos de Vaslui”
Ministerul Sănătății a transformat vaccinarea antitetanică a românilor într-o telenovelă.
La jumătatea lunii mai, Ministerul Sănătății ne informa că 24.000 de doze de vaccin antitetanos dintre cele 30.000 aflate în momentul respectiv în stocul Unifarm au fost transmise către unitățile sanitare și direcțiile de sănătate publică în funcție de necesarul acestora.
Ministerul Sănătății ne asigura și își asigura liniștea precizând că nu există premisele unei crize de vaccin antitetanos, întrucât spitalele pot face comenzi la Unifarm, care deținea numărul necesar de doze.
Se pare că spitalele din țară nu au știut de prețioasele indicații ministeriale.
Criza vaccinului antitetanic s-a acutizat la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. De două săptămâni, unitatea medicală nu mai dispune de nicio doză de produs, iar plăgile pacienților sunt tratate cu penicilină.
În fiecare lună, în Spitalul Județean de Urgență Vaslui se administrează cel puțin 400 de doze de antitetanos, însă, în urmă cu câteva zile, Ministerul Sănătății a transmis o adresă prin care spune pacienților și medicilor să mai aștepte importul a 16.000 de doze de vaccin. Neadministrarea vaccinului antitetanos în cazuri care reprezintă urgențe medicale favorizează infecția care poate duce chiar la deces.
„Statul, dator vândut la Roșia Montană”
Tele-premierul Victor Ponta are, în ceea ce privește proiectul minier de la Roșia Montană, o strategie deliberată. În afară de minciuna evidentă, el mimează acum respectul pentru separația puterilor în stat. Ca și în urmă cu un an, în timpul tentativei de lovitură de stat mascată într-un referendum, Victor Ponta vine cu aceeași poveste: „Eu, ca prim-ministru, nu decid, decide Parlamentul.” Asta este povestea cu care prinde musculițe în plasă, o minciună grosolană atâta vreme cât Guvernul, adică Victor Ponta, emite, conform prevederilor legii, aviz pozitiv pentru exploatarea de la Roșia Montană. Asta înseamnă că el, Guvernul Ponta, și el, șeful Guvernului Ponta, este de acord. Se joacă de-a deputatul indignat care votează negativ, deși el deja a semnat pentru exploatare. Dacă nu mima respectul față de separația puterilor în stat, își asuma responsabilitatea și înfrunta în Parlament riscul unei moțiuni de cenzură. Și care, mă rog, era riscul, atâta vreme cât în Parlament are o majoritate zdrobitoare de 70%?
În plus, sunt curios cum se va vota în Parlament – la vedere sau la secret cu bile, în așa fel încât toți cei de la USL să se spele pe mâini. Inclusiv Victor Ponta. Iar pentru a edifica pe toată lumea de când datează acest proiect, 1995, și minciuna din care s-a născut, în proiectul contractului de societate care a dus la înființarea firmei mixte – n.a. – Euro Gold Resources, care, în prezent, se numește Roșia Montană Gold Corporation, ce încearcă acum să exploateze aurul de la Roșia, este menționat că firma Gabriel Resources, partenerul străin de la Roșia, a câștigat licitația având ca obiect procesarea iazurilor aurifere, pe data de 4 septembrie 1995, adică cu o zi înainte să fie făcut anunțul din „Adevărul”: „Publicăm mai multe contracte de împrumut care arată cum statul, după ce a cedat gratis și fără licitație licența către compania Gabriel Resources, a ajuns să fie dator cu aproape 40 de milioane de dolari către aceeași companie. Contractele de împrumut pentru finanțarea afacerii demonstrează cum statul nu poate încasa niciun dolar din dividende până la momentul la care Roșia Montană Gold Corporation nu va returna împrumuturi de sute de milioane de dolari către acționarii săi privați” – http://www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentialeale-afacerii-rosia-montana/
„Creșterea natalității, esențială pentru viitorul României” Astăzi vreau să supun atenției dumneavoastră o problemă de interes național care, deși foarte gravă, este prea puțin cunoscută sau luată în serios: scăderea demografică din România și previziunile sumbre legate de aceasta până la finalul acestui secol.
Pentru a înțelege dimensiunea dezastrului pentru evitarea căruia trebuie să începem acum să acționăm, vă ofer o selecție de date publicate de reputatul profesor Vasile Ghețău în studiile sale referitoare la datele ultimului recensământ, cel din 2011.
În 2011, potrivit recensământului, populația stabilă a României număra 19,04 milioane de cetățeni, număr pe care populația noastră l-a atins prima dată în 1965, pe fondul unui spor natural de 115.000 persoane. În 2011 am avut spor natural negativ de 55.000 de persoane; 12 județe din România și-au pierdut un sfert din populație în ultimii 20 de ani. Pe acest fond, mai adăugați și faptul că între 1994 și 2011 rata fertilității la românce a fost de 1,3-1,4 copii, în timp ce pentru simpla înlocuire a generațiilor este nevoie de o rată de 2,1 copii.
La actuala rată a fertilității, fără vreo intervenție sau vreo politică publică privind demografia, avem în față un dezastru pe care îl vom lăsa pe spatele copiilor și nepoților noștri.
La finalul secolului ar urma ca România să aibă 34% din populație în vârstă de 65 de ani sau peste. Vă rog să meditați la acest procent, el este un indicator al calității vieții urmașilor dumneavoastră. Dacă nu schimbăm nimic, în anul 2100, dependența vârstnicilor va fi de 66 la 100 de adulți, față de 26 la 100 de adulți, cum este acum. Este vorba de lumea în care vor trăi cei în care investim cel mai mult, copiii și nepoții noștri, și e mai adevărat ca niciodată că acum avem puterea să le schimbăm viitorul în bine sau în rău.
Aceasta nu este o problemă care se rezolvă peste noapte, printr-o ordonanță sau o lege, este nevoie de mult mai mult pentru ca familiile să aibă încredere în viitor, să își dorească să se bucure de cât mai mulți copii în liniște și prosperitate.
Profesorul Ghețău arată în studiul său că, pentru a echilibra la limită această previziune, începând din 2013 și până în 2075, am avea nevoie de o rată a fertilității de 2,1 copii. Anul 2013 e aproape trecut și fiecare an care trece ne apropie de acel viitor în care oamenii vor fi o povară pentru semenii lor.
„Premisele unei sesiuni parlamentare istorice pentru România”
Sesiunea parlamentară care tocmai a început poate reprezenta un moment de cotitură extrem de important în istoria României. Poate fi punctul de la care începem construirea unui sistem politico-administrativ mult mai flexibil și mai apropiat de cetățeni. Avem o mulțime de legi care, dacă reușim să le adoptăm în această perioadă, vor contribui direct la atingerea acestor deziderate.
În primul rând, vorbim despre revizuirea Constituției. Chiar dacă decizia politică ar urma să fie organizarea unui referendum în 2014, noi trebuie să finalizăm acest proiect de maximă importanță în această toamnă. Vorbim întâi de adoptarea Legii fundamentale revizuite și apoi de obținerea unui punct de vedere din partea Curții Constituționale a României. În funcție de observațiile CCR, dar și de raportul pe care îl așteptăm de la Comisia de la Veneția, putem să avem un proiect legislativ finalizat, pe care să-l putem trece prin Parlament fie la sfârșitul anului, fie la începutul lui 2014 sau odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale de anul viitor.
Într-o anumită măsură, contează mai puțin care este momentul de la care se va aplica noua Constituție, deși ar fi fost bine să putem face reorganizarea administrativ-teritorială din ianuarie 2014, fiind mult mai important cum arată și ce conține.
A doua prioritate este modificarea Legii nr. 315/1998 privind regiunile de dezvoltare. Trebuie să purcedem efectiv la procesul de descentralizare administrativă, și nu numai, pentru că este nevoie și de alocarea mai atentă a resursei financiare. Descentralizarea și pregătirea regiunilor o putem face chiar de acum, nu avem neapărat nevoie de o Constituție adoptată.
În plus, faptul că nu putem, constituțional, să introducem Legea reorganizării administrativ-teritoriale nu ne împiedică absolut deloc să o realizăm. Pentru asta avem nevoie de finalizarea dezbaterii publice privind necesitatea acestui proiect și stabilirea elementului cel mai important, mergem pe varianta cu 10 regiuni sau pe cea cu 8 regiuni, după care trebuie să ajungem la un acord politic în cadrul coaliției de guvernământ și să finalizăm efectiv proiectul legislativ. Finalizarea legii, chiar dacă ea nu este adoptată sau este adoptată, urmând să fie aplicată după revizuirea Constituției,
„Roșia Montană – bumerangul guvernării USL?”
Septembrie 2006, Budapesta. Pe piață apar înregistrările dintr-o ședință a Partidului Socialist Maghiar din 26 mai 2006. Premierul în exercițiu, proaspăt învingător în alegeri, recunoaște în fața conducerii partidului că, vreme de un an și jumătate, au fost nevoiți să mintă populația, pentru a avea câștiguri electorale. Imediat izbucnesc proteste în Capitală, se cere insistent demisia Guvernului, iar la alegerile locale din octombrie 2006 majoritatea socialistă suferă o înfrângere catastrofală.
Septembrie 2013, București. După ce vreme de un an și jumătate majoritatea socialistă a USL capitalizează electoral prin opoziția la proiectul exploatării la Roșia Montană, într-o ședință de guvern, la sfârșitul lunii august, toată operațiunea este pusă pe roate, Guvernul adoptând o lege specială care conferă exploatării la Roșia Montană statutul de „proiect de interes național”. Brusc, majoritatea socialistă a USL nu doar că nu mai respinge proiectul, dar își calcă în picioare angajamentele în fața românilor, luate atât în moțiunea de cenzură prin care a fost debarcat Guvernul Ungureanu, cât și în campania electorală pentru localele și parlamentarele din 2012.
De amintit doar cele 15 puncte ale premierului Ponta, unde, la punctul 8, figura faimosul angajament prin care se respingea proiectul Roșia Montană.
Ce avem de învățat din această paralelă:
– că un guvern mincinos va fi până la urmă sancționat de electorat. „Minciuna are picioare scurte” și „de ce ți-e frică nu scapi”, iată cele două vorbe populare atât de aplicabile guvernării frauduloase a USL;
– că cel care a fost promovat prin fraudă la fel va încerca să promoveze și în continuare. Or, altfel spus, „așchia nu sare departe de trunchi”. Prin urmare, Ponta va plagia modelul Năstase, fugind de răspundere și considerând că fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă. Dacă ne uităm la modelul Năstase, proverbul nu se validează. A scăpat nesancționat pentru contractele dubioase de genul Petrom, Bechtel, Rompetrol, pentru care a pasat răspunderea la Parlament, dar nu a scăpat nepedepsit pentru alte găinării din perioada de guvernare;
„Integrarea europeană a Republicii Moldova și colaborarea regională cu România în perspectiva unirii celor două state”
În urmă cu câteva zile am participat, alături de reprezentanții Consiliului Județean Prahova și membri ai Guvernului României, la festivitatea prilejuită de Ziua Națională a Republicii Moldova.
Cu această ocazie, președintele Consiliului Județean Prahova a lansat proiectul primului parc industrial din Republica Moldova. Este vorba despre un parc industrial de tip _greenfield_ , care se va întinde pe o suprafață de 40 de ha la marginea orașului Cimișlia. Valoarea investiției va fi de 70 de milioane lei, bani care se vor aloca de la Guvernul Republicii Moldova și Primăria Orașului Cimișlia, partener fiind Consiliul Județean Prahova. Acest proiect, alături de realizarea gazoductului Iași–Ungheni, va contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Problemele mari ale economiei interne ale Republicii Moldova, la care se adaugă dimensiunile geografice, economice și cele politice relativ mici, pot conduce, din păcate, pe termen lung și foarte rapid, la degradarea resurselor intelectuale și umane reprezentate de tânăra generație a țării.
În acest context, doresc să îmi exprim deschis sprijinul tezei integrării politice și economice ale celor două țări românești: România și Republic Moldova. Restabilirea parțială a avantajelor geoeconomice regionale poate fi obținută prin integrarea economică și politică a Republicii Moldova și a României. În acest sens, mai întâi, se impune consolidarea socială și politică internă a Republicii Moldova.
Integrarea în UE a Republicii Moldova cere îndeplinirea unor anumite criterii economice și financiare de admitere. Astfel, este necesară elaborarea unui concept general al managementului structural și macroeconomic în Republica Moldova, care să fie racordat la standardele legislative europene.
Consider că, în plan extern, Republica Moldova trebuie să ducă o politică dinamică de apropiere de organismele europene și euroatlantice în domeniile economic, politic, militar și cultural.
Din punctul de vedere al acțiunilor pe plan strategic, unirea Republicii Moldova cu România și integrarea în Uniunea Europeană sunt două opțiuni parțial concurente, parțial complementare. Datorită factorilor istorici și culturali incontestabili, unirea este susținută de o mică parte a populației Republicii Moldova. Cu toate acestea, 87,25% din români își doresc unirea cu Republica Moldova. Acesta este unul dintre rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în România, în vara anului trecut, de către Centrul Român pentru Studii și Strategii.
„Drama României abandonate!”
Actuala putere încearcă din răsputeri, prin fel de fel de artificii administrative, să deturneze atenția oamenilor de la incapacitatea guvernamentală a celor care ne conduc. În ciuda eforturilor lor disperate și haotice, consider că românii nu pot fi mințiți la nesfârșit. Problemele interne de corupție ale unor miniștri din Guvernul USL, poticnelile intenționate ale premierului, precum în cazul proiectului Roșia Montană, unde este pe cale să își dubleze personalitatea, votând pro ca prim-ministru și contra ca deputat, doar pentru a da bine în fața populației, creează un precedent extrem de periculos, care va afecta România pe termen lung.
De asemenea, discuțiile sterile, precum cele legate de reorganizarea administrativ-teritorială, nu fac altceva decât să amețească populația și să abată atenția opiniei publice de la adevăratele realități economico-sociale din țară: șomaj în creștere, stagnarea și chiar scăderea economică, lipsa locurilor de muncă, criza românilor care se vor întoarce din străinătate ș.a.m.d. Aceste dezbateri politice isterice și nefundamentate trebuie stopate, iar PP-DD se va opune cu toate mijloacele democratice de care dispune.
Este aberant că agenda Guvernului nu are nicio legătură cu problemele românilor și demonstrează indiferență totală față de realitățile de azi. Guvernul rămâne pasiv și iresponsabil în fața semnalelor economice îngrijorătoare. În acest context, voi solicita public Guvernului Ponta să spună românilor, oficial, ce investitori au dat semnale că vor să părăsească România, precum și ce măsuri va lua, dacă e capabil să ia vreuna, pentru a limita efectele plecării acestora.
Toată retorica Guvernului USL despre investiții este totalmente goală de conținut. În spatele ei se ascunde, în realitate, cea mai proastă perioadă din ultimii 10 ani în materie de infuzie de capital, deoarece suntem la cel mai scăzut nivel al investițiilor străine directe din 2002 încoace. Nu există nici măcar o investiție majoră care să se fi realizat în timpul guvernării USL, nu există niciun proiect de succes care să fi fost dus până la capăt. Niciun investitor străin de anvergură nu mai dorește să investească în România.
„Guvernul USL și PC se țin de cuvânt – românii consumă pâine mai ieftină!”
Din această săptămână, un deziderat concret al Partidului Conservator, respectiv reducerea TVA la pâine și produsele de panificație, a intrat în vigoare, ieftinirea acestora fiind extrem de benefică pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi a românilor, îndeosebi a pensionarilor. Potrivit ordinului comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului finanțelor publice, publicat în 28 august 2013 în Monitorul Oficial, prin pâine se înțelege produsul preparat dintr-un aluat obținut din diferite sortimente de făină, utilizate în ansamblu sau singure, cu sau fără alte ingrediente, frământat cu apă, afânat prin fermentarea drojdiei și precopt/copt, inclusiv în stare congelată, dar la care nu s-a adăugat miere, ouă, brânză sau fructe și care are un conținut de zahăr și de grăsimi în substanță uscată de maximum 5% din greutate. După ce modificările au intrat în vigoare, de la începutul acestei săptămâni, majoritatea producătorilor au anunțat ieftinirea imediată a prețului pâinii, odată cu ordinul care definește produsele cărora li se va aplica o cotă redusă de TVA de 9%.
Prin această decizie politică, Guvernul USL a dovedit că își respectă promisiunile făcute în campania electorală de anul trecut și va face dreptate milioanelor de români prejudiciați financiar și moral de către guvernele anterioare. Reamintesc că măsura scăderii TVA-ului la pâine la 9% a fost propusă încă din 2006 de către parlamentarii Partidului
Conservator, la inițiativa președintelui fondator Dan Voiculescu.
Dincolo de preconizata reducere a fenomenului evaziunii fiscale, aplicarea TVA de 9% va duce inevitabil la majorarea consistentă a puterii de cumpărare a românilor, având în vedere faptul că pâinea este un produs zilnic în coșul tuturor românilor. Mai mult, un alt efect al acestei măsuri va fi probabila diminuare a pieței negre, o mare parte din cuantumul acesteia urmând să se transforme în consum oficial fiscalizat.
Sunt convins că Parlamentul va da tot sprijinul pentru aprobarea ordonanței referitoare la reducerea TVA la pâine. De asemenea, salut, pe această cale, campaniile de informare ale firmelor serioase, oneste din domeniu, care au scăzut încă din prima zi de aplicare prețul la pâine. Am asistat, din acest punct de vedere, la un act de solidaritate cu Guvernul, cu USL, o idee menită să descurajeze de acum înainte potențialii evazioniști din domeniu, aceia care se fac că uită că sunt obligați să micșoreze prețul pâinii. Mai mult, pe această cale, fac un apel public tuturor românilor de bunăcredință să avertizeze instituțiile abilitate ale statului în legătură cu posibilele exemple de neaplicare a acestei legi, care ar dăuna tuturor consumatorilor de pâine și produse de panificație din țară.
„Realizarea cadrului legislativ pentru susținerea implementării de clustere economice în zona polilor de creștere din România”
În prezent, România se confruntă cu o concurență majoră din partea pieței europene și mondiale pentru atragerea de noi investiții. Fără implicarea autorităților locale și centrale, România are șanse minime să atragă capital extern și să își mărească capitalul autohton la adevăratul potențial de care dispune.
Într-un stat modern, cu o economie de piață funcțională, statul are obligația să asigure infrastructura și cadrele legislativ și administrativ adecvate pentru susținerea investițiilor.
În cadrul strategiilor și politicilor unui stat, strategia investițională are cel mai important loc pentru crearea de noi locuri de muncă.
Motorul economiei îl reprezintă activitatea societăților private. Prin activitatea acestora se creează locurile de muncă care alimentează bugetul de stat prin impozite și taxe aferente salariilor, impozite ale activelor care stau la baza desfășurării activităților și impozite pe activitatea economică în sine. În România, pentru a realiza o economie bazată pe competitivitate și performanță pe termen mediu și lung, este necesar ca producția să aibă la bază o industrie a serviciilor cu valoare adăugată mare foarte bine dezvoltată.
În acest sens, vă cer sprijinul pentru inițiativa legislativă pe care o voi propune în perioada următoare cu privire la realizarea cadrului legal de susținere a implementării de clustere economice în zona polilor de creștere din România.
Crearea de clustere de afaceri în zonele urbane/periurbane, definite ca poli de creștere națională, consider că reprezintă o soluție eficientă pentru dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată mare, care conduc la creșterea competitivității și performanței în industrie.
Clusterele oferă oportunitatea parteneriatelor publiceprivate de a evolua către un nivel cu totul nou. Promovarea dezvoltării de clustere economice este conformă cu principiile și cu programele Uniunii Europene, având următoarele priorități: promovarea dezvoltării parteneriatului public-privat, deja pentru companii și antreprenori; dezvoltarea nivelului de cercetare și dezvoltare tehnologică; dezvoltarea capitalului uman.
„Roșia Montană – un proiect important pentru România” În aceste zile, cel mai important subiect de interes național pare a fi proiectul minier de la Roșia Montană.
Sunt voci care spun că România are nevoie de exploatarea acestor zăcăminte, cu avantajele care rezultă din redevența mărită pentru stat și din crearea de câteva mii de locuri de muncă pentru o perioadă de timp.
Pe de altă parte, sunt cei care apără mediul și care, cu toate asigurările specialiștilor, spun că cianurile folosite în procesul de prelucrare afectează grav zona, apare poluarea solului, aerului și distrugerea siturilor arheologice.
Pentru toate aceste argumente, cred că este nevoie de crearea în Parlament a unui grup de lucru care să analizeze proiectul propus de Guvern și înaintat spre dezbatere Parlamentului și să-i invite să stea la aceeași masă și pe minerii care susțin proiectul, dar și pe opozanții acestuia. Parlamentul este locul în care, după toate discuțiile pro sau contra, trebuie luată decizia cea mai bună.
„Sfârșit de sesiune parlamentară – iunie 2013”
La final de sesiune, să facem un scurt bilanț al celor 5 luni de activitate a Parlamentului României!
În sesiunea februarie–iunie 2013 au avut loc 38 de ședințe de plen la Cameră, 37 la Senat și 12 ședințe de plen reunit.
Conform datelor Consiliului Legislativ, de la începutul acestui an, numărul legilor, ordonanțelor, hotărârilor guvernamentale etc. a ajuns la 1.965, iar Parlamentului i se atribuie circa o pătrime din numărul acestora.
În acest interval de timp s-au dezbătut și adoptat proiecte de lege cu referire la reformarea generală a administrației publice, a unor instituții și autorități publice, în particular, a sistemului judiciar, restituirea proprietăților naționalizate etc.
În paralel, s-au desfășurat activitățile Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției. Acest proiect a fost finalizat în comisie mixtă și înaintat Consiliului Legislativ și Curții Constituționale. Ulterior, va avea loc o consultare cu delegația Comisiei de la Veneția, pe marginea proiectului finalizat, și se va organiza o dezbatere publică.
Partidul din care fac parte, PSD, a folosit cel mai mult interpelarea, ca instrument de control parlamentar la adresa Guvernului – 764 de întrebări și 465 de interpelări au fost adresate de parlamentarii PSD Guvernului, în această sesiune, la nivelul ambelor Camere.
În sesiunea februarie–iunie 2013, personal, am avut 22 de luări de cuvânt în cadrul a 16 ședințe; 22 de declarații politice; 4 întrebări și interpelări adresate Guvernului și 8 propuneri legislative inițiate, care se referă la:
– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care a fost deja adoptată;
– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice – la Senat;
– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la Senat;
„Am crezut în șansa dată noii generații de oameni politici ai USL, reprezentată de domnul Victor Viorel Ponta”
Aș! M-am înșelat!
Personal, vă mărturisesc că evenimentele din ultimele zile de guvernare USL, cu domnul Victor Viorel Ponta aflat într-o mare dilemă existențială de genul sunt prim-ministru, sunt deputat sau sunt și una, și alta, dar nu știu cum și când să le combin, au confirmat temerile mele că alegerea și apoi numirea Domniei Sale pentru această înaltă demnitate în stat a fost o mare greșeală sau, mai bine spus, una dintre marile erori politice de după 1989 petrecute în România. Eroare care, din păcate, nu cred că va fi asumată de cineva.
Am crezut că privatizarea ratată a Oltchimului va fi cel puțin asumată politic, ca gest, de domnul Ponta. Aș! M-am înșelat!
Am crezut că privatizarea „aproape” ratată a CFR Marfă, cu acuzații foarte grave din partea Președintelui României, domnul Traian Băsescu, va fi, pe de o parte, explicată opiniei publice, cu argumente solide și credibile, iar, pe de altă parte, asumate cel puțin politic, ca gest, de domnul Ponta. Aș! M-am înșelat!
Am crezut că numirea, de la preluarea mandatului de prim-ministru al României, a 15 membri ai Guvernului, declarați fie incompatibili de ANI, fie condamnați de justiție, va fi măcar asumată politic, în fața opiniei publice, printr-un gest de regret al domnului Victor Viorel Ponta. Aș! M-am înșelat!
Am crezut că în cazul licitației organizate de Ministerul Finanțelor – așa-numitul ajutor _de minimis_ – domnul Victor Viorel Ponta va da public de pământ cu ministrul Daniel Chițoiu, măcar pentru prejudiciul de imagine creat Guvernului prin proasta organizare a acestei licitații, dacă nu pentru suspiciunea de fraudă și corupție care a generat sesizarea DNA. Aș! M-am înșelat!
Dar nu am crezut niciodată că deputatul Victor Ponta se va îndoi vreodată de deciziile luate de premierul Victor Ponta, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului Roșia Montană. Aș! M-am înșelat!
Iar cazul Roșia Montană este, după mine, un simplu parlamentar român, măsura supremă a duplicității, lașității și lipsei de responsabilitate manifestate de domnul Ponta într-una dintre cele mai importante funcții de demnitate publică din România, cea de prim-ministru. Aș! Ce-ar mai vrea unii să mă înșel!
„Artizanul dezbinării societății românești are un singur nume: Victor Ponta”
Proiectul Roșia Montană
Istoria acestui proiect minier, precum și pozițiile pro și contra exprimate în societatea românească de-a lungul ultimilor 10 ani sunt cunoscute. În prezent, ceea ce este neștiut de noi este conținutul actualului proiect Roșia Montană, care poartă marca Ponta. Și, de parcă nu ar fi suficient, asistăm cu mare îngrijorare la încă o dovadă de iresponsabilitate a actualului prim-ministru, care creează haos în România.
Semnează, dar nu e convins! Cât de credul poți să fii să îl crezi pe Victor Ponta când ieri, ca prim-ministru, adopta proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, iar astăzi, după câteva proteste în piață, se bătea cu pumnii în piept că deputatul Victor Ponta va vota împotriva proiectului. Pentru oricine ar crede că este vorba despre dedublare de personalitate, vă spun cinstit că nu este vorba decât despre un prim-ministru mincinos, care a început să își uite propriile minciuni și a început să se încurce în ele.
Nu poți și nu ai voie să arunci un măr otrăvit în curtea altuia fiindcă nu ești capabil să îți exerciți funcția în care ai fost învestit. Societatea românească este dezbinată zilele acestea pe tema acestui subiect și singurul vinovat este doar Victor Ponta, în calitatea sa nemeritată de prim-ministru.
Într-un stil propriu și inconfundabil, domnul Ponta nu și-a asumat nimic din ce îi poate aduce deconturi politice. Fuge ca un laș de orice responsabilitate guvernamentală. A fugit de privatizările falimentare, a fugit de creșterile de taxe și mă aștept să fugă de responsabilitate și în cazul proiectului Roșia Montană.
## Domnule Ponta,
Ați mințit încă de la începutul carierei politice pentru a câștiga notorietate și a conduce cel mai penal Guvern al României. Ați continuat să o faceți toate cele 16 luni de când sunteți prim-ministru. Acum însă, când situația vă depășește, este momentul să vă depuneți mandatul și să lăsați pe oricine altcineva să guverneze. Ați guvernat destul împotriva României și a cetățenilor români!
Declarație privind prioritățile legislative pentru noua sesiune parlamentară.
Pentru noua sesiune parlamentară mi-am stabilit prioritățile legislative și voi continua să promovez acele proiecte politice care să crească nivelul de trai al cetățenilor, să încurajeze crearea de noi locuri de muncă și să asigure accesul la serviciile de sănătate și educație publică.
De când USL este la guvernare ne-am îndeplinit promisiunile făcute cetățenilor. Am avut grijă de cei loviți de criza economică reducând șomajul și oferind ajutoare sociale celor care au cu adevărat nevoie, am scăzut TVA-ul la pâine, am dat facilități celor care angajează tineri, am sprijinit pensionarii, militarii, agricultorii, am atras investiții străine și am scos România din izolarea externă. Odată cu începerea acestei noi sesiuni, parlamentarii social-democrați vor continua să inițieze proiecte menite a îmbunătăți viața cetățenilor. Cele mai importante inițiative ale acestei toamne vor fi regionalizarea și descentralizarea, bugetul pe 2014 și susținerea marilor proiecte de infrastructură.
Voi depune în această toamnă o serie de inițiative legislative, cu scopul de a îndrepta situația persoanelor cu handicap și a persoanelor care provin din comunități sărace.
De asemenea, mi-am propus să inițiez un demers legislativ în vederea reducerii fenomenului muncii la negru. În paralel, pe tema mai sus menționată, am inițiat deja demersuri pe lângă Guvernul condus de Victor Ponta, pentru adoptarea unui memorandum. Astfel, voi iniția mai multe dezbateri de amploare pe tema combaterii fenomenului muncii la negru în sectorul lucrărilor executate în baza contractelor de achiziție publică și privind adoptarea de măsuri specifice în vederea dezvoltării comunităților sărace.
În această vacanță parlamentară am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților o inițiativă legislativă pentru modificarea art. 59 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Acest proiect vizează modificarea procedurii în cazul chemării la evaluare a persoanelor pentru care deja s-a stabilit că sunt afectați de un handicap ireversibil. Doresc să menționez că, în această vară, am avut întrevederi cu reprezentanți ai pensionarilor, ai transportatorilor, ai service-urilor auto și cu instructorii autorizați independenți. Pe baza celor solicitate de aceștia, voi lucra la noi inițiative legislative pe care le voi supune atenției dumneavoastră.
„Ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu”
Ce ne-a fost dat să vedem zilele trecute ne arată că, deși au trecut mai bine de 20 ani, practicile de dinainte de ’89, o perioadă în care cultul personalității prinsese din ce în ce mai mult contur, nu par atât de îndepărtate. Mulți dintre noi ne amintim de vizitele lui Nicolae Ceaușescu la diverse obiective din țară: deplasări anunțate cu mult fast, delegații oficiale impresionante, comunități amenajate în cel mai mic detaliu, zeci de oameni mobilizați pentru a-l primi pe „iubitul conducător” și, bineînțeles, discursurile elogioase care întregeau imaginea propagandei comuniste.
Astăzi, îl vedem pe prim-ministrul Victor Ponta în fruntea unei delegații de miniștri, plimbându-se pe dealurile comunei Rediu și pe cele din raionul Ungheni, în fața a zeci de jurnaliști și muncitori aliniați pentru a-i primi pe oficialii de la București. Cu acest prilej, am fost anunțați cu fast că s-au deschis oficial lucrările de execuție la gazoductul Iași–Ungheni, care va lega România de Republica Moldova.
Ce s-a întâmplat, de fapt? Este o întrebare la care prim-ministrul nu a dat, până în prezent, un răspuns care să mă convingă că nu au fost inaugurate niște țevi goale, apărute de pe-o zi pe alta și care, peste noapte, „au făcut pași” împreună cu muncitorii care, în urmă cu doar câteva zile, lucrau de zor pentru faimosul eveniment.
Întreaga situație pare desprinsă dintr-o operă tragicomică, în care tragicul nu este reprezentat neapărat de organizarea unui eveniment ca pe vremea comunistă, ci de faptul că România riscă să mai rateze o șansă de a fi inclusă pe harta mondială a resurselor.
Gazoductul Iași–Ungheni ar crește numărul de proiecte în care este implicată țara noastră și, mai mult decât atât,
vorbim despre gaz românesc care ar contribui la diminuarea importurilor din țara vecină.
Toate acestea se întâmplă în contextul în care România a mai ratat un proiect, proiectul Nabucco, care a însemnat pierderea unor investiții de 15 miliarde de euro, țara noastră rămânând la mâna Gazprom.
Revenind la ceea ce spuneam la început, la mentalitatea de dinainte de ’89, încă prezentă, mă întreb dacă nu cumva asta se și dorește, să rămânem cu toții dependenți de gazul rusesc.
Declarația politică se referă la rolul important pe care îl va juca gazoductul Iași–Ungheni în dezvoltarea relațiilor României cu Republica Moldova.
După două decenii irosite, conjunctura regională oferă un nou prilej istoric pentru realizarea unui parteneriat strategic, în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
România reprezintă astăzi cea de-a doua piață de desfacere, după Rusia, pentru produsele moldovenești și prima piață de desfacere din Uniunea Europeană, iar importurile moldovenești din România reprezintă 12,1% din total. Din anul 2010, România se numără printre cei mai mari investitori în Republica Moldova, cei mai importanți investitori fiind companiile ROMSTAL Trade, Rompetrol, UTI (sisteme de securitate), Petrom, Arabesque, European Drinks, Romsym Data (IT), Banca Transilvania etc.
Gazoductul Iași–Ungheni, liniile electrice de înaltă tensiune Fălciu–Gotești (100 kV) și Suceava–Bălți (400kV), extinderea stației de 400/330 kV Bălți și interconectarea Republicii Moldova prin România la rețeaua ENTSO-E (Asociația Operatorilor de Transport și de Sistem în Domeniul Energiei Electrice din Europa) vor consolida securitatea energetică a Republicii Moldova și o vor integra deplin în Comunitatea Energetică Europeană, din care face parte alături de toate statele membre ale Uniunii Europene.
Gazoductul Iași–Ungheni, prin care România va furniza gaze naturale către Republica Moldova, va fi construit de consorțiul de companii JV Habau Pipeline Systems – SRL România, Inspet – SA România și IPM-Partners – SRL România și va fi finalizat, după declarațiile prim-ministrului român Victor Ponta, până la sfârșitul acestui an.
Premierul român a mai afirmat că „România, în urma explorărilor de gaze naturale din Marea Neagră și explorării gazelor de șist, va avea o producție care să asigure toată necesitatea noastră internă. Din punctul meu de vedere, necesitatea include România și Moldova.”
Bugetul total pentru gazoductul Iași–Ungheni se ridică la 26,4 milioane de euro, din care Uniunea Europeană contribuie cu 7 milioane de euro. Gazoductul are o lungime totală de 43,2 km (din care 32,8 km se află pe teritoriul românesc) și o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi anual, reprezentând echivalentul a 15% din exporturile anuale ale României. Însuși comisarul european pentru energie Günther Oettinger, prezent la inaugurarea lucrărilor gazoductului, a apreciat că acesta va reprezenta un pilon important al securității energetice a Moldovei, furnizând acces la surse alternative de gaz, altele decât cele din Rusia, iar Republica Moldova nu va mai depinde de un singur furnizor de gaz.
„În vacanță nu se guvernează?!”
Nu mai poate nimeni contesta astăzi că, mai bine de două luni, în timpul vacanței de vară, România nu a fost guvernată decât prin cărțile poștale pe care miniștrii USL și șeful lor „prim-mincinosul României” le-au trimis de la Miami, din Antalya sau de la Cannes.
Cât de responsabil poți să te consideri când în fiecare zi oamenii își pierd locurile de muncă, iar tu, ca prim-ministru, te sui în avion cu gândul de a nu rata apusul soarelui de la Miami?
Când și-a asumat vreodată Victor Ponta responsabilitatea uneia dintre multiplele privatizări eșuate sub guvernarea sa sau și-a luat responsabilitatea demarării unor proiecte precum cel de la Roșia Montană?
Cine îl poate lua în serios pe prim-ministrul care a dus în faliment o serie de combinate și societăți cu capital de stat, iar el cântă pe la televiziuni prosperitatea în care trăiesc românii, dar ei nu știu?
Neseriozitatea, lipsa de responsabilitate și derâderea în care înțelege Victor Ponta să guverneze România nu mai sunt străine pentru niciun român.
Nu are niciun fel de respect pentru instituția CSAT-ului, căreia i-a cerut convocarea în drum spre plajele Pacificului, conștient fiind că nu va putea participa.
Nu are pic de respect față de mediul de afaceri, punându-și slugile de la finanțe să măsluiască competițiile pentru ajutoarele _de minimis_ doar către firmele de partid apropiate de Chițoiu, Șova, Dragnea, Mazăre sau Oprișan.
Nu are nici respect și nici responsabilitate față de cetățeanul român pe care îl prostește pe față că i-a ieftinit TVA-ul la pâine, însă, pe furiș, i-a crescut prețul la toate utilitățile și a majorat pentru a nu știu câta oară impozitele și taxele.
Nu are nici măcar bun-simț, mințind din zori și până în seară câte mii de locuri de muncă a creat el, în condițiile în care numărul șomerilor a ajuns la cote mai ridicate decât în plină criză economică. Nu m-ar mira să și modifice metodologia de comensurare a șomajului, așa cum făcea mentorul său Adrian Năstase cu cifrele privind creșterea economică.
Victor Ponta a făcut din minciună principala politică a Guvernului său. Programul său de guvernare, care are un singur punct, „Jos Băsescu!”, ne-a demonstrat că nu creează nici locuri de muncă, nu aduce nici o absorbție mai bună a fondurilor europene, nu îndeamnă nici investițiile străine să
Declarație politică referitoare la Propunerea legislativă privind aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.
România dispune de o bogăție naturală inestimabilă, prin zăcăminte bogate de petrol, gaze naturale, minereuri de aur, argint, platină, uraniu, dar și alte resurse necesare dezvoltării economice.
Aceste bogății nu ne aparțin numai nouă, ci și generațiilor viitoare, astfel că satisfacerea nevoilor prezentului trebuie realizată fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi, așa cum se arată chiar la nivel mondial în raportul Brundtland.
Exploatarea acestora trebuie făcută într-un mod cât mai responsabil, respectând principiile dezvoltării durabile, în care formele și metodele de dezvoltare socioeconomică vor avea ca fundament asigurarea echilibrului între sistemele socioeconomice și potențialul natural.
Proiectul de lege privind aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auroargentifere din perimetrul Roșia Montană, stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România este unul controversat, din cauza impactului pe care îl va avea proiectul pe plan economic, social, dar și în ceea ce privește protecția și conservarea mediului.
Consider că, în momentul de față, beneficiile pe care le are statul român de pe urma exploatării nu sunt suficiente, raportat la valoarea resurselor care sunt valorificate. În acest sens, amintesc una dintre declarațiile doamnei europarlamentar Daciana Sârbu, soția domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României: „Putem compara Roșia Montană cu o casă închiriată: vom primi o chirie infimă, dar chiriașii vor pleca la final cu tot cu mobila, cu parchetul, cu comoara din casă și ne vor lăsa în urmă o bombă.”
Angajamentele asumate de Roșia Montană Gold Corporation sunt promițătoare, conservarea, amenajarea și revitalizarea patrimoniului cultural, asigurarea protecției mediului și eliminarea poluării istorice, contribuția la dezvoltarea economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană constituind atribute ale responsabilității sociale. Cu toate acestea, se impune o analiză obiectivă a beneficiilor pe care statul român le poate obține pe termen mediu și lung.
„USL ucide încet și sigur economia”
La aproape un an și jumătate de când Uniunea Socialistă a preluat guvernarea în România, singurele acțiuni și măsuri implementate de aceasta s-au rezumat la sufocarea economiei și distrugerea puterii de cumpărare a populației. Taxe mai multe și impozite mai mari, aceasta este fraza care caracterizează cel mai bine contraperformanța incontestabilă a USL la guvernare.
Cui folosește faptul că USL are astăzi cel mai stufos, cel mai greoi, cel mai scump și cel mai puțin eficient Guvern din Uniunea Europeană? Niciunui român, cu siguranță! Mai mult, chiar dacă numărul de miniștri este la competiție cu cel de parlamentari, singurul care decide la transporturi, la finanțe, la mediu, la turism, la fonduri europene, la educație, la justiție este Victor Ponta. El este ministrul omnipotent, care se pricepe la toate și de fapt la nimic.
Cui a folosit lupta politică absurdă, de veritabilă inspirație stalinistă, pe care USL a dus-o în vara lui 2012 și din care încă se mai hrănește? Niciunui român, cu siguranță! Mii de investitori străini au fugit care cum au putut din România, iar cei care se gândeau să vină și să dezvolte sectorul privat din România și să creeze locuri de muncă au abandonat acest gând.
Dacă în 2012 USL a speriat investitorii și a umilit mediul de afaceri printr-un comportament politic invidiat și de Kim Jong-un, în 2013, USL se ghidează după o nouă optică – ucidem economia cu taxe și impozite. Este și normal, pentru că banii din bugetul public nu sunt suficienți pentru clienții politici înfometați.
Manipulările mediatice grosolane pe care Victor Ponta le promovează din zori și până-n seară nu pot să ascundă realitățile economice din România. Chiar dacă Victor Ponta hrănește cu mulți bani publici televiziunile de partid, nu poate ascunde faptul că în fiecare zi tot mai mulți români intră în rândul șomerilor.
Victor Ponta nu poate să mai mintă la infinit că a creat vreun loc de muncă atâta vreme cât toți banii publici se duc doar la firmele de partid. Și contractele publice, dar și schemele de ajutor de stat trec mai întâi pe la sediul USL, unde se decide cine câștigă și cine pierde. Chiar săptămâna trecută, USL a batjocorit IMM-urile, punându-le la dispoziție mai puțin de 6 minute pentru schemele _de minimis_ .
„Roșia Montană devine cel mai grav abuz făcut de autoritățile române, atât față de propriii cetățeni, cât și față de normele de mediu”
Vreau, în primul rând, să vă urez bun venit înapoi în Parlament și să aveți o sesiune parlamentară spornică!
Îmi pare rău totuși că nu pot face acest lucru cu zâmbetul pe buze, pentru că subiectul pe care astăzi îl aduc în fața dumneavoastră stârnește cu totul alte sentimente.
Sunt convinsă de faptul că, în 13 ani de când este deschis subiectul Roșia Montană, tranșeele s-au săpat adânc între cei care susțin cu pasiune menținerea intactă a patrimoniului natural și cultural din Apuseni și cei care susțin cu o oarecare doză de cinism exploatarea auriferă de către RMGC.
Eu una aștept cu maxim interes dezbaterile din comisiile și din plenul Camerei Deputaților pe marginea oportunității începerii lucrărilor de exploatare în zonă. Nu mă declar o susținătoare înfocată a exploatării, oricare ar fi avantajele economice, atâta timp cât costurile de reecologizare a zonei vor depăși cu mult câștigurile imediate pe care statul român le va avea din această afacere.
Vorbim despre o afacere și vorbim despre o companie care caută cu orice preț obținerea profitului. Cred cu maximă convingere în faptul că este de datoria noastră să ne apărăm interesele, fie că vorbim despre protejarea siturilor culturale de la Roșia, fie că vorbim despre prevenirea intoxicării zonei cu cianuri.
Ceea ce este foarte important însă este rolul pe care Guvernul a ales să și-l asume în această situație. Este foarte grav că o decizie de o asemenea importanță este tratată fără responsabilitate de principalii factori de decizie. Mă refer, evident, la prim-ministru și la ministrul mediului Rovana Plumb.
Din ce informații am la acest moment, semnătura ministrului mediului lipsește de pe documentul care ne va parveni în scurt timp în Parlament. Eu sper totuși că mă înșel, dar, dacă este adevărat, consider impropriu ca un secretar de stat să se pronunțe când superiorul ierarhic este disponibil să facă acest lucru.
În cel de-al doilea rând, mă declar foarte surprinsă de faptul că prim-ministrul României are un comportament dual în ceea ce privește Roșia Montană. Vă aduc aminte, dacă mai este rost, de faptul că are calitatea de președinte PSD, principalul partid de guvernământ. Un vot, în calitatea sa de deputat, împotriva acestui proiect ar echivala cu un semnal puternic pentru tot activul de partid din care faceți parte și dumneavoastră, stimați colegi social-democrați. Este de-a dreptul curios cum poți în politică să votezi împotriva șefului tău de partid, iar șeful tău de partid să voteze împotriva propriului proiect.
„Solidaritatea națională trebuie să fie prioritară”
Consecințele nefaste ale crizei mondiale sunt acum cunoscute în întreaga lume. La fel de cunoscute sunt și cauzele. Incerte rămân însă soluțiile ei și scenariile de reconfigurare a sistemelor financiare afectate. Din nefericire, duritatea acestei crize reînvie viziuni și proiecte nefaste privitoare la organizarea economică.
Oamenii sunt preocupați de problemele cu care se confruntă, de salarii, de slujbă, de pensiile mici.
În pofida situației economice dificile și a temerilor multor români, am reușit să obținem condiții optime pentru România în relația cu Fondul Monetar Internațional. În clipa de față avem multe lucruri importante de rezolvat.
Evident că starea de până acum nu poate continua. Este adevărat că s-au comis erori enorme și că lucrurile au fost scăpate de sub control. În mod firesc, măsurile care se iau în prezent atât de fiecare stat în parte, cât și la nivel mondial vor corecta aceste derapaje. Astfel, va fi reevaluat fenomenul paradisurilor fiscale netransparente, precum și modelul secretului bancar.
Se va preveni apariția conflictelor de interese în activitatea agențiilor de rating și se vor revizui standardele contabile internaționale. Nu în ultimul rând, pe lângă injectarea sutelor de mii de miliarde de dolari în economia mondială, vor fi înființate colegii internaționale de supraveghere a sistemului bancar.
Prioritatea absolută este crearea de noi locuri de muncă, inclusiv pentru absorbirea forței de muncă reprezentate de românii care se vor întoarce din străinătate. Există resursele necesare, iar acordul cu FMI reprezintă un început de recâștigare a încrederii în economia românească.
Trebuie să monitorizăm modul în care sunt gestionate fondurile, să urmărim dacă investițiile publice au nivelul și coerența necesare. Putem crea locuri de muncă prin lansarea unor proiecte de investiții strategice, care vizează infrastructura și dezvoltarea rurală.
Totodată, trebuie să existe transparență în deciziile Guvernului și foarte multă deschidere față de partenerii sociali, pentru identificarea soluțiilor corecte, la masa negocierilor. Regăsirea solidarității naționale este o condiție absolut necesară pentru a combate criza, pentru a reduce efectele acesteia.
„De ce voi vota împotriva proiectului Roșia Montană?” Referitor la proiectul investiției de la Roșia Montană, avizat de Executiv, personal mă voi pronunța împotriva realizării acestuia. În consecință voi vota contra, din mai multe motive obiective.
În primul rând, pentru faptul că veniturile care vor reveni statului român în urma unei potențiale exploatări a aurului din munții Apuseni sunt infime raportat la câștigurile care urmează să fie obținute de firma canadiană.
În al doilea rând, locurile de muncă nou-create în zonă nu vor putea contracara dezastrul ecologic și social care va rămâne în Apuseni după extragerea aurului.
Nu în ultimul rând, utilizarea cianurii în procesul de extracție este nocivă pentru populație, iar românii nu trebuie să fie „mai catolici decât Papa” din acest punct de vedere, deoarece, în prezent, foarte puține țări din lume mai folosesc tehnologia respectivă. Este extrem de relevantă realitatea conform căreia în toate țările Uniunii Europene, respectiv în toată industria minieră din Europa, se utilizează circa 1.000 de tone de cianuri, iar la Roșia Montană se dorește utilizarea a 13.000 de tone de cianuri anual! În plus, investitorii doresc excavarea a 500 de milioane de tone de steril în urma utilizării cianurilor. Vor fi rași efectiv de pe fața pământului patru munți și se va săpa pe o adâncime de 400 de metri, creându-se un crater gigantic, vizibil și de pe lună, de 8 kilometri diametru. În urma explorării, munții Apuseni vor rămâne de-a pururi cu un lac de cianuri, care va conține 215 milioane de metri cubi de cianuri, și cu un baraj care trebuie să reziste pentru eternitate. Un alt „amănunt” dubios din acest proiect este acela că pentru operațiunile de ecologizare și supraveghere postexploatare investitorii pun la bătaie doar 150 de milioane de euro, în condițiile în care Agenția de Mediu a SUA evaluează aceste costuri la suma de 2,6 miliarde dolari.
Punctul meu de vedere este că parlamentarii, indiferent de culoarea politică, trebuie să respingă prin vot acest proiect care, să ne reamintim, nu este agreat nici de conducerea Uniunii Europene. Susțin că trebuie organizat un referendum național pe acest subiect, deoarece toți românii care au mai rămas în România trebuie să își exprime poziția față de bogățiile pământului nostru, care nu aparțin niciunui premier, niciunui guvern, ci tuturor oamenilor din această țară.
„Scutirea de la licitații a companiilor statului încurajează corupția, evaziunea fiscală și jaful banilor publici”
Decizia potrivit căreia regiile autonome și companiile naționale la care statul este acționar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuie contracte prin licitații constituie un nou exemplu prin care statul încurajează fraudele cu banii publici și expansiunea unor societăți clientelare. Argumentul puterii care a condus la această hotărâre extrem de periculoasă pentru funcționarea economiei autohtone și, în general, a instituțiilor statului, conform căruia regiile autonome și companiile naționale și-ar desfășura activitatea pe o piață concurențială, iar anumite reguli privind achizițiile publice le-ar putea bloca, este lipsit de sustenabilitate, dar și de logică economică. În realitate, această măsură nu va face altceva decât să încurajeze escrocheriile, jaful din bani publici și dezvoltarea firmelor „de casă” ale USL, care vor profita din plin de metoda încredințării directe.
Consider că modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 în sensul menționat este în măsură să deschidă o nouă cutie a Pandorei pentru firmele clientelare. De fapt, modificarea OUG nr. 34/2006 este o dovadă concretă a fenomenului repetabil al istoriei. Reprezentanții actualei puteri se comportă aidoma predecesorilor lor, modificând acte normative pe care le vor contesta la un moment dat. Este de notorietate faptul că, de-a lungul timpului, emitenții unor acte normative le-au amendat după o perioadă ca nefiind viabile, uitând repede cât de „bune” au fost la momentul inițierii. Spre exemplu, premierul Emil Boc și-a „renegat” unele inițiative legislative pe care le-a avut când era deputat, afirmând că nu mai sunt valabile. Probabil la fel se va întâmpla și cu această modificare, care va fi contestată vehement după ce USL va ajunge în opoziție.
În opinia mea, „scăparea de sub control” a achizițiilor publice va avea drept consecințe directe spolierea fondurilor publice și creșterea fenomenului evaziunii fiscale. În joc este piața achizițiilor publice, care reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituțiile și companiile sale, este cel mai mare cumpărător. Recenta modificare a OUG nr. 34/2006 va crește gradul de corupție în rândul instituțiilor statului și, de asemenea, va duce la un record nedorit în ceea ce privește acordarea preferențială a contractelor încheiate cu statul. Nu în ultimul rând, corupția din sistemul gestionat de stat va crește exponențial, fapt care nu cred că va fi pe placul oficialilor europeni.
„«Prioritățile» legislative ale USL, alte minciuni servite românilor”
Iată că nici nu a început bine sesiunea de toamnă a Parlamentului României și USL, cu tupeul bine cunoscut deja, ne aruncă în față alte vorbe goale despre cât de mult vor lucra dumnealor și cât de multă treabă vor avea în Legislativ, bineînțeles, numai și numai pentru binele poporului român. Și culmea prefăcătoriei, cei doi „mari favoriți” ai micilor ecrane, care fac politica numai la televizor, susțin sus și tare că au nevoie de dialog și de conlucrare cu opoziția pentru mersul înainte al țării.
Dar dacă în sesiunea trecută bilanțul legislativ al puterii a fost jalnic, ce cred dumnealor că ne poate face pe noi să îi luăm în serios de data aceasta?
Să o luăm mai în amănunt.
Actualul Parlament, „obez”, chiulangiu și ineficient, a inițiat doar 11% din proiectele care au devenit legi în prima sesiune parlamentară din mandatul 2012–2016, restul de 89%, adică mai exact 195 de proiecte de lege, fiind inițiate de Guvern. Deci putem spune că, deși beneficiază în continuare de o majoritate zdrobitoare, USL-ul nu are niciun interes să o folosească în beneficiul alegătorilor români.
La finalul sesiunii parlamentare februarie–iunie 2013, doar 220 de proiecte de lege aflate în dezbatere în Parlamentul României au devenit legi. Dintre acestea, peste 130 sunt numai modificări și/sau completări ale ordonanțelor de urgență sau ale ordonanțelor simple.
Socoteala este dureroasă și tristă. Bilanțul arată că, deși Parlamentul are acum 588 de senatori și deputați, deci cu mai bine de 100 în plus față de legislatura anterioară, numărul proiectelor de lege depuse în Legislativ este – atenție! – mai mic cu 44% față de perioada similară a mandatului 2009–2012.
USL ne aruncă în față drept prioritate legislativă adoptarea bugetului pe anul 2014, dar aceasta este o obligație de la sine înțeleasă. Nu poți face din adoptarea bugetului un cap de listă și să mai și stai agățat în acest punct, ca să treacă timpul!
Mai vedem pe lista fluturată cu tupeu drept priorități legislative: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea responsabilității fiscal-bugetare, dar și rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013.
„Reconsiderare parlamentară”
A fost o vreme când Parlamentul României, fie ea mică sau mare, reprezenta o instituție etalon, în care elita nu era doar o vorbă fără susținere sau o etichetă pe care o foloseau unii cu snobism drept batistă la costum.
Nu sunt un nostalgic și cunosc foarte bine faptul că și acele vremuri aveau problemele lor, ca și personaje mai mult sau mai puțin îndoielnice.
Au trecut apoi decenii de comunism, în care parlamentarismul era doar parte a unei istorii blamate și contrafăcute.
În democrația ultimilor douăzeci de ani, instituția Parlamentului, din care fac și facem parte, stimați colegi, a trecut de la un simbol și un garant al statului de drept și al democrației la principalul țap ispășitor în rândul românilor. O imagine care a trecut în doar două decenii de la extaz la agonie și un statut pe care noi, parlamentarii, trebuie să ni-l asumăm, căci nu suntem străini de această degradare. Că ne place sau nu!
În fiecare zi de marți, la momentul prezentării declarațiilor politice, am stat și m-am gândit de ce aceste acte ale noastre ca parlamentari s-au degradat, în așa fel încât au devenit, de foarte multe ori din păcate, doar simple vorbe cărora prea puțini dintre noi le acordă importanța pe care o merită.
Atât cât cunoaștem din istoria parlamentară a României, au fost momente când ele reprezentau acte consistente și adevărate luări de poziție. Un lucru din ce în ce mai rar acum.
Încep această nouă sesiune parlamentară, atât de așteptată prin prisma numeroaselor proiecte vitale care își așteaptă votul nostru, printr-un apel și o luare de poziție.
Fac apel la dumneavoastră, stimați colegi, să reconsiderăm rolul acestor acte pe care le numim declarații politice și să reconsiderăm rolul pe care îl avem aici în această instituție. Suntem deja la o a doua sesiune din mandatul nostru și cred că nu mai avem nevoie de timp pentru a ne lua rolul în serios.
Totodată, atât pentru dumneavoastră, cât mai ales pentru cei pe care îi reprezint aici, vreau să anunț poziția mea față de votul asupra Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere din România.
„31 august – Ziua Limbii Române”
Declarația mea politică se referă la sărbătorirea la 31 august – pentru prima dată de la adoptarea de către Parlament – a Zilei Limbii Române. Potrivit legii, în această zi trebuie organizate manifestări culturale, iar instituțiile publice trebuie să arboreze drapelul național.
Este drept că ziua limbii române a existat întotdeauna și ar trebui să fie sărbătorită în fiecare zi sau ar trebui să o simțim ca fiind în fiecare zi, dar este pentru prima dată când se sărbătorește graiul românesc într-o zi anume. „Limba română este patria mea”, spunea Nichita Stănescu. Limba, tradițiile, portul, cântecul sunt cele care ne definesc ca națiune română și ele se sărbătoresc, _de facto_ , în fiecare zi. Dar limba română reprezintă cel mai puternic instrument de păstrare a identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite.
Sărbătoarea Zilei Limbii Române derivă din lupta românilor din Republica Moldova pentru dreptul de a vorbi și învăța în limba română, cu grafie latină, luptă care a culminat în ziua de 31 august 1989 cu adoptarea Legii cu privire la limba de stat și grafia latină. Rolul limbii române s-a dovedit deosebit de important în istoria poporului nostru, limba constituind elementul de legătură dintre regiunile istorice românești și rolul ei în formarea statului național unitar român a fost esențial. Totodată, limba română a fost liantul dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, legătura dintre aceștia nefiind ruptă nici după ce granițele i-au despărțit.
Ca români, trebuie să fim mândri că limba noastră, o insulă de latinitate în această parte a Europei, a făcut față istoriei și încercărilor apărute. Este de datoria noastră să transmitem mai departe celor ce vor veni după noi graiul nostru și să nu lăsăm vreodată ca acesta să se piardă. Avem obligația de a păstra și de a cultiva limba română ca fundament al spiritualității și al culturii noastre pentru că ea reprezintă expresia comuniunii și a solidarității de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.
Am onoarea să salut acțiunile organizate cu ocazia primei ediții a sărbătorii Zilei Limbii Române de către comunitățile românești din lume, inclusiv cele organizate de Înaltul Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova sub genericul simbolic: „Limba română este patria mea” și „La izvoarele sărbătorii Zilei Limbii Române”.
„Teroarea de la UPU Alba Iulia continuă”
În primăvară am adresat o interpelare ministrului sănătății, Eugen Nicolăescu, pe tema problemelor reclamate de un numeros grup de angajați ai Spitalului Județean de Urgență Alba din municipiul Alba Iulia, asistente, infirmieri, brancardieri și alt personal nemedical din cadrul Unității de Primiri Urgențe, care mi-au prezentat o doleanță deosebit de gravă, în opinia petenților, de la locul lor de muncă.
Problema angajaților Unității de Primiri Urgențe din cadrul SJU Alba este mai puțin obișnuită în unitățile medico-sanitare din România, salariații fiind supuși unui stres psihic incredibil cauzat de către însuși medicul coordonator UPU, dr. Aurel Crișan. Angajații care mi-au solicitat audiență și intervenție susțin că sunt sistematic și repetat înjurați, blestemați, umiliți fără vreo vină și fără motiv de către medicul amintit. Oamenii nu reușesc să înțeleagă cu ce i-au greșit șefului să „merite” un asemenea comportament abject, cu atât mai mult cu cât și ei, și dr. Crișan au calitatea de angajați ai unui spital public, însă șeful își permite să se comporte ca un vătaf cu niște slugi. Motivația medicului coordonator pentru pedepsele aplicate subordonaților săi de la UPU Alba Iulia, respectiv anumite deficiențe profesionale sau disciplinare, este considerată ca reprezentând un abuz de către angajați, argumentele dr. Crișan fiind catalogate drept închipuite și nefundamentate pe realitate. În plus, salariații consideră că instrumentele de teroare psihică aplicate de către dr. Crișan la adresa lor sunt netemeinice, având în vedere că nu sunt folosite modalitățile legale de pedepsire a abaterilor, prevăzute de actele normative în vigoare și de regulamentul intern al spitalului.
Stresul psihic pe care medicul coordonator îl practică zilnic împotriva angajaților are drept efect principal o activitate profesională scăzută din punct de vedere calitativ a echipei UPU Alba Iulia. În al doilea rând, acțiunile vehemente ale dr. Crișan, nedemne de un cadru medical, au drept consecință și instaurarea unei stări de nervozitate acută în rândul bolnavilor și aparținătorilor acestora. În acest fel, oameni fără vreo vină și fără vreo legătură cu Spitalul Județean de Urgență Alba sunt nevoiți să asculte răcnetele, injuriile și blestemele proferate de dr. Crișan la adresa angajaților UPU. Rezultatul acestei stări de fapt este diminuarea drastică a încrederii în echipa medic – asistent – alt personal, dar și încărcarea nejustificată a pacienților sau aparținătorilor cu un supliment de stres, adăugat celui provocat de boala în sine sau de evoluția acesteia.
„Necesitatea de a stimula achiziționarea de mașini electrice în România”
Poluarea din orașe, creșterea ratei de cancere și afecțiuni pulmonare și respiratorii, emisiile tot mai mari de gaze cu efect de seră care generează schimbările climatice cer măsuri hotărâte de schimbare a tehnologiilor noastre.
Avantajele mașinilor electrice privesc scăderea poluării în orașe și scăderea emisiilor de CO2, mașinile electrice având zero emisii. Numeroase state europene sprijină masiv achiziționarea unor astfel de mașini, spre exemplu Olanda acordând 20.000 de euro pentru acest lucru.
Adresez Parlamentului rugămintea de a monta cel puțin două stații de încărcare pentru mașini electrice, una în parcarea de la Senat, dinspre calea 13 Septembrie, și o alta în parcarea de la Camera Deputaților, dinspre Izvor, rezervând, totodată, câte trei locuri în fiecare dintre cele două parcări pentru astfel de mașini. Solicit Guvernului dublarea sprijinului pentru achiziționarea de mașini electrice și scutirea plății TVA-ului pentru persoane fizice și juridice care achiziționează astfel de mașini. În prezent, sprijinul statului român pentru achiziționarea unei mașini electrice este de doar cca 2.500 de euro. Întrucât ritmul de achiziționare a unor mașini electrice este foarte scăzut în țara noastră, va fi nevoie de un stimul consistent din partea autorităților, așa cum se petrece în cele mai multe țări europene, pentru ca astfel de mașini să devină mult mai accesibile cumpărătorilor.
Adresez Guvernului României solicitarea ca pe autostrăzile din România, atâtea câte sunt finalizate, dar și pe cele care sunt acum în construcție, să introducă stații de alimentare pentru mașini electrice la intervale de cel mult 40 de kilometri una de cealaltă, pe fiecare sens de mers. De asemenea, să pună la punct un plan pentru montarea și pe drumurile naționale, în următorii ani, a unui număr suficient de astfel de stații. Acestea ar putea fi instalate în cadrul benzinăriilor deja existente. Adresez o invitație și mallurilor să instaleze, la rândul lor, stații de alimentare pentru mașini electrice.
Obiectivul Uniunii Europene este ca, până în 2030, circa 50% din mașinile care circulă în orașele noastre să fie hibride sau electrice, iar până în 2050 procentajul lor să ajungă la 100%. Pentru ca acest obiectiv să poată fi atins vor trebui luate măsuri din timp.
Tema declarației: „Vara politică 2013. Elemente caracteristice”.
Dacă meteorologii au anticipat pentru acest an o vară secetoasă și foarte călduroasă, în schimb analiștii politici ne asigură că, din punct de vedere politic, vara aceasta a fost una care s-a încadrat în limitele normale pentru o perioadă de vacanță și concedii.
Într-adevăr, administrația publică, guvernarea, toate instituțiile statului au funcționat în parametrii stabiliți și
obișnuiți. La rândul lor, cetățenii și-au văzut liniștiți de viața lor, de concedii, de serviciul sau de businessul fiecăruia, după posibilități.
Pe acest fond, aș puncta la început câteva note pozitive ale acestui anotimp politic.
Sezonul estival politic a început prin prezentarea de către Guvern a Planului național de investiții. Pe baza relansării relațiilor economice și politice externe de către Guvernul USL, mai ales pe direcția estică, premierul a simțit momentul bun și a propus un plan axat pe atragerea de investiții străine directe. Miza ascunsă este de a stimula investiții pe cât posibil cu valoare adăugată ridicată, s-a vorbit de 10 miliarde de euro investiții străine, care să multiplice crearea de locuri de muncă (un plus de 50.000 pentru acest an) și valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează. Suplimentar, miza este legată și de investiții _greenfield_ cât mai mult cu putință. Nu voi insista pe acest subiect, deoarece va face, cu siguranță, obiectul unor intense dezbateri și analize pe parcursul acestei sesiuni și în anul viitor.
Tot în materie de proiecte s-a repus în lucru Programul „Prima casă”, căruia Guvernul i-a suplimentat fondurile. Beneficiarii acestui program și mediul bancar sunt încrezători că vor utiliza cea mai mare parte a plafonului destinat până la finele anului 2013. În același timp, se creează un front de lucru mai mare în domeniul construcțiilor și al dotărilor de locuințe.
În aceeași notă a continuat derularea Programului „Rabla 2013” de stimulare a reînnoirii parcului auro. Vestea bună vine aici dinspre persoanele juridice și instituțiile publice, care, până în prezent, au depus peste 800 de dosare și pentru care Administrația Fondului de Mediu a dispus prelungirea termenului de depunere și validare a dosarelor până la 30 septembrie 2013.
„USL guvernează! Nu televizează!”
Lună de lună, după ce Uniunea Social-Liberală a preluat guvernarea, punctele cuprinse în Programul de guvernare devin realitate, concretizându-se într-o eficientă restructurare a sectorului public, un mai bun management al resurselor financiare publice, sprijin pentru mediul de afaceri și o mână de ajutor pentru populația aflată în dificultate.
Astfel, începând de la 1 septembrie, reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine a devenit realitate, în ciuda tuturor criticilor și suspiciunilor celor care considerau că o astfel de măsură nu va fi luată. Mai mult, toți cei care au criticat o astfel de măsură pot constata că prețul pâinii deja a fost redus semnificativ la rafturile magazinelor. Este o măsură de sprijin extrem de importantă pentru familiile cu venituri reduse, însă trebuie spus că este unul dintre cele mai puternice stimulente pentru reducerea evaziunii fiscale în sectorul de panificație.
În ciuda tuturor criticilor că Uniunea Social-Liberală nu se îngrijește de sectorul privat, trebuie să le amintesc acestora că Guvernul a adoptat deja un pachet de măsuri extrem de curajos, prin care sectorul întreprinderilor mici și mijlocii primește un important ajutor pentru relansare: stimulente financiare importante, protecție împotriva abuzurilor instituționale, controale fiscale mai puține, sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă, dar și altele.
Celor care critică astăzi activitatea Guvernului și care spun că USL nu guvernează le-aș răspunde că, pentru prima dată după foarte mulți ani, USL va trimite Parlamentului, în termenele legale, proiectul de buget pentru anul 2014. Mai mult, creșterea economică importantă de anul acesta ne aduce speranțe importante pentru indexarea și, de ce nu, o creștere a veniturilor populației, chiar dacă ea nu va fi pe măsura așteptărilor populației.
Consider că activitatea Guvernului este una dintre cele mai bune din spațiul Uniunii Europene la acest moment, afirmațiile mele fiind susținute de evoluția cursului de schimb, evoluția randamentelor titlurilor de stat emise de Ministerul de Finanțe, producția industrială și dinamica exporturilor.
„În România are loc, de mai mulți ani de zile, un tur ciclist al unui ținut care nu există”
Nu știu câți dintre dumneavoastră știu că, de mai mulți ani de zile, se desfășoară în țara noastră un tur ciclist al
așa-zisului Ținut Secuiesc. Anul acesta a ajuns chiar la ediția a 7-a și, din relatările presei, rezultă că este vorba despre o competiție oficială, cu participare internațională.
Fiind vorba despre o competiție oficială, ea nu se putea desfășura fără acordul a două instituții: Federația Română de Ciclism, care este singura organizatoare legală de evenimente cicliste pe teritoriul României, și Ministerul de Interne, căci cursa s-a desfășurat pe drumurile publice ale României.
Nimeni nu are nimic împotriva unor competiții sportive, indiferent de etnia celor care le organizează, dar, chiar dacă își are propria legislație internă, sportul trebuie și el să se integreze în legislația țării, pe care nu are voie să o încalce sub niciun pretext. Mai ales îi este interzis sportului să se transforme în vehicul al unor demersuri de altă natură, care încalcă legile țării și, în primul rând, Constituția.
Și în alte țări se desfășoară tururi cicliste ale unor provincii sau regiuni. Numai în Spania, de pildă, avem Turul Țării Bascilor și Turul Cataloniei. Însă atât Țara Bascilor, cât și Catalonia sunt entități administrative legale și legitime ale Spaniei, recunoscute ca atare prin Constituția țării, în timp ce Ținutul Secuiesc nu este decât o ficțiune revizionistă a unor politicieni maghiari certați cu spiritul european și o sinistră reminiscență a epocii staliniste.
Adresez, deci, întrebarea: în ce bază două instituții au avizat organizarea unei competiții care, prin denumirea ei, aduce atingere mai multor articole din Constituția României și din Legea administrației?
Și cum este posibil ca, de șapte ani, nimeni să nu se sesizeze că, sub masca sportului, se face propagandă internațională prin intermediul sportului, împotriva articolului 1 din Constituția României? Cine răspunde pentru faptul că sunt de-acum câteva sute de sportivi străini și mai multe federații naționale care, din cauza inexplicabilei somnolențe a FR de Ciclism și a Ministerului de Interne, știu că în România există un ținut care nu există și nu va exista niciodată?
În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al României, din punctul meu de vedere, în prezent și pentru următorii ani: exploatarea minieră de la Roșia Montană.
Partidul Național Liberal rămâne consecvent poziției pe care a avut-o întotdeauna cu privire la proiectul Roșia Montană.
Astfel, susținem înființarea unei comisii parlamentare speciale pe tema proiectului Roșia Montană, deschisă tuturor celor interesați. Astfel, ONG-urile și orice alte entități civice vor putea să-și exprime viziunea nu numai în presă sau pe forumurile de discuții, ci chiar în locul unde se ia decizia.
Guvernul USL nu a adoptat pur și simplu proiectul Roșia Montană realizat în 2011, ci a renegociat condițiile în care s-ar putea face exploatările miniere, punând accentul pe trei aspecte esențiale: investiții suplimentare în mediu, mărirea participației statului până la 25% și creșterea redevențelor.
Guvernul a realizat partea de negociere tehnică, asumându-și apoi responsabilitatea de a trimite proiectul de lege în Parlament pentru dezbatere. În caz contrar, statul român riscă să fie acționat în judecată de companiile implicate și să plătească despăgubiri estimate la două miliarde de dolari. Proiectul minier nu vine în contradicție cu alte proiecte de dezvoltare economică a zonei, ci, dimpotrivă, poate acționa ca un factor catalizator al acestora. Efectul economic și social direct al proiectului este resimțit în mod deosebit în comunele Roșia Montană și Bucium, precum și în orașul Abrud. Aceste localități, precum și altele din zona proiectului Roșia Montană au o tradiție minieră îndelungată, fiind puternic afectate de situația actuală. Practic, mineritul a dispărut odată cu închiderea celor două exploatări de stat, Roșia Min și Cupru Min, lăsând fără loc de muncă peste 1.200 de oameni din zonă.
Lipsa acută a locurilor de muncă îi determină pe oameni, în special pe cei tineri, să plece către zonele urbane dezvoltate din țară sau în străinătate. Ca urmare, zona este într-un proces continuu de depopulare și îmbătrânire demografică.
Un alt beneficiu important al proiectului îl reprezintă crearea de locuri de muncă la nivel local și județean. Având în vedere că proiectul Roșia Montană va genera peste 2.300 de locuri de muncă directe în perioada de construcție, beneficiul adus comunității locale și județene este unul deosebit de important.
Declarație politică: „USL trebuie să respingă proiectul de lege privitor la Roșia Montană”.
Obținerea, în urma unor alegeri democratice, a unui scor electoral în jur de 70% permite USL să legifereze fără a se teme de opoziția parlamentară. Totuși, chiar și o astfel de majoritate nu poate permite partidului sau partidelor care au obținut-o să uite de propriul lor trecut în ceea ce privește o anume tematică.
De aceea fac apel la memoria hârtiilor pentru a revedea în timp poziția USL față de problematica Roșiei Montane.
Astfel, în viziunea sa despre mediu, USL preciza în legătură cu Roșia Montană:
„(2) Realizarea unei evaluări independente cu privire la beneficiile și costurile implicate pentru statul român în ce privește crearea locurilor de muncă, rolul și poziția părții române, precum și beneficiile financiare reale. Reindustrializarea și crearea de locuri de muncă reprezintă o prioritate pentru USL, dar cu o analiză corectă și transparentă a costurilor și beneficiilor pe termen mediu si lung.
(3) Realizarea unei analize independente cu privire la interesele reale ale persoanelor și companiilor care vor să investească la Roșia Montană. Trebuie clarificat acționariatul și conducerea executivă a acestor companii, destinația fondurilor de promovare ale acestui proiect, atât în zona societății civile, cât și în zona politică. Această analiză trebuie să cuprindă și o evaluare a modului în care s-au tranzacționat acțiunile privind acest proiect la bursele externe și în ce măsură persoane care au influențat deciziile oficiale au luat parte și la speculațiile bursiere.
(4) Considerarea în luarea deciziilor a Rezoluției Parlamentului European cu privire la interzicerea exploatărilor cu cianuri pe teritoriul UE.
(5) Considerarea în luarea deciziilor a lecțiilor grave ale trecutului recent, precum catastrofa ecologică generată de exploatarea similară de la Baia Mare din anul 2000. Astfel de cazuri nu este permis a se mai repeta.
(6) Respectarea dreptului de proprietate, prin susținerea de către USL a amendamentelor la proiectul «Legii minelor», în așa fel încât acestea să nu se aplice în cazul exploatării de la Roșia Montană.
Obiectul declarației: „O nouă lege privind practica elevilor și studenților”.
Aș dori să vă supun atenției principalele schimbări pe care le vizează propunerea legislativă pe care am inițiat-o și am depus-o în Parlament privind practica elevilor și studenților.
Din punctul meu de vedere, principala carență a legislației actuale de practică pentru elevi și studenți este faptul că sistemul este foarte restrictiv din perspectiva agenților economici. Este restrictiv pentru că firma trebuie să fie legată în mod necesar de unitatea de învățământ cu care trebuie să încheie o convenție. Asta înseamnă că o firmă care vrea să ia în practică cinci studenți din cinci domenii diferite, un economist, un inginer mecanic, un inginer agronom, un specialist în comunicare și un specialist IT, va trebui să încheie cinci convenții cu cinci instituții de învățământ, iar totul devine și mai greoi dacă aceste unități de învățământ sunt din localități diferite. Deci sistemul actual e foarte rigid, mai ales din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii care, practic, sunt excluse de la orice program de practică.
Pentru a simplifica această problemă am propus ca obligațiile juridice asumate în prezent de agentul economic prin convenția cu unitatea de învățământ să fie transferate la nivelul relației directe dintre firmă și practicant, în cadrul unui contract individual de practică. Deci agentul economic are aceleași obligații, ba chiar unele în plus, dar acestea sunt stipulate în contractul încheiat cu elevul sau studentul.
A doua mare carență este legată de perioada și durata programelor de practică. Acum, acestea pot avea loc doar la finalul semestrului și doar pentru o perioadă scurtă de câteva săptămâni. Acest lucru a fost criticat atât de studenții cu care m-am consultat, cât și de agenții economici. În primul rând, se restrânge mult aria posibilităților de a face practică, iar, apoi, studenții spun că timpul este prea scurt pentru a învăța tot ce trebuie făcut în mod practic, iar angajatorii spun că nu au timp să vadă cum evoluează un practicant. Propunerea mea legislativă deschide sistemul și permite ca practica să se desfășoare în orice perioadă a anului și pe o durată mai lungă. Atenție însă că vorbim despre o permisiune, nu despre o obligație!
Guvernul condus de Victor Ponta a decis că banii sunt mai importanți decât sănătatea populației. Concret, în urma dezbaterii proiectului de directivă a Parlamentului European prin care se dorește descurajarea consumului de tutun în rândul populației, Guvernul a apreciat că sunt mai folositoare încasările din industria tutunului decât păstrarea sănătății.
Banii sunt mai importanți decât sănătatea. În România trebuie încurajat fumatul, pentru că este avantajos bugetului de stat. Aceasta este concluzia Guvernului Ponta și, implicit, exemplul pe care îl dă tinerilor din România.
Pe același principiu și legalizarea drogurilor sau a prostituției este avantajoasă și posibilă în România. Dacă banii încasați pe spatele fumătorilor sunt folositori bugetului de stat, atunci și banii încasați în urma consumului de droguri și a serviciilor sexuale vor fi la fel de apreciați din moment ce ar aduce un plus la buget. Dacă permitem ca mortalitatea prin cancer atribuită fumatului să crească de la un an la altul, atunci putem la fel de ușor permite și mortalitatea survenită în urma consumului de droguri, atât timp cât sănătatea nu contează.
Un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului – așa arată statisticile Societății Române de Pneumologie –, iar numărul deceselor este în creștere.
700.000 de cetățeni europeni mor anual din cauza fumatului, iar 70% din fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani. Știind toate acestea, Guvernul României respinge proiectul de directivă inițiat de Comisia Europeană care are drept scop descurajarea consumului de tutun în rândul tinerilor. Aceasta este importanța pe care Guvernul Ponta o acordă problemei sănătății.
Creșterea mortalității provocate de consumul de țigări determină automat costuri tot mai mari pentru Ministerul Sănătății.
Cât de bine au fost apreciate pierderile bugetare provocate de reducerea consumului de tutun în comparație cu pierderile Ministerului Sănătății? Care este adevăratul câștig pentru România dacă cresc încasările din industria tutunului atunci când cresc și cheltuielile generate de îmbolnăvirea populației?
În condițiile în care consumul de tutun ar scădea, acest lucru nu înseamnă că banii cu destinația țigări vor fi ținuți la saltea și nu se vor cheltui pe alte vicii. Persoanele care obișnuiau să fumeze vor continua să-și cheltuiască banii în alte scopuri, plătind astfel taxe și impozite către bugetul de stat. Așa cum se prezintă astăzi situația economică a României, cel mai probabil acești bani se vor regăsi în alt sector al economiei, producând poate bunuri care rămân, și nu doar fum. Din circulația lor, Guvernul, evident, ar produce bani, economisind în același timp banii cheltuiți pentru tratamentul persoanelor îmbolnăvite din cauza fumatului.
„Acolo de unde vin eu se spune că «dracul, când n-are ce face, își cântărește coada»”
Pe zi ce trece mă conving de valabilitatea acestei înțelepte ziceri fără limitare în spațiu și timp, constatare care mă ține permanent în respect față de cei în stare să sintetizeze adevărate fenomene în câteva cuvinte. Și vă spun că avem de a face, din nenorocire, cum considera zilele trecute un om politic a cărui expertiză în practica democrației îi dă dreptul la excelență, cu un adevărat fenomen inițiator de efecte distructive în persoana celui care ar trebui să fie
garantul unei stări de bună înțelegere, cu finalizări constructive în folosul cetățenilor.
L-ați recunoscut cu siguranță pe președintele Băsescu în afirmația mea anterioară! Nici n-ar fi fost greu, dat fiind faptul că, în mod public și repetat, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, sus-numitul domn ne face să ne crucim cu declarații care de care mai năucitoare prin lipsa de corectitudine și reaua-voință care le domină!
Și cum nu-mi stă în obicei afirmația fără argument, iată și câteva argumente, doar câteva, pentru a nu fi nevoiți să rămânem aici cine știe câtă vreme.
Pentru eliminarea timpilor morți din activitatea noului ministru al transporturilor, domnul președinte i-a marcat reperele viitoarei sale activități, patru la număr, de la care să nu se abată. Cu multă îngăduință i-a dat voie să uzeze de relațiile matrimoniale personale în reluarea lucrărilor la metrou pe teritoriul sectorului 6. Elegant, dar cel puțin ciudat dacă ținem cont că la metrou se lucra înainte de nominalizarea doamnei ministru. Probabil că recomandările cu pricina se bazează pe experiența, notorie deja, dobândită de domnul președinte ca ocupant al aceluiași fotoliu ministerial, precum și în perioada păstoririi ministerului cu pricina de către urmașii săi la cârma transporturilor în România. Mă gândesc la domnii Dobre și Berceanu și nu uit s-o amintesc cu drag pe doamna Boagiu, „realizatori plenari” ai sutelor de kilometri de autostrăzi pe care circulăm de atâta vreme, pomenindu-i de bine.
Domnul președinte se arată îngrijorat de numărul crescut, zice Domnia Sa, de șomeri, datorat, tot Domnia Sa zice, incapacității Guvernului de a gestiona situația. Ce dacă statisticile spun clar că rata șomajului în lunile iunie și iulie în acest an este strict comparabilă cu cea din 2012 și 2011 și se datorează numărului mare de liceeni picați la BAC și care au fost înregistrați ca șomeri! Ce dacă aceleași statistici spun că la sfârșitul semestrului I 2013 intrau în șomaj 333 de mii de persoane și ieșeau din șomaj 389 de mii! Ce dacă media șomajului este de 11% în UE și de 12% în zona euro, adică cu aproximativ 60% mai mare decât cea din România! Domnul președinte este îngrijorat și asta numai din drag de popor!
„Băsescu în campanie electorală”
Am asistat, pe tot parcursul verii, la un veritabil circ mediatic oferit de președintele Băsescu. Am avut parte de toate ingredientele cu care ne-a obișnuit, de la băi de mulțime la conferințe de presă sau vizite cu elicopterul, toate având un singur scop, respectiv acela de a discredita și a sabota guvernarea USL.
După comportament am putea crede că președintele se află în campanie electorală și poate chiar se află, însă nu pentru sine, ci pentru celebra sa protejată blondă și pentru capabila sa fiică, care probabil își mai dorește un mandat de europarlamentar. Conștient că singură nu ar avea nicio șansă și că nici nu se mai poate baza pe ajutorul necondiționat al foștilor colegi de partid, Băsescu încearcă să își protejeze odrasla de eventualele „eșece” și să câștige capital electoral, crezând că astfel o va ajuta să aibă „succesuri” la alegerile din 2014.
În ceea ce o privește pe celebra sa protejată, nu este exclus ca la anul să candideze pentru funcția supremă în stat, Băsescu mai dorindu-și probabil încă un mandat de președinte, de data aceasta fiind vorba despre unul din umbră. Este greu de crezut că un astfel de personaj, însetat de putere și cu o gândire absolut diabolică și machiavelică, se va mulțumi, după terminarea mandatului, cu maximum o funcție de președinte al unui partid aflat în opoziție.
Așa cum am mai afirmat, președintele este dependent de conflicte și de manipulare. Pur și simplu nu știe sau nu vrea să facă lucrurile altfel, trebuind în permanență să se afle într-o stare conflictuală. În momentul de față este în conflict cu întregul USL, dar mai ales cu prim-ministrul și cu domnul Antonescu. Nu mai contează nici măcar motivele sau veridicitatea acestora, ci doar scopul pe care îl urmărește. Dezinformează și manipulează populația, așa cum a făcut și în cazul mediatizatei teme a creșterii ratei șomajului.
Conștient fiind că datele prezentate sunt false, a ales totuși să le facă publice, deoarece știe că o informație, odată lansată și percepută într-un anumit fel de către cetățeni, este foarte greu de modificat, indiferent de strategia pe care o adopți. Altfel spus, după ce o piatră a fost aruncată într-o baltă, zece deștepți se chinuiesc să o scoată. Rămâne de văzut ce va alege să facă în continuare și care va fi următoarea piatră aruncată. Cert este faptul că nu ne putem aștepta la nimic bun din partea sa.
„N-o să votez în Parlament pro exploatarea de la Roșia Montană”
Unul dintre obiectivele din programul electoral cu care USL a câștigat alegerile parlamentare a fost și ce scria la
punctul 8: „Respingerea proiectului Roșia Montană, cu evaluarea corectă pe trei zone: respectul pentru mediu, protejarea interesului național și combaterea corupției politice”.
De aceea, în această chestiune, nu pot să am decât poziția asumată în campania electorală. Nu înțeleg să mă schimb după cum bate vântul, după criterii care n-au legătură cu veritabilul contract dintre noi și cetățeni, votul.
I-am condamnat pe Traian Băsescu și pe simpatizanții săi că fac un lobby nerușinat și nepermis pentru proiectul minier de la Roșia Montană, suspectându-i, tocmai pentru insistență, de jocuri financiare pe sub masă. Ar fi culmea să am acum aceeași poziție ca ei!
Vreau să fiu înțeles exact, n-o să votez în Parlament pro exploatarea de la Roșia Montană în forma propusă de Guvern.
Dacă totuși se dorește exploatarea aurului, după încheierea unor studii serioase de impact asupra mediului, de ce să nu se demareze un proiect de stat acolo, de ce să acceptăm dacă afacerile sunt cinstite, redevențe mici și costuri imense pentru combaterea poluării?
„Principii pentru o regionalizare în folosul direct și imediat al oamenilor”
România s-a pronunțat în alegerile din 2012 pentru regândirea și reașezarea guvernării în folosul oamenilor. Eu, Florin Ciurariu, deputat PNL, mi-am asumat, împreună cu aliații noștri, o schimbare de care să beneficieze direct românii. Am promis că vom corecta așa-zisa reformă a statului a guvernelor PDL, care a produs haos și disperare în România, dar am promis că vom rezolva și probleme mai vechi care țin România pe loc. USL are pentru acest scop două ținte clare, două proiecte majore: reforma constituțională și regionalizarea.
De aceea, ca deputat de Vaslui, susțin pe deplin o reformă administrativă care poate oferi mai ales șanse sporite de dezvoltare în zonele și județele cu o situație economică și socială defavorabilă. Pentru că procesul de concepție și realizare a regionalizării este în mijlocul dezbaterilor de substanță, consider necesar ca următoarele principii să facă parte din noua construcție administrativă:
1. Regionalizarea să se facă pentru a rezolva probleme ale administrației și economiei locale, nu pentru a încurca sau pentru a crea un nivel de birocrație și mai greoi.
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#2376312. Regionalizarea este necesară pentru a apropia cetățenii de deciziile administrative, pentru a le facilita accesul și pentru a-i sprijini să își rezolve mai simplu problemele din propria comunitate.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2378333. Regionalizarea trebuie să se facă prin mutarea unui nivel de răspundere de la București spre regiuni, nu prin amputarea administrațiilor locale și județene în favoarea noilor regiuni. Administrația trebuie adusă lângă cetățean, nu mutată mai departe.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2380884. Regionalizarea trebuie să facă mai simplă finanțarea proiectelor locale, și nu să creeze alte costuri pentru oameni, firme și instituții. Trebuie să aducă bani, nu să facă alte cheltuieli și mai mari.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2382935. Regionalizarea trebuie să aducă locuri de muncă de la București în plan local, nu să taie din administrațiile locale județene funcționale și necesare. DUPĂ PAUZĂ
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2384596. Regionalizarea trebuie să difuzeze șanse la prosperitate în mod echitabil, rezolvând mai ales problema județelor mereu „uitate” la București în proiectele de infrastructură sau de investiții. Regionalizarea nu trebuie să creeze poli zonali interesați doar de propria bunăstare și care să blocheze resursele doar în aceste puncte fixe.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2387987. Regionalizarea trebuie să conducă la o situație armonioasă între județele deja existente, nu la depopularea și sărăcirea anumitor zone.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2389388. Regionalizarea trebuie să dea o putere de decizie egală județelor, pentru a echilibra modul în care se realizează investițiile și proiectele de dezvoltare.
· other
1 discurs
<chair narration>
#2390989. Regionalizarea trebuie făcută pentru a întâmpina mai eficient fondurile europene, dar e nevoie ca regiunilor să li se lase la îndemână, pe lângă responsabilități, și bugete reale și substanțiale pentru dezvoltare provenite din taxele și impozitele românilor.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
69 de discursuri
## **Domnul Hubert Petru Ștefan Thuma:**
„Reducerea CAS-ului – o promisiune aproape îndeplinită”
Tema reducerii CAS-ului, măsură mult așteptată de mediul de afaceri, deoarece în România povara fiscală este foarte mare, a fost, de-a lungul timpului, asumată, la nivel declarativ, de liderii politici, fie ei membri ai Guvernului sau opozanți ai acestuia. Cu toate acestea, CAS-ul a rămas la aceleași cote sub guvernarea PDL-istă, care nu a reușit să găsească resursele necesare scăderii acestuia.
Iată că Guvernul USL vine acum cu propunerea de diminuare a CAS-ului la angajator cu trei puncte, începând din 1 ianuarie 2014. Mediul de afaceri a cerut în repetate rânduri reducerea cotelor de CAS și extinderea plafonării bazei de calcul al acestora și chiar reprezentanții FMI au adus în discuție de multe ori necesitatea ajustării CAS, însă numai în condițiile identificării unor soluții care să compenseze diminuarea încasărilor bugetare.
Noi, USL-ul, ne-am asumat acest demers încă din campania electorală, când în Programul de guvernare a fost trecută scăderea nivelului CAS pentru perioada 2013–2016, o reducere graduală până la un total de cinci puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) datorate de angajator.
Potrivit calculelor analiștilor, scăderea CAS la angajator are ca principal efect pozitiv eliberarea a circa 750 de milioane de euro în economia reală.
Cred că adevărata misiune a guvernării USL este aceea de a susține inițiativele benefice pentru economie – orice fel de reducere de taxe este bine-venită și ar avea numai efecte pozitive pentru aceasta. Reducerea CAS ar însemna, de fapt, un pas către accelerarea creșterii economice și, totodată, ar stimula consumul. Este, practic, singura modalitate prin care România va putea depăși cu adevărat regresul economic în care s-a aflat.
Din acest motiv, salutăm și susținem decizia ministrului de finanțe, domnul Daniel Chițoiu.
Doamnelor și domnilor colegi, Vă rog frumos să luați loc pentru a continua ședința de azi a Camerei Deputaților.
Domnul deputat Niculae Mircovici, secretarul Biroului permanent, pe procedură.
## **Domnul Niculae Mircovici:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,
Dați-mi voie să mă folosesc de ocazia aceasta, că avem, după regulament, posibilitatea de a ieși pentru o problemă de procedură, dați-mi voie să fac un anunț.
Dați-mi voie ca, în numele dumneavoastră și în numele colegilor, să-i zicem „La mulți ani!” domnului președinte Valeriu Zgonea, pentru că astăzi este ziua dumnealui de naștere.
Să-i urăm multă sănătate și fericire, dumnealui și familiei, și succes în actuala sesiune a Camerei Deputaților!
Și, pentru că trebuie să fim egali și apropiați de toți colegii, aceleași gânduri frumoase să le transmitem astăzi și domnului deputat Benga Ioan, și domnului deputat Iriza Scarlat, care, de asemenea, își serbează ziua de naștere astăzi.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, asemenea și dumneavoastră și colegilor. Dacă știam că asta e procedura, nu vă dădeam cuvântul. Știți că... am greșit.
Vă mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor.
Vă urez și dumneavoastră să aveți un an frumos și o zi frumoasă!
Dați-mi voie să vă anunț, în continuare, până intrăm în ordinea de zi, că avem 211 deputați înregistrați, 198 sunt absenți, 17 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul legal, după cum știți, este de 205.
Pentru început, conform art. 94, trebuie să fac un anunț. Ordinea de zi o aveți și dumneavoastră pentru astăzi.
Programul de lucru pentru perioada 3–7 septembrie bineînțeles că este transmis către fiecare deputat și grup parlamentar. Lista rapoartelor de pe 25 iulie–2 septembrie de la comisiile permanente sesizate în fond o aveți la căsuțele dumneavoastră, inclusiv informările cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente. Și aveți, bineînțeles, și sumarul primului conținut al Monitorului Oficial, Partea I.
Intrăm în ordinea de zi.
Primul proiect este Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. Din partea Guvernului.
Domnule ministru, bine ați venit! Aveți cuvântul.
PAUZĂ
ministrul delegat pentru buget
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 vine din necesitatea adoptării legislației europene, armonizării cu Directiva 85/2011 privind cadrul bugetar, planificarea bugetară, publicarea previziunilor macroeconomice și bugetare, cadrul bugetar pe termen mediu.
Se introduce o nouă abordare a modului de reflectare a fondurilor bugetare, prevederi privind abordarea bugetară pe bază de programe, clarificarea modului de folosire a fondului de rezervă în urma unor recomandări ale Curții de Conturi, introducerea unor prevederi privind rectificările bugetare, redefinirea calendarului bugetar având în vedere introducerea regulii Semestrului european din această toamnă, deci la nivel european, creșterea flexibilității bugetare și reguli noi privind repartizările de credite de angajament și bugetare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Domnul Vasile Popeangă.
Domnule deputat, domnule vicepreședinte al comisiei, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci vă doresc multă sănătate și numai împliniri.
Voi prezenta raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, trimis cu adresa PL-x 112 din 15 aprilie 2013, înregistrat sub nr. 22/151 din 15 aprilie 2013.
Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.
Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1.082 din 13 decembrie 2012, a avizat favorabil proiectul de lege.
Comisia juridică, de disciplină și imunități, prin avizul său nr. 112 din 24.04.2013, a avizat favorabil proiectul de lege.
Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, prin avizul său nr. 26/155 din 24.04.2013, a avizat favorabil proiectul de lege, cu un amendament admis.
Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, prin avizul său nr. 21/114 din 8.05.2013, a avizat favorabil proiectul de lege.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Principalele noutăți cuprinse în proiectul de lege sunt: o nouă abordare a modului de reflectare a fondurilor bugetare, definirea clară a conceptelor, termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul legii, integrate în contextul noii abordări bugetare, redefinirea unor noțiuni pentru a corespunde legislației în vigoare, redefinirea unor faze ale execuției
bugetare pentru corelarea cu celelalte noțiuni din cuprinsul proiectului de act normativ, redefinirea calendarului bugetar în cadrul procedurii bugetare, introducerea unor prevederi referitoare la investițiile publice, precum și introducerea unor reguli de execuție bugetară și a unor prevederi referitoare la consecințele neachitării arieratelor.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte. Dezbateri generale, luări de cuvânt. Domnule deputat, aveți cuvântul. Grupul parlamentar al UDMR.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule ministru,
Am o singură referire, care se regăsește și într-un amendament depus de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care nu a fost acceptat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu privire la art. 43.
Este o reglementare care, să fim corecți, după câte știu eu, a fost introdusă pentru prima dată în legislația din România în 2012. Eu și atunci am avut o propunere de modificare. Revin cu această problematică.
La art. 43 alin. (6) se interzice ordonatorilor principali de credite de orice nivel, de la nivel local până la nivel central, să efectueze cheltuieli pentru achiziționarea și elaborarea studiilor de fezabilitate și a altor studii în două situații: la lit. a) este situația în care, în ultimii cinci ani, asemenea studii au fost elaborate și atunci legiuitorul, Ministerul Finanțelor, propune, în mod corect, să se procedeze la actualizarea studiilor existente – suntem de acord cu acest lucru; la lit. b), în schimb, se spune că se interzice o asemenea cheltuială dacă obiectivul de investiții nu va putea fi inclus în programul de investiții publice în anul bugetar următor, în condițiile prevăzute la alin. (9), unde se prevede ce se întâmplă dacă nu ai acoperire bugetară integrală pentru acea investiție.
Întrebarea mea este foarte simplă: de ce ne alegem primari, de ce ne alegem consiliul local, de ce ne alegem președinți de consilii județene, de ce alegem consiliul județean, dacă impunem de la București că nu pot efectua sau nu pot cheltui pentru studii de fezabilitate, deși ei, inclusiv în campania electorală, au avut un program electoral și pe partea de investiții? De ce impunem autorităților locale – și vreau să spun din punctul meu de vedere – și autorităților centrale, de ce impunem unui ministru, care poate nu are acoperire bugetară pentru anul următor pentru investiții, dar un guvern, în principiu, se formează nu pentru un an de zile, un primar este ales pentru patru ani, un președinte de consiliu județean, la fel, de ce nu-l lăsăm să-și facă un program de investiții, și primul pas sigur că este studiul de fezabilitate?
Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule vicelider, aveți cuvântul.
Domnule președinte, Stimați colegi,
În expunerea de motive – și cu asta am să încep – zice: „Astfel, termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost declarat la 15 noiembrie.”
După câte știu eu, termenul era 15 octombrie, îl decalați cu o lună.
Am avut o experiență când, anul trecut, ați venit și ați modificat, din motive electorale, legea și ați pasat responsabilitatea aprobării bugetului în anul următor – 2013, și influențele s-au văzut în aprobarea bugetelor locale.
Se pare că, din lipsă de bani, veți proceda și acum sau vreți să procedați și acum la fel, pentru că bugetele locale se vor duce iarăși în martie, aprilie.
E clar că va trebui să veniți cu un argument, domnule ministru.
În al doilea rând, la 30 mai, după câte știu eu, pe Legea responsabilității fiscale, trebuia să veniți cu proiectul, dar iată că, în momentul de față, nu avem depus nimic în Parlament și va trebui, cred eu, să argumentați, pentru că noi credem că, în subsidiar, dumneavoastră vreți să modificați Legea responsabilității fiscal-bugetare. Acesta este un alt argument.
În rest, faptul că umblați la definiții, la corelări, la... și, eu știu, partea de explicitare a termenilor, nu avem nimic de obiectat. Dar fondul, credem noi că este legată această modificare de lipsa banilor și de modificările pe fond pe care le aduceți cu adoptarea bugetului – lungirea cu o lună –, cu adoptarea bugetelor locale și cu Legea responsabilității fiscal-bugetare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule vicelider. Domnul deputat Marian Neacșu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Înainte de toate, regret că tot trebuie să am controverse cu colegul meu Tinel Gheorghe, deputat tot ialomițean, dar ne-a oferit încă o dată o probă de, haideți să spunem, semimanipulare.
Domnia Sa și-a început pledoaria de la acest microfon enunțând ceva din expunerea de motive, dar a fost o jumătate de enunț, așa cum se procedează în acea parte a spectrului politic. Și dați-mi voie să vă citesc eu fraza până la capăt: „Astfel, termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat la 15 noiembrie.” Aici, pledoaria domnului Tinel s-a oprit, dar continuă: „având în vedere că în perioada octombrie–noiembrie Comisia Europeană elaborează prognoza de toamnă privind previziunile de creștere pentru fiecare țară membră”.
Să nu uităm că aici, în acest Parlament, am votat în unanimitate Tratatul de guvernanță fiscală. Suntem parte a politicii financiare europene cu toții, că ne convine, că nu ne convine. Asta este situația. În condițiile în care avem condiționalități pe care ni le-am asumat cu bună știință – și sunt convins că ni le-am asumat cu bună știință –, acum să venim la, știu eu, șase luni, un an de zile de la aprobarea tratatului respectiv și să spunem că nu ne convin clauzele de acolo, pentru că nu intervin și nu se potrivesc foarte bine cu interesele noastre politice de la momentul acesta, mi se pare că este cea mai pură demagogie.
Dincolo de celelalte sau de această modificare propusă în acest proiect legislativ, el este unul extrem de important. Legea finanțelor publice nu a mai fost modificată de foarte multă vreme și nu a fost actualizată. Între timp, sunt multe lucruri care s-au întâmplat în Europa, dincolo de faptul că, pur și simplu, noi am devenit stat european. Și, mai mult decât atât, așa cum v-am enunțat ceva mai devreme, am aprobat, în unanimitate, sub această cupolă, Tratatul de guvernanță.
Sunt convins că ministrul de finanțe, ministrul bugetului, ministrul delegat pentru buget – și eu, personal, și în numele grupului meu, am să solicit ca să răspundă colegilor noștri la problemele ridicate – vor avea mai multe argumente, sunt convins că cel puțin unul dintre ele va întări cele ce am spus eu aici.
Vă mulțumesc foarte mult. Alte intervenții? Nu mai sunt.
Doamna deputat, aveți cuvântul, doamna deputat.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că nimeni mai mult decât Grupul USL care susține Guvernul nu ar fi interesat să avem un text de lege permisiv pentru administrațiile publice.
După cum vedeți, și noi, la fel ca și dumneavoastră, avem suficient de mari probleme în teritoriu în a-i lămuri pe primari, că mie nu-mi place numele de administrație locală pentru niște oameni care stau în fața cetățenilor, nevoilor lor, care fac campanii electorale și pentru dumneavoastră, cei din opoziție, și pentru noi, cei de la putere, o dată la patru ani, și să le explicăm că această țară, în momentul acesta, este săracă, că noi suntem prizonierii, deocamdată, unor constrângeri de foarte multe tipuri, internaționale, așa cum domnul coleg de la PSD amintea, dar și interne, și că nu ne putem permite să facem pentru comunitățile locale lucrurile pe care primarii noștri, cei de la putere și cei de la opoziție, le-ar dori. Este demagogică abordarea.
Suntem vinovați de faptul că nu suntem, nu avem mai multă aplecare către nevoile primarilor. Avem atâta aplecare câtă ne putem permite și vă asigur că muncim din greu, împreună cu Guvernul pe care îl susținem, să ne putem permite din ce în ce mai mult o economie sănătoasă din punct de vedere fiscal, o economie sănătoasă din punct de vedere economic.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, foarte bun discursul dumneavoastră, doamnă.
Mulțumesc din suflet.
Îmi pare rău, dezbateri generale, o singură luare de cuvânt din partea grupurilor parlamentare.
Nu mai sunt alte luări de cuvânt.
Știți foarte bine, legea este organică, intrăm pe amendamentele admise și respinse.
O să rog colegii mei care au amendamente respinse să le urmărească, să respectăm procedurile regulamentare. Mergem pe amendamente respinse, calupuri de câte 10. De la punctul 1, amendament admis, la punctul 10. Obiecții, comentarii? Nu.
Admise. De la 11 la 20. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 21 la 30. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 31 la 40. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 41, art. 28[2] , până la 50. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 51 la 60. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 61 la 70. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 71, modificările de la art. 47, până la 80. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 81 până la 90. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 91. Obiecții, comentarii? Nu.
Admis. 92. Obiecții, comentarii? Nu. Admis. 93. Obiecții, comentarii? Nu. Admis. 94. Obiecții, comentarii? Nu. Admis. 95. Obiecții, comentarii? Nu. Admis. 96. Intrăm pe art. II. Obiecții, comentarii? Nu. Admis. 97. Obiecții, comentarii? Nu. Admis. 98. Obiecții, comentarii? Nu. Admis. 99. Obiecții, comentarii? Nu.
Admis.
Proiectul de lege are caracter organic. Merge la votul final.
Am observat, totuși, și o abordare unanimă cu privire la modificările de formă, astfel încât cred că va trece și acesta la votul final.
Mergem la următorul proiect de lege.
3. Proiectul de lege privind trecerea colecției de timbre a României de la Compania Națională „Poșta Română” în patrimoniul Băncii Naționale a României.
Pe procedură, domnul deputat Victor Paul Dobre, viceliderul Grupului parlamentar al PNL. Domnule deputat, aveți cuvântul.
În primul rând, la mulți ani, domnule președinte!
Mulțumesc, asemenea.
Și permiteți-mi să vă propun, în numele grupurilor PNL și PSD, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pe termen de o săptămână, întrucât sunt două-trei chestiuni de reglementat între Ministerul Finanțelor și Ministerul Comunicațiilor, ambele ministere știind procedura prin care le vor depăși.
Deci solicitarea este să le amânăm cu o săptămână, retrimiterea la comisie pentru o săptămână.
Bun. O săptămână. O săptămână, că, după aceea, intrăm în alte...
Da, numai o săptămână.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Bun. O săptămână.
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.
Punctul 3 de pe ordinea de zi – retrimiterea la comisie.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (PL-x 215/2013; rămas pentru votul final) 48–49
4. Următorul, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul protecției martorilor, adoptat la Štiřín, Republica Cehă, semnat de România la Štiřín, Republica Cehă, la aceeași dată – 24 mai 2012.
Suntem prima Cameră sesizată.
Guvernul României.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Marian Grigore Tutilescu** – _subsecretar de stat_
_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
## Bună ziua, doamnelor și domnilor!
Ca reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, doresc să învederez faptul că acest acord privind cooperarea în domeniul protecției martorilor a fost încheiat de către statele membre ale Forumului Salzburg, în vederea posibilității relocării martorilor în state terțe și, bineînțeles, în vederea creșterii eficienței acestui domeniu extrem de sensibil în lupta împotriva crimei organizate.
Vă reamintesc că statele membre ale Forumului Salzburg sunt statele membru UE din Europa Centrală – și am să le enumăr: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia.
Acordul conține o serie de principii și obligații ale părții solicitate, respectiv ale părții solicitante, în raport cu protecția și relocarea martorilor, cu regulile privind protecția informațiilor, cu regulile privind portul armamentului pe teritoriul unui alt stat de către reprezentanții statului solicitant și, bineînțeles, cele legate de costurile pe care le suportă o astfel de operațiune.
Apreciem că acordul în sine va fi extrem de benefic pentru eficientizarea activității de relocare a martorilor. Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Din partea comisiei, domnul deputat Mircovici.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor,
Conform art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru acest raport cu proiectul de lege.
Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru politică externă.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare și obiectul îl constituie ratificarea Acordului dintre Guvernul
României și Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în domeniul protecției martorilor.
Suntem prima Cameră sesizată.
Au participat 22 din cei 24 de membri ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și, cu unanimitate de voturi, comisia vă propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu sunt.
Este lege ordinară.
Nu avem amendamente admise sau respinse.
Merge direct la votul final, conform art. 106 din regulamentul nostru.
Trecem mai departe.
7. Avem un proiect de lege cu caracter organic, un raport fără amendamente: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2013... 53, la punctul 7. Celelalte două... Nu avem rapoartele la cele două.
Trecem direct la procedurile de urgență.
Deci pentru înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Raportul este comun, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.
Din partea Guvernului, o să vă rog frumos, numele și prenumele.
## **Domnul Sorin Vicol** – _secretar de stat_
_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**
Vicol Sorin, secretar de stat.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
Mulțumesc.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2013 s-a stabilit ca, prin excepție de la prevederile alin. (4) al art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, în anul 2013, din disponibilitățile înregistrate de ANCOM, reprezentând excedent din anii anteriori, suma de 100 de milioane de lei se virează la bugetul de stat.
Susținem raportul comun al celor două comisii de fond și solicităm adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2013. Vă mulțumesc.
Domnule ministru, mulțumesc. Din partea comisiei.
Aveți cuvântul, domnule deputat. Din partea comisiei, da? Raportul, vă rog frumos.
Domnule președinte, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
În numele colegilor din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, vă adresez și eu un sincer și călduros la mulți ani!
La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare introducerea unui nou alineat la art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în scopul virării la bugetul de stat a excedentelor financiare înregistrate de respectiva autoritate în exercițiul financiar precedent.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi, o abținere, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2013 pentru completarea art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în forma inițiatorului.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Domnule deputat, aveți cuvântul.
Domnule Tinel Gheorghe, viceliderul Grupului parlamentar al PDL, aveți cuvântul la dezbateri generale.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Eu înțeleg că nu sunt bani și, ca să nu mai fiu acuzat că trunchiez sau că sunt demagog, am să-i citesc colegului meu din expunerea de motive, că așa lucrăm noi, numai cu textul, descrierea situației actuale.
„Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – ANCOM – este autoritate publică autonomă cu personalitate juridică sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii.” Și textul continuă: „Bugetul anual de venituri și cheltuieli se aprobă prin hotărâre a Parlamentului, cu avizul comisiei” etc. etc., „la propunerea președintelui”.
Ce facem noi acum sau ce faceți dumneavoastră, prin Guvernul pe care-l girați? Veniți și le luați banii și spuneți: domne, n-avem bani să plătim aia, aia, aia, aia și mai dați-ne și de la structura asta, care e în subordinea exclusiv a Parlamentului, vreo sută de miliarde, că avem noi niște găuri acolo. Dar eu vă întreb: când ați renunțat la 400 de milioane de dolari la Rompetrol, nu v-ați întrebat de unde o să luați banii ca să-i puneți la loc?
Că aș fi vrut să văd și punctul de vedere al ANCOM-ului aici, dacă într-adevăr ANCOM-ul este de acord să dea 100 de miliarde Guvernului USL ca să-și acopere niște găuri pe care le face cu mâna stângă.
Și aș vrea, domnule președinte, dacă-mi permiteți, să cereți ANCOM-ului un punct de vedere. Să ne spună dacă într-adevăr este sau nu este de acord, că Guvernul vedem ce vrea să facă.
Mulțumesc.
## Domnule vicelider,
Eu pot să vă informez două chestiuni.
Una: la ANCOM e omul pe care l-ați pus dumneavoastră. Știți, ăla pe care l-ați pus.
Bun! Dați-mi voie să vă răspund.
Doi. V-aș ruga frumos, să vă reamintesc, a apărut și în presă: Rompetrol a câștigat în instanță până în 2012, pe altă guvernare.
Ceea ce a făcut guvernarea asta, ceea ce ar trebui să facă orice guvernare, este să aplice decizia instanței. Sper că dumneavoastră, ca vicelider de grup, nu sunteți împotriva unei decizii a instanței și noi să ne ducem să intervenim în actul de justiție. Putem să punem în aplicare. E un act comercial.
O să vină din nou documentul cu Rompetrolul, știți foarte bine despre ce discut, retrimis de Președintele României, și atunci vom avea o dezbatere pe această chestiune.
În rest, cu ANCOM, o interpelare, întrebare, sunt obligați cei de acolo să vină să vă răspundă. Dacă nu vreți, puteți să cereți dumneavoastră personal în Biroul permanent și facem o dezbatere pe ANCOM și îi chemăm pe cei de la ANCOM să ne facă un raport. Astea sunt instrumentele pe care le avem, știți foarte bine și dumneavoastră.
## Domnule președinte,
Eu apreciez dorința dumneavoastră de a conduce autoritar ședințele plenului Camerei Deputaților...
Iertați-mă, nu conduc...
...dar am rugămintea, atunci când exprimați poziții partizane, să le exprimați de la acest pupitru. În rest, când conduceți conform regulamentului, în litera și spiritul regulamentului, pentru a asigura ordinea și o bună desfășurare a acestor ședințe, atunci, într-adevăr, aveți dreptul să vorbiți de acolo de unde vorbiți.
În rest, când exprimați alte poziții partizane ale grupului dumneavoastră politic, vă rog frumos să le exprimați de aici.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
## Domnule vicelider,
Vă mai repet o dată, nu e poziție partizană.
Prima chestiune... vă rog frumos, poftiți în bancă. Am să vă rog frumos să luați loc în bancă.
Eu vă spun ceea ce nu citiți. La ultima pagină o să vedeți semnătura președintelui ANCOM. Dacă vreți să citiți numai prima pagină, eu sunt dator, ca președinte de ședință și președinte al Camerei, să vă reamintesc că acel document are mai multe pagini. Dacă vă deranjează, nu-i nicio problemă, mă interpelați, numai că nu vă dau cuvântul. N-aveți ce să discutați. V-am dat cuvântul, v-am lăsat să vorbiți.
Cea de a doua chestiune: Rompetrolul n-are nicio legătură. V-am spus. Acolo ați pierdut în instanță, fosta guvernare, și este datoria mea ca președinte de Cameră să vă readuc aminte.
Vă mulțumesc foarte mult.
Luați loc în bancă! Vă rog frumos. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/11.IX.2013
## **Domnul Tinel Gheorghe**
**:**
Îmi luați dreptul elementar... În cadrul dezbaterilor sunt permise.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă rog frumos să luați loc.
Deci eu v-am spus care sunt instrumentele, conform regulamentului, pe care le aveți ca vicelider.
Cu mare plăcere vă dau cuvântul.
## **Domnul Tinel Gheorghe**
**:**
În cadrul dezbaterilor sunt permise toate întrebările pentru a clarifica...
Sunt de acord cu dumneavoastră. Toate întrebările pe care le ridicați dacă sunt în conformitate cu regulamentul și poate să vă răspundă, eu o să-i cer domnului ministru să vă răspundă.
Domnul deputat Marian Neacșu, aveți cuvântul.
Domnul Preda, imediat vă dau cuvântul.
Eu nu cobor la microfon decât dacă spun o poziție partizană. Ceea ce am spus eu scrie în documentul pe care-l citiți dumneavoastră. Pe mine nu mă cheamă Marinescu, să știți. Nu sunt șeful ANCOM-ului. Uitați-vă pe ultima hârtie pe care ați primit-o ca vicelider, vă rog frumos.
Domnul deputat Neacșu, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am să-mi permit, de la acest microfon, să răspund eu colegului meu la cele două întrebări pe care le-a formulat și, în măsura în care răspunsurile nu-l vor satisface, atunci bineînțeles că pe tipologia procedurală pe care dumneavoastră ați exprimat-o ceva mai devreme, domnule președinte, se poate adresa cu interpelare președintelui ANCOM, ministrului comunicațiilor și cui crede Domnia Sa de cuviință.
Deci este într-adevăr ANCOM-ul o autoritate autonomă. Autonomă din punct de vedere al funcționalității. Ea se ocupă de reglementarea într-un domeniu extrem de important în România și lucrul acesta nu a fost, în niciun caz, grevat de activitatea parlamentară sau de ceea ce propune acest proiect legislativ.
În ceea ce privește autonomia financiară. Atâta vreme cât statul a creat o autoritate care reglementează, care adună niște bani în numele statului și-i gestionează în consecință și care, pe parcursul mai multor exerciții financiare, pentru că acele 100 de miliarde de care discutăm aici nu sunt adunate în ultimele șase luni de zile, sunt bani adunați din taxele și impozitele pe care le-au plătit, din taxele pe care le-au plătit operatorii de sistem de-a lungul anilor...
Ce era de preferat? Să ținem 100 de miliarde în conturile ANCOM, care să zacă acolo în ideea că, știu eu, poate peste nu știu câți ani de zile, în programul de investiții, această autoritate vrea să-și mai cumpere sedii, mașini, tehnică, tehnologii și lucruri de factura asta sau să-i introducem în circuitul productiv și să facem ceva cu ei?
Dacă asta este viziunea bugetară pe care o promovează colegul meu, eu cred că se înșală.
Mai mult decât atât, această procedură o propunem numai pentru anul 2013.
Am dat acestei autorități un monopol. A produs pe baza monopolului asigurat prin lege niște bani, care-i sunt în excedent.
Încă o dată întreb și cred că este oarecum retorică chestiunea: acești bani ar fi trebuit să rămână blocați în conturile ANCOM-ului pentru a nu se face nimic cu ei sau ar fi trebuit introduși în circuitul productiv statal?
Cred că răspunsul îl veți da fiecare dintre dumneavoastră și cred că și colegul meu, în sinea Domniei Sale, și-a dat răspunsul la această întrebare.
Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cezar Preda.
N-aveți dreptul la replică, că nu v-a pronunțat numele, domnule. Sunteți viceliderul grupului parlamentar. Dacă începem cu chestia asta, facem un dialog între dumneavoastră și un lider de grup.
E un răspuns pe care vi l-a dat un coleg. Dacă vreți, eu vă dau cuvântul după aceea, dar e normal, din respect, să vă pronunțe numele.
Domnule președinte, La mulți ani!
Mulțumesc, asemenea.
Aș face două corecții.
În primul rând, pentru că v-ați referit la Rompetrol, ordonanța ați dat-o când nu era dată sentința. Deci ați dat ordonanța și apoi s-a dat sentința în baza deciziei care a fost prin ordonanță. Deci hai să nu le amestecăm, să spunem că întâi s-a câștigat procesul și pe urmă s-a aplicat. Asta pentru o corecție bună.
În al doilea rând, domnule președinte și domnule lider, ați făcut o expunere aici cu privire la banii unei agenții autonome europene care nu ține. Știți, dacă are bani mai mulți, eu, statul român, trebuie să-i iau și să-i introduc în circuitul – nici nu știu cum v-ați exprimat – statal. Nu există noțiunea asta și nu există interferența statului de asemenea manieră.
Eu înțeleg că Marinescu, speriat să nu-l schimbați sau ce i-oți fi făcut acolo, semnează orice. Îl chemăm aici, să spună ce face.
Dar, pe aceeași logică, de ce n-ați luat banii asigurărilor, pensiilor private, CNVM-ului? De ce nu i-ați luat? De ce nu-i luați? Dacă tot vreți să introduceți în circuitul statal banii necesari României pentru a nu-i mai lăsa să ia salarii de 20 de mii de euro pe lună, de ce n-o faceți?
Vă rog eu frumos, hai să rămânem în chestiunea legii.
Noi ne vom opune pentru că ne vom opune, dumneavoastră vreți s-o treceți că vreți s-o treceți, că dacă începem să vorbim, știți, cu datul cu părerea, n-ajungem nicăieri.
Vă mulțumesc.
## Aveți dreptate.
Știți că la pensiile private naționalizarea au făcut-o polonezii. Poate au făcut bine. Trebuie să ne gândim și noi. Sunt tot europeni și n-a făcut nimeni scandal. Domnul Marinescu, dacă nu știți, vă reamintesc eu, în ultimul an a fost vicepreședinte al autorității europene. Deci, dacă Domnia Sa a semnat un act oficial, publicat în Monitorul Oficial, bănuiesc că este responsabil și, după cum ați observat, domnule deputat, spre deosebire de alte guvernări, nu l-a dat nimeni afară. Și nu e singurul.
Domnul deputat, aveți cuvântul. Și știți că am dreptate.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Mă bucură faptul că avem o discuție așa de aprinsă pe niște bani pe care trebuie să-i luăm de la o autoritate, să-i dăm undeva și să-i cheltuim altundeva, însă aș vrea să lămurim de unde vin banii ăștia.
Deci banii ăștia vin – din câte știu eu sau din câte îmi amintesc eu – din scoaterea la licitație a unei frecvențe, a frecvenței 800, care trebuia eliberată de România și scoasă la licitație. Această frecvență n-a fost scoasă la licitație pentru că a vrut ANCOM-ul sau a vrut altcineva. Era obligația României să elibereze frecvența și să scoatem la licitație, deoarece furnizorii aveau nevoie de această frecvență în vederea unor servicii mai bune prestate în telecom. Și, atunci, acești bani, dacă tot i-am luat dintr-o licitație, de ce să-i ținem la ANCOM? De ce să rămână acolo? Banii ăștia trebuie să intre în bugetul statului și să fie direcționați într-o zonă în care pot produce un venit colateral sau liniar din taxe, impozite și alte venituri.
E o altă discuție dacă banii ăștia, în momentul în care am scos frecvența la licitație și știam că va exista un venit, probabil că în buget trebuia să prevedem unde se vor duce banii ăștia și să-i direcționăm, în momentul ăsta nu mai era discuția asta unde vor intra acești bani. Dar Ministerul Finanțelor ar putea să ne dea un răspuns unde se vor duce banii ăștia și ăsta ar trebui să fie interesul nostru, să vedem acești bani, care au venit cumva – să zic așa – mai liber, unde se vor duce, unde-i vom cheltui.
Eu m-aș bucura foarte mult dacă acești bani s-ar duce în investiții, s-ar duce într-o zonă unde țara ar putea să beneficieze de acești bani și nu s-ar duce în alte zone unde nu avem niciun venit, niciun beneficiu din acești bani.
Mulțumesc mult.
Mulțumesc, domnule deputat.
Aici sunt perfect de acord cu dumneavoastră și cred că toți suntem.
Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale? Nu.
Eu o să vă informez, conform 106..., a vorbit domnul deputat Neacșu. Vă rog frumos să mă iertați, v-aș da cuvântul, dar iar încalc regulamentul și l-am încălcat, dar știți că în sesiunea trecută a fost cineva care a protestat vehement față de această decizie a mea.
106, nefiind niciun amendament admis sau respins, merge la votul final. Este lege organică.
Domnule deputat, voiați să luați cuvântul, vă rog frumos. După care mergem la punctul 8.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Eu am prezentat lucrurile plecând de la un principiu. Dacă ANCOM-ul este în subordinea Parlamentului, cu venituri proprii pentru constituirea bugetului, nu poate veni Guvernul printr-o ordonanță să vină să – eu știu – să impieteze și asupra activității acestei structuri, pe care noi am stabilit-o așa, indiferent de ce argumente. Că altfel, colegul meu v-a spus foarte clar, mâine veți veni și veți spune: „domne, hai să impozităm, să luăm de peste tot”. Nu s-a pus problema naționalizării, ci a unui – cum să spun –, nici împrumut nu poate fi, că i-ați luat cu titlu gratuit pentru totdeauna.
E chestiune de principiu. Nu discutăm aici că n-are Guvernul voie să facă sau ce are Guvernul, până unde are Guvernul voie să facă, ce are voie Guvernul să facă, care sunt limitele Guvernului. Că tot ați discutat în opoziție că veți veni la putere și veți instaura supremația Parlamentului și a legii. Care? Că tot Guvernul face și desface prin ordonanță de urgență. Iar poziția exprimată, de a solicita un punct de vedere șefului ANCOM, pentru că știm foarte bine – una scrii și alta declari...
Atâta timp cât sunt venituri proprii, pe care noi le-am legiferat, dați-i voie instituției să funcționeze, că aveți de unde să obțineți resurse financiare.
Mulțumesc foarte mult. Mergem mai departe.
8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.
Guvernul României.
Pe procedură, domnul Victor Paul Dobre.
În legătură cu proiectul de lege de la punctul 8 privind modificarea unor prevederi legate de transporturile rutiere, există o solicitare, domnule președinte. Proiectul de lege este extrem de important. Gândiți-vă și la necazurile pe care le-am avut în această vară.
Există o solicitare din partea noului ministru al transporturilor și din partea secretarului de stat nou-numit în relația cu Parlamentul pentru o verificare suplimentară și, din aceste considerente, vă cerem retrimiterea la comisie pentru o săptămână.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
N-am înțeles, dar sunt de acord cu dumneavoastră, sunteți de la mine de la USL.
Propunere de retrimitere la comisie datorită și pentru faptul că sunt doi miniștri noi, nu? Am înțeles. Termen?
O săptămână.
- Retrimiterea la comisie, termen o săptămână.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (PL-x 215/2013; rămas pentru votul final) 48–49
9. Mergem la următorul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013–2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.
Comisia pentru muncă și protecție socială are un raport de adoptare.
Avem amendamente admise.
Caracter ordinar. Inițiatorul.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Manuel Marian Donescu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Economiei_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sunt Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind măsurile de protecție socială de care vor beneficia persoanele disponibilizate prin concedieri colective în perioada 2013–2018, în baza planurilor de disponibilizare din cadrul unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat sau subordonate autorităților administrației publice locale.
Scopul prezentului proiect este asigurarea unor măsuri de protecție socială a salariaților concediați, ca urmare a aplicării măsurilor de eficientizare a activității și întocmirii planurilor de disponibilizare.
Neluarea acestor măsuri imediate în scopul diminuării consecințelor concedierilor colective poate conduce la probleme cu impact social.
Societățile care pot efectua concedieri colective în condițiile acestui act normativ, precum și numărul de salariați ce urmează să fie disponibilizați se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort.
În consecință, propunem adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc foarte mult.
Comisia pentru muncă și protecție socială.
Domnule președinte, aveți cuvântul. Domnul deputat Iordache.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Voi prezenta raportul înlocuitor al Comisiei pentru muncă și protecție socială.
Am ținut cont de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.
Domnul secretar de stat v-a prezentat obiectul de reglementare.
Noi, în Comisia pentru muncă, am adoptat prezentul raport, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.
Ținând cont de categoria legilor, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Cameră decizională. Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Grupurile parlamentare.
Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveți cuvântul la dezbateri generale.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Am să citesc din pagina trei un alineat la expunerea de motive, care spune așa: „Drept urmare, fiecare operator economic va întocmi un plan de disponibilizare, prin care va stabili numărul de salariați ce urmează a fi disponibilizați în perioada 2013–2018 și care vor beneficia de prevederile Ordonanței de urgență privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a aplicării planului de disponibilizare a unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regii autonome subordonate autorităților administrației publice locale.”
Alineat mai jos: „Având în vedere criza economică și financiară, precum și necesitatea eficientizării sectoarelor economice, se impune soluționarea consecințelor sociale și efectului acestora.”
Eu sunt „entuziasmat” – între ghilimele – că, într-adevăr, primul lucru pe care l-ați făcut a fost planul de disponibilizare. Un plan de dezvoltare, un plan de creștere a locurilor de muncă n-ați făcut, dar de disponibilizare pe șase ani de zile, da. Zeci de mii de oameni să-i dați afară, da. Pentru că este în concordanță cu programul de guvernare al dumneavoastră.
Așa le-ați spus în decembrie 2009, că îi veți da afară. Pe capete. Până în 2018. Mă așteptam să veniți măcar concomitent și cu un program de dezvoltare, de creare de noi locuri de muncă.
Poate îl așteptăm săptămâna viitoare. Poate – eu știu – majoritatea care susține Guvernul, și aici avem o dilemă: e condus de deputatul Ponta sau de prim-ministrul Ponta? Și întreb majoritatea: dumneavoastră pe cine susțineți? Programul ăsta de disponibilizări e al deputatului Ponta sau al prim-ministrului Victor Ponta? Că-i și asta o problemă, dacă e al prim-ministrului, s-ar putea să ne așteptăm ca, atunci când vine în Parlament, deputatul Victor Ponta să nu mai susțină proiectul de disponibilizări.
Cred că soluția asta de a eșalona grafic 2013–2018, îmbrăcată sub forma: iată ce forme de sprijin identificăm noi prin actul normativ, cum vom eșalona plățile, nu concordă cu programul de guvernare și cu ceea ce ați spus. Și, vă rog, haideți să punem paralel și un program de dezvoltare pe aceeași perioadă 2013–2018.
Mulțumesc foarte mult.
Domnul Dobre, din partea Grupului parlamentar al PNL. Domnule deputat, vă dau cuvântul imediat din partea Grupului parlamentar social-democrat.
## Domnule președinte,
E remarcabilă prezența continuă a colegului Tinel, indiferent de subiect, indiferent de temă. Dușmanul e Guvernul și-l pot înțelege, că e în opoziție și asta e sarcina pe care i-a dat-o partidul. Totuși, ca oamenii să înțeleagă foarte bine despre ce e vorba, măsuri de protecție socială pentru situații de acest fel au fost luate tot timpul sub toate guvernările, ceea ce reglementează acum Guvernul pentru o perioadă mai lungă, un cadru clar, ca atunci când sunt situații de concedieri colective, și trăim într-o societate în care lucrul acesta poate apărea oricând, în condițiile globalizării pieței, economiei, măsurilor economice de la un moment dat sau altul, există un cadru legal clar pentru fiecare operator economic care trebuie să știe ce are de făcut. Să nu mai înceapă..., oamenii ies în stradă, blochează drumuri și așa mai departe. Să se știe foarte clar și de către sindicate, și de către administrație, și de către autorități, și de către ministere. Acesta e obiectul reglementării și cred că este o măsură excelentă, o măsură normală, firească, în care statul se implică în protecția socială în situații de concedieri colective. Dincolo de asta sunt vorbe și politică.
Vă mulțumesc. Noi vom vota.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Mergeți încet, că de la Brașov și până aici e drumul lung... Ușor, ușor. Noi vă așteptăm. Vă rog frumos.
Mulțumesc, domnule președinte.
Eu sunt parlamentar la primul mandat și am putut să observ evoluția socială și economică a României din ultimii patru ani ca un observator, chiar dacă parțial din mediul politic, fiind încadrat într-un partid politic, și mi-am dat seama că poate perioada sau poate, nu poate, sigur, perioada 2010–2011 a fost cea mai grea perioadă pe care acest popor a parcurs-o. Și asta din cauza unor măsuri pe care le-a luat un guvern ai cărui reprezentanți, acum, oameni care au susținut acel guvern, vin acum și spun de la acest microfon, în Parlamentul României, lucruri neadevărate despre Guvernul Ponta. Da, măsurile de protecție socială sunt parte din programul nostru de guvernare și este normal, este o guvernare USL, este o guvernare care și-a dorit de la început să readucă românilor acel climat de normalitate și să readucă românilor posibilitatea de a trăi normal în țara lor.
Această măsură este o măsură foarte bună, este o măsură corectă, este o măsură prin care Guvernul României, la propunerea ministerelor de resort, aprobă anumite compensații pentru cei care sunt disponibilizați și, în general, acei disponibilizați cu precădere din domeniul public. Deci și în acest sens cred că toți colegii mei din Uniunea SocialLiberală vor vota acest proiect și aș avea rugămintea ca cei din actuala opoziție, înainte de a lua cuvântul de la tribuna acestui Parlament, să-și măsoare, în primul rând, deciziile anterioare pe care dumnealor le-au luat, susținând un guvern care, repet, a adus în România perioada 2009, chiar în ultima perioadă, 2010–2011, cea mai grea perioadă pe care poporul român a traversat-o.
Mulțumesc mult.
Doamna deputat Grapini.
Bună ziua, domnule președinte! La mulți ani! Mulțumesc pentru că...
Mulțumesc, asemenea.
Mulțumesc că-mi dați ocazia să spun doar două lucruri. Și eu sunt la primul mandat de deputat.
Mă surprind discuțiile din Parlament și, revenind la ultimul punct pe care l-ați pus în discuție, mă surprinde lipsa de obiectivitate, pentru că eu nu cred că vreun guvern ia cu plăcere măsuri de disponibilizare și eu nu cred că oamenii care ascultă nu înțeleg că disponibilizarea este o măsură luată datorită unor efecte ale măsurilor din urmă. Pentru că nu facem disponibilizare, Guvernul acesta, datorită faptului că nu mai vrem să continuăm lucrul, ci am ajuns la situația de a face disponibilizări datorită efectelor măsurilor 2009–2011.
Și, al doilea lucru, cred foarte tare că USL s-a angajat și trebuie să respecte acest lucru, nu este de vină omul, lucrătorul care este disponibilizat pentru modul în care a fost gestionată economia, indiferent de ce guvern, și noi avem obligația să luăm măsuri de protecție socială, așa cum se întâmplă în toată Europa în situația disponibilizărilor.
Așadar, cred că a fost doar un discurs politic al unor colegi din Parlament, și nu unul de fond, pentru că, din nefericire, Guvernul USL operează cu efecte ale măsurilor luate de Guvernul care ne-a lăsat cartofii fierbinți în mână. Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Alte intervenții la dezbateri generale? Domnule deputat, nu v-a pronunțat numele. Vă rog frumos, chiar vă rog frumos.
Chiar... vă rog frumos, ați văzut că v-am dat cuvântul după ce s-a terminat un proiect de lege, ați avut cuvântul și ați vorbit la el, deși nu aveați nicio treabă, vă rog frumos. Așa, din respect, vă spune și numele. Dacă nu v-ar respecta, nu v-ar spune numele. Din respect și din apreciere, și din prietenie. Cum, dacă nu vă spunea numele, nu vă supărați, așa...
Bun.
Intrăm pe amendamentele admise. Avem de la 1 la 36. Mergem în calupuri de câte 10. De la 1 la 10, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.
Admise. De la 11 la 20. Nu. Admise. De la 21 la 30. Obiecții, comentarii? Nu.
Admise. De la 31 la 36. Obiecții, comentarii? Nu.
Admise.
Domnilor și doamnelor colegi, este lege ordinară, cu votul majorității...
Avem o propunere legislativă, Pl-x 136/2013 _(Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității)_ , pe care n-o mai dezbatem, pentru că termenul pentru dezbatere și vot final a fost depășit, așa încât are caracter organic.
Mergem mai departe, antepenultimul... penultimul proiect.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
33 de discursuri
Vă cunoaștem, domnule ministru, nu trebuie să vă mai prezentați.
Mulțumesc.
Ați venit de multe ori, gata, vă cunoaștem, când nu-i știm pe colegii noi, atunci.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prin proiectul de act normativ sunt introduse o serie de elemente noi care să stea la baza luării de către profesioniști a deciziilor cu privire la copil, detaliindu-se interesul superior al copilului.
Noul proiect de lege introduce o serie de măsuri asiguratorii și garanții menite să asigure punerea în executare a hotărârilor judecătorești și, respectiv, în apărarea copilului la locuința sa, precum și pentru prevenirea deplasării ilicite a acestuia și înapoierea sa.
Prin acest nou proiect de act normativ sunt introduse, de asemenea, prevederi menite să asigure o protecție adecvată a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
De asemenea, aș menționa că acest proiect de lege clarifică procedura înregistrării nașterii copilului pentru cele trei categorii de copii părăsiți în unități sanitare care au în structură secții de nou-născuți și/stau în pediatrie, părăsiți în alte unități sanitare și găsiți în familie sau într-un loc public.
În același timp, sunt reglementate și sancțiunile care ar putea fi aplicate în situația îndeplinirii defectuoase a responsabilităților crescute prin acest proiect de act normativ.
Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei, Protecție Sociale și Persoanelor Vârstnice susține aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată în raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte, domnilor deputați.
Mulțumesc și eu, domnule ministru.
Domnule deputat, aveți cuvântul, în numele comisiei, să prezentați raportul, vă rog frumos.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 272 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în 10 iunie.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, intervențiile legislative preconizate vizând asigurarea unei mai bune protecții a drepturilor copilului și delimitarea mai clară a atribuțiilor și competențelor care revin autorităților.
Consiliul Legislativ, prin avizul din 13 martie, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.
Membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă, expunerea de motive și documentele ce o însoțesc în ședința din 25 iunie.
Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul de adoptare a Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu amendamentele admise, așa cum sunt ele redate în anexa la prezentul raport.
Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.
Ana, a, doamna Birchall, iertați-mă, vă rog frumos, scuzați!
Doamna deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. În primul rând, la mulți ani și toate cele bune dumneavoastră!
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 272/2004 a fost instituit principiul interesului superior al copilului drept criteriu fundamental care stă la baza oricărei dezbateri și decizii luate de autoritățile publice și de organismele private.
Așa cum foarte bine a spus și reprezentantul Guvernului, pe care aș dori să-l felicit pentru acest proiect foarte bun legislativ, prin care, practic, se aduce o serie de completări și modificări privind protecția și drepturilor copilului.
Domnia Sa a învederat aici o serie de noutăți. Eu aș vrea să mă refer doar la cea privind, la noutatea privind obligația ca părinții care doresc să meargă la muncă în străinătate să notifice cu 40 de zile înainte de data plecării autoritățile locale, nominalizându-se și persoana în grija căruia copilul o să fie lăsat în toată această perioadă.
Eu consider că protecția și promovarea drepturilor copilului trebuie să se numere și printre prioritățile noastre legislative și tocmai de aceea rog toți colegii și colegele parlamentari, indiferent de grupurile politice, să voteze acest proiect de lege.
Cu siguranță, PSD-ul susține și va vota pentru aprobare. Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține inițiativa.
Unul dintre obiectivele principale ale acestei inițiative legislative este acela de a responsabiliza autoritățile implicate în procedura protecției copilului, prin delimitarea mai clară a competențelor lor. În același timp, trebuie și era necesar un astfel de act normativ ca să compatibilizăm aceste norme cu normele edictate de noul Cod civil.
Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc și eu. Alte luări de cuvânt nu mai sunt.
Doamnelor și domnilor deputați, nu avem amendamente. Este lege organică... Ba avem amendamente admise! Iertați-mă, am greșit.
Avem o sută și de amendamente admise. Mergem în calupuri de câte 10.
1–10.
Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 11–20. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 21–30. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 31–40. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 41–50. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 51–60. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 61, art. 63–70. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 71–80. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 81–90. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 91, de la art. 97[2] , până la 100. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 101–110. Obiecții, comentarii? Nu. Admise.
111–120. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 121–130. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 131–140. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 141–150. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 151–160. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 161 până la 167. Obiecții, comentarii? Nu. Admise.
Legea merge la votul final.
Și, așa cum am discutat, ultimul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 – îl salutăm și pe domnul Vlase, care a venit în rândurile noastre – privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. Caracter organic.
Amendamente admise – bună dimineața! – și avem și amendamente respinse.
Din partea Guvernului României, domnule ministru, aveți cuvântul.
președintele Comisiei Naționale de Prognoză
Mulțumesc, domnule președinte. La mulți ani și multă, multă sănătate...
Mulțumesc, asemenea.
...și putere de muncă!
Acest proiect de lege a instituit în luna ianuarie măsuri speciale pentru impozitarea exploatării de resurse naturale, altele decât gazele naturale, impozit pe veniturile din activități de exploatare a resurselor, pe anumite activități.
Pe parcurs au avut loc dezbateri în cele două comisii de specialitate, Comisia pentru industrii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci. S-au adoptat amendamente. Mulțumim pentru activitate și sprijin. S-a putut clarifica baza impozabilă, astfel încât proiectul, ordonanța care a constituit baza proiectului de lege să se aplice mai bine.
Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege în forma adoptată de cele două comisii de specialitate.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Președintele Comisiei pentru industrii și servicii, domnul deputat Iancu.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.
Aș vrea să subliniez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege. De asemenea, Comisia pentru politică economică și cea juridică au avizat favorabil acest proiect de lege, proiect de lege care are ca obiect de reglementare instituirea unor taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
Practic, vorbim de exploatarea forestieră, extracția cărbunelui superior, cărbunelui inferior, petrolului brut, minereurilor feroase, minereurilor de uraniu și toriu, minereurilor metalifere etc.
Impozitul se aplică veniturilor obținute de operatorii economici. Operatorii economici calculează, declară și plătesc lunar acest impozit până la data de 25 a lunii următoare.
La dezbaterile proiectului au participat, la nivel de secretar de stat, reprezentanții Ministerului de Finanțe, Ministerului Economiei, Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, precum și reprezentanți ai patronatelor.
Față de cele prezentate mai sus, membrii celor două comisii propun cu majoritate de voturi Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse.
Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Domnule deputat, aveți cuvântul.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Am să citez din nota de fundamentare, punctul 2 – Schimbări preconizate: „Aceste circumstanțe impun adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei și o contribuție a agenților economici din domeniu la efortul general de dezvoltare a țării corespunzător importanței și caracterului neregenerabil... al resurselor naturale...” și textul curge.
„În sfera proiectului de act normativ intră toate resursele naturale, fără a crea discriminări și diferențe de tratament în impunerea operatorilor economici.” Aici observați că nu intră toate resursele naturale, că cele de apă și de sol încă nu le-ați impozitat, slavă Domnului!, nu le luați decât..., introduceți taxa asta specială, 0,5 la sută, și anterior am discutat de acel program cincinal de disponibilizare, 2013–2016, și acum veniți cu taxe și impozite suplimentare. Asta este politica USL-ului, politica Guvernului pe care îl conduceți dumneavoastră. Taxe și impozite noi, suplimentare, împovărare și disponibilizări. Crearea de noi locuri de muncă nu vă preocupă. Programele de dezvoltare nu vă preocupă.
Aștept în continuare și așteptăm noi, opoziția, și programele de dezvoltare și de creare de noi locuri de muncă. Nu susținem în forma asta proiectul de act normativ propus de dumneavoastră.
Mulțumesc, domnule vicelider. Domnule deputat, aveți cuvântul. Îmi cer scuze.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de lege. Impozitul este de 0,5 la sută și se aplică veniturilor obținute de operatorii economici care desfășoară activități de exploatare și comercializare a resurselor naturale și sunt luate în considerare la stabilirea cifrei de afaceri a acestor operatori, potrivit reglementărilor contabile. Sumele aferente impozitului calculat în condițiile prezentului proiect reprezintă pentru operatorii economici cheltuieli deductibile la stabilirea impozitelor, ceea ce este de subliniat.
Spun încă o dată că PNL susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc foarte mult. Domnule deputat, aveți cuvântul. Grupul parlamentar al UDMR.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Grupul parlamentar al UDMR nu a susținut și nu va susține acest proiect de lege. Deci nu a susținut nici în cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate pentru două motive. Deci veniturile realizate de cei care exploatează resurse. Noi n-am înțeles de ce au fost trecute exploatațiile forestiere în acest proiect de lege, pentru că nu sunt ca petrolul sau ca pietrele utile sau alte resurse minerale, pe de o parte.
Pe de altă parte, s-a mai încercat o dată, acum câțiva ani, și îi înțeleg pe domnii de la liberali, pentru că dumnealor au propus atunci și s-a și menținut vreo șase luni de zile, momentul în care redevența a început să fie calculată pe producția-marfă. Deci trebuie să distingem totuși două lucruri. Exploatarea, pe de o parte, prelucrarea și valorificarea, pe de altă parte, reprezintă două tehnologii diferite și două modalități de a face afaceri.
Dacă ar fi fost pus acest impozit de 0,5 la sută pe partea brută de exploatare cumva calculată și lăsată partea cealaltă, de prelucrare și de realizare de produse din aceste resurse, hai să zicem că era ceva. Dar așa, amestecat la global pe cifra de afaceri, totuși o să dăuneze și am avut un material în cadrul comisiei, prezentat de asociațiile întreprinzătorilor din România, în care ne-au explicat, mai cu seamă cei care lucrează în domeniul produselor pentru construcții, că nu o să facă altceva decât o să mărească prețurile, plus că o să aibă probleme la acest calcul.
Ar fi fost mult mai bine dacă se venea direct cu o nouă lege pentru redevență la modul general, pentru toate resursele naturale și, atunci, și acest 0,5 la sută ar fi putut să fie introdus exact la capitolul redevențe și asta se referă la partea..., la prima parte a acestor exploatări, cea brută de fapt, care hai să zicem că ar fi de înțeles de către toată lumea. Pentru că ordonanța vorbește de o perioadă de un an și ceva, deci până la sfârșitul anului 2014, presupunem că atunci o să vină Guvernul, actualul Guvern, dacă va mai fi, cu această lege și atunci noua lege a redevenței va face, va aduce lumină în acest domeniu, pentru că așa, din punctul nostru de vedere, este o dublă impozitare, chiar dacă acest 0,5 la sută se poate reduce din impozitul pe profit.
Mulțumesc.
Cu siguranță va fi și un guvern pentru România, același. Alte luări de cuvânt la dezbateri generale nu mai sunt. Mergem pe amendamentele admise.
O să rog colegii care au acel amendament respins să fie atenți dacă vor să-l susțină.
De la 1 la 5.
Obiecții, comentarii? Nu.
Admise. De la 6 la 10. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. Amendamentul 11. Obiecții, comentarii? Nu.
Admis.
Doamnelor și domnilor colegi, lege ordinară, merge la votul final.
Nu mai avem proiecte de lege pe ordinea de zi, decât inițiativele cu respingeri, pe care, așa cum știți cutuma, le ținem într-o sesiune specială.
Votul final la 12.30.
Ne revedem la votul final la ora 12.30.
Vă urez o zi frumoasă!
* * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Domnilor colegi,
Vă rog să luați loc în bănci pentru a începe votul final. Acceptați scuzele mele de întârziere, 10 minute.
Domnule Mocioalcă, luați și dumneavoastră loc. Domnule Mocioalcă! Chemați-l pe domnul Frunzăverde să-l roage pe domnul Mocioalcă să ia loc în bancă.
Liderii grupurilor parlamentare au primit votul final, da? Bun.
Facem o probă la mecanism, ca de obicei.
Vă rugăm frumos să vă pregătiți cartelele.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (PL-x 96/2013; rămas pentru votul final) 49–51
2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013–2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.
Procedură de urgență. Legea este ordinară.
Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (PL-x 96/2013; rămas pentru votul final) 49–51
3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
Lege ordinară.
Comisiile pentru buget și pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (PL-x 96/2013; rămas pentru votul final) 49–51
4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. Este lege organică.
Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (PL-x 96/2013; rămas pentru votul final) 49–51
5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2013 pentru completarea art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Legea este organică.
Comisia pentru tehnologia informației și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (PL-x 96/2013; rămas pentru votul final) 49–51
6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Legea este organică.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (PL-x 96/2013; rămas pentru votul final) 49–51
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Mă bucur că la mai bine de un an de la preluarea guvernării USL și-a adus aminte și de copii. Acest proiect a fost depus de mine în septembrie 2012, blocat în Senat și apoi redepus anul acesta și blocat din nou. Nu înțeleg însă de ce pe o temă atât de importantă precum garantarea și protejarea drepturilor copilului actuala guvernare a preferat să folosească metode autoritare de stabilire a reglementărilor.
Consider că acest proiect trebuia să aibă un raport din partea subcomisiei privind drepturile copilului din Comisia pentru muncă și protecție socială.
Cu tot respectul pentru colegii mei juriști, consider că în acest caz era nevoie de o dezbatere alături de cei care sunt preocupați de acest subiect, cu organizațiile nonguvernamentale care mai bine de 20 de ani au rezultate remarcabile în acest domeniu. Eu vă mulțumesc pentru votul pe care l-ați acordat acestui proiect.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Doamna deputat, și eu vă mulțumesc foarte mult.
Sunt câteva anunțuri scurte, doamnelor și domnilor colegi.
După cum știți, domnul deputat Eugen Tomac și-a dat demisia din Grupul parlamentar al PDL. La fel și domnul deputat Negruț Clement. Și vă informez că domnul deputat Ovidiu Ioan Silaghi și domnul deputat Eduard Raul Hellvig, membri ai Partidului Național Liberal, și-au depus demisiile din funcția de deputat în Parlamentul României începând cu data de astăzi, 3 septembrie 2013.
PNL! N-ați auzit. V-ați emoționat. Nu, nu, e o diferență mare între literele „d” și „n”. Câteva procente sau un procent? Un procent. Am înțeles.
Doamnelor și domnilor colegi,
Pentru cele două demisii din Parlamentul României o să vă cer permisiunea să supun la vot vacantarea mandatului, așa cum știți, astfel încât să putem să promovăm proiectul de vacantare la Monitorul Oficial.
Deci pentru vacantarea mandatului domnului deputat Ovidiu Ioan Silaghi, deputat în Circumscripția uninominală
- nr. 2, scuzați-mă, Colegiul uninominal nr. 2, Circumscripția
- nr. 32, Satu Mare. Vacantarea mandatului.
-
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (PL-x 96/2013; rămas pentru votul final) 49–51
- e pentru...
Vă informez că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare la Curtea Constituțională, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional, precum și a Scrisorii semnate de autoritățile române la București la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Acordului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011.
Este procedură de urgență. Avem două zile pentru sesizarea la Curtea Constituțională.
- Doamnelor și domnilor colegi,
- Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Pe membrii Biroului permanent îi invit la ședința de Birou
- permanent.
- Vă urez o zi frumoasă!
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#315829„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|647589]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 99/11.IX.2013 conține 52 de pagini.**
Prețul: 130,00 lei
Avem în față o nouă sesiune parlamentară și, implicit, mult de muncă pentru a duce la bun sfârșit proiecte importante pentru societatea românească. Așadar, trebuie să dăm dovadă de unitate și de deschidere, pentru a găsi cele mai bune soluții la problemele cu care se confruntă țara noastră.
Mulțumesc.
Cei care se mai îndoiesc de faptul că în țara noastră comunismul s-a clădit pe durere, suferință și crimă să vină la acest loc al suferinței și să se convingă. Dacă nu vom vorbi despre aceste adevăruri înseamnă să dăm uitării chinurile, durerile, nevoințele și moartea a zeci de mii de români care s-au jertfit pentru noi, care trăim azi pe pământ.
Trecutul nu trebuie să-l uităm și să se piardă, deoarece pe acesta, ca pe o temelie, zidim prezentul și viitorul. Vă mulțumesc.
Consider că, din primăvară, de când a fost tăiată această schemă de garantare, producătorii agricoli au fost „văduviți”
de un instrument financiar foarte eficient, iar faptul că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a venit cu măsuri compensatorii pe această temă arată lipsa de respect pentru cei care investesc în agricultură.
Cer ministrului Daniel Constantin ca, până la elaborarea unui nou proiect, așa cum a susținut Domnia Sa, să reactiveze OG nr. 7/2009, pentru a repara ce se mai poate în agricultură.
Vă mulțumesc.
A mai trecut ceva timp și, cu alt prilej, la o manifestare a comunității maghiare din Transilvania, a declarat că ziua de 1 Decembrie, adică Ziua Națională a României, pentru el reprezintă o zi de doliu.
Acest „pițigoi al politicii românești”, venit pe lume într-o zi a păcălelilor și a păcăliților, nu pierde niciun prilej să denigreze România an de an, pe 15 martie, sau la manifestările Universității de vară de la Tușnad sau Balvanyos, sub privirea îngăduitoare a președintelui Băsescu, care nu are nicio reacție la atacurile programate ale domnului Tőkés. Mă întreb de ce.
Mai rămâne ca acest „personaj pitoresc” să propună să trecem pasul Ghimeș sau pasul Prislop cu pașaportul în mână! Poate că mizează pe un precedent periculos: Kosovo! Am fost întotdeauna adeptul drepturilor individuale, nu al drepturilor colective, pentru că, până la urmă, suntem cu toții cetățeni români.
Iată de ce întreb și mă întreb:
De ce autoritățile române nu au nicio reacție față de acțiunile antiromânești ale acestui om?
De ce este lăsat domnul László Tőkés să ponegrească țara care l-a făcut vicepreședinte al Parlamentului European?
De ce nimeni și nimic nu-l oprește în a continua alterarea relațiilor interetnice?
De ce nu renunță la cetățenia română?
De ce nu i se retrage cetățenia română? Sau nu este cadru legal?
De ce instituțiile abilitate ale statului nu se autosesizează când chiar în această vară cere protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei?
De ce și cu sprijinul cui își permite acest individ atâtea? Poate pentru că președintele Traian Băsescu l-a decorat și onorat cu cea mai înaltă distincție în stat!
Se pare că László Tőkés a uitat că sergentul Iordan și caporalul Bivolaru, aflați sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, au pus opinca în Parlamentul Ungariei în 1918. Cred că este momentul să-i mai amintim din când în când! Deputat Constantin Avram, colegiul nr. 6 Bacău. Vă mulțumesc pentru atenție.
Criza economică a determinat o dublare a numărului PFA-urilor nou-înființate. Dacă numărul firmelor nou-înființate a scăzut substanțial începând cu 2009, cel al PFA-urilor s-a dublat brusc în momentul intrării României în criză economică. O explicație pentru acest fenomen ar putea fi dată de faptul că organizarea ca PFA este avantajoasă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, procedura de înființare este mult mai simplă, în al doilea rând, cheltuielile de înființare sunt mai reduse.
Astfel, dacă în 2008 se înființau puțin peste 20 de mii de PFA-uri, în anul următor cifra s-a dublat și a ajuns la peste 40 de mii de persoane fizice autorizate nou-constituite. Trendul a continuat și în anul 2010, când au apărut aproape 44 de mii de PFA-uri noi, în 2011, 40 mii, iar în 2012, 50 de mii. Nu doar evoluția înființărilor a fost deosebită, ci și domeniile abordate de micii întreprinzători. Sectoarele de activitate preferate pentru deschiderea unui PFA au în vedere agricultura, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și activități profesionale, științifice și tehnice, în special consultanță.
În momentul de față, principalul motor al consumului și al producției îl reprezintă clasa de mijloc, care este reprezentată
de organizațiile comerciale instituite în forma IMM-urilor și apoi de către PFA-uri. Apreciez că este oportun să se creeze locuri de muncă, dar este important și câte locuri calificate de muncă se creează, pentru că acestea sunt cele care au salarii mai mari și pot să determine și o creștere economică reală a țării noastre.
Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1.000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1.000 de locuitori, iar productivitatea și profitabilitatea IMM-urilor, care prezintă tendințe opuse la nivelul aceleiași clase sau aceluiași sector, dezvăluie situația precară a întreprinderilor mici și mijlocii din România, sub aspectul eficienței și competitivității lor.
Clasa PFA-urilor își consolidează poziția secundă după IMM-urile din România, având cel mai mare aport la crearea și menținerea locurilor de muncă și cea mai bună evoluție în 2011–2012 sub aspectul forței de muncă, în majoritatea sectoarelor economice.
Având în vedere argumentele prezentate cu privire la numărul de locuri de muncă pe care le asigură și le creează permanent întreprinderile organizate sub forma PFA-urilor, vă solicit sprijinul pentru a face demersurile necesare în vederea susținerii dezvoltării acestor tipuri de organizații prin introducerea în categoria beneficiarilor eligibili de a aplica pentru acordarea ajutorului _de minimis_ .
Vă mulțumesc.
Tamara Ciofu, deputat colegiul nr. 6, municipiul Botoșani.
De asemenea, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) are dreptul să utilizeze și să schimbe folosința oricăror imobile expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu „destinație specială” (lăcașuri de cult, monumente, ansambluri și situri istorice, cimitire etc.).
Mai mult, perimetrul licenței Roșiei Montane Gold Corporation nu are limite fixe, iar Agenția Națională de Resurse Minerale are obligația de a-l reconfigura oricând, la cererea acesteia, în afara oricărei proceduri de reglementare. În fapt, ceea ce reiese din actul normativ adoptat de către domnul prim-ministru Ponta este că dorința Roșiei Montane Gold Corporation devine lege pentru stat. Astfel, această corporație poate obține orice avize, avize care nu au termen de valabilitate, poate obține acordul de mediu concomitent, ba chiar înaintea avizului de mediu pentru planul de urbanism, în ciuda diverselor acte normative care sunt în vigoare astăzi, poate scoate, în termen de 30 de zile, orice teren din circuitul agricol, pe care să-l includă în intravilan, cu categoria de folosință pajiște din perimetrul proiectului minier, pe baza unei simple cereri a acestei corporații.
De asemenea, această corporație poate deveni proprietarul sau concesionarul oricărui imobil necesar exploatării miniere din perimetrul minier asupra căruia statul român sau autoritățile publice locale dețin un drept de proprietate publică sau privată, în doar 45 de zile de la depunerea unei solicitări formale, fără nicio dezbatere sau decizie locală și fără nicio licitație publică. În plus, dreptul de preempțiune la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului nu va reveni statului, ci acestei corporații, la preț și în condiții egale. Toate acestea, repet, în condițiile în care perimetrul licenței Roșiei Montane Gold Corporation nu are limite fixe.
Și, peste toate acestea, se va adăuga obligatoriu cantitatea de cianură. Adică numai „avantaje” în dezavantajul statului român, adică în dezacord cu interesul național.
Astfel, dacă în timpul campaniei electorale conștiința îi dicta domnului Ponta să nu susțină proiectul Roșia Montană, acum, la un an de la guvernare, domnul Ponta aprobă în ședința de guvern proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană. Dar surpriza nu s-a lăsat așteptată, astfel că domnul premier Ponta nu a putut fi de acord de două ori cu propria soluție și a declarat că va trimite Parlamentului proiectul de lege adoptat în ședința de guvern, dar că deputatul Ponta nu va fi de acord cu acest act normativ. Astfel, consider că problemele domnului Ponta depășesc tematica penibilului și a lașității cu care ne-a obișnuit deja. În fapt, obișnuința domnului prim-ministru de a minți cu nerușinare ori de câte ori se ivește ocazia nu ne este străină.
Dilema cu privire la responsabilitățile pe care un premier le are în îndeplinirea funcției executive aparține chiar prim-ministrului Ponta. Astfel, aflăm din declarațiile domnului premier că altă instituție are rolul de a deține toate elementele necesare luării unei decizii, și anume Parlamentul. Mai mult, logica halucinantă a domnului premier este că a adoptat proiectul de lege din postura de prim-ministru, pentru că trebuie să se gândească la binele economiei și să atragă investiții, dar, în calitate de deputat, va vota împotrivă. Dubla personalitate a domnului Ponta în fapt reiese și din declarațiile și acțiunile pe care le-a avut ca politician atât în perioada când era în opoziție, cât și acum, când este responsabilul acțiunii guvernamentale.
„Faceți cum credeți!” este replica domnului Ponta cu privire la acțiunea parlamentarilor USL referitor la proiectul care va fi trimis în Parlament cu propunerea de adoptare.
Ne întrebăm, domnule premier, care este calitatea pe care o dețineți în cadrul partidului dacă nu sunteți capabil să oferiți parlamentarilor partidului pe care-l conduceți informații relevante, lămuriri, avantaje și dezavantaje ale acestui contract pe care un astfel de proiect îl are pentru țara noastră. Oare parlamentarii USL nu sunt decât o masă de manevră pe care o folosiți potrivit intereselor politice de moment?!
Dacă premierul unei țări nu are toate informațiile necesare adoptării sau respingerii unui act normativ, dacă nu există un studiu de oportunitate pe baza căruia să se discute avantajele și dezavantajele acelui proiect, când nu există o dezbatere la nivel politic cu factorii de conducere din partid, cu parlamentarii, cu factorii care urmează a fi implicați în proiect, cu societatea civilă, mă întreb, domnule Ponta, în baza căror elemente sunteți în măsură să luați decizii care privesc viața cetățenilor acestei țări? Este posibil oare ca timpul irosit pe la diversele televiziuni sau lupta cu partenerul pactului de colaborare să fie una dintre posibilele cauze pentru care nu aveți timpul necesar pentru a va informa, pentru a guverna?
Mostra ipocriziei de a considera că parlamentarii USL reprezintă doar o masă de manevră, precum i-ați considerat pe cetățenii care v-au votat, este dovedită. Este lașitatea de a-ți asuma politic un proiect, pe care-l girezi prin semnătura ta, în calitate de șef al Guvernului, dar nu-l recunoști ca fiind în acord cu interesul național, astfel, votezi împotriva proiectului în calitate de deputat.
În plus, domnule prim-ministru, poate ne explicați ce reprezintă pentru dumneavoastră interesul național și când acționați în acord cu acesta.
Pericolul de a fi conduși de un prim-ministru pentru care interesul național se află pe ultimul plan, iar propria dezinformare se află la loc de cinste ar fi doar o tristețe dacă nu ar reprezenta un atac la adresa siguranței naționale.
Vă întreb, domnule prim-ministru, cine va fi tras la răspundere pentru incompetența de care dați dovadă, zi de zi, în gestionarea intereselor statului român: domnul premier Ponta sau domnul deputat Ponta?
Vă mulțumesc.
##
Efectele negative ale punerii în aplicare a proiectului de lege propus Parlamentului nu se opresc aici, din păcate. Alături de distrugerile deja enumerate, trebuie menționat și impactul major pe care utilizarea de cianuri l-ar avea asupra populației și biodiversității din zona Roșia Montană.
În schimbul acestor dezechilibre, nu mă vor grăbi să pun niciodată nici infimele sume rezultate din redevența plătită de firma de exploatare și nici locurile de muncă create în zonă pe o perioadă determinată. Prefer ca România să-și păstreze valorile pentru care Europa o invidiază, considerând absolut obligatoriu, din punct de vedere moral, demersul de a lăsa nealterate copiilor noștri resursele materială, umană și istorică, pe care comunitatea veche de peste 2.000 de ani și practicile agriculturii tradiționale de la Roșia Montană le reprezintă în plan național și european.
Astfel, mă alătur organizațiilor constituite la nivelul societății civile românești și asociațiilor europene care recunosc și își propun să protejeze patrimoniul de la Roșia
Montană și declar că nu voi susține proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din această zonă remarcabilă a României.
Vă mulțumesc.
În această situație trebuie să ne asumăm responsabilitățile care rezultă din exploatarea metalelor nobile prin această metodă și mă refer aici la execuția, exploatarea, închiderea și monitorizarea imensului iaz de decantare care va rezulta în urma proiectului industrial Roșia Montană. La baza acestei afirmații se află starea celor peste 32 de iazuri de decantare asociate exploatărilor miniere aflate în județele Maramureș, Harghita, Suceava, BistrițaNăsăud, Brașov, necorespunzător întreținute din lipsa alocării de fonduri.
Să ne amintim tragicul accident din ianuarie 2000, când barajul iazului de decantare al societății Aurul – SA a cedat, deversând 100.000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri, aproximativ 100 de tone de cianuri, peste câmpuri și în sistemul hidrografic local, afectând râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre înainte de a ajunge la Marea Neagră. Au fost afectate sursele de apă din trei țări, România, Ungaria și Iugoslavia, afectând milioane de locuitori. Sute de tone de pește mort au fost colectate din apele râurilor poluate. Mii de păsări au murit din cauza cianurii deversate. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobîl.
Compania australiană Esmeralda Exploration, cu care statul român a înființat societatea Aurul –SA, promitea că iazul de decantare va fi monitorizat corespunzător și nimic rău nu se va întâmpla, dar dezastrul ecologic s-a produs și nici în ziua de astăzi nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta.
Pe același model, astăzi, compania Gabriel Resources, canadiană de data aceasta, promite românilor avantaje nemaipomenite. În același fel, promite că va întreprinde conservarea, amenajarea și revitalizarea patrimoniului cultural, va asigura protecția mediului și eliminarea poluării istorice, va contribui la dezvoltarea economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană.
În realitate, nu există așa ceva. Un proiect de o asemenea anvergură, care va șterge de pe harta României patru dintre munții săi, lăsând în loc cratere imense și un monstruos iaz de decantare a apelor cu cianuri, va aduce cu el și următoarele efecte negative:
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafață și subterane;
- poluarea solului;
- afectarea habitatelor naturale, vegetație și faună;
- modificarea folosințelor și a regimului proprietății
- terenurilor, dezafectări și strămutări;
- afectarea surselor locale de alimentare cu apă;
- efecte psihologice asupra comunităților umane.
În ultimele zile am primit peste 2.200 de e-mailuri cu diverse titluri, cum ar fi: „Nu proiectului Roșia Montană!”; „Votul tău poate salva Roșia Montană”; „Salvați Roșia Montană!”; „Votați în numele nostru și al copiilor noștri, vă rugăm să votați conștient” sau „Nu vă jucați cu soarta noastră și a copiilor noștri!”. Nici măcar un singur e-mail dintre cele care au venit nu a prezentat avantajele și nu a susținut acest proiect, și asta dintr-un singur motiv: sunt neglijabile în raport cu impactul general.
În prima sesiune parlamentară am fost solicitat să iau atitudine și în cazul altor proiecte legislative, cum ar fi: Legea retrocedărilor, Legea apiculturii, Legea geodezilor, Legea animalelor fără stăpân, Codul silvic, actele de identitate biometrice, unele dintre ele fiind încă în circuitul Parlamentului, dar în niciunul din cazurile enumerate mai sus nu s-a pus atâta patimă și nu s-au făcut atâtea eforturi câte
s-au făcut și se fac pentru blocarea proiectului Roșia Montană... și pe bună dreptate!
Personal, nu voi susține acest proiect în forma actuală! Vă mulțumesc.
Cătălin Drăgușanu, deputat de Neamț.
Este îngrijorător faptul că ministrul Nicolăescu nu a ținut seama de semnalele de alarmă trase de specialiștii din acest domeniu. Încă din luna septembrie 2012, la Iași au avut loc dezbateri intense cu privire la necesitatea îmbunătățirii situației în care se află actualmente centrele de psihiatrie din Moldova. De asemenea, s-a constatat că numărul acestor centre este insuficient, raportat la numărul de cazuri din regiune. În acest moment, există doar două centre de psihiatrie în Iași, care deservesc întreaga regiune. În cadrul dezbaterii mai sus amintite s-a subliniat necesitatea înființării a încă șase centre de profil în zona Moldovei.
Pe de altă parte, specialiștii reclamă nevoia urgentă de îmbunătățire a legislației care reglementează funcționarea serviciilor de psihiatrie. Așadar, este nevoie de un cadru legislativ care să permită specialiștilor din domeniul sănătății mintale o monitorizare adecvată a acestor pacienți. Actualmente, nu există nici măcar o evidență clară care să releve numărul exact al persoanelor cu afecțiuni psihiatrice.
Celor din sistem le este cunoscut faptul că intervenția în cazurile psihiatrice presupune conlucrarea mai multor specialiști, medici psihiatri, psihologi, asistenți sociali, fiind necesară o abordare complexă și unitară, lucru care nu funcționează în acest moment.
Fac, pe această cale, apel la responsabilitate din partea Ministerului Sănătății, care trebuie să ia urgent măsurile ce se impun în privința îmbunătățirii legislației din acest domeniu.
Este necesar ca ministrul sănătății să se așeze la masa dezbaterilor cu factorii abilitați și specialiștii din sistem și, împreună, să ajungă la cele mai bune soluții care să se materializeze într-un timp rezonabil în măsuri legislative concrete.
Numai schimbând actuala legislație putem spera că această situație se va îmbunătăți și că unele întâmplări care ne pot pune viața în pericol nu se vor mai putea repeta.
Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Camelia Bogdănici.
Haideți să încercăm cu toții, cu tot respectul vă rog, să facem o emulație națională, apelând la investitorul român care nu va da faliment dacă îmbracă, încalță și cumpără caiete câtorva școlari la început de școală! Este foarte adevărat că, din punctul de vedere al politicilor care îl privesc pe școlar, rezultatele vor apărea în curând, dar cine nu începe școala anul acesta începe o viață fără șansă, care duce în întuneric, care duce în lipsă de perspectivă pentru viitorul lui personal și pentru țară.
Statistic, s-a dovedit că doar 8% din cei care încetează să meargă la școală vor relua ulterior studiile pentru a termina ciclul primar.
## Dragi colegi,
Haideți ca, dincolo de lucrurile, fără discuție, foarte importante, în legătură cu care ne confruntăm în momentul aceasta, să vedem 10 zile mai departe către un eveniment important, de mare influență pentru viitorul generațiilor următoare și să trimitem în toamna aceasta copiii la școală! Vă mulțumesc frumos.
Sunt Carmen Hărău, deputatul municipiului Hunedoara.
Un alt aspect al inițiativei va avea efecte pozitive și asupra economiei românești, mai precis asupra firmelor care au relații comerciale cu cele din Uniunea Europeană, având în vedere că 80% din exportul țării noastre se îndreaptă către statele Uniunii Europene.
Firmele românești vor avea acces mai ușor la partenerii economici străini și la o mai mare deschidere către potențialii clienți din Uniunea Europeană.
Dragi colegi,
Vă sugerez să susținem împreună această măsură care va avea efecte benefice atât din punct de vedere economic, cât și social.
Vă mulțumesc.
Pacienții din întreaga țară „mulțumesc din inimă partidului”.
Între timp, proiectul meu de lege care prevede reînființarea Institutului Cantacuzino rămâne prin sertarele Parlamentului.
*
## „Când le cerem socoteală?”
Nu a trecut prea mult timp de la ultimele alegeri și deja există numeroase motive să ieșim în stradă: promisiuni neonorate, noi taxe și impozite, miniștri penali, contracte dubioase, clientele noi de partid, continuarea măsurilor de austeritate a guvernării PDL și menținerea acordului cu FMI, o lege a sănătății proastă și, în aceeași notă cinică, demararea mineritului cu cianuri și a exploatării gazelor de șist.
În tot acest timp, politicienii puterii zâmbesc pe la televiziuni și-și văd liniștiți de traiul îmbelșugat. Când le vom cere socoteală?
## „Cine vorbește?”
Premierul recunoaște că nu a prevăzut creșteri salariale și de pensii care să acopere creșterea prețurilor din România, dar ne oferă cu generozitate consolarea guvernamentală atunci când ne anunță că și în America sistemul de pensii e în faliment total.
Premierul ne trage de urechi și ne tot spune că impozitele sunt mici, noi plătim 16%, germanii plătesc 45%. Este greu să ai aceleași șosele, școli și spitale. Aici e veșnicul paradox al gândirii românești: vrem să avem de toate, dar să plătim cele mai mici taxe la stat.
Premierul ne avertizează părintește că, atunci „când vom avea cu un angajat mai mult decât pensionari, mai puțină muncă la negru, mai mulți oameni care cotizează la buget, atunci când generația noastră va ajunge la pensie, nivelul pensiilor va ajunge să asigure un trai decent”.
Îl avertizăm pe premier că, atunci când vom avea salarii nemțești sau condiții ca în America, vom înțelege să plătim și impozite de 45%.
Nu am înțeles însă cine vorbește: domnul Boc sau domnul Ponta?
*
## „Cine-i oprește? Patru șoferi beți pe oră”
În timp ce parlamentarii sunt veșnic în vacanță, viața noastră este pusă în pericol. Într-o singură oră, la Iași, patru șoferi cu vârste de 23, 27, 30 și 42 de ani au fost depistați pozitiv la etilotest cu concentrații de alcool cuprinse între 0,49 și 0,79 mg/l, iar unul dintre aceștia a refuzat recoltarea de probe biologice la spital.
Proiectul legislativ prevede patru tipuri de măsuri: dublarea și chiar triplarea pedepselor cu închisoarea pentru alcoolemie penală sau consum de stupefiante, creșterea duratei de suspendare a permisului la 5–10 ani pentru alcoolemie penală și la 6 luni – 1 an pentru contravenții, majorări în cazul recidivei în cinci ani de la restituirea permisului cu 10 ani pentru alcoolemia penală și imposibilitatea reducerii sancțiunilor aplicate pentru alcool și droguri.
Aceste măsuri sunt ușor de pus în practică, nu presupun niciun efort bugetar, iar eficiența înăspririi legislației rutiere e dovedită de scăderea cu 30–50% a numărului de evenimente
rutiere soldate cu morți și răniți în țări precum Portugalia, Franța, Anglia, Luxemburg, Olanda. În aceste țări, conducerea sub influența băuturilor alcoolice (0,8 g/l) sau refuzul testării sunt pedepsite cu închisoarea până la doi ani, 4.500 de euro amendă, șase puncte de penalizare și trei ani de suspendare a permisului, iar recidiva este pedepsită cu până la patru ani de închisoare, 9.000 de euro amendă, șase puncte de penalizare și pierderea permisului pentru minimum trei ani.
Apreciem că adoptarea acestui proiect legislativ va duce la scăderea semnificativă a accidentelor rutiere și va crește siguranța rutieră pe șoselele din România.
*
## „Copiii României”
Aproape jumătate din copiii din România sunt bătuți, înjurați și trăiesc în familii sărace.
România a ajuns pe locul 29 din cele 29 de țări industrializate studiate de UNICEF în ceea ce privește starea de bunăstare a copiilor, fiind situată în urma Letoniei și a Lituaniei.
23,6% din copiii români sunt săraci și 40% dintre ei declară că familia lor are bani puțini, iar 39,69% din copiii români au probleme cu locuința.
42,41% dintre copiii români sunt implicați în bătăi, 41,04% din ei fiind agresați de alții, iar rata omuciderilor printre minori ne plasează pe locul 27 din 29.
14,78% dintre cei mici sunt obezi. Cauzele sunt multiple: doar 40,63% mănâncă fructe, doar 45,34% mănâncă micul dejun și doar 19,61% dintre copiii români fac sport.
30,71% din adolescente devin mămici, 10,60% dintre minori fumează, 17,50% beau alcool și 6,08% se droghează cu canabis.
O mare parte a acestor probleme se datorează faptului că suntem pe ultimul loc și în ceea ce privește educația.
Propunerea introducerii educației pentru sănătate ca materie de studiu în instituțiile de învățământ poate corecta o mare parte din aceste probleme.
Până atunci, copiii României sunt condamnați la boală și marginalizare.
*
„Cum se abandonează un gazoduct?! Varianta USL”
26 august 2013. Localitatea Rediu, Iași, România. Punctul zero al șantierului gazoductului Iași–Ungheni. Tovarășul prim-ministru, în fața unei delegații consistente, asistă cu mândrie USL-istă la un spectacol fastuos: zeci de utilaje, sute de conducte, muncitori harnici ce sudează de zor sub privirile înțelepte ale guvernanților. Încă puțin și vopseau și frunzele în verde.
Discurs măreț: „Până acum, de ani de zile am tot vorbit cum facem noi conducta și n-a făcut nimeni nimic. Eu am vrut să văd acum că începem lucrările, vreau să văd în decembrie dacă s-au ținut de cuvânt constructorii.” Foarte, foarte bine! E foarte bine, dar...
La nici două zile după entuziasmanta ceremonie, locul este pustiu. Cârcotașii din administrația județeană a Iașiului susțin că firma responsabilă de proiect ar fi transportat toate utilajele, conductele și muncitorii pentru spectacolul de a doua zi de la Ungheni, pentru ca tovarășul prim-ministru să se bucure și în Republica Moldova, alături de premierul Iurie Leanca, de această minunată realizare a actualei guvernări. Alți deviaționiști spun că muncitorii au plecat să lucreze la marea rețea de autostrăzi, pe care ne-a arătat-o domnul Fenechiu sub îndrumarea atentă a ministrului marilor proiecte, iar cei mai răi spun că se lucrează la spitalul regional de urgență de la Iași, dar că noi nu vrem să recunoaștem acest lucru.
Din păcate pentru noi toți, și gazoductul Iași–Ungheni este doar o nouă gogoriță a Guvernului copy-TV, care nu are bani decât pentru clientela de partid. Cu o majoritate toxică de 70%, România rămâne țara tăiatului de panglici și a discursurilor sforăitoare cu tricolorul în diagonală.
Acum câteva minute am fost anunțat că niște nerecunoscători spun că lucrarea se va termina în patru luni și jumătate ca și cincinalele de 4 ani și jumătate. Dar asta într-o nouă apariție a tovarășului la TV.
*
„Gazele de șist aduc Vasluiul în zodia cancerului”
În prima jumătate a acestui an, peste 600 de vasluieni au fost diagnosticați cu diverse forme de neoplazii. Cancerul face ravagii în acest județ năpăstuit, iar numărul total al pacienților a ajuns la aproape 7.000.
Statisticile înfiorătoare arată că, în prima jumătate a acestui an, incidența bolii a crescut cu 9,87% față de același interval al anului trecut. Concret, sunt în evidență 6.902 bolnavi cu diferite neoplasme, 634 fiind luați în evidență în primul semestru.
Acesta este doar vârful icebergului letal, pentru că numărul real al pacienților este mult mai mare din cauza deficitului de diagnosticare legat de lipsa specialităților de oncologie pediatrică și hematooncologie.
Într-un județ situat în cea mai săracă zonă din Europa, mii de suflete sunt condamnate la suferință din cauza stilului de viață nesănătos și a lipsurilor de tot felul...
În locul prosperității mult promise, autoritățile ne oferă otravă pe pâine, prin începerea explorării gazelor de șist, așa că fiecare vasluian se întreabă dacă nu va fi el în postura următorului pacient lovit de această boală necruțătoare.
*
„În urgență nu există două categorii de cetățeni”
Sunt milioane de români care trăiesc și muncesc în afara țării. Sunt milioane de români care trăiesc în țară și plătesc asigurări de sănătate. Sunt sute de mii de români care călătoresc în străinătate. Atunci când se uită la televizor, oamenii văd că, atunci când ai o urgență, este posibil să se trimită avioane sau elicoptere sau să fii așteptat de ambulanțe pe aeroport și transportat la marile spitale pentru a primi asistență medicală de înaltă performanță. Oamenii văd că se poate pentru Muntenegru, dar că nu se vorbește nimic despre accidentații din Anglia sau Spania. Pacienții spun că atunci când se primește un telefon de la București, un ars sau un politraumatizat poate fi transportat oricând la București, chiar dacă la Iași există clinicile și specialiștii necesari. Toți mă întreabă de ce există cetățeni de rangul doi atunci când se vorbește de asistență medicală, iar cei disperați consideră că sunt îndreptățiți să sune oriunde pentru a primi sprijin.
În acest moment există nouă țări care au încheiat acorduri cu Ministerul Afacerilor Externe privind asistența medicală gratuită pentru membrii misiunilor diplomatice, 17 țări care au încheiat acorduri privind asistența medicală a cetățenilor pe bază de reciprocitate și 35 de țări care au încheiat acorduri cu Ministerul Educației și Cercetării referitoare la acordarea asistenței medicale.
Solicităm prin acest demers parlamentar implementarea unei proceduri clare și transparente, aplicabilă oricărui cetățean român aflat într-o situație critică în afara țării.
*
## „Plini de datorii”
Lipsa măsurilor de relansare economică aduce-n sapă de lemn tot mai mulți români. Pentru traiul zilnic, cetățenii sunt nevoiți să se împrumute, iar sumele datorate depășesc sute de milioane de lei.
Doar în Iași creditele în lei au depășit 2.400 de milioane, iar cele în valută au trecut de 5.200 de milioane de lei. Mai bine de jumătate din aceste credite sunt contractate de populație, iar peste 60% sunt făcute pentru consum, locuințe, tratamente medicale sau studii, ceea ce arată disperarea și lupta pentru subzistență.
Din păcate, până și aceste credite sunt greu de achitat. La nivel național, restanțele au ajuns la aproape 14% din totalul creditelor, iar lipsa locurilor de muncă și cotele-record ale șomajului fac iluzorie orice speranță de mai bine.
Am propus două proiecte legislative care se regăsesc în promisiunile de campanie ale actualei majorități. Vorbesc astăzi despre reducerea TVA-ului și a CAS-ului, care poate duce la relansarea economică, stimularea producției și a consumului, crearea de noi locuri de muncă și reducerea evaziunii fiscale.
Votul majorității va decide dacă vom fi din ce în ce mai săraci și din ce în ce mai îndatorați sau vom avea noi locuri de muncă.
Deci nu este de mirare că într-o afacere gen Bechtel a reapărut mama lui Dan Șova să negocieze...
*
## „Zi de zi se culeg roadele guvernării USL”
Se vede că tele-premierul Victor Viorel Ponta este „cu munca”. Dar mai ales se simte. În timp ce economia urcă din pix în statistici – nu degeaba a schimbat guvernarea USL conducerea INS –, realitatea ne arată că povara creșterii fiscale a afectat consumul privat și afacerile companiilor. Iute și eficient, așa cum îi place să „muncească” tele-premierului. Creșterile succesive de accize, impozite locale, adăugate altor majorări ale poverii fiscale din anii anteriori, precum și măsurile de genul creșterii salariului minim pe economie au distrus profitabilitatea companiilor și au subțiat veniturile disponibile ale populației, erodând și mai mult consumul. Prețurile de consum nu au mai scăzut din iunie 2012, când au consemnat o diminuare de doar 0,04% față de luna anterioară.
Din cauza „eficienței” muncii depuse în interesul românilor timp de mai bine de un an, am ajuns să importăm până și cartofii și am luat un extrem de rușinos „argint” la inflație. Dar suntem pe podium!
Importurile de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, au crescut de aproape 2,4 ori în primele patru luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2012, ajungând la 84.841,7 tone. În plus, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, prețul cartofilor a înregistrat în primele 7 luni din acest an o creștere cu 10,69% față de decembrie 2012.
În ceea ce privește premiul luat la inflație, România a înregistrat în iulie a doua mare rată anuală din Uniunea Europeană (UE), de 3,4%, fiind devansată doar de Estonia, care a avut o inflație de 3,9%. Numai că Estonia are, cu totul, 1.342.409 locuitori, nu ca România, aproape 20 de milioane!
Conform datelor Oficiului european de statistică (Eurostat), România se situează pe primul loc în UE atunci când este vorba despre creșterea medie a prețurilor per total în ultimele 12 luni, cu un avans de 4,5%. În zona euro, în iulie, rata anuală a inflației a rămas stabilă la 1,6%, în timp ce în UE inflația anuală a rămas stabilă la 1,7%.
Conform opiniei publice a Consiliului Fiscal, așa arată cifrele eșecului teleguvernării USL:
– 0,3% este scăderea consumului populației, în termeni reali, în primul trimestru din 2013, față de aceeași perioadă a anului trecut;
– 827 milioane euro – venituri nerealizate la impozitul pe profit în primul semestru din 2013, față de programul inițial;
- 713 milioane lei – nerealizări la accize;
- 485 milioane lei – nerealizări la TVA;
- 467 milioane lei – venituri nefiscale nerealizate;
- 3.347 milioane lei – sume de la UE nerealizate;
- + 18% – depășirea cheltuielilor de personal prevăzute;
- + 6,8% – depășirea programului de cheltuieli pentru
- bunuri și servicii;
– + 9,3% – depășire la alte transferuri (bani mutați dintrun buzunar în altul al statului);
– - 19% – „economie” făcută la cheltuielile pentru proiecte cu finanțare UE nerambursabilă.
Marii economiști ai USL ar trebui să știe faptul că nu veniturile trebuie ajustate la nivelul cheltuielilor, ci cheltuielile la nivelul veniturilor.
Un Guvern responsabil, cu o strategie de dezvoltare economică, va crea cadrul cel mai bun de dezvoltare economică, asta însemnând, printre altele, în primul rând, stabilitate și predictibilitate fiscală, nu 20 de modificări ale Codului fiscal în jumătate de an.
Un Guvern responsabil va permite doar acele cheltuieli publice care sunt finanțabile fără deficit, pe cât posibil, și direcționate în vederea realizării unui mediu de afaceri relaxat, stabil și predictibil. Dar așa vom păți până când nu va exista un cadru legal care să interzică politicienilor să constituie și să cheltuiască resursele bugetare după regula bunului-plac.
Acesta este apelul unei mame. Lăsați, stimați colegi, luptele mărunte și declarațiile „incendiare” și haideți să începem să construim o Românie în care venirea pe lume a unui copil să nu fie privită cu scepticism și spaimă de către părinți, dar pentru asta este nevoie să acționăm atât prin politici publice care să stimuleze creșterea demografică, cât și printr-o schimbare de mentalitate!
Am observat că în politica din România, rar sau aproape niciodată, nu discutăm despre strategii pe termen lung sau dacă discutăm, cel mai lung termen este de câțiva ani. Aici vorbim despre schimbarea mentalității pentru zeci de ani de acum înainte. Sunt convinsă că vă dați seama ce bază solidă și ce seriozitate implică o astfel de măsură.
Vă rog, haideți să începem să gândim și așa, pentru România secolului viitor! Veți vedea, din această perspectivă, cât de „nearzătoare” devin declarațiile și replicile cu care ne-am obișnuit să ieșim în mass-media atunci când este vorba despre politică.
Dacă vrem ca familiile noastre și ale celor dragi să aibă un viitor, trebuie să începem să-l construim acum. Avem nevoie de politici publice, dar cel mai mult avem nevoie de stabilitate, de predictibilitate și de o atmosferă de încredere. Fără acestea, chiar riscăm să dispărem încet ca națiune!
se poate face din această toamnă, nu trebuie să așteptăm anul viitor.
De maximă urgență este și proiectul legislativ asupra căruia a atras atenția recent premierul Ponta: adoptarea Legii referendumului, cu modificările cerute de Curtea Constituțională. Având în vedere că una dintre cerințele CCR era ca scăderea pragului la referendum la 30% să fie în vigoare abia peste un an, există urgența adoptării sale cel mai târziu până cu un an înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Dacă există un consens politic asupra referendumului în primul tur al prezidențialelor din 2014, atunci trebuie să facem modificările cerute de CCR până la sfârșitul lunii septembrie. Președintele nu va mai putea să refuze promulgarea legii și rămânem în calendarul stabilit politic.
Dincolo de aceste importante proiecte administrativpolitice, cred că Parlamentul trebuie să fie foarte atent și la realitățile social-economice. Observăm un progres destul de consistent la nivelul economiei naționale, ținta de creștere de 2% urmând să fie atinsă, dar avem un important decalaj până la care se resimt efectele în planul îmbunătățirii calității vieții oamenilor. Dacă ne uităm la faptul că rata șomajului se află într-o stagnare la un nivel mai mare decât ne-am dori, singura concluzie pe care trebuie să o tragem este aceea a nevoii de a stimula crearea de noi locuri de muncă. Soluția cea mai la îndemână rămâne, desigur, scăderea contribuțiilor sociale pentru angajatori, astfel încât costurile celor din mediul privat cu forța de muncă să fie mici și să facă posibile noi angajări. Pentru asta avem nevoie de o analiză a situației actuale, de un dialog cu mediul de afaceri și de calcule de impact cu privire la scăderea CAS cu 3% sau cu 5%. Trebuie coroborate aceste date și cu cealaltă promisiune asumată: reducerea TVA treptat până la pragul de dinainte de venirea la putere a Guvernului Boc – PDL.
Pentru că a venit vorba despre bunul mers al economiei, atrag atenția că avem nevoie de un buget care să se facă mai devreme decât cel pe 2013. Discuția trebuie pornită din timp și trebuie să fie foarte așezată, ca să nu ne trezim că amânăm bugetul pentru ianuarie sau februarie 2014. De asemenea, este important să intrăm în logica bugetelor multianuale, să existe un plan clar cu privire la direcția în care vrem să îndreptăm România. În cazul în care această dezbatere din Comisia pentru buget, finanțe și bănci va reuși, cred că și soliditatea economiei naționale se va îmbunătăți.
Iată, în concluzie, câteva elemente care creează posibilitatea ca această sesiune parlamentară să fie cu adevărat istorică pentru România. Sunt o mulțime de legi importante care ne așteaptă, o muncă asiduă și e important să ne ridicăm la nivelul așteptărilor. S-a vorbit foarte mult despre nevoia unei democrații reprezentative, asupra modelului parlamentarismului și ar fi păcat ca acum, când suntem chemați, să nu dăm măsura responsabilității și priceperii noastre, să nu răspundem așa cum trebuie.
– că istoria se repetă și numai cei care nu învață trecutul nu pot aborda corect viitorul. Actuala guvernare USL a profitat pe nedrept la maximum de nemulțumirea populației față de niște măsuri de austeritate legitime, care nu au făcut altceva decât să salveze țara la acel moment. Activiștii USL au escaladat protestele și le-au folosit ca pretext pentru presiuni parlamentare care au dus în final la debarcarea unui guvern care abia își începuse activitatea.
Astăzi, amploarea protestelor din Piața Universității nu mai seamănă cu cea din ianuarie 2012, pentru că televiziunile prietene USL nu mai au interesul să amplifice văpaia din piață, pentru că opoziția, spre deosebire de ianuarie 2012, nu face jocuri politicianiste aducându-și oamenii în piață și, cel mai important, pentru că o parte importantă a electoratului USL a fost abandonat după repurtarea victoriei din decembrie 2012. Acești oameni care protestează în Piața Universității au devenit brusc inutili pentru actuala guvernare. Pentru USL au fost doar carnea de tun necesară la un anumit moment. USL este mai nou pragmatic și cinic.
Dar oare cât va mai dura până o masă critică de români se va trezi? Până când nu doar suporterii salvării Roșiei Montane vor înțelege că au fost mințiți de USL? Până când și cei care au sperat la cele un milion de locuri de muncă promise de USL se vor simți trădați? Până când și întreprinzătorii aduși la sapă de lemn se vor simți înșelați? Până când toate promisiunile mincinoase ale USL se vor întoarce ca un bumerang împotriva lor?
Suntem martorii unei guvernări în care:
– locurile de muncă sunt tot mai puține de la o lună la alta, USL reușind performanța să creeze încă 30 de mii de șomeri în doar 15 luni de guvernare;
– încasările la buget sunt cu 6 miliarde de lei mai mici ca în perioada similară a anului trecut, simptom al proastei colectări, al falimentului economiei și al evaziunii fiscale fără precedent;
– România este campioana nedorită a creșterii prețurilor pentru bunurile de consum în Europa;
– investițiile străine în România sunt cu 20% mai mici ca în perioada similară a anului trecut.
În aceste condiții, minciuna guvernanților în privința proiectului Roșia Montană este doar cireașa de pe tort. Este scânteia care poate inflama toată construcția. Este dovada că acest guvern devine ilegitim și pentru populație, după ce au cucerit puterea prin frauda minciunilor electorale. Nu este de mirare că semne de panică apar în sânul USL. Când un premier își permite să încerce manipularea populației, afirmând că în calitate guvernamentală susține un proiect, iar în calitate de parlamentar îl respinge, avem de-a face cu cea mai joasă speță de politicianism. Avem de-a face cu impostură politică, ca să nu mai vorbim de schizofrenie sau dedublarea personalității. În ultimă instanță, avem de-a face cu minciună.
În Ungaria a fost nevoie de mai puțin de doi ani pentru a fi sancționată minciuna guvernului socialist. În România cred că perioada va fi mult mai scurtă, pentru că minciuna USL în cazul Roșia Montană este doar începutul sfârșitului, prima breșă reală în relația de încredere pe care USL a construit-o fraudulos cu populația în 2011–2012. Sunt convinsă că aceste breșe vor fi tot mai mari în perioada imediat următoare, iar USL va ajunge unde merită: la groapa istoriei!
*
„Guvernul USL și-a adus aminte să protejeze și copiii” Mă bucur că, la mai bine de un an după preluarea guvernării, USL și-a amintit și de copii. Păcat însă că plagiatul a devenit politică guvernamentală, iar proiectul Guvernului privind modificarea Legii nr. 272/2004 vine la un an după cel depus de mine în septembrie 2012 și blocat la Senat, apoi redepus anul acesta și iar blocat.
Nu înțeleg de ce pe o temă atât de importantă precum garantarea și protejarea drepturilor copiilor actuala guvernare preferă să folosească metode autoritare de stabilire a reglementărilor. Proiectul care este înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților nu are un raport, așa cum ar fi fost normal, și din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin Subcomisia pentru drepturile copilului, ci numai din partea Comisiei juridice.
Cu tot respectul și admirația pentru colegii juriști, era nevoie în acest caz de o dezbatere cu cei care sunt preocupați de acest subiect, cu organizațiile nonguvernamentale care, de mai bine de 20 de ani, au rezultate remarcabile în acest domeniu.
Nu pot să mă dedublez ca premierul Ponta și să spun acum că nu susțin prevederile acestui proiect, pentru că ele sunt identice cu cele din proiectul pe care eu l-am depus, însă solicit întoarcerea acestui proiect pentru un raport comun al Comisiei juridice cu Comisia de muncă și protecție socială, pentru ca proiectul să fie dezbătut în Subcomisia pentru drepturile copilului. Am convingerea că foarte mulți colegi și colege din cadrul comisiei au propuneri demne de a fi acceptate ca amendamente, întrucât mai există în procedură legislativă și alte proiecte care vizează această lege.
Indiferent de activitatea Guvernului, trebuie să ne aducem aminte că suntem forum legiuitor și că în mâinile noastre stau modificarea și elaborarea unei legislații care să vizeze asigurarea unei mai bune protecții a copilului și delimitarea mai clară a atribuțiilor și competențelor care revin autorităților în cadrul acestui proces.
În același timp, 55,2% din cei care au răspuns consideră că politicienii din România ar trebui să trateze unirea ca prioritate, un procent mult mai ridicat dintre cei chestionați sunt de părere că cei din Republica Moldova sunt în primul rând români (67,8%), că limba vorbită de ei este româna (71,9%) și că „Basarabia este pământ românesc” (84,9%).
Din păcate, nu există sondaje recente privind intenția cetățenilor din Republica Moldova. Rusofonii sunt ferm
împotriva unirii cu România, iar cetățenii de etnie română au păreri divizate, majoritatea optând pentru independență.
Analizele efectuate de experți independenți susțin că unirea celor două țări ar fi scenariul cu cele mai multe avantaje pentru Republica Moldova, atât din punctul de vedere al realizărilor pe planul politicii externe, cât și din cel al perspectivelor de dezvoltare economică pe termen lung.
În cazul realizării unor scenarii ipotetice privind evoluția evenimentelor politice în Republica Moldova, în România și în Europa de Sud-Est ar putea apărea o necesitate inevitabilă de integrare economică și politică a Republicii Moldova și a României. Pentru a realiza unirea în cazul acestor scenarii ipotetice, ar putea fi abordate următoarele etape: dezvoltarea cooperării la nivelul agenților economici și al sectoarelor de producție; intensificarea schimburilor comerciale între cele două țări; crearea unei uniuni vamale prin aplicarea tarifului vamal unic față de țările terțe; formarea unei piețe comune pe baza principiilor UE; constituirea uniunii economice și monetare.
Pe parcursul ultimului deceniu, relațiile economice dintre Republica Moldova și România au fost în ascensiune. O confirmă datele statistice: volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a crescut din 2003 și până în 2012 de circa cinci ori; în anul 2008, România a fost chiar cea mai importantă piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești, devansând Federația Rusă.
Așadar, vă solicit sprijinul pentru a face toate demersurile necesare și a contribui la realizarea condițiilor celor mai favorabile pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și colaborarea regională cu România, care să conducă la realizarea unirii dintre cele două state.
Voi încheia cu o afirmație făcută de Nicolae Iorga cu privire la Unirea Principatelor Române: „Această unire românească nu ar avea nicio valoare dacă nu s-ar sprijini pe însăși conștiința noastră despre necesitatea ei, despre caracterul ei sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi ceea ce nu înțelege o mulțime de lume, o condiție pentru existența însăși a poporului nostru.”
Cauzele acestei stări de fapt îngrijorătoare sunt legate de climatul economic nefavorabil, taxarea excesivă, corupția, impozitarea ridicată a muncii, impredictibilitatea legislativă, lipsa infrastructurii. Pentru toate acestea, Guvernul Ponta este responsabil, mai ales că a câștigat guvernarea și majoritatea incredibilă din Parlament cu promisiuni care se dovedesc a fi fără acoperire. Dacă ne uităm la politica actualului Guvern, referitoare la mediul de afaceri și la investitori, vedem încă o dată că USL și Victor Ponta nu au nicio legătură cu protecția socială, cu crearea locurilor de muncă promise, cu construcția autostrăzilor, cu sprijinirea IMM-urilor, de fapt nu au nicio legătură cu nimic.
Măsurile luate de Guvern au condus la realitatea de azi: România este o țară abandonată, izolată, fără perspective. Consider că singura soluție pentru redresarea situației dezastruoase existente este ca românii să propună actualului Guvern să își dea demisia, iar în locul actualilor miniștri să vină oameni competenți, incoruptibili, bine pregătiți profesional și cu grijă față de poporul român.
Reducerea TVA la panificație va aduce venituri mai mari la bugetul de stat și va combate evaziunea fiscală. România va avea venituri suplimentare la bugetul de stat, chiar cu un TVA mai mic, prin combaterea evaziunii fiscale. Obiectivul urmărit cu scăderea TVA de la 24% la 9% la pâine, făină și grâu, destinate panificației, vizează combaterea evaziunii fiscale și scoaterea la suprafață a zonei gri din acest sector. Să ne reamintim că, până acum, la nivel european, consumul de pâine este de 89 de kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în România este de doar 23 de kilograme, diferența fiind evaziunea fiscală, care va fi covârșitor diminuată prin măsura aplicată din această săptămână. De asemenea, decizia Guvernului USL va salva multe fabrici importante din domeniile panificației și cărnii de la intrarea în insolvență în următoarea perioadă.
Un cluster acționează ca o arie de competență, ca o rezervă de resurse în care toate companiile implicate contribuie și din care se aprovizionează. De regulă, clusterele cuprind, pe lângă un grup de industrii înrudite, și alte entități importante din punct de vedere al concurenței.
Clusterele servesc drept fundament pentru dialogarea constructivă dintre reprezentanții sectorului antreprenorial și de stat, medii educaționale, de informare, ONG-uri etc., ceea ce permite să crească eficiența relațiilor reciproce din cadrul proceselor de inovație dintre sectorul privat, stat, asociații comerciale și instituțiile de cercetare.
Clusterele reprezintă sursa cea mai importantă de generare permanentă de noi locuri de muncă în regiunea în care sunt dezvoltate și concentrează verigile verticale pentru industriile specifice. În același timp se optimizează și costul înființării locurilor de muncă.
De asemenea, prin implementarea clusterelor economice, se organizează o dezvoltare compactă, unitară și armonioasă din punct de vedere urbanistic, cu un impact pozitiv în dezvoltarea arhitecturală a regiunii în care se creează.
Clusterele reprezintă stratul cel mai dinamic al activității economiilor regionale în toate statele dezvoltate ale lumii. Industriile din Finlanda și Suedia sunt integral clusterizate, industriile-cheie, chimică și auto din Germania și alimentară și cosmetică din Franța, sunt, de asemenea, clusterizate.
Apreciez că statul român are capacitatea să asigure cadrele legislativ și administrativ adecvate pentru susținerea dezvoltării de clustere economice. Sprijinul pe care acesta trebuie să-l acorde este indirect și _post factum_ , prin intermediul politicii fiscale și cu ajutorul regularizării administrative dintre autoritățile centrale și autoritățile locale și, ulterior, dintre autoritățile locale și entitatea care operează clusterul. Acest mecanism nu implică niciun risc din partea autorităților, în schimb stimulează activitatea economică a clusterului.
Facilitatea care se dorește a fi implementată pentru facilitarea realizării de clustere constă în generarea unor facilități fiscale pentru integrator, și anume: din bugetul central să se acorde facilități companiilor din cadrul clusterului prin restituirea unei cote de 10% din cota de TVA aferentă salariului, cota de 24% aferentă TVA-ului fiind calculată la total anvelopă salariu. În ceea ce privește bugetul local, scutirea la plată a 90% din impozitul pe clădire și
restituirea unei cote de 80% din cota defalcată de 44% din impozitul pe venituri.
Astfel, se mărește baza de impozitare, rezultând o creștere a gradului de colectare, fără a micșora taxele și impozitele; se amplifică factorul multiplicator pentru dezvoltarea regională; se mărește atractivitatea pieței românești și crește competitivitatea între operatorii economici. Prin această metodă nu crește gradul de îndatorare a autorităților, în schimb se dinamizează bugetul, investițiile publice și toate ramurile economice și nu există riscul folosirii bugetului generat în alte scopuri. O astfel de reglementare este benefică pentru bugetul statului, întrucât cu investiție inițială zero și cu acordarea unor facilități se stimulează întreaga economie și se încasează bani la bugetele locale, sociale, precum și la bugetul statului.
– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală – la Senat;
– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari – la Senat;
– Propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României – aviz/punct de vedere solicitat;
– Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor – aviz/punct de vedere solicitat;
– Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiilor de bonă și de babysitter în România – aviz/punct de vedere solicitat.
În cadrul cabinetelor parlamentare deschise în orașele Făget și Buziaș, în această sesiune parlamentară am acordat peste 1.250 de audiențe. Problemele ridicate de cetățeni au constituit punctul de plecare pentru luările mele de poziție în Parlament sau interpelările la adresa ministerelor.
În cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială, în care activez, s-au soluționat problemele cuprinse în 166 de scrisori, memorii și petiții; s-au rezolvat 20 de proiecte de fond și 11 proiecte de la Parlamentul European; s-au dat 34 de avize pe proiecte normative din 34 primite.
Perioada care va urma, de așa-zisă vacanță parlamentară, este de dorit să o folosim din plin pentru a intensifica contactul la nivel local cu cetățenii, cu problemele lor și ale comunităților, așa încât, atunci când ne vom reîntoarce la activitatea din Parlament, să fim în cunoștință de cauză, să propunem, să dezbatem și să votăm cunoscând la „cald” tot ceea ce înseamnă „a trăi în România”.
*
„Început de sesiune parlamentară – septembrie 2013” Primele zile ale lui septembrie dau startul unei noi etape în activitatea noastră, a celor care ne-am pus energia, experiența, cunoașterea în slujba cetățeanului. Fiecare început vine cu speranțe în mai bine, gânduri pozitive și planuri mărețe. Dacă privim puțin în urmă, nu mai departe de sesiunea parlamentară trecută, 29 de deputați au migrat, cel puțin o dată, de la un partid la altul. În perioada care va urma ne dorim să punem stavilă fenomenului migrației politice și suntem pentru reducerea numărului de parlamentari, probleme cuprinse, de altfel, în proiectul Constituției modificate.
Reformarea sistemului constituțional este o problemă vitală pentru țara noastră, în special datorită necesității stabilirii mult mai clare a raporturilor dintre puterile statului și a stopării unor eventuale abuzuri provenite dintr-o direcție sau alta.
Ne reamintim că, în 19 iunie, Comisia de revizuire a Constituției a dat raport favorabil proiectului de lege, care a fost adoptat cu 17 voturi pentru și o abținere. Acest demers a fost amânat pentru 2014 din cauza deciziei Curții Constituționale privind Legea referendumului, mai precis a intrării în vigoare, începând cu anul viitor, a pragului de prezență de 30% în locul celui actual de 50%.
Introducerea regiunilor ca unități administrativ-teritoriale se va putea realiza doar prin modificarea Constituției, cu mențiunea că, prin Legea nr. 315/1998 privind dezvoltarea regională, se poate continua până atunci procesul de descentralizare și debirocratizare și comutarea efectivă a atribuțiilor și puterii decizionale spre regiuni și județe.
Așa cum se știe, absorbția cea mai eficientă a fondurilor europene a avut loc la nivel regional, prin agențiile de dezvoltare regionale. În legătură cu acest subiect, potrivit datelor Guvernului, la nivel general, atragem, în medie, 734 de milioane de euro pe lună de la UE. Este importantă, așadar, găsirea unei formule prin care acest proiect să se materializeze, să se lase la o parte orgoliile și bătăliile istorice, să se implementeze o matrice a dezvoltării, viabilă pe termen lung.
Tot de modificarea Constituției depinde și obținerea mult doritului buget multianual, așa cum ni l-am propus pentru intervalul 2014–2016. Deocamdată nu se poate realiza decât cel pe 2014, cu amendamentul că va trebui să construim o viziune solidară la nivel național, să urmărim prioritățile de dezvoltare pe care cetățenii le așteaptă de la noi și pe care le-am promis, să continuăm proiectele locale, cu stabilirea clară a perspectivelor pentru fiecare. Nu în ultimul rând, chiar dacă nu avem buget multianual, este bine să gândim și să prioritizăm pentru cel puțin 3 ani bugetari, așa încât strategia de dezvoltare să aibă sens și continuitate.
În ceea ce privește consultarea societății civile, s-au implementat mecanismele și logistica prin care cei interesați își pot exprima opiniile cu privire la proiectele de lege, dar, pe viitor, este necesară instituționalizarea la nivelul comisiilor parlamentare, pentru a se beneficia de o contribuție efectivă, în timp real, în momentul dezbaterilor.
În noua sesiune se vor adopta reforme la nivelul regulamentelor și procedurilor, care să întărească eficacitatea, responsabilitatea, forța și credibilitatea instituției Parlamentului, o necesitate pentru instaurarea unei democrații reprezentative reale.
Legea referendumului sosește din nou în Parlament, pentru a fi readoptată în forma agreată de Curtea Constituțională.
În ceea ce ne privește pe noi, aleșii poporului, să nu uităm că toate acțiunile noastre din sfera publică trebuie să fie în consonanță, în primul rând, cu voința și interesul poporului. Până la urmă, instituția Parlamentului, ca reprezentantă a poporului, trebuie să ajungă forul suprem de decizie la nivel de politică de stat, iar toate lucrurile importante care se întâmplă sau care implică țara noastră trebuie să se petreacă doar cu acordul Parlamentului sau, cel puțin, cu informarea sa explicită.
Am fost învestiți cu încrederea cetățenilor, am fost aleși să le purtăm stindardul aici, în Parlamentul României, și trebuie să învățăm din greșelile trecutului, să nu uităm că avem datorii de onoare către poporul român: de a acționa cu înțelepciune și dăruire pentru a le înfăptui așteptările și doleanțele; de a aduce țara noastră pe un drum consolidat al normalității și prosperității; de a ne strădui pentru atingerea unor obiective maximale și de a trece pe o direcție de creștere economică; de a înfăptui, în mod real și transparent, reformele necesare ieșirii din criză, pentru a moderniza statul și instituțiile sale, pentru a crea oportunități care să genereze un nivel de trai ridicat al cetățenilor; de a elimina privilegiile anumitor categorii; de a repara inechități sociale și fiscale; de asumare a disciplinei fiscale și bugetare; de a elimina risipa; de a prioritiza investițiile și de a gestiona rațional resursele disponibile.
Am făcut promisiuni, avem multe lucruri de corectat și un drum anevoios de străbătut, dar nădăjduim că orizontul 2016 este suficient pentru a dovedi prin fapte seriozitatea, profesionalismul și buna-credință.
Să nu mă înțelegeți greșit, domnule Ponta! Nu am nimic personal de împărțit cu dumneavoastră, ca simplu cetățean al acestei țări, dar ca om politic din tânăra generație cred cu tărie că altele erau așteptările oamenilor față de prestația dumneavoastră guvernamentală. Aș! Ce n-aș da să mă fi înșelat!
Iată, deci, de ce lipsa de maturitate politică, manifestată deseori prin pozițiile publice exprimate, la care se adaugă lipsa de responsabilitate, deseori mult mai vizibilă public chiar decât lipsa de maturitate, pot fi, domnule Ponta, motive suficiente pentru ca dumneavoastră să nu mai fiți prim-ministrul României chiar din acest moment. Aș! Cine să mă asculte și să mă creadă pe mine?!
Reamintesc autorităților de la București că nerealizarea proiectului gazoductului Iași–Ungheni ar reprezenta un nou mare eșec pentru România, pierderea de fonduri europene și ar pune țara noastră în situația neîndeplinirii unei obligații asumate ca stat membru al Uniunii Europene, respectiv începerea exportului de gaze în 2013, pentru care, de altfel, în octombrie 2012, a fost declanșată procedura de infringement.
De asemenea, vicepremierul Republicii Moldova, doamna Natalia Gherman, a declarat că inaugurarea lucrărilor de construcție a gazoductului Iași–Ungheni „reprezintă o declarație de independență energetică a Republicii Moldova”.
Nu putem încheia această declarație politică fără a menționa și faptul că România a devenit unul dintre liderii regionali în domeniul producerii energiei eoliene. Cu o capacitate instalată de 923 MW, România se situează pe locul 5 în ceea ce privește puterea eoliană nou-instalată în Europa, după Germania (2415 MW), Marea Britanie (1897 MW), Italia (1973 MW) și Spania (1122 MW).
vină în România, nu crește nici standardul de viață al populației.
Prin minciună se poate ajunge prim-ministru, însă prin minciună nu se poate guverna țara, nu se poate ajunge la creștere economică, la dezvoltare și la progres, ci la îndepărtare de Europa și de lumea civilizată.
Amintesc prevederile art. 135 din Constituția României, care instituie obligația statului de a exploata resursele în concordanță cu interesul național și de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic. În ceea ce privește caracterul de proprietate publică exclusivă și inalienabilă al bogățiilor de interes public ale subsolului, sunt incidente prevederile articolului 136 din Constituție, pe marginea cărora se poate pune în discuție chiar constituționalitatea acestei propuneri legislative. De asemenea, s-a evitat să se ia în discuție și posibilitatea identificării unor zăcăminte de metale rare, mult mai valoroase decât aurul.
Subliniez faptul că absolut toate argumentele pro și contra exploatării vor trebui dezbătute în Parlamentul României, pentru ca fiecare membru al forului legislativ să își exprime votul în mod liber și în deplină cunoștință de cauză.
Consider că printr-o lege nu trebuie să fie reglementate situații particulare, așa cum este cazul exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, ci legea trebuie să abordeze un tratament egal pentru toți cei care au calitatea de subiecți de drept.
Având în vedere aspectele invocate, respectiv necesitatea exploatării și a dezvoltării regionale, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, problemele legate de protecția mediului și beneficiile încă nesatisfăcătoare pentru statul român, nu pot adopta o poziție dualistă, de susținere și respingere simultană a proiectului, așa cum face domnul prim-ministru Victor Viorel Ponta în dubla sa calitate, motiv pentru care voi vota pentru respingerea propunerii legislative.
Orice ar mai minți Victor Ponta, românii simt deja, mai rău ca niciodată, pe pielea lor faptul că standardul de viață a scăzut considerabil în ultimul an și jumătate! Tot mai mulți români spun astăzi că: „Boc a tăiat salarii! Dar le-a dat înapoi! Chiar dacă am blamat PDL-ul, aceștia ne-au reîntregit salariile. De când a venit USL, salarii, pensii, solde, alocații se taie definitiv și în fiecare lună prin taxe mai multe și impozite mai mari!”.
Domnule Ponta,
Românii nu mai pot fi mințiți că au în buzunar banii pe care nu-i au și nici nu mai puteți convinge un șomer că, de fapt, el lucrează și nu știe!
Programul USL de guvernare, care are doar două puncte – „Jos Băsescu!” și „Sus fiscalitatea!” –, nu face decât să ucidă economia românească.
Așa că renunțați să mai puneți biruri tot mai mari peste niște români tot mai săraci și să distribuiți banii către sponsorii dumneavoastră de raliuri!
Este un episod regretabil și cred că asumarea răspunderii pentru ideile cu care vrei să guvernezi, fie acestea proaste sau bune, este primordială dacă vrem să facem ceva să ieșim din cercul vicios al politicii ineficiente și duplicitare pe care am văzut-o în continuă perpetuare pe malurile Dâmboviței.
Nu mă așteptam din partea unui prim-ministru tânăr la un asemenea gest și încă nu pot să îl explic. Poate când se va afla între noi, vom avea o imagine mai clară a ceea ce vrea să facă domnul prim-ministru, dar, până atunci, este de datoria noastră să luăm act de acest gen de fugă de responsabilitate și să încercăm, cum putem, să atragem atenția asupra acestui gen de practică dăunătoare pentru întreaga clasă politică.
USL a promis negru pe alb că Roșia Montană va rămâne intactă. Trebuie să semnalăm faptul că începerea exploatării în zonă echivalează nu cu o promisiune nerespectată, ci cu o minciună electorală, pe care cei de la putere cred și speră că oamenii care i-au votat o vor uita. Eu nu cred așa ceva! Când mă uit la manifestările din Piața Universității îmi dau seama că România nu este amorțită și apatică și cred că suntem încă pregătiți să ne luptăm pentru ideile noastre și pentru un set de valori pe care le considerăm importante pentru societate.
Vreau să închei intervenția, pentru că sunt sigură că mulți colegi vor avea multe de spus pe acest subiect, dar nu înainte să fac un apel la înțelegere și la calm, atât pentru cei care protestează, cât și pentru cei care asigură ordinea publică. Nu este bine pentru nimeni ca un protest pașnic, care vrea să oprească un abuz sau mai bine spus cel mai mare abuz pe care autoritățile centrale din țară îl fac împotriva propriilor cetățeni, să degenereze în violență. Atunci mesajul pe care cei din stradă îl au pentru cei care ne guvernează va fi pierdut.
Vă rog să țineți cont atunci când votați de ceea ce dumneavoastră credeți că este corect și cinstit, nu de ceea ce cred președinții dumneavoastră de partide!
Toate acestea sunt măsuri raționale prin care sistemul va fi repus pe picioare. Și totuși pericolele nu lipsesc. Ceea ce au stabilit țările bogate ale lumii înseamnă impunerea a numeroase reguli, o normare dură a activităților financiare. Statul nu are ce căuta în economie decât ca paznic al sistemului, și nu ca jucător major al său.
Chiar dacă dificultățile crizei sunt serioase, trebuie să apărăm cu orice preț inițiativa antreprenorială. Prin natura sa, omul va încerca oricând să acumuleze și să obțină prosperitate prin efort personal. De aceea, rolul statului trebuie să fie doar acela de a veghea ca inițiativa privată și contractul să fie activități care să aducă beneficii tuturor participanților la ele, fără să pericliteze siguranța sistemului. Iar dacă vom reuși acest lucru, atunci economia și societatea însăși vor avea un viitor solid.
Nu înțelegem însă de ce anume s-o fi împiedicat actuala majoritate parlamentară, solidă de altfel, să nu rezolve până acum aceste probleme.
Nu înțelegem de ce actuala confortabilă majoritate a preferat să inițieze câte un proiect legislativ, și acela nesemnificativ, de ochii lumii, pe săptămână, în timp ce problemele reale ale țării se acutizau.
USL a venit la putere pe un val uriaș de promisiuni care acum s-au transformat în minciuni și rânjește hidos, uitându-se la cei care au votat. USL nu mai are nicio scuză, nicio justificare pentru această nonacțiune, în afara faptului că este în sine prizoniera propriilor interese și manipulări.
Iar în timp ce USL scade în încrederea oamenilor și se zbate să rămână la suprafață doar pentru a-și satisface clientela, PDL continuă să lupte și să spună adevărul.
Prioritățile legislative ale PDL au în vedere, în principal, crearea de noi locuri de muncă și reforma educației.
După cum a adus la cunoștință opiniei publice președintele Vasile Blaga, țintele vizate în Legislativ de PDL în actuala sesiune parlamentară sunt: reducerea cotei unice la 12%, reducerea CAS cu 5%, scutirea de impozit a profitului reinvestit pentru capitalizare și creșterea salariului minim la 1.000 de lei.
Alte inițiative vor viza încurajarea alimentației sănătoase a copiilor în școli, măsurile concrete de combatere a violenței în instituțiile de învățământ, generalizarea și deci obligativitatea existenței cabinetelor psihopedagogice, dar mai ales creșterea ratei de supraveghere video în instituțiile de învățământ, pentru descurajarea faptelor antisociale și a delincvenței juvenile.
Iată deci, dragi colegi, care este și va fi, din nefericire, situația reală din Legislativ și în actuala sesiune parlamentară, în care USL, ca un organism viu, dar cu dublă personalitate, va împinge România spre prăpastia minciunii totale și a neîncrederii.
Vă anunț, astfel, că voi vota împotriva acestui proiect, indiferent de ce va decide fiecare dintre dumneavoastră.
Vă rog doar atât: gândiți-vă bine la votul cu care sunteți dator și nu-l mai transformați doar într-un act unilateral. Mai presus de noi, cei aleși, stau cei care ne-au ales, iar votul nostru trebuie să reflecte interesele vieții lor, și nu statistica noastră electorală.
De asemenea, transmit un gând bun românilor din afara granițelor țării, care, în ciuda greutăților, mențin viu spiritul românesc în familiile și comunitățile în care trăiesc, vorbind românește și trăind românește!
Sincere felicitări tuturor românilor cu ocazia acestei sărbători de conștiință și suflet românesc!
Inițial nu am reacționat imediat la plângerile pe care mi le-au prezentat salariații UPU, încercând să verific și din alte surse informațiile prezentate de cei care se consideră terorizați psihic și profesional. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât o serie de medici, atât din UPU, cât și din alte secții ale spitalului, au confirmat atitudinea incorectă și incalificabilă a acestui doctor.
Mai mult, cetățeni simpli din Alba Iulia, precum și jurnaliști locali întăresc adevărurile reclamate de angajați, după ce au fost martori din întâmplare ai unor episoade demne de filmele de acțiune petrecute la UPU Alba Iulia, cu dr. Crișan în rolul principal, negativ, din păcate.
În aceste condiții, i-am cerut public domnului ministru Eugen Nicolăescu și domnului secretar de stat Raed Arafat să verifice, prin intermediul Corpului de control al Ministerului Sănătății, prin organismele de control ale Direcției de Sănătate Publică și prin alte mijloace de care dispune sistemul, veridicitatea acestor fapte care aduc gravă atingere nu numai angajaților UPU Alba, dar și, mai grav, pacienților din Alba Iulia.
În răspunsul ministrului, acesta mi-a comunicat că: „S-a dispus măsura efectuării unui control de către Corpul de control al ministrului sănătății, împreună cu experți din cadrul Comisiei Naționale de Medicină de Urgență și Dezastre a Ministerului Sănătății, în vederea analizării aspectelor sesizate în cuprinsul întrebării și luării măsurilor legale care se impun.”
Mare mi-a fost mirarea însă când am aflat, pe căi ocolite, ce-i drept, că a avut loc totuși un control la UPU Alba Iulia al unei persoane din cadrul Ministerului Sănătății. Deși în mod
firesc ar fi trebuit să fiu anunțat despre acest control, deoarece eu l-am solicitat, nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, ci, mai mult, am aflat unele detalii picante despre așa-zisul act de control. Concret, acel angajat al ministerului ar fi beneficiat de efectuarea unei examinări RMN, evident gratuită, care i-a fost oferită chiar de către managerul Spitalului Județean de Urgență Alba, Iulia Nicoleta Coșarcă, probabil fiind vorba despre un gest cu aromă mituitoare. Aceasta în condițiile în care oamenii obișnuiți așteaptă zile și săptămâni în șir pentru a putea fi supuși unei astfel de expertizări medicale, iar unii nici măcar nu obțin acest lucru.
În al doilea rând, declarațiile angajaților nemulțumiți ai UPU au rămas nominal la finalul actului de control chiar în biroul managerului, deși oamenii nu s-au adresat acestuia, fapt, de asemenea, neortodox, deoarece petenții au dorit să se adreseze Ministerului Sănătății, nu conducerii spitalului.
În al treilea rând, deși niciunde nu a apărut rezultatul controlului, care, se pare, nu a fost semnat nici de către ministrul Nicolăescu, nici de secretarul de stat Arafat, dr. Crișan se lăuda zilele trecute prin instituție cu actul în mână, în fața salariaților, că totul a ieșit bine și nu i s-a întâmplat nimic.
În atari condiții, oricine își poate da seama despre continuarea „controlului” efectuat la UPU Alba Iulia. Se pare că funcționarul ministerului s-a despărțit de oamenii controlați cu „bezele” reciproce, ba chiar și-au promis sprijin reciproc în viitor.
Acest mod halucinant de a-și face meseria a acelui individ nu va rămâne fără urmări. Mă voi adresa din nou ministrului sănătății pentru a-i cere să îmi pună la dispoziție numele acelui funcționar, precum și rezultatul controlului efectuat.
Nu se poate ca România să evolueze în bine în asemenea circumstanțe în care funcționarii statului, trimiși pe banii contribuabililor să verifice anumite aspecte neclare, nu își fac treaba și, mai mult, fac „blaturi” cu cei pe care trebuie să-i investigheze!
Dacă răspunsul oficialilor Ministerului Sănătății nu va fi în măsură să facă lumină în acest caz, sunt decis să mă adresez DNA, pentru a verifica modul în care s-a desfășurat acest control, precum și rezultatul acestuia. Până atunci, salariații nemulțumiți de la UPU Alba Iulia vor să se adreseze președintelui Consiliului Județean Alba, instituția în subordinea căreia se află spitalul județean, pentru a încerca încă o dată să își caute dreptatea.
Nu în cele din urmă, atrag atenția că au existat și există companii care încearcă să se opună tehnologiilor verzi în industria de automobile. Un exemplu celebru este cel al mașinii electrice americane produse de către General Motors la începutul anilor ’90. Această mașină, numită EV-1, avea performanțe deosebite și un design superb.
Filmul documentar „Who Killed The Electric Car?” prezintă date care arată cum, la presiunea unor companii petroliere, acest model de mașină electrică a fost retras de pe piață. Care este compania care a cumpărat patentul pentru bateria de mare capacitate a mașinii electrice, blocând astfel o tehnologie inovativă și care ar fi contribuit încă de acum 10–15 ani la depoluarea orașelor noastre? Compania Chevron, cea care dorește acum să introducă în România fracturarea hidraulică pe orizontală, o tehnologie distructivă pentru mediu, o tehnologie care ne-ar consuma mari cantități de apă, poluându-ne rezervele limitate, o tehnologie care ar produce cutremure de mică adâncime, o tehnologie care prezintă risc de infestare a apelor subterane și a celor de suprafață cu compuși chimici extrem de periculoși. De asemenea, explorarea/exploatarea gazelor de șist produce emisii mult mai mari de CO2, gaz responsabil pentru efectul de seră care generează schimbările climatice.
Ar trebui să construim în România o economie sustenabilă, bazată pe tehnologii verzi și pe surse regenerabile de energie, nu pe combustibili fosili sau pe energie nucleară.
Cu rezultate bune au continuat pe timpul verii programele de investiții și de achiziții realizate cu fonduri europene, a crescut semnificativ gradul de absorbție a acestor fonduri.
S-au obținut producții-record la culturile agricole de vară, iar Programul de dezvoltare a agriculturii și de valorificare a producțiilor agricole avansează spre obiective care să consolideze aportul acestei ramuri în crearea PIB-ului și a prosperității românilor.
Dacă vara a debutat cu lansarea unui ambițios plan economic, iată că ea se încheie printr-o invitație la dialog politic pe teme economice între Guvern și opoziție, în special în legătură cu propunerile PDL.
Salut acest gest și aștept desfășurarea unui dialog util între reprezentanții guvernamentali și cei ai partidelor de opoziție.
Este evident că vara politică 2013 a cunoscut și câteva stridențe cu nuanțe de scandal sau circ ieftin și steril. Capul de afiș a fost, în acest sens, nimeni altul decât președintele Băsescu. A pus noi dinamite procesului de coabitare, căutându-l de bonă pe premierul aflat în concediu, apoi a făcut declarații sforăitoare antiungurești, punând sub semnul întrebării coabitatarea sa cu naționaliștii László Tőkés și Viktor Orbán. Merge însă strună coabitarea dintre familia președintelui Băsescu și dinastia Cioabă.
Tot la capitolul stridențe politice estivale aș încadra și propunerea aiuritoare a unor colegi din PDL de a organiza un concurs de miss Parlament. Credeam că PDL este din ce în ce mai mic la trup(ă), printr-o serie de dezertări, dar văd că nici la minte politică nu stă mai bine dacă vine cu astfel de propuneri.
După cum se poate constata, vara aceasta politică ne-a demonstrat, pe de o parte, lucruri pozitive în societate și în economie, administrația publică se află în grafic pe toate obiectivele, iar, pe de altă parte, circul politic de cea mai proastă factură, de care am avut parte nu doar acum, ci de nouă ani de jucător prezidențial și pe care îl vom suporta probabil încă vreo 50 de săptămâni.
Una peste alta, putem conchide că am avut o vară politică normală, în care, așa cum spunea domnul Ponta, liderul PSD, Guvernul se ocupă de pâine, iar Președinția, cu ceata sa de pițigoi, de circ.
Cu toate acestea, nu pot nega faptul că mai sunt multe de făcut. Am promis locuri de muncă pentru români, o finanțare mai bună pentru administrațiile locale, resuscitarea lucrărilor de infrastructură, sprijin pentru familiile aflate în dificultate și o politică managerială mai performantă în domeniul societăților cu capital de stat.
Cred cu putere că Guvernul va continua aceeași linie și se va apleca asupra acestor probleme și va confirma românilor că încrederea învestită la ultimele alegeri parlamentare nu a fost de prisos.
Nu pot fi ignorate avantajele economice semnificative pe care le-ar genera o investiție la Roșia Montană: locuri de muncă, venituri din redevențe și din TVA, impozite pe profit, pe salarii.
Proiectul Roșia Montană reprezintă o investiție directă de peste două miliarde de dolari în economia României. Raportat la comunitatea în care se desfășoară, proiectul va avea un impact economic semnificativ, pentru că va crea locuri de muncă, directe și indirecte, va deschide noi oportunități de afaceri și va aduce contribuții importante la bugetele locale și de stat.
Consider că exploatarea resurselor minerale este întotdeauna bine-venită atâta vreme cât ea este rentabilă din punct de vedere economic pe o durată lungă și respectă condițiile de mediu.
În dezvoltarea proiectului Roșia Montană ne străduim să atingem obiectivele economice, fără însă a neglija responsabilitățile civice. Acest lucru înseamnă să ținem seama de interesele societății și să ne asumăm responsabilitatea pentru impactul activităților dezvoltate în cadrul proiectului.
Constatăm că președintele Traian Băsescu nu se dezminte nici de data aceasta și încearcă să speculeze electoral o temă importantă pentru România. Dacă ar fi fost consecvent propriilor poziții, Traian Băsescu ar fi trebuit și acum să susțină demararea proiectului Roșia Montană, așa cum a făcut în timpul Guvernului Ungureanu.
USL nu susține demararea exploatării aurului la Roșia Montană fără îndeplinirea acestor condiții și răspunsul la întrebările ridicate. USL consideră obligatorie o dezbatere serioasă asupra proiectului în Parlamentul României. USL sprijină demersurile societății civile privind consultarea populației asupra proiectului, în ansamblu sau prin referendum, conform articolului 74 din Constituție.”
De asemenea, Programul de guvernare al USL din 2012 cuprindea următorul paragraf: „Având în vedere preocuparea publică privind cazul Roșia Montană, Guvernul va reanaliza în mod transparent și pe bază de dialog deschis și democratic situația existentă, astfel încât deciziile să fie în acord cu interesul național, protecția mediului și legislația europeană.”
În contextul generat de asemenea poziții politice nu pot decât să salut decizia Guvernului USL de a trimite în fața Parlamentului proiectul privitor la exploatarea Roșia Montană.
Dar, între momentul declarațiilor și momentul înaintării proiectului de lege către Parlament, nu s-a realizat evaluarea independentă solicitată de către USL în 2012; nu s-a analizat de către o organizație independentă destinația fondurilor de promovare ale acestui proiect, atât în zona societății civile, cât și în zona politică; nu s-au luat în considerare accidentele care au implicat exploatări de tip similar, așa cum demonstrez mai jos luând în discuție prevederile legii în privința măsurilor de ecologizare.
Totodată, nu pot să nu observ că proiectul, în forma sa actuală, prezintă o serie de prevederi care, în parte sau privite global, fac din lege, odată aprobată, un monstru juridic prin care statul creează o stare de excepționalitate în favoarea unei corporații.
Dintre multele exemple care îmi întăresc spusele, citez doar câteva din presa românească:
– RMGC poate deveni proprietarul sau concesionarul oricărui imobil necesar exploatării miniere din perimetrul minier Roșia Montană asupra căruia statul român și/sau unitățile administrativ-teritoriale dețin un drept de proprietate publică sau privată. Totul în numai 45 de zile de la solicitare și fără nicio licitație publică (art. 4 pct. 7);
– actele premergătoare (procedurile, avizele etc.) obținute de RMGC în vederea emiterii autorizațiilor finale nu au termen de valabilitate. Ele produc efecte _ad infinitum et ultra_ , putând fi folosite oricând pentru legitimarea autorizației finale [art. 4 pct. 9 lit. b) și pct. 10];
– în timp ce în condițiile Legii minelor, art. 22, oricărei companii miniere i se autorizează începerea activităților miniere prevăzute în licență în termen de 180 de zile de la depunerea documentației și pe baza depunerii garanției financiare integrale pentru refacerea mediului, RMGC obține această autorizare în maximum 30 de zile și pe baza depunerii garanției financiare pe numai un an din întreaga durată a exploatării (art. 4 pct. 12);
– perimetrul licenței RMGC nu are limite fixe. Agenția Națională de Resurse Minerale are obligația de a-l reconfigura oricând la cererea RMGC, în afara oricărei proceduri de reglementare (art. 4 pct. 13);
– RMGC este reprezentantul desemnat al statului român în procedura de expropriere a terenurilor necesare exploatării miniere (art. 5 pct. II.2);
– RMGC va obține direct de la Ministerul Economiei dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate din perimetrul exploatării miniere pentru o durată de 49 ani, fără a fi necesară înscrierea în cartea funciară (art. 5 pct. II.2);
– dacă în condițiile Legii minelor nr. 85/2003, licența de exploatare se acorda pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani, licența RMGC se poate prelungi pe perioade de până la 20 de ani, la nesfârșit (art. 5 pct. II.2);
– în timp ce, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, Legii nr. 350/2001 și Ordinului ministrului mediului nr. 117/ 2 februarie 2006, acordul de mediu pentru autorizația de construire se poate elibera numai după deținerea avizului de mediu pentru planul de urbanism aferent, RMGC îl poate obține și concomitent, și înaintea avizului de mediu pentru planul de urbanism;
– în timp ce orice autorizație de construire are o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările (potrivit Legii nr. 50/1991, art. 7 pct. 5), RMGC poate începe lucrările în termen de 36 de luni de la data emiterii autorizației de construire, autorizația sa fiind valabilă oricât;
– RMGC poate include în intravilanul localității terenurile forestiere aflate în perimetrul minier și poate dobândi proprietatea unor terenuri aflate în perimetrul minier fără respectarea dreptului de preempțiune al statului la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului sau sunt limitrofe acestuia, la preț și în condiții egale;
– RMGC poate desfășura lucrări miniere pe acele terenuri pe care Legea minelor, art. 11, interzice strict desfășurarea oricărei activitatea miniere – terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervații naturale, zonele de protecție sanitară și perimetrele de protecție hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă;
– RMGC nu are obligația să obțină certificate de descărcare de sarcină arheologică pentru zonele cu patrimoniu arheologic reperat.
Multe dintre prevederile legii pe care le consider aberante ar putea fi corectate prin munca colegilor noștri în comisii sau plen.
Rămâne faptul că prin exploatarea de la Roșia Montană:
– apare exploatare întinsă pe (cel puțin) 2.000 ha;
– apare un lac de decantare de 600 de hectare, care va reprezenta un risc permanent pentru viața a peste 6.000 de persoane;
– dispar 4 masive muntoase, 2.064 de proprietăți, 975 de case (dintre care 41 de patrimoniu), 7 biserici, 11 cimitire strămutate, două monumente ale naturii, 27 de arii naturale;
– vor fi folosite în 16 ani de exploatare circa 240.000 de tone de cianură, în contextul în care RMGC alocă doar puțin peste 100 de milioane euro pentru lucrări de ecologizare (comparativ, pentru o mină de aceeași mărime și structură se cheltuiesc în SUA miliarde de euro). Și aceasta în condițiile în care în legea specială pentru exploatarea Roșiei Montane statul român renunță la garanțiile cerute în mod normal pentru o astfel de exploatare – riscăm ca în cazul unui accident întâmplat firmei constructoare (de tipul falimentului, de pildă), statul român să fie obligat să efectueze pe spezele proprii lucrările de ecologizare, în valoare de miliarde de euro – adică întreg câștigul rezultat în urma exploatării.
Din toate aceste considerente, consider că deputații USL ar trebui să respingă proiectul la care această declarație politică face referire.
Un alt element nou, de foarte mare importanță în opinia mea, este introducerea obligației Ministerului Educației Naționale de a realiza și de a administra o platformă națională care să permită întâlnirea dintre cererea și oferta de locuri de practică. O astfel de platformă ar permite oricărui angajator să identifice rapid ce elevi sau studenți poate lua în practică, iar, de cealaltă parte, studenții și elevii pot căuta ofertele angajatorilor, exact cum se face acum pe site-urile specifice de joburi.
Un lucru foarte important pe care l-am prevăzut este introducerea în noua lege a „certificatului de practică”, care se va elibera de către unitatea de învățământ a elevului sau studentului la încheierea fiecărui stagiu de practică. Aceste certificate vor conține date privind firma la care s-a făcut practică, durata de practică și experiența practică dobândită. Va fi un fel de CV cu experiența profesională dobândită de elev sau student în timpul studiilor. Vom răspunde astfel la principala cauză a șomajului în rândul tinerilor absolvenți, respectiv lipsa de experiență.
Din punctul meu de vedere, propunerea mea legislativă va îmbunătăți calitatea programelor de practică. În primul rând, sunt prevăzute condiții mai clare privind calitatea pe care trebuie să o asigure un agent economic. De exemplu, în legea actuală se menționează că firma trebuie să desemneze un coordonator de practică, dar nu se precizează câți studenți sau elevi poate coordona acesta. Am preluat modelul din domeniul uceniciei și am prevăzut că un coordonator de practică se poate ocupa de maximum patru practicanți. Mai mult, am specificat că acest coordonator de practică trebuie să fie încadrat în firmă pe o poziție relevantă pentru specializarea pentru care se pregătește practicantul. Nu punem un economist să coordoneze programul de practică al unui student de la automatică. Toate aceste aspecte sunt condiții obligatorii, care trebuie stipulate și asumate prin contractul individual de practică.
În ce privește controlul, el se poate desfășura la fel ca în prezent. Unitatea de învățământ poate trimite oricând în control pe cineva să vadă dacă se respectă ceea ce este prevăzut în lege și în contractul individual de practică, dacă există echipamentele necesare desfășurării practicii, dacă există acel coordonator din cadrul firmei care trebuie să îndrume practicantul, dacă se respectă orarul de lucru și orice altceva ce ține de buna desfășurare a programului de practică.
Am introdus în plus și un capitol de contravenții și infracțiuni, care nu exista în legislația actuală. Deci, până acum, nu exista nicio formă de sancționare a operatorilor economici care nu respectau legea și emiteau adeverințe de practică fără ca elevul sau studentul să fi intrat măcar în sediul firmei.
Propunerea mea introduce în mod explicit obligația agentului economic care ia elevi sau studenți în practică să permită acestora să frecventeze cursurile și examenele. Programul de lucru va trebui să țină seama de orarul școlar, chiar dacă un student va merge la practică pe întreaga perioadă a anului universitar.
În momentul de față, agenții economici sunt foarte puțin interesați să ia elevi sau studenți în practică. Au foarte multe obligații, dar puține avantaje.
În această chestiune am prevăzut o distincție importantă în ceea ce privește durata unui program de practică. În primul rând avem o durată minimă în care un elev sau student
învață efectiv cum să facă o anumită operațiune practică. În această perioadă, angajatorul nu este obligat să plătească o remunerație studentului sau elevului, întrucât acesta are beneficiul de a învăța și de a dobândi abilități practice. Mai mult, am păstrat stimulentul din legislația actuală, de 5% din alocația anuală a elevului sau studentului pentru fiecare practicant care participă la programul de practică stabilit de organizatorul sau de agentul economic.
Acest stimulent se acordă pentru perioada în care elevul sau studentul se află în acea perioadă minimă stabilită de Ministerul Educației Naționale ca fiind necesară pentru dobândirea unei abilități practice. Acest lucru este valabil și în legislația actuală. Doar în situația în care se depășește această durată minimă apare obligația angajatorului de a plăti o remunerație elevului sau studentului, dar suma minimă obligatorie care va trebui plătită într-o astfel de situație va fi de 80% din salariul minim pe economie. Am prevăzut însă și aici un alt stimulent, respectiv o primă financiară care să compenseze impozitul aferent remunerației plătite elevului sau studentului. Practic, este o remunerație scutită de obligații fiscale.
Am avut consultări cu foarte mulți studenți înainte de a finaliza propunerea legislativă. Am organizat o dezbatere la care a fost prezent și ministrul educației naționale, domnul Remus Pricopie, dar și circa 200 de studenți, cărora le-am prezentat propunerile mele, cu posibilitatea de a le comenta și de a-și exprima punctele de vedere.
De asemenea, am făcut și un sondaj de opinie prin care i-am întrebat pe studenți cum văd ei propunerile pe care le-am introdus în textul legii. Au fost 545 de studenți care au răspuns și au completat chestionarul, iar circa 80% din ei s-au declarat în favoarea noii legislații.
Prin urmare, am convingerea că elevii și studenții vor primi bine aceste modificări, dar la fel de important este ca și firmele să fie conștiente că pot beneficia de noile prevederi și că vor putea identifica mai ușor forța de muncă de care au nevoie prin intermediul acestor programe de practică. Va fi mai convenabil pentru agenții economici să ofere locuri de practică pentru a observa astfel cum se comportă practicanții, cât de conștiincioși sunt și care e potențialul de evoluție profesională, urmând ca pe cei mai buni să-i păstreze în firmă după finalizarea studiilor.
În același timp, am avut consultări și cu mediul de afaceri pentru legislația privind practica elevilor și studenților. De la Asociația Oamenilor de Afaceri din România am reținut că, dacă vrem un sistem de practică și ucenicie eficient, va trebui să ne asigurăm că stimulentele pe care le vom introduce în lege sunt cu adevărat relevante pentru oamenii de afaceri. Altfel, vom avea doar o nouă formă fără fond, care nu va produce schimbarea dorită.
Toate propunerile din cadrul inițiativei legislative pe care am elaborat-o nu presupun alocări bugetare suplimentare de la bugetul de stat.
Vă rog, așadar, stimați colegi din Parlament și din Guvern, să luați în considerare această propunere legislativă și să susțineți inițiativa în momentul în care va fi dezbătută în comisii și în plen.
Analizând toate aceste aspecte, mă întreb dacă motivele pentru care Guvernul a luat această hotărâre se bazează doar pe o logică strâmbă sau materializează, în fapt, puternicul lobby făcut de marii producători de țigări, care ar pierde altfel sume uriașe de bani.
Tot din drag de popor se preocupă domnul președinte de absorbția fondurilor europene. Alea pe care le dorea anulate de UE ca urmare a „odioasei lovituri de stat” comise vara trecută, în care 7.400.000 de electori români i-au cerut să plece de la Cotroceni, și el s-a făcut că n-aude. Ce dacă absorbția fondurilor europene a crescut de trei ori în timpul guvernării USL! Ce dacă numai în luna iulie 2013 România a încasat 731 de milioane de euro, adică aproximativ jumătate din ce s-a încasat în perioada 2007–2013!
Domnul președinte vrea să fie îngrijorat și atenționează asupra acestui lucru. Nu degeaba s-a străduit atâta cu popularizarea loviturii cu pricina, punând la treabă ambasadorii României și anul trecut, și anul acesta, în adevărate ședințe de instructaj privind locul și rolul ambasadorului român în viziunea prezidențială. E timpul să afle Europa că domnul președinte nu s-a lăsat până n-a așezat statul de drept la locul lui în România, așa că unii ambasadori ar face bine să nu mai „coafeze” realitatea.
Nu pot să nu atenționez și asupra sacrificiului de imagine la care președintele s-a supus renunțând la deplasarea la ONU numai și numai din considerente de „constrângeri bugetare”. Pe înțelesul nostru, al ăstora de stăm smirnă la spusele președintelui, nu cheltuiește Domnia Sa bănuțul poporului pe drumul Americii dacă nu-i chip să se vadă cu omologul american și să se pozeze ambii pe pajiștea Casei Albe. Atâta grijă pentru punga bugetară, mai ales după ce în 2010 premierul Boc s-a deplasat la reuniunea ONU cu o delegație de 36 de persoane, cheltuind un milion de euro și venind înapoi și mai anonim decât plecase, atâta grijă, deci, mă mișcă peste poate!
Este adevărat că domnul președinte nu prea mai are ocupație și nici nu-l mai bagă prea mulți în seamă. Cu toate acestea, mărturisesc că n-am întâlnit în viața mea un om într-o atare poziție în ierarhia statală care să denatureze adevărul cu atâta pasiune, care să contrazică faptele cu atâta aplicație, care să pună cele de el făptuite în seama altuia cu mai multă pricepere!
Și toate astea pentru că n-are ce face și cântărește și el ce mai poate.
În conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședințele din 18 iunie și 25 iunie 2013.
Din totalul de 32 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au fost prezenți la dezbateri 32 de deputați.
La dezbaterea acestui proiect de lege a fost prezent, în calitate de invitat, domnul Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu amendamentele prezentate în anexă.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Dacă interzicem, sub condiția că pentru anul următor să ai acoperire integrală, păi câte investiții se pot derula într-un singur an? Foarte puține sau ele sunt cu o valoare foarte mică.
Drept urmare, și în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic am avut această discuție și noi am propus eliminarea acelei litere b) de la alin. (6). În niciun caz, astăzi, când se discută despre descentralizare și despre decizii apropiate de cetățean, acest text – alin. (6) de la art. 43 – nu vine în ajutorul autorităților locale. Și, din punctul meu de vedere, nu vine nici în ajutorul miniștrilor care formează astăzi Guvernul.
V-aș ruga, domnule ministru, dacă puteți să reflectați la acest punct.
Vă mulțumesc mult.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru atenție.