Claudiu Augustin Ilișanu

„Acordarea statutului de «capitală istorică a României» orașului Iași, un proiect legislativ care rezonează cu Centenarul Marii Uniri, dar și o realitate în acord cu istoria”

Am celebrat zilele trecute cel mai important eveniment din istoria României moderne: Centenarul Marii Uniri de la 1918. Era de datoria noastră să celebrăm istoria și prin inițiative legislative, ceea ce s-a și întâmplat. Proiectul legislativ inițiat de deputații din Bacău și din Iași pentru declararea municipiului Iași „capitală istorică a României” a fost adoptat de Camera Deputaților, cu 238 de voturi pentru și 7 abțineri, pe data de 28 noiembrie.

Acum 100 de ani România se întregea ca neam, prin unirea tuturor provinciilor locuite de români. Istoria țării noastre este strâns legată de istoria regiunii Moldovei și mai ales a Iașiului, supranumit „orașul celor trei uniri”: aceea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul, unirea celor două Principate în 1859 și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Cunoaștem cu toții rolul istoric pe care orașul Iași l-a jucat în efortul comun de renaștere politică și militară a statului român. Iașiul a reprezentat un areal de refugiu între anii 1916 și 1918. În capitata Moldovei au funcționat instituții importante ale statului român, care au hrănit năzuințele de reîntregire. Acum 100 de ani vechea capitală a Moldovei a știut să organizeze luptele eroice de la Oituz, Mărășești și Mărăști, care au pavat drumul spre reîntregire. Și, dacă ar fi să mergem mai departe pe firul istoric, primul document care atestă orașul capitală istorică a regiunii Moldovei datează încă din anul 1408. Atunci orașul reprezenta un punct de trecere către Suceava și, de asemenea, un pasaj către nordul Europei.

Argumentele culturale și etnice sunt la rândul lor foarte importante: orașul Iași este al doilea ca mărime din România, beneficiind de prima școală în limba română și prima universitate din țară; tot aici s-au ținut primul spectacol de teatru în limba română și primul teatru național, realități care dau expresie patrimoniului cultural deosebit conturat aici de-a lungul timpului; tot aici s-a construit un impozant Palat al Culturii, început în timpul Regelui Carol I, în anul 1906, și inaugurat în timpul Regelui Ferdinand I, la 11 octombrie 1925.

Pe lângă importantul nucleu cultural, Iașiul este reprezentativ și în ceea ce privește istoria ortodoxiei românești. Să nu uităm că, încă din 1863, cutuma bisericească prevedea ca, odată cu vacantarea scaunului arhiepiscopal al Bucureștilor, mitropolitul Moldovei să fie cel care ocupă scaunul de mitropolit primat; iar din 1925 patriarhul României venea de pe scaunul mitropolitan al Moldovei, existând în istoria Bisericii Ortodoxe Române o singură excepție de la regulă.

Era de datoria noastră, în contextul Centenarului Marii Uniri de la 1918, să acordăm cinstea cuvenită acestui oraș istoric și, totodată, să comemorăm sacrificiul făcut de înaintașii noștri de pe Milcov. Acordarea statutului de „capitală istorică a României” orașului Iași este o realitate în acord cu istoria, întrucât aici au fost puse bazele Marii Uniri de către marile personalități ale României refugiate în timpul războiului.