Iulian Vladu

„Acordul cu FMI”

Cele mai recente prognoze arată că economiile marilor țări au de suferit de pe urma acestei crize economice, începând cu SUA, Germania, Franța, criză care nu va evita România. Criza economică a început să se simtă și la noi încă de anul trecut, din noiembrie, în momentul în care companiile multinaționale care dețin „Arcelor Mittalˮ și „Daciaˮ au luat măsuri de a reduce producția.

Din cauza crizei economice și, totodată, din cauza guvernării care s-a bucurat de o creștere economică, dar care ne-a lăsat cu un deficit bugetar de 5,2% pe 2008, care s-a mulțumit cu cheltuirea nesăbuită a banilor publici, cu amânarea la nesfârșit a reformelor din sectoarele bugetare, așadar, o proastă guvernare, ne determină să încheiem acest acord cu FMI. Din păcate, se pare că nicio mică reformă nu a fost începută dacă nu am avut ațintiți asupra noastră ochii anumitor instituții internaționale, pentru a promova politici macroeconomice sănătoase. Totodată, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, moment în care Guvernul Tăriceanu a renunțat la acordul cu FMI, orice proces de reformă a încetat.

Este important însă de precizat că, dincolo de anumite presiuni din partea FMI în vederea realizării anumitor reforme, acordul cu acest organism este și o precondiție pentru obținerea unui împrumut de la Comisia Europeană. Potrivit unor surse ministeriale, suma împrumutului s-ar ridica la valoarea de 19 miliarde de euro, dintre care 13 de la FMI, 4 de la Comisia Europeană, 1 miliard de la Banca Europeană de Investiții și 1 miliard de la Banca Mondială. Așadar, acest acord cu FMI-ul ar putea reprezenta o infuzie de credibilitate de care România are atâta nevoie în acest context internațional. Este bine cunoscut faptul că țările cărora le-a fost transferată credibilitatea în urma unor rapoarte ale unor instituții internaționale atrag mai mulți investitori. Așadar, fără acest acord cu FMI, investitorii vor fi mai puțin interesați de România.

Totodată, este vorba de ceea ce președintele țării menționa, „centura de siguranță”, bani pe care statul se poate baza în condițiile în care Ministerul Finanțelor va avea

din ce în ce mai puține încasări. Doar patru miliarde vor merge în vistieria Guvernului, restul fiind puși la dispoziția BNR, care va susține moneda națională în cazul în care aceasta va fi supusă unor aprecieri speculative.

În această perioadă este foarte importantă creditarea. Spre exemplu, după ce Ungaria a încheiat acordul cu FMI-ul, creditele oferite de către bănci au devenit mult mai accesibile. Reducerile de costuri s-au văzut mai ales la împrumuturile în euro și în mod special în cazul creditelor pentru companii. Potrivit premierului Emil Boc, BNR-ul va încheia acorduri cu băncile străine prezente pe piața noastră pentru ca acestea să nu scoată banii din țară, în condițiile în care acestea vor avea acces la banii din rezervele BNR. Președintele Băsescu susține acest acord între stat, sistemul bancar și BNR. Traian Băsescu a subliniat importanța creșterii responsabilizării conducătorilor instituțiilor financiare și menținerea unei atitudini prudente în vederea protejării resurselor financiare ale companiilor și populației. O parte din banii de la FMI ar trebui să meargă către cele două bănci cu capital de stat, CEC și EximBank, pentru a putea menține creditarea în special a IMM-urilor și a exportatorilor.