Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Începem cu Grupul parlamentar al PD-L și îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Bud.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În starea apăsătoare, intrată pe nepusă masă în casele noastre, suntem datori să inspirăm căutările pentru găsirea plămânilor suplimentari prin care să respirăm. A ne lăsa sufocați de situația existentă și a ignora efortul suplimentar de care este nevoie în vederea depășirii obstacolelor ivite echivalează cu a cotiza conștient la degradarea stării de lucruri și a pactiza cu neputința.

Sunt încântat să văd pe atâția dintre cei de față trudind în căutarea de soluții, oricare dintre ele putând fi catalogate drept bine-venite forțe de susținere ale unui mers înainte al societății, care a devenit atât de greoi și poate deveni, în absența eforturilor din toate părțile, și mai greoi.

Într-un studiu recent, caracterizat, așa cum ne-a obișnuit, de limpezime și coerență, academicianul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, indică turismul drept unul dintre domeniile cu potențial indubitabil de poziționare, alături de alte sectoare, drept motor al creșterii economice.

Îi dau dreptate și mă consider dator să mă pronunț în legătură cu acest subiect.

Dacă este să și glumim puțin, majoritatea din acest spațiu al dezbaterilor am acceptat condiția de turist cu statut cvasipermanent. Fugim la sfârșit de săptămână la cei care ne-au ales, revenim peste câteva zeci de ore pentru a relua travaliul sub cupola Parlamentului, în plen sau pe comisii. Un turism adevărat, impus de condiția noastră de parlamentari.

Dar nu de turismul nostru este vorba. Am în vedere pe acel _homo viator_ , pornit pe drumuri, doritor să-și plătească dreptul de a se plimba în propria-i țară cu dreptul de a se entuziasma și emoționa la descoperirea frumuseților ei, de a se odihni și reface după munca de peste săptămână și de peste an. Cu plămânii oxigenați, cu mintea plină de impresii, dar mai ales cu sufletul „tușatˮ de emoția întâlnirilor cu istoria, cu poezia și cu locurile legate de făcătorii lor, _homo viator_ își va încheia periplul firesc cu același gând: să-l repete cât mai curând cu putință.

Îndrăznesc să cred că avem ce vedea în această țară. Copilul din mine nu va uita niciodată locurile prin care i s-a povestit că au trecut pașii lui Pintea Viteazul, așa cum n-am să pot uita clipele trăite, plecat în excursii prin apropiere, în ograda părintească de la Hordou a lui Coșbuc ori pe ulițele din Prislop, unde Rebreanu i-a invitat să pășească în istoria literaturii pe Ana Glanetașului, pe Ion ori pe popa Belciug.

Spun asta cu gândul că dacă vrem să facem din turism un motor al dezvoltării trebuie să începem prin a accepta cât de multe avem de făcut.

Întâi de toate, în a ne convinge pe noi cât de multe lucruri avem de văzut în această „mândră țară și frumoasă”, cum zicea poetul. Ar trebui să ne asalteze pliante cu indicarea locurilor prin care trecem oriunde călcăm. De la precizarea identității localităților unde ajungem cu trenul ori cu mașina, apelând la evenimente și personalități ce le-au însemnat celebritatea, până la dezvăluirea podoabelor naturale de care suntem înconjurați.

Să revenim, zic eu, la acel sincer și profund entuziasm, datorat mai ales școlii și dascălilor noștri, provocat la întâlnirea cu evenimentul cultural, istoric și civic. Să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne duce copiii și nepoții în vetrele de patriotism autentic, de drag de țară în care te-ai născut, de plăcerea de a te ști acolo. Acolo putând însemna cetățile din Munții Orăștiei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Podul Înalt, Călugăreni, Mărăști – Mărășești – Oituz, Oarba de Mureș, Păuliș... și câte altele. Acolo putând însemna Ipoteștii lui Eminescu, Humuleștii lui Creangă, Șiria lui Slavici, Hordoul lui Coșbuc, Livenii lui Enescu, Câmpina lui Hasdeu și Nicolae Grigorescu. Aceasta poate rezolva turismul cultural, încurajat oricum de admirabili amatori din sate și orașe, mai ales de acei entuziaști învățători și profesori binecuvântați din cancelarii neștiute.

Turismul înseamnă ieșirea în natură și se cuvine stimulată, de la fragedă vârstă, venirea întru cunoașterea munților patriei, a dealurilor nesfârșite, a țărmului Mării Negre, a râurilor, de la Ozana „cea frumos curgătoare” la Dunăre, venind de departe pentru a-și mărturisi trăirile la Pontul Euxin.

Să nu uităm: doar noi avem Delta Dunării!

Așa cum nu putem uita turismul balnear. Amar de ani, semeni de-ai noștri veneau „din alte zări de soare plineˮ pentru a-și căuta de sănătate în sanatorii românești risipite în toată țara. Este normal să ne întrebăm unde sunt ei acum. De ce ne ocolesc?

Aș putea fi întrebat: „Și de ce ne spui nouă toate acestea?ˮ

Plec de la convingerea că drumul turismului românesc spre condiția de motor al dezvoltării economice trece printr-o legislație bine chibzuită, coerentă, cuprinzătoare și eficientă. Iureșul privatizărilor a trecut, putem să pretindem, de la toți cei care s-au arătat dornici să se implice în turism, socoteală. „Prezentați legitimațiile de călătorie, vă rugăm!”

Guvernul își are responsabilitățile sale, și nu puține. Avem din nou un Minister al Turismului și o strategie enunțată și adesea reiterată de titularul de resort. Personal apreciez vioiciunea ministrului turismului și sper ca demersurile inițiate în țară și peste hotare să dea roade. Ca în orice situație cred că și în cazul de față trebuie să punem în balanță nu atât promisiunile, cât rezultatele, nu neapărat străduința – oricum onorabile –, cât banii aduși la buget de turismul intern și extern.

Avem nevoie de studii în stare să ne arate unde suntem. Avem nevoie de acțiuni de promovare care să se soldeze cu sporirea fluxului de turiști dinspre și către România. Avem nevoie de o strategie care, prin atractivitatea ofertelor și realitatea serviciilor, să repolarizeze interesul turistic față de România.

Actualul Minister al Turismului și titularul său sunt puși pe fapte mari.

Pregătiți-vă să încheiați.

O legislație adecvată, conexată la o pricepere cuantificabilă a Guvernului de a accesa fondurile europene în domeniu, ne poate duce acolo de unde am plecat în argumentația noastră: să facem din turismul românesc un motor al dezvoltării economice.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Vă anunț încă o dată: durata unei declarații politice este de 3 minute. Ca să vă dați seama, aceasta, în scris, înseamnă cam o pagină și jumătate. Altfel, veți lua din timpul celorlalți colegi, care nu o să mai poată să se exprime la microfon.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Vasile Mocanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Să nu-i uităm pe sinistrații din Răchiteni”.

Una dintre localitățile grav afectate de inundațiile de anul trecut a fost comuna Răchiteni din județul Iași.

La mai bine de șapte luni după ce puhoaiele au distrus agoniseala de o viață a foarte multor locuitori ai comunei, aproape jumătate dintre sinistrați stau încă pe la rude ori în barăcile oferite de Guvern.

Iarna grea din aceste locuri a făcut ca ridicarea noilor locuințe să se facă cu greutate. Inundațiile din toamna lui 2008 au distrus în întregime 39 de case și au deteriorat foarte grav încă 37. Pentru unii locuitori ai comunei, noile construcții ridicate de autorități au însemnat înlocuirea unor case bătrânești din chirpici cu unele mult mai trainice, din BCA, dar pentru alții puhoaiele au însemnat distrugerea unor vile frumoase, construite din banii obținuți după mulți ani de muncă prin străinătate.

Din nefericire, iarna care abia a trecut a făcut și victime. O bătrână ce locuia într-un modul oferit de Guvern a decedat la începutul lunii ianuarie din cauza frigului.

O banală defecțiune la rețeaua electrică, nedepistată la timp, a lăsat neîncălzită baraca, chiar în timpul gerurilor care s-au abătut asupra Moldovei în primele zile ale lunii ianuarie.

Atrag atenția că lecția Răchiteni trebuie ținută minte. Guvernul trecut și-a respectat prea puține dintre promisiunile făcute sinistraților de la Răchiteni sau din alte localități afectate de inundații. Și, mai grav, fostul Executiv nu a inițiat nicio acțiune de prevenire a unor viitoare dezastre provocate de revărsarea apelor. Râul Siret rămâne la fel de periculos pentru localitățile riverane.

Pentru a nu mai ajunge în astfel de situații tragice pentru comunități întregi, noul Guvern trebuie să ia măsurile care se impun. A preveni este infinit mai bine decât a remedia după ce s-a petrecut dezastrul. Dacă o casă o poți ridica din nou, o viață nu mai poate fi recuperată niciodată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Olosz Gergely.

Domnul Borbély László nu este prezent, nu? Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc pentru cuvântul acordat.

Declarația mea politică se referă la necesitatea de viziune și acțiune politică asupra problemelor reale cu care se confruntă România.

Doamnelor și domnilor deputați,

Să spunem adevărul și adevărul ne va face liberi! Acesta este mesajul meu către actualul Guvern. Mai bine să îl priviți în față decât să închideți ochii și să-i faceți pe oameni să ia drept reale anumite subiecte false, inventate.

Constat cu îngrijorare că, în ultima vreme, cetățeanul simplu al României intră în contact cu subiecte de cancan, gândite și promovate cu scopul precis de a-i îndepărta atenția de la problemele reale ale României. Se reușește, astfel, eludarea evenimentelor și deciziilor politice cu adevărat importante pentru existența omului de rând. Se încearcă impunerea pe agenda publică a unor subiecte care, vorba aceea, nu țin de foame, dar care îl pot face pe om să uite că frigiderul este gol.

Ce s-a întâmplat săptămâna trecută? S-a vorbit despre elicoptere, avioane militare, președinți care nu respectă Constituția României, fără să se vorbească despre anumite protocoale diplomatice încălcate, posibilitatea escaladării unor conflicte interetnice, responsabili direcți pentru o situație de fapt. Efectul? Cu ajutorul vizitei sabotate a președintelui László Sólyom în Harghita s-a trecut pentru câteva zile peste adevărata problemă a românilor, criza economică.

Dacă stăm și ne uităm la declarațiile actualilor guvernanți, observăm același lucru. În viziunea lor, noi nici măcar nu suntem într-o criză! Toți vorbesc despre responsabilitate, dar nimeni nu și-o asumă. Toți încearcă să își asume anumite merite, dar nimeni nu arată, la propriu, prin muncă susținută, că este responsabil cu scoaterea țării din criză. În această ordine de idei, nu trebuie să ne mire că acest Guvern dorește, într-un mod greșit în opinia mea, strângerea curelei și blocarea cheltuielilor din teritoriu. Și, paradoxal, același Guvern dorește să nu sufere de pe urma deciziilor luate!

Și cu varza unsă, și cu slănina în pod! Tot ce s-a făcut în România ultimelor trei luni a stat sub zodia contradicțiilor dintre stânga, dreapta și populismul puterii.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Bună dimineața! Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nevruzul, o sărbătoare a lumii turce”.

Sâmbătă, 21 martie anul curent, la Biblioteca Municipală din Medgidia a avut loc un spectacol dedicat sărbătorii tradiționale a lumii turce, Nevruzul (în limba tătară, Nawrez).

Este un moment important, pe care, firesc, și musulmanii din România îl marchează.

În acest sens, a fost organizată, la inițiativa filialei Medgidia a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, Primăria din localitate și Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, din Galați, respectiva manifestare.

Pe lângă referatele prezentate, momentele artistice ale ansamblurilor folclorice au întregit imaginea unei tradiții pe care ne străduim să o păstrăm și să o transmitem generațiilor următoare.

De altfel, acțiuni similare se petrec, în fiecare an, în mai multe localități din județele Constanța și Tulcea.

Sărbătoarea marchează începutul primăverii. Cuvântul „nevruz” provine din limba persană, însemnând „noul an”.

Simbolistic vorbind, obiceiul își are izvorul în legenda Erghenekonului. Copiii, în ziua respectivă, colindă, fiind, în acest fel, evidențiată renașterea naturii.

Așadar, tradițiile noastre, bogate și îndelungate, sunt prezentate în cadrul mai multor manifestări, pe care UDTTMR le organizează, tocmai pentru a nu fi uitate. Valorificând acest important tezaur, oferim, fără îndoială, o imagine complexă a identității noastre.

Această sărbătoare, Nevruzul, înseamnă bucurie.

Această sărbătoare, Nevruzul, demonstrează, dacă mai era necesar, că, indiscutabil, credința nu piere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Cristina Pocora.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația mea politică este din nou pe tema șomajului din România.

800 de mii. 800 de mii de pietroaie! 800 de mii de saci de cartofi!

Este singurul mod în care ministrul muncii îi privește pe șomerii din România. Cu batjocură și nepăsare. Căci altfel, dacă ar fi pronunțat această sumă, s-ar fi cutremurat, pur și simplu. I-ar fi băgat pe toți în ședință, de la președintele țării la prim-ministru și până la cel mai mic funcționar din minister, și le-ar fi cerut tuturor ajutorul. Le-ar fi cerut tuturor sfatul și soluții, astfel încât cifrele acestea să nu devină realitate.

Domnul ministru însă ieri a rostit teribilul număr cu o nonșalanță greu de imaginat. A spus aceste cifre ca și cum ar fi fost vorba despre mărunțișul din buzunarul său sau despre ceva extraordinar de neimportant.

Știți ce înseamnă însă aceste 800 de mii?

Este numărul de șomeri pe care ministrul Sârbu îl estimează pentru 2009. Și dacă până acum România ar fi avut 799 de mii de șomeri, poate că cei 800 de mii de șomeri nu ar fi părut atât de mulți. Dar în decembrie 2008 țara noastră avea 403.441 de șomeri, adică la jumătate!

Și totuși ministrul Sârbu nu clipește! Continuă să-și mențină aceeași dezinvoltură și nonșalanță. Situația este chiar mai gravă de atât. Însuși ministrul Sârbu recunoaște că nu-i mai dă bine la calcule, că-i dă cu virgulă. El estimase pentru 2009 525 de mii de români trimiși în șomaj. Ieri a anunțat numărul de 800 de mii.

Și cu aceeași nonșalanță ministrul Sârbu spune că estimările inițiale ar putea fi depășite cu 200–300 de mii. Și acum am citat, „200–300 de mii”. Deci ministrul habar nu are câți șomeri va avea România la sfârșitul anului 2009. Ca să fie sigur că nu-i mai dă cu virgulă, ministrul își ia o marjă uriașă – 100 de mii. 100 de mii de familii! Să fie sigur că de data asta nimerește estimarea. Din păcate, domnule ministru, nici această sută de mii nu este alcătuită din saci de cartofi, ci din oameni.

Eu una m-am săturat de nesiguranța, de bâlbele ministrului Sârbu și ale întregului Guvern. M-am săturat să avem marje de eroare uriașe, de 200–300 de mii de șomeri, de 18, 19 sau 20 de miliarde de euro împrumut.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Tinel Gheorghe. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Declarația mea politică se intitulează „Țăranii ialomițeni și testul satelitului”.

Săptămâna trecută Ministerul Agriculturii s-a remarcat prin două știri de impact cu privire la funcționarea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură. Prima știre se referea la faptul că Uniunea Europeană a anunțat sancționarea României cu suma de 8,5 milioane de euro (eu cred că suma va ajunge în final la 20 milioane de euro) pentru faptul că nu am reușit să finalizăm efectuarea plăților pe suprafață (SAPS) aferente anului 2007, adică cei 100 euro/hectar.

A doua știre se referea la anunțul ministrului agriculturii de demitere a întregii conduceri a Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, pentru „slabe performanțe manageriale”.

Așa este, domnule ministru, și subscriu la măsurile dispuse, dar cu unele amendamente, pe care le voi exemplifica cu câteva date preluate și prezentate la nivelul județului Ialomița.

Astfel, pentru anul 2007, la nivelul județului Ialomița au depus cereri pentru plățile la hectar 12.600 de fermieri, din care 7.900 au fost selectați aleatoriu pentru controlul prin teledetecție. În urma analizelor efectuate au apărut probleme în 4.600 de cazuri, adică în 58% din numărul cererilor selectate. Trebuie să recunoaștem că procentul este foarte mare, poate chiar cel mai mare, dacă îl raportăm la datele prezentate la nivel național – 58.601 cazuri de fermieri sancționați sau excluși total de la plata pe suprafață, dintr-un total de 86.000 de cereri selectate pentru control.

Și cum un necaz nu vine niciodată singur, la nivelul anului 2008 numărul cererilor depuse pentru SAPS (plățile pe suprafață) pentru județul Ialomița a fost cu 20% mai mic decât în 2007, adică, mai pe românește, țăranii ialomițeni și-au cam pierdut încrederea în Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.

Eu spun că, dacă fenomenul va continua și în 2009, atunci sigur nu este numai problema managementului la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, ci poate este și problema profesionalismului firmelor care au executat sau execută serviciile de control prin teledetecție a cererilor de plată: SC „Gaussˮ – SRL și SC „Estereofotaˮ, în asociere cu SC „Cornelˮ și „Cornel Topeximˮ – SRL.

Mulțumesc.

Din partea aceluiași grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PD-L, o invit la microfon pe doamna Sanda Ardeleanu.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică se intitulează „Despre România francofonă”.

Francofonia reprezintă, fără îndoială, liantul care a apropiat România de Europa cu mult înainte ca aceasta să devină stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. România deține, prin tradițiile modernizării sale, o poziție atrăgătoare în cadrul francofoniei. Montaigne, Balzac, Baudelaire, Proust, Valéry fac parte din cultura noastră individuală și sunt puncte de reper în existența noastră intelectuală.

După cum știm, România a fost, în perioada 28–29 septembrie 2006, prima țară desemnată din aria Europei Centrale și de Est căreia i s-a încredințat misiunea de a organiza un _sommet_ al francofoniei în această parte a lumii.

Nu vom uita curând faptul că, începând cu evenimentul din 2006, Bucureștiul a redevenit – prin asumarea benevolentă a unor procese continue și contigue de influențare și generoasă asimilare – un oraș reprezentativ pe harta adepților limbii franceze și a valorilor culturii de expresie franceză, în care se celebrează valorile francofoniei: respectarea drepturilor omului, ale cetățeanului și ale statului de drept, respectarea diversității conținuturilor culturale și a expresiilor artistice, respectarea solidarității și a democrației.

Efectele pozitive ale succesului românesc de după _Sommet_ -ul din 2006 nu au întârziat să apară. Vizibilitatea românească în francofonia mondială a continuat. Astfel, în anul 2007, România, în cooperare cu Agenția Universitară a Francofoniei, a instituit sistemul de burse „Eugen Ionescu”, destinate doctoranzilor și cercetătorilor din țări francofone care doresc să studieze sau să dezvolte proiecte de cercetare în centrele universitare din țara noastră.

Este remarcabil momentul (2007) în care România a fost declarată stat–far al francofoniei în Europa Centrală și Orientală de către secretarul general al Francofoniei, recunoscându-i-se rolul în promovarea limbii franceze și a valorilor francofone în regiune.

Un alt exemplu vine din perioada 8–11 noiembrie 2007, când s-a desfășurat colocviul „Sibiul francofon: protecția și promovarea diversității culturale în contextul extinderii francofoniei”, organizat de Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor și cu Universitatea „Lucian Blagaˮ, în cadrul Programului „Sibiu, capitală culturală europeană 2007”.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, o invit la microfon pe doamna deputat Sonia Drăghici. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Ce trebuie făcut pentru diminuarea diferențelor între starea de sănătate a românilor și a cetățenilor celorlalte țări ale Uniunii Europene”.

România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută speranță de viață pentru femei, iar speranța de viață a bărbaților români este printre cele mai reduse din Europa, deși, față de anul 1989, speranța de viață a crescut cu 3 ani la femei și 1,6 ani la bărbați.

În România speranța de viață este influențată în mare măsură de mortalitatea infantilă, care are cea mai mare rată din țările Uniunii. Românii înregistrează recorduri europene triste nu numai în ceea ce privește speranța de viață, ci și la capitole precum mortalitatea generală pe cauze de deces evitabile, gradul de morbiditate al bolilor transmisibile, anii de viață în stare de sănătate, bolile cardiovasculare, tuberculoza sau cancerul de col uterin. Incidența mare a bolilor cronice nontransmisibile și insuficiența măsurilor de prevenire a acestora se suprapun cu creșterea consumului de tutun și alcool, conform statisticilor oficiale.

Condițiile de sanitație precară, alimentația necorespunzătoare, mai ales în mediul rural, factorul stres și poluarea în mediul urban influențează negativ speranța de viață. La acestea aș adăuga educația sanitară insuficientă; ca exemplu, ne situăm pe ultimele locuri în Europa la consumul de săpun și pastă de dinți.

Infrastructura fizică nedezvoltată conform normelor europene, dotarea insuficientă a instituțiilor medicale, motivația scăzută a personalului sanitar, diferențele

regionale, cele dintre mediul urban–rural și persistența unor mentalități depășite sunt alți factori ce contribuie la menținerea României printre țările Uniunii Europene cu deficiențe privind starea de sănătate a populației.

Este remarcabilă implicarea Comisiei Europene în cunoașterea și rezolvarea unor probleme ale stării de sănătate din România și implicit vizita făcută de doamna comisar european pentru sănătate Androulla Vassiliou în țara noastră. În 20 martie 2009 Domnia Sa, alături de domnul președinte Mircea Geoană, a lansat oficial versiunea în limba română a Portalului Uniunii Europene dedicat sănătății publice, acțiune care a avut loc la Palatul Parlamentului din București, sub egida Senatului României. Acest portal poate fi deja accesat de către orice cetățean pe site-ul http://ec.europa.eu/health-eu/.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Eu voi continua declarația politică „Stoparea fenomenului Lăzărescu la Iași”.

Poate sunt o picătură chinezească, dar poate cineva ne va asculta și aici, pentru că unele lucruri se întâmplă atât de rar încât pot fi considerate minuni. O astfel de minune s-a întâmplat la Iași pe 20 martie, când s-au reunit pentru stoparea fenomenului Lăzărescu parlamentari, alături de președintele Consiliului județean, profesorul Simirad, primari, viceprimari, prefectul Victorel Lupu, președintele Colegiului Medicilor din România, profesorul Astărăstoaie, președintele Ordinului Asistenților Medicali din România, al Colegiului Farmaciștilor și numeroși pacienți.

Sper că nu am uitat pe nimeni... Pentru că ei au decis ca proiectul-pilot pentru stoparea fenomenului Lăzărescu la Iași să se concretizeze prin terminarea rapidă a Spitalului Clinic de Urgență din Copou.

Suntem în postul Paștelui și undeva în Cartea Sfântă se spune că o minune durează doar 3 zile. Există grupuri de interese ce doresc deturnarea clădirii de la destinația inițială și acest lucru nu trebuie să se întâmple, pentru că am văzut licărul de speranță din ochii oamenilor de pe stradă și am auzit mulțumirea lor pentru terminarea acestui obiectiv. Vom utiliza toate instrumentele parlamentare pentru realizarea acestui obiectiv și sunt convins că noua generație de politicieni va avea înțelepciunea susținerii acestui obiectiv, ce înseamnă viață pentru pacienții plimbați între spitale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Cristian Burlacu. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Biroul Camerei Deputaților a adoptat la mijlocul lunii februarie 2009 un proiect-pilot denumit „Parlamentul verde – zero energie”, prin care se intenționează reducerea consumului de energie electrică și termică prin amplasarea pe clădirea Parlamentului a câteva zeci de panouri solare și microcentrale eoliene, precum și prin instalarea de pompe de căldură. Deși acest concept se aplică și în alte state europene, credem că propunerea susținută de domnul deputat Iulian Iancu trebuie să beneficieze de o doză mare de discernământ și de o adaptare la realitatea în care trăim.

Și iată care este această realitate. Este adevărat că Palatul Parlamentului are un consum anual de energie electrică de 15.524.449 kWh și un consum de energie termică de 21.713 Gcal. Costurile energetice pentru Palatul Parlamentului s-au ridicat anul trecut la 116 miliarde lei vechi. Acum 10 ani, în 1997, când consumul electric la Palatul Parlamentului era mult mai redus decât în prezent, consumul electric într-un an echivala cu consumul realizat la nivelul municipiului Ploiești. Dar în egală măsură este adevărat că orice măsură adoptată trebuie să aibă drept efect imediat reducerea consumului de energie, și nu creșterea cheltuielilor la nivelul clădirii Parlamentului. Înainte de a demara un astfel de proiect, consider că este important să analizăm cu atenție toate aspectele pe care un astfel de proiect le implică. În acest sens, consider că este esențial să știm dacă și în ce măsură structura de rezistență a clădirii poate susține greutatea panourilor solare.

De asemenea, dacă discutăm de amplasarea în perimetrul clădirii Parlamentului a unor microcentrale eoliene, consider necesar să avem la dispoziție date și studii care să ateste unde se poziționează municipiul București pe harta vânturilor. Decizia privind amplasarea unor centrale eoliene nu poate fi luată fără a avea informații concrete referitoare la eficiența pe care acestea o pot avea.

Un al doilea pas în această discuție îl reprezintă bineînțeles costurile asociate întreținerii activității acestor echipamente, și mă refer aici la valoarea cheltuielilor de stocare a energiei regenerabile astfel produse.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la microfon pe domnul deputat Béres Ștefan Vasile. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor parlamentari,

Titlul declarației mele politice este: „Nepăsare sau neștiință în domeniul forestier”.

Am jurat pe Biblie să respect, să fiu loial, să lucrez cu toată știința și puterea mea pentru această țară. Se pare că noi, cetățeni ai acestei țări, suntem sortiți și privați de cele mai elementare drepturi ale lumii moderne, și anume să fim luați în serios, să merităm cea mai mică atenție din partea celor care mimează la fel actul de guvernare.

Au trecut trei săptămâni de când am încercat să trag semnalul de alarmă, să atenționez responsabilii asupra stării în care se află Fondul forestier național și specialiștii din domeniu care încearcă cu disperare să îl cultive, să îl mențină, cunoscând clar și amănunțit efectele degradării și eventual ale reducerii drastice în suprafață.

Niciun efect, liniștea domină în continuare în acest sector atât de important. Un cuvânt măcar, o consolare sau poate nesperatul început de strategie pentru ieșirea din criză... Nimic, în condițiile în care silvicultorii primesc salarii de mizerie, cu luni de zile întârziere.

Este primăvară, luna pădurii. Vedem, suntem martorii unor inițiative extraordinare de campanii de împăduriri în sudul țării, unde simțim clar, în zilele noastre, efectele dispariției perdelelor forestiere de protecție. În nord, acolo unde străjuiau falnicele păduri cândva, nici măcar lucrările de împăduriri din 2008 nu sunt achitate. Mai vine în acest an omul de la țară să te ajute din nou? Răspunsul este: nu, niciodată! O muncă neplătită la timp nu poate fi interesantă pentru cei ce trăiesc din munca lor, și nu din munca altora. Pădurea suferă în continuare... Politicienii, guvernanții se întrec în fața camerelor de luat vederi, sădind un arbore, zâmbind și trecând cu vederea, cu auzul, cu simțurile înnăscute și native pe lângă realitatea cruntă în care se află sectorul forestier.

În sud plantăm, în nord tăiem, domină haosul, lupta pentru fotoliile de catifea de directori. Profesionalismul, priceperea sunt mai mult decât nesemnificative. Tinerii care au ales această meserie de excepție, care în zilele noastre a devenit caraghioasă, banală și nu reprezintă importanță, numai pe perioada cât produce bani, pe timpul școlarizării miilor de studenți la silvicultură, sunt fără perspectivă în domeniu. Atunci pentru ce am înființat atâtea facultăți în care se predă silvicultură?

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Dragoș Zisopol.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică este mesajul transmis tuturor elenilor și filoelenilor cu prilejul Zilei Naționale a Eladei – 25 martie 1821.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deopotrivă este o bucurie și o onoare să vă transmit prezentul mesaj, cu ocazia împlinirii a 188 de ani de la istorica revoluție a națiunii elene de la 1821, pentru reînvierea speranței de libertate și independență a Eladei.

Laureatul premiului Nobel, grecul Giorgios Seferis, se întreba ce caută poeții într-o lume nerecunoscătoare. În același sens cineva ar putea întreba ce rost mai au aniversările naționale într-o lume ce continuu se îndreaptă spre globalizare?

Aniversările naționale sunt indispensabile pentru că sunt sărbători ale credinței, de folos atât națiunilor ce le sărbătoresc, cât și istoriei în sine. Sărbătorile naționale capătă un sens mult mai general dacă depășesc cadrul național, transformându-se în manifestări cu ample rezonanțe, care contribuie esențial la educarea omului în bine.

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă din antichitate, grecul a învățat să lupte între atingerea măreției și moarte. Această luptă permanentă, dusă de-a lungul anilor, a pătruns și în viața cotidiană. În acest context se încadrează marea victorie a grecilor în lupta pentru independență, ziua de 25 martie 1821 – Ziua Națională a Eladei, a grecilor de pretutindeni, ziua credinței în libertate, o aniversare panumană – sărbătoarea Bunei

Vestiri – aniversare a Credinței în viitorul omului întru Domnul.

Pentru libertate în Grecia și în afara ei și-au găsit credința și au îndurat martiriul eleni și filoeleni. Către ei se îndreaptă recunoștința membrilor Uniunii Elene din România și către cei care au puterea de a duce mai departe credința din credința eroilor noștri.

Iată de ce astăzi, după 188 de ani, grecii de pretutindeni își amintesc de Revoluția de la 1821 care practic a schimbat concepții, hărți, oameni, și toate acestea pentru a fi mai toleranți.

De noi depinde să nu ne uităm trecutul pentru a clădi viitorul și să clădim viitorul trăind în prezent printr-o unitate indestructibilă.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Petru Călian.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată: „Rabla anilor 2009”.

Astăzi suntem puși în situația să reparăm greșelile precursorilor noștri cu privire la protejarea mediului înconjurător. Timp de zeci de ani, rata de creștere a poluării, nocivitatea noxelor emise de vehiculele ce ard combustibili fosili și rata de creștere a numărului efectiv al autovehiculelor participante la trafic nu s-au bucurat de atenția cuvenită din partea autorităților și a societății civile, deopotrivă.

Tocmai din această cauză, protecția mediului înconjurător, poluarea și emisiile de oxizi de carbon și pulberi devin astăzi probleme ce trebuie rezolvate urgent.

Aceleași probleme mă aduc, stimați colegi, în fața dumneavoastră astăzi. Vreau să atrag atenția asupra nevoii imperioase de a continua programele pentru îmbunătățirea mediului înconjurător. Vreau să atrag atenția asupra nevoii de îmbunătățire a calității vieții pentru locuitorii din București și din alte orașe bolnav de poluate, din țară.

În această privință, voi vorbi despre necesitatea continuării și extinderii Programului pentru reînnoirea parcului național auto.

Numărul indubitabil mare al autoturismelor vechi, uzate, cu grad ridicat de poluare, nu numai în București, chiar și în alte orașe mari din țară – dau câteva exemple: Cluj, Constanța, Timișoara, Bacău etc. –, scade nivelul de calitate a vieții locuitorilor.

Cred că este foarte important să deschidem discuția, poate incomodă, despre sănătatea populației pe termen lung. Sunt de părere că trebuie să conștientizăm exact care este impactul emisiilor de pulberi sau al smogului asupra duratei medii de viață și asupra sănătății populației.

Numai în cazul în care conștientizăm gravitatea problemei putem acționa eficient pentru a o rezolva.

Reînnoirea parcului național auto este un pas important făcut de Guvern, pentru prima oară în 2005. Impactul asupra mediului a fost evident: reducerea emisiilor de oxid de carbon cu 707.585 kilograme, conform rapoartelor privind calitatea mediului. După cum știți, Programul „Rablaˮ pentru anul 2009 necesită suma de 228.000.000 lei din sumele încasate de Administrația Fondului de Mediu. Consider că acesta este un preț mic de plătit pentru sănătatea noastră și a copiilor noștri.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Silviu Prigoană. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește: „Învățământul superior de stat – fabrică autohtonă de mediocritate”.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La începutul anilor ʼ60, președintele american J. F. Kennedy a fost printre primii oameni politici care au înțeles că succesul dezvoltării oricărei societăți, dar și al economiei naționale, depinde de modul în care guvernul va gestiona reforma din educație și cercetare.

Noi nu am înțeles acest lucru nici acum, la aproape jumătate de secol de la deciziile care aveau să transforme America în cea mai mare putere economică a lumii. Din reformă în reformă am ajuns la situația jenantă în care învățământul superior de stat aproape nu mai există. El s-a transformat într-o veritabilă fabrică autohtonă de mediocritate. Calitatea acestuia este deplorabilă, chiar dacă majoritatea universităților de stat au bugete prospere. Prin încălcarea grosolană a art. 32 alin. (4) al Constituției României, universitățile de stat au depășit numărul studenților cu taxă de la universitățile private, deși, potrivit acestui articol, „Învățământul de stat este gratuit”. Unde se duc acești bani, cine și cum îi gestionează și îi justifică rămâne pentru toți o necunoscută.

Prin această libertate prost înțeleasă de autonomie universitară, învățământul superior de stat din România s-a transformat într-o adevărată afacere cu diplome, pe care nici piața muncii și nici nevoile economiei naționale nu le reclamă.

Avem, nu avem nevoie de unele specializări, avem, nu avem nevoie de unii specialiști, contează mai puțin. Important pentru actualul sistem este ca studentul fie să atragă subvenția Ministerului Educației, fie să plătească taxă!

Cât vom mai tolera această situație, stimați colegi?

Personal, acord cea mai mare importanță politicilor orientate către viitor, politicilor care vizează tinerii, educația, sănătatea și siguranța lor. Ei sunt viitorul națiunii noastre. Însă nu voi mai tolera actuala situație, care ne poate arunca în oprobriul Europei și riscăm ca toate diplomele emise de instituțiile de învățământ superior din România să nu mai fie

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Mihai Apostolache, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Săptămâna trecută am participat la Adunarea generală a Asociației Comunelor din România, filiala Prahova, eveniment ce a reunit membrii asociați ai acestei structuri recunoscute de lege și, de asemenea, numeroși invitați.

M-a surprins plăcut abordarea avută în cadrul discuțiilor, precum și atitudinea constructivă a participanților. Problemele ridicate au fost legate de nevoile curente ale administrațiilor locale de la nivel de comună, lansându-se în dezbatere și o serie de idei care pot îmbrăca forma unor proiecte cu finanțare europeană.

Sincer, m-a bucurat faptul că orientarea politică a fiecărui partid a fost lăsată deoparte, și participanții s-au concentrat pe teme și subiecte ce vizau strict domeniul administrației publice locale. S-a degajat nevoia de descentralizare accelerată a deciziei și resurselor financiare, de îmbunătățire a salarizării aleșilor locali, de menținere a unei legături mult mai strânse cu deputații și senatorii din județe.

Consider că astfel de întâlniri sunt necesare, schimbul de idei și informații între aleșii locali și parlamentari nu face altceva decât să ajute comunitatea.

Totodată, m-a bucurat faptul că există astfel de structuri asociative cu obiective și scopuri clar definite și care dau concretețe dreptului constituțional la liberă asociere și consolidează societatea civilă și democrația românească.

Doresc viață lungă acestei asociații, mult succes noii echipe de conducere și o cât mai bogată activitate în folosul comunității locale și al României.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, doamna deputat Aura Vasile.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

În toate țările lumii civilizate există o preocupare constantă pentru creșterea performanțelor sistemului de educație și formare profesională.

Pentru recredibilizarea sistemului și realizarea obiectivelor din strategia și programul de guvernare este nevoie de schimbări în ceea ce privește curriculumul, evaluarea, formarea inițială și continuă a personalului didactic, este necesară descentralizarea deciziilor și a responsabilităților, precum și ameliorarea infrastructurii școlare.

Preluarea mandatului de către doamna ministru Ecaterina Andronescu s-a realizat în plină criză economică. Primele două luni au însemnat eforturi pentru constituirea bugetului și discuții aproape permanente cu partenerii sociali pentru a găsi soluții în actualul context social-economic.

Vă reamintesc câteva dintre proiectele pe care le-a dezvoltat doamna ministru: învățământul obligatoriu de 10 clase; informatizarea învățământului; admiterea computerizată la liceu; înființarea centrelor de excelență; reabilitarea școlilor și dotarea cu mobilier școlar; reabilitarea căminelor studențești; dezvoltarea învățământului din mediul rural; dotarea școlilor cu microbuze; programul „Cornul și laptele”; 200 de euro pentru calculator; rechizite școlare gratuite; bursa „Bani de liceu”; bursa „Guvernul României”; bursa pentru studenții din mediul rural care doresc să devină cadre didactice.

Știu de o bună bucată de vreme că o democrație parlamentară fără opoziție este de neconceput. Este un truism asupra căruia este inutil să insist. Dar voi insista asupra existenței unui alt adevăr pe care uneori îl uităm: o opoziție reală trebuie să fie una constructivă, să critice doar ceea ce este realmente criticabil și, mai ales, să propună soluții, cu alte cuvinte, dacă vrea să demoleze, atunci să facă și eforturi pentru a construi ceva în loc. Atacurile permanente la adresa ministrului nu reprezintă soluția așteptată de sistem.

Consider că avem cu toții o datorie morală față de școală, suntem toți cei de față produsul ei și, mai mult decât atât, avem obligații impuse de lege, unele derivate din statutul de stat membru al Uniunii Europene. Este necesară recredibilizarea școlii românești și pentru acest proiect nu numai Ministerul Educației, Cercetării și Inovării trebuie să lucreze.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Gabor.

Citiți declarația, da?

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Guvernul Boc și președintele Băsescu cer Parlamentului un lucru imposibil, și anume să adopte cele patru coduri până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare. Este imposibil de făcut acest lucru.

M-am întrebat dacă această cerință făcută de către Guvernul Boc și președintele Băsescu Parlamentului este făcută pentru decredibilizarea Parlamentului sau are un alt scop. Eu cred că se încearcă să se arunce în derizoriu activitatea parlamentară.

Pentru ca să adoptăm cele patru coduri într-un termen atât de scurt, nu putem, oricât de mult am munci, să ajungem la rezolvarea acestei probleme.

Ieri am ridicat în fața Camerei această chestiune ca pe o problemă personală. Dar ea nu este o problemă personală, ci este mai degrabă o problemă a Camerei Deputaților, a Parlamentului României, a societății civile și a țării noastre.

Adoptarea acestor coduri Guvernul o leagă de problema clauzei pe care o impune comunitatea europeană, Comisia Europeană.

Eu cred că nu este nicio legătură între cerința Comunității Europene și adoptarea acestor coduri. Va trebui ca Biroul permanent al Camerei Deputaților să ia o măsură simplă, și anume aceea de a cere Comisiei juridice să parcurgă un singur cod până la capăt, și nu de a se lucra în paralel la Codul civil, la Codul de procedură civilă, să se lucreze în paralel la Codul penal și la Codul de procedură penală.

Dacă se va lucra pe un singur cod, în această situație sunt convins că până la sfârșitul acestei sesiuni Camera Deputaților va putea să adopte atât Codul civil, cât și Codul penal, urmând ca în sesiunea de toamnă noi să ne aplecăm asupra codurilor de procedură, pe care să le lucrăm și să le adoptăm până la sfârșitul sesiunii de toamnă.

De aceea, eu vă rog pe toți să nu acceptați această cerere a Guvernului de a adopta într-un termen foarte scurt cele patru coduri, sub amenințarea că altfel își va asuma răspunderea.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Iacob Strugaru, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Unirea Basarabiei cu România – semnificații istorice”.

La mulți ani, frați români!

Vă întrebați probabil de ce „La mulți ani!ˮ astăzi, stimați colegi? Pentru că puțini dintre noi își mai aduc aminte astăzi că la 27 martie 1918 frații noștri, românii de peste Prut, se întorceau acolo unde le era locul, în sânul României Mari. Pentru că doar pentru două decenii „pohta” lui Mihai Viteazul, aceea de a vedea românii de pretutindeni la un loc, a fost realizată vremelnic.

Participarea României la Primul Război Mondial, între anii 1916–1918, alături de marile puteri democratice euroatlantice Franța, Marea Britanie, SUA, a urmărit înfăptuirea unui deziderat major al națiunii române: unirea provinciilor istorice românești, aflate sub ocupație străină, cu patria-mamă.

Obstacolele majore care stăteau în calea idealului unității naționale a României au fost, în acei ani, cele două imperii multinaționale autocrate, Imperiul Rus și Imperiul Austro-Ungar. Anii războiului nostru de întregire națională au dovedit puterea de luptă, precum și capacitatea de jertfă a poporului nostru, probate din plin în mari și eroice bătălii, dintre care amintim pe cele de la Oituz, Neajlov, Mărăști, Mărășești etc. Marile victorii ale Armatei Române din vara anului 1917, urmate de prăbușirea Imperiului Rus, ca urmare a loviturii de stat bolșevice de la 7 noiembrie același an, au făcut posibilă înfăptuirea idealului unității naționale a României.

Prima provincie istorică românească care se va uni cu România, aflată sub ocupație rusească de la 1812, a fost Basarabia. În toamna anului 1917 Basarabia se desprinde de Rusia, își proclamă o statalitate proprie, autonomă, la 24 ianuarie 1918 devine independentă, pentru ca, la 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău, în baza dreptului istoric și a principiului etern al autodeterminării națiunilor, să hotărască unirea Basarabiei cu România. Se lichida, astfel, o nedreptate istorică, veche de peste un secol. Din păcate, apartenența Basarabiei la România va fi de scurtă durată, doar 22 de ani, deoarece, așa cum se știe, Imperiul sovietic, prin forță, o va smulge României în vara anului 1940.

Mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Constantin Militaru. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la alegerile europene.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Anul acesta alegerile la nivelul Uniunii Europene vor avea loc în perioada 4–7 iunie, la nivelul țării noastre se vor desfășura la data de 7 iunie – zi de referință pentru organizarea și desfășurarea alegerilor membrilor României în Parlamentul European.

Aceste alegeri vor avea loc simultan în toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene, iar România va trimite la Bruxelles și la Strasbourg 33 de europarlamentari în loc de 35, aceasta în urma revenirii la configurația stabilită de Parlamentul European după integrarea României și Bulgariei.

Alegerile din 2009 vor fi primele alegeri pentru un mandat complet în Parlamentul European la care România participă alături de Bulgaria, concomitent cu restul statelor membre ale Uniunii Europene, iar acestea se vor desfășura pe bază de listă de partid.

Stimați colegi, nu trebuie să uităm că aceste alegeri vor oferi României șansa de a vorbi în fața Europei, iar prin votul nostru vom alege reprezentanți care ne vor influența viitorul, viața de zi cu zi, noii deputați aleși vor fi aceia care ne vor trasa viitorul pentru următorii 5 ani, rolul acestora nu va fi deloc decorativ, ei vor reprezenta interesele tuturor cetățenilor români.

Noii parlamentari europeni vor avea un rol activ în elaborarea legislației cu impact asupra vieții cetățenilor români în ceea ce privește protecția mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea de șanse, transportul, libera circulație a lucrătorilor, capitalurilor, mărfurilor și serviciilor.

Stimați colegi,

Europarlamentarele au o mare miză politică internă, fiind un fel de barometru electoral în perspectiva alegerilor prezidențiale, iar fiecare partid din România poate aprecia gradul de popularitate de care se bucură la nivelul populației cu drept de vot.

Trebuie să avem convingerea că avem mare nevoie să fim bine reprezentați, legislația europeană fiind obligatorie și pentru noi, românii, iar sarcina partidelor din România este să-și desemneze cei mai buni europarlamentari și totodată să facă eforturi pentru a-și apropia electoratul și a atenua absenteismul la vot.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dorel Covaci, Grupul parlamentar al PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Astăzi am onoarea să readuc în fața dumneavoastră numele marelui inventator român Traian Vuia, cu prilejul celebrării a 103 ani de la efectuarea primului zbor mecanic.

Data de 18 martie 1906 marchează un moment de referință în istoria aviației mondiale, când, pe terenul de la Montesson, lângă Paris, „Liliacul” pilotat de Traian Vuia, își ia zborul autopropulsat. Un cunoscut istoric al aviației avea să scrie peste decenii: „Traian Vuia a făcut ca bătrâna Europă să se deștepte. El este primul în timp”. (René Chambe).

Traian Vuia s-a născut în 1872, în localitatea Surducul Mic, astăzi comuna Traian Vuia, din colegiul pe care îl reprezint. Încă din anii copilăriei, Traian Vuia a fost fascinat de zbor. A învățat la Făget, la Lugoj, a urmat temporar cursurile Școlii Politehnice din Budapesta, apoi pe cele ale Facultății de Drept din Budapesta, obținând în 1901 titlul științific de doctor în științe juridice.

În cele din urmă, inspirându-se din zborul păsărilor mari, concepe, în iarna anului 1901-1902, o mașină de zbor acționată de pedale, care utiliza curenții aerului, după cum însuși el mărturisește.

La Paris, pe 17 august 1903, i se eliberează brevetul pentru invenția sa „Aeroplanul-automobil”. Avionul realizat de el era primul din lume care, datorită roților pneumatice, urma să obțină o viteză orizontală, rulând pe sol, viteză care să permită executarea de către pilot a desprinderii acestuia de pământ.

Acest eveniment s-a petrecut pe 18 martie 1906, pe câmpul de zbor de la Montesson. Zborul era descris pe larg în revista „L′Aerophile”: „...aparatul se ridicase la circa un metru înălțime și a parcurs cam 12 metri în aer”. Toate calculele inventatorului român se dovediseră corecte. Toate îndoielile erau înlăturate. Toți scepticii aveau să amuțească.

Soluția savantului român a schimbat cursul evoluției aeronauticii mondiale, fiind adoptată de către toți ceilalți pionieri ai aviației.

În continuare preocupările sale în domeniul zborului mecanic, între anii 1918 și 1922, îl fac cunoscut fiindcă a conceput și construit două tipuri de elicoptere. În 1925 a realizat un generator de abur original.

Mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Marian Neacșu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Sprijinim performanța sau stimulăm rezultatele proaste?!”

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Fenomenele care se manifestă în prezent la nivel global, în plan economic și financiar, au determinat multe guverne să ia măsuri specifice de contracarare a crizei actuale.

Măsurile de austeritate s-au făcut simțite și în bugetul nostru actual, construit pe o filozofie necesară momentului și care vizează depășirea situației dificile de către țara noastră. Veniturile bugetare trebuie drămuite cu mare atenție, pentru finanțarea tuturor sectoarelor importante din societate, fie ele productive sau neproductive, dar pentru a putea utiliza, conform Legii bugetului, aceste venituri, ele trebuie în primul rând colectate.

Problema pe care am constatat-o în ultimele luni este scăderea accentuată a veniturilor bugetare încasate, scădere care a fost motivată în varii moduri în funcție de cel care oferă explicația.

În cazul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, explicația scăderii veniturilor încasate ne trimite la criza globală. Nu dorim să negăm impactul evident al crizei economice în țara noastră. Este evident că fluxurile financiare sunt afectate. Dorim însă să atragem foarte serios atenția că în ciuda faptului că veniturile încasate scad, cresc stimulentele pentru angajații care trebuiau să se ocupe de încasarea acestor venituri.

Este o situație paradoxală, iar conducerea Ministerului Finanțelor trebuie să analizeze cu mare atenție semnalul negativ de imagine pe care asemenea gafe îl pot da.

Ori este criză pentru toți, ori ne prefacem că suntem economi, dar numai cu anumite categorii bugetare. Pentru învățământ și sănătate nu se găsesc fonduri, însă preferăm să finanțăm lipsa de performanță din zona ANAF, doar pentru că unii șefi s-au obișnuit cu stimulentele. Am reținut, de altfel, că domnul ministru Pogea s-a declarat adeptul alocărilor bugetare de orice fel în funcție de performanță.

Trebuie să recapitulăm puțin materia și să vedem că stimulentele se acordă pentru toate bune, iar nu pentru cele slabe. Pentru acestea, în cel mai rău caz, ar trebui să aibă bunul-simț să nu le mai ceară.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Niciodată!”

Așa mi-am intitulat declarația politică de astăzi și nu trebuie să fie surprinzător acest lucru, pentru că în luna martie de după anul 1989 mereu ar trebui repetat acest cuvânt care este opusul expresiilor „aici și acum” sau „în curând”.

„Niciodată” este umbrela pentru prevederile articolelor 1, 2, 3 și 4 din Constituția României care spun: „Art. 1 alin. (1) – România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”

La alin. (3): „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane,

dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în sensul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989, și sunt garantate”. Iar la alin. (5): „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

La art. 4 alin. (2): „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de opinie, de apartenență politică, de opinie, de avere sau origine socială.”

„Niciodată”, spus ferm de către șeful statului român într-un moment și loc deosebit, înseamnă nu numai răspunsul unui cetățean român momentan șef al statului, ci este răspunsul demn al poporului român la demersuri și atacuri directe sau cu o anumită subtilitate la ceea ce are mai sfânt poporul din care fac și eu parte, România, stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil.

„Niciodată”, spus de șeful statului român, se prezintă ca o garanție pentru viitor, dată unei țări și unui popor.

„Niciodată” este opusul mai multor entități promovate obsesiv de cei care din anul 1848 au ca țintă distrugerea unui popor, poporul român, iar din 1918 încoace, distrugerea unei țări, România. Sunt entități promovate precum regiunea carpatică, Parlamentul zonei carpatice, reprezentanți ai Transilvaniei, Ținutul Secuiesc fără secui, autonomie etnică teritorială și altele.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor de astăzi e domnul deputat Cătălin Cherecheș, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Am intitulat declarația mea politică de azi „Unde duce lipsa de informație. Despre managementul integrat al deșeurilor”.

Din 2010, România va fi penalizată de către Comisia Europeană cu 200.000 de euro pe zi dacă nu va rezolva problema gropilor ecologice, ne anunța recent ministrul mediului. Altfel spus, împotriva României s-ar putea declanșa procedurile formale de _infringement_ (încălcarea dreptului comunitar) la capitolul mediu, dacă nu vor fi închise gropile de gunoi neconforme. Din păcate, în România, aproximativ 94% din gropile de gunoi existente sunt neconforme, iar județul de unde vin eu nu face excepție, chiar dacă Maramureșul este, din 2007, unul dintre cele cinci județe-pilot din România unde se dorește amplasarea unor centre pentru managementul integrat al deșeurilor, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, pe un proiect special elaborat în acest scop.

Conform actelor normative în vigoare, autoritățile locale din Maramureș, și nu numai, sunt obligate să ia măsuri pentru închiderea gropilor de deșeuri menajere din mediul rural până la 16 iulie 2009, iar terenurile pe care au funcționat gropile de gunoi să fie ecologizate.

Maramureșul este singurul județ din țară care are în proiect două asemenea rampe. Asta nu pentru că a fost favorizat, ci pentru că suprafața județului este mare, iar aducerea deșeurilor din Maramureșul istoric presupune cheltuieli mari.

Dacă prima rampă de gunoi are o locație sigură, în Lăpușel, comuna Recea, în aria polului de dezvoltare urbană Baia Mare, pentru cea de-a doua locație propunerile au căzut rând pe rând. A fost mai întâi Bocicoiu Mare, apoi Sighetu Marmației, a urmat Petrova, apoi Giulești, Călinești, Desești, Bogdan Vodă, Vișeu. Acum e la rând Rozavlea, unde oamenii aproape că s-au bătut între ei, unii fiind pro, alții contra amplasării Centrului pentru managementul integrat al deșeurilor.

Declarația mea politică vrea să arate unde duce lipsa de informație și dialog cu cetățenii, chiar dacă proiectul de management integrat al deșeurilor a fost descris în rapoarte, informări, adrese și studii. A lipsit însă dialogul cu cetățenii, care, după reacțiile pe care le au, e clar că nu știu ce înseamnă management integrat al deșeurilor. Ei se tem de gunoaie, de poluare, de mizerie, pe care le întâlnești peste tot, iar autoritățile încearcă să facă acum ce n-au făcut de doi ani.

## **Doamna Daniela Popa:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile lor politice și anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii deputați Zanfir Iorguș, Toader Stroian, Ioan Oltean, Ioan Nelu Botiș, Carmen Axenie, Daniel Buda, Daniel Oajdea, Daniel Ionuț Bărbulescu, Georgică Dumitru, Viorel Arion, Samoil Vîlcu, Mircia Giurgiu, George Ionescu, Petru Movilă, Lucian Riviș-Tipei, Mihai Oprișcan; din partea Grupului parlamentar PSD+PC au depus în scris declarațiile politice deputații Florian Popa, Costică Macaleți, Antonella Marinescu, Valeriu Zgonea, Bogdan Liviu Ciucă,

Daniela Popa, Ion Burnei, Ioan Munteanu, Ioan Stan, Doru Claudian Frunzulică, Lucreția Roșca, Radu Costin Vasilică, Iuliu Nosa, Dumitru Chiriță, Vasile Filip Soporan și Ion Stan; din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris declarațiile politice domnii deputați Eugen Nicolăescu, Nini Săpunaru, Bogdan Țîmpău, George Coroamă, Titi Holban, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Andrei Gerea, Marin Almăjanu, Mihai Lupu, Pavel Horj, Florin Țurcanu, Horea Uioreanu, Viorel Palașcă, Dan Bordeianu, George Scutaru și Cristian Adomniței; iar din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

Și domnul Balcan a depus, de asemenea, în scris declarația politică.

Vă mulțumesc.

„Acordul cu FMI sau cum să nu trăiți bine!”

De câteva săptămâni președintele–premier–guvernator– total jucător încearcă să ne convingă că avem nevoie de un acord cu FMI ca să fim mai liniștiți, din prudență, pentru că nu se știe ce se va întâmpla în economia mondială și cea europeană, deși critică vechea guvernare că nu a anticipat criza.

Nu este prima data când Traian Băsescu una spune și alta face, însă nimeni nu mai crede că acțiunea sa nu are legătură cu candidatura la un nou mandat de președinte al României. De aceea, preocuparea exagerată a lui Traian Băsescu pentru economie, cu toate că nu are atribuții constituționale în acest sens și abuzează de cei pe care i-a pus în funcții guvernamentale, are legătură cu dorința sa de a fi considerat singurul politician care are grijă de țară și de cetățeni.

Evident că Traian Băsescu cultivă cultul „tătucului”, care încă mai prinde în țara noastră la unii cetățeni, mai ales la unii dintre cei care mai merg încă la vot, iar Traian Băsescu, prin serviciile secrete, este bine informat despre cine merge și cine nu merge la vot. De asemenea, actualul președinte își dă seama că trebuie să-și schimbe discursul și atitudinea dacă vrea să mai obțină un mandat de președinte, pentru că până acum n-a făcut nimic din ce a promis.

Periculos este faptul că sub aparența dramatică a salvării țării printr-un acord cu FMI asistăm la ajutorarea unor companii private care presează pe datoria privată a statului, ceea ce înseamnă că o parte importantă din bani se va duce către societăți comerciale.

Câți dintre patronii acestora sunt clienții politici ai lui Traian Băsescu și ai PD-L?

Câți dintre acționarii acestor societăți sunt înțeleși cu puterea actuală ca să-și sporească profiturile?

Întrebările sunt firești când știm că banii împrumutați de la FMI vor fi plătiți de toți cetățenii României.

Am putea spune că Acordul cu FMI înseamnă să nu trăiți bine, că trăim noi foarte bine pe banii voștri!

Declarație politică privind propunerile reprezentanților patronatului din sectorul IMM-urilor în privința eficientizării atragerii fondurilor structurale.

În ultima săptămână, am inițiat în municipiul Slatina o serie de discuții cu reprezentanții patronatului din municipiul Slatina, având ca temă situația economică actuală și modul în care este afectat mediul de afaceri. Una dintre soluțiile pentru depășirea cu succes a efectelor resimțirii crizei economice globale este eficientizarea absorbției de fonduri europene. De aceea, în cuprinsul acestei declarații politice doresc să prezint principalele propuneri ale organizațiilor patronale din municipiul Slatina în ceea ce privește acest aspect.

Pentru a ușura procedurile de aplicare în cadrul programelor, s-ar putea realiza inițial evaluarea conținutului cererii de finanțare, urmând ca documentele-suport (certificate de atestare fiscală, certificatele de cazier fiscal și judiciar, situațiile financiare ale organizației aplicante etc.) să fie solicitate doar proiectelor câștigătoare, în ordinea punctajului obținut.

Înregistrarea online a proiectelor ar trebui să se realizeze prin intermediul unei platforme online îmbunătățite, întrucât varianta actuală, utilizată în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice nu permite înregistrarea aplicațiilor pe întreaga perioadă a zilei. Aplicația a fost blocată preț de mai multe zile consecutiv, fără a se posta pe site un anunț către potențialii beneficiari cu privire la perioada de timp în care se vor remedia aceste probleme tehnice.

Pentru a se înlesni accesul potențialilor beneficiari la informațiile legate de programele/procedurile care prezintă interes pentru activitățile pe care le desfășoară sau în cadrul cărora au depus deja cereri de finanțare, site-ul Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii ar trebui să conțină o listă cu contacte pentru fiecare departament. În momentul de față, pe site nu este trecut decât un singur număr de contact, la care de cele mai multe ori nu răspunde nimeni.

În Procedura Femeia-manager 2009 există o neconcordanță între bugetul total al programului și defalcarea sa pe activități specifice, respectiv implementarea, administrarea, monitorizarea și evaluarea programului. Astfel, în cadrul paragrafului 2.4. (1) se menționează următoarele: „Bugetul alocat programului pentru anul bugetar 2009 este de 3.200 mii lei, din care: 405 mii lei pentru desfășurarea activităților specifice programului și 45 mii lei la dispoziția Agenției pentru Implementarea, Administrarea, Monitorizarea și Evaluarea Programului (cheltuieli de promovare, cheltuieli materiale și servicii)”.

Temă: „Propuneri de modificare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare”

Datorită faptului că una dintre cele mai importante resurse ale României este cea umană, consider că în condițiile actualei crize financiare protejarea locurilor de muncă reprezintă o responsabilitate exclusivă a actualei guvernări.

Propun măsuri concrete care să sprijine actorii de pe piața forței de muncă: agenții economici, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau persoanele aflate în situația de a deveni șomeri.

În cadrul Programului de protecție socială propun ca șomerii neindemnizați care participă la programele de formare profesională a adulților să primească o indemnizație de participare la acest program de formare profesională, ținând cont de faptul că aceste persoane nu beneficiază de niciun venit.

O altă propunere de modificare a Legii nr. 76/2002 se referă la mobilitatea forței de muncă, respectiv la prima de încadrare și prima de instalare. Din declarația pe propria răspundere a angajatorului să rezulte că nu a mai fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoana pe care o încadrează în ultimii 3 ani anteriori încadrării în muncă.

Referitor la subvențiile acordate persoanelor peste 45 de ani, persoanelor care mai au 3 ani până la pensie, absolvenților și altor persoane considerat fiind că au acces greu pe piața forței de muncă, să fie stipulat în lege că încheierea convențiilor se va face în limita bugetului alocat. La această oră sunt multe cereri prin care se solicită acordarea subvențiilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fondurile alocate fiind insuficiente pentru acoperirea cererilor existente. Dosarele nu pot fi refuzate din cauză că nu există stipulat în lege temeiul legal de respingere, respectiv prevederea expresă conform căreia drepturile se acordă în funcție de bugetul alocat.

Dosarul de șomaj conține la ora actuală o adeverință medicală din care rezultă că persoana în cauză este aptă de muncă sau că are eventuale restricții medicale. Propun modificarea sintagmei „apt de muncă” cu „clinic sănătos”, întrucât medicii de familie eliberează adeverință medicală care conține mențiunea „clinic sănătos”, iar persoana aflată în căutarea unui loc de muncă are ca unică opțiune prezentarea la medicul de medicină a muncii, singurul care poate scrie apt de muncă pe adeverința medicală, însă acest lucru implică costuri foarte mari – 200 RON. Pe de altă parte, obținerea adeverinței medicale cu opțiunea „apt de muncă” poate avea consecințe deosebit de grave pentru sănătate, deoarece persoana se poate găsi în situația de a repeta într-un timp foarte scurt același set de analize, o dată pentru prezentarea la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă și, în cazul în care se angajează, pentru prezentarea adeverinței la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Declarație politică despre efectele secundare ale unor legi: cazul așa-ziselor droguri ușoare.

Săptămâna trecută v-am sesizat câteva solicitări din teritoriu legate de problemele prostituției și incestului în noul Cod penal.

Astăzi mă voi referi la o problemă la fel de gravă. Acum două zile, s-a încheiat la Iași primul Congres național pe tema efectelor secundare ale medicamentelor. Evenimentul a fost unul în primul rând curajos. Cred că de un asemenea curaj putem încerca să dăm dovadă și noi în Parlament. Nu de puține ori, unele legi au o seamă de efecte secundare care scot la iveală fie o neatenție, fie o neînțelegere, fie ambele. O astfel de situație care trebuie să ne dea de gândit imediat este aceasta a drogurilor așa-zis ușoare, vândute autorizat în magazine cu nume bizare.

Trebuie să știți că, la ora actuală, România este împânzită de astfel de magazine care vând hașiș (150 lei gramul), canabis (între 50-100 lei gramul), extasy (între 1015 euro pastila) etc. Comerțul pe internet e și mai diversificat. Produse precum _Salvia Divinorum_ , _Hawaiian baby_ și altele necultivate la noi, despre care specialiștii români, biologi și toxicologi, nu ne pot oferi informații științifice, sunt puse la dispoziția consumatorilor români într-un mod parșiv. Însoțite de niște mesaje care sfidează orice om rațional, precum „Produsul nu este recomandat consumului umanˮ (dar cui?!), „Interzis sub 18 aniˮ, „A nu se lăsa la îndemâna copiilorˮ sau „Produsul este recomandat exclusiv studiului etnobotanic sau colecționarilor privațiˮ, aceste otrăvuri ajung la elevii și studenții noștri, care nu ezită să le încerce de la vârste sub 14 ani.

Iată ce declară un astfel de tânăr după ce a consumat niște „pastile verzi”: „Eu am luat vreo două verzi (nu sunt trecute încă pe site) și îmi sare perna pe aici prin cameră, îmi dansează picioarele singure și nu pot să le opresc, sar tastele din tastatură, energizate, am stare de bine și liniște cu toate că îs agitat. Etapele de efect: 10–60 de minute, nimic. După aproximativ o oră jumaʼ: energie, chef de dans, halucinații, dilatarea puternică a pupilei, râs necontrolat, tremurat puternic și necontrolat în mâini și picioare, incapacitatea de a-i asculta pe cei din jurul tău”. Astfel de cazuri veți găsi fiecare dintre dumneavoastră în colegiile pe care le reprezentați. Cum s-a ajuns aici? Momentan, conform Legii nr. 143/2000, există patru tabele cu substanțe interzise – primele două includ drogurile de mare risc, în al treilea figurează drogurile de risc, iar în cel de-al patrulea, substanțele numite precursori, utilizate frecvent în fabricarea drogurilor. Substanțele comercializate de aceste magazine nu sunt înscrise, deocamdată, pe niciuna dintre listele de mai sus. Vedeți aici portița! Imediat au folosit-o cei care vor să scoată profit din îmbolnăvirea tinerilor noștri.

„25 martie – Ziua Poliției Române”

Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliției Române. Pentru marea majoritate a cetățenilor, Poliția Română, ca instituție, este confundată cu angajații ei, iar societatea îi percepe pe polițiști drept remediul majorității problemelor cu care ei se confruntă. Cu siguranță, această percepție se va păstra și în perioada următoare, ea fiind de natură să reprezinte o recunoaștere a rolului deosebit pe care această instituție îl are în societate. Deși modificările legislative au atribuit activitățile de evidență a populației, pașapoarte, permise auto sau înmatriculări în responsabilitatea altor instituții, cetățeanul încă asociază aceste activități cu Poliția Română. Aceste confuzii sunt foarte greu de înlăturat, în special în mediul rural, iar disfuncționalitățile și corupția asociată acestor activități afectează și instituția Poliției. De la polițist se așteaptă, aproape fără niciun fel de excepție, rezolvarea problemelor, indiferent dacă acestea sunt sau nu de competența lui, respectiv ale autorității publice pe care o reprezintă.

Ministerul Administrației și Internelor își va adapta cu siguranță politica de promovare a imaginii, iar cei cu funcții

de decizie vor conștientiza că această preferință specială pentru polițist, chiar dacă uneori în mass-media îmbracă note critice, poate constitui o recunoaștere a importanței deosebite pe care el o are.

Activitatea polițistului este greu de evaluat sau încadrat în tipare care să permită o cuantificare exactă a muncii lui, cu toate eforturile unor șefi de a le norma munca. Niciun polițist nu poate să prevadă cât timp va petrece la locul săvârșirii unei infracțiuni, la o cercetare la fața locului, la o audiere a unui infractor, a unei victime sau a unui martor.

Ca în orice instituție din România, și în Poliție există o multitudine de disfuncționalități, de la cadrul legislativ, care uneori îngreunează activitatea Poliției (spre exemplu: martorii asistenți, reminiscență a actului de justiție) la deficitul de personal (raportul polițist/numărul populației, care este mult sub media europeană), ineficiența sistemului de pregătire, capacitatea limitată din punct de vedere informatic și până la politica în domeniul logistic.

„Boc îndeamnă la noi afaceri, mărind perioada de șomaj” Recent, premierul Emil Boc îndemna pe românii ce muncesc în străinătate să își deschidă o afacere în România. Pentru asta chiar argumenta: „Este momentul, în perioada de criză, să începi o afacere”. Ridicolul situației a continuat, premierul accentuând susținerea Guvernului pe care îl conduce pentru astfel de inițiative prin... „mărirea perioadei de șomaj cu trei luni”. Acest fapt mă face să mă întreb dacă nu cumva premierul Boc a încurcat hârtiile din care citea sau, din lipsă de idei, a aruncat o soluție care se potrivește ca „nuca în perete”.

Trecând peste penibilul situației, trebuie să aduc în discuție, pentru exemplificare, situația județului Suceava. Mă gândesc că, în acest fel, i-ar fi mai ușor premierului să înțeleagă care sunt realitățile României. Deși domnul Boc a vizitat recent județul Suceava, se vede că geamurile fumurii ale mașinii și zgomotul girofarului l-au împiedicat să vadă situația cu care se confruntă oamenii din județ.

Suceava este un județ care în ultimii ani a exportat numeroasă forță de muncă către vestul Europei. Confruntați acum cu spectrul șomajului, mulți suceveni se întorc acasă, cu speranța de a găsi un loc de muncă stabil, și nicidecum cu gândul de a-și dovedi priceperea economică prin deschiderea unei afaceri pe vremuri de criză.

Este regretabil că, la întoarcerea în țară, acești oameni nu găsesc măsuri coerente de stimulare a valorilor locale: măsuri de dezvoltare și susținere a turismului și agroturismului, măsuri de încurajare a activităților agricole, care să permită întoarcerea la activitățile tradiționale din zonă.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să nu mai ascundeți lipsa unui program de măsuri anticriză în spatele Legii bugetului, un buget sărăcit și prost administrat. Vă solicit să vă puneți miniștrii la treabă și să le cereți elaborarea unor măsuri de susținere anticriză, adaptate fiecărui domeniu de activitate, cu specificul și nevoile sale.

Pentru români, criza nu este un experiment, nu este o provocare, așa cum declarați dumneavoastră, ci reprezintă o luptă pentru supraviețuire, pentru un trai decent al familiilor lor.

„Solidaritatea, necesară pentru ieșirea din recesiunea economică”

De câteva săptămâni bune asistăm cu toții la dezbateri televizate care au ca principală temă împrumutul extern al țării noastre în contextul crizei financiare. Specialiștii fac prognoze sumbre asupra situației economice a României, cu privire la dificultățile pe care le vom întâmpina pe fondul unei posibile intrări în incapacitate de plată.

Este cunoscut faptul că problemele esențiale cu care se confruntă România, o țară în curs de dezvoltare, aflată la finalul tranziției de la economia centralizată la cea de piață în noua conjunctură internațională, sunt lipsa de încredere în clasa politică și instabilitatea economică.

Efectele crizei financiare se resimt în special asupra sistemului financiar-bancar, acesta fiind în prezent blocat. Blocajul nu vine neapărat din lipsa de fonduri din băncile românești, ci, mai degrabă, dintr-o prudență exagerată. În condițiile actuale, băncile se confruntă cu o criză de încredere, ceea ce determină o rigiditate a condițiilor de creditare. Băncile sunt mult mai reticente în acordarea creditelor, nu mai au repere clare de evaluare, nu au criterii bine stabilite, impun condiții de creditare peste posibilitățile de plată ale cetățenilor. După cum am mai spus în cadrul altor dezbateri, trebuie să fim cu toții conștienți că, așa cum circulă sângele în organism, așa ar trebui să circule banii în economie. Acesta este singurul mod de menținere în viață a economiei unei țări, deoarece locul și rolul băncilor în economie este foarte important, activând ca intermediar principal în relația economii–investiții, relație hotărâtoare în creșterea economică, cu consecințe directe asupra bunăstării cetățeanului.

Pentru dezvoltarea, modernizarea și realizarea unei creșteri economice durabile, România are nevoie în momentul de față de un sprijin extern care să restabilească ordinea economică. În orice perioadă de criză este recomandat ca statul să ia măsuri pentru a aduce bani în sistemul bancar, în scopul de a putea fi folosiți la finanțarea economiei reale. România trebuie să opteze pentru soluția cea mai potrivită în conformitate cu situația sa, pe baza indicatorilor macroeconomici existenți.

„Descentralizarea, în folosul cetățeanului”

Descentralizarea permite cetățeanului să rezolve problemele cu care se confruntă în orașul sau comuna în care locuiește. Prin această reformă, cetățeanul economisește timp și bani. Principiile descentralizării se referă la transferul atribuțiilor și competențelor de la autoritățile centrale spre autoritatea cea mai apropiată de cetățean – primărie, consiliu local, consiliu județean. Pentru exercitarea acestor atribuții trebuie să aibă loc transferuri de resurse financiare către comunitățile locale. Primele domenii în care se va realiza transferul de competențe sunt educația, sănătatea, agricultura și administrația publică locală.

În educație se urmărește separarea părții administrative a unității școlare de actul educațional. Ministerul elaborează strategiile și politicile în domeniu, iar Inspectoratul școlar județean va avea atribuții de implementare a acestor strategii și politici. Directorii școlilor vor fi subordonați autorităților locale și vor fi aleși de un consiliu de administrație format din colectivul profesoral, reprezentanți ai părinților și autoritatea locală. Autoritatea locală va susține financiar unitatea școlară.

În sistemul de sănătate, directorii de spitale vor fi subordonați autorităților locale, iar autoritatea acestora va fi mai mare. Ei vor fi numiți de autoritatea locală, după o grilă stabilită în comun cu Ministerul Sănătății. Partea financiară va fi descentralizată către unitatea administrativă de specialitate a spitalului, iar Ministerul Sănătății va exercita atribuții de control și elaborare de proceduri. De asemenea, se mai are în vedere reorganizarea agențiilor și structurilor ce țin de Protecția Copilului și Protecția Persoanelor cu Handicap.

În agricultură, va fi desființată Administrația Domeniilor Statului și vor fi descentralizate SNIF, ANIF, Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie și „Romsilvaˮ. Ministerul Agriculturii se va ocupa de elaborarea strategiilor și reglementărilor în domeniu, iar inspectoratele teritoriale de regim silvic de vânătoare și direcțiile agricole pentru dezvoltare rurală se vor ocupa de control și inspecții tehnice. Plățile în agricultură se vor realiza prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Un aspect important este înființarea de camere agricole la nivelul fiecărei localități. Astfel, agricultorii își vor rezolva problemele la nivelul primăriilor din localitățile lor, fără a fi nevoiți să se deplaseze la județ sau în București.

„Între șansă și neșansă. Despre zbaterea învățământului românesc”

Ne aflăm astăzi în fața unui bun exercițiu democratic, dar ne aflăm totodată în fața unui act de ipocrizie politică, din păcate atât de des întâlnit în ultima vreme.

Ne aflăm în fața unei moțiuni simple, de la bun început susțin, nefondată, din două motive: primul, că învățământul românesc trebuie să intre în mod definitiv într-o perioadă a reformei autentice, și doi, este depusă de PNL, partid care a dat un ministru al educației ce a întemeiat în școala românească expresia: „După Adomniței, oricine poate fi ministrul educației”.

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea „Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu. Istoria se repetă” pornește de la o premisă ușor de dovedit ca fiind falsă: reforma curriculară. De ce falsă? Pentru că lipsește cu desăvârșire. Aceasta este în fond cea mai mare provocare a învățământului românesc, aș îndrăzni să spun, în ultimii 50 de ani. Un învățământ anchilozat, un sistem incapabil să producă excelență, iar atunci când o face, o face grație unor copii excepțional dotați, unor părinți capabili de sacrificii majore și unor profesori dedicați și competenți. Dar excelența acestor copii este un caz izolat.

Sistemul românesc de învățământ nu produce excelență, pentru că nu este centrat pe aceasta. Scopul învățământului românesc este performanța doar în actele oficiale și în declarațiile politice. Și, revenind, explicația stă în curricula (generic vorbind) învățământului românesc. Ori de câte ori s-a încercat o redefinire a acesteia s-a ajuns la situații de-a dreptul hilare: nu mai conta personalitatea lui Eminescu, ci a nu știu cărui scriitor obscur contemporan, nu mai contau faptele istorice, ci golurile marcate de Hagi, nu mai conta logica și argumentarea, ci interpretarea spoturilor publicitare. Aceasta era reforma curriculară pe care o încerca, acum nu multă vreme în urmă, fostul ministru al educației, cel care astăzi (probabil doar din cauza numelui de familie!) este primul semnatar al moțiunii.

Se vorbește în textul moțiunii și despre apărarea intereselor elevilor și profesorilor. Se pierde din vedere însuși actul de educare. Din cauza copacilor, deseori nu putem vedea pădurea!

„Acordul cu FMI”

Cele mai recente prognoze arată că economiile marilor țări au de suferit de pe urma acestei crize economice, începând cu SUA, Germania, Franța, criză care nu va evita România. Criza economică a început să se simtă și la noi încă de anul trecut, din noiembrie, în momentul în care companiile multinaționale care dețin „Arcelor Mittalˮ și „Daciaˮ au luat măsuri de a reduce producția.

Din cauza crizei economice și, totodată, din cauza guvernării care s-a bucurat de o creștere economică, dar care ne-a lăsat cu un deficit bugetar de 5,2% pe 2008, care s-a mulțumit cu cheltuirea nesăbuită a banilor publici, cu amânarea la nesfârșit a reformelor din sectoarele bugetare, așadar, o proastă guvernare, ne determină să încheiem acest acord cu FMI. Din păcate, se pare că nicio mică reformă nu a fost începută dacă nu am avut ațintiți asupra noastră ochii anumitor instituții internaționale, pentru a promova politici macroeconomice sănătoase. Totodată, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, moment în care Guvernul Tăriceanu a renunțat la acordul cu FMI, orice proces de reformă a încetat.

Este important însă de precizat că, dincolo de anumite presiuni din partea FMI în vederea realizării anumitor reforme, acordul cu acest organism este și o precondiție pentru obținerea unui împrumut de la Comisia Europeană. Potrivit unor surse ministeriale, suma împrumutului s-ar ridica la valoarea de 19 miliarde de euro, dintre care 13 de la FMI, 4 de la Comisia Europeană, 1 miliard de la Banca Europeană de Investiții și 1 miliard de la Banca Mondială. Așadar, acest acord cu FMI-ul ar putea reprezenta o infuzie de credibilitate de care România are atâta nevoie în acest context internațional. Este bine cunoscut faptul că țările cărora le-a fost transferată credibilitatea în urma unor rapoarte ale unor instituții internaționale atrag mai mulți investitori. Așadar, fără acest acord cu FMI, investitorii vor fi mai puțin interesați de România.

Totodată, este vorba de ceea ce președintele țării menționa, „centura de siguranță”, bani pe care statul se poate baza în condițiile în care Ministerul Finanțelor va avea

din ce în ce mai puține încasări. Doar patru miliarde vor merge în vistieria Guvernului, restul fiind puși la dispoziția BNR, care va susține moneda națională în cazul în care aceasta va fi supusă unor aprecieri speculative.

Cu toții știm situația dificilă din punct de vedere economic cu care se confruntă România la momentul actual. Criza economică își face simțite efectele pe zi ce trece și pentru a le contracara este nevoie de un program anticriză solid, de proiectarea căruia este responsabil Guvernul. Din păcate, până în acest moment nu am constat existența unui program coerent.

Criza economică a început să fie simțită puternic de către angajații din aproape toate domeniile de activitate, asistând astfel la disponibilizări din ce în ce mai multe.

În calitate de deputat de Buzău, mi s-au adus la cunoștință temerile acestora cu privire la pierderea locului de muncă, fapt care m-a determinat să îi adresez o întrebare ministrului muncii, domnului Marian Sârbu. I-am solicitat lămuriri cu privire la evoluția ratei șomajului la nivelul județului Buzău în anul 2009 și măsurile pe care intenționează să le ia în acest sens. Având în vedere răspunsul oferit, nu pot nega faptul că există o preocupare pentru reducerea șomajului, precum „stimularea angajatorilor pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru încadrarea în muncă a șomerilor din categoriile cele mai defavorizate”, dar această preocupare este insuficientă pentru a face față crizei economice.

Totodată, ministrul muncii, prin datele pe care mi le comunică cu privire la evoluția ratei șomajului la nivelul județului Buzău, îmi dovedește încă o dată că actualul Executiv nu este capabil să facă față unei situații economice deosebit de dificile, precum cea actuală. Dacă în luna decembrie a anului anterior existau în județ un număr de 11.747 șomeri, în luna ianuarie a acestui an aveam un număr de 12.640 șomeri, ceea ce înseamnă o creștere cu 7,6%. Această creștere alarmantă a numărului de șomeri, doar într-o lună, nu poate fi pusă doar pe seama contextului economic, ci și pe o neîndemânare a Executivului de a formula strategii și programe solide pentru a combate criza.

Problema șomerilor nu este o problemă specifică județului Buzău, ci o problemă la nivelul întregii țări, fapt care ne-a determinat pe mine și pe colegii din Partidul Național Liberal să atragem atenția Guvernului că este imperios necesară adoptarea de măsuri concrete de stimulare a economiei.

„Educația pe tărâmul «Abramburicăi»”

Ne așteptam ca doamna ministru Andronescu să țină cont de faptul că a mai condus până în 2004 Ministerul Educației și atunci și-a atras din partea mass-mediei o poreclă foarte sugestivă în ceea ce privește stilul și „consecvențaˮ abordate în perioada cât a fost în funcție...

Ar fi trebuit acum să înțeleagă, la revenirea pe aceeași funcție, că toate acțiunile dumneaei vor fi imediat sancționate, mai ales că la capitolul promisiuni n-a întrecut-o nimeni pe doamna Andronescu cât a stat în banca opoziției. A plâns atunci când a avut ocazia în Parlament, odată cu votul pentru legea de mărire a salariilor profesorilor, ca să-și arate devotamentul profund față de aceștia, dar se pare că acum a uitat și motivul lacrimilor, și destinația lor.

Atunci când spui că vrei să faci reformă în educație și îți începi mandatul de ministru prin măsuri care nu au nicio legătură cu ceea ce doresc profesorii, elevii sau părinții acestora și nu ai măcar minima decență de a-i consulta când iei astfel de hotărâri care pot avea consecințe nefaste pe termen lung pentru formarea tinerilor și pentru viitorul acestora, ar fi mai bine să te întrebi dacă graba deciziilor luate și haosul creat în sistem nu-i îndreptățesc pe cei care te-au poreclit în alt mandat într-un fel anume să-și întărească convingerile că nu s-au înșelat nicio clipă.

Dacă sportul și disciplinele umaniste nu au ce căuta în curricula școlară a elevilor, înseamnă că nu pui preț pe valorile necesare dezvoltării unei personalități armonioase a copiilor noștri, pe dreptul acestora de a-și cunoaște, înțelege și asuma istoria poporului român, dacă școlile de arte și meserii trebuie desființate fără să te gândești că șansele celor din mediul rural sunt reduse la zero în ceea ce privește accesul lor la învățământul preuniversitar, având în vedere condițiile precare ale majorității familiilor din care provin pentru a-i putea trimite la alte licee, înseamnă că viitorul acestora nu te preocupă nicio secundă și că nu ai ce căuta la conducerea acestui important domeniu, al educației, care reclamă multă seriozitate în luarea deciziilor și numai după o consultare reală a celor implicați.

„Cum și unde lovește mai puternic criza economică? Studii de caz: Medgidia și Hârșova”

Caracteristicile și consecințele inevitabilului impact cu unda de șoc a crizei vor varia în funcție de tipologiile comunităților expuse. Efectele negative vor prejudicia, pe termen mediu și lung, mai puțin localitățile cu o activitate economică diversificată și complexă și mai puternic zonele sărace, lipsite de opțiuni reale de dezvoltare.

Legat mai degrabă formal de Constanța, administrat cu precădere defectuos în ultimii ani, schilodit de privatizarea păguboasă a IMUM, din martie 2004, municipiul Medgidia pare a fi pierdut de mult ambiția de a se înscrie în profilul orașului plasat la 40 de kilometri de malul mării.

Penuria preexistentă, dar și cele dintâi semne ale recesiunii traduse automat în șomaj, starea deplorabilă a infrastructurii rutiere, restrângerea orizonturilor profesionale pentru generația tânără sunt principalele probleme identificate ale urbei.

În extremitatea nord-vestică a județului, izolat, orașul Hârșova se confruntă, la rându-i, cu dificultăți asemănătoare.

Toate acestea au determinat, la rândul lor, nenumărate drame personale, povești triste aproape fără rezolvare pe care, mai întâi din postura de candidat, iar, mai apoi, din cea de deputat ales în colegiul uninominal numărul 2 din Circumscripția electorală Constanța, am avut posibilitatea de a le afla.

Astfel, consider că există o singură soluție pentru ca Medgidia și Hârșova să-și depășească condiția și să devină orașele pe care locuitorii lor le merită: atragerea masivă a investițiilor în perioada imediat următoare.

Incontestabilele lor potențiale teoretice de dezvoltare sunt acum, în sfârșit, dublate și de o voință politică orientată hotărât în interesul cetățeanului.

Prin intermediul acestei scurte intervenții, solicit sprijinul nedisimulat, fără culoare politică și consistent al Guvernului pentru ca proiectele extrem de necesare inițiate de autoritățile locale din Medgidia și Hârșova, dar și din localitățile vecine, să fie inițiate ori, după caz, finalizate.

„Primul constituționalist al țării – în afara Constituției!”

Domnul Boc ne demonstrează în fiecare zi ce trece că nu are nicio legătură cu Palatul Victoria. Acesta preferă să facă politica țării la televizor, pentru că astfel poate strecura și două-trei măsuri guvernamentale printre mesajele de campanie electorală pro-PD-L, fără a-l uita pe președintele Traian Băsescu.

Astfel, domnul prim-ministru anunță la televizor continuarea măsurilor neconstituționale și discriminatorii. După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional primul act guvernamental al profesorului de drept constituțional, domnul Emil Boc, prin care interzicea cumulul pensiei cu salariul, acesta perseverează în greșeală, introducând din nou o nuanță discriminatorie. Acesta anunță intenția de a promova un act normativ prin care toți pensionarii care au o pensie până la valoarea unui salariu mediu brut pe economie pot cumula pensia cu salariul de la stat.

În opinia sa, varianta propusă va urmări ca, pe de o parte, cei care „beneficiază deja de la stat de o anumită susținereˮ să nu poată cumula și pensia, și salariul deodată, iar, pe de altă parte, să nu-i afecteze pe cei care trăiesc cu venituri foarte mici și „fac un efort ca dintr-un salariu și o pensie mică să trăiască de pe o zi pe altaˮ. Domnul Boc mai declară, în aceeași emisiune televizată: „Nu vrem să afectăm asistenții persoanelor cu handicap, profesorii, medicii, persoanele cu dizabilitățiˮ. Cu alte cuvinte, domnul Boc recunoaște că profesorii și medicii au salarii ce îi plasează la limita subzistenței, deși pe umerii lor apasă responsabilitatea pentru destinele multor oameni.

Pe de altă parte, premierul PD-L-ist împarte societatea românească în favorizați și defavorizați ai unor acte normative. Celor care poartă „vina” de a avea o pensie peste salariul mediu brut pe economie li se îngrădește de către actualul guvern dreptul la muncă și, implicit, la un trai mai bun.

Pe această cale îi sugerez domnului Boc să se abțină de la emiterea unei astfel de ordonanțe. Iar în situația în care persistă în intenția sa greșită, în calitate de liberal voi amenda actul normativ atunci când el va ajunge în dezbaterea Parlamentului, astfel încât nimănui să nu i se poate restrânge dreptul la o viață decentă, câștigată prin propria muncă.

## „Stop românilor speciali!”

Am trecut cu toții, în ultima jumătate an, de la extazul creșterii economice galopante la tensiunea și teama unei contractări economice și chiar a unor deficite bugetare record. Plata prestațiilor sociale, finanțarea investițiilor deja demarate, plata salariilor și chiar puterea de cumpărare a românilor sunt astăzi în pericol. Gândim astăzi, când aproape nimeni nu mai are soluții la aceste provocări, că un acord cu Fondul Monetar Internațional ar fi un panaceu pentru toate aceste probleme.

Puțini se gândesc însă la faptul că abia din anul 2005 economia României a putut fi catalogată ca fiind „funcțională de piață”, că produsul intern brut pe care-l generează aceasta este foarte mic și chiar comparabil cu averea nu știu cărui magnat din topul celor mai bogați oameni. Puțini știu că pe baza acestui produs intern brut se constituie veniturile bugetare de stat, care stau la baza acțiunii guvernamentale a oricărui cabinet care ar gestiona problemele României.

Stimați colegi,

Vă propun să reflectați cu maximă seriozitate la două aspecte extrem de importante, indiferent de demersurile privind unele acorduri cu FMI și Uniunea Europeană.

În primul rând, vă rog să analizați cu toată responsabilitatea faptul că, deși ne plângem de austeritate bugetară, ponderea veniturilor bugetare în PIB este una dintre cele mai scăzute din spațiul Uniunii Europene.

În al doilea rând, de la Revoluția Română încoace aceste venituri bugetare deficitare sunt afectate din toate părțile de privilegii, pensii, drepturi și legi speciale, încât începem să credem că dacă nu ești „prins” într-o astfel de normă specială, nu ai cum să supraviețuiești în România.

Cât vom mai tolera, stimați colegi, această situație? Cât vom mai îngădui ca salariile plătite de la bugetul de stat să-și bată joc de singurul principiul care le justifică – de productivitatea muncii?

Cât vom mai permite ca persoane care au lucrat ultimele luni din activitate într-un sector privilegiat să beneficieze apoi de o pensie egală cu 85% din ultimele salarii?

Dacă ne dorim într-adevăr un buget sănătos, trebuie să acordăm maximă atenție atât colectării veniturilor, dar și cheltuirii acestor resurse. Drepturile speciale și privilegiile trebuie să dispară.

„Unde este ajutorul Guvernului Boc pentru IMM-uri?” Efectele crizei economice și financiare au adus IMM-urile într-o situație disperată, iar mult așteptatele măsuri guvernamentale pentru sprijinul activității acestora se lasă îndelung așteptate.

În vreme ce IMM-urile se confruntă în prezent cu o imposibilitate a finanțării, deoarece accesul acestora la creditare s-a redus considerabil, iar costurile de finanțare au devenit exorbitante, volumul exporturilor s-a diminuat drastic și cererea internă la fel, iar investițiile și-au încetinit ritmul până aproape de stopare în anumite domenii, miniștrii domnului Boc inventează noi impozite, taxe sau tichete de vacanță!

În aceste condiții, aproape imposibil de suportat de către firmele mici și mijlocii, Guvernul Boc promitea chiar din momentul instalării adoptarea unor măsuri cât mai rapide și cu efect instant pentru a veni în ajutorul lor, dar, în realitate, lentoarea reacției guvernamentale alimentează la foc automat efectele crizei.

Ba, mai mult, unele idei năstrușnice ale miniștrilor cabinetului Boc vor duce la destabilizarea activității și așa destul de împovărate și aproape pe cale de dispariție a foarte multor întreprinderi mici și mijlocii. Și putem veni aici cu exemplul recentei măsuri inventate în laboratorul plin de noutăți abracadabrante al doamnei ministru Udrea: obligativitatea acordării tichetelor de vacanță!

Considerăm că această măsură aberantă va deveni de nesuportat pentru o mare parte a IMM-urilor, care vor intra rapid în faliment dacă vor fi obligate să suporte plata acestor noi sume ce vor duce la dublarea cheltuielilor angajatorilor cu salariații.

Fiecare întreprinzător, în această perioadă greu încercată de criză, ar prefera să-și crească productivitatea, plătindu-și eventual mai bine angajații, atunci când își poate permite acest efort financiar de stimulare, și nu trimiterea forțată a acestora în vacanță, cu „tichetele odihnitoareˮ ale doamnei Udrea...

Măsura de care reprezentanții IMM-urilor aveau nevoie de multă vreme, dar pe care actualii guvernanți o flutură doar verbal pe la diverse emisiuni TV, este cea a neimpozitării profitului reinvestit, care trebuia aplicată cât mai repede, pentru a da posibilitatea firmelor de a avea acces la o nouă sursă de finanțare, în condițiile în care creditarea acestora de către bănci a devenit o veritabilă fata morgana!

„«Opoziția» din Guvernul Bocˮ

Social-democrații sunt în doliu deoarece au pierdut cu nemărginită durere startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, având în vedere că principalele materiale de propagandă sunt deja arondate în totalitate locatarului abil de la Cotroceni: soluțiile anticriză și banii pentru România.

Astfel, salvatorul națiunii și negociatorul unic, actualul președinte Băsescu, nu mai are un eventual corespondent prezidențiabil în PSD, pentru că banii de la FMI sunt antamați și lansați numai de la Cotroceni, iar ghioceii și speranțele de înmugurire social-democrată ale domnului Geoană, în grădina Palatului, sunt deja iluzii expirate. Abia acum domnii de la PSD, mai ieri plini de entuziasm, realizează cu profundă dezamăgire că sunt marginalizați, că nu au parte de lumina reflectoarelor atunci când se iau decizii importante în Guvern, că în teritoriu mai au de așteptat încă patru ani până vor avea oamenii numiți pe funcții, că banii distribuiți în județe sunt alocați cu precădere localităților portocalii, iar secretarii de stat din ministerele PD-L-iste ar putea intra oficial în șomajul tehnic atât de drag premierului Boc.

Șocați fiind că în doar trei luni după încheierea contractului prenupțial au ajuns din parteneri în marea coaliție guvernamentală doar spectatori uluiți de graba cu care intră și ies în și din scenă deciziile cotroceniste, atribuite în exclusivitate președintelui Băsescu și partidului pe care-l conduce, adică jumătatea bună a guvernării, cealaltă jumătate, cea nefolositoare, adică PSD-iștii, realizează în sfârșit că sunt buni doar pe post de mașină de vot în Parlament, dar n-au ce căuta la masa selectă a negocierilor cu FMI sau la întocmirea planului anticriză îndelung așteptat de toată lumea.

Domnului Geoană și colegilor dumnealui nu le-a mai rămas din păcate decât participarea la scenete cu sindicate sau membri de partid, fără rating la TV, deși efortul de mediatizare este substanțial.

Dar ce folos, e deja tardiv! Punctele marcate de președintele Băsescu îi aruncă exact acolo unde au stat cuminți până în noiembrie 2008, în opoziție, dar, de data asta, chiar în interiorul Guvernului din care s-au bucurat până nu demult că fac și ei parte!

„PNL, sigur cu un Crin... Antonescu se va face primăvară la prezidențiale în toamna anului 2009!ˮ

Răbdarea celor peste 1.400 de delegați prezenți la Congresul extraordinar al PNL din 20 – 21 martie 2009 a fost pusă la grea încercare de cele două zile cu program de vot prelungit. Vreau, pe această cale, să le mulțumesc tuturor participanților și, în principal, delegaților filialei județene PNL Constanța, pentru efortul depus în aceste două zile epuizante.

În ciuda stângăciilor organizatorice inerente unui eveniment de o asemenea amploare, Congresul PNL a fost considerat de presa națională, pe drept cuvânt, cea mai democratică manifestare de acest gen din ultimii ani, ceea ce demonstrează că liberalii români, din orice aripă sau curent au făcut parte, sunt în stare să accepte un rezultat al votului, chiar dacă acesta nu le este pe plac.

Am remarcat cu toții că schimbarea președintelui și a componenței Biroului Politic Central s-a produs lin, fără cutremure inutile, cu eleganță, decență. Schimbarea de ștafetă nu a determinat dispute inutile și a exclus ideea oricăror eventuale sciziuni.

Drept urmare, consider că prin alegerea ca președinte al Partidului Național Liberal a lui Crin Antonescu s-a revenit la normalitate și cred că vom fi aceeași echipă care poate face o figură frumoasă atât la alegerile europarlamentare din iunie, dar mai ales la alegerile prezidențiale din toamna anului 2009, unde plecăm cu șanse reale.

„Împrumutul de la FMI, România și măsurile de contracarare a crizei”

Într-un comunicat adus la cunoștința opiniei publice în ziua de joi, 19 martie 2009, FMI a spus, prin experții săi, că economia globală s-ar putea contracta cu până la 1% anul acesta și că ar putea avea loc cea mai mare scădere economică din ultimii șaizeci de ani, îndemnând la măsuri puternice de stimulare a economiei și criticând, într-un fel, slaba reacție de până acum.

Făcând apel la necesitatea coordonării asistenței economice și financiare care va fi acordată în perioada imediat următoare, FMI a fost destul de critic la adresa planurilor de stabilitate financiară prezentate până în prezent.

În raportul privind țările G20, același FMI prognozează o restabilire inițial modestă la începutul anului viitor, în cazul în care țările vor reuși să stabilizeze sistemul financiar și mai ales cu condiția unui sprijin fiscal suficient. Mai mult, experții consideră că ar trebui ameliorate condițiile de credit, iar colapsul pieței imobiliare din SUA ar trebui să-și atingă propria limită. Pe de altă parte, o analiză economică evidentă spune că prețurile mici la petrol și bunuri de consum ar trebui să se mențină. Fondul Monetar Internațional face apel la un efort global coordonat pentru resuscitarea economiei mondiale, folosind pachete mari de stimulente și în același timp luând măsuri de prevenire a unei derive a deficitelor.

Chiar și reprezentantul României la FMI, domnul Mihai Tănăsescu, membru al PSD, a declarat săptămâna trecută că România nu va primi imediat banii de la Fondul Monetar Internațional, pentru că, potrivit procesului de acordare, care este puțin mai lung, scrisoarea de intenție ar urma să fie analizată de conducerea FMI pe la începutul lunii mai a acestui an.

Însă speranțele în relansarea economică nu ar trebui puse înainte de mijlocul anului viitor, iar, pe de altă parte, întârzierea revirimentului ar putea provoca o intensificare a recesiunii.

Am expus aici toate aceste considerații deoarece pentru noi nu mai este nicio îndoială legată de necesitatea efectuării unui împrumut.

Cum ar trebui deci interpretate aceste informații și cum s-ar putea ține cont de aceste date concrete?

„Punct de vedere asupra Ordonanței Guvernului nr. 27/2008 – expunere de motive”

Fiecare oraș e reglementat urbanistic printr-un plan urbanistic general ce prezintă condițiile în care o persoană poate să construiască pe proprietatea personală. În trecut, aceste condiții puteau fi modificate și detaliate prin PUZ și PUD.

Ultimul Plan Urbanistic General al orașului Constanța a fost elaborat în intervalul 1996 – 1999, bazat pe situația existentă la acel moment și strategia de dezvoltare a orașului în concepția administrației de atunci.

Viața a demonstrat că ritmul de dezvoltare a Constanței, în special după anul 2000, nu mai concorda cu reglementările PUG-ului în vigoare, drept pentru care, în 2005, s-a inițiat procedura de actualizare a acestuia.

Pentru a face față presiunii investiționale din partea mediului privat de afaceri, cât și pentru realizarea proiectelor majore inițiate de Primăria Constanța, până în acest moment au fost elaborate și aprobate numeroase PUD-uri și PUZ-uri, în corelare cu strategia de dezvoltare actuală, aprobată de altfel printr-un program finanțat de ONU, sub numele „Agenda locală 21 – municipiul Constanța”, precum și prin studii realizate de Organizația Mondială a Turismului.

Până la aprobarea actualizării PUG-ului existent, necesitatea acestor PUD-uri și PUZ-uri era indispensabilă pentru dezvoltarea naturală a orașului, în special pentru investitorii privați – persoane fizice sau juridice, deoarece, spre exemplu, o mare parte din orașul Constanța este reglementată ca locuire astfel: P+2E, POT = 35%, CUT = 0,9, chiar dacă majoritatea loturilor sunt de dimensiuni mici și construite 70-80%, ceea ce înseamnă că absolut orice cerință depășește coeficienții urbanistici aprobați. Totul e matematică!

Începând cu 1 septembrie, conform Ordonanței Guvernului nr. 27/2008, 80% din cererile petenților înregistrate în primărie au avut o rezoluție negativă: orașul nu se mai dezvoltă, oamenii nu-și pot nici măcar îmbunătăți nivelul de trai prin simple modificări ale caselor existente.

Singura posibilitate de a modifica aceste reglementări este ca Primăria să inițieze aceste PUZ-uri, însă pentru UTR-uri (zone cu suprafețe de aproximativ 20 hectare) sau zone ale acestora, printr-un procedeu foarte greoi – comisii tehnice, avize de oportunitate, consultare publică, costuri foarte ridicate.

Niciodată în istoria parlamentarismului românesc o moțiune simplă nu a fost discutată în afara programului Camerei în care respectiva moțiune a fost depusă.

Iată că moțiunea „Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu – istoria se repetă”, depusă de Grupul parlamentar al PNL, a fost programată la ora 20.00, în ziua de luni.

Așadar, PSD și PD-L au dat încă o dată dovadă că domeniul învățământului este unul care nu îi interesează pe cei aflați astăzi la putere.

După ce au mințit profesorii că le vor mări salariile cu 50%, acum vin cu tot felul de idei care mai de care mai

năstrușnice, toate menite să restrângă activitatea din învățământ, astfel încât să poată să mai facă rost de ceva bănuți pentru a respecta măcar o parte din minciunile electorale.

Nu vreau să discut despre aspectele cuprinse în moțiunea simplă, însă vreau să subliniez faptul că cele două partide aflate la guvernare au făcut tot posibilul pentru a duce în derizoriu o moțiune, o dezbatere asupra unei probleme extrem de importante, așa cum este învățământul.

Din punctul meu de vedere, consider un afront la adresa celor din sistemul de învățământ modul în care conducerea Camerei Deputaților a înțeles să aprobe programul pentru discutarea acestei moțiuni care se referă la aspecte importante din sistemul educațional românesc. Personal consider că dezbaterea moțiunii ar fi trebuit programată într-o altă zi, dedicată în întregime acestei dezbateri, și nu în afara programului de lucru al Camerei.

Sper ca în viitor reprezentanții PSD și PD-L să dea dovadă de mai multă înțelegere pentru un sector de activitate ale cărui rezultate au o importantă prospecție în viitor.

„Singura soluție pentru ieșirea României din criză este dezvoltarea economico-socială”

Disertațiile privind criza economică și efectele acesteia în plan socioeconomic rămân, de cele mai multe ori, în planul dezbaterilor politicianiste. În acest moment, soluțiile nu sunt clar conturate și exprimate, nu au consistența necesară.

Semnarea unui acord cu FMI nu reprezintă soluția miraculoasă de rezolvare a problemelor cu care ne confruntăm, ci doar un mijloc de a menține echilibrul economic intern, de a preveni deteriorarea accentuată a economiei, cu urmări grave în plan social.

Trebuie să avem o viziune pe termen mediu și lung, o viziune bazată pe valori și principii social-democrate, pentru că această criză economică a evidențiat, de fapt, vulnerabilitatea României.

Suntem vulnerabili pentru că avem mari deficiențe structurale. În sectorul energetic, în agricultură, în administrație, reformele au bătut pasul pe loc. În plus, după patru ani de guvernare de dreapta, resursele bugetare au scăzut dramatic. Am ratat startul integrării europene, rata de absorbție a fondurilor comunitare fiind aproape de zero! În acest context, resimțim mult mai puternic efectele crizei economice internaționale.

Singura soluție pentru ieșirea României din criză și contracararea recesiunii este dezvoltarea economico-socială. De unde trebuie să începem? Este un lucru despre care vorbim de 20 de ani: reformă! Reforma agriculturii, incluzând dezvoltarea rurală, reforma energetică și a infrastructurii de transport, reforma administrației centrale și locale, reforma sistemului fiscal și a cheltuielilor guvernamentale. Reforma înseamnă criterii și obiective clare, înseamnă competență și responsabilitate.

În acest moment, când oamenii sunt preocupați de efectele crizei economice, de perspectiva pierderii locului de muncă, de scăderea puterii de cumpărare, ne revine sarcina, în calitate de parlamentari, de a răspunde la multe întrebări, de a găsi soluțiile cele mai bune de rezolvare a problemelor cu care ne confruntăm, de a participa direct la elaborarea programului anticriză și de a ne asuma răspunderea pentru toate demersurile noastre.

„Mărirea salariilor în concepția Guvernului Boc”

Bugetarii trăiesc în aceste zile coșmarul vieții lor. Au ajuns acum, după ce au ales în noiembrie 2008 promisiunile electorale ale celor de la PD-L și PSD, să iasă în stradă pentru a-și cere drepturile.

Dacă în noiembrie promisiunile conform cărora va curge lapte și miere pentru toate categoriile de bugetari, mai ales pentru profesori, păreau destul de reale, la doar 3 luni situația pare a fi alta. Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor pare că nu mai are temei real. Nici nu se mai vorbește despre ea, ci doar despre micșorarea salariilor acestora prin diferite metode precum:

1. Eliminarea sporului de 2%, o sumă infimă, la unele salarii ea reprezentând doar 16 lei, dar care stimula cadrul didactic;

2. Anularea salariului de merit reprezintă de asemenea o lovitură pentru dascăli, în condițiile în care evaluarea acestora se face prin punctaj, și dacă acest premiu acordat profesorilor merituoși se anulează, cum se va mai face diferența dintre aceștia și acele cadre didactice „la normă”, care văd meseria de profesor doar ca pe o sursă de venit, și nu ca pe o modalitate de șlefuire a elevilor?

„Industria navală românească – Șantierul naval DMHI – în contextul crizei mondiale”

În următoarele momente aș vrea să vă rețin atenția asupra problematicii industriei navale românești, care este pe cât de complexă, pe atât de puțin cunoscută. Iată, în cele ce urmează, un caz care până nu demult se prezenta a fi o afacere foarte profitabilă pentru România. Acum, aceasta este o afacere cu un grad înalt de risc pentru această industrie și pentru economie.

Pentru cei ce nu cunosc toate detaliile, SC „Daewoo Mangalia Heavy Industriesˮ a fost constituită în 1997 ca o societate mixtă în care 51% din acțiuni sunt deținute de compania sud-coreeană „Daewoo Shipbuilding & Marine Engineeringˮ, al treilea constructor mondial de nave din lume, și 49% de Șantierul Naval „2 Maiˮ – SA Mangalia (societate cu capital majoritar de stat, ce a trecut în portofoliul Ministerului Economiei începând de la 1 ianuarie 2009).

De la momentul constituirii și până în prezent, compania a construit peste 127 de nave noi și a reparat în jur de 300 de nave, devenind cel mai competitiv șantier naval privind construcția, conversia și reparația de nave din zona Mării Negre. Dacă în 2004 șantierul naval a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 150 milioane de dolari, în anul 2008 aceasta s-a triplat, ajungând la valoarea de 500 de milioane de dolari, situație ce a făcut ca DMHI să fie cel mai mare șantier naval din România și să ajungă printre primele 40 din lume.

Din 2007, DMHI a început un program de mari investiții, pentru creșterea capacităților de producție cu peste 60% și pentru a face față comenzilor generate de avântul de pe piața de shipping și construcții de nave, a căror valoare bugetară depășește 180 de milioane de USD. Astfel, acest program, după finalizarea lui în 2010, va face din DMHI cel mai mare șantier naval din Europa.

În această perioadă, DMHI – SA, cu un număr de angajați proprii și ai societăților subcontractoare de aproximativ 6.450, în majoritate locuitori ai municipiului Mangalia și ai zonelor limitrofe, traversează o perioadă critică. Factori precum: costuri de producție superioare față de nivelul contractelor din ultimii 3 ani, trendul cursului de schimb valutar al monedei naționale în raport cu valuta contractelor USD și euro, migrarea forței de muncă calificate în Europa de Vest și SUA, eliminarea ajutoarelor de stat pentru susținerea exportatorilor au generat rezultate negative în ultimii 3 ani.

La aceste condiții se adaugă și cele specifice, generate de actualul context mondial și local, respectiv: blocarea pieței în industria navală și lipsa desăvârșită a cererii pentru comenzi de nave noi; creșterea continuă a numărului de comenzi retrase de către armatori, pe fondul lipsei de finanțări și lichidități imediate; reticența băncilor comerciale în acordarea împrumuturilor necesare societăților comerciale; creșterea costurilor de finanțare, precum și înăsprirea condițiilor de garantare a creditelor.

Cu toate că portofoliul de comenzi acoperă capacitatea de producție până la sfârșitul anului 2011 și având în vedere că acest cadru existent determină o situație delicată a lichidităților societății, pentru a continua atât activitățile investiționale, cât și cele de operare pe termen scurt și mediu este important să se adopte un program de redresare a activității societății care să vizeze în principal posibilitatea unei recapitalizări de aproximativ 200 milioane USD. De asemenea, este important să se analizeze și adoptarea altor măsuri de susținere precum:

a) acordarea de ajutoare de stat pentru exportatori, în vederea susținerii exportului de produse și servicii, pentru evitarea dezechilibrului accentuat al balanței comerciale;

b) accesul la finanțări nerambursabile pentru formarea profesională a angajaților din industria navală și o simplificare a procedurilor de accesare a acestor fonduri.

Cele prezentate mai sus, pe lângă problemele specifice ale DMHI – SA, reprezintă problematici generale ale industriei navale românești, iar adoptarea soluțiilor adecvate va face ca efectele crizei mondiale să nu fie resimțite prea mult în această ramură.

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere cele evocate anterior, am ferma convingere că veți acorda atenția cuvenită acestui delicat caz.

Parlamentarii PNL au luat notă de demiterea în bloc a 60 de directori la nivel local de către domnul Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, considerând-o abuzivă, netemeinică și ilegală.

1. Toate etapele procedurale legate de procesul de autorizare a plăților directe pe suprafață, care sunt în sarcina centrelor județene, au fost realizate astfel: sprijinirea fermierilor pentru completarea cererilor de plată, depunerea/primirea formularului de cerere, controlul administrativ formal al cererilor de plată, introducerea și verificarea datelor din cererile de plată pe suprafață, controlul clasic pe teren au fost realizate.

Controlul prin teledetecție – externalizat de APIA centrală – nu s-a terminat nici în acest moment. Atunci cu ce sunt directorii centrelor județene de vină?

2. Aprobarea plăților presupune stabilirea sumei care se plătește fiecărui solicitant, în conformitate cu regulile comunitare și/sau naționale.

În vederea desfășurării corespunzătoare a activității, persoanele răspunzătoare cu efectuarea aprobării plăților au obligația de a respecta prevederile legale, comunitare și naționale în vigoare, însă primele etape din procesul de aprobare (autorizare) la plată a cererilor de sprijin pe suprafață nu s-au putut efectua din cauza sistemului informatic și din cauza deciziilor care trebuiau luate la nivel central, astfel:

– reducerile și excluderile de la plată, în sistemul informatic, nu sunt operative;

– introducerea datelor privind parametrii se face de către persoane autorizate de la nivel central, numai pe bază de parolă, nicio altă persoană nu are posibilitatea de a interveni asupra datelor;

– nu s-a stabilit coeficientul de reducere liniară dacă se constată că valoarea suprafețelor declarate și eligibile pentru care se va acorda sprijin comunitar este mai mare decât valoarea care a fost stabilită pentru România. Suprafața de referință pentru România a fost negociată cu Comisia

Europeană la 8.716.370 hectare. Suprafața solicitată la plată de către fermieri, în anul 2008, prin declarațiile de suprafață depuse, depășește suprafața de referință cu circa 245.000 hectare, prin urmare, trebuia stabilită suprafața eligibilă și cuantumul euro/hectar, aplicând coeficientul de reducere liniară. Acest coeficient trebuia stabilit din datele existente în baza de date informatică de către APIA – centrală.

„Împrumutul la FMI, încă o înfrângere a Guvernului Boc în lupta cu criza economică”

Doresc să îmi exprim pe această cale punctul de vedere cu privire la împrumutul de la Fondul Monetar Internațional pe care Guvernul Boc intenționează să-l contracteze.

Cred că ne aducem aminte cu toții de acordurile anterioare încheiate cu Fondul Monetar Internațional. Cele zece împrumuturi acordate până acum României au impus înghețarea salariilor, majorarea taxelor și impozitelor, dar și proteste din partea sindicatelor. Bugetarii, pensionarii și persoanele cu venituri mici vor fi afectate de creditul FMI, ținând cont de condițiile dure ale instituției, care vor produce schimbări drastice în economia națională. Guvernul ar putea fi nevoit să înghețe salariile din sectorul bugetar pe întreg anul 2009 în cazul unui acord cu FMI, care ar putea solicita acest lucru României pentru a acorda împrumutul. Și atunci, ce se va întâmpla cu toate angajamentele făcute de actuala coaliție în campania electorală, ce se va întâmpla cu toate măririle salariale despre care se vorbea în luna noiembrie a anului trecut?

Ținând cont de creșterea economică din ultimii ani, în primul rând prin încurajarea economiei libere de piață de către Guvernul Tăriceanu, consider că acest împrumut ar duce la o economie monitorizată, ce ar dezechilibra și mai mult actuala piață economică. Acest împrumut s-ar putea să rezolve problemele României pe termen scurt, dar consecințele acestuia vor fi pe termen lung.

Fondul Monetar Internațional ne va acorda un împrumut de 19 miliarde de euro, dar cu ce costuri? Ce anume se va finanța cu acești bani? Din ce fonduri va fi restituit acest împrumut? Oare acest împrumut are vreo legătură cu campaniile electorale din acest an?

Acestea sunt doar câteva întrebări pe care i le-aș adresa domnului prim-ministru Emil Boc.

Dacă în toamna anului 2008, în plină campanie electorală, românii visau cu ochii deschiși că vor avea pensii și salarii mărite, acest lucru nu s-a realizat până în momentul actual. Totuși aceștia nu trebuie să-și piardă speranța, deoarece în această toamnă vor avea posibilitatea de a vota conform propriului interes și cu siguranță promisiunile electorale mincinoase nu le vor mai influența votul.

„Se întâmplă la Ministerul Educației”

Observăm că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării se confruntă cu câteva probleme grave.

Am văzut că se pot scoate din programa școlară, fără nicio rațiune, discipline ca educația fizică, limbile străine sau istoria, având drept consecință condamnarea tinerilor români la obezitate, probleme de sănătate și la ignoranță.

Am văzut că se poate renunța la organizarea de licitații pentru manuale și se pot tăia, până la o eventuală rectificare de buget, subvențiile pentru achiziționarea de cărți pentru fondurile bibliotecilor școlare, precum și cei 100 de euro destinați fiecărui cadru didactic pentru cumpărarea de cărți și materiale didactice, acțiuni ce sunt în aceeași măsură în detrimentul elevului și al profesorului, motivația pentru acestea fiind „bugetul de criză al ministerului”.

Încă din toamna anului trecut, ministerul a anunțat că pe 27 aprilie 2009 se va organiza licitația pentru manualele școlare de clasa a VII-a și a VIII-a, pentru disciplinele la care se organizează teze cu subiect unic, dar oficialii din minister nici nu s-au chinuit să anunțe din timp renunțarea la această intenție, ci doar după lungi insistențe din partea editorilor, mai ales că manualele ce urmau sa intre în această licitație sunt aproape finalizate. Ce se va întâmpla cu munca autorilor? Probabil nimic sau probabil că editorii vor fi nevoiți să ceară despăgubiri Ministerului Educației pentru investițiile făcute în manualele pe care urmau să le prezinte la licitație.

În compensare, editorilor li s-a dat posibilitatea de a retipări manuale vechi la un cost de numai 1,7 lei per exemplar. În aceste condiții, editorii au declarat că renunță la această „compensare” și, în consecință, elevii vor studia de pe manualele recuperate de la colegii mai mari.

În ceea ce privește anularea licitațiilor pentru manualele școlare, editorii reclamă lipsa de dialog cu Ministerul Educației și că a fost refuzată orice întâlnire, orice dialog pe

această temă, lucru total inadecvat pentru perioada de criză, când trebuie găsite soluții prin dialog deschis și negociere.

Când un pacient se îmbolnăvește, doctorul îi prescrie medicamente. Când autoritățile publice locale o iau razna, Guvernul, sau, după caz, Parlamentul României, poate interveni cu reglementări legislative care să oblige autoritatea în cauză să intre în normalitate.

Atunci când a fost concepută Legea finanțelor publice locale, legiuitorul nu a realizat că libertatea lăsată consiliilor locale și județene de a introduce „taxe speciale” poate genera anomalii precum rovinieta de la Constanța. Când lipsurile unei legi sunt evidente, normal ar fi ca noi, legiuitorii, să le corectăm. Rovinieta de la Constanța este un exemplu clar de abuz al autorității publice locale, de interpretare și aplicare excesivă a legii.

România pretinde că este un stat unitar. Posesorii de autovehicule plătesc accize pentru carburant, plătesc statului român rovinieta iar, mai nou, dacă tranzitează Constanța, plătesc și o rovinietă locală. Gândiți-vă că dacă fiecare județ impune propria taxă pentru cei care utilizează drumurile, traversarea dintr-un capăt în altul al țării va fi mai costisitoare decât o mașină.

Rovinieta locală din Constanța este de aproximativ 2.000 de euro. Dacă în toate cele 42 de județe ale țării s-ar percepe astfel de taxe locale, un simplu calcul ne conduce la frumoasa sumă de 84.000 de euro.

Hotărârea Consiliului Județean Constanța prin care a impus taxă specială pentru folosirea drumurilor județene nu a fost concepută în spiritul legii. Cel mai important port maritim din țara noastră este Constanța, unde există un flux continuu de mărfuri importate care se distribuie în toată țara.

Practic, rovinieta locală nu va fi suportată numai de proprietarii vehiculelor care tranzitează Constanța, ci de toți românii, care vor simți taxa specială în prețul produselor importate.

Consider că astfel de taxe speciale nu numai că au apărut prin răstălmăcirea abuzivă a legii, dar reprezintă un real pericol pentru economia românească. Rog colegii parlamentari să sprijine adoptarea unei legi care să blocheze astfel de derapaje ale autorităților locale.

„Deziderate în învățământul medical universitar”

În România, numărul de medici la 100.000 locuitori este de 192, mai mic decât cel din Uniunea Europeană, iar sistemul de sănătate se caracterizează prin management ineficient în spitalele publice, inegalități privind finanțarea regională, deficit de medici în mediul rural.

Îmbunătățirea sistemului de sănătate impune eforturi convergente ale instituțiilor de învățământ medical, ale organismelor Ministerului Sănătății, ale Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, dar și ale comunităților locale.

Se impun modificări ale politicii medicamentului, prin recalcularea prețurilor și relansarea producției de medicamente și produse biologice de uz uman în România.

De asemenea, trebuie găsite metode de stimulare a medicilor care își desfășoară activitatea în mediul rural. Mai mult decât în oricare alt domeniu, în domeniul medical pregătirea pe băncile facultății și pregătirea profesională continuă ulterioară sunt singurele modalități de a putea răspunde așteptărilor populației de la comunitatea academică medicală, atât în ceea ce privește obținerea de performanțe în îngrijirea sănătății populației, cât și pentru progresul cercetării în acest domeniu.

Așadar, în învățământul universitar medical, membrii comunității academice, cadrele didactice–medici din învățământul universitar medical și farmaceutic trebuie să obțină performanțe colective în beneficiul comunității, pentru a răspunde nevoilor de sănătate ale populației. Fiecare membru al comunității universitare are datoria să contribuie individual la performanțele colective și trebuie să se perfecționeze continuu în activitățile academice și clinice.

Dacă în țările avansate ale lumii misiunea învățământului universitar medical este promovarea excelenței în procesul didactic și în cercetare, dar și satisfacerea cerințelor de îngrijire a sănătății populației _,_ în țări ca România învățământului universitar medical îi revine suplimentar sarcina să recupereze decalajele față de țările avansate, să atingă nivelul de performanță european în activitatea educațională și clinică, să atingă standardele internaționale în calitatea pregătirii studenților.

„95 de ani de la înființarea Comitetului Olimpic Român” În 1914 a fost fondat Comitetul Olimpic Român. În același an, Comitetul Internațional Olimpic recunoaște forul român.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român (denumit inițial Comitetul Olimpic Român) este o unitate care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Cartei Olimpice și ale statutului propriu. El acționează pentru dezvoltarea și sprijinirea mișcării olimpice în România, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport și a idealurilor olimpice.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român organizează, împreună cu federațiile naționale ale sporturilor olimpice, selecția și pregătirea sportivilor, asigurând reprezentarea României la Jocurile Olimpice, precum și la competițiile regionale, continentale și intercontinentale organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic.

În 1924 a avut loc prima participare oficială a sportului românesc la cea de a VIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris. Echipa națională de rugby cucerește prima medalie olimpică din istoria sportului românesc, clasându-se pe locul al III-lea.

Delegația României a fost prezentă la toate edițiile Jocurilor Olimpice începând cu anul 1924, excepție făcând două ediții de vară, cele din 1932 și 1948, și una de iarnă, cea din 1960.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român are un palmares impresionant: 292 de medalii – din care 86 de aur, 89 de argint si 117 de bronz – câștigate de sportivii români la Jocurile Olimpice de Vară, de la prima ediție, Paris – 1924, până la ediția Beijing – 2008.

România dorește încurajarea sportivilor de performanță și a antrenorilor de valoare în a-și continua carierele în țară și a contribui la îmbunătățirea rezultatelor sportive românești pe plan intern și internațional, dar și continuarea demersurilor pentru lărgirea bazei de selecție pentru sportul de performanță și încurajarea practicării sportului la nivel de masă. Este de dorit organizarea în țara noastră a cât mai multor evenimente internaționale: competiții sportive, conferințe, seminare, congrese etc., având concursul structurilor sportive internaționale.

„Comitetul Olimpic și Sportiv Român trebuie să rămână aceeași construcție puternică, menită să protejeze stabilitatea proceselor de pregătire sportivă și să le asigure evoluția corectă pe toate planurile, inclusiv în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Vancouver și Londraˮ, declara Octavian Morariu, președintele Comitetul Olimpic Român.

Declarația mea politică poartă titlul „Ridicolul și-a făcut loc în sala de plen a Camerei Deputaților”.

Am așteptat aseară cu interes prezentarea moțiunii simple pe educație, depusă de colegii noștri liberali. Cu toate că era o oră înaintată, am considerat că din respect trebuie să intrăm și în dezbaterea moțiunii. Poate că așteptam ca, după criticile prezentate de actul respectiv, să aflăm și unele soluții pe care ni le-ar fi propus colegii noștri deputați din opoziție. Cu toate acestea, prezentarea moțiunii simple s-a transformat într-un episod ridicol, care nu ar trebui să își aibă locul în sala de plen a Camerei Deputaților.

Cunoaștem cu toții scenele petrecute aseară și discuțiile interminabile pe procedură, determinate de faptul că distinșii noștri colegi liberali nu au înțeles că Regulamentul Camerei Deputaților trebuie respectat. De aceea, o prezentare și o dezbatere a unei moțiuni simple a determinat o dispută ridicolă.

Cu toate acestea, am încercat să ascult cu atenție textul prezentat în plen de colegii liberali. Am dorit să aflu care este de fapt obiectul concret al moțiunii simple. Nu l-am găsit. Pentru că tot ceea ce am auzit nu a părut decât o declarație politică sforăitoare și populistă, mai ales că la ședința în plen au asistat și profesori.

Distinșii noștri colegi au criticat eliminarea unor ore din programa școlară. Ei nu sunt de acord nici cu eliminarea orelor de sport, nici ale celor de limbi moderne, dar nici cu scoaterea orelor de istorie de la unele profiluri. Cu toate acestea, toți suntem de acord că programa școlară a elevilor români trebuie relaxată, pentru că nu este normal ca un elev de 14 ani, să zicem, să stea la școală câte opt ore pe zi. În concluzie, trebuie eliminate sau reduse anumite ore, la anumite materii.

Cu toate că moțiunea liberală este plină de critici la adresa ministrului educației, nicăieri în textul ei, sau cel puțin în cel pe care noi, deputații, l-am primit înainte de ședință, nu am găsit soluții la problemele ridicate. Or, să critici numai de dragul de a critica este deosebit de simplu. Mă întreb de ce va trebui să țină Guvernul seama, în cazul în care moțiunea va primi vot favorabil din partea deputaților? Probabil de critici, pentru că, așa cum spuneam, soluții nu are. Și nu are soluții deoarece indiferent ce materii vor fi propuse pentru eliminare sau reducere din programa școlară, vor exista dascăli, părinți și elevi nemulțumiți.

„Asistenți medicali – cu sau fără diplomă de bacalaureat” La sesizarea Ordinului Asistenților Medicali și al Moașelor din România – Filiala Galați cu privire la transformarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România în lege, doresc să fac următoarele precizări.

Prezentul act normativ transpune în totalitate prevederile Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale din statele membre.

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 art. 12 lit. d), profesia de asistent medical generalist, moașă și asistent medical se exercită cu condiția să fie membri OAMMR, care eliberează autorizația de liberă practică, pentru care sunt necesare, printre alte acte, diploma de bacalaureat și acte doveditoare de absolvire a învățământului de specialitate.

În România, în 2009, asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali se pot forma după absolvirea unor școli postliceale de stat sau private și în sistemul de învățământ superior de scurtă durată, în facultățile de asistenți medicali.

Conform prevederilor art. 52 alin. (2) din Legea învățământului nr. 84/1995, actualizată în 18.07.2008, „Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal absolvenții de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat”, și în art. 51 alin. (4) se specifică „Școlile de maiștri sunt școli postliceale”.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008, în art. 72 alin. (2), are următorul cuprins: „În învățământul universitar pentru asistenți medicali generaliști, moașe și asistenți medicali și postliceal sanitar se pot înscrie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat”.

Proiectul de lege de transformare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 a fost aprobat în ședința din 4 martie 2009, pentru a nu contraveni prevederilor art. 52 alin. (2) din Legea învățământului, cu amendamentul privitor la art. 72 alin. (2), introducându-se alin. (2¹) „În învățământul postliceal sanitar au dreptul să se înscrie, conform alin. (1), absolvenții de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat”.

„Legea minorităților și noua realitate politică”

Intrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a însemnat pentru România în primul rând o rupere definitivă de un trecut trist, ce a durat aproape 60 de ani.

Uniunea Europeană a avut de cântărit între voința și dorința tuturor românilor de a trăi liberi în acest spațiu sau de a rămâne dependenți de un sistem care nu ne-a adus nici respect, nici bunăstare și nici perspectiva unei evoluții economice în viitor, iar România a ales, și alegerea cred că a fost bine făcută.

Punctele forte prezentate de România în această alegere au fost poate mai mult de caracter politic decât economic, având în vedere trecutul pe care suntem pe cale a-l uita.

În alegerea noastră, nu am avut nici modele și nici planificarea de a fi liberi în Europa, însă cu siguranță că liniștea și pacea socială au fost unele dintre prioritățile țării noastre, problema minorităților naționale din România reprezentând de altfel una dintre bilele albe acordate României de Uniunea Europeană în acest proces pe termen lung, dar și o garanție în ceea ce privește spiritul tolerant al poporului român.

Dacă până la ora actuală, conform Constituției țării, au fost făcute legiferări în toate domeniile prevăzute de aceasta în materie de legi organice, pot afirma că mai puțină voință a existat în adoptarea Legii privind statutul minorităților naționale, plimbată și amânată în mod nejustificat în legislatura trecută, din motive exclusiv politice și politicianiste, în care s-au întrecut unul câte unul politicieni dintr-o opoziție neconstructivă, lipsită de înțelegere și toleranță, astăzi, din fericire pentru noi, absenți din catalogul actualului Parlament al țării.

Nu cred că actuala coaliție la guvernare nu are interes în a adopta această lege organică, la fel cum nu pot crede că nu i se acordă importanța cuvenită, atâta timp cât Constituția prevede altceva.

Sunt convins că actualul Guvern al României va analiza oportunitatea adoptării unei asemenea legi și va proceda în consecință, demonstrând încă o dată că Guvernul este preocupat în egală măsură de toți cetățenii care trăiesc în România, indiferent de etnie, religie, cetățenie sau naționalitate, acum, când multe țări europene trimit în România, pe motive de muncă sau studii, foarte mulți cetățeni străini, dintre care mulți nu se mai întorc în țara lor, fie că se căsătoresc în România, fie că descoperă o viață la care nu s-au gândit la ei în țară, și exemple sunt destule în acest sens.

„Mai are balta pește?!”

În urma unor repetate întâlniri avute cu angajații SC „Piscicolaˮ – SA Cluj, mi s-au adus la cunoștință o serie de aspecte. Astfel, acțiunile SC „Piscicolaˮ – SA erau deținute în proporție de 39% de SC „Piscicola Titanˮ – SRL, restul de 61% aparținând CNAFP București.

Patrimoniul SC „Piscicolaˮ – SA Cluj este format din 4 ferme și 3 spații comerciale.

Ferma Geaca – administrează iazurile Cătina, de 65 hectare, Tău Popii, de 44 hectare, Geaca I și Roșeni, de 42 hectare, Geaca II, de 24 hectare, Geaca III, de 28 hectare, Sucutard I, de 42 hectare, Sucutard II, de

45 hectare (în prezent este gol), pepiniera Sucutrad este compromisă, fiind nepopulată, invadată de vegetație dură – trestie și papură; ferma Țaga administrează iazul Țaga Mare, de 11 hectare, heleșteul Țaga Mică, de 24 hectare, iazul Năsal, de 24 hectare, și Sântejute Vale, de 37 hectare; ferma Ciurila, care are în administrare iazul Pădureni, de 42 hectare, Șutu, de 36 hectare, Filea, de 32 hectare, și ferma Suatu, care administrează iazurile Suatu, de 38 hectare, Bercheș, de 27 hectare, heleșteele Suatu, de 7 hectare, și Bercheș, de 6 hectare.

Spațiile comerciale sunt amplasate în municipiul ClujNapoca, având un vad comercial foarte bun: în Piața Mihai Viteazul (202 m[2] ), str. Fabricii (102 m[2] ) și la Union (76 m[2] ). Sediul societății este pe Calea Baciului nr. 81–83 și ocupă o suprafață de 1.000 m[2] , cuprinzând clădiri și terenuri.

Deși documentația pentru intabularea terenului, curți și construcțiile din ferme este finalizată încă din 2002, nici până în prezent nu s-a făcut intabularea și majorarea capitalului social cu contravaloarea suprafețelor respective.

Societatea e condusă de Dorin Mărginean, de la începutul anului 2005, când a fost numit președintele Consiliului de administrație al SC „Piscicolaˮ – SA Cluj, chiar dacă era acționar al SC „Piscicola Titanˮ – SRL și suferise o condamnare de 5 ani de zile, dar din care a executat 1 an și trei luni, pentru fals și uz de fals în perioada în care era primar al comunei Geaca. Sentința a fost executată în perioada 2002 – 2003.

Una dintre învinuiri a fost cea referitoare la înstrăinarea iazului Sucutard I și II și a pepinierei Sucutard, prin încălcarea legilor în vigoare. Bunurile au revenit societății.

„PSD și PD-L, învinse de propria demagogie”

Deschid prezenta declarație politică prin aducerea în atenția opiniei publice a câtorva dintre promisiunile electorale pe baza cărora actualii guvernanți au adunat o majoritate de 70% și au reușit formarea unui guvern, ce-i drept, falimentar.

„(...) Dacă ar fi să rezum în câteva cuvinte esența Programului de guvernare al PD-L, avem două axe principale: deblocarea reformelor (...) reforma educației, împreună cu creșterea salariilor, deci susținem creșterea salariilor profesorilor.”, spunea Theodor Stolojan în 6 noiembrie 2008, la emisiunea „Alege Parlamentul tău”, TVR1.

„Vom crește salariile profesorilor, dar vom plafona salariile mari și vom crește în principal salariile mai mici din educație, din sistemul de sănătate. Trebuie să apelăm la o plafonare a salariilor mari”. Sursa, Mircea Geoană, Ediție specială, 16.12.2008.

„Remotivarea personalului din învățământ, prin salarii corespunzătoare performanțelor.” Sursa: Programul politic de guvernare al alianței PSD+PC, 2008–2012, 10 angajamente pentru România.

Sunt doar trei dintre promisiunile referitoare la reforma în educație, uitate, este adevărat, de către actualii tovarăși de guvernare!

Iată ce se întâmplă acum: federațiile din educație intenționează să redeschidă conflictul de muncă suspendat în noiembrie 2008 și să boicoteze examenele naționale, nemulțumite de neaplicarea Legii nr. 221/2008, de intenția Guvernului de a reduce unele sporuri și indemnizații, precum și de modificarea planurilor-cadru pentru învățământ.

În condițiile în care subfinanțarea din sistemul de învățământ tinde să atingă cote extrem de grave, în condițiile în care profesorilor li se diminuează veniturile, prin reducerea sporurilor și altor beneficii, PNL trage un semnal de alarmă asupra calității actului de învățământ.

Ieri am demonstrat acest lucru încă o dată, prin susținerea moțiunii simple privind educația. Este modalitatea noastră, ca partid de opoziție, de a sancționa gravele derapaje ale Guvernului.

Este felul nostru de a spune că suntem alături de cadrele didactice aflate acum în pragul conflictului de muncă și cerem urgent ministrului Andronescu să găsească soluții pentru ca soluționarea să fie urgentă și în beneficiul elevilor.

„Sistemul public de pensii din România, la pământ!”

România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește durabilitatea sistemului public de pensii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat un raport privind starea sistemelor publice de pensii din statele membre, dar și privind efectele crizei financiare și economice asupra sistemelor de pensii private. În ceea ce privește țara noastră, Comisia prevede probleme majore pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, pe fondul evoluțiilor demografice.

Populația României este o populație îmbătrânită, fapt ce ridică problema durabilității sistemului public de pensii. Datele referitoare la rata de ocupare indică o rată de ocupare inferioară mediei europene (58,8%, comparativ cu 65,4% în 2007). În cursul ultimei perioade, rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă a rămas relativ stabilă (41,4%), inferioară mediei europene (44,7%).

De asemenea, pensionarea anticipată, adoptată de țara noastră ca soluție la problema șomajului, a dus la explozia numărului de pensionari în sistemul public, numărul de contributori pentru fiecare pensionar scăzând îngrijorător, de la 3,43 în 1990 la numai 0,79 în 2003.

Populația și-a exprimat deja încrederea în sistemul de pensii private, precum și lipsa de siguranță în legătură cu posibilitatea sistemului public de a oferi pensii decente în viitor. Dar ce a făcut Guvernul? A micșorat contribuția pentru pilonul al II-lea de pensii la 2,0%. În zadar a încercat PNL-ul, prin amendamente la bugetul asigurărilor de stat, să mențină această contribuție la 2,5%, conform prevederilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, astfel încât viitorii pensionari să nu mai depindă în continuare de sistemul public de pensii.

Astfel, somez Guvernul să vină cu anumite reglementări în ceea ce privește mărirea vârstei de pensionare, încurajarea ocupării pe piața muncii a persoanelor vârstnice și creșterea perioadei minime de cotizare, astfel încât pensionările anticipate, munca la negru, îmbătrânirea populației și rata scăzută de ocupare a persoanelor în vârstă să nu mai afecteze, pe termen lung, sistemul public de pensii din România. De asemenea, să susțină sistemul de pensii private, ca alternativă la sistemul public de pensii pe viitor.

„Guvernul Boc, o mașină a timpului”

Potrivit unui raport al „Economist Intelligence Unitˮ privind securitatea socială, riscul unor proteste sociale este foarte ridicat în România, fapt care influențează negativ stabilitatea sociopolitică din țară. Economiștii străini ne avertizează, de asemenea, că odată cu adâncirea problemelor economice și scăderea nivelului de trai, protestele sociale pot degenera în conflicte civile sau rebeliuni. Cele mai mari turbulențe sociale din România, afirmă aceiași specialiști, au avut loc în perioade de mare declin economic, adică în anii ’90.

Constat cu tristețe că raportul acestor economiști străini oglindește în mare măsură realitățile socioeconomice ale momentului, pentru că, iată, România trăiește aceste zile în stradă.

Mânate de efectele nefaste ale crizei economice, dar și înfuriate peste măsură de programele anticriză ale Guvernului Boc, care se dovedesc a fi o povară greu de suportat pentru cetățenii acestei țări, mai multe categorii sociale își manifestă nemulțumirea față de stângăcia cu care guvernanții au înțeles să gestioneze criza economică, prin ample proteste. Profesorii, polițiștii și funcționarii publici au ieșit ieri în stradă pentru a le bate obrazul celor de la Palatul Victoria, pentru că aceștia din urmă au hotărât să reducă considerabil numărul de sporuri ale bugetarilor. Pensionarii din toată țara au anunțat că vor protesta public, în speranța măririi punctului de pensie, iar sindicaliștii din agricultură prefigurează proteste de amploare dacă nu vor primi subvențiile europene și de la Ministerul Agriculturii.

În aceste condiții, nu pot să nu remarc faptul că nepriceperea Guvernului Boc, la fel ca o mașină a timpului, a anulat ultimii ani de construcție economică a României, riscând să trimită țara noastră înapoi în negura anilor ’90, vreme în care programele economice dezastruoase au fost împletite cu ample mișcări sindicale, instabilitate politică și cu măsuri drastice impuse de FMI.

Lansez, totodată, un semnal de alarmă Guvernului PSD+PD-L, care, prin gestionarea ineficientă a economiei românești, riscă să transforme analogia vremurilor în care trăim cu dificila perioadă de tranziție a României într-o crudă realitate, pentru că, la fel ca acum 10–20 de ani, politicile economice actuale au un caracter de reacție în fața marilor categorii sociale, și nu unul proactiv, care să vină în întâmpinarea dorințelor cetățenilor României.

„Reducerea semnificativă a numărului de taxe și impozite, măsură venită în sprijinul mediului de afaceri”

În România există, în prezent, 558 de taxe si impozite de natură fiscală și nefiscală, lucru relevat de o analiză realizată de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, la Ministerul Mediului sunt 102 taxe și tarife, la Ministerul Administrației și Internelor, 50, la Ministerul Economiei, 41, la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, 40, la Ministerul Agriculturii, 37, la Ministerul Sănătății, 35, la Justiție, 30, la Agenția Sanitar-Veterinară, 29, la Muncă, 24, și lista poate continua.

În calitate de parlamentar susțin ideea Guvernului de a reduce numărul de taxe și tarife, mai ales că acest lucru mi-a fost solicitat și de oamenii de afaceri vâlceni cu care am purtat discuții asupra acestui subiect în ultimele luni.

Executivul a adoptat deja un memorandum cu privire la reducerea numărului de taxe și tarife, urmând ca până în data de 15 aprilie ministerele să prezinte propunerile de anulare, reducere sau comasare a acestor taxe.

Conform analizelor făcute de specialiști, foarte multe dintre aceste taxe ne costă mai mult să le administrăm decât încasăm bani efectiv din punerea lor în practică. De ani de zile, autoritățile își propun să reducă semnificativ numărul taxelor și impozitelor, însă până în acest moment nu au făcut aproape nimic, dar acum Guvernul Boc este decis să facă acest lucru.

De asemenea, Comisia Europeană a identificat în România cel mai mare număr de taxe din Uniunea Europeană, 113, solicitând reducerea semnificativă a numărului acestora, pentru combaterea birocrației și ajutarea mediului de afaceri.

Această măsură este cu atât mai necesară având în vedere că un sistem fiscal stufos înseamnă și creșterea economiei subterane, care nu contribuie cu nimic la buget, ci doar îi îmbogățește pe unii dintre români, iar scoaterea la suprafață a economiei nefiscalizate reprezintă, în opinia mea, cea mai bună metodă de a crește încasările la buget.

Sper ca după analiza ce se realizează în prezent cu privire la costurile și beneficiile acestor taxe de grupul de lucru interministerial, constituit în acest scop și format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai celorlalte

„Ce alegem pentru România: o analiză serioasă sau superficialitate și risipă?!”

Este ușor sau poate prea ușor să stabilești cu argumentele reale ale economiei globalizate că starea spre care ne îndreptăm are o singură cauză: criza financiară și economică mondială, iar dezvoltarea noastră specifică ultimelor două decenii nu are nicio influență.

Analizând cu obiectivitate și fără patimă raportul între dezvoltarea speculativă și cea durabilă, constatăm că ponderea exagerată a dezvoltării speculative și generarea unui consum bazat pe împrumut și făcut în baza muncii zilei de mâine, care din păcate devine nesigură, a generat situația actuală în care producția industrială a lunii ianuarie 2009 a fost cu 12,1% mai mică decât cea a lunii ianuarie 2008, iar creșterea șomajului majorează spectrul turbulențelor sociale, riscurile cele mai mari dintre statele care au aderat la UE în 2004 și 2007 fiind pentru Estonia, Letonia și România, în această ordine.

Conform unui studiu al Institutului german ZEW, și Erste Group Bank ne poziționează în grupul statelor care au fost lovite dur de criza economică, șomajul este în urcare în multe din aceste țări, iar multe vor înregistra o diminuare, în unele cazuri, severă, a PIB pe locuitor în acest an.

Una dintre agențiile de evaluare financiară arată că se așteaptă ca economia României să se contracte în 2009, având în vedere încetinirea exporturilor și reducerea fluxurilor străine de capital, considerându-se că asocierea celor doi factori va forța o reducere a deficitului de cont curent, ceea ce va duce la creșterea șomajului și la scăderea veniturilor bugetare.

Marile firme care acționează pe piața românească afirmă că au anticipat o creștere a costului capitalului, dar nu și gradul la care s-a ajuns. De asemenea, au anticipat devalorizarea leului, dar nu la acest nivel.

În același timp, firme de prestigiu, eficiente și atractive, recunosc că, dacă criza financiară le-ar fi prins la nivelul actual acum patru ani, acestea nu ar fi supraviețuit.

În această situație, apare oportună discuția asupra celui mai mare împrumut pe care-l angajează România în istoria sa. Situația dramatică în care ne găsim și perspectiva alegerilor europarlamentare trebuie să determine o analiză responsabilă asupra situației în care ne găsim. Nu se face acest lucru, și dorința de prezentare a unei strategii este blocată de interpretarea situațiilor din perspectiva tăvălugului reprezentat de o forță politică împotriva altei forțe politice.

„Criza economică; măsuri anticriză”

Criza economică actuală a fost declanșată de o criză financiară, în esență provocată de un exces investițional pe piețele imobiliare și bursiere, fiind asumate riscuri foarte mari în căutarea speculatorie a unui profit cât mai mare. Abuzul de credite de consum, speculații bursiere și imobiliare a creat dezechilibre care au dus la o criză economică majoră.

Primele semne ale crizei apăreau pregnant în România în ianuarie 2008, când numărul de debitori rău-platnici, în incidență de plată, mă refer la firme cu mari debite, crescuse

față de ianuarie 2007 cu 77%. Au urmat alte semnale privind rău-platnicii din rândul populației, ajungându-se treptat la aproape 25% din numărul total de români debitori la bănci (5 milioane de persoane).

Consumul a crescut în ultimii doi ani cu mult peste oferta internă de bunuri și servicii. Am consumat cu 20 miliarde euro mai mult decât producem.

Din august 2008, economia românească a început să coboare constant, fluxul de valută ce venea din străinătate s-a redus brusc, exportul a scăzut, cererea de produse românești în zona euro a scăzut brusc, creditarea a avut de suferit, fabricile și-au încetinit producția, șomajul a început să crească.

Cu toate acestea, în octombrie, noiembrie, decembrie 2008 s-au făcut cheltuieli guvernamentale de miliarde de euro, din păcate nu în investiții, dar în bunuri și servicii, cheltuieli de personal. Deficitul bugetar anunțat de 2% a ajuns deocamdată la 5,3% din PIB.

Ne aflăm în criză economică, nu am intrat încă în recesiune. Un program inițial anticriză al Guvernului a fost inclus în bugetul de stat și adoptat odată cu Legea bugetului de stat. În esență, pe scurt, cele mai importante măsuri, este vorba de 2% din buget acordat investițiilor – 10,2 miliarde euro, neimpozitarea profitului reinvestit începând cu primul trimestru din 2009, capitalizarea CEC și EximBank, crearea Fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri și capitalizarea fondului, simplificarea legislației privind licitațiile publice, continuarea Programului „Rabla”, pensia socială minimă de 350 lei etc.

În lumina obiectivelor prioritare, stabilite prin Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012, Executivul a decis, printr-o ordonanță de urgență, instituirea pensiei sociale minime, în scopul reducerii sărăciei și al ameliorării standardului de viață al unei largi categorii de cetățeni, în speță, pensionarii cu venituri reduse.

Personal, consider că măsura este nu doar bine-venită, ci mai mult decât necesară, în condițiile actualei crize economice globale, când nivelul unor venituri din sistemul public de pensii se situează încă sub cuantumul capabil să permită vârstnicilor defavorizați să-și mai acopere unele neajunsuri.

Inițiativa Guvernului, adoptată în condițiile economice grele prin care trece România, ca mai toate țările lumii, urmărește să asigure un venit minim de subzistență, să

încurajeze solidaritatea socială cu persoanele cele mai vulnerabile și să evite, astfel, excluderea socială a unei însemnate părți din beneficiarii sistemului de pensii.

Potrivit prevederilor ordonanței de urgență, începând cu data de 1 aprilie 2009 nivelul pensiei sociale minime garantate va fi de 300 de lei, iar din această toamnă, de la 1 octombrie, de 350 de lei.

Începând din anul 2010, nivelul pensiei sociale minime garantate se stabilește anual, prin Legea bugetului de stat, și poate să fie majorat doar prin legile de rectificare a acestuia, în raport cu evoluția indicatorilor macroeconomici și cu resursele financiare existente. Beneficiază de prevederile recentei ordonanțe de urgență persoanele din sistemul public de pensii, cu domiciliul în România, indiferent de data ieșirii la pensie, dacă nivelul acesteia, convenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei sociale minime garantate.

În cazul persoanelor care beneficiază de pensie de urmaș, pensia socială minimă garantată se acordă fiecărui urmaș în parte. Introducerea pensiei sociale minime garantate trebuie apreciată, în mod unanim, ca o măsură înțeleaptă, profund umană, ca un demers de solidaritate cu semenii noștri defavorizați.

Din păcate, în condițiile crizei economice actuale, care deteriorează puternic și rapid nivelul de trai al oamenilor, pensia socială minimă garantată nu este în măsură să amelioreze lipsurile imense cu care se confruntă o mare parte a pensionarilor decât într-o foarte mică parte.

„România are nevoie de un acord financiar cu FMI”

Semnarea acordului cu Fondul Monetar Internațional va aduce infuzia de credibilitate necesară României în actualul context internațional. Imaginea unui mediu de afaceri viabil se face pe baza certificatelor de bună purtare emise de către diferite instituții internaționale.

Un acord cu FMI ar ajuta România să obțină, pe lângă avantajele inerente care vor veni din obținerea unui credit avantajos, și o imagine de siguranță și un plus de încredere din partea investitorilor străini și a reprezentanților mediului de afaceri interni și externi.

Fondul Monetar Internațional a fost înființat în 1944 și este, practic, o casă de ajutor reciproc cu 184 de țări membre. Fiecare stat în parte cotizează cu o anumită sumă, dar se și poate împrumuta în caz de nevoie.

România a devenit membru FMI în 1972 și în momentul de față deține în cont 1030,21 – drepturi speciale de tragere. FMI a recunoscut într-un raport publicat în 2004 că a greșit mult în relația cu România, insistând pe stabilitate macroeconomică și ignorând reformele structurale. Totuși, Fondul a avut o contribuție foarte importantă la stabilizarea macroeconomică a României. Țintele acordului cu FMI sunt întărirea rezervelor BNR, deblocarea creditării și recâștigarea încrederii externe.

Un obiectiv-cheie al acordului care ar putea fi încheiat cu FMI îl constituie reluarea creditării prin eliberarea de către BNR a unei părți din rezervele minime obligatorii constituite de bănci în valută, sumele restituite urmând a fi compensate cu bani de la Fond, astfel încât rezerva valutară să nu fie afectată.

Condițiile de acordare a unui împrumut extern, negociate în prezent de România cu FMI și Comisia Europeană, pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, vor fi aplicate gradual, într-un interval de 3–6 ani.

Guvernul nu va dispune, în urma negocierilor cu FMI și CE, reducerea salariilor de bază și a pensiilor, așa cum s-a întâmplat în Letonia și Ungaria, și nici măsuri împotriva sistemului de protecție a familiilor cu venituri reduse.

România nu se poate împrumuta de pe piața privată în acest moment, din cauza conjuncturii economice internaționale, iar alte surse de finanțare nu există.

Mărturisesc, pentru a fi, conform proverbului, „pe jumătate iertat”, mărturisesc deci că mă inundă o stare de emoție lacrimogenă la vederea și auzirea unora dintre declarațiile pe care onor personaje marcante ale vieții noastre politice le fac în media. Au unii dintre confrații noștri un talent de a impresiona publicul consumator de telenovelă, ce nu s-a văzut!

Te privesc de la înălțimea responsabilităților pe care s-au luptat să le capete, cu superioară înțelegere pentru sărmana ta capacitate de pricepere a luptei pe care o duc spre binele și propășirea nației. Îți explică pe un ton suav și condescendent, menit să-ți adoarmă orice rămășiță de vigilență, ce trebuie să faci tu și ai tăi, numai tu și-ai tăi, ca să-i fie în sfârșit bine poporului trăitor pe plaiuri mioritice. Fac, în aparent blândul exercițiu oratoric, pauze menite să-ți inducă impresia unei profunde preocupări vizavi de tema expozeului. Se opresc și chiar tac „adânc”, așa cum spune un glumeț amic de-al meu, spre a-ți lăsa, chipurile, timp să te pătrunzi de înțelepciunea demersului prestat fără ostenire de chiar Domnia Sa. Ba își mai scot și ochelarii și ațintesc asupra ta o privire pervers-blândă menită să te trimită direct la pășune, unde de fapt crede glăsuitorul că-ți este locul.

Ar trebui să fiu cinstit până la capăt și să recunosc faptul că eu, în felul meu abrupt de direct, n-aș fi în stare de o atare performanță, ba chiar m-aș considera obligat să nu amețesc auditorul-țintă cu așa tămâieli! În felul meu deci aș crede că vorbind de „sănătatea coaliției”, din respect pentru ascultători, dacă pentru adevăr ar fi prea mult, ar trebui să precizez dacă „sănătatea” cu pricina mă interesează doar la nivelul unui anumit eșalon.

Cu alte cuvinte, și ca să citez același vorbitor, mă interesează „reconfigurarea alianțelor politice în teritoriu”

doar acolo unde nu am majoritatea asigurată și mi-ar fi tare dragi voturile aliaților. Acolo unde, de bine, de rău, am bătut palma, chiar cu adversari ai alianței, nu mă interesează „reconfigurarea”!

Sunt convins că ați priceput că este vorba despre baștina mea iubită, județul Suceava și municipiul Fălticeni, unde la nivel județean aliații noștri ne-ar vrea „reconfigurați” pentru „sănătatea coaliției”, iar la nivel municipal n-avem decât să așteptăm reconfigurarea, că o veni ea când o avea timp!

„Basarabia este în inima noastră”

Au trecut 91 de ani de când Basarabia s-a unit cu România. Dar au trecut, de asemenea, și 69 de ani de când Basarabia a fost pierdută de România în împrejurări interne și internaționale dramatice.

Încă putem simți emoțiile din acea zi de 27 martie când a fost citită Declarația de Unire a Basarabiei cu România, conform căreia Sfatul Țării declara: „Republica Democratică Moldovenească, în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldavii, în puterea dreptului istoriei și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama România”.

Un pas important pentru istoria Moldovei și a României. Un pas important care nu ar trebui niciodată uitat. După o lungă ocupație rusească, glasul românilor de dincolo de Prut s-a făcut auzit.

Actul istoric de la 27 martie 1918 nu este altceva decât continuarea firească a ceea ce s-a întâmplat pe 24 ianuarie 1859 și începutul unificării României Mari, culminată cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Chișinăul va rămâne în conștiința românilor ca locul de unde a pornit Marea Unire.

Rămâne însă un gust amar acum, la acest ceas aniversar, pentru că Basarabia nu mai este lângă noi. A fost sub ocupație rusească, iar acum se zbate sub influența rusească. Istoria nu face compromisuri. Cel de Al Doilea Război Mondial a sărăcit România de mai multe teritorii. Dusă a fost Basarabia, dusă a fost Bucovina!

Cu speranța că aceste nedreptăți vor fi reparate într-un viitor nu prea îndepărtat, cu recunoștință și smerenie față de cei care au luptat pentru întregirea neamului nostru, doresc să citez din versurile celui care a fost marele poet al Moldovei, Grigore Vieru: „Ridică-te Basarabie/Trecută prin foc și sabie/Bătută, ca vita, pe spate/Cu biciul legii strâmbate/Cu lanțul poruncitoarelor strigăte/Ridică-te, ridică-te, ridică-te”.

„Avem fonduri europene – ce facem cu ele?!” Declarația mea politică se referă la modul dezastruos în care sunt accesate în teritoriu fondurile europene.

Actualul Guvern și-a stabilit ca prioritate atragerea de fonduri europene. Ne-am fixat și un obiectiv important: 3 miliarde de euro pe care să îi accesăm prin proiectele din acest an. Cu alte cuvinte, ne-am angajat la o sumă de 20 de ori mai mare decât cea de anul trecut. Cum vom reuși să ne respectăm promisiunea?

Deși la nivel central au fost dispuse măsuri clare care să faciliteze absorbția de fonduri europene, în teritoriu nu s-a schimbat nimic. Primarii, mai ales cei nou-aleși, habar nu au de posibilitățile și facilitățile de finanțare. Informația trece foarte greu bariera Capitalei, site-urile care ar trebui să ofere date prompte nu sunt actualizate. Românii interesați de aceste fonduri nu știu unde și cui să se adreseze. În cel mai „fericitˮ caz, remarcați ghilimelele, acești oameni ajung pe mâna unor funcționari birocrați care le vorbesc în termeni abstracți. Pe de altă parte, ritmul lent în care sunt schimbați șefii de agenții din teritoriu afectează negativ activitatea acestor instituții.

Vă ofer un singur exemplu în acest sens. La Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Mureș, pe Măsura 1.1.2 privind facilitarea accesării de fonduri pentru tinerii care vor să se stabilească în mediul rural, au fost depuse doar două proiecte. Asta deși în cadrul ultimei sesiuni de depunere de proiecte, încheiate recent, existau sume disponibile pentru aproximativ 100 de proiecte. Aceeași situație dezastruoasă s-a înregistrat și pentru proiectele depuse pentru Măsurile 1.4.1 și 1.4.2.

Așadar, dacă măsurile luate la centru pentru facilitarea absorbției de fonduri europene nu sunt propagate eficient și în teritoriu, vom asista la un eșec total. Ne dorim asta? În mod cert, nu.

Trebuie să ne concentrăm deci pe accelerarea transmiterii la nivelul instituțiilor din județe a tuturor măsurilor pe care le dispunem aici, în București. Asta cu atât mai mult cu cât aceste finanțări nu trebuie privite doar ca surse de prosperitate economică, ci și ca metode extrem de eficiente de combatere a șomajului în mediul rural.

„Reforma sectorului energetic = consumatorii jefuiți”

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007, constatăm că pe piața de energie electrică sunt încălcate reglementări comunitare referitoare la dreptul consumatorului de a alege în mod liber furnizorul (producătorul) și libera concurență.

Această situație a apărut înainte de aderarea la Uniunea Europeană, dar numai după data de 1 ianuarie 2007 putem vorbi despre încălcarea directivelor.

Complicitatea autorităților și a unor operatori din sector cu grupuri de interese nelegitime (ca să fiu elegant) a făcut atât clienții, cât și sectorul energetic să înregistreze mari prejudicii.

Pe de o parte, am asistat la privatizarea profitului, dar și la falimentarea unor operatori din sector, fenomene determinate de modul în care autoritățile au înțeles să reglementeze piața de energie electrică, iar, pe de altă parte, au fost prejudiciați clienții finali, prin faptul că au fost și sunt obligați să plătească facturi la energia electrică din ce în ce mai mari.

Legislația din România dă dreptul clientului de energie electrică, din punct de vedere teoretic, de a-și alege în mod liber atât furnizorul, cât și producătorul.

Este valabilă această afirmație în realitate?

Afirm cu toată tăria că nu, deoarece începând cu anul 2000 avem încheiate contracte de vânzare-cumpărare de energie electrică ce nu respectă libera concurență și dreptul clienților eligibili de a-și alege în mod liber furnizorul, respectiv producătorul.

Doresc să pun în evidență faptul că toate contractele de vânzare-cumpărare de energie electrică, inclusiv actele adiționale încheiate de către unii producători cu așa-zișii băieți deștepți sunt încheiate în baza unui regulament din 2 iunie 1999 care nu respectă legislația națională și comunitară.

Oare autoritățile să nu fi aflat că am intrat în mileniul al III-lea, că am aderat începând cu 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană sau că legislația națională a evoluat?!

Revenind la problemele clienților de energie electrică, constatăm că acestora li se aduc prejudicii datorate modului

În ultimele zile a fost adusă în atenția opiniei publice o realitate tulburătoare, cunoscută, însă prea des trecută cu vederea. De prea multă vreme în România se întâmplă lucruri care ridică mari semne de întrebare în legătură cu existența statului de drept și respectarea regulilor acestuia.

Lumea interlopă autohtonă a ajuns să fie foarte bine organizată, desfășurând, în disprețul legii, activități de genul bătăilor de stradă între diferitele bande rivale, asasinate la comandă, răpiri, trafic de droguri, de arme și de persoane, tâlhării sau jafuri, adesea în conexiune cu anumiți politicieni și cu unii reprezentanți ai organismelor de stat. Extrem de îngrijorătoare este mai ales încrengătura de interese și de compatibilități a justiției și a poliției cu infractorii și cu crima organizată.

Cu toții auzim despre judecătorii care au condamnat oameni pe nedrept, iar despăgubirile ulterioare pe care le-au cerut victimele le-am plătit noi toți; auzim din ce în ce mai des despre infractori prinși de poliție în flagrant și eliberați a doua zi de judecători pe motiv că nu prezintă pericol social sau că nu sunt probe suficiente, deși acest lucru sfidează realitatea și bunul-simț. Aflăm despre judecătoare ai căror soți sunt traficanți de carduri de credit furate sau afaceriști evazioniști, despre odraslele de judecători și procurori care își terorizează semenii prin comportamentul lor antisocial, fiind beneficiarii protecției prost înțelese a părinților lor. Aflăm că, deși comit fapte pedepsite cu ani grei de pușcărie, zeci de infractori periculoși continuă să se bucure de libertate, cu acordul unor magistrați, fără niciun temei legal.

Grupurile infracționale au devenit puternice și au ajuns să controleze viața comunităților, mai ales din cauza atitudinii tolerante manifestate în ultimii ani de către polițiști, procurori și judecători. Constatând că „oamenii legii” nu întreprind mai nimic împotriva lor, interlopii au prins curaj, anumite zone din România devenind scena unor operațiuni infracționale, adesea sângeroase. Prin amenințări și șantaj, aceștia pretind taxe de protecție și își delimitează zonele de influență, în disprețul legii și al oamenilor onești.

„Moștenirile guvernării – expresie a crizei, ca doctrină politică a aleșilor poporului român”

În ciclul declarațiilor politice, „Criza ca doctrină politică a aleșilor poporului român”, astăzi doresc să vă prezint, sub forma unei încercări de pamflet, strategia secretă a unei guvernări sub care „economia a duduit”, precum motoarele motocicletelor retro din colecția unui fost prim-ministru, iar bunăstarea națiunii a crescut până la transformarea în contrariul ei, recesiunea, lăsate ca moștenire a succedanților la administrarea treburilor publice ale țării.

Când Mai-marele Cancelar Cezaro-Crăiesc și-a văzut visul împlinit, adică liber să împartă guvernarea doar cu amicii și agenții prietenilor săi de afaceri de la Budapesta, a angajat o consultanță externă prestigioasă pentru formarea echipei sale ministeriale.

Consultantul politic a angajat, la rândul său, subanteprenori experți autohtoni de la Departamentul Național Anticorupție, Agenția Națională de Integritate și a solicitat evaluările serviciilor de informații cu privire la profilul național al eșantioanelor de politicieni pentru principalele portofolii ministeriale.

În urma confruntării draftului recomandărilor consultanței cu sondajele de opinie privind opțiunile contribuabililor guvernanți, a rezultat strategia secretă a unei guvernări de mare succes.

În esența ei, strategia lua în considerație declarațiile oficiale, de la cel mai înalt nivel, privind amploarea necontrolată a corupției instituționalizate în toate structurile politice ale puterii și administrației și sugera că este nevoie de un guvern de sacrificiu, capabil să lupte, până la ultima suflare, cu toate racilele politico-sociale, economice și morale generate de corupție. Un astfel de sacrificiu le incumbă viitorilor miniștri și greaua și ignobila povară de a prelua toate activele și pasivele corupției din România, inclusiv conexiunile transnaționale asupra lor.

Un asemenea sacrificiu nu putea fi impus, pur și simplu, ca o sarcină de partid. Era nevoie să se solicite voluntariatul celor gata să accepte ideea că dacă vor concentra întreaga corupție doar în mâinile lor, nimeni altcineva nu va mai corupe și nici nu va mai putea fi corupt în România. Apoi, la sfârșit de mandat, ei se vor încolona cuminți, pe rând, pentru spovedanie la DNA și reculegere la chiliile penitenței Rahova. După ei țara va fi spălată ca după potop, iar vistieria, săracă, dar curățată pentru mulți ani înainte.

5. Ministerul Justiției – Tot-ku-mita Ma-deskurk

6. Ministerul Dezvoltării – Nu-fury-tu Fur-yo

7. Ministerul Economiei – Yo-pap-numay Kiolanu

8. Ministerul Transporturilor – Wino-akuma Ku-o-suma

9. Ministerul Mediului – Nimika Nuy-a-moka

10. Ministerul Administrației – Wrey-postu Day-banu

11. Ministerul Sănătății – Latru-kasa Wi-ku-shpaga

„Declinul educației, rezultatul guvernării dumneavoastră, domnilor liberali!”

Partidul Național Liberal, sancționat electoral de către cetățeni și aflat în opoziție, a depus o moțiune de cenzură în domeniul educației. Sigur, modul în care această moțiune a fost depusă scoate la lumină amatorismul deputaților PNL, dar nu aceasta este subiectul la care vreau să mă refer.

Timp de 4 ani, Partidul Național Liberal a guvernat România. În acest timp, la Ministerul Educației s-au perindat 4 șefi. Mai exact, domnii Mircea Miclea, Mihail Hărdău, Cristian Adomniței și Anton Anton. Niciunul nu a avut rezultate deosebite. Mai exact, niciunul nu a avut rezultate. Nu aș vrea însă să vorbesc despre competențele personale

și profesionale ale foștilor miniștri. Cred că toată lumea știe în ce mod s-au evidențiat aceștia.

Aș vrea să vorbesc despre cum a fost tratată educația și reforma din domeniu de către liberalii de la guvernare. În 2004, aceștia și-au asumat, în Programul de guvernare al alianței din care făceau parte, o serie de obiective. Vreau să le spun că și-au uitat promisiunile mult prea repede, iar rezultatul guvernării de dreapta confirmă acest lucru. Nemulțumirile societății referitoare la procesul de învățământ nu numai că nu au dispărut, dar s-au agravat.

Între anii 2004–2008, societatea românească s-a confruntat cu cele mai ample greve din sistemul de învățământ, greve care au implicat atât cadrele didactice, cât și personalul auxiliar și studenții. Pe timpul guvernării liberale, s-au fraudat o serie de examene de bacalaureat, dar și testele naționale. S-au ținut cursuri în unități care din punct de vedere medico-sanitar nu îndeplineau criteriile, iar copiii din mediul rural au fost, în continuare, lăsați de izbeliște. S-au cumpărat microbuze pentru transportul copiilor, dar au fost folosite în campanii electorale. Și multe alte asemenea aspecte. Pe scurt, de promisiunile guvernanților s-a ales praful! Școlile au rămas în aceeași stare deplorabilă, iar profesorii și elevii au fost tratați cu indiferență și superioritate.

Astăzi însă aceiași liberali ne anunță că învățământul românesc se află în declin. Sigur că se află în declin, domnilor și doamnelor liberali, „mulțumită”, în mare parte, dumneavoastră.

Educația este un domeniu care ne interesează pe toți. Ea este cea care poate schimba și îmbunătăți viitorul nostru, al copiilor noștri, al nepoților noștri. Ea este cea care poate duce la evoluția societății în care trăim. Avem nevoie de performanță în acest domeniu și avem nevoie de specialiști la conducerea acestui minister. Partidul Social Democrat are acești specialiști, iar doamna ministru Andronescu este unul dintre cei mai buni.

Niciodată o anume măsură care se cere a fi luată nu va mulțumi pe toată lumea. Însă nu vom avea parte de reformă atâta timp cât ne împotrivim cu îndârjire oricărei schimbări, atâta timp cât nu știm și nu facem altceva decât să criticăm.

După nici trei luni de guvernare, colegii mei liberali consideră că e nevoie de moțiune, că Educația se află în impas, uitând că acest lucru este rezultatul modului în care ei au aruncat în derizoriu acest domeniu. Guvernării actuale îi revine sarcina de a repara ceea ce Guvernele Tăriceanu I și II au „realizat”.

Noi, social-democrații, am susținut întotdeauna importanța capitalului uman și a modului în care creștem viitorii profesioniști ai României. Pentru noi nu este vorba despre un interes prefăcut, așa cum a fost și este cazul unora, doar pentru că „dă bine”. Nu vom da înapoi de la realizarea unei reforme care să nimicească, odată pentru totdeauna, ideea „la noi ca la nimenea”!

Sunt ferm convins că ministrul educației va lua în considerare cele mai bune opțiuni și decizii în urma consultării cu sindicatele și societatea civilă. Vreau să-i anunț pe colegii liberali că, spre deosebire de predecesorii noștri, noi ne vom respecta angajamentele și le vom duce la bun sfârșit.

„Când orgoliile nasc monștri”

„... am împușcat un prizonier de război de 19 ani și apoi alți nouă”, este declarația șocantă a unui participant turc la invazia din Cipru din 1974.

Așa și-a îndeplinit serviciul militar unul din cei 40.000 de soldați turci debarcați în nordul insulei Cipru. Ca rezultat al acestei invazii au fost raportați ca dispăruți 1.619 greci ciprioți: militari, rezerviști, civili, femei și copii. Doar rămășițele a 200 dintre ei au mai putut fi testate științific și numai 87 identificați și declarați eroi de război. Rudele celor 1.532 persoane date dispărute de la declanșarea conflictului cipriot încă mai așteaptă răspunsuri.

„Linia verde” trasată militărește a trecut, mai întâi de toate, peste principiile de viață ale ciprioților greci sau turci. Izolarea internațională, combinată cu o politică de boicotare a nordului separatist, a dus la perpetuarea în regiune a sărăciei și analfabetismului.

„Disputa cipriotă”, cum este cinic denumită din punct de vedere politic și economic, este încă una dintre problemele nevralgice ale Uniunii Europene și rămâne de văzut care va fi soluția optimă de ieșire din cercul vicios în care se află ciprioții astăzi.

Dar, mai întâi de toate, trebuie soluționată într-un cadru european, internațional, tragedia familiilor cu persoane dispărute în urma invaziei Ciprului.

Nu este de ajuns să considerăm confesiunile soldatului turc drept „o poveste tragică și rușinoasă, o nerespectare clară a Convenției de la Geneva”, așa cum a declarat consilierul de presă al comisarului Olli Rehn la începutul acestui an, ci trebuie să ne angajăm ca state membre ale Uniunii Europene în rezolvarea tragicei probleme umanitare a persoanelor dispărute, în virtutea drepturilor omului la viață, libertate și securitate.

Interzicerea torturii, a tratamentelor inumane și degradante nu trebuie să reprezinte doar un articol în Carta drepturilor omului, ci trebuie să trezească orice conștiință din somnul orgoliilor care nasc monștri. Aceste manifestări trebuie combătute pretutindeni în lume, dar mai cu seamă în statele Uniunii Europene care au minorități naționale.

Mâine, 25 martie, noi, toți creștinii, sărbătorim Bunavestire a Mântuirii neamului omenesc, iar grecii de pretutindeni, trăitori pe meleaguri balcanice, și nu numai, împletesc această bucurie cu cea a independenței și unității.

Doresc ca prin această declarație politică să atrag atenția asupra dificultăților și lipsei de transparență ce încă însoțesc repartizarea bugetului de stat primăriilor de comune, orașe și municipii.

Chiar dacă există o formulă prin care se alocă sumele de la bugetul de stat primăriilor de comune, orașe și municipii, nemulțumirile din această direcție sunt tot mai multe. Știm cu toții că s-a recurs la un algoritm în împărțirea banilor, tocmai pentru a scoate acest proces de sub spectrul politicului și a i se da o fundamentare obiectivă, echitabilă.

Cu toate acestea și pe bună dreptate, consider eu, avem tot mai mulți primari nemulțumiți în țară. Unul dintre motive este acela că formula din Legea nr. 273 din 2006 avantajează acele administrații care nu sunt preocupate de colectarea veniturilor la bugetul de stat și atragerea de investiții. Pentru primarii harnici această formulă este nestimulativă, descurajându-i în realizarea de venituri proprii prin proiecte și atragerea de investitori.

O problemă este și lipsa de transparență în calcularea sumelor alocate primăriilor de la bugetul de stat. În acest moment, posibilitatea de utilizare a formulei o au doar direcțiile de finanțe. Consider că este necesar ca toate site-urile consiliilor județene să conțină și o aplicație de calcul tabelar prin care să se poată verifica sumele alocate și cum s-a ajuns la ele.

Ca observație suplimentară: dacă accesați site-urile consiliilor județene din țară și în special cel al Consiliului Județean Maramureș, puteți constata diversitatea eterogenă de abordări ale acestui instrument de comunicare. De aceea, se impune realizarea unei platforme naționale care să standardizeze aceste site-uri, pentru a le face mai accesibile și utile cetățeanului.

Mi-am intitulat declarația politică „Pledoarie împotriva sinuciderii poporului meu”.

În anul 1968, în fața Congresului SUA, pastorul protestant Martin Niemoller declara: „Atunci când național-socialiștii au venit la putere în Germania și i-au atacat pe evrei, mie nu mi-a păsat, eu nu eram evreu, când ei i-au atacat pe romano-catolici, mie nu mi-a păsat, eu nu eram catolic, atunci când au atacat sindicatele și pe industriași, nu eram îngrijorat, eu nu eram membru al sindicatelor. Apoi când m-au atacat pe mine și Biserica protestantă – nu mai rămăsese nimeni căruia să-i pese”.

Nu vă speriați. Nu asistăm acum la o reîntoarcere a național-socialismului, nici la o restaurație, nici la instaurarea unei noi dictaturi sau a unui alt tip de totalitarism. Dușmanul care ne atacă acum este mult mai versat și periculos. Este vorba despre criza mondială. Indusă sau condusă, nu are importanță.

Președintele Băsescu spunea recent, la o emisiune a postului public de televiziune, că nu a crezut în amploarea și profunzimea crizei atunci când aceasta a apărut. Iată însă că pe zi ce trece ea își arată colții tot mai mult.

Recentul raport al Băncii Mondiale pentru cele 10 noi state membre ale Uniunii Europene nu numai că a confirmat deficitul bugetar de la sfârșitul anului 2008, acela de 5,2%, dar a și revizuit de curând previziunea privind creșterea economică în România din acest an în sens descrescător, ajungând acum să vorbim și despre recesiune.

Numărul persoanelor care cred că România este în recesiune a crescut semnificativ din decembrie 2008 și până în ianuarie 2009 de la 30% la 41%, așa cum arată raportul lunar al Romanian Crisis Monitor, realizat de Compania de cercetare „Unlockˮ, în parteneriat cu Civitas Global Ketchum Romania. Deși românii mai au încă încredere în sectoare ca turismul, comunicațiile și educația, în percepția consumatorilor cele mai afectate domenii în ianuarie au fost industria auto – 70%, construcțiile – 68% și agricultura – 67%. Băncile ocupau în decembrie locul 3 în topul companiilor afectate de criză. Pentru cei mai mulți români, șomajul și creșterea prețului alimentelor sunt cele mai îngrijorătoare efecte ale crizei, întrucât evoluția prețurilor la carburanți și alimente este direct legată de puterea de cumpărare și preocupările zilnice. Iată că 30% dintre cei intervievați se așteptau în luna ianuarie ca venitul din 2009 să le scadă.

## **Doamna Daniela Popa:**

Cu aceasta, am finalizat și încheiem ședința consacrată prezentării declarațiilor politice.

În câteva minute va începe ședința de plen, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ ## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că dintr-un total de 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 202. Sunt absenți 132, din care 50 participă la alte acțiuni parlamentare.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii să intre în sală pentru a putea intra în ordinea de zi.

Ședința de ieri s-a întrerupt la punctul 20 de pe ordinea de zi. În consecință, o să ne pregătim să intrăm în dezbaterea acestui act normativ.

În același timp, rog secretarii de ședință să-și ocupe locurile la prezidiu pentru a putea intra în dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi. Domnul deputat Pardău și domnul deputat Zgonea sunt invitați de urgență în sala de ședințe.

Domnule secretar Zgonea, ați prezentat omagiile colegilor dumneavoastră, vă rugăm acum să vă ocupați locul în stânga, la prezidiu.

Poziția 20 pe ordinea de zi, doamnelor și domnilor colegi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2008 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor aceluiași regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege și am să rog reprezentantul Guvernului, inițiatorul, dacă este prezent, să prezinte în fața dumneavoastră acest proiect de lege.

Domnule ministru, aveți cuvântul. Și o să vă rog să vă prezentați, pentru ca în stenograma ședinței să se poate menționa exact numele dumneavoastră.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _**–** secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt doctor Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății, și am onoarea să vă prezint acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227.

Ordonanța de urgență nr. 227 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 are ca obiect de reglementare reorganizarea autorităților de sănătate publică județene și a municipiului București în direcții de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă din partea Comisiei pentru sănătate e președintele, un membru al comisiei?

Doamna deputat Nassar, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

Doamna președinte, vă cer scuze, mă corectează un distins coleg din sală și am fost extrem de receptiv. Doamnă președinte, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată în conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2008 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, adoptat de Senat în ședința din 4 martie 2009, în calitate de primă Cameră sesizată, și trimis Comisiei pentru examinare în fond, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 227/2008 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Cum raportul nu cuprinde asemenea amendamente, proiectul de lege va ajunge la votul final de astăzi, de la ora 12.30.

Vă cer scuze.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt doritori să ia cuvântul?

Da.

Domnul ministru Nicolăescu, cu scuzele de rigoare, domnule ministru, mă gândeam că sunteți obosit după congres și nu sunteți interesat să luați cuvântul.

Vă cer scuze.

## Domnule președinte,

Vă accept scuzele și sunt convins că veți ține cont în continuare de faptul că trebuie să conduceți corect lucrările ședinței.

Câteva vorbe vreau să spun numai la acest proiect de lege, pentru că e un proiect de lege important. Faptul că vorbim aici de structurile deconcentrate ale ministerului, cred că nu mai este nevoie să subliniem ce importanță are o funcționare corectă a acestor structuri. Din păcate, nu asistăm la îmbunătățirea sistemului, ci asistăm mai degrabă la schimbarea denumirii unor structuri, pentru a se schimba directorii. Atât și nimic mai mult!

Dacă ministerul ar fi spus simplu: „Doamnelor și domnilor deputați, noi ne-am gândit că trebuie să schimbăm directorii de la autoritățile județene de sănătate publică și, pentru că Legea funcționarului public nu ne dă voie, schimbăm organigramele, schimbăm denumirea structurilor și putem să-i schimbăm pe toți.” Asta este tot ce face această lege. Nimic mai mult. Și voiam să subliniez în mod deosebit că politizarea administrației publice continuă și în domeniul sănătății. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

A fost o intervenție bogată în conținut.

Dacă mai sunt lideri ai grupurilor parlamentare care doresc să ia cuvântul?

Nemaifiind, proiectul de lege rămâne pentru votul final de astăzi, ora 12.30.

Punctul 21 de pe ordinea de zi, doamnelor și domnilor colegi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Și acest proiect de lege, potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, este supus dezbaterii în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și invit un reprezentant al inițiatorului, al Guvernului, să ia cuvântul.

Doamnă ministru, aveți cuvântul, cu rugămintea de a vă prezenta pentru ca stenograma să rețină exact numele dumneavoastră.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt Rodica Constantinovici.

Obiectul de reglementare a proiectului de lege îl reprezintă aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei nr. 21/1991.

Proiectul supus spre adoptare reglementează aspecte procedurale care vizează în principal îmbunătățirea desfășurării procedurii dobândirii și pierderii cetățeniei române, cu precădere sub aspectul celerității, clarificarea și reglementarea urgentă a unor aspecte care creează dificultăți majore în practică, precum și reglementarea legislativă a soluțiilor pronunțate prin hotărâri definitive și irevocabile în materia cetățeniei.

Acestea sunt principalele aspecte vizate de proiectul supus atenției Domniilor Voastre, pe care vă rugăm să-l aprobați și vă mulțumim.

Și noi vă mulțumim, doamnă secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, doamnă vicepreședinte, dorim să auzim punctul de vedere al comisiei sesizate în fond.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Obiectul de reglementare a fost prezentat.

În urma dezbaterilor, toți membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, doamnă vicepreședinte. Dacă din partea grupurilor parlamentare există dorința de a interveni?

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale. Vă rog, domnule coleg.

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Salutăm acest proiect de lege, mai ales în sensul creșterii celerității rezolvării cererilor. În ce ne privește, ne interesează mai ales redobândirea cetățeniei de către foști cetățeni români care, în condițiile regimului comunist, au emigrat din România și au fost puși în situația să renunțe, respectiv n-au putut să păstreze cetățenia română în condiții de neacceptare a dublei cetățenii de către alte state, să zicem, europene.

Dat fiind faptul că această chestiune e rezolvată, în speță, cazul Germaniei, ne bucurăm că există această inițiativă și bineînțeles că o vom susține ca atare, însă, ca în toate procedurile de acest gen, demersul legislativ este numai jumătate de măsură. Așa că așteptăm de la reprezentanții Ministerului Justiției să nu mai existe solicitări care au nevoie de 2-3-4 ani pentru a primi un răspuns, în condițiile în care ne-am confruntat cu astfel de situații în cei 18 ani scurși de la Revoluție până în prezent.

În consecință, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea acestei inițiative, sperând într-adevăr în creșterea celerității rezolvării solicitărilor. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

A fost domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Dacă nu, domnilor colegi, vă rog să observați că raportul comisiei adoptă acest proiect de lege, fără a avea amendamente respinse sau admise.

În consecință, urmează votul final de la ora 12.30.

Poziția 22 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței.

Potrivit acelorași prevederi din Regulamentul Camerei Deputaților, în speță, art. 115, și acest proiect de lege urmează să-l dezbatem în procedură de urgență. În consecință, intrăm în dezbaterea propriu-zisă și rog un reprezentant al inițiatorului să poftească la microfon și să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Marius Lazăr** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare constituirea fondului social pentru acordarea unui ajutor suplimentar populației cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței. Fondul se constituie prin sponsorizarea benevolă de către producătorii interni și distribuitorii de gaze naturale a sumelor necesare care se vor colecta și distribui în cursul anului 2008, exclusiv cu această destinație.

Menționăm că ajutoarele suplimentare s-au acordat pentru perioadele februarie–martie 2008 și noiembrie–decembrie 2008. De asemenea, menționăm că s-au acordat ajutoare suplimentare pentru circa 850 de mii de persoane.

În consecință, propunem plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, sunt două comisii sesizate în fond, vă rog, raportul comun, doamnă deputat Aura Vasile.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinței.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu majoritate de voturi. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun admiterea cu modificări a proiectului de lege, cu amendamentele care sunt pe raport.

Mulțumesc foarte mult pentru prezentarea raportului. Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Da.

Domnule deputat din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă numesc Viorel Palașcă și aș dori să exprim poziția Grupului PNL privind acest proiect de lege.

În primul rând, aș dori să salut poziția membrilor Comisiei pentru muncă și ai Comisiei pentru industrii privind amendarea acestui proiect de lege.

Vorbim, de fapt, despre adoptarea acestei Ordonanțe de urgență nr. 14/2008. Sigur, această ordonanță, la vremea respectivă, a fost emisă în scopul ajutorării persoanelor cu venituri reduse. Este vorba despre un ajutor pentru încălzire și cred eu că a fost o măsură socială necesară și foarte bine primită de populație.

Aș recomanda Guvernului, Ministerului Muncii, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerului Economiei să extindă aplicabilitatea acestei ordonanțe și pentru anul 2009, pentru că ea se referă, de fapt, numai la anul 2008. Cred că acest lucru este necesar, mai ales în contextul actualei situații economice, când, practic, veniturile reale ale populației au scăzut.

Vă mulțumesc și sper ca demersul actualului Guvern să concretizeze aplicabilitatea acestei ordonanțe și pentru anul 2009, așa cum a făcut Guvernul Tăriceanu în anul 2008. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu, atunci rog vicepreședinta Comisiei pentru industrii să propună timpii pentru dezbaterea pe articole. Doamnă deputat, vă rog.

Mulțumesc.

Deoarece nu este o lege cu multe amendamente, propun două minute cu un minut.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Doamna vicepreședinte a propus două minute pentru dezbaterea pe articole.

3 voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri?

Cu o largă majoritate, propunerea a fost adoptată. Intrăm în dezbaterea pe articole, doamnelor și domnilor colegi.

Titlul legii, poziția 1 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Poziția 2 din același raport. Dacă sunt observații? Nu avem.

Legea urmează următorul parcurs, acela al votului final de la ora 12.30.

Punctul 23, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România.

Din partea inițiatorului, vă rog.

## **Doamna Laura Elena Pop** _**–** subsecretar de stat în Departamentul pentru Afaceri Europene_ **:**

## Bună ziua!

Sunt Laura Elena Pop și reprezint Departamentul pentru Afaceri Europene, în calitate de subsecretar de stat.

În ceea ce privește proiectul de lege supus atenției dumneavoastră, aș vrea să vă fac doar câteva precizări.

În mod concret, modificările și completările propuse sunt de două categorii. Din prima categorie fac parte modificările care actualizează și dezvoltă activitățile specifice Institutului European din România – de exemplu, își extind competența pe traducerile jurisprudenței CEDO –, iar din a doua categorie fac parte modificările legate de structura și de managementul financiar al Institutului European din România. Până în prezent, finanțarea Institutului European se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul DAE, fără să permită institutului să realizeze și venituri proprii, prin accesarea unor fonduri specifice.

Prin modificările aduse, se permite institutului să participe la proiecte cu finanțare națională și internațională, această reglementare fiind impusă pe de o parte și de volumul redus al alocațiilor bugetare.

Aș vrea să subliniez un singur aspect, și anume că nu se modifică organigrama.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru politică externă, domnul Marius Rogin.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru politică externă, comisia sesizată pe fond, are următorul raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 155 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică externă a fost sesizată pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România, trimis cu adresa nr. 154 din 2 martie 2009, înregistrat cu nr. 33 din 12 martie 2009.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 februarie 2009.

La dezbaterile din Comisia pentru politică externă a Camerei au participat, în calitate de invitați, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, din partea Departamentului de Afaceri Europene, doamna Laura Elena Pop, subsecretar de stat, și doamna Gabriela Drăgan, director general al Institutului European.

La lucrările comisiei au fost prezenți un număr de 20 de deputați, din totalul de 22 membri ai comisiei. În urma dezbaterilor, în ședința din 18 martie 2009, Comisia pentru politică externă a hotărât, cu unanimitate de voturi, că proiectul de lege poate fi supus spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Ovidiu Ganț, viceliderul Grupului minorităților naționale.

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Suntem în fața unei modificări importante a organizării activității Institutului European, pentru că, într-adevăr, accesul la venituri proprii este absolut necesar.

Nu era nevoie, doamnă subsecretar de stat, să ne dați asigurări legate de organigramă. Știm că nu se pune problema. La nivelul acestor instituții nu se discută despre chestiuni de personal sau politice. Din contra, eu cred că această instituție cu activitate, poate, discretă merită

aprecierile noastre și această idee doresc să o subliniez: efortul deosebit pe care acești oameni l-au făcut în perioada de preaderare, când zeci de mii de pagini de acquis comunitar au fost traduse în limba română.

Aceste activități continuă și de aceea vom susține în mod evident reorganizarea activității, pentru că o considerăm benefică.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Nu mai sunt solicitări în acest sens.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 24, Proiectul legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România.

Dacă din partea inițiatorului există intervenții? Nu.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului PD-L. Vă rog.

## Doamnă președinte,

Având în vedere că sunt niște inadvertențe în raport și în special în dispozițiile finale și un alt punct de vedere al Băncii Naționale privind modul în care statistica în România trebuie să asigure datele necesare pentru luarea unor decizii corecte, vă rog să fiți de acord cu retrimiterea la comisie și punerea la punct atât a modului în care prevederile dispozițiilor finale sunt corelate cu cele din raport, cât și a adaptării poziției Băncii Naționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă supun atenției propunerea făcută de domnul Toader și cer comisiei să se pronunțe.

Domnul Vainer.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

În numele președintelui Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare trebuia să prezint raportul nostru suplimentar.

Sigur, domnul coleg Toader a făcut o propunere. Vreau doar un scurt comentariu.

Din cunoștințele mele și ale colegilor mei de comisie, noi ne-am aplecat foarte serios asupra propunerilor de îmbunătățire a proiectului prezentat de Banca Națională a României.

De altfel, pentru acest motiv am hotărât înainte să o retrimitem la comisie.

Dacă într-adevăr sunt elemente noi, pe care noi nu le-am cuprins suficient de bine și de clar, sigur că nu avem decât să fim de acord cu retrimiterea.

Vreau însă să spun că legea este extrem de importantă și nu cred că trebuie să găsim foarte multe chichițe la această lege. Instituția statisticii e de o însemnătate covârșitoare pentru orice țară, mai cu seamă pentru noi, în condițiile de astăzi și de mâine. Avem nevoie de o statistică serioasă, racordată la principii și metodologii utilizate în Uniunea Europeană și, mă rog, dacă sunt într-adevăr probleme... Eu v-aș ruga însă să dăm un termen scurt. Nu e nevoie de un termen prea lung. Și mă surprinde, vă rog să nu vă supărați, domnule Toader, mă surprinde, că membri ai grupului dumneavoastră parlamentar s-au aflat în comisie. Or, noi am adoptat în totalitate amendamentele propuse de Banca Națională.

Eu am un amendament care e altceva.

Deci, în condițiile în care, într-adevăr, sunt încă probleme de lucru, nu avem să ne opunem și vă propun un termen scurt.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, vă supun la vot propunerea făcută de domnul Toader, cu termen o săptămână.

Proiectul este retrimis la comisie, cu termen o săptămână.

Punctul 25, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2007 privind interoperabilitatea sistemelor electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere.

Dacă din partea inițiatorului dorește să intervină cineva? Vă rog.

## **Domnul Valentin Preda** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Valentin Preda, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă prezint prezentul proiect de lege, ce are ca obiect de reglementare condițiile pe care trebuie să le îndeplinească sistemele electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere pe teritoriul României, astfel încât acestea să fie interoperabile cu sistemele similare implementate la nivelul Uniunii Europene.

Operatorii și statele membre ale Uniunii Europene sunt obligați să accepte dispozitive de bord interoperabile, conform cerințelor Serviciului European de Tarifare Electronică, creat prin Directiva 2004/52.

Operatorii sunt obligați să furnizeze, de asemenea, serviciul și dispozitivele de bord utilizatorilor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, doamna Aura Vasile.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2007 privind interoperabilitatea sistemelor electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere.

Ordonanța a fost emisă pentru transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2004/52 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2003 privind operarea sistemelor electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere, astfel încât toate sistemele de tarifare instalate în țările membre să poată să fie operabile la nivel tehnic, având drept scop creșterea siguranței rutiere, reducerea numărului de tranzacții și reducerea aglomerației

în stațiile de încasare a tarifelor, în special în perioadele de vârf.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Prin obiectul de reglementare și conținut, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În cadrul dezbaterilor generale dacă există intervenții? Nu sunt.

Atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2007 privind interoperabilitatea sistemelor electronice de tarifare pentru utilizarea infrastructurii rutiere.

- Dacă există observații? Dacă nu, este adoptat.

Dacă la punctul 2 există observații? Nu sunt.

Adoptat. Punctul 3 este nemodificat de comisie.

Dacă nu sunt observații? Adoptat.

Punctul 4? Adoptat. Punctul 5. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctele 12 și 13 sunt nemodificate de comisie. Observații? Nu sunt. Adoptate. Punctul 14. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 15. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 16. Observații? Nu sunt. Adoptat. Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 26, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România. Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să intervină? Vă rog.

## **Domnul Nicolae Adrian Lemeni** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Noutatea acestui proiect de lege constă în principal în includerea așezămintelor de asistență socială aparținând cultelor ca obiective care pot fi sprijinite prin legislația de specialitate privind sprijinul cultelor recunoscute din România.

Vă rugăm să susțineți acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru cultură, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa nr. 714 din 7 noiembrie 2008, cu dezbaterea în fond în procedură de urgență a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil nr. 862 din 22 iulie 2008 emis de Consiliul Legislativ.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei din ziua de 10 martie 2009.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, în sensul lărgirii sferei activităților culturale pentru care statul acordă sprijin financiar, prin acordarea de sprijin pentru construirea și repararea sediilor administrative ale eparhiilor, sediilor unităților de învățământ teologic, ale cultelor recunoscute, construirea, amenajarea și repararea clădirilor având destinația de așezăminte de asistență socială ale unităților de cult.

La lucrările comisiei au fost prezenți 15 deputați din totalul de 19 membri ai comisiei.

În conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la dezbatere a participat domnul Adrian Lemeni, secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să intervină?

Domnul Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Inclusiv prin Legea bugetului de stat pe anul 2009 au fost alocate sume importante de bani pentru diverse așezăminte de cult. Este un lucru benefic. Parohiile, în general, trebuie să fie sprijinite, inclusiv de stat, însă am dorit să intervin pentru că, prin acest demers de astăzi, până la urmă se asigură finanțare și pentru alte clădiri, să spun așa, în afară de bisericile propriu-zise, pentru că prin Legea bugetului de stat puteau să fie finanțate doar parohiile, respectiv bisericile.

Mai mult de atât, am dorit să intervin și pentru a atenționa, dacă nu folosesc un cuvânt prea mare, ministerul care se ocupă de decontarea sumelor, astfel încât și în această zonă banii să fie cheltuiți în mod transparent și judicios.

Cred eu că legea este una singură pentru toată lumea și ar fi bine să fim mai atenți atunci când urmărim modul în care se cheltuiesc acești bani, care nu sunt puțini. Mai ales în această perioadă de criză trebuie, cu atât mai mult, o atenție sporită.

Nu intru în alte detalii, pentru că voi discuta și cu domnul secretar de stat Lemeni. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ovidiu Ganț.

## Doamnă președinte, Stimați colegi, Domnule secretar de stat,

Salutăm această inițiativă legislativă și Grupul parlamentar al minorităților naționale bineînțeles că va vota în favoarea ei, mai ales din perspectiva unor biserici și culte cu număr mai restrâns de enoriași, care vor beneficia și ele, presupun, proporțional de acest sprijin, mai ales că timp de 18 ani există exemple pe care le putem furniza, în care, mai ales cu sprijin extern, diaconia sau alte instituții de acest gen și-au desfășurat activitatea. Or, dimensiunea socială a activității Bisericii este, după părerea noastră, fundamentală.

În consecință, prin acest act normativ vom asigura o simetrie, dacă vreți, a sprijinului de data aceasta de dimensiune internă în raport cu sprijinul extern de care ne-am bucurat și ne bucurăm în continuare.

Sperăm însă ca, dincolo de realizarea cadrului legislativ, bugetul anului 2010 să prevadă fonduri pentru aceste activități.

Deci, în ce ne privește, vom urmări cu mare atenție în ce măsură se vor propune fonduri și pentru infrastructura socială a bisericilor, nu numai pentru lăcașurile de cult. În rest, mult succes!

Vă mulțumesc. Dacă există intervenții din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu sunt, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Domnul Vainer are o intervenție.

Doamnă președinte, Stimați colegi, Stimate colege,

Am ținut neapărat să urc la tribună nu pentru a avea o apariție de media, ca să spun așa, ci ca să-mi exprim un gând foarte sincer. România este una dintre țările europene în care sistemul de relații între stat și religie este foarte bine realizat și bine conturat, poate mai clar, și apoi poate fi și foarte bine realizat.

Avem, începând cu 2006, Legea libertății religioase și a cultelor, și iată că s-a mai adoptat o dată, mai demult, o lege de sprijin pentru personalul de cult, pe care îl dă statul, și acum este o nouă formă, un nou semn foarte concret, în care statul asigură cultele.

De fapt, ca să vorbim drept, nu asigură un cult, ci asigură cetățeni, un sprijin pentru cetățeni ai României.

Ca atare, eu susțin întru totul această inițiativă, această lege și am convingerea că mergem pe un drum bun.

Bine ar fi să acționăm, cum a spus și colegul nostru Ganț, ca ea să devină o realitate, dacă se poate, imediată, dacă nu, într-o perioadă scurtă, dintr-o perspectivă foarte scurtă de timp.

Vă mulțumesc și sigur că voi vota pentru.

Vă mulțumesc. Punctul 27.

Trecem la dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, și a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor. Din partea inițiatorilor, vă rog, domnule deputat.

Sărut mâna, doamnă președinte! Stimați colegi,

Acest proiect de lege prevede îmbunătățirea sistemului de finanțare a bibliotecilor și crearea posibilității de realizare a unor venituri proprii din activități adiacente.

Este vorba despre posibilitatea de a participa la acțiuni internaționale, la proiecte și programe, de a recupera cărțile

pierdute sau furate și de a folosi cum cred ei mai bine banii proveniți din ISBN-uri către diverse publicații.

Așadar, este un pas înainte pentru biblioteci și o aliniere la legislația internațională.

Eu mulțumesc membrilor comisiei că au votat în unanimitate, mulțumesc Ministerului Culturii că susține, Guvernului României, în general, și vă rog să fiți de acord cu acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea Comisiei pentru cultură.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, a fost transmis cu adresa nr. 270 din 5 mai 2008, iar Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor a fost transmisă comisiei cu adresa nr. 504 din 8 septembrie 2008.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, ce a fost transmis spre avizare Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia juridică a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă spre dezbatere în fond, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Până la redactarea raportului, Comisia juridică, de disciplină și imunități a transmis un aviz negativ pentru această inițiativă legislativă.

În redactarea raportului, comisia a ținut cont de avizul favorabil, cu observații, nr. 1.700 din 10.12.2007, emis de Consiliul Legislativ, de punctul de vedere al Guvernului nr. 288 din 31.01.2008, ce nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, precum și de punctul de vedere al Ministerului Economiei și Finanțelor, ce recomandă reanalizarea inițiativei legislative din perspectiva Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

În ceea ce privește Proiectul legislativ nr. 504/2008, comisia a ținut cont în redactarea raportului de următoarele documente: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 385 din 26.03.2008, precum și de punctul de vedere al Guvernului nr. 1.152 din 15 mai 2008, ce nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Prin obiectul de reglementare și conținutul lor, proiectul de lege și propunerea legislativă fac parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat Proiectul de lege nr. 270/2008 în ședința din 29 aprilie 2008 și, respectiv, a respins Propunerea legislativă nr. 504/2008 în ședința Senatului din data de 23 iunie 2008.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Lumea bibliotecilor este cu siguranță una deosebită. Chiar dacă sunt omise, de cele mai multe ori, în ceea ce privește modernizarea bazei materiale, aceste centre de cultură au nevoie de finanțări suplimentare nu numai din zona autorităților locale.

De aceea, modificările aduse Legii bibliotecilor nr. 334 sunt cu adevărat benefice.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va vota pentru adoptarea proiectului legislativ. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii, Lege pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002.

Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, adoptat. La punctul 2 sunt observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 3, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Observații? Nu sunt.

Adoptat. La punctul 5, observații? Nu sunt. Adoptat. Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 28, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4 din 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul?

## **Domnul Octavian Știreanu** _**–** secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege aflat în atenția dumneavoastră intenționează să modifice o altă lege care datează din anul 2005, Legea nr. 109.

Experiența aplicării acestei legi, în răstimpul celor doi ani de aplicare a ei, a îngăduit developarea unor disfuncții în funcționare, în aplicare, practic, astfel încât proiectul aflat astăzi în atenția dumneavoastră își propune să elimine aceste disfuncții și să optimizeze deci aplicarea pe mai departe a legii din 2005.

De altfel, ordonanța supusă atenției dumneavoastră are în vedere un plus de claritate privind instituțiile de profil care emit acele atestate către artiștii liber-profesioniști, după cum procedează și la o definire mai clară a comisiei și a componenței comisiei menite să elibereze documentația respectivă.

Ordonanța a fost adoptată anul trecut, dar, fiind examinată, noi vă propunem să susțineți modificările așa cum ele răzbat în urma dezbaterilor din cele două comisii de cultură.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiilor?

Sunt două comisii sesizate în fond. Este vorba despre Comisia de cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia pentru muncă și protecție socială. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Ioan Botiș, vicepreședintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Am să prezint raportul comun al Comisiei pentru muncă și protecție socială și al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă sesizate prin adresa PL-x 257 din 5 mai 2008 cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 109 din 2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu articolul 97 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului transmis prin adresa nr. 460 din 2.02.2009. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 109 din 2005, în sensul clarificării unor dispoziții ale legii pentru respectarea principiului egalității de tratament între categoriile de artiști interpreți sau executanți și pentru modificarea statutului comisiei pentru aplicarea legii, având în vedere necesitatea de a face funcționabil și eficient acest organism cu atribuții esențiale în identificarea persoanelor care pot beneficia de această indemnizație.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege cu amendamente, în vederea asigurării condițiilor necesare acordării indemnizației pentru activitatea artistic-interpretativă a artiștilor interpreți sau executanți liberprofesioniști ca o prestație socială compensatorie pentru aceste categorii ce au avut o activitate de certă valoare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

La ședința Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din data de 4 martie 2009 au fost prezenți 15 deputați, din totalul de 19, și, de asemenea, a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Octavian Știreanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă există solicitări pentru intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Încă de la apariția acestei legi am constatat că sunt unele probleme în aplicarea ei, de aceea am și propus câteva modificări pe parcursul mandatului trecut.

Până la urmă, Guvernul a sesizat că sunt probleme, dar, chiar și cu această modificare, cred că ar trebui să fie implicate și mai mult sindicatele pe lângă asociațiile profesionale.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamentele depuse, intrăm la punctul 1.

Titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Observații?

Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctele 3 și 4, texte nemodificate de comisii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. Punctul 5. Observații? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 6 la punctul 9? Nu sunt observații și nici modificări ale comisiei. Adoptate.

Punctul 10. Observații? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 11 la punctul 17? Nu sunt amendamente ale comisiei. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 17 la punctul 23, de asemenea, nu sunt amendamente.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Adoptate.

Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 29, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3 din 2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxelor consulare.

Dacă din partea inițiatorului dorește să intervină cineva? Nu.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Ioana Liana Pop** _**–** secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Sunt Ioana Pop, secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul taxelor consulare naționale, în sensul armonizării acestora cu normele comunitare, în scopul finalizării pregătirilor pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Prin Decizia Consiliului European nr. 2006/440 din 1 iunie 2006 a fost modificată anexa nr. 12 a instrucțiunilor consulare comune, instituindu-se taxa unică de viză, al cărei cuantum este stabilit la nivel comunitar. Prin Legea nr. 198/2008 s-a prevăzut la pct. 7 lit. d) din anexă posibilitatea încasării unei taxe de urgență de 20 de euro, care să fie pusă la dispoziția Ministerului Afacerilor Externe pentru a fi alocată ambasadelor și consulatelor României în scopul rezolvării unor situații de urgență, precum repatrierea cetățenilor români aflați în situații speciale pe teritoriul altor state, fără posibilități materiale.

Din partea comisiei de politică externă, domnul deputat Marius Rogin.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxei consulare.

Este o lege ordinară. Este o lege care, în esență, se referă la reglementările din punct de vedere al Legii nr. 198 din 2008 privind serviciile consulare, pentru care se percep taxe la nivelul taxelor consulare și, deoarece a trebuit să ne aliniem la legislația europeană, am renunțat la acea taxă, recurgând și noi la taxa unică.

Fiind comisie sesizată în fond, din totalul de 22 de membri, 20 au fost prezenți, au votat în unanimitate.

În urma acestei ședințe, supun plenului spre dezbatere și adoptare acest proiect de lege, având totuși un amendament cu inițiatorii, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia de politică externă.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale există intervenții? Nu sunt. Atunci intrăm în discutarea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii: Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxelor consulare.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat. La punctul 2 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 7 nu există amendamente în comisie.

Dacă din partea dumneavoastră există observații? Nu sunt. Adoptate. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10. Observații? Nu sunt. Adoptat. Vă mulțumesc. Rămâne pentru votul final.

Punctul 30, Propunerea legislativă privind construirea unor case parohiale.

Dacă din partea inițiatorului...?

Nu există intervenții?

Comisia a propus respingerea.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să intervină?

Nu sunt solicitări de intervenții.

Rămâne pentru votul final.

Punctul 31, Propunere legislativă privind protecția spațiilor verzi.

Inițiatorul dorește să susțină?

Nu dorește să susțină.

Comisia a propus respingerea.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări pentru intervenții.

Rămâne pentru votul final.

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Domnul Petru Călian dorește să intervină.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Este un proiect de lege foarte important. Protecția drepturilor copilului este o măsură care trebuie să stea în atenția noastră, a tuturor.

În actuala sesiune parlamentară, mai mulți colegi parlamentari, printre care și distinsa doamnă deputat Sulfina Barbu, și-au exprimat dorința de a veni cu îmbunătățiri la promovarea și apărarea drepturilor copilului.

De exemplu inițiativa mea legislativă, care este cu raport de respingere, prevede, printre altele, ca și copiii să aibă dreptul la educație legislativă pentru a-și cunoaște drepturile. Nu s-a dorit în mandatul anterior acest lucru și sper ca, prin înțelepciunea dumneavoastră, a celor care sunteți parlamentari acum, să reușim să facem un proiect de lege care, într-adevăr, să corespundă inclusiv normativelor europene, dacă doriți.

În consecință, aș dori să retrimitem la comisie acest proiect de lege pentru o perioadă mai lungă de timp și aș propune o lună și jumătate, astfel încât împreună cu alte proiecte de lege să facem o lege bună, o lege dreaptă, pentru că, până la urmă, avem foarte mulți copii în România care trebuie protejați și care, la rândul lor, trebuie să-și cunoască drepturile.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Într-adevăr, propunerea mi se pare a fi una consistentă. V-o supun la vot.

Vă rog să pregătiți cartelele și să vă exprimați prin vot cu privire la propunerea făcută de Grupul parlamentar al PD-L. Votul este deschis.

S-a încheiat votul.

73 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere.

Cu acest vot, propunerea se întoarce la comisie cu un termen de 45 de zile.

Punctul 33, Propunerea legislativă privind reglementarea activității agenților imobiliari și a societăților de intermediere imobiliară din care fac parte aceștia.

Dacă din partea inițiatorului dorește să intervină cineva? Nu.

Comisia propune respingerea. În cadrul dezbaterilor generale nu există solicitări pentru intervenții.

Prin urmare, rămâne la votul final.

Punctul 34, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 578 din 2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor.

Inițiatorul nu dorește să susțină.

Comisia propune respingerea.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări de intervenții.

Prin urmare, rămâne la votul final.

Punctul 35, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187 din 20 decembrie 2001 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.

Inițiatorul dorește să susțină.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am depus acest proiect de lege în momentul în care nu era criză financiară. Acum lucrăm la un proiect, dar va fi foarte greu, și numai după ce vom discuta și cu Guvernul, de fapt, vom negocia, vom reuși să-l depunem, fiindcă condițiile care sunt acum sunt tot mai grele.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia propune, de asemenea, respingerea.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, atunci proiectul rămâne pentru votul final.

Punctul 36, Propunerea legislativă privind gratuitatea la transportul în comun pentru pensionari.

Dacă sunt intervenții ale inițiatorilor? Nu sunt.

Comisia propune respingerea.

Dacă nu există nici solicitări în cadrul dezbaterilor generale, proiectul rămâne pentru votul final.

Punctul 37, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 14 din 2007 al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și a Ghidului metodologic de implementare a acestor standarde.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia propune respingerea.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări pentru intervenție.

Prin urmare, proiectul rămâne la vot final.

Punctul 38, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 226 din 2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia propune respingerea.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări pentru intervenții.

Prin urmare, rămâne la votul final.

Punctul 39, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53 din 2003 – Codul muncii și Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 134 din Legea nr. 53 din 2003 – Codul Muncii. Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia propune respingerea.

La dezbateri generale nu sunt solicitări de intervenții. Prin urmare, rămâne pentru votul final.

Punctul 40, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 309 din 2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961.

Mulțumesc. Doamnă președinte, Stimați colegi, Intervin ca inițiator.

Am încercat să ajutăm acele persoane care au lucrat în condiții foarte grele și care sunt tot mai puține pe zi ce trece. Din păcate, așa cum am spus și înainte, condițiile sunt grele, dar, totuși, vom veni cu o nouă inițiativă pentru a-i sprijini pe cei care mai sunt încă în viață. O îmbunătățire a calității vieții lor este posibil să obținem prin unele mici modificări.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mai existe alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Prin urmare, propunerea rămâne la votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 309 din 2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, acesta a fost proiectul pe care l-am discutat.

Punctul 41, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19 din 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dacă inițiatorul dorește să susțină?

Nu.

Comisia propune respingerea.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări pentru intervenții.

Rămâne pentru votul final.

Punctul 42, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 109 din 2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesioniști a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Inițiatorul dorește să intervină. Domnul Giurgiu.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege, precum și următorul fac parte din acele încercări de îmbunătățire a legii pe care le-am avut pe parcursul mandatul trecut, după care Guvernul a venit cu acea propunere pe care am adoptat-o mai devreme, dar rămân la convingerea că este nevoie de o implicare mai mare a sindicatelor, pe lângă celelalte asociații profesionale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia propune respingerea.

Dacă există alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Rămâne pentru votul final.

Punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 109 din 2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia propune respingerea. În cadrul dezbaterilor generale, nu există solicitări pentru intervenții.

Propunerea rămâne pentru votul final.

În acest fel, am epuizat ordinea de zi și până la ora 12.00 vă propun să luăm o pauză. Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să reluăm lucrările de astăzi.

Trecem la alegerea unui secretar al Camerei Deputaților, punct înscris pe ordinea de zi la numărul curent 3.

După cum cunoașteți, un loc de secretar al Camerei Deputaților a devenit vacant prin demisia domnului deputat Cezar Florin Preda, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

În conformitate cu prevederile regulamentare, funcțiile din Biroul permanent care devin vacante în timpul sesiunii din alte motive decât revocarea se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcția respectivă.

Am să invit Grupul parlamentar al PD-L pentru a face nominalizarea, propunerea.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L propunerea noastră este domnul Sever Voinescu.

Vă mulțumesc.

Votul pentru alegerea secretarului este secret și se exprimă prin bile, situație în care, în temeiul art. 123 din regulament, este necesară constituirea unei comisii de numărare a voturilor.

Înțeleg că pe procedură există o intervenție a domnului Adrian Năstase. Vă rog.

## Stimați colegi,

Iau cuvântul pentru a evita să facem o anumită greșeală. Deci vreau să vă reamintesc faptul că anul trecut unul dintre grupurile parlamentare a atacat la Curtea Constituțională o prevedere din regulamentul nostru, în sensul că hotărârile pe care noi le luăm nu pot fi adoptate decât cu majoritatea deputaților prezenți.

A fost o construcție ceva mai ciudată, părerea mea este că soluția care a fost dată de către Curte nu era cea mai

bună, pentru diverse rațiuni, dar sunt și ei oameni și trăim vremuri complicate. Dar, pe această bază, Comisia de regulament a propus, și plenul a adoptat, modificarea art. 155 în acest sens.

Comisia pentru regulament a adoptat încă 16 propuneri care urmează să fie validate probabil, de către plen, dar, la acest moment, articolul în care noi ar trebui să facem această nominalizare, art. 23, are o prevedere care este neconstituțională, în sensul că propunerile se fac, vă rog să vedeți la paragraful 3, propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinți se fac de către liderii grupurilor parlamentare și se aprobă cu majoritatea voturilor deputaților. Deci este vorba despre majoritatea din numărul total al parlamentarilor.

Problema pe care vreau eu să o ridic și, sigur, veți decide cum e bine să procedăm, acest text, așa cum este el acum, în baza căruia am adopta o hotărâre de completare a Biroului permanent, este neconstituțional.

Ar trebui, sigur, ca plenul, înainte de a se face o astfel de modificare, să aplice aceeași procedură care s-a folosit în legătură cu art. 155. E adevărat că atunci era o anumită grabă, că trebuia dat un vot în legătură cu începerea urmăriri penale în ceea ce mă privește.

Dar, dincolo de aceste chestiuni, în măsura în care adoptăm o chestiune, există o chestiune de principiu, atunci sigur că ea ar trebui să producă efecte _erga omnes_ și efecte pentru toate cazurile din regulament.

Sigur, veți decide cum este mai bine să procedăm, dar am vrut să ridic această excepție tocmai pentru că, la un moment dat, din foarte multă corectitudine, bănuiesc, și din dorința de a îmbunătăți regulamentul, unii dintre colegi au ridicat această excepție.

## Și eu vă mulțumesc.

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare pentru a prezenta propunerile dumnealor pentru Comisia de numărare și validare a voturilor.

Domnul Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Grupul parlamentar al PD-L îl propune pe domnul Marius Rogin.

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat + Partidul Conservator îl propune în Comisia de numărare pe domnul Damian Florea.

Din partea Partidului Național Liberal?

Domnul deputat Gerea Andrei va fi în comisia de numărare.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Márton Árpád.

Grupul parlamentar al UDMR îl propune pe domnul Istvan Béres, însă în continuare nu știm de ce majoritate este nevoie pentru ca această decizie să fie validă. A fost ridicată aici o problemă procedurală, care am înțeles că nu a fost tranșată.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale?

Grupul parlamentar al minorităților naționale îl propune pe domnul deputat Grosaru Mircea. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă există obiecții, observații în legătură cu aceste propuneri?

Dacă nu sunt, vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Aplicăm procedura regulamentară, care este în funcție în acest moment. Noi funcționăm după un regulament în vigoare. Când el va fi modificat, lucrurile sunt absolut în regulă.

Vreau să vă precizez încă o dată. La Comisia pentru regulament s-a votat deja ca una dintre dispozițiile din regulament, care urmează să fie modificată, să fie prevederea din art. 23.

Deci, în acest moment, avem o decizie a Curții Constituționale, o decizie a Comisiei pentru regulament și o situație în care noi ar trebui să votăm pe un text care este neconstituțional, nemodificat și sigur că trebuie să tranșați această chestiune. Eu am ridicat-o numai pentru validitatea rezultatului votului. Dar este o problemă în care, sigur, poate președintele Comisiei pentru regulament sau președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități ar putea să se pronunțe pe această chestiune și după aceea să hotărâți cum este mai bine să procedăm. Dar este o problemă care, sigur, a fost tranșată într-un anumit mod în legătură cu art. 155 și bănuiesc că nu poate fi lăsată fără un răspuns înainte de vot, tocmai pentru a nu se pune sub semnul întrebării validitatea unei decizii a Parlamentului.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Atunci când Comisia pentru regulament va înainta raportul, îl vom introduce pe ordinea de zi și-l vom vota în plen. Până atunci, funcționăm în baza actualului regulament și cred că oricum este o temă pe care o s-o discutăm atunci când vine raportul făcut de Comisia pentru regulament.

O să vă rog să pregătiți cartelele de vot, pentru a vă pronunța în legătură cu propunerile făcute de liderii grupurilor parlamentare pentru Comisia de numărare și validare a votului.

Votul este deschis.

În conformitate cu prevederile art. 126 din regulament, votul cu bile se desfășoară astfel: fiecare deputat va primi de la secretari câte două bile, una albă și una neagră, care vor fi introduse în cele două urne pe care le avem în față. Bila albă

introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru candidatul propus, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot cotra candidatului. Ambele bile introduse în aceeași urnă este vot nul.

Înmânarea bilelor urmează să se facă de chestori, pe baza apelului nominal.

Am să invit chestorii să-și ia locul în sală. Domnul Albu și domnul Motreanu. Vă rog să luați loc în sală.

Începem apelul nominal, distribuirea bilelor și exercitarea votului.

Dau cuvântul domnului Pardău, pentru apel.

|**Domnul Dumitru Pardău:**|| |---|---| |Adomniței Cristian Mihai|prezent| |Albu Gheorghe<br>Alecu Valeriu<br>Almăjanu Marin<br>Amet Aledin<br>Ana Gheorghe<br>Anastase Roberta Alma<br>Andon Sergiu<br>Andronache Gabriel<br>Anghel Florin Serghei<br>Antal István|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Antochi Gheorghe<br>Apostolache Mihai Cristian|prezent<br>prezent| |Ardeleanu Sanda Maria|prezentă| |Arion Viorel|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Avram Marian|prezent| |Axenie Carmen|prezentă| |Bălan Ioan|prezent| |Balcan Viorel|prezent| |Banu Mihai|prezent| |Barbu Sulfina|prezentă| |Barna Maria Eugenia|prezentă| |Bădălan Eugen<br>Bădulescu Adrian|prezent<br>prezent| |Bănicioiu Nicolae|prezent| |Bărbulescu Daniel Ionuț<br>Bejinariu Eugen<br>Berci Vasile<br>Béres Ștefan Vasile<br>Blaga Iosif Veniamin<br>Bleotu Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Boabeș Dumitru<br>Bobeș Marin|prezent<br>prezent| |Bode Lucian Nicolae|prezent| |Boghicevici Claudia|prezentă| |Boiangiu Victor|prezent| |Boldea Mihail|prezent| |Borbély László|absent| |Bordeianu Dan|prezent| |Bostan Emil|prezent| |Bot Octavian|prezent| |Botiș Ioan Nelu|prezent| |Boureanu Cristian Alexandru|prezent| |Brătianu Matei Radu|prezent| |Brînză William Gabriel|prezent| |Buciuta Ștefan|prezent| |Bud Nicolae<br>Buda Daniel|prezent<br>prezent| |Buda Viorel Vasile|prezent| |Budurescu Daniel Stamate|prezent| |Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu|prezent|

## 58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/3.IV.2009

Buican Cristian prezent Burcău Doina prezentă Burlacu Cristian Ion prezent Burnei Ion prezent Buta Sorin Gheorghe prezent Calimente Mihăiță prezent Canacheu Costică prezent Cantaragiu Bogdan prezent Cazan Mircea Vasile absent Călian Petru prezent Călin Ion prezent Cărare Viorel prezent Cherecheș Cătălin prezent Chircu Doinița Mariana prezentă Chirilă Constantin prezent Chiriță Dumitru prezent Chisăliță Ioan Narcis prezent Chițoiu Daniel absent Chiuariu Tudor Alexandru prezent Cindrea Ioan prezent Ciobanu Gheorghe prezent Ciocan Gheorghe prezent Cionca-Arghir Iustin Marinel prezent Ciucă Liviu Bogdan prezent Ciuhodaru Tudor prezent Coclici Radu Eugeniu prezent Coroamă Gheorghe prezent Covaci Dorel prezent Cristea Victor prezent Cristian Horia prezent Croitoru Cătălin prezent Damian Ioan prezent Dascălu Constantin absent Derzsi Ákos prezent Dobre Ciprian Minodor prezent Dobre Cristina Elena prezentă Dobre Victor Paul prezent Dolineaschi Andrei absent Donțu Mihai Aurel prezent Dragomir Gheorghe prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Drăghici Sonia Maria prezentă Drăgulescu Iosif Ștefan prezent Dugulescu Marius Cristinel prezent Dumitrache Ileana Cristina absentă Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Liana absentă Dumitrică George Ionuț prezent Dumitru Georgică prezent Dumitru Ion prezent Dușa Mircea prezent Edler András György absent Erdei Dolóczki István prezent Farago Petru prezent Farkas Anna Lili prezentă Fenechiu Relu prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian prezent Florescu Adrian prezent Frunzulică Doru Claudian absent Fuia Stelian prezent Gabor Gheorghe prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Geantă Florian Daniel prezent Georgescu Filip prezent

Dau cuvântul domnului deputat Marius Rogin, pentru a citi procesul-verbal al Comisiei de numărare.

## **Domnul Marius Rogin:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Voi da citire rezultatului votului dumneavoastră.

Vă mulțumesc pentru liniștea pe care reușiți să o asigurați.

Proces-verbal pentru alegerea unui secretar al Camerei Deputaților.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu bile, potrivit art. 23 alineatul ultim din regulament, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui secretar al Camerei Deputaților, Comisia pentru numărarea voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților: 334;

- numărul deputaților prezenți: 271;

|<br>_zent la primul apel.)_||– numărul total al deputaților: 334;<br>– numărul deputaților prezenți: 271;| |---|---|---| |Blaga Iosif Veniamin<br>Borbély László|absent<br>absent|<br>– numărul total de voturi exprimate: 271;<br>– numărul total de voturi anulate: 1;| |Cazan Mircea Vasile<br>Chițoiu Daniel|absent<br>absent|– numărul total de voturi valabil exprimate: 270,<br>din care:| |Dascălu Constantin|absent|– voturi pentru: 146;| |Dolineaschi Andrei|absent|– voturi contra: 124.| |Dumitrache Ileana Cristina|absentă|Potrivit art. 23 alin. (3) din regulament, secretarii Cam| |Dumitrescu Liana|absentă|Deputaților se aleg cu votul majorității deputaților.| |Edler András György|absent|Ca urmare a faptului că, din totalul de 334 de depu| |Frunzulică Doru Claudian|absent|146 au votat pentru, se consideră că nu a fost întru| |Gherasim Vasile|absent|pentru alegerea secretarului, majoritatea absolută._(Aplau_| |Iancu Iulian|absent|Conform cutumelor, vom trece la o nouă rundă de vot| |Iftime Dragoș Adrian|absent|care trebuie să îndeplinească doar o singură condiție: să| |Ignat Miron|absent|jumătate plus unu din numărul deputaților existenți.| |Jipa Florina Ruxandra|absentă|Vă mulțumesc și vă invit la vot.| |Macaleți Costică<br>Marian Dan Mihai|absent<br>absent|**Doamna Roberta Alma Anastase:**| |Marinescu Antonella|absentă|Și eu vă mulțumesc.| |Martin Eduard Stelian|absent|Conform art. 23 alin. (3), dacă nu se realizează ace| |Moldovan Carmen Ileana|absentă|majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care| |Negoiță Robert Sorin<br>Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae<br>Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana<br>Păsat Dan|absent<br>absent<br>absentă<br>absent|este aprobată cu majoritatea voturilor deputaților prez<br>Votul este secret și se exprimă cu bile.<br>Îi invit pe domnii secretari să-și reia locurile, pe do<br>chestori și pe domnul secretar Pardău să procedeze la cit| |Pâslaru Florin Costin|absent|listei cu deputați și la exprimarea votului.| |Pop Georgian|absent|Domnule Motreanu, vă rog.| |Popa Florian<br>Popoviciu Alin Augustin Florin<br>Rizea Cristian|absent<br>absent<br>absent|**Domnul Dan Ștefan Motreanu:**<br>Adomniței Cristian Mihai<br>prezent| |Roman Ioan Sorin|absent|Albu Gheorghe<br>prezent| |Roșca Lucreția<br>Rusu Valentin|absentă<br>absent|Alecu Valeriu<br>prezent<br>Almăjanu Marin<br>prezent| |Săpunaru Nini<br>Stroe Marian<br>Știrbu Gigel Sorinel<br>Tîlvăr Angel<br>Tușa Adriana Diana|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentă|Amet Aledin<br>prezent<br>Ana Gheorghe<br>prezent<br>Anastase Roberta Alma<br>prezentă<br>Andon Sergiu<br>prezent<br>Andronache Gabriel<br>prezent<br>Anghel Florin Serghei<br>prezent| |**Doamna Roberta Alma Anastase:**||Antal István<br>prezent| |Încheindu-se votarea, îi invit la sala Biroului permanent pe<br>mbrii Comisiei de numărare și validare a voturilor și pe cei<br>secretari de ședință și-i așteptăm să se întoarcă în cel<br>i scurt timp cu rezultatele.||Antochi Gheorghe<br>absent<br>Apostolache Mihai Cristian<br>prezent<br>Ardeleanu Sanda Maria<br>prezentă<br>Arion Viorel<br>prezent<br>Atanasiu Teodor<br>absent| |PAUZĂ||Avram Marian<br>prezent|

Conform cutumelor, vom trece la o nouă rundă de votare, care trebuie să îndeplinească doar o singură condiție: să aibă jumătate plus unu din numărul deputaților existenți. Vă mulțumesc și vă invit la vot.

Conform art. 23 alin. (3), dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaților prezenți. Votul este secret și se exprimă cu bile.

Îi invit pe domnii secretari să-și reia locurile, pe domnii chestori și pe domnul secretar Pardău să procedeze la citirea listei cu deputați și la exprimarea votului. Domnule Motreanu, vă rog.

Încheindu-se votarea, îi invit la sala Biroului permanent pe membrii Comisiei de numărare și validare a voturilor și pe cei doi secretari de ședință și-i așteptăm să se întoarcă în cel mai scurt timp cu rezultatele. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/3.IV.2009

Axenie Carmen prezentă Damian Ioan prezent Bălan Ioan prezent Dascălu Constantin absent Balcan Viorel prezent Derzsi Ákos prezent Banu Mihai prezent Dobre Ciprian Minodor prezent Barbu Sulfina prezentă Dobre Cristina Elena prezentă Barna Maria Eugenia absentă Dobre Victor Paul prezent Bădălan Eugen prezent Dolineaschi Andrei absent Bădulescu Adrian prezent Donțu Mihai Aurel prezent Bănicioiu Nicolae absent Dragomir Gheorghe prezent Bărbulescu Daniel Ionuț prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Bejinariu Eugen prezent Drăghici Sonia Maria prezentă Berci Vasile prezent Drăgulescu Iosif Ștefan prezent Béres Ștefan Vasile prezent Dugulescu Marius Cristinel absent Blaga Iosif Veniamin absent Dumitrache Ileana Cristina absentă Bleotu Vasile prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Boabeș Dumitru prezent Dumitrescu Liana absentă Bobeș Marin prezent Dumitrică George Ionuț prezent Bode Lucian Nicolae absent Dumitru Georgică prezent Boghicevici Claudia prezentă Dumitru Ion prezent Boiangiu Victor prezent Dușa Mircea prezent Boldea Mihail absent Edler András György absent Borbély László absent Erdei Dolóczki István prezent Bordeianu Dan prezent Farago Petru prezent Bostan Emil prezent Farkas Anna Lili prezentă Bot Octavian absent Fenechiu Relu prezent Botiș Ioan Nelu prezent Firczak Gheorghe prezent Boureanu Cristian Alexandru prezent Florea Damian prezent Brătianu Matei Radu prezent Florescu Adrian prezent Brînză William Gabriel prezent Frunzulică Doru Claudian absent Buciuta Ștefan prezent Fuia Stelian prezent Bud Nicolae prezent Gabor Gheorghe prezent Buda Daniel prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Buda Viorel Vasile prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Budurescu Daniel Stamate prezent Geantă Florian Daniel prezent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu prezent Georgescu Filip prezent Buican Cristian prezent Gerea Andrei Dominic prezent Burcău Doina prezentă Gheorghe Tinel prezent Burlacu Cristian Ion prezent Gherasim Vasile prezent Burnei Ion prezent Ghiță Cornel prezent Buta Sorin Gheorghe prezent Ghiță-Eftemie Stelian prezent Calimente Mihăiță prezent Ghiveciu Marian prezent Canacheu Costică prezent Giurgiu Mircia prezent Cantaragiu Bogdan prezent Gliga Vasile Ghiorghe prezent Cazan Mircea Vasile absent Göndör Marius Sorin prezent Călian Petru prezent Gorghiu Alina Ștefania prezentă Călin Ion prezent Gospodaru Gabriel Dan prezent Cărare Viorel prezent Grama Horia prezent Cherecheș Cătălin prezent Grosaru Mircea prezent Chircu Doinița Mariana prezentă Gurzău Adrian prezent Chirilă Constantin prezent Gust-Băloșin Florentin prezent Chiriță Dumitru prezent Hogea Gheorghe prezent Chisăliță Ioan Narcis absent Holban Titi prezent Chițoiu Daniel prezent Holdiș Ioan prezent Chiuariu Tudor Alexandru prezent Horj Pavel prezent Cindrea Ioan absent Hrebenciuc Viorel absent Ciobanu Gheorghe prezent Iacob-Ridzi Monica Maria absentă Ciocan Gheorghe prezent Iacob-Strugaru Stelică prezent Cionca-Arghir Iustin Marinel prezent Ialomițianu Gheorghe prezent Ciucă Liviu Bogdan prezent Iancu Iulian absent Ciuhodaru Tudor prezent Ibram Iusein prezent Coclici Radu Eugeniu prezent Iftime Dragoș Adrian absent Coroamă Gheorghe prezent Ignat Miron absent Covaci Dorel prezent Ionescu George prezent Cristea Victor prezent Iordache Florin prezent Cristian Horia prezent Iordache Luminița prezentă Croitoru Cătălin absent Iorguș Zanfir prezent

Îi invit la sala Biroului permanent pe membrii Comisiei de numărare și validare a voturilor.

Vă rog să încheiați votarea.

PAUZĂ

* * *

DUPĂ PAUZĂ

Domnule Rogin, vă rog să prezentați procesul-verbal.

## **Domnul Marius Rogin:**

Proces-verbal pentru alegerea unui secretar al Camerei Deputaților.

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu bile, într-un nou tur de scrutin, potrivit art. 23 alineatul ultim din regulament, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui secretar al Camerei Deputaților, Comisia pentru numărarea voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților – 334;

- numărul deputaților prezenți – 270;

- numărul total de voturi exprimate – 268;

- numărul total de voturi anulate – zero;

- numărul de voturi valabil exprimate – 268, din care:

- voturi pentru – 114;

- voturi contra – 154.

Potrivit art. 23 alin. (3) din regulament, într-un nou tur de scrutin, secretarii Camerei Deputaților se aleg cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că din totalul de 334 deputați au fost prezenți 270 și doar 114 au votat pentru, se consideră că nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales secretarul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Programul nostru pentru astăzi cuprinde acum votul final. Vă rog, domnule Bogdan Olteanu. Vă rog, o intervenție pe procedură.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Noi ne exprimăm regretul pentru acest precedent la Camera Deputaților. Sigur, a existat o situație asemănătoare la Senat cu vreo 12 ani în urmă, care l-a vizat pe domnul Corneliu Vadim Tudor, nu doresc să fac niciun fel de comparație.

Vrem însă să vă anunțăm că atunci când se va reveni la procedura de vot și se va completa Biroul permanent, pentru a nu încurca atât de grav lucrurile, noi, opoziția, o să permitem majorității să decidă singură în ce privește desemnarea unui secretar și vă vom permite ca, în cadrul Coaliției, dumneavoastră să vă puneți secretar.

Vă mulțumesc, domnule Bogdan Olteanu.

Cu siguranță și candidatura nu lasă pe nimeni indiferent și probabil că de aici a fost și o anumită disfuncționalitate.

Mergem mai departe pe votul final.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Tot pe procedură? Vă rog.

Pe procedură, doamnă președinte.

Conform programului propus de Biroul permanent și adoptat de Comitetul liderilor de grupuri parlamentare, la ora 14.00 începe activitatea în comisii.

Ca atare, acest program nu poate fi modificat decât de către această instituție. Propun să amânăm votul final pentru

săptămâna viitoare, pentru că ar fi în afara regulamentului... și vedeți ce bine e să ne ținem de regulament.

Pentru ca să facem mâine, iarăși trebuie să ne întrunim, să modificăm programul pentru săptămâna asta, care nu se mai poate face decât în ziua de luni.

Vă mulțumesc, domnule Martón Árpád. Doamna Aura Vasile.

Doamnă președinte,

Solicit o pauză de consultare de zece minute pentru a putea să convocăm liderii grupurilor parlamentare și dumneavoastră să convocați Biroul permanent pentru a putea să modificăm programul de lucru al Camerei.

Vă mulțumesc.

Pauză un sfert de oră.

DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

În urma consultării liderilor de grup, vă pot comunica concluzia acestei întâlniri: să amânăm votul final pentru săptămâna viitoare și să intrăm în programul normal de lucru aprobat pentru această săptămână.

Cu aceasta, am încheiat ședința de plen pentru astăzi. Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|269040]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37/3.IV.2009 conține 64 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei