Biró Rozália-Ibolya

„Acțiunile și gesturile antisemite trebuie contracarate!” Asistăm la un fenomen de neconceput într-o societate democratică, în care cetățenii, indiferent de etnie, cultură și religie, au dreptul de a se exprima liber și de a-și promova propriile valori, cultura și tradițiile.

Amenințările agresive la adresa actriței Maia Morgenstern ne-au îngrijorat foarte mult, de aceea revin la acest subiect, pentru că acțiunile sau gesturile antisemite, de tip extremist, sau atacurile motivate de ură la adresa unor persoane sau comunități s-au accentuat în mai multe țări europene și în Statele Unite. Consider că este foarte important să acordăm o atenție sporită acestor acțiuni periculoase, care trebuie contracarate.

Pentru a fi mai explicită și pentru a ajunge la o concluzie obiectivă, vă rog să îmi permiteți să vă rețin atenția cu un exemplu relevant.

După ce patru polițiști l-au omorât în bătaie pe George Floyd la Minneapolis, în mai 2020, a doua zi s-a declanșat un val de proteste în marile orașe din Statele Unite ale Americii și în alte state din lumea întreagă. Mișcarea Black Lives Matter a generat proteste pașnice și cu accente uneori violente împotriva rasismului, a patriarhatului, urii împotriva femeilor sau împotriva minorităților. Proteste de solidarizare cu mișcarea Black Lives Matter au avut loc în iunie anul trecut și la București, unde protestatarii au acuzat ura împotriva minorităților etnice sau sexuale, ura împotriva romilor, a evreilor și a maghiarilor.

Știm foarte bine că România nu este o țară în care antisemitismul, extremismul ori xenofobia reprezintă un fenomen. Au existat numeroase incidente care se înscriu în aceste categorii, însă toate acestea au fost cazuri izolate, dar foarte îngrijorătoare.

România nu este o țară antisemită și voi demonstra acest lucru privind înapoi, în istorie, dar și la dovezile disponibile acum. La Muzeul Yad Vashem din Ierusalim există o listă lungă a cetățenilor români care au primit înalta distincție „Drept între Popoare”.*