Activitatea Consiliului de administrație, pe tot parcursul anului 2008, s-a desfășurat în conformitate cu prerogativele conferite de Legea nr. 41/1994, în respectul acesteia, al Legii audiovizualului (Legea nr. 504/2002, cu modificările ulterioare), precum și al normelor emise de Consiliul Național al Audiovizualului și al celor emise de Parlament referitoare la alegerile locale și generale.
În aceeași măsură, Consiliul de administrație a ținut cont de directivele europene din domeniul audiovizualului, precum și de documentele în materie discutate și adoptate de diverse organizații europene de specialitate.
Anul 2008 a fost primul an complet din punct de vedere managerial pentru actualul Consiliu de administrație, întrucât acesta a putut, pentru prima oară, să beneficieze de toate prerogativele conferite de lege. A fost anul în care Consiliul de administrație a putut să-și construiască o strategie proprie, având la bază o cunoaștere corectă a realității din SRTv, și a putut să creeze o construcție bugetară care să susțină, fie și numai parțial, această strategie.
Instalarea Consiliului de administrație a avut loc în iunie 2007, după ce se constatase că, la jumătatea anului, SRTv avea un deficit bugetar de aproape 10 milioane de euro. De la preluare a trebuit să lucrăm, având deja în derulare o strategie și un buget elaborate și funcționale, dar și sub imperiul stopării creșterii aproape exponențiale a deficitului bugetar. În concluzie, anul 2007 a fost un an în care actualul Consiliu de administrație a fost obligat să lucreze în condiții de avarie, având câteva direcții de acțiune impuse.
În aceste condiții, prioritățile asumate de Consiliul de administrație au fost stoparea creșterii deficitului financiar, precum și identificarea problemelor pe care SRTv le avea și, pe cât posibil, începerea implementării unor elemente de strategie care să poată duce în cursul anilor următori la relansarea televiziunii publice.
Analiza făcută ne-a dus la concluzia că nu era posibil ca readucerea programelor SRTv în prima linie a audiovizualului românesc să se facă pe parcursul unui singur an. Era în mod evident nevoie de un proiect pe mai mulți ani și mai ales de o susținere, atât din partea societății românești, cât și din partea clasei politice.
Consiliul de administrație a identificat patru mari categorii de probleme, care au dus la situația dificilă în care se afla la mijlocul anului 2007 SRTV. Acestea puteau fi grupate astfel:
1. Tehnice;
2. Economice;
3. Editoriale;
4. Manageriale.
Toate acestea, grevate pe o restructurare nefinalizată a unora dintre structurile interne ale SRTv și pe un flux de producție greoi și a cărui aplicare era de prea multe ori aleatorie.
Marile probleme identificate, grupate pe cele 3 categorii, sunt:
## 1. Tehnice
Problemele tehnice nu erau generate numai de dotarea învechită (în unele cazuri este vorba de aparatură sau utilaje din anii ’80, ’70 sau chiar ’60), dar și de proiectarea învechită a întregului ansamblu de clădiri și studiouri ale SRTv. Clădirile, proiectate la mijlocul secolului XX, nu mai corespund cu ceea ce este necesar într-o televiziune a secolului XXI.
Acest lucru nu numai că nu ne permite să transmitem populației o imagine și un sunet de nivel înalt, compatibil cu cerințele și așteptările actuale ale acesteia, dar face ca unele work-flow-uri, cerute de o tehnologie modernă, să fie imposibil de implementat sau să necesite cheltuieli imense pentru schimbarea spațiilor de producție. În fapt, aceste lucruri se traduc în transmiterea pe post a unor emisiuni cu aspect prăfuit, învechit, ce nu beneficiază de „cuceririle” noilor tehnologii de televiziune.
## 2. Economice
Problemele economice au fost generate, în primul rând de modificări de legislație apărute pe parcursul anilor 2003–2007, dar și de o inadecvată construcție bugetară în aceeași perioadă (lipsa oricărui plan investițional), de câteva decizii ale conducerii SRTv de la acea dată, care nu au ținut cont de tendințele interne și internaționale de pe piața audiovizuală.
## 3. Editoriale
Din punct de vedere editorial, programele SRTv rămăseseră total în urma cerințelor pieței, atât sub aspectul conținutului, cât și al prezentării și al tehnologiei. S-a renunțat ori s-au pierdut, în această perioadă, câteva programe importante (Cerbul de Aur, festivalul „Mamaia”, campionatul intern de fotbal etc.), achiziționându-se în schimb emisiuni TV, realizate în afara SRTv, la prețuri exorbitante. În același timp, nefinalizarea restructurării zonei editoriale a creat disfuncționalități importante în fluxul de producție și în relațiile dintre compartimentele interne ale SRTv, toate acestea resimțindu-se în calitatea produselor realizate în SRTv.
## 4. Manageriale
Încă din anii ’90, cu toate că era evidentă tendința apărută în piața audiovizuală românească, iar exemplele din celelalte țării europene erau la îndemână, conducerile SRTv nu au luat în calcul apariția și dezvoltarea posturilor private. În consecință, a existat o tendință de autosuficiență, care a împiedicat racordarea la nou a programelor televiziunii publice. Pe de
altă parte, trebuie remarcat faptul că nu a existat un plan de retehnologizare și reutilare a SRTv, plan care să fie pus în acord cu tendințele apărute pe piața mondială. În aceste condiții, am fost nevoiți să constatăm că, în secolul XXI, televiziunea publică arăta, din punct de vedere tehnic, ca o televiziune a anilor ’60 din secolul trecut și, în consecință, programele și emisiunile SRTv aveau un aer învechit. De asemenea, trebuie remarcat faptul că toate clădirile televiziunii publice erau depășite, atât din punct de vedere moral, cât și tehnic, acest lucru putând chiar pune în pericol siguranța angajaților și a utilajelor. Deciziile care au afectat cel mai mult situația economică actuală a SRTv au fost: refuzul de a plăti drepturile de autor și drepturile conexe datorate de SRTV organismelor de gestiune colectivă, construcția unor clădiri, care, fie au fost abandonate, fie s-au dovedit neconforme cu destinația prevăzută, promovarea unor acte normative care au dus la scăderea veniturilor SRTv etc.
Ținând cont de problemele inventariate, Consiliul de administrație și-a stabilit prioritățile pentru anul 2008 și a adoptat strategia necesară atingerii acestora.
Liniile directoare ale acestei strategii au fost grupate astfel:
1. Manageriale și Economice
- Aducerea la zi a modului de lucru din zona economico-bugetară, prin aplicarea prevederilor legislative în vigoare și controlul tuturor înregistrărilor contabile și financiare din ultimii ani, pentru a avea o imagine corectă a resurselor pe care ne putem baza;
- Angajarea, prin licitație publică, a unei firme de specialitate pentru a recupera creanțele pe care SRTv le avea din necolectarea taxei;
- Identificarea soluțiilor de reducere a cheltuielilor de producție;
- Căutarea unor surse de venituri suplimentare, altele decât cele tradiționale;
- Scăderea procentului pe care cheltuielile salariale îl reprezentau în totalul cheltuielilor;
- Stabilirea unor fluxuri de producție care să ducă la o creștere a productivității;
- Redefinirea atribuțiilor structurilor și a personalului din SRTv, astfel încât să se obțină o creștere a eficienței și a calității activității, fără a crește cheltuielile;
- Eliminarea producțiilor ce nu-și găseau justificarea fie în interiorul misiunii publice a SRTv, fie în indici de audiență;
- Renunțarea la achiziționarea de programe scumpe, fără însă a încălca prevederile Legii nr. 41/1994 referitoare la procentul de producții realizate de independenți;
- Diversificarea ofertei de programe, inclusiv prin deschiderea unor noi canale menite să fidelizeze anumite categorii de public sau să atragă categorii noi de public;
- Acordarea unei importanțe sporite canalelor regionale și programelor acestora, aducându-le în situația de a deveni, în fapt, ceea ce fuseseră gândite să fie: canale reprezentative pentru regiunea pe care o deservesc. Prin producerea unor programe de interes regional și local s-a reușit atragerea unor noi categorii de telespectatori;
2. Editoriale.
Având în vedere realitatea economică, precum și cea relevată de indicii de audiență de la care s-a pornit la jumătatea anului 2007, actualul Consiliu de administrație, consecvent celor afirmate încă de la învestirea sa referitoare la importanța revenirii la misiunea publică a SRTv, așa cum este ea definită în Legea nr. 41/1994, a considerat încă de la început că se impunea identificarea unui set de măsuri care să stopeze declinul de audiență.
Trebuie spus că, din păcate, măsurătorile de audiență transmise de societatea ce a preluat această sarcină, începând cu anul 2008, nu au fost de natură să ne ajute în determinarea exactă a direcțiilor de acțiune și nici la identificarea clară a măsurilor ce trebuiau luate. Aceasta deoarece, încă de la început, au apărut foarte multe probleme, începând cu formatul de comunicare a datelor și terminând cu acuratețea acestora. În aceste condiții, s-au creat foarte multe suspiciuni legate de corectitudinea informațiilor furnizate. SRTv a fost, în mod evident, principala perdantă în materie de audiență. Analizele realizate au relevat faptul că, odată cu schimbarea societății care realiza măsurarea audiențelor, programele SRTv au scăzut în lunile ianuarie și februarie, de la o săptămână la alta, stabilizându-se la un nivel foarte scăzut. În unele cazuri, emisiuni de altfel consacrate de ani buni au fost creditate, conform noilor măsurători, cu audiențe de 2, 3 sau chiar 4 ori mai mici decât cele din anul 2007.
În aceste condiții a fost extrem de dificil să facem o analiză corectă și completă a programelor noastre și să stabilim măsurile ce trebuiau adoptate.
Totuși, ținând cont de tendințele generale din piața audiovizuală, inclusiv ceea ce se preconiza la nivel european referitor la descreșterea numărului total de telespectatori, dar urmărind cu consecvență realizarea misiunii publice a SRTv, Consiliul de administrație a creionat câteva direcții de acțiune. Astfel:
- Identificarea unor programe care să devină emblematice și care să asigure în mod sigur o audiență ridicată pe o perioadă lungă de timp;
- Recuperarea unui public dedicat unor genuri de spectacole cu care SRTv îi obișnuise de-a lungul anilor;
- Revigorarea și aducerea la zi a unor programe consacrate, care avuseseră o bună audiență;
- Regândirea și repoziționarea programelor ce răspundeau nevoii de educare, informare, formare, cultură.
Aceste direcții trasate de Consiliul de administrație s-au concretizat în următoare acțiuni concrete:
- Creșterea audienței generale a SRTv și fixarea acesteia prin cumpărarea, pentru următorii 3 ani, a unor programe de tip premium, care să asigure un indice de audiență constant ridicat pe întregul parcurs al intervalului. În acest sens, de exemplu, au fost achiziționate meciurile de fotbal din „Champions League” și „Formula 1”;
- Readucerea spre SRTv a unui public uitat, prin recuperarea unor programe consacrate, emblematice pentru SRTv, cum ar fi „Cerbul de Aur” și „Mamaia”;
- Ridicarea audienței din timpul week-end-ului, prin realizarea unor programe de divertisment noi, în paralel cu revigorarea unora deja existente. Aceste programe, realizate cu cheltuieli minime, au reușit să facă față cu brio programelor de același tip realizate de alte televiziuni cu fonduri mult mai mari. În această categorie intră programe ca „O dată în viață” sau „Dănuț SRL”;
- Readucerea în grilele SRTv sau revigorarea unor programe culturale, a căror importanță, nu numai educativă, noi am considerat-o extrem de mare. În această categorie intră, în primul rând, „Teatrul TV”, readus după mai bine de 10 ani pe TVR1, dar și emisiuni ca „Nocturne”, „Garantat 100%”, „Profesioniștii” sau „Telecinemateca” etc.;
- Repoziționarea, la o oră accesibilă pentru publicul interesat, a emisiunilor de tip publicistic-informativ, programe cu un pregnant rol de informare, dar și de formare a opiniei publice;
- Reformarea unor emisiuni consacrate ale SRTv precum „Viața Satului”, „Ferma”, „Ochiul Magic”, în acord cu condiția de azi a României, cea de țară europeană, și cu problematica născută din această situație, dar și cu necesitățile reale ale cetățenilor.
## 3. Tehnice
Din punct de vedere tehnic, SRTv se afla într-una dintre cele mai proaste condiții. Dotarea studiourilor centrale era îmbătrânită, ele fiind depășite total, atât din punct de vedere tehnic, cât și moral. Studiourile regionale funcționau în clădiri improprii pentru o astfel de activitate și utilizau aparatură veche, uneori și de peste 30 de ani. Instalațiile tehnice aferente clădirilor din București erau atât de învechite încât deveniseră un adevărat pericol pentru sănătatea angajaților din SRTv. Turnul televiziunii, sediul corpului redacțional, trebuia reamenajat, astfel încât să poată fi sigur din toate punctele de vedere.
Toată această situație, dar mai ales dotarea tehnică au făcut ca imaginea programelor SRTv să apară ca fiind învechită. Trebuie spus faptul că, din aceeași cauză, costurile de producție erau foarte mari. Acest lucru trebuia schimbat cât mai rapid.
Consiliul de administrație al SRTv a hotărât să investească imediat în retehnologizarea instituției. Acest lucru era imperios necesar cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu directivele europene, dar și cu legislația României, anul 2012 este anul în care televiziunea trebuie să termine procesul de digitalizare. În aceste condiții, a fost discutat și a început implementarea unui proiect privind retehnologizarea SRTv. Principalii piloni ai acestui proiect creionat de Consiliul de administrație au fost:
- Finalizarea achiziției de echipamente necesare trecerii la emisia digitală și instalarea acestora;
- Finalizarea proiectului de modernizare a sistemului informatic din SRTv;
- Începerea reconstrucției sistemului de studiouri regionale, inclusiv prin reutilarea acestora cu tehnologie actuală și completarea cu personal de specialitate, precum și prin proiectarea unor clădiri noi, corespunzătoare din punct de vedere tehnic. Acest lucru este necesar în vederea descentralizării unei părți a activității SRTv;
- Reutilarea completă a unui studio de producție în sistem HD;
- Demararea procesului de construcție sau, acolo unde este posibil, de reconstrucție a spațiilor tehnice, de producție și de lucru din SRTv.
Din nefericire, nedispunând de fondurile necesare, amploarea schimbărilor nu a fost cea preconizată. Totuși câteva dintre aceste obiective, propuse la început de an, s-au realizat, ceea ce a făcut posibil ca în anul 2008 să putem prezenta o cu totul altă imagine a programelor și emisiunilor realizate în SRTv. Cu toate impedimentele rezultate din lipsa finanțării, trebuie totuși spus că amploarea acestui proces a fost fără precedent, neputându-se compara cu nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 40 de ani. Astfel, în anul 2008:
- Au fost retehnologizate majoritatea studiourilor de producție, spațiile de montaj, precum și celelalte spații de lucru;
- A fost îmbunătățită simțitor dotarea tehnică a studiourilor teritoriale;
- A fost dată în exploatare o parte a regiei multicanal, ceea ce a dus la scăderea personalului angajat la emisie și redirecționarea acestuia spre alte structuri;
- A fost pus în exploatare sistemul de emisie digital tapeless, bazat pe videoservere, controlat de un sistem automatizat;
- Au fost îmbunătățite sistemele mobile de transmisie, ceea a permis o mobilitate mai mare și un timp de reacție mai mic;
- Au fost începute procedurile pentru construirea unor noi sedii la Iași, Craiova și Cluj, realizându-se studiile de fezabilitate;
- A fost construit un nou sediu la Târgu-Mureș prin reabilitarea clădirii existente.
În anul 2008, an pe care Consiliul de administrație l-a considerat an de pregătire a revenirii televiziunii publice în prim-planul interesului publicului românesc, au fost luate și câteva decizii organizatorico-manageriale importante, menite să creeze condițiile necesare acestei reveniri.
Prima dintre aceste decizii a fost lărgirea ariei de adresabilitate a programelor SRTv. Acest lucru s-a realizat prin deschiderea unor noi canale, respectiv TVR3, TVRINFO și TVRHD, fiecare aducând, prin specificul programelor lor, în „curtea” corporației, public cu arii de preocupări diferite. Deschiderea acestor canale a implicat cheltuieli foarte mici, în schimb ele au adus către televiziunea publică noi telespectatori. Astfel, TVR3 s-a constituit ca un canal regional, răspunzând, atât interesului din ce în ce mai mare al oamenilor pentru problemele care-i vizează și îi afectează direct, problemele lor și ale comunități lor, cât și tendinței către descentralizare din ce în ce mai pregnantă în peisajul politic românesc. TVRINFO aduce în peisajul audiovizualului românesc informația politică, culturală, sportivă etc., dar și pe cea de interes general, precum și cea utilitară. TVRHD, deși este încă un canal experimental, are deja propriile programe și propriul public cu care întreținem o corespondență intensă. Analiza care ne-a dus către această decizie a avut la bază atât recomandările făcute de organismele de specialitate europene, cât și concluziile studiilor făcute de SRTv referitoare la cerințele publicului de televiziune din România.
A doua decizie pe care o considerăm importantă a fost transferarea unei părți consistente a activității SRTv către Studiourile Teritoriale. Acest lucru a avut la bază nu numai rațiuni economice, ținând cont de cheltuielile simțitor mai mici rezultate, dar și necesitatea de a răspunde cerințelor și tendințelor determinante din societatea românească.
O ultimă decizie importantă a Consiliului de administrație a fost restructurarea zonei editoriale, prin separarea ei de cea de emisie. Pentru a putea crește calitatea programelor și pentru a realiza un flux de producție corect și eficient, cu urmări în scăderea costurilor de producție, s-a decis continuarea restructurării zonei editoriale, începută în 2006 și abandonată ulterior. În fapt, s-a realizat despărțirea producției editoriale de cea de emisie (canalele SRTv) și aducerea ei la nivel de direcție, precum și împărțirea în departamente cu specific bine determinat, respectiv:
1. Social, Politic, Economic;
2. Cultură;
3. Educație, Mediu, Timp Liber;
4. Minorități;
5. Muzică, Divertisment;
Aceste departamente funcționează asemenea unor case de producție, având libertatea de a lucra cu oricare dintre canalele SRTv, dar și pentru alte stații de televiziune, inclusiv din străinătate, pe bază de comenzi. În urma acestei reorganizări a rezultat o mai clară responsabilizare a celor care asigură producția editorială în SRTv, atât în ceea ce privește calitatea produselor oferite, cât și a administrării resurselor.
Pentru susținerea activității curente a acestor departamente au fost create două structuri, respectiv Departamentul Documentare, Patrimoniu, Arhivă și Serviciul Drepturi de Autor.
În concluzie, în anul 2008, au fost puse bazele unui proces mai amplu, în timp, proces ce vizează schimbarea comportamentului SRTv în peisajul audiovizual românesc, concomitent cu schimbarea imaginii programelor sale, atât din punct de vedere al calității, cât și al utilității publice. Toate aceste schimbări au ca țintă finală reconstrucția încrederii societății românești în SRTv, readucerea ei în zona pe care ar fi trebuit să o ocupe în mod normal, cea de SERVICIU PUBLIC NAȚIONAL.
Pentru noi, serviciul public înseamnă faptul că programele trebuie să țină cont, în mod nediscriminatoriu, de nevoia de informare, de educare și de divertisment a tuturor cetățenilor, să ofere actualități, informații, programe cu conținut educativ, cultural, sportiv, de divertisment, destinate tuturor categoriilor sociale, să se constituie, de asemenea, ca un forum de dezbatere publică pluralistă, un mijloc de promovare a participării cetățenilor la viața publică.
Caracterul național al TVR este dat de misiunea și de valorile asumate. Televiziunea publică este un factor de coeziune socială și de integrare pentru toți indivizii, grupurile sau comunitățile din România și din diasporă. TVR promovează dezvoltarea spiritului civic.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.