Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·30 martie 2010
Camera Deputaților · MO 46Bis/2010 · 2010-03-30
Raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune – 2008
Societatea Română de Televiziune – Raport de activitate 2008 44–114
Consiliul Național al Audiovizualului – Raport de activitate – 2008 115–174
Agenția Națională de Presă AGERPRES – Raport anual 2008 175–224 **Raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune – 2008 –**
· other
24 de discursuri
Anul 2008 a fost marcat în activitatea Societății Române de Radiodifuziune de continuarea principalelor preocupări strategice ale Consiliului de admninistrație învestit în iunie 2005 de către Parlamentul României și de o seamă de realizări, confirmări și recunoașteri care au avut darul de a stabiliza performanțele și imaginea radioului public: o creștere de audiență care conferă SRR primul loc pe piața audio din România și, deopotrivă, statutul de cea mai credibilă instituție media, o gestiune bugetară riguroasă și eficientă, materializată în redresarea și în stabilizarea financiară a corporației, elaborarea și implementarea unei noi identități vizuale a Radio România, lansată o dată cu aniversarea a opt decenii de radiofonie românească, și apropierea de un profil european modern din ce în ce mai bine conturat și recunoscut ca atare.
Gestiunea echilibrată, prin raționalizarea strictă a modului de cheltuire a banului public și prin atragerea de surse suplimentare de venit, diminuarea numărului de angajați în condiții naturale, respectarea drepturilor angajaților și incitarea lor la performanță, reprofesionalizarea și repoziționarea personalului pentru cerințele unui radio modern, înnoirea permanentă a grilelor și a formatelor editoriale, modernizarea prin respectarea dispozițiilor legale, prin racordarea la tendințele și la dispozițiile europene și, mai ales, prin respectarea tradițiilor proprii, acesteau au fost, în mare, principiile strategice care s-au aflat, și în 2008, la baza modului de conducere a Societății Române de Radiodifuziune, 2008 putând fi considerat, în egală masură, și anul primelor confirmări publice ale solidității acestei politici de management.
Având ca punct de plecare prevederile legale în baza cărora funcționează Radio România și beneficiind de consultanța oferită de specialiști europeni în domeniu, am reușit să formalizăm, pentru prima oară, într-un document de identitate viziunea, misiunea, valorile și principiile serviciului public de radio: slujirea interesului public, independență editorială, echilibru, echidistanță, corectitudine a informației, pluralismul ideilor și opiniilor, promovarea și crearea de acte culturale, susținerea valențelor educaționale și sociale, afirmarea identității naționale într-o lume a diversității. Strategia pe termen lung „Radio România în viitor” realizată prin conferințe manageriale proiectate pe mai mulți ani, texte de reglementare editorială și organizațională care, pentru prima oară, a inclus în 2008 întregul personal, au fost instrumente utile de lucru la care am recurs pentru o coerență sporită a demersului de reformare și de modernizare a radioului public.
Pe fundalul unei tendințe generale de scădere a numărului de ascultători radio, SRR a urcat treptat în audiență, ajungând la sfârșitul lui 2008 lider la nivel național. Rezultatul cel mai spectaculos l-a reprezentat plasarea principalului post al SRR, Radio România Actualități, pe primul loc în preferințele publicului urban și „cucerirea” Bucureștiului, prin devansarea unor posturi private care dețineau de mulți ani monopolul asupra capitalei.
**CURBE DE AUDIENȚĂ BUCUREȘTI*) sept.–dec. 2008**
Introducerea principiilor marketingului modern, prin îmbinarea unui produs editorial creativ și riguros cu o promovare puternică, a făcut ca în a doua jumătate a anului 2008 Radio România să deruleze cea mai amplă campanie de comunicare din istoria sa, cu un evident impact pozitiv asupra imaginii și audienței. Trebuie subliniat însă că atât îmbunătățirea imaginii, cât și creșterea audienței au fost obținute fără a se abdica de la misiunea și de la exigențele impuse de statutul de post public: informare, educație, cultură, seriozitate, corectitudine, imparțialitate, credibilitate.
*) Graficele sunt reproduse în facsimil. Din punct de vedere editorial, anul 2008 a fost marcat de două importante momente electorale, alegerile locale și cele parlamentare, sondajele de audiență confirmând că și în 2008 „cei mai mulți dintre ascultători și-au luat informațiile de la Radio România”.
Se conturează deja un nou „stil” distinct RRA, recunoscut ca atare de ascultători mai ales prin câteva produse de succes și pe anumite tronsoane orare pe care Radio România Actualități le domină: Matinalul sau programele din intervalul drive time (17.00–20.00).
Deși captarea publicului tânăr continuă să rămână un deziderat, apar și aici primele indicii încurajatoare, cu atât mai demne de remarcat cu cât ele se semnalează inclusiv în zone rezervate, de regulă, unei elite reduse numeric. Prin noile formate jurnalistice moderne, vii, alerte, Radio România Cultural apropie cultura de categorii diverse de public, iar site-ul și blogurile literare stimulează o interactivitate benefică. Radio România Muzical, respectatul partener EBU și reper de marcă al vieții muzicale, nu ezită ca, în paralel cu consolidarea poziției sale prestigioase de post unicat în audiovizualul românesc, să-și pregătească noi generații de ascultători prin campanii extrem de bine primite în școli și în grădinițe.
Un nou produs al Societății Române de Radiodifuziune, Kids Radio, post online pentru copii lansat în 2008, se adaugă ofertei Radio3Net „Florian Pittiș” ca o altă experiență de pionierat în media audio.
Colaborarea pe care Radio3Net „Florian Pittiș” a început-o cu alte posturi ale corporației în proiectul „Radio România Online” va fi un șantier de anvergură, pentru că, de departe, cea mai importantă provocare ce va urma va fi adaptarea tradiției de seriozitate și profesionalism a radioului public la exigențele noilor moduri și habitudini de consum media, impuse de digitalizare și generalizarea internetului. Pentru a avansa la acest capitol, în 2008, pe agendă s-a aflat un proiect realizat cu fonduri europene „Web–design și radio pe Internet” (program Leonardo) și s-a organizat perfecționarea unor specialiști IT. Aceștia sunt profesioniștii care vor urma să lucreze și la marele proiect de digitalizare a arhivei sonore, a cărui primă etapă – livrarea echipamentelor – a fost finalizată în decembrie 2008.
Serviciul Patrimoniu a pregătit demararea acestui proces prin acumularea de informații privind dezvoltarea sistemului de arhivare digitală și a derulat un amplu program de cercetare consacrat aniversării a opt decenii de radio în România, postat de site-ul SRR. Este bine știut că digitalizarea și valorificarea patrimoniului media (SRR fiind depozitarul și legatarul celei mai mari arhive media din România) reprezintă una dintre tendințele cele mai importante la nivelul serviciilor publice de radio din țările Uniunii Europeane, un semn al continuității în modernizare și al responsabilității față de tradiția recentă.
Sub semnul aniversării a optzeci de ani de la înființarea Societății Române de Radiodifuziune a fost plasată, de altfel, întreaga activitate a radioului public din 2008, iar această mobilizare exemplară a fost răsplătită de către public, de către oficialități, de către personalități publice din țară și din afara ei. A fost un privilegiu pentru actuala conducere a radioului public să organizeze și să celebreze acest moment, iar recompensele au fost pe măsură. Un număr impresionant de premii au consacrat calitatea jurnalismului practicat la Radio România.
## 1. **CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE ȘI COMITETUL DIRECTOR**
## 1.1. **Consiliul de administrație**
În anul în care SRR a aniversat 80 de ani de la primul semnal în eter, membrii Consiliului de Administrație s-au întrunit în 15 ședințe în care au fost adoptate 58 de hotărâri.
Ordinea de zi a fiecărei ședințe și hotărârile adoptate au avut ca obiect problemele majore ale activității SRR, între care menționăm:
- aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli al SRR pe
- anul 2008;
- aprobarea Planului de investiții al SRR pentru anul 2008;
- aprobarea Strategiei de protecție a informației în format
- electronic (digital) în SRR;
- aprobarea documentului _Radio România_ – _Viziune,_
- _misiune, valori și principii_ ;
- aprobarea campaniei aniversare „Radio România 80”;
- aprobarea campaniei privind noua identitate vizuală a
- postului public;
- aprobarea rezultatelor inventarierii patrimoniului SRR pe
- anul 2007;
- aprobarea situațiilor financiare ale SRR, încheiate la
- data de 31 decembrie 2007: bilanțul și contul de profit și pierderi și notele explicative, raportul la situațiile financiare și execuția bugetară, raportul auditorului extern, propuneri privind repartizarea profitului realizat;
• aprobarea modificărilor aduse Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere;
• aprobarea „Studiului de soluție tehnico-economică pentru conservarea și păstrarea Fonotecii de aur a Radioului”;
- aprobarea proiectului **Kids Radio** ;
• aprobarea „Regulamentului privind deplasările în străinătate, organizarea de reuniuni internaționale de către SRR, vizitele delegațiilor străine, participarea la concursuri internaționale, solicitarea și acordarea de asistență tehnică internațională”;
• aprobarea componenței comisiei din partea angajatorului care a negociat noul Contract colectiv de muncă;
• aprobarea acordurilor de colaborare dintre SRR și Radiodifuziunea Tunisiană; dintre SRR și Institutul Cubanez de Radio și Televiziune;
- aprobarea afilierii Radio România la Federația
- Internațională a Arhivelor Audiovizuale;
- ședința comună cu Consiliul de administrație al
- Societății Române de Televiziune;
- ședințele comune cu Consiliul de administrație al societății
- publice bulgare de radio, organizate la Varna și București.
Discuțiile în cadrul ședințelor Consiliului de administrație, desfășurate în conformitate cu prevederile Legii nr. 41/1994, au vizat exclusiv îndeplinirea misiunii de post public, fiind caracterizate prin bună-credință, profesionalism și colegialitate.
Prezența membrilor consiliului a fost bună și numai accidental s-au înregistrat absențe motivate (deplasări sau probleme de sănătate). Pentru o bună comunicare la nivelul SRR, procesele-verbale ale Consiliului de administrație, precum și cele ale Comitetului director au fost afișate la aviziere și pe site-ul instituției.
Dezbaterile din ședințe au fost înregistrate și transcrise, păstrându-se în arhiva Consiliului de administrație.
## 1.2. **Comitetul director**
În cursul anului 2008, Comitetul director a emis un număr de 311 decizii, adoptate în 45 de ședințe, principalele decizii adoptate au avut ca obiect:
• aprobarea grilelor de programe standard ale posturilor naționale și regionale ale Societății Române de Radiodifuziune pentru perioada 2008–2009;
- aprobarea proiectului „Campania Radio România 80”;
- aprobarea proiectului „Lansarea și implementarea noii
- identități vizuale a Radio România”;
- avizarea „Studiului de prefezabilitate pentru digitalizarea
- arhivei radio”;
- avizarea „Regulamentului privind eliberarea de copii de
- înregistrări sonore din arhivele SRR”;
- avizarea „Studiului de soluție tehnico-economică pentru
- conservarea și păstrarea Fonotecii de aur a Radioului”;
• avizarea „Regulamentului de conduită privind utilizarea sistemului informatic al SRR” și „Politicile de protecție a informației din sistemul informatic al SRR”;
- avizarea manualului documentului „Standarde
- jurnalistice la Radio România – Ghid de bune practici”;
• avizarea „Regulamentului de organizare și funcționare a rețelei de corespondenți interni a postului Radio România Actualități din SRR”;
- avizarea „Regulamentului de utilizare a ștampilelor în
- cadrul SRR”;
- aprobarea noii forme a „Regulamentului de evaluare a
- activității manageriale”;
- aprobarea proiectului privind organizarea celei de-a XV-a
- ediții a Adunării Generale a Co.Pe.A.M.;
- aprobarea acordurilor de parteneriat, prin Radio
- România Internațional, între SRR și:
- Radioteleviziunea Sârbă, Radio Beograd;
- posturile Radio Novi Sad, respectiv Radio Serbia
- Internațional;
- posturile Radio Flash Torino, respectiv Radio Torino
- International;
- Italradio – Osservatorio della radiofonia internazionale in
- lingua italiana,
În vederea distribuției a trei programe radiofonice realizate zilnic de secția italiană a RRI;
- Centrul de Dezvoltare Sârbo-Român;
- Asociația „Frăția” a Emigranților Români și Moldoveni,
- Setúbal, Portugalia;
– realizatorii emisiunii de radio în limba română „Marca-Ro”; – aprobarea asocierii Societății Române de Radiodifuziune, prin Radio România Internațional, la Comunitatea de Radioteleviziune Italofonă.
Controlul și stadiul realizării hotărârilor și deciziilor Consiliului de administrație și ale Comitetului director au fost urmărite permanent prin secretariatul acestor organisme de conducere.
## 2. **ORGANIZARE – RESURSE UMANE**
## 2.1. **Structura organizatorică**
În cursul anului 2008 **nu au fost aduse modificări organigramei SRR în vigoare de la data de 1 august 2007** (vezi Anexa nr. 1).
Pentru o mai bună organizare și funcționare a Societății Române de Radiodifuziune, pe parcursul anului 2008 au fost adoptate o serie de noi reglementări interne. Cele mai importante, în ordine cronologică, au fost:
- **Regulamentul privind organizarea și funcționarea**
- **rețelei de corespondenți interni ai SRR;**
- **Regulamentul de organizare și desfășurare a**
- **concursurilor pentru ocuparea unei funcții de conducere;**
- **Ghidul de bune practici;**
- **Programul „Săptămâna noului angajat”;**
- a fost modificat și completat **Regulamentul de evaluare**
- **a activității manageriale;**
- ultima parte a anului 2008 a fost marcată de negocierea
- și înregistrarea la Direcția de Muncă a Municipiului București a unui nou _**Contract colectiv de muncă în SRR**_ **.**
## 2.2. **Evoluția structurii de personal în anul 2008**
Ca urmare a politicii consecvente de reducere prin mișcare naturală a numărului de salariați, în cursul anului s-au redus încă 52 de posturi, de la 2.521, la 31.12.2007, la 2.469, la 31.12.2008.
**Ca urmare a acestei strategii, numărul de 2.469 de posturi ocupate este cel mai mic de la apariția Legii nr. 41/1994;** angajările au fost orientate majoritar pe activitatea editorială și de tehnologia informației.
pe departamente și funcții, se regăsește în Anexa nr. 2.
În anul 2008 și-au încetat activitatea un număr de 132 de salariați.
Evoluția ieșirilor la pensie este prezentată în Anexa nr. 3.
În ceea ce privește pensionările, politica Societății Române de Radiodifuziune constă în pensionarea salariaților la împlinirea limitei de vârstă.
## 2.3. **Serviciul Pregătire profesională**
**Obiectivul major** al activității de pregătire profesională în cadrul SRR pe anul 2008 a fost _creșterea calității produsului radiofonic prin includerea salariaților într-un proces de formare profesională continuă, care să corespundă planurilor strategice majore ale instituției_ .
Din acesta au derivat două **obiective specifice:**
## 1. _actualizarea cunoștințelor din domeniile profesionale de bază în SRR, în concordanță cu prioritățile strategice ale instituției;_
## 2. _îmbunătățirea climatului de lucru și ameliorarea culturii organizaționale._
Conținutul evenimentelor a fost stabilit cu prioritate în funcție de strategia majoră a instituției. Menționăm, cu titlu de exemplu:
• **proiectele de dezvoltare generală a instituției** realizate – în colaborare cu experți străini _„Radio România în viitor”_ împreună cu experți de la Deutsche Welle Akademie – și _„Repoziționarea radioului regional pe piață” –_ împreună cu experți de la Radio Nederlanden;
• **proiectele de dezvoltare tehnologică:** proiectul realizat cu fonduri europene _„Web–design și radio pe Internet_ „ (program Leonardo) și perfecționarea unor specialiști IT.
Prin activitățile organizate anul acesta s-a atins pentru prima dată performanța de a include întreg personalul instituției într-o formă de pregătire profesională. ## 3. **RELAȚIILE INTERNAȚIONALE**
Strategia de relații internaționale a Societății Române de Radiodifuziune s-a înscris și în anul 2008 pe cele trei linii de acțiune, devenite deja tradiționale:
**A** . Continuarea politicii de integrare în principalele organisme internaționale și obținerea unor poziții de decizie în conducerea acestora;
**B.** Intensificarea relațiilor de colaborare cu secțiile de limba română de la posturile de radio din țările învecinate și cu posturile comunitare românești;
**C.** Intensificarea relațiilor bilaterale cu radiodifuziunile publice din regiune, a colaborării cu reprezentanțele diplomatice, participarea la evenimente culturale creatoare de imagine pentru SRR.
A. Principalele organisme internaționale la care SRR este membră sunt Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (EBU) și Universitatea Internațională de Radio și Televiziune (URTI).
În ceea ce privește EBU, Radio România și-a câștigat un statut bine definit în cadrul acestei prestigioase organizații, participând la toate reuniunile și profitând de toate oportunitățile din 2008:
• intensificarea activităților de lobby în grupul central, și est-european, având ca efect organizarea la București, în 2008, a reuniunii anuale a inginerilor de sunet EBU, cu acest prilej un reprezentant al SRR a fost ales vicepreședinte al Grupului inginerilor de sunet EBU;
• participarea jurnaliștilor SRR la Euro 2008 și la Jocurile Olimpice 2008 Beijing;
• prezența activă a SRR la toate manifestările culturale ale EBU: Radio Day of European Cultures, Prix Europa, Prix Italia etc.;
• înscrierea Radio Romania într-un proiect de coproducție finanțat de EBU: „We live in the Balkans”.
SRR a fost invitată să participe activ la definirea noii structuri de conducere EBU, experiența și aportul reprezentanților SRR fiind deosebit de apreciate.
Referitor la URTI, România are deja o poziție privilegiată, întrucât un reprezentant al său deține funcția de președinte al Comisiei Radio și pe aceea de director al Marelui Premiu.
Activitatea SRR în cadrul URTI în 2008 s-a concretizat în:
• valorificarea arhivei radiofonice a URTI în emisiunile SRR;
• participarea unor jurnaliști ai SRR la concursul Grand Prix de la Radio și calificarea acestora;
• participarea unor specialiști ai SRR la prestigiosul workshop organizat de URTI, Atelierul de arhive radio, care a permis crearea unor oportunități de consultanță și consiliere gratuită pentru Radio România în problema digitalizării arhivelor SRR;
• implicarea SRR în coproducțiile URTI (finanțate de UNESCO), coproducții care reprezintă, în fond, o oportunitate gratuită de imagine atât pentru Radio România, cât și pentru România în general.
În ceea ce privește Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean (Co.Pe.A.M), acest organism de cooperare audiovizuală ce reunește radiouri, televiziuni și producători independenți, SRR este inițiator și semnatar al Cartei Co.Pe.A.M., document de referință al deontologiei jurnalistice.
Ca recunoaștere a activității susținute în cadrul acestui organism, SRR a fost gazda Conferinței Co.Pe.A.M din anul 2008, fiind pentru prima oară când această întrunire s-a desfășurat în afara spațiului riveran Mării Mediterane.
Acest eveniment a adus în capitala României peste 200 de reprezentanți ai audiovizualului mediteraneean, jurnaliști, directori generali, reprezentanți ai celor mai importante organisme vizuale europene si internaționale, reprezentanți ai instituțiilor europene, UNESCO etc. La inițiativa președintelui director general al Societății Române de Radio, Adunarea Generală a adoptat Charta multiculturalității (vezi Anexa nr. 4).
SRR desfășoară o bogată activitate internațională și în cadrul altor organisme media:
- Public Broadcasters International;
- Institutul Internațional de Presă (IPI);
– Federația Organizațiilor Festivalurilor Internaționale (FIDOF);
– Conferința Serviciilor Internaționale de Cercetare a Audienței posturilor de Radio și Televiziune (CIBAR);
- Asociația pentru Audiovizualul Internațional (AIB); – DAB World Forum.
Afirmarea tot mai puternică a SRR ca un actor matur în peisajul audiovizual internațional a avut ca efect și prezența tot mai numeroasă a unor reprezentanți SRR în juriile internaționale de prestigiu: Prix Europa, Grand Prix de la Radio al URTI, Premios Ondas, Prix Bohemia, Prix Italia etc.
B. Radio România a continuat să sprijine secțiile de limba română și ale posturilor de radio care emit în limba română din afara granițelor prin invitarea jurnaliștilor acestor posturi la programe de pregătire profesională organizate la sediul SRR, stimularea coproducțiilor și emisiunilor de tip duplex pe probleme de actualitate, precum și prin oferta de consultanță pentru postul Teleradio Moldova. În anul 2008 Radio România a semnat un contract cu postul de radio „Vocea Basarabiei” prin care se asigură preluarea emisiunilor informative ale Radio România Actualități de către acest post de radio de la Chișinău.
C. În contextul intensificării relațiilor bilaterale și parteneriatelor SRR, menționăm:
• organizarea unei mese rotunde dedicată noilor provocări ale audiovizualului public cu ocazia „Radio Romania 80”, aniversarea celor 80 de ani de existență ai postului public de radio din România. La eveniment au participat directori de radio din Europa, reprezentanți ai conducerii EBU, Leonard Orban, comisar european pentru multilingvism;
• organizarea – în premieră – a unei întâlniri bilaterale, la Varna și la București, a consiliilor de administrație SRR și Radiodifuziunii Bulgare care a avut ca rezultat adoptarea unei declarații comune privind finanțarea posturilor publice;
• vizita delegatiei conducerii SRR în Israel, la invitația Israel Broadcasting Authority;
• colaborarea cu ambasadele acreditate la București concretizată în participarea Mexicului și Germaniei la Târgul de carte Gaudeamus, finanțarea unor forme de pregătire profesională;
• vizita unei delegații a conducerii Kol Israel, venită pentru soluționarea problemei retransmiterii emisunii în limba română a Israel Broadcasting Authority;
• semnarea unui acord bilateral cu radiodifuziunea tunisiană;
• semnarea unui acord între Radio România Internațional și radiodifuziunea din Novi Sad, document care impulsionează cooperarea cu colegii sârbi din Voivodina, dar și cu secția română a acestui post de radio;
• semnarea unui nou acord cu radioteleviziunea sârbă, document care stabilește o colaborare strategică atât în plan bilateral, cât și la nivel regional și european; - realizarea unor emisiuni duplex cu Radio France și cu
- ERT3, radiodifuziunea publică din Salonic;
- schimb de experiență și sprijin logistic pentru Compania
- de radio și televiziune din Transcarpatia;
• acord de prezentare media și colaborare SRR–Deutsche Welle în vederea organizării unui concert susținut de Bundesjugendjazzorchestra la Sala de concerte a radiodifuziunii.
## 4. **CONSERVAREA ȘI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI SRR**
Toate compartimentele implicate în activitățile de **conservare și valorificare** a patrimoniului de bunuri media produs și tezaurizat în Societatea Română de Radiodifuziune și-au centrat activitatea pe două coordonate:
**1.** asigurarea operațiunilor curente ale sectorului;
**2.** asigurarea perspectivelor de dezvoltare durabilă a
sectorului.
Reperele **dezvoltării durabile** , de perspectivă, a sectorului au fost trasate prin:
• demararea procesului de digitizare a arhivelor Societății Române de Radiodifuziune prin acumularea de informații privind dezvoltarea sistemului de arhivare digitală;
- prezentarea Arhivei Digitale Audio Media (ADAM) în
- septembrie 2008;
- achiziționarea aparaturii de stocare digitală (reprezentând
- cca. 2/3 din bugetul alocat pentru implementarea ADAM);
• normarea activității legate de patrimoniul arhivistic prin aprobarea și validarea unor regulamente și proceduri, indispensabile gestionării corecte a bunurilor media:
– principii constitutive și raporturi funcționale în cadrul Serviciului Patrimoniu;
– Regulamentul privind eliberarea de copii de înregistrări sonore din arhivele Societății Române de Radiodifuziune; – tarife de prestări servicii pentru eliberarea de copii de înregistrări sonore din arhivele Societății Române de Radiodifuziune.
• așezarea pe noi fundamente a activității de exploatare a patrimoniului în raporturile cu terți (copieri, licențieri, coproducții, coeditări).
Prin acțiuni consecvente și stăruitoare, s-a ajuns într-un timp relativ scurt la impunerea Societății Române de Radiodifuziune pe piața producătorilor de fonograme ca un actor activ, cu o cotă profesională proporțională cu prestigiul instituției.
Crearea **Oficiului de Licențieri** (ca funcție a Editurii „Casa Radio”) constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea coerentă a acestor activități, făcând ca pentru prima dată, în cursul anului 2008, **exploatarea patrimoniului în raporturile cu terți** – desfășurată în conformitate cu legislația în vigoare și în acord cu Principiile și Valorile instituției (GOLD 2008) să genereze beneficii materiale semnificative.
În anul 2008 eforturile SRR au fost concentrate pe realizarea obiectivelor specifice activității de gestionare a bunurilor media din patrimoniul propriu.
## I. **Conservarea patrimoniului** s-a realizat prin:
- asigurarea activității operative curente de alimentare a
- fluxului curent de producție radiofonică;
• asigurarea activității de colectare și prelucrare a documentelor pe suport scris provenite din Societatea Română de Radiodifuziune, completată de organizarea depozitelor și restaurarea documentelor deteriorate;
• derularea unui amplu proiect de cercetare, desfășurat sub genericul **Radio Romania 80 – o istorie în imagini** , aflat pe site-ul Societății Române de Radiodifuziune din 2 iunie 2008;
• realizarea unui număr de 46 de interviuri pe teme diverse și participarea la programele de valorificare a fondurilor proprii prin emisiuni, cu 38 de ediții din ciclul _Noi suntem istoria_ ; postarea pe site-ul Societății Române de Radiodifuziune a proiectului _80 de ani de radiofonie românească. O istorie a Radioului prin mărturii sonore;_
• finalizarea în luna aprilie a contractelor de cesiune și de promovare dintre Societatea Română de Radiodifuziune și Editura Humanitas privind o culegere de documente din Fondul de istorie orală, referitoare la mișcarea legionară, ceea ce a făcut posibilă lansarea la Târgul de carte „Gaudeamus” a volumului cu titlul _Țara, legiunea, căpitanul_ .
II. **Valorificarea patrimoniulu** i a avut următoarele repere:
• obiectiv prioritar: relansarea producției editoriale. Ediția din acest an a Târgului de carte Gaudeamus a fost momentul mediatic ce a confirmat atingerea obiectivului propus: impunerea producției de valorificare a patrimoniului și promovarea imaginii de creator și difuzor de cultură a Radioului public;
• asumarea de către instituție a activității de valorificare a patrimoniului sub brandul propriu, prin crearea de noi produse culturale: carte, CD, audiobook;
• aplicarea unei „strategii a excelenței” reflectată în _tematică_ (selecția celor mai reprezentative producții radiofonice din cele 8 decenii de creație), _formule editoriale_ originale și atractive și _realizare tehnico-artistică_ .
În anul 2008, programul de valorificare a patrimoniului prin Editura „Casa Radio” a cuprins un număr de **20 de titluri** (6 titluri carte + CD, 14 titluri CD).
Exploatarea patrimoniului arhivistic în raporturile cu terți (prin documentare, copiere, cesiuni, licențe...) și-a găsit expresia instituțională prin crearea Oficiului de Licențieri (ca funcție a Editurii „Casa Radio”).
Reașezarea activității de documentare în patrimoniul arhivistic pe baze instituționale reprezintă un răspuns profesionist solicitărilor în continuă creștere: au fost investigate peste 50 teme, însumând peste 250 emisiuni literare și 200 emisiuni muzicale.
Validarea regulamentelor și procedurilor privind accesul la fondurile arhivistice ale SRR a creat noi perspective acestui important segment al gestionării patrimoniului
În concluzie, în anul 2008, Societatea Română de Radiodifuziune și-a urmărit cele două obiective fundamentale:
- **demararea procesului de informatizare a arhivelor și**
- **reconsiderarea activității de valorificare a patrimoniului.**
## 5. **ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ**
În anul 2008 Societatea Română de Radiodifuziune a
reușit, printr-un management auster și eficient, să asigure o gestiune bugetară riguroasă, materializată în menținerea stabilității financiare a instituției.
Eforturile depuse pentru încadrarea în parametrii economici previzionați au fost îngreunate de o serie de factori defavorabili, respectiv:
- menținerea taxei pentru serviciul public de
- radiodifuziune la un nivel inferior taxei din anul 2001;
• creșterea continuă a costurilor de realizare și difuzare a emisiunilor radiofonice;
- uzura echipamentelor tehnice și a spațiilor aferente
- realizării și difuzării emisiunilor;
• carențele legislative în ce privește identificarea și impunerea la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune a persoanelor fizice și juridice obligate prin lege la plata acestei taxe, precum și lipsa unei compensări a veniturilor nerealizate de Societatea Română de Radiodifuziune prin scutirile la plata taxei acordate prin legi speciale unor largi categorii de persoane.
Măsurile adoptate în interiorul organizației, corelate cu cele stabilite de Guvern și Parlament, consecvența cu care au fost urmărite și aplicate, au condus la obținerea de **rezultate financiare pozitive la sfârșitul anului, 2008 fiind încheiat cu un profit simbolic.**
Dintre măsurile adoptate și aplicate pe plan intern care au condus la înregistrarea unui rezultat financiar pozitiv la sfârșitul anului menționăm:
• un amplu program de identificare și impunere la plata taxei radio a persoanelor juridice care nu achitau această taxă. În urma acestei acțiuni au fost realizate venituri suplimentare de peste 18.000.000 lei;
• reintroducerea la plata taxei radio a persoanelor fizice care nu și-au reînnoit declarația anuală de nedeținere a unui receptor radio.
**Este pentru prima oară după anul 2003 când s-a înregistrat stoparea reducerii numărului de plătitori persoane fizice.**
Utilizarea sistemului informatic integrat a creat posibilitatea urmăririi în timp real a veniturilor și cheltuielilor societății, a fluxului de numerar, oferind condițiile necesare pentru luarea de măsuri eficiente în timp real.
Elaborarea unor norme, instrucțiuni, regulamente, referitoare la îmbunătățirea activității economice. Au fost adoptate reglementări referitoare la modul de avizare, gestionare și angajare a patrimoniului Societății Române de Radiodifuziune, proceduri referitoare la achizițiile de bunuri și servicii, proceduri de utilizare și evidență a fondurilor alocate de la bugetul de stat, metodologii și competențe de gestionare și evidență a bugetului de venituri și cheltuieli al Societății Române de Radiodifuziune, instrucțiuni privind acordarea/efectuarea vizei de control financiar preventiv propriu.
Întâlniri periodice între personalul cu funcții de decizie în domeniul economic, de la centrală și de la studiourile regionale, în cadrul cărora au fost analizate problemele curente și proiectele de perspectivă în scopul gestionării eficiente a finanțelor Societății Române de Radiodifuziune.
Asigurarea de fonduri pentru achiziții de echipamente, piese de schimb, lucrări și servicii, în scopul funcționării în condiții normale a activității.
Aplicarea consecventă a procedurilor legale privind achizițiile publice și achiziția de bunuri și servicii de calitate superioară la prețuri mai avantajoase.
Situațiile financiare ale Societății Române de Radiodifuziune la 31 decembrie 2008, (bilanțul, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de informație, situația modificării capitalurilor proprii și notele explicative) au fost auditate, potrivit legii, **de auditori externi autorizați care au confirmat că situațiile financiare sunt corecte, reflectând o imagine fidelă a poziției financiare, a patrimoniului și a contului de profit și pierdere, precum și a fluxurilor de trezorerie, a mișcărilor capitalurilor proprii, în conformitate cu prevederile standardelor internaționale de audit,** ale Legii nr. 82/1991 republicată cu modificările ulterioare și ale Ordinului ministrului finanțelor nr. 1752/2005.
Activitatea economică a Societății Române de Radiodifuziune a fost axată cu prioritate pe asigurarea condițiilor necesare realizării politicii editoriale a instituției.
Prin activitatea financiar-contabilă desfășurată, s-a urmărit asigurarea stabilității și echilibrului financiar al instituției, **reușindu-se ca la sfârșitul anului Societatea Română de Radiodifuziune să înregistreze un excedent contabil net de 258.065 lei.** În anul 2008, veniturile Societății Române de Radiodifuziune au fost de 367.217.634 lei, sursele de realizare ale acestora fiind structurate astfel:
Cheltuielile Societății Române de Radiodifuziune în 2008 au fost de 366.505.619 lei, evidențiate pe următoarele capitole principale: **Prin gestionarea riguroasă a veniturilor și angajarea eficientă a cheltuielilor, Societatea Română de Radiodifuziune a reușit să înregistreze un profit simbolic la sfârșitul anului, principalul obiectiv strategic economico-financiar pentru anul 2008, așa cum a fost definit de Consiliul de administrație al SRR încă de la preluarea mandatului.**
Contul de profit și pierdere pentru exercițiul încheiat la 31.12.2008 se prezintă astfel:
|**VENITURI**|| |---|---| |_Veniturile din exploatare,_în sumă de 366.381.960 lei, se compun din:|| |a. venituri proprii|211.021.954 lei| |b. venituri pentru exploatare de la bugetul statului|155.255.130 lei| |c. alte venituri din subvenții de exploatare|104.876 lei| |_Veniturile financiare,_în sumă totală de 835.674 lei, provin din:|| |– dobânzi bancare|700.565 lei| |– alte venituri financiare|135.109 lei| |**CHELTUIELI**|| |_Cheltuielile de exploatare,_în valoare de 365.096.592 lei, sunt formate din:|| |a. cheltuieli privind mărfurile|164.584 lei| |b. cheltuieli materiale|4.451.367 lei| |c. cheltuieli cu personalul|133.157.544 lei| |d. cheltuieli cu alte impozite și taxe|33.733.800 lei| |e. cheltuieli cu lucrări și servicii prestate de terți|181.589.376 lei| |f. cheltuieli cu amortizările|10.761.892 lei| |g. alte cheltuieli de exploatare|1.238.029 lei| |_Cheltuielile financiare,_de 1.419.027 lei, sunt formate din:|| |– cheltuieli din diferențe de curs valutar|194.750 lei| |– cheltuieli cu dobânzile|1.224.277 lei|
_**Contul de profit și pierdere,**_ **la data de 31.12.2008, evidențiază un profit net de 258.065 lei, realizat astfel** :
||Din exploatare|Financiare|Extraordinare|Total| |---|---|---|---|---| |Venituri|366.381.960|835.674|–|367.217.634 lei| |Cheltuieli|365.096.592|1.419.027|–|366.515.619 lei| |Profit/pierdere|1.285.368|–583.353|–|702.015 lei| |Impozit profit|*|*|*|443.950 lei| |Profit net|*|*|*|258.065 lei|
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
Potrivit Legii nr. 41/1994, sursele financiare ale SRR se constituie din alocații de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse.
_Veniturile proprii,_ în sumă de 211.021.954 lei, au avut ca principale surse:
||_Veniturile proprii,_în sumă de 211.021.954 lei, au avut ca principale surse:| |---|---| ||– taxa radio<br>194.140.888 lei| ||– publicitate<br>9.627.741 lei| ||– sponsorizări și donații<br>895.324 lei| ||– Rador<br>600.424 lei| ||– chirii<br>1.486.452 lei| ||– vânzare mărfuri<br>142.833 lei| ||– concerte<br>145.508 lei| ||– mesaje muzicale<br>135.135 lei| ||– despăgubiri, amenzi și penalități<br>1.815.014 lei| ||– prestații și colaborări<br>839.051 lei| ||– alte venituri din exploatare<br>1.193.584 lei| ||| ||_Veniturile pentru exploatare de la bugetul statului,_155.255.130 lei, au avut următoarele destinații:| ||– pentru plata serviciilor SN Radiocomunicații<br>144.485.552 lei| ||– pentru funcționarea RRI<br>10.337.874 lei| ||– pentru piese de schimb<br>395.000 lei| ||– piese de schimb summit NATO<br>36.704 lei| ||| ||_Veniturile financiare,_în sumă totală de 835.674 lei, provin din:| ||– dobânzi bancare<br>700.565 lei| ||– alte venituri financiare<br>135.109 lei| ||**Prezentarea în detaliu a cheltuielilor**| ||_Cheltuielile de exploatare_:| ||a. cheltuielile privind mărfurile, în sumă de 164.584 lei, reprezintă:| ||– cheltuieli mărfuri bufet incintă<br>80.343 lei| ||– descărcarea gestiunii prin valorificare produse radio<br>84.241 lei| ||b. cheltuielile materiale, în sumă de 4.451.367 lei, din care:| ||– materiale, piese de schimb, combustibil<br>3.498.416 lei| ||– rechizite consumate în procesul de producție – alte cheltuieli materiale – obiecte de inventar<br>838.552 lei| ||– materiale nestocate<br>114.399 lei| ||c. cheltuielile cu personalul, în sumă de 133.157.544 lei, din care:| ||– salarii<br>98.473.823 lei| ||– protecție socială<br>2.954.508 lei| ||– contribuții<br>27.631.176 lei| ||– tichete de masă<br>4.098.037 lei|
|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010|13| |---|---| |d. cheltuielile cu alte impozite și taxe, în valoare de 33.733.800 lei, din care:|| |– impozite clădiri, terenuri|628.624 lei| |– taxe auto|55.210 lei| |– impozite spectacol|3.967 lei| |– TVA|32.692.577 lei| |– alte taxe|353.422 lei| |e. cheltuielile cu lucrări și servicii prestate de terți, în valoare de 181.589.376 lei, din care:|| |– energia și apa|2.401.587 lei| |– reparații clădiri|44.274 lei| |– reparații auto|85.500 lei| |– chirii|1.522.915 lei| |– comision încasare taxa radio|14.770.580 lei| |– publicitate și promovare imagine|1.898.568 lei| |– drepturi de autor persoane fizice|7.074.932 lei| |– primiri de oaspeți|237.821 lei| |– deplasări în țară și străinătate|3.201.075 lei| |– stații și circuite|121.416.430 lei| |– telefoane și circuite|5.342.004 lei| |– transmisii satelit|889.842 lei| |– editare revista Radio|16.670 lei| |– pază|83.829 lei| |– abonamente agenții de știri|435.517 lei| |– abonamente presă internă și externă|122.648 lei| |– servicii bancare|339.748 lei| |– alte lucrări și servicii prestate de terți|14.353.223 lei| |– uniuni de gestionare a drepturilor de autor și conexe|7.979.952 lei| |– provizioane|440.742 lei| |– reluări de provizioane|1.068.481 lei| |f. cheltuielile cu amortizările, în valoare de 10.761.892 lei, reprezintă cota-parte din valoarea|imobilizărilor trecute pe| |costuri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea.|| |g. alte cheltuieli de exploatare, în sumă de 1.238.029 lei, se compun din:|| |– despăgubiri, amenzi, penalități|10.229 lei| |– premii concursuri radiofonice|472.733 lei| |– pregătire profesională|126.166 lei| |– cotizații internaționale|485.132 lei| |– alte cheltuieli de exploatare|143.769 lei| |_Cheltuielile financiare_:|| |a. cheltuieli din diferențe de curs valutar|194.750 lei| |b. cheltuieli cu dobânzile|1.224.277 lei| _Numărul mediu de salariați_ înregistrați la 31.12.2008: 2.469 persoane.
|Denumirea Indicatorilor|Sume alocate<br>2008<br>– lei –|Sume consumate<br>2008<br>– lei –| |---|---|---| |1|2|3| |**CHELTUIELI – TOTAL**|**164.905.000**|**159.613.552**| |**CULTURĂ, RECREEREȘI RELIGIE**|**164.905.000**|**159.613.552**| |**CHELTUIELI CURENTE**|**159.325.000**|**155.790.173**| |**BUNURIȘI SERVICII**|**148.969.000**|**147.449.063**| |**MATERIALEȘI SERVICII CU CARACTER FUNCȚIONAL**|**148.518.000**|**147.001.359**| |Plata pentru închirierea stațiilor și circuitelor datorate agenților economici din sistemul<br>comunicațiilor|147.073.000|145.919.857| |Funcționarea Direcției Radio România Internațional|1.445.000|1.081.502| |**Bunuri de natura obiectelor de inventar**|**435.000**|**431.704**| |Achiziționarea de echipamente de natura obiectelor de inventarși de piese de schimb|395.000|395.000| |Summitul NATO: 2–4 aprilie 2008|40.000|36.704| |**Deplasări, detașări, transferări**|**16.000**|**16.000**| |**TITLUL VII – ALTE TRANSFERURI**|**10.356.000**|**8.341.110**| |Alte transferuri curente interne|10.195.000|8.341.110| |Transferuri curente în străinătate (către organizații internaționale)|161.000|0| |**CHELTUIELI DE CAPITAL**|**5.580.000**|**3.823.379**| |Construcții|500.000|410.803| |Dotări independente, din care:|5.080.000|3.412.576| |**_Summitul NATO_: ****_2–4 aprilie 2008_**|**_230.000_**|**_226.627_**| |**_Conservareași păstrarea fonotecii de aur a radioului_**|**_4.550.000_**|**_3.185.949_**| |**_Mobilier, aparatură birotică_**|**_300.000_**|**_0_**|
Creditele bugetare aprobate Societătii Române de Radiodifuziune pentru anul 2008 au fost în sumă de 164.905.000 lei.
Plățile efectuate de SRR din creditele aprobate au fost de 159.613.552 lei, sume care s-au încadrat în valoarea creditelor aprobate.
**Gradul de utilizare a creditelor bugetare este de 96,79%.** Gradul de utilizare a fost influențat de plafonarea plăților lunare.
Creditele deschise și neutilizate de SRR la 31.12.2008, în sumă de 46.906 lei, au fost restituite la sfârșitul anului bugetului de stat.
Execuția bugetară, pe titluri:
_Cheltuielile cu materiale și servicii_ reprezintă 92,37% din totalul plăților, procentul de execuție bugetară, pentru acest capitol, este de 98,97%.
_Transferurile_ au fost realizate într-un procent de 80,54%. _Cheltuielile de capital_ au fost realizate în proporție de 68,51% din creditele bugetare aprobate.
Numărul de minute de emisie în anul 2008 a crescut față de numărul estimat, respectiv de la 7.339.260 la 7.830.720, adică cu 6,6%.
Costul mediu al minutului de emisie la Societatea Română de Radiodifuziune se calculează ca fiind costurile cu radiocomunicațiile (transmisia sunetului de către Societatea Națională de Radiocomunicații) pe perioada de un an și numărul total al minutelor de emisie.
Costul mediu al minutului de emisie este de 18.45 lei. Execuția bugetară a fost raportată și înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice cu nr. 324.226/02.03.2009.
## 6. **EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA**
Între anii 2004–2007, Sondajul de Audiență Radio (SAR) a constat în realizarea anuală a două valuri de câte 10.000 de interviuri la nivel național: primul în lunile martie–aprilie, cel de-al doilea în lunile septembrie–octombrie. Raportarea datelor de audiență s-a făcut după fiecare val de interviuri.
Începând cu anul 2008, Asociația pentru Radioaudiență (ARA) a decis următorele:
a. Interviurile nu se vor mai realiza în două valuri separate (primăvara și toamna), ci pe întreg parcursul anului, fără întrerupere;
b. În perioada ianuarie–aprilie a fiecărui an se vor realiza 10.000 de interviuri pe un eșantion reprezentativ la nivel național (urban+rural);
c. În perioadele mai–august și, respectiv, septembrie–decembrie ale fiecărui an se vor realiza câte 8.000 de interviuri pe eșantioane reprezentative la nivel urban;
d. În consecință, începând cu 2008 vor exista trei livrări ale datelor de audiență în fiecare an (comparativ cu două în anii anteriori): prima cu date de audiență raportate la nivel național, celelalte două cu audiența posturilor de radio la nivel urban. ## I. **Cota de piață (** _**Market Share**_ **)**
Cota de piață este indicatorul de audiență care exprimă cel mai bine performanța comparativă a posturilor de radio. Valoarea sa depinde atât de numărul mediu zilnic de ascultători ai fiecărui post, cât și de durata ascultării postului respectiv. Acest indicator se calculează ca procent reprezentat de volumul de ascultare pe un anumit post în raport cu volumul total de ascultare pe toate posturile de radio.
Conform programului stabilit de ARA, în 2008 datele de audiență la nivel național (urban + rural) au fost furnizate de sondajul efectuat la începutul anului (ianuarie–aprilie 2008), celelalte două sondaje oferind date de audiență numai pentru mediul urban. În aceste condiții, o analiză anuală comparativă se poate face doar cu datele din primăvara anului 2007 (deși aceasta nu este riguros exactă, întrucât e vorba de perioade diferite ale anului, în care comportamentul de ascultare – ca și consumul de media în general – sunt diferite).
Deși în ușoară scădere (dar comparativ mai mică față de alte posturi comerciale importante, precum KissFM sau Europa FM), Radio România Actualități a avut în 2008 cea mai mare cotă de piață la nivel național (15.9%) și a păstrat poziția de lider. Radiourile regionale și-au majorat sensibil cota de piață față de 2007, în timp ce Radio România Cultural și Antena Satelor au crescut ușor. Cu excepția Radio România Cultural, care a înregistrat și un număr mai mare de ascultători în această perioadă, cotele de piață ale celorlalte posturi publice au fost susținute de creșterea timpului de ascultare, ceea ce indică o fidelizare sporită a ascultătorilor. Pe ansamblu, cota de piață la nivel național a Radio Romania a crescut de la 36,7% la 37,6%.
În context european, cota de piață a Radio România se situează la un nivel destul de ridicat, deși radioul nostru public operează un număr sensibil mai redus de frecvențe naționale comparativ cu radiourile publice din majoritatea țărilor europene. În Europa, audiența posturilor publice de radio este marcată semnificativ de anumite diferențe culturale între țări. Cel mai bine stau posturile publice din
țările nordice, unde cotele de piață ale acestora depășesc 60%. Austria este un caz special, în care cota atipică a radioului public (79%) se explică prin politica deliberată a autorităților de consolidare prealabilă a acestuia, înainte de trecerea la liberalizarea pieței de radio.
Urmează câteva țări anglo-saxone, în care cota cumulată a posturilor publice se situează între 50%-60% (Regatul Unit, Germania, dar și Belgia flamandă sau zonele corespunzătoare din Elveția). În schimb, în țările mediteraneene posturile publice au o audiență foarte redusă (Italia:19%; Portugalia: 12%; Grecia:16%), la fel ca și în Franța (20%). Performanța radiourilor publice din zona est-europeană este ceva mai bună, dar se situează sub nivelul României – Slovacia: 32%; Bulgaria: 27%; Ungaria și Slovenia: 24%; Cehia: 23%; Croația: 21%; Polonia: 20%.
Și la sfârșitul anului 2008 Radio România Actualități a continuat să aibă cea mai mare cotă de piață în mediul urban (16,1%). Ea a fost ușor mai scăzută față de sfârșitul anului 2007 (-0,4), dar a reînceput să crească spre sfârșitul anului 2008 (+0,2). Aceeași tendință pozitivă au înregistrat și celelalte posturi publice, Antena Satelor, Radio România Cultural, și radiourile regionale majorându-și cotele de piață față de anul 2007. Ca urmare, la sfârșitul lui 2008 cota de piață cumulată a Radio România în mediul urban a urcat de la 28,2% la 29,4%, infirmând speculațiile referitoare la competitivitatea mai scăzută a posturilor publice pe piețele urbane. Spre deosebire de Radio România, posturi comerciale puternice, precum Europa FM, Pro FM, Radio 21 și-au văzut diminuate cotele de piață în această perioadă.
București
#48691Sfârșitul anului 2008 a consemnat o performanță ce trebuie subliniată: Radio România Actualități a devenit lider cu o cotă de 22,0% în București, cea mai competitivă piață de radio din țara noastră. Această performanță s-a datorat creșterii puternice din ultimele luni ale anului (+3,8), ca urmare atât a schimbărilor editoriale, cât și a puternicelor campanii de comunicare derulate de Radio România în aceste luni: comunicarea noii identități și aniversarea a 80 de ani de când postul public „vorbește serios” tuturor românilor. Și Radio România Cultural și-a mărit cota în preferințele bucureștenilor (+0,6). Radio București și Antena Satelor au avut o ușoară scădere față de anul 2007. Pe ansamblu însă, cota Radio România a crescut în București de la 27,8% la 28,8%, mai ales datorită redresării puternice de la sfârșitul anului 2008 (este cea mai mare cotă de piață de la începutul perioadei de măsurare a audiențelor în 2004).
Ultimele date de audiență pentru mediul rural datează de la începutul anului 2008, ele putând fi, eventual, comparate cu cele din primăvara lui 2007 (deși comparația nu este riguros exactă, din cauza perioadelor diferite în care au fost realizate interviurile).
În mediul rural, lider necontestat de audiență rămân posturile noastre regionale, a căror cotă de piață a crescut puternic, de la 20,8% la 23,4%. Radio România Actualități și Radio România Cultural și-au majorat cotele de piață, în timp ce Antena Satelor a scăzut ușor (această scădere fiind compensată însă de creșterea cotei sale în urban, îndeosebi în urbanul mic). În zonele rurale, majoritatea posturilor comerciale au pierdut teren în fața Radio România. Ca urmare, cota de piață cumulată a posturilor publice în zonele rurale a crescut de la 52,3% la 54,6%.
## II. **Audiența zilnică netă (Daily Reach)**
Audiența zilnică netă reprezintă numărul mediu de persoane care au ascultat un post de radio pentru cel puțin 15 minute în cursul zilelor săptămânii.
În ultimii doi ani a avut loc o scădere continuă a numărului total al ascultătorilor de radio. Față de primăvara anului 2007, la începutul lui 2008 numărul acestora, la nivel național, era mai mic cu 477.500. În aceste condiții, majoritatea posturilor de radio au înregistrat scăderi ale numărului mediu zilnic de ascultători, de regulă comparativ mai mari decât cele ale posturilor Radio România (Kiss FM: – 392.000, Europa FM: – 215.000 etc.). La începutul anului 2008, singura creștere spectaculoasă față de 2007 a cunoscut-o Radio 21, dar aceasta s-a datorat mai ales extinderii rețelei sale teritoriale (o creștere care ulterior s-a dovedit conjuncturală). În 2008, Radio România Actualități și-a păstrat poziția de lider la nivel național cu aproximativ 2,54 milioane de ascultători, radiourile regionale au cumulat în jur de 2,25 milioane de ascultători, Antena Satelor și-a menținut un public în jur de 900.000, în medie, zilnic, iar Radio România Cultural a crescut până la 140.500 de ascultători. În condițiile scăderii generale a numărului de ascultători la nivel național, Radio România a ajuns la 5,85 milioane de ascutători, în medie, zilnic.
Și la nivel urban a continuat tendința de scădere a numărului total al ascultătorilor de radio. La sfârșitul anului 2008, numărul total mediu zilnic de ascultători a fost cu 566.000 mai mic decât cel înregistrat în toamna lui 2007. Pe acest fond, mai ales în prima parte a anului, toate posturile de radio au înregistrat scăderi, dar în mod diferențiat, posturi comerciale precum Europa FM, Kiss FM și Pro FM cunoscând scăderi sensibil mai accentuate decât posturile publice. Ultimul sondaj de audiență din 2008 a consemnat însă o inversare a tendinței de scădere din ultimii ani, numărul total al ascultătorilor din mediul urban redresându-se cu aproximativ 104.000. În aceste condiții, spre sfârșitul anului 2008 posturile Radio România au crescut, cu excepția Antenei Satelor (al cărei principal public țintă nu se află, de altfel, în mediul urban). Radio România Actualități a avut cu 110.000 ascultători mai mult decât la sondajul precedent, reușind să depășescă Europa FM. Pe ansamblu, în mediul urban, Radio România a avut la sfârșitul anului 2008, în medie, zilnic 2.45 milioane ascultători, mai puțin decât la sfârșitul lui 2007, dar în creștere cu 135.000 față de sondajul precedent.
București
#53100În București, numărul total de ascultători a cunoscut aceeași tendință de scădere față de 2007, constatată atât la nivel național, cât și în mediul urban. La sfârșitul anului 2008, numărul total mediu zilnic de ascultători a fost cu 140.000 mai mic decât cel înregistrat în toamna lui 2007. Ca atare, toate posturile de radio au pierdut ascultători, cu excepția câtorva posturi mici, poziționate pe nișe muzicale (Vibe, Smart FM, One FM, Pro Dance). Radio România Actualități s-a înscris pe această tendință în prima parte a anului, dar a reușit să crească din nou în ultimele luni ale lui 2008, cu toate că numărul total al ascultătorilor de radio a continuat să scadă în București (–38.000), ceea ce a dus la scăderea în continuare a ascultătorilor majorității celorlalte posturi comerciale. Cu 264.000 de ascultători, în medie, zilnic, Radio România Actualități a ajuns la numai 20.000 în urma Radio 21, post care a dominat piața bucureșteană în ultimii ani. Radio România Cultural, Radio București și Antena Satelor au avut scăderi ușoare. Pe ansamblu, la sfârșitul anului 2008 Radio România avea, în medie, zilnic aproximativ 346.000 ascultători în București, mai puțin decât la sfârșitul lui 2007, dar cu aceeași tendință de redresare față de sondajul precedent, constatată și în restul mediului urban.
Datele de audiență pentru mediul rural au fost furnizate de sondajul efectuat la începutul anului 2008 (ian.–apr.), celelalte două sondaje oferind date de audiență numai pentru mediul urban. În aceste condiții, o analiză anuală comparativă se poate face doar cu datele din primăvara lui 2007 (deși aceasta nu este riguros exactă, întrucât e vorba de perioade diferite ale anului, în care comportamentul de ascultare – ca și consumul de media în general – sunt diferite).
În mediul rural, la începutul anului 2008 ascultau radioul, în medie, zilnic cu aproximativ 200.000 persoane mai puțin decât în primăvara lui 2007. Această scădere a afectat majoritatea posturilor cu acoperire națională, cu excepția Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio 21 și Info Pro. În acest context, posturile noastre regionale și-au păstrat poziția de lider în mediul rural, deși au avut cu aproximativ 7% mai puțini ascultători decât în urmă cu un an.
Radio România Actualități și-a menținut același număr mare de ascultători în zonele rurale, în timp ce Antena Satelor a coborât cu 66.000 sub vârful de audiență înregistrat în primăvara lui 2007 (dar a rămas relativ aproape de Europa FM și Kiss FM). Deși în ușoară scădere față de anul precedent, Radio România deține în continuare 70% din publicul rural (3,25 milioane de ascultători).
## III. **Concluzii**
**Radio România Actualități a fost întotdeauna lider la nivel național, la fel cum audiența cumulată a Radio România în mediul urban nu a fost niciodată depășită de vreun post comercial.** În ciuda faptului că au apărut posturi private puternice, care funcționează de 8–10 ani sau chiar mai mult. Treptat însă, acestea au câștigat o mare parte din publicul urban și, implicit, supremația pe aceste piețe. La sfârșitul anului 2008, nu corporația în ansamblu, ci unul dintre posturile sale (Radio România Actualități) redevine lider de audiență atât la nivel urban, cât și în București (păstrând și o cotă semnificativă în mediul rural), în timp ce posturile regionale domină în continuare zonele rurale.
În 2008, creșterile de audiență ale posturilor Radio România au fost înregistrate mai ales în ceea ce privește cotele de piață, și mai puțin pe seama numărului de ascultători, întrucât numărul total al ascultătorilor de radio a scăzut în ultimii ani. Mărirea cotelor de piață s-a realizat în special pe baza extinderii timpului de ascultare, ceea ce înseamnă că produsele radioului public, cu modificările
editoriale operate în ultima perioadă, au fost în mai mare măsură pe placul publicului său fidel.
Nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în a doua jumătate a anului 2008, Radio România a derulat cea mai amplă campanie de comunicare din istoria sa, cu un evident impact pozitiv asupra imaginii și audienței postului public. **În acest fel, Radio România a reușit să aplice cu succes una dintre rețetele marketingului modern: îmbunătățirea produsului (editorial) trebuie susținută permanent printr-o promovare puternică a acestuia.**
Ca urmare a analizei audiențelor zilnice ale programelor, se pot desprinde câteva concluzii suplimentare. În momentul de față, Radio România are câteva produse de succes și anumite tronsoane orare în care își depășește toți competitorii:
• Programul de dimineață al Radio România Actualități (6.00–9.00);
- Programele de după-amiază ale Radio România
- Actualități (din perioada de _drive time_ , 17.00–20.00);
- Programele de după-amiază ale radiourilor regionale
- (din perioada de _drive time_ , 17.00–20.00).
Consolidarea unui public fidel este întotdeauna prima etapă în cadrul oricărei strategii de creștere. Însă obiectivele pentru etapele următoare trebuie să vizeze atragerea unui public nou. Asemenea obiective nu pot fi atinse decît prin acțiuni concertate pe două direcții principale:
a. pe de o parte, lansarea de produse noi (în paralel cu modificarea celor vechi) pentru a răspunde nevoilor unor categorii noi de public;
b. pe de altă parte, lansarea atât a unor campanii susținute de promovare a acestor produse, cât și a unor campanii de comunicare cu obiective mai largi (vizibilitate, creșterea notorietății, îmbunătățirea imaginii etc.).
În momentul de față, SRR se află cel mai probabil în faza de tranziție de la etapa de fidelizare a publicului său spre etapa de atragere a unui public nou. Pentru unele posturi ale corporației se lucrează deja pe cele două direcții de acțiune menționate mai sus. Continuarea și extinderea acestor activități trebuie să urmărească într-un mod mai sistematic următoarele puncte:
• Modificarea unor produse/programe pe baza datelor furnizate de sondajele de audiență sau de cercetările calitative (de ex. modificările de grilă sau de conținut ale unor programe ale Radio România Actualități în ultimele luni);
• Stabilirea și respectarea strictă a formatelor muzicale, cu tot ceea ce implică acest lucru, de la alcătuirea și împrospătarea periodică a _play-list_ -ului, până la construirea unui _sound_ specific pentru fiecare post;
• Lansarea unor produse noi (de exemplu, noile produse în FM ale posturilor regionale sau noi posturi _online_ , cum este Radio Kids);
• Promovarea pe post a produselor noi (autopromovarea): promouri noi pentru orice produs/program nou, difuzarea acestora după scheme bine stabilite, formate unitare pentru toate promourile unui post (inclusiv voce, jingle etc.), promovarea încrucișată între posturile corporației, „construirea” vedetelor și promovarea lor pe post;
• Promovarea externă prin campanii axate pe produse;
• Susținerea latentă și permanentă pe care trebuie să o ofere campaniile de imagine ale Radio România în ansamblu.
Dacă schimbările editoriale și cele din domeniul marketing/comunicare vor reuși să ducă la creșterea semnificativă a numărului mediu zilnic de ascultători ( _daily reach_ ), vom avea argumente solide pentru a susține că într-adevăr Radio România s-a înscris pe o tendință de creștere durabilă a audienței. **PARTEA A II-A – ACTIVITATEA DEPARTAMENTALĂ**
## 1. **PRODUCȚIA EDITORIALĂ**
Creșterea calității produsului editorial, pentru a răspunde în cât mai mare măsură misiunii de serviciu public, rămâne principala țintă a întregului management al Societății Române de Radiodifuziune. A continuat dinamica schimbării și adaptării creative la cerințele unui public tot mai exigent și mai disputat pe una dintre cele mai expansive piețe media din Europa Centrală și de Răsărit.
Cu 18 posturi de radio – 5 naționale, din care unul pe internet, 8 regionale, 3 locale și 2 internaționale –, o agenție de presă, o editură și formații muzicale de anvergură, Societatea Română de Radiodifuziune reușește să rămână cea mai puternică dintre corporațiile românești din domeniu.
Ne-am propus să oferim fiecărui ascultător cel puțin unul dintre produsele noastre. De aceea, Societatea Română de Radiodifuziune se îngrijește de asigurarea specificității programelor: generaliste, culturale, muzicale, în limbile minorităților, regionale, locale, pentru zona rurală, pentru tineret, pentru străinătate.
Posturile de radio publice naționale și regionale au continuat și în 2008 ofensiva în urbanul mijlociu – mare și ruralul în schimbare, contribuind la dezvoltarea noilor mentalități, concomitent cu perpetuarea valorilor tradiționale românești.
Programele posturilor SRR caută să fie cât mai atractive pentru publicurile dinamice, active, creative, reactive, care „integrează România în Europa”, păstrând în același timp interesul maxim față de toate categoriile sociale, ceea ce deosebește serviciul public de posturile comerciale, interesate doar de rating.
Remarcabil este faptul că Societatea Română de Radiodifuziune reușește performanța înnoirii, bazându-se pe coordonatele conferite prin lege – informare, educație, cultură, echilibru, seriozitate, corectitudine și credibilitate.
Emisiunile noastre au înregistrat un salt important în abordarea tematicii sociale, depășind etapa simplei relatări și a dezbaterii, reușind o implicare în viața comunităților zi de zi, nu numai atunci când sunt inundații, accidente de mediu sau este secetă.
Ascultătorii apreciază deosebit modul în care Societatea Română de Radiodifuziune sprijină spiritul civic, spiritul comunitar, cauzele unor bătălii care merită a fi purtate și câștigate.
Serviciul public de radiodifuziune se află în fruntea instituțiilor preocupate de cultivarea energică a acurateții limbii române, acționând tocmai într-un mediu care, din păcate, viciază, din ce in ce mai des și mai grav, limba română.
În același timp, dezvoltăm o strategie editorială susținută prin crearea de evenimente în comunități (spectacole, concerte, festivaluri, conferințe, gale, concursuri etc.) pentru promovarea adevăratelor valori culturale românești, ale minorităților, valori europene sau mondiale, pentru consolidarea dialogului între tradiții și culturi. De asemenea, emisiunile noastre își propun să convingă ascultătorul, prin
puterea exemplului, că fiecare casă, stradă și localitate sunt parte din România, iar România este parte din Europa.
O dată cu consolidarea structurilor editoriale ale unui serviciu public de radio dintr-o țară membră a Uniunii Europene și a NATO, cu o democrație și o economie de piață în plină dezvoltare, Societatea Română de Radiodifuziune și-a extins rețeaua de parteneriate interne și externe, devenind un jucător activ pe piața media.
Radio România Actualități și Radio România Internațional în limba română și dialectul aromân au devenit **parteneri privilegiați pentru producția posturilor comunitare din țară, din jurul țării și din emigrație.** În același timp, Radio România s-a integrat în diverse proiecte audio din regiuni ale Europei sau la nivel continental.
Anul editorial a fost marcat de alegerile locale și parlamentare din România, jocurile olimpice, alegerile prezidențiale din Statele Unite, aniversarea SRR, Anul European al dialogului intercultural, precum și de programele speciale pentru Paști, perioada estivală, 1 Decembrie, Crăciun și Anul Nou.
La capitolul „noi produse”, Radio România a lansat un nou post pe internet, dedicat integral copiilor – **KIDS RADIO.** În ultimele ședințe ale Comisiei de Programe și în cursul discuțiilor pentru evaluarea managementului din subordine s-au prefigurat proiectele unor noi produse pentru internet: teatru la microfon, sport, muzică populară, jazz, operă și operetă, care vor fi realizate de Radio3Net în parteneriat cu posturile naționale și redacțiile de specialitate.
**Comisia de Programe** este un cadru foarte bun pentru lansarea, dezbaterea și punerea în practică a unor proiecte editoriale și organizatorice strategice. În perioada analizată au fost stabilite și difuzate **„standardele jurnalistice”** , s-au elaborat proceduri pentru **„asigurarea calității limbii vorbite”** (română, maghiară, germană etc.) la Radio România, s-au dezvoltat linii de promovare a **muzicii tradiționale** la Radio România Actualități, Radio România Cultural, Antena Satelor și Radio România Internațional, se dezvoltă programe pentru **diseminarea informației economice și financiare** la Radio România cu parteneri strategici cum sunt Banca Națională și comunitățile oamenilor de afaceri.
Tot în cadrul Comisiei de Programe se dezvoltă proiectul „coșului comun de informații” la Radio România și proiectul **„Radio România online”** , care sperăm că vor putea fi finalizate în primul semestru al anului 2009.
O dată cu adoptarea „Grilelor standard de programe septembrie 2008 – septembrie 2009” **s-au creat premise pentru consolidarea liniei de informație** (buletine de știri, jurnale, emisiuni de dezbatere) la Radio România, liniile de programe din **prime-time** (6.00–10.00 și 18.00–19.00) și din **drive-time** (16.00–18.00). Intervalul 10.00–13.00 a primit un **format de însoțire,** bazat pe informații de interes pentru publicul activ.
O reorganizare cu bune rezultate de audiență au suferit și programele din zilele de sâmbătă și duminică. Radio jurnalele conțin acum rubrici meteo și sport integrate, pe lângă consacratele reviste ale presei, iar cel de la ora 10.00 o revistă a presei economice. Realizarea lor este unitară și se poate observa aplicarea conceptului „work in progress”. De la 1 noiembrie, a fost introdus „Jurnalul de prânz”, care urmează să primească o replică, în 2009, prin difuzarea „Jurnalului de seară”, care va înlocui emisiunea „O zi într-o oră”. Se definitivează astfel o linie de informație calificată, cu patru jurnale dimineața, un mare jurnal la prânz, un mare jurnal seara și un talk-show la sfârșitul zilei.
Dacă 2008 a consemnat **revitalizarea reportajulu** i la Radio România, ca gen jurnalistic specific postului public, cu rezultate excepționale, 2009 va fi dedicat **consacrării documentarului ca gen jurnalistic** pe care numai posturile publice puternice îl realizează.
Ca evenimente editoriale, se prefigurează alegerile europarlamentare și prezidențiale, festivalul George Enescu și lansarea proiectului „După 20 de ani” (România și lumea la două decenii de la schimbările din 1989).
O noutate pentru mentalitatea SRR și pentru piața audio din România a fost **organizarea unei rețele de parteneriat cu posturile private locale și comunitare** preluate de la fostul BBC în limba română. Parteneriatul funcționează și se extinde, deoarece în luna decembrie s-au alăturat stații care nu făceau parte din rețeaua BBC.
În această primăvară vom continua contactele pentru a câștiga și alți parteneri din toate regiunile țării, o schimbare majoră a strategiei SRR, care dorește să ofere ofere emisiuni informative cât mai multor locuitori.
**Datele cercetării de audiență din 2008 au constatat o cotă de piață în creștere a posturilor Radio România.** Cercetarea exclusivă pentru audiența în urban a dizolvat o prejudecată înrădăcinată, și anume că Radio România ar fi lider numai în spațiul rural.
Politica editorială din ultimii trei ani și jumătate a dat roade, Radio România obținând un bun echilibru – se menține lider în rural, dar obține pentru prima dată conducerea și în urban.
## A. **Radio România Actualități**
Anul 2008 a fost anul unei poziționări pe piața radio ca un „radio pentru familie”. Astfel, produsele de notorietate ale postului au fost redimensionate pentru a oferi publicului un companion pe tot parcursul zilei, oriunde s-ar afla. Segmentarea pe publicul urban a fost respectată în continuare la nivelul politicii editoriale, dar, prin definirea ca un post pentru familie, RRA și-a onorat statutul de post public cu anvergură națională, punând în valoare produsele unicat pe piață, cum ar fi teatrul radiofonic sau emisiunile tematice.
atât în rural, cât și în urban.
În 2008, RRA a urmărit cu precădere relansarea unor produse de referință pentru formatul și notorietatea postului, prin ajustări editoriale continue care să mențină poziția de lider la nivel național. Schimbările editoriale și eforturile de promovare au avut ca obiective:
• respectarea, conform legii, a misiunii de a informa, a educa și a relaxa ascultătorii prin formate jurnalistice și tipuri
de informații care să acopere o cât mai mare arie de preferințe;
• adaptarea conținutului programelor la agenda urbană (fără a renunța la cea privind comunitățile rurale), dar și la agenda familiei și găsirea unor noi modalități de a interacționa cu publicul;
• obținerea unor consolidări și creșteri durabile de audiență;
• corelarea eforturilor editoriale cu cele de promovare, în contextul în care anul 2008 a adus o schimbare a identității vizuale a postului, corelată cu o campanie de imagine la 80 de ani a radioului public.
astfel, ca
– un post public de informare de interes național, cu un format generalist îndreptat spre tot ceea ce înseamnă valori ale familiei;
– având acoperire națională în FM și UM, digital, pe satelit și prin internet;
– dispunând de o rețea de surse în București, în țară și în marile capitale ale lumii;
– având o poziție puternică pe piața radio;
– utilizând standarde profesionale ridicate și responsabilitate față de public.
Politica editorială a urmărit tratarea informației și difuzarea elementelor educative și de divertisment prin următoarele formate:
– acoperirea informațiilor în regim de actualitate prin **formate de știri** (Radiojurnale și știri din oră în oră), **formate de tip** _**news and current affairs/**_ **dezbateri, formate dedicate activității instituțiilor statului conform legii** ( _Antena partidelor parlamentare, Parlamentul în direct_ , acoperirea campaniilor electorale);
– oferirea de informație publicului activ din România în radioprogramele zilnice – fluxuri de informații și știri;
– emisiunile tematice sau formatele dedicate oricărui membru al unei familii din România (aparținând majorității, minorităților etnice, cât și familiilor mixte) – de la nepoți până la bunici – au fost reprezentate prin emisiuni culturale, de divertisment, teatru radiofonic (de la comedie la teatru pentru copii);
– au fost susținute și formatele dedicate persoanelor cu dizabilități, emisiunile religioase, iar programul _Ora Armatei_ și-a găsit o exprimare editorială mai flexibilă prin formate scurte și adaptate editorial la noile obiceiuri de ascultare;
– din toamna anului 2008, RRA a introdus și un radiodesign unitar pentru cele 24 de ore de emisie, prin care s-au urmărit înlăturarea fragmentării și recognoscibilitatea postului;
– autopromovarea a urmărit, de asemenea, informarea constantă și de o manieră atractivă a publicului despre oferta editorială.
RRA a urmărit, prin politica sa editorială, să adapteze încontinuu produsele sale în funcție de așteptările publicului, cu predilecție pentru populația matură, activă, în special din mediul urban și corelarea cu activități de promovare pentru a crește notorietatea postului. Aceste obiective au fost puse în pagină mai ales prin fluxurile zilnice de actualitate și muzică. Grila Radio România Actualități lansată în toamna anului 2008 a urmărit câteva puncte strategice în ceea ce privește formatul postului:
• consolidarea tronsoanelor de **prime time** și **drive time** prin mărirea cu o oră a radioprogramelor care acoperă aceste tronsoane orare, respectiv **Matinal** și **Obiectiv România** . În paralel, s-a urmărit și reconfigurarea componentei informative a acestor radioprograme.
**Matinalul** _**,**_ împreună cu edițiile de week-end _,_ rămâne principalul radioprogram al postului, lider de piață pe tronsonul său orar, atât la nivel național, cât și la nivel urban, și a continuat, la nivelul abordării editoriale, crearea unui stil RRA în acord cu agenda publicului urban.
Emisiunea **Obiectiv România** a reconfigurat componenta informativă, punând accent pe informația importantă, utilă, interesantă și pe „împachetarea” ei în formate jurnalistice flexibile exprimate în forme moderne. De asemenea, formatul a permis relansarea reportajului ca format jurnalistic „de substanță” prin proiectul _**Reporter Special Obiectiv România.**_ Din grila din toamnă acest tip de reportaj special este anunțat printr-o variantă mai scurtă încă din emisiunea _**România Împreună,**_ devenind astfel un subiect „marca RRA” pentru ziua respectivă;
• consolidarea, în intervalul 10.00–13.00, a unui format de însoțire ( _România Împreună_ ) prin crearea unor repere orare fixe pentru știrile din trafic și cele meteo (informații de interes pentru publicul activ).
• din noiembrie a fost introdus un nou spațiu de news and current affairs – J **urnalul de prân** z –, care a integrat într-un context mai potrivit și prima dezbatere a zilei la Radio România Actualități. _O zi într-o oră –_ practic, Jurnalul de seară al RRA – a rămas un format de sinteză a principalelor evenimente ale zilei, iar spațiul de după Radiojurnalul de la ora 22.00, până la ora 23.00, a devenit un format de talk-show dedicat problematicii politice și social-economice interne și internaționale;
• sâmbăta dimineață a fost introdus un radioprogram de divertisment de trei ore, cu un titlu care să susțină sloganul postului: _**D’ale casei**_ **.**
• _**Clubul campionilor**_ a creat un spațiu radiofonic potrivit pentru un produs foarte apreciat: transmisiile de la meciurile de fotbal.
**Creșterea gradului de interactivitate** a fost posibilă prin utilizarea noilor tehnologii: utilizarea SMS-urilor în emisie, dar și prin susținerea unor concursuri pe teme de cultură generală, cu un rol activ în promovarea produselor postului.
_–_ _**Campionatul European de Fotbal**_ – transmisiuni directe de la meciurile jucate de naționala României, precum și de la semifinalele și finalele competiției;
_–_ _**Olimpiada de la Beijing**_ a fost acoperită în regim de actualitate cu știri din oră în oră și prin jurnale olimpice. S-au difuzat și două fluxuri de emisiuni specializate produse și transmise de la Beijing: _**Ziua și evenimentul. Jocurile Olimpice 2008**_ și _**K DRANE Olimpice**_ . Toate aceste informații au însemnat aproximativ 3.200 de minute de emisie.
– Transmisiunile în direct ale meciurilor de fotbal ale Ligii I, meciurile echipei naționale și cele ale echipelor de club în cupele europene
– Prin continuarea și redimensionarea proiectului _**„Folk fără vârstă** ”_ s-a urmărit creșterea notorietății postului în rândul tinerilor prin susținerea muzicii românești de calitate, dar și descoperirea și stimularea talentului acestora;
– Prin proiectul social _**„Nu sta deoparte”**_ s-a încercat activarea dialogului autorități – cetățeni în comunitățile locale;
– Proiectul _**„80 de ani de muzică în 80 de ani de radio”**_ a culminat la 1 noiembrie 2008 cu anunțarea clasamentului celor mai frumoase melodii românești difuzate vreodată la radio.
În plus, activitatea editorială a urmărit și acoperirea în flux continuu și prin formate jurnalistice specifice a tuturor evenimentelor importante ale actualității:
– campaniile electorale pentru alegerile locale și pentru cele parlamentare – au fost acoperite prin rubrici și emisiuni dedicate, conform legii;
– **„zile speciale** ” prin care s-a urmărit inserarea firească în programele postului a relatărilor, transmisiunilor și rubricilor speciale dedicate următoarelor zile: _1 iunie – Maraton electoral local; 1 noiembrie – Ziua porților deschise la Radio România Actualități, ziua ascultătorilor noștri_ ; _30 noiembrie – Maraton electoral; Alegeri parlamentare 2008_ ; _1 Decembrie – Ziua Națională a României_ .
## _**Toate aceste eforturi editoriale au dus la stabilizarea audienței pe toate piețele și la creșterea cotei de piață.**_
O dată cu lansarea grilei de toamnă au fost introduse și un nou sound, și o manieră mai eficientă de autopromovare: – pachetul sonor de elemente de identificare a postului și a programelor a fost regândit într-o manieră unitară, astfel încât s-a ajuns la un radiodesign coerent;
– materialele de autopromovare au fost, de asemenea, gândite unitar, pentru a da posibilitatea ascultătorului nu numai să se informeze în legătură cu produsele postului, dar să și găsească acele elemente de atracție ale unei emisiuni de o manieră originală.
La nivelul reformelor structurale, în anul 2008, în conformitate cu formatul postului, s-a consolidat managementul prin proiecte ca o formă modernă și eficientă de lucru.
Rețeaua de corespondenți interni a fost reconfigurată ca structură pentru eficientizarea fluxului de lucru, astfel încât să-și respecte misiunea de a reflecta 24 de ore din 24 actualitatea din România.
– campania _**Radio România – 80 de ani**_ a însemnat, în principal, susținerea evenimentelor corporației prin acoperire jurnalistică și promovarea acestora;
– strategii mai eficiente pentru încheierea de parteneriate prin introducerea unor noi criterii: importanța evenimentului/ partenerului, posibilul profit de imagine pentru RRA etc. – au fost încheiate mai multe contracte de sponsorizare, prin care au fost organizate concursuri de fidelitate în vederea promovării principalelor emisiuni – _Matinal_ , _România Împreună_ și _Obiectiv România_ .
**În concluzie, miza anului 2008 a fost îmbunătățirea produselor jurnalistice pentru a acoperi agenda publicului din mediul urban și pentru a susține poziționarea pe piață ca un radio** _**pentru familie**_ **.**
## B. **Radio România Cultural**
Radio România Cultural este un post cu un profil unic de dezbatere și producție culturală, muzică și de știri (programe de informare, culturale, religioase etc.).
Radio România Cultural emite zilnic, 24 de ore din 24, având acoperire națională în FM, dar și prin internet.
Publicul Radio România Cultural are o componență sociodemografică cu un profil echilibrat (componența pe sexe având un ușor plus masculin) și este puternic diferențiat de publicul care ascultă radio în general, prin vârstă – media 51 de ani – și nivelul înalt de educație.
Prin urmare, s-a constatat că este necesară întinerirea profilului ascultătorului, în special prin vizarea segmentului 20–29 și 30–40 de ani.
Reforma internă și activitățile cu impact la ascultători au vizat:
Pentru realizarea grilei standard de programe 2008–2009 au fost luate următoarele măsuri:
a. au fost actualizate și perfecționate criteriile pentru evaluarea proiectelor de emisiuni noi solicitate în cadrul unui concurs de proiecte;
b. au fost solicitate proiecte de emisiuni și rubrici pentru evaluarea lor prin concurs. S-a urmărit, astfel, continuarea politicii de programe care a fost inițiată în urmă cu 3 ani, respectiv de a construi linii de programe pentru toată săptămâna lucrătoare (luni–vineri), de a asigura o continuitate de ascultare și a micșora gradul mare de fragmentare a grilei de programe. Alte obiective ale selecției de proiecte au fost valorificarea fonotecii culturale a Radioului, programarea la ore mai adecvate a unor linii de emisiuni (linia literară) ș.a., luându-se în considerație tendințele actuale, europene, dar și particularitățile românești, pentru construirea grilei postului.
O preocupare constantă a ultimilor ani a constituit-o reflectarea în programele RRC a actualității culturale naționale și internaționale, cu deosebire a celei europene (dar nu numai). În ceea ce privește viața culturală din țară, aceasta s-a realizat fie prin mijlocirea studiourilor regionale ale SRR, fie prin deplasări ale jurnaliștilor Radio România Cultural la evenimente. Nu în ultimul rând, Radio România Cultural a început să-și dezvolte mai susținut o rețea proprie de corespondenți în țară.
Au fost realizate totodată corespondențe culturale din străinătate (Paris, New York, Orientul Apropiat etc.).
În buna sa tradiție, Radio România Cultural a transmis concerte și spectacole de mare valoare: Gala UNITER, Festivalul de la Bayreuth ș.a., contribuind cu mijloacele sale specifice la succesul acestor evenimente la nivel național.
Dintre transmisiunile directe sau corespondențele speciale de la mari evenimente menționăm:
– Carnavalul de la Veneția, care s-a bucurat de o consistentă participare a artiștilor din România;
– Festivalul de film de la Berlin, Festivalul de film de la Cannes, a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania TIFF – Cluj-Napoca;
– emisiuni în direct de la Târgul de carte „Gaudeamus” („Timpul prezent”, „Vorba de cultură” _),_ cu invitați de prestigiu;
– corespondențe de la Oslo și Stockholm ocazionate de decernarea Premiilor Nobel, însoțite de interviuri realizate cu laureații.
Actualitatea culturală a fost acoperită prioritar în emisiunile din _prime time_ ( _Espresso, Oaza de muzică_ , _Texte și pretexte_ , _Timpul prezent_ , _Știința în cuvinte potrivite, Expresul de seară)_ prin cele cinci ediții zilnice ale buletinului de știri culturale.
**Pe parcursul lui 2008, a existat la Radio România Cultural o preocupare constantă pentru ilustrarea interculturalității, care a fost tema esențială a anului (2008 – Anul internațional al dialogului intercultural). Această acoperire editorială s-a realizat prin diferite materiale de la evenimente în cadrul emisiunilor de actualitate, reluate pe larg în alte emisiuni.**
**În anul 2008 a existat o tendință susținută pentru realizarea unor proiecte de site-uri și bloguri ale postului,** cu scopul de a da noi forme de vizibilitate pentru RRC, de a mări audiența postului prin adăugarea traficului de vizitatori pe internet și de a promova produsele proprii, cu deosebire emisiuni. Astfel, s-a lucrat intens la site-ul **nobel.radiocultura.ro,** a fost realizat **blogul complex al emisiunii Noua revistă vorbită, nrv.radiocultura.ro,** a fost realizat conceptul portalului care găzduiește toate aceste site-uri și bloguri, **radiocultura.ro,** a fost realizat portalul **romaneste.radiocultura.ro,** cu rolul de cultivare a limbii române – în prezent, acesta aflându-se în stadiul finalizării.
Promovarea emisiunilor noi și a grilelor noi de programe s-a realizat atât pe post, cât și în cotidianele mari și în periodicele culturale – și, totodată, prin calendare, obiecte inscripționate, afișe ș.a. Au fost totodată încheiate parteneriate cu manifestări și instituții de prestigiu (Institutul Cultural Român, Filarmonica „George Enescu”, Teatrul Bulandra, Festivalul Internațional de teatru de la Sibiu etc.), care au avut efectul multiplicării imaginii postului Radio România Cultural la evenimente dintre cele mai diverse.
S-au organizat evenimente ale postului Radio România Cultural: dintre care se remarcă tradiționala **Gală a Premiilor Radio România Cultural pentru anul 2007 (desfășurată în martie 2008),** ce a reunit personalități de marcă din diferite domenii.
## C. **Radio România Muzical „George Enescu”**
Radio România Muzical „George Enescu” este, în continuare, **unicul post de muzică clasică din România.** Emite non-stop prin rețea terestră acoperind 25% din teritoriul țării, prin satelit, în sistem T–DAB (digital) exclusiv în București, prin internet.
**Atragerea și fidelizarea unor noi segmente de vârstă (ascultători tineri)** a constituit o provocare permanentă și a determinat schimbări în consecință ale grilei de program 2008–2009:
• crearea în premieră a două tronsoane de emisiuni live: matinalul „Musica viva” (7.15–9.00) și fluxul „Drive-time” (18.10–19.00) – cu informații de actualitate și o paletă muzicală ce acoperă întreaga arie stilistică promovată de Radio România Muzical;
• inițierea de emisiuni care promovează istoria și activitatea muzicală a celor mai importante centre culturale ale țării: Cluj, Iași, Timișoara, București etc. și a orașelor lumii cu bogată tradiție culturală;
• îmbogățirea paletei de emisiuni dedicate inițierii și educării diverselor categorii de ascultători: „Lecția micului meloman” (segmentul 4–8 ani); „Povești pe note” (9–15 ani); „Muzica – o biografie” (peste 16 ani).
Pe parcursul anului 2008, _Radio România Muzical a derulat 3 proiecte editoriale și de promovare menite a contribui la informarea, formarea și educarea publicului ascultător, dar și la creșterea vizibilității și notorietății postului_ :
1. Stagiunea itinerantă prin școli și grădinițe bucureștene a emisiunii spectacol „Lecția micului meloman” (proiect deschis astfel unui număr mult mai mare de copii, dar și cadrelor didactice din învățământul preșcolar și primar);
· other
1 discurs
<chair narration>
#860372. „Radio România Muzical prezintă Filarmonicile României” (proiect ce are ca scop popularizarea activității curente a celor mai importante instituții muzicale ale țării, prin transmisia live a evenimentelor din stagiunile de concerte);
· other
9 discursuri
Preocuparea Radio România Muzical „George Enescu” de implicare cât mai susținută în proiectele propuse de UER/EBU și de reflectare a celor mai reprezentative evenimente ale sale în programe și schimbul de oferte a constituit o altă dimensiune a politicii de programe în 2008.
Dintre cele 125 de transmisiuni directe realizate în genurile simfonic, cameral, vocal–simfonic și jazz sunt de menționat: Concertul de Anul Nou de la Viena, concerte din stagiunile celor mai prestigioase ansambluri europene
(Orchestra Națională a Franței, Ansamblurile BBC, Orchestra Radiodifuziunii Daneze, Orchestrele Simfonice ale Radiodifuziunilor Germane), concerte din marile festivaluri europene (Festivalul BBC Proms, Festivalul de la Salzburg, Festivalul Muzicii de cameră de la Delft – Olanda), serii de concerte tematice (seria „Beethoven” de la Teatrul „Champs–Elysées” din Paris, Stagiunea Orchestrei Elveției Italiene la Palatul Culturii și Congreselor de la Lugano, seria „Lunchtime Concerts” – BBC), interviuri cu personalități ale lumii muzicale: Roger Wright – noul director al Festivalului BBC Proms, dirijorii Marek Janowski, Riccardo Muti, Leonard Slatkin, pianistul Bernd Glemser, violoniștii Julia Fischer și Frank Peter Zimmerman, violoncelistul Gautier Capucon etc.
În 2008, Radio România Muzical a transmis 55 de oferte de programe către UER/EBU, însumând 2.990 minute de muzică, dintre care 75% – genurile simfonic, cameră, coral, operă, vocal-simfonic, 9% – genurile jazz și world music, 16% – muzică contemporană.
În acest schimb de oferte au fost promovate concertele Formațiilor Muzicale Radio, evenimentele muzicale organizate de SRR, tinerii interpreți, creația națională, înregistrări de valoare din Fonoteca Radio.
De asemenea, Radio România Muzical a participat la proiecte speciale ale UER: seria „A la carte” (prin concerte ale Orchestrei Naționale Radio); competiția „Concertino Praga” (oboistul Alexandru Păvăloiu și flautista Teodora Alexandrescu); concursul „New Talents” – Bratislava (violoncelista Mădălina Tudose și baritonul Yuriy Tsiple – calificat în semifinala concursului); Orchestra de jazz de tineret a UER (pianistul Alexandru Racoviță); EBU Folk Music Easter Project 2008; EBU Folk Music Christmas Project 2008; Proiectul „Ocora” al Radio France (înregistrări ale lui Grigore Leșe).
În același context trebuie menționate transmisiunile directe de la Metropolitan Opera House din New York (9 spectacole de operă), Scala din Milano, Opera de Stat din Viena, Festivalul Wagner de la Bayreuth (3 transmisiuni directe și 4 retransmisii), ciclul „Virginia Zeani – Tribut lui Puccini”, cu participarea extraordinară a sopranei Virginia Zeani, a renumitului cuplu Angela Gheorghiu – Roberto Alagna, a baritonului Nicolae Herlea, a MS Regina Ana a României și a ASR Principele Radu, cât și prezentarea a 11 opere în primă audiție radiofonică în România.
Activitatea Radio România Muzical, și implicit a SRR, în cadrul Uniunii Europene de Radio a fost deosebit de apreciată în cadrul structurilor acestui organism european, doi dintre membrii postului fiind aleși, în 2008, în grupurile de lucru ale UER:
– Grupul de Cultură (Liliana Staicu, Redactor–șef RRM);
– Grupul Inginerilor de contact (ing. Paul Pop, Șef serviciu tehnic RRM – ales vicepreședinte al acestui grup).
Ca parte a Radioului public, Radio România Muzical și-a asumat rolul de conservare a valorilor momentului prin realizarea de înregistrări speciale în studiourile SRR, acordând prioritate creațiilor românești reprezentative și primelor audiții (240 de minute), tinerilor interpreți în curs de afirmare (120 de minute), valorilor școlii muzicale românești (160 de minute), versiunilor românești de referință (100 de minute), proiectelor speciale RRM (35 de minute).
Reflectarea actualității vieții muzicale naționale și internaționale a continuat să fie, și pe parcursul anului 2008, una dintre prioritățile editoriale ale RRM și a fost realizată prin comentarii, relatări, înregistrări de la evenimente al căror partener media a fost RRM
## D. **Antena Satelor**
Comandamentele editoriale ale postului Antena Satelor s-au axat și în anul 2008 pe cei **trei piloni ai politicii editoriale** a postului: o diversă și țintită paletă informativă, promovarea valorilor tradiționale și o bogată ofertă de programe de divertisment. Totodată, au fost extinse modalitățile de adaptare la cerințele ascultătorilor.
Pentru câștigul de credibilitate în oferta informativă, postul a extins sursele primare de informare, încheind parteneriate cu organismele guvernamentale implicate în derularea de proiecte în mediul rural. Mai mult, în programe **au fost difuzate săptămânal corespondențe de la Bruxelles, de la europarlamentari români, care au prezentat măsurile adoptate la nivelul Comisiei de agricultură a UE.**
De asemenea, în linii generale, a fost adaptat conținutul tuturor programelor la particularitățile activităților specifice anotimpurilor și la obiceiurile de ascultare ale grupurilor-țintă.
Dintre elementele de noutate din grilele de programe ale anului 2008, menționăm:
– a fost creată emisiunea **Vrem să știi,** ce-și propune să rezolve problemele ascultătorilor în relațiile lor cu reprezentanți ai instituțiilor statului;
– documentarul radiofonic **Vorbește-mi despre satul tău,** care-și propune o imagine corectă a satului românesc prin radiografierea acestuia în plan economic, social și cultural;
– emisiunea de dezbatere **Fermier european** , care pune față în față fermieri și autorități chemate să răspundă problemelor aflate în discuție.
_– Fonoteca de Aur – memoria unei arhive sonore,_ emisiune ce a adus în actualitate, pe firul timpului, documente sonore și mărturii radiofonice despre emisiuni și înregistrări de muzică populară care au făcut istorie, ascultătorii putând redescoperi și prețui tezaurul cultural pe care îl deține Radioul public;
**A fost lansat postul online pentru copii Kids Radio.** În momentul de față, serviciile oferite de **www.kidsradio.ro** sunt următoarele: – emisie 24/24, 7/7, din care 4 ore pe zi cu moderatori în studio;
– transmisie video live 24/24, din studioul Kids Radio;
– blog-ul Kids Radio (peste 1000 de useri înregistrați);
– canalul de chat kidsradio, unde se dezbat temele propuse de realizatorii emisiunilor și/sau teme propuse de ascultători/ utilizatori, de interes pentru această categorie de vârstă;
– colecție de povești pentru copii (aproape 1000 de entry-uri);
– colecție de materiale video dedicate copiilor (teatru pentru copii, teatru de păpuși, spectacole etc.);
– colecție de jocuri pentru copii;
– **a fost implementată Platforma Video News.** Această zonă de site atrage zilnic peste 9.000 de utilizatori unici, în peste 35.000 de sesiuni;
– **a fost lansată 3net Hits** – o platformă muzicală ce conține cele mai bune piese ale tuturor timpurilor;
– **a fost lansat site-ul Colinde, tradiții, obiceiuri de iarnă;**
– în cooperare cu Editura Casa Radio, **au fost postate spre ascultare pe Radio3Net colecții de discuri,** dintre care amintim „Integrala Caragiale” și s-au realizat link-uri către sistemul de achiziții online oferit de site-ul Editurii;
– **a fost realizat un site în site dedicat,** _**Olimpiada 2008**_ **;**
– **a fost îmbogățită Galeria Audio** cu peste 700 de albume noi, păstrându-ne în continuare statutul de cel mai mare depozit online gratuit de muzică din lume;
– **au fost filmate, transmise și postate în galeria video evenimente culturale, muzicale, artistice** unde postul a fost partener media (Folk You 4, Electrofish, Concerte Old School, piese de teatru la Casa de Cultură a Studenților etc.);
– a continuat emisiunea **Sala de repetiții,** concept de emisiune TV cu public;
– **au fost filmate, transmise și postate în galeria video evenimente Radio România** (Radio România 80, Gaudeamus, Radio3Net – 4 ani, Ziua Florian Pittiș etc.);
– **a fost îmbogățită colecția Galeriei Video** la aproximativ 400 de înregistrări;
Consolidarea audienței emisiunilor muzicale realizate pentru posturile SRR cu care colaborează.
#104083Redacția Muzicală și-a construit strategia plecând de la analiza pieței muzicale radio, concluziile s-au concretizat într-o ofertă editorială a cărei prioritate a fost și rămâne valoarea artistică înaintea celei comerciale.
Obiective specifice și modalități de îndeplinire:
• un rol important în consolidarea audienței l-au avut _**îmbunătățirea și diversificarea modalităților de prezentare a emisiunilor**_ **,** exemple revelatoare în acest sens sunt emisiunile **Musica viva, Interpreți de ieri și de azi, Drive Time** pe Radio România Muzical, **Nopțile RRA, Cocktail SRR – Muzica anilor tăi;**
_•_ _**inițierea de proiecte**_ care prin originalitate să atragă public și să creeze capital de audiență: emisiunile **Jocul cu mărgelele de sticlă** pe Radio România Cultural, **Ascultă, răspunde, câștigă** – Antena Satelor;
_•_ _**autopromovarea produselor proprii**_ , prin parteneriate cu UCMR, Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Național de Artă, TVR 1, TVR 2, National Geographic, Discovery Channel, Jurnalul Național, Editura Nemira.
## _**Promovarea cu prioritate a creației și interpretării românești**_
Pornind de la menirea instituției, de serviciu public, în anul 2008, Redacția Muzicală și-a canalizat activitatea pe promovarea activă a creației și interpretării românești și pe poziționarea acesteia în contextul artistic european și mondial.
Obiective specifice și modalități de îndeplinire:
– au fost îmbunătățite și extinse proiectele radiofonice complexe destinate expunerii muzicii românești: **Noaptea șlagărului românesc, Top 2008,** la Radio România Actualități, **Arte Novi, Diaspora muzicală românească, Maeștrii pedagogiei muzicale, Cântece patriotice românești, Lumea și muzica tradițională** la Radio România Cultural, **Nunta la români, Bucuroși de oaspeți,** la Antena Satelor, **Muzicieni români, prezențe europene** , la Radio România Muzical;
Difuzat de RRA pe parcursul a 20 de săptămâni, proiectul s-a finalizat cu un clasament al celor mai frumoase 80 de melodii difuzate vreodată la radio.
La dorința expresă a ascultătorilor, proiectul s-a finalizat printr-un dublu eveniment: colecția de 4 CD-uri „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” și concertul prilejuit de lansarea acestei colecții, concert care a adus laolaltă pe aceeași scenă, în premieră, cei mai de valoare artiști ai tuturor genurilor muzicii ușoare.
## H. **Redacția Teatru**
săptămânal, un spațiu total de difuzare de 44,5 ore.
În 2008, pentru aceste spații de difuzare au fost realizate 454 premiere, din care 302 spectacole radiofonice de teatru și divertisment, 51 emisiuni scenarizate sau teatru document, 52 emisiuni publicistice. Teatrul Național Radiofonic a oferit publicului spectacole radiofonice după creații de referință ale marilor personalități ale culturii române și universale:
## • **La Radio România Actualități**
– în cadrul proiectului „Comedia de sâmbătă seară” au fost realizate 10 premiere;
– în cadrul proiectului „Teatrul Național Radiofonic pentru Copii” au fost realizate 6 premiere;
– în cadrul proiectului „Noapte bună copii” au fost realizate 14 premiere.
- **La Radio România Cultural**
– în cadrul proiectului „Dramaturgi români contemporani” au fost realizate 7 premiere;
– în cadrul proiectului „Dramaturgi străini contemporani” au fost realizate două premiere;
– în cadrul proiectului „Biografii – memorii” au fost realizate 6 premiere în cadrul proiectului „Mari recitaluri actoricești” au fost realizate două premiere;
– în cadrul proiectului „Poveștile și legendele lumii” au fost realizate 4 premiere;
– a fost lansat un nou proiect intitulat „A fost odată ca niciodată – Mircea Albulescu vă spune o poveste la Radio România Cultural”;
– pentru a celebra centenarul Eugène Ionesco (2009), _**Redacția Teatru a lansat un proiect dedicat operei dramatice și memorialisticii marelui scriitor Eugène Ionesco**_ , din ale cărui opere Fonoteca Radioului nu conținea decât două adaptări radiofonice. Editura Humanitas și-a arătat interesul de a edita CD-uri cu aceste spectacole radiofonice;
– au fost realizate emisiuni documentare dedicate tradițiilor teatrale, istoriei teatrului, a dramaturgiei românești și universale, festivalurilor în care secțiunea de teatru-lectură este prezentă;
– au fost realizate săptămânal emisiuni publicistice de prezentare a producțiilor Redacției Teatru.
– s-au reușit îmbogățirea și diversificarea programelor concertelor, lărgirea ariei de cuprindere a tuturor stilurilor și epocilor creatoare, mărirea ponderii lucrărilor vocal-simfonice și a operelor în concert cu mare succes de public, realizându-se adevărate evenimente muzicale, unele în premieră națională, concerte de excepție pentru aniversarea a 80 de ani de existență a postului public de Radio;
– anul muzical 2008 a constituit un plus în creșterea calitativă a concertelor, fapt consemnat în numeroase cronici muzicale apărute în revistele „Actualitatea muzicală” și „Melos”, în cotidiane, consemnări care se regăsesc în volumul _Vocația performanței_ apărută cu prilejul aniversării a 8 decenii de Radio;
– a fost redefinită, prin repertoriile abordate și stilul de interpretare, personalitatea Orchestrei de Cameră – formație unicat în peisajul muzical al României, iar Corul Radio și Corul de copii Radio au atins adevărata lor valoare;
– și în anul 2008, mari dirijori români din România și diaspora (Christian Badea, Horia Andreescu, Ilarion Ionescu Galați, Adrian Morar, Victor Dumănescu, Ovidiu Bălan, Camil Marinescu, Alexandru Samoilă, Sabin Pautza) și soliști (Eduard Tumagian, Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Alexandru Tomescu, Dana Borșan, Cristina Anghelescu Gheorghe Crăsnaru, Marius Brenciu, Ruxandra Donose, Adina Nițescu, Ilse Maria Reich, Mihaela Martin, Ileana Tonca, Cătălin Rotaru, Nelly Miricioiu, Dana Ciocârlie, Irina Mureșan, Mihaela Mingheraș Couture) au evoluat În compania Orchestrei Naționale Radio, a Orchestrei de Cameră Radio și a corului Radio;
– s-au reușit creșterea numărului abonamentelor, creșterea numărului de spectatori la toate concertele și scăderea mediei de vârstă a spectatorilor.
O activitate demnă de aprecieri a desfășurat și **Big Band-ul Radio.** Concertele susținute așază acest colectiv în rândul celor mai bune formații de jazz și blues; menționăm faptul că în fiecare lună, Big Band–ul a susținut un concert cu lucrări din creația românească de jazz transmis în direct de Radio România Cultural; tot în 2008 a apărut un nou CD al formației, bine primit de public.
În privința **Orchestrei de Muzică Populară Radio** menționăm o diversificare a ofertei cu soliști de ținută și dirijori colaboratori care au generat prin profesionalism și prin calitatea aranjamentelor muzicale un nivel apreciat în interpretare, cu accent pe respectarea stilului zonei etnofolclorice din care au fost culese piesele.
Posturile regionale au reflectat campaniile electorale pentru alegerile locale și parlamentare.
#121868Campaniile electorale au constituit o mare provocare pentru studiouri, datorită regionalizării și localizării mesajului electoral. Au fost difuzate peste 400 de buletine de știri și aproape 200 de emisiuni conținând mesaje electorale ale competitorilor. Suplimentar, au fost organizate aproape 80 de dezbateri radiofonice pentru alegerile președinților consiliilor județene și în cazul alegerilor parlamentare, corespunzătoare fiecărui județ al României.
Anul 2008 a confirmat că politica editorială a posturilor regionale de radio este deschisă spre ascultători, spre realitățile locale, concretizându-se prin prezentarea corectă, protejată de orice partizanat sau influență, a faptelor de viață.
Studiourile au cuprins în grilele de programe emisiuni consacrate cunoașterii legilor țării (cu prioritate a celor care reglementează administrația locală), drepturilor și obligațiilor cetățenilor, relațiilor acestora cu autoritățile, normelor de conviețuire civilizată.
În rubricile de știri, dar și în emisiuni speciale, au fost promovate proiecte europene la care România este parte, avantajele și costurile acestora pe termen mediu și lung.
A crescut ponderea, în totalul orelor de program, a emisiunilor de tip multiplex, care integrează posturile regionale într-un regim de acoperire națională. Astfel, radioprogramul „De zece ori România”, realizat în comun de toate cele opt posturi regionale și difuzat timp de o oră, de cinci ori pe săptămână pe lanțul de stații Radio România Regional, reprezintă deja o marcă a radioului regional.
Totodată, Rețeaua Regională în colaborare cu Academia Română a lansat în decembrie 2008, prin intermediul emisiunii multiplex „România de nota 10” (difuzată în fiecare sâmbătă, între orele 07.30–08.00), proiectul **„România se prezintă, descoperă excelența!”,** menit să mediatizeze inițiativele și personalitățile de excepție din domeniul cercetării și educației.
· other · retras
462 de discursuri
– organizarea celei de-a doua ediții a concursului de producții radiofonice intitulat „Diversitatea – o șansă în plus spre viitor”.
În structura Studioului de Radio Târgu-Mureș funcționează **subredacția Antena Brașovului,** având programe proprii pe frecvența de 1,197 AM. Începând cu anul 2008 am demarat realizarea unui parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov.
Prin acest parteneriat, subredacția Antenei Brașovului își completează menirea sa de serviciu public reușind o creștere atât numerică, dar mai ales calitativă a audienței.
8. **Radio Timișoara** se adresează ascultătorilor din județele Arad, Timiș și Hunedoara cu programe ce acordă prioritate actualității regionale. Și în anul 2008 s-a extins politica de separare, pe anumite segmente orare, a emisiei pe frecvențele AM/FM. Motivația acestui demers, început în anii precedenți, este atragerea publicului activ din Timișoara, coroborată cu menținerea publicului tradițional al Radio Timișoara, pe frecvența AM, în mediul rural și în urbanul mic.
În anul 2008, pentru prima dată în istorie, ascultătorii Radio Timișoara au putut recepționa, pe parcursul întregii zile, emisiuni în limba română, pe una dintre cele două frecvențe.
Radio Timișoara a emis în 2008 în 10 limbi, alături de română difuzând emisiuni pentru 9 minorități (germană, maghiară, sârbă, cehă, slovacă, bulgară, ucraineană, rromani și italiană).
În cursul anului 2008 a fost prelungit până la ora 24.00 și programul propriu pe unde medii (AM).
Legea de ratificare a Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare oferă protecție unui număr de 10 limbi minoritare folosite pe teritoriul României în domeniile reglementate de Partea a III-a din Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare: învățământ, justiție, autorități administrative și servicii publice, mijloace de comunicare, activități și facilități culturale, viața economică și socială, schimburi transfrontaliere.
Limbile minoritare astfel protejate sunt umătoarele: bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă și ucraineană.
Reamintim că studiourile regionale Radio România au emisiuni în aceste limbi după cum urmează:
- Bulgară – Radio Timișoara;
- Cehă – Radio Timișoara, Radio Reșița;
- Croată – Radio Timișoara;
- Germană – Radio București, Timișoara, Târgu-Mureș,
- Reșița;
- Maghiară – Radio București, Târgu-Mureș, Cluj,
- Timișoara, Reșița;
- Rusă – Radio Constanța;
- Sârbă – Radio Timișoara, Reșița;
- Slovacă – Radio Timișoara, Reșița;
- Turcă – Radio Constanta;
- Ucraineană – Radio Timișoara, Reșița, Cluj.
În afară de aceste 10 limbi, studiourile regionale mai emit și în alte limbi:
- Armeană – Radio Constanța;
- Greacă – Radio Constanța;
- Italiană – Radio Timișoara;
- Rromani – Radio Târgu-Mureș, Timișoara, Reșița;
- Tătară – Radio Constanța.
În conformitate cu prevederile legislației române și în acord cu cele ale legislației internaționale, Societatea Română de Radiodifuziune acordă o importanță deosebită emisiunilor pentru minorități, realizând un pachet de programe pentru minoritățile etnice.
Aceste emisiuni își propun să cultive limba și valorile culturale ale minorităților naționale, tradițiile și obiceiurile acestora, să prezinte viața și preocupările comunităților etnice integrate în ansamblul societății românești.
La nivelul conducerii Rețelei regionale, a fost elaborat și pus în aplicare proiectul paginii web: www.radioromaniaregional.ro. Există link-uri atât pentru site-ul fiecărui studio regional, cât și pentru audiția live a programelor acestora.
Sunt prezentate, de asemenea, știrile zilei furnizate de studiourile regionale, emisiunile multiplex ale rețelei regionale, parteneriatele în care aceasta este implicată, dar și evenimentele organizate de către rețea în ansamblul ei sau de către fiecare studio regional.
Există și o secțiune Forum pentru dialogul cu ascultătorii noștri, care se adaugă opțiunilor deja existente: e-mail, sms-uri, telefoane sau scrisori.
În decembrie s-a desfășurat a doua ediție a concursului dedicat „Zilei minorităților”, la care au participat 18 realizatori din cadrul rețelei regionale Radio România.
## M. **Radio România Internațional**
Radio România Internațional realizează **54 de ore de programe pe zi,** transmise pe trei canale, **7 zile din 7,** _**în romană, engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, arabă, chineză, italiană, sârbă, ucraineană și dialectul aromân.**_ RRI este un post generalist, cu format „Adult Contemporary”, ca toate posturile internaționale, iar muzica difuzată și prezentată este românească în proporție de peste 90%, din toate genurile.
**Serviciul român** – RRI oferă 24 de ore de emisiuni și programe, producție proprie, coproducții cu alte posturi sau preluări, în direct sau preînregistrat, ale unor emisiuni ale celorlalte posturi și redacții din SRR (RRA, RRM, RRC, RRR, Redacția Muzicală, Redacția Teatru, Redacția Viața Spirituală, Redacția Militară). Din cele 24 de ore de programe în limba română, circa jumătate sunt producție RRI de luni până vineri, respectiv 35–40% în weekend.
Secția Aromână – RRI 1 realizează 3 emisiuni/zi (3 x 26 de minute).
**Radio România Internațional în limbi străine** difuzează zilnic circa 21 de ore de program în următoarele limbi: arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, rusă, sârbă, spaniolă și ucraineană. Programele sunt structurate în 16 emisiuni, cu o durată de 56 de minute, și 19 emisiuni, cu o durată de câte 26 de minute fiecare.
– emisiunile RRI în română și dialectul aromân să rămână **o voce pentru lumea românească,** de la fostul exil anticomunist, la noii funcționari europeni și la muncitorii români;
– emisiunile RRI în limbi străine să fie aceeași **punte informațională spre România** și spațiul nostru geografic.
RRI încearcă să intre deplin în **noul rol** ce se conturează pentru un post de radio internațional – **mijloc direct de acces** la valorile democratice și dialogul intercultural.
RRI 1 reprezintă, prin emisiunile în limba română și dialectul aromân, **o punte de legătură cu comunitățile românești și aromâne din lume,** cu ascultători din vechea emigrație, dar și cu noile comunități de români de peste hotare, plecați la muncă sau la studii.
Emisiunile în limba română pot fi recepționate de **românii plecați la muncă** în Italia, Spania, Portugalia, Germania, Marea Britanie etc., cât și de celelalte comunități românești importante din lume – din Europa Occidentală, Israel, SUA, Canada, Australia, America de Sud, de românii din Republica Moldova, Serbia și Ucraina.
Rubricile de **informații utile pentru românii aflați la muncă, preponderent în Europa („Muncind în Europa” și „RRI la dispoziția Dvs.”),** au continuat prin prisma numărului mare de conaționali plecați peste hotare.
Românilor din lume le sunt dedicate două rubrici speciale pe site: **„Muncind în Europa”** , respectiv **„Util pentru românii de pretutindeni”** , alături de mai generală rubrică **„Practic ghid”.**
Emisiunile **„Românii de lângă noi”** și **„Asociații românești din lume”** au continuat să fie bilunare, pe fondul multiplicării subiectelor legate de comunitățile românești din lume, respectiv de etnicii români din jurul României.
Emisiunea **„Unda românească”** a continuat să fie bilunară, ca urmare a multiplicării programelor de radio în limba română realizate de conaționali de peste hotare, iar **„Publicații românești din lume”** și-a păstrat cadența de o ediție pe lună.
**„Curierul românesc”,** care țintește mai ales marinarii români din lume, emisiune realizată de Serviciul Român, a continuat să fie produsă și difuzată duminica, între 8.00 și 11.00, ora României, respectiv redifuzată duminică, între orele 15.00 și 16.00, în cadrul ofertei non-stop în limba română.
O noutate a anului 2008 este emisiunea de tip magazin **„Panoramic punct ro”,** realizată de luni până vineri, între orele 10.15 și 11.00, de Serviciul Reportaj–Panoramice RRI 1. Este o emisiune informativă tip „matinal”.
RRI 2 realizează zilnic emisiuni în 10 limbi străine. Menirea acestor programe este să creeze și să dezvolte o **punte informațională** între România, spațiul nostru geografic și auditoriul străin din zonele-țintă, care cuprind practic toate marile aglomerări urbane de pe mapamond.
O dată cu integrarea în UE, RRI se orientează, prin emisiunile în **engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană,** spre aprofundarea dialogului intercultural direct cu statele cu democrație consolidată.
În emisiunile în **ucraineană, sârbă, arabă, chineză, rusă,** RRI focalizează pe dezvoltarea proceselor democratice din zone învecinate sau mai îndepărtate.
RRI 2 oferă informații la zi, analize imparțiale, rapide și relevante despre actualitatea social-politică, diversitatea opiniilor din societatea românească, procesul de democratizare și reformă, potențialul economic, patrimoniul cultural și atracțiile turistice ale României, performanțele sportive, viața spirituală, relațiile cu zona de destinație a programelor, creionând o imagine a României ca **parte a culturii și civilizației europene** .
## Echipele
RRI are **circa 20–24 de colaboratori externi, unii dintre ei** fiind vorbitori nativi de limbi străine. Majoritatea redacțiilor în limbi străine au beneficiat, cel puțin temporar, de **colaborarea unor vorbitori nativi ai limbilor de emisie.** Bursieri voluntari din Spania, Germania, Italia și Franța, tineri care se pregătesc pentru o carieră jurnalistică, au fost oaspeții redacțiilor RRI pentru mai multe săptămâni.
A continuat trimiterea de ziariști de la RRI pe post de corespondenți SRR peste hotare, cu **foarte bune rezultate: Cristina Tiberian** este corespondent al SRR la Londra, **Nicolae Mircea Năstase** și **Răzvan Emilesc** u au fost corespondenți la Chișinău, **Roxana Vasile** este corespondent la Paris, **Ștefan Nețin** a fost corespondent la Belgrad.
Au continuat deplasările redactorilor RRI în comunitățile românești/de aromâni din lume, ca și participările la evenimente organizate de respectivele comunități (la Montreal și Laval, Quebec, Canada – Mihaela Dincă, la Mălainița și Negotin, Serbia – Grozdana Blagojevic, la Balcic și Viena – Veronica Ioniță, la Skopje (FYROM) – Lala Tașcu, la Madrid – Roxana Iorgulescu).
Grilele RRI sunt **rezultatul unor evoluții și decantări continue,** multianuale, care au răspuns solicitărilor ascultătorilor și internet user-ilor, evoluțiilor din România, dar și schimbărilor de accente și de mijloace tehnice din ultimii ani.
Din aceste motive, grilele suferă schimbări destul de lente. Principalele modificări au vizat adaptarea mai bună a ofertei redacționale la **noul statut de țară UE** al României și creșterea numărului de cetățeni **români aflați la muncă** peste hotare.
_–_ **alegerile parlamentare:** RRI a realizat emisiuni electorale proprii, pentru circumscripția nr. 43, pentru românii cu drept de vot de peste hotare; RRI a postat operativ pe site-ul propriu informații utile pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate privind legislația electorală, secțiile de votare, tehnica votării, calendarul campaniei, cu trimitere către site-urile instituțiilor abilitate, dar și știri despre rezultatele alegerilor
- summit-ul NATO;
- integrarea în Uniunea Europeană;
- stadiul ratificării Tratatului de la Lisabona;
- alegerile locale;
- lupta globală antiteroristă;
- situația militarilor români din teatre de operațiuni
- militare;
- alegerile prezidențiale din SUA și Rusia;
- independența provinciei Kosovo;
- rutele petrolului caspic, ale gazelor naturale, prețul
- petrolului;
- Anul european al dialogului intercultural;
– sportivii români în competiții internaționale, inclusiv Campionatul European de fotbal din 2008 din Austria și Elveția, Jocurile Olimpice de vară de la Beijing, Cupele europene de fotbal, respectiv de handbal feminin și masculin, meciurile profesioniste de box în care au fost angrenați sportivi români etc.
A continuat în prima duminică din noiembrie **„Ziua ascultătorului”,** o zi în care programele RRI sunt realizate mai ales pe baza contribuțiilor scrise sau înregistrate ale publicului. Ediția din 2008 a răspuns la întrebările „De ce ascultați radioul? De ce ascultați RRI?”, subsumându-se anului aniversar al SRR.
**„Omul Anului 2008 la RRI”** a devenit, pe baza propunerilor ascultătorilor și utilizatorilor Internet, cu circa două treimi din opțiuni, președintele SUA **Barack Obama.**
În vara anului 2008, RRI a reflectat, prin rubrica **„EURO 2008”** , Campionatul European de Fotbal din Elveția și
Austria. În timpul Olimpiadei de la Beijing a fost relizată rubrica zilnică **„Agenda olimpică”,** iar redactorul RRI Florin Orban s-a integrat foarte bine în echipa SRR, oferind interviuri în exclusivitate pentru RRA.
RRI a avut în vedere mai multe aspecte
– conținuturile și intervalele orare ale programelor sunt structurate după profilul de interese și bugetul de timp liber al grupurilor-țintă;
– urmărirea constantă a impactului programelor (feedback prin e-mailuri, telefoane, scrisori etc.) asupra acestor principale grupuri-țintă și adaptarea „din mers” a ofertei pentru a da curs așteptărilor ascultătorilor/utilizatorilor;
– urmărirea ofertei posturilor concurente și configurarea unor puncte forte pentru propriile programe în comparație cu strategia concurenților etc.
- Politica de programe este întemeiată pe **primatul**
- **informației;**
- RRI este un mijloc **rapid, accesibil și credibil** de
- promovare a României, a politicii sale interne și externe;
• RRI **diseminează valori româneșt** i din cele mai diferite domenii, promovând prin emisiuni respectul reciproc, toleranța și înțelegerea;
- RRI își axează programele pe **„agenda ascultătorului”;**
• RRI abordează problemele și subiectele de interes **rapid, sintetic, concis, cuprinzător și cald. Atuul este punerea în context a știrilor și evenimentelor.**
- scurtarea **timpului de răspuns** la mesaje;
- introducerea rubricii **Forum** pe site, a unui formular de
- recepție și a unui formular de feedback;
- o **autopromovare mai bună** a RRI în emisiuni și pe
- site, precum și în afara instituției;
- **organizarea mai multor concursuri cu premii.**
Multe dintre emisiuni sunt un **răspuns la solicitările, sugestiile și ideile ascultătorilor,** care comunică tranșant ce-i interesează să afle.
Ascultătorii/utilizatorii trimit scrisori, rapoarte de recepție și e-mail-uri, dau telefon în redacții și trimit faxuri, iar **RRI răspunde la mesaje.** Pe lângă răspunsurile scrise, RRI ține legătura cu ascultătorii prin intermediul rubricilor „ **Poșta Radio”** și **„Club DX”** , foarte apreciate.
**Principalul mod de cercetare a audienței** la un post de radio internațional de dimensiuni mici sau medii este prin intermediul mesajelor primite de la ascultători sau utilizatori (mai ales e-mail-uri, dar și scrisori și faxuri). **În 2008, RRI a primit peste 14.600 de mesaje scrise** (cu aproximativ 1.850 mai multe decât în 2007), din peste 105 țări.
**La 1 octombrie 2008, RRI a lansat un nou chestionar printre ascultători și utilizatorii de internet,** cu sprijinul unui sociolog, chestionarul va releva schimbările în obiceiurile de consum de programe radiofonice, dar va sintetiza și sugestii de la ascultători și utilizatorii de internet.
RRI încearcă să ajungă la noi ascultători și internauți printr-un ansamblu de acțiuni complementare
#152487– modernizarea și diversificarea mijloacelor de difuzare sau redifuzare de programe;
– dinamizarea componentei de jurnalism online;
– parteneriate cu posturi de radio mici sau cu portaluri internet, care să preia emisiunile noastre, rubrici și emisiuni în parteneriat, pentru a pătrunde cu producții RRI pe mijloacele de difuzare ale partenerilor.
**Radiocom a modernizat cele 5 emițătoare pentru unde scurte folosite pentru emisiunile RRI.** Emițătoarele de la Galbeni și Țigănești (de câte 300 de kW), respectiv Săftica (de 100 de kW), au adus un plus de calitate sesizabil recepției emisiunilor RRI. **Reacțiile ascultătorilor au fost extrem de favorabile, cei mai mulți catalogând calitatea recepției ca excelentă.**
Rebroadcasting
#153341A intrat în vigoare la 1 martie 2008, în urma unei licitații internaționale, un contract de 4 ani cu firma britanică WRN Ltd. pentru un pachet de servicii de redifuzare de programe _:_ transport și distribuție prin satelit către Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific, distribuție prin relee terestre în unde ultrascurte și unde medii, transmisie în sistem digital (Digital Radio Mondiale, în engleză și în germană), distribuție în sistem podcasting (în engleză), a unor programe RRI în limbile engleză, germană, franceză, rusă, arabă, ucraineană, sârbă, italiană și în dialectul aromân.
Digital+
#153980Programul non-stop în limba română este difuzat gratuit de la începutul lunii octombrie 2007, cu acordul CD, de către operatorul de televiziune prin satelit Digital+ din Spania, ajungând în casele a numeroși români din Spania. Programul de radio oferit de RRI este inclus într-un pachet pentru românii din Peninsula Iberică, alături de programul PRO TV Internațional.
Internet
#154366Site-ul www.rri.ro se dezvoltă ritmic, prin adăugarea de rubrici/butoane sau facilități. O dată cu dezvoltarea prezenței Radio România în internet, RRI intenționează să crească interactivitatea paginilor și să ofere _on demand_ fișiere audio și, poate, video.
RadioMan
#154644RRI produce și emite zilnic în sistem RadioMan, integral, emisiunile în toate limbile străine, cu excepția rusei, și emite în RadioMan circa 8,5 ore pe zi în limba română, fiind cel mai avansat compartiment SRR în domeniu.
Buletinele de știri au fost redactate în limba română, de la fața locului, de către un redactor RRI, traduse și citite la București de redactorii RRI de la cele 5 imbi străine și transmise prin FTP (File Transfer Protocol), ca fișiere audio care au fost plasate în emisie.
## **Cooperarea la emisiuni în limba română de peste hotare**
Un capitol special, în certă dezvoltare, este cooperarea cu posturile de radio ale comunităților românești din lume și cu asociațiile, publicațiile sau persoanele care realizează programe de radio în limba română, difuzate de posturi de radio proprii sau locale, de obicei comunitare, dar și portaluri internet destinate românilor de pretutindeni.
Au continuat **emisiunile săptămânale multiplex** (joi seara) realizate de Serviciul Român RRI în sistem duplex sau multilex **cu studiourile regionale sau locale ale SRR**
și **cu posturi din jurul granițelor** _(Radio Novisad, Radio Far Alibunar, Radio Doina Gârbovița, Radio Szeged, Radio Ujgorod, Radio Cernăuți, Antena C Chișinău, Vocea Basarabiei),_ și cu asociații și reprezentanți ai românilor din Bulgaria. Aceste programe sunt **consacrate problemelor românilor de dincolo de hotare.**
În același timp, RRI este **prezent ritmic (zilnic, bisăptămânal, săptămânal sau bilunar) cu rubrici, știri, interviuri, intrări în direct, în limba română,** în emisiuni și programe în limba română ale posturilor: SBS Melbourne, Australia (a fost extinsă cooperarea), RK 20 Madrid (Programul „Român în Lume”), RKM Madrid **(și în limba spaniolă)** , Vocea Setubalului, Portugalia („O îmbrățișare din România”), Radio Helsinki (Graz, Programul „România astăzi”), Radio 27 Online Chicago, Freies Radio fur Stuttgart („Vocea Comunității Românești din Stuttgart”, realizat de Forumul German-Român din localitate) **(și în limba germană),** Radio „România Mea”, din Schwaebisch Hall, Germania) **(și în limba germană),** Radio CKDG 105,1 FM, Montreal, Canada (Programul „MarcaRo”), Radio Flash Torino **(și în limba italiană),** Radio Torino Internațional **(și în limba italiană).**
Perspectivele sunt încurajatoare prin prisma numărului tot mai mare de astfel de realizatori de programe de radio care **solicită cooperarea.**
Practic, RRI trimite zilnic prin FTP (File Transfer Protocol) fișiere audio mp2 încărcate automat sau manual din sistemul RadioMan, conținând rubrici și emisiuni RRI în limbile română, germană, spaniolă, italiană, ca și – prin e-mail – fișiere text în limbile română, germană, italiană și spaniolă partenerilor săi. Săptămânal sunt încărcate în serverul FTP aproape 30 de rubrici diferite.
RRI încercă, astfel, și reușește să-și **diversifice mijloacele** prin care programele sale sunt redifuzate și ajung în casele cât mai multor ascultători și internet useri români, inclusiv ale celor plecați legal la muncă, sau străini.
RRI a încheiat în 2008 acorduri de parteneriat cu:
Radiovacanța
#157929A continuat, după reluarea cooperării în iunie 2007, difuzarea zilnică de scurte buletine de știri în limbi străine (engleză, franceză, germană, rusă și italiană), la postul estival Radiovacanța Mamaia.
– **Rete Mondiale Virtuale, prin Italradio – Osservatorio della radiofonia internazionale in lingua italiana,** din Florența, pentru distribuția prin portalul www.italradio.org a celor trei programe radiofonice realizate zilnic de Secția Italiană RRI; – **Radio Flash Torino,** pentru cooperarea la un program de radio săptămânal în limbile română și italiană;
– **Radio Torino Internațional,** pentru cooperarea la un program de radio zilnic în limbile română și italiană;
– **Radio Serbia Internațional,** pentru realizarea de rubrici și programe în comun în limba sârbă;
– Radio Novi Sad, pentru cooperări în limbile sârbă, română și ucraineană;
– **Centrul de Dezvoltare Sârbo-Român (prin Radio Banat Link)** din Timișoara, pentru preluarea zilnică a două emisiuni în sârbă și a uneia în română produse de RRI;
– **Asociația „Frăția” a emigranților români și**
Portugalia;
– realizatorii Programului **„MarcaRo”, difuzat de Radio CKDG 105,1 FM, Montreal,** Canada.
De asemenea, RRI a obținut aprobarea Comitetului Director pentru **afilierea la Comunitatea italofonă de radio și televiziune,** cu sediul la Roma.
**Secția Aromână** a cooperat periodic cu echipele care realizează emisiuni în aromână la **Radio ZZZ** din Sidney, Australia, și **TV Makedonia** din Skopje, FYROM.
**Serviciul Rus** a realizat o serie de **emisiuni duplex cu Radio Azerbaidjan,** proiect-pilot. În emisiuni au fost prezentate aspecte interesante din realitatea română și azeră, materiale de cultură, istorie, tradiții.
**Secția Ucraineană** a avut colaborări și schimburi de experiență cu serviciile ucrainene ale **Radio Ucraina Internaționa** l și **Radio Polonia.**
În luna noiembrie 2008 a fost organizat un curs de inițiere în jurnalism pentru tinerii angajați ai RRI, la care au participat, în premieră, și 3 colaboratoare ale RRI: Cristina Popi, din Graz, Austria, Daiana Mătieș, din Stuttgart, Germania, și Maria Iancu, din Setubal, Portugalia, care reprezintă asociații românești și lucrează benevol la posturi de radio cu emisiuni în limba română, adresate conaționalilor din respectivele zone. Respectivele asociații sunt partenere ale RRI.
RRI este puternic implicată în proiectul de cooperare radiofonică internațională EURANET, finanțat de către Comisia Europeană. La proiect, coordonat editorial de Deutsche Welle și financiar de Radio France Internationale, iau parte circa 15 posturi de radio internaționale, regionale și locale din 12 țări europene.
Consiliul de administrație și Comitetul Director au aprobat participarea RRI la proiect, cu producții proprii în limbile engleză, franceză și germană și cu adaptări în română și spaniolă.
Concursurile de cultură generală, dotate cu premii, inclusiv cu sejururi în România, în zone cu mare încărcătură culturală, istorică și turistică, sunt unul dintre pilonii eforturilor RRI de a-și mări și fideliza audiența. Astfel, în 2008:
- au fost desemnați câștigătorii concursului **„100% Delta**
Dunării”;
#161256- a fost finalizat concursul **„Mit și realitate în județul**
- **Bistrița-Năsăud”;**
- s-a derulat concursul **„Fascinația Radiolui”,** consacrat
- celor 80 de ani de radiofonie românească.
- **derularea, în cadrul grilei standard, a campaniei**
- **pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale;**
– reconsiderarea proiectelor de implicare socială;
– acordarea Premiile Radio România Actualități, devenite tradiționale;
– conceperea formatelor, a radio design–ului și a materialelor de autopromovare, conform specificului postului, în vederea pregătirii și lansării grilei estivale 2009 și a celei standard 2009–2010;
– introducerea în grila de programe a genului publicistic _features_ pentru a onora statutul de post public și în vederea participării la competiții internaționale de profil;
– proiectarea și lansarea unui proiect ecologist: „Dunărea de la izvoare până în Deltă”, care depinde însă de atragerea de sponsori;
– extinderea în țară a proiectului „Folk fără vârstă”;
– continuarea proiectului strategic „muzica tradițională”.
– organizarea Galei Premiilor Radio România Cultural 2008, la data de 21 martie 2009 – o manifestare deja de tradiție care a ajuns la cea de-a noua ediție. Gala Premiilor este, în fiecare an, manifestarea de maximă vizibilitate mediatică pentru postul RRC;
– organizarea Zilelor Radio România Cultural în Piața Festivalului Internațional „George Enescu”, manifestare asociată, aflată la cea de-a doua ediție – în perioada 19–21 septembrie. Aceste zile vor fi dedicate centenarului Eugen Ionescu;
– realizarea unui sistem integrat de informare și coordonare a agendei culturale, atât externă, cât și internă, pentru o mai bună comunicare internă și structurare a ședințelor de sumar, dar, totodată, ca mijloc de informare a publicului larg, în cadrul emisiunilor radio și a site-urilor/blogurilor dezvoltate de RRC;
– realizarea unui portal de actualitate culturală și a unui număr de bloguri ale diferitelor emisiuni și de site-uri pe diferite proiecte;
– organizarea și promovarea turneului „Orchestrei de jazz tineret a UER”, care se va încheia la București cu două concerte susținute la Teatrul „Metropolis” și la Sala de Concerte „Mihail Jora” a Radio România;
– Radio România (prin Radio România Muzical și Serviciul Relații Internaționale) va găzdui „Intâlnirea anuală a producătorilor de jazz a UER” (6–7 mai 2009);
– organizarea, promovarea pe toate posturile SRR și preluarea în direct sau înregistrat pe RRM și RRC a tuturor manifestărilor din cadrul ediției 2009 a Festivalului și Concursului Internațional _George Enescu_ (30 august– 26 septembrie).
Radio3Net
#164021- finalizarea proiectului Radio România Online;
- colaborarea cu Eurochannel TV;
- introducerea de albume noi în Galeria Audio a
- Radio3Net;
– transmiterea, înregistrarea și postarea în Galeria Video a tuturor evenimentelor la care vom fi parteneri media și ni se va permite acest lucru;
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
- redesenarea www.radio3net.ro;
- finalizarea portalului www.kidsradio.ro;
- montarea sistemului TV chroma în studiourile
- Radio3Net și Kids Radio;
- participarea la „Multimedia Meets Radio 2009”;
- demararea site-ului în site „Programa Școlară”;
- introducerea de noi entry-uri în categoria „Teatru la
- microfon”.
– difuzarea întregului program zilnic de pe stațiile de emisie Radioman;
– realizarea unui site nou al postului, care să ofere mai multă informație, atractivitate și interactivitate cu utilizatorii;
– difuzarea online a unui program non-stop de muzică populară (internet only).
– **acoperirea alegerilor europarlamentare și prezidențiale:** pregătirea campaniei, prin emisiuni, de prezentare a Parlamentului European, explicarea rolului europarlamentarilor;
– organizarea emisiunilor cu specific electoral; organizarea dezbaterilor între candidați;
– **îmbunătățirea fluxului știrilor la Radio România Actualități, prin elaborarea unui „Jurnal de seară”** (echivalentul editorial al „Jurnalului de prânz”);
– sprijinirea rețelei de corespondenți în străinătate;
– organizarea, împreună cu Serviciul Pregătire Profesională, a unui sistem de pregătire continuă a jurnaliștilor.
– Gala Premiilor Muzicale RRA, a VII-a ediție;
– Mediatizarea Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția 2009.
– realizarea unor evenimente artistice și mediatice dedicate aniversării a 80 de ani de la difuzarea primei emisiuni de umor „Ora veselă” și a primei piese de teatru radiofonic;
– realizarea unui festival sau a unui turneu de audiții cu spectacolele radiofonice realizate de Redacția Teatru din opera lui Eugen Ionescu, cu ocazia centenarului „Eugen Ionescu”;
– inițierea proiectului de studiere a pieței de spectacole pentru copii și de dezvoltare a unor formule noi radiofonice pentru realizarea emisiunilor dedicate acestora.
– Festivalul internațional de chitară, ediția a III-a;
– Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția 2009; Formațiile muzicale ale radioului vor prezenta, în cadrul festivalului, cinci concerte;
– Festivalul Internațional de Muzică Contemporană (creații românești și din repertoriul internațional).
– îmbunătățirea producției editoriale, în continuare, astfel încât să livreze posturilor și redacțiilor Radio România o informație diversificată, care să satisfacă cerințele publicului plătitor de taxă;
– să ajungă la un statut de agenție multimedia;
- organizarea celei de-a IV-a ediții a Zilei agențiilor de
- presă;
- creșterea încasărilor din abonamente.
– derularea proiectului „România se prezintă, descoperă excelența”, realizat de către rețeaua regională în colaborare cu Academia Română. Vor fi prezentate personalități și ințiative de succes în domeniul cercetării și educației în cadrul a 50 de emisiuni multiplex difuzate de către rețea și aproape 800 de rubrici difuzate de studiourile regionale în ansamblu;
– înființarea, în colaborare cu Universitatea Transilvania Brașov, a Centrului Regional Multimedia prin dezvoltarea actualului post local Antena Brașovului (cu accent pe new media);
– înființarea unor cluburi ale copiilor la nivelul fiecărui studio regional și înființarea subredacțiilor pentru noul canal media al Societății Române de Radiodifuziune – www.kidsradio.ro;
– coorganizator în colaborare cu Radio România Cultural, Radio3Net și Kids Radio al festivalurilor naționale Cerbul Copiilor și Mamaia Copiilor;
– planificarea, organizarea și derularea activităților legate de proiectul Radiovacanța copiilor – Năvodari, ediția a IX-a;
– finalizarea proiectului de modernizare și diversificare a ofertei editoriale a Studioului Regional Cluj – proiect realizat în colaborare cu specialiști de la Radio Olanda;
– organizarea celei de-a III-a ediții a concursului național dedicat realizatorilor emisiunilor pentru minoritățile naționale din SRR.
– angajare de personal în secțiile de limbi străine, în măsura în care criza economică și resursele financiare ale SRR o vor permite;
– cuprinderea unor vorbitori nativi (angajați, colaboratori externi, practicanți, stagiari, bursieri) în echipele jurnalistice;
– continuarea producției de conținuturi audio și online în cadrul EURANET, în limbile română, engleză, franceză, germană și spaniolă, RRI intenționează să-și mărească participarea la EURANET în 2009 și în anii următori, în special în limba română, on air și online, dar și în limba italiană;
– realizarea de noi parteneriate cu posturi de radio sau asociații ale românilor de peste hotare și cu posturi și portaluri în limbi străine;
– participarea la noi coproducții radiofonice internaționale;
– finalizarea chestionarului sociologic lansat în 2008 și elaborarea unui proiect de aplicare a recomandărilor;
– dezvoltarea site-ului (galerii virtuale, fișiere audio etc.) și a componentei de jurnalism online la RRI;
– trecerea la producția digitală și emisia în sistem RadioMan a emisiunilor în limba rusă;
– realizarea unui Newsletter lunar al RRI în limbile română și engleză;
– continuarea deplasărilor în comunitățile românești și armânești;
– lansarea concursului „Aurul Apusenilor”;
– lansarea unui concurs de cultură generală, dedicat ediției 2009 a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. ## 2. **COMUNICARE-MARKETING**
În anul 2008, Direcția Comunicare și Marketing s-a concentrat pe atingerea unor obiective importante de creștere a vizibilității Radio România în spațiul public și de cucerire de către acesta a pieței media din România printr-o repoziționare strategică.
Această intenție a fost concretizată prin realizarea, implementarea și promovarea intensivă, prin mijloace de marketing și PR, a noii identități vizuale realizată în conformitate cu documentul „Misiune – Viziune – Valori – Principii” adoptat la nivel de instituție.
Activitatea postului public de radio a beneficiat de o puternică reflectare în presă datorită unor campanii susținute de promovare a produselor vedetă prin mijloace de PR.
Vânzări
#171063Ca urmare a externalizării vânzării spațiului publicitar al SRR, aferent posturilor Radio România Actualități, Radio România Cultural, Antena Satelor, precum și 50% din spațiul de publicitate al fiecăruia dintre Studiourile Regionale, încasările din publicitate în anul 2008 aproape s-au dublat față de anul 2007, înregistrându-se cea mai mare creștere de până acum a veniturilor din publicitate.
În anul 2008, venitul brut anual realizat din publicitate de către regia de vânzări este de 2.291.140 euro, față de anul 2007 când venitul brut anual realizat din publicitate a fost de 1.179.964 euro (2,5% reprezentând venituri realizate de compartimentul propriu de vânzări al SRR în perioada 1 ianuarie 2007–15 martie 2007, iar 97,5% sunt venituri realizate de agenția de vânzări începând cu data 15 martie 2007 și până la sfârșitul anului).
Creșterea încasărilor din publicitate în anul 2008 se reflectă prin difuzarea a 6.749 de minute, care au conținut 13.016 spoturi publicitare.
În acest an, Societatea Română de Radiodifuziune a realizat un număr de 283 de spoturi de promovare a evenimentelor externe, a concertelor și a evenimentelor interne, totalizând 4.378 de minute.
Numărul calupurilor de publicitate difuzate a crescut de la 4.900, în 2007, la 5.524, în 2008, iar numărul spoturilor publicitare a crescut de la 9.525, în 2007, la 13.016, în 2008.
Sponsorizări
#172444În anul 2008 s-au obținut în continuare venituri semnificative din sponsorizări.
Evenimentele din cadrul proiectului aniversar Radio România 80 au fost susținute de Primăria Sectorului 1, în calitate de partener oficial, reprezentând unul dintre cei mai importanți sponsori ai proiectului, precum și de alți sponsori ca: Eximbank, Petrom, CEC etc.
Spectacolul aniversar Radio România 80 a fost realizat cu sprijinul Băncii Comerciale Române, în calitate de coproducător.
Prin tradiție, Loteria Română a fost prezentă și în anul 2008 alături de Radioul public la evenimentele cu mare impact la publicul larg: „Gala Premiilor RRA” „ 80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” etc.
Evenimentele „Povestirile Peleșului”, „Gala Premiilor Radio România Cultural” și „Ziua Agențiilor de Presă Rador” au fost organizate cu fonduri oferite de Camera Notarilor Publici.
Radiocom a fost sponsorul evenimentelor „Gala Premiilor RRA” și „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio”.
Evenimentele interne au fost susținute de Carrefour România, Pizza Hut și KFC.
Târgul Internațional Gaudeamus a adus sponsorizări de aproximativ 22.000 de euro la ultima ediție a târgului.
Parteneriate
#173630Pe parcursul anului 2008, la nivelul Societății Române de Radiodifuziune au fost încheiate 283 de parteneriate.
În acțiunea de promovare a proiectului aniversar Radio România 80 apreciem contribuția Televiziunii Române, Antena 1, Realitatea TV, Prima TV care au fost alături de Radioul public.
Televiziunea Română, partener tradițional și loial evenimentelor organizate de instituția radioului public, a promovat campania aniversară Radio România 80 cu fidelitate și promptitudine, contribuind la creșterea notorietății acestui eveniment, prin transmiterea în direct a celor mai importante evenimente: „Gala Premiilor Radio România Actualități”, „Gala Premiilor Radio România Cultural”, „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio”, spectacolul dedicat Zilei Radioului etc.
Dintre acestea menționăm: Gala UNITER, Mamaia Copiilor, Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia, Festivalul Național de Teatru, Festivalul de Artă Medievală Sighișoara, Muzeul Național Cotroceni, Administrația Națională Apele Române etc.
Printre cele mai importante campanii organizate s-au numărat:
• În domeniul sănătății: „Programul Național de control al sănătății”, la inițiativa Ministerului Sănătății; „Avertizare consum alcool, sare, zahăr și grăsimi”, promovată de Ministerul Sănătății;
• Campaniile de mediu „Reabilitarea zonelor miniere”, „REGIO” au fost lansate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere și Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor;
• Campaniile de educație ale Asociației Alternative Sociale și ale CNA care vizează educația copiilor „Copii singuri” și „Ai grijă de copiii tăi, oriunde ai fi”;
• Campaniile asociației „Salvați copiii” împotriva violenței – „Violența naște violență”;
• Campanii nonviolență „Opriți violența domestică împotriva femeilor”, inițiate de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse;
• Campanii de informare a populației cu privire la dreptul fiecărui cetățean de a fi corect informat despre utilizarea fondurilor europene „Finanțare europeană pentru afacerea ta, localitatea ta, agricultură”;
• Campanie de sprijinire a populației rome pentru întocmirea actelor de identitate, inițiată de Fundația „Romani – Criss”;
Promovare
#176177Unul dintre principalele obiective ale Societății Române de Radiodifuziune în anul 2008 a fost schimbarea identității vizuale Radio România, care a inclus schimbarea siglei Radio România, în luna iunie 2008, acțiune care s-a efectuat _pro bono_ de specialiști ai Companiei McCann Errikson.
Tot în această etapă s-au făcut demersuri pentru campania de comunicare a noului logo Radio România și a celei de promovare Radio România 80. Campania de comunicare a noii identități și cea de promovare Radio România 80 s-au desfășurat în București și în 10 orașe din țară (Constanța, Iași, Cluj, Craiova, Brașov, Baia Mare, Timișoara, Suceava, Sinaia, Bacău).
Pe parcursul anului 2008 au fost organizate, prin implicarea Serviciului Marketing, evenimente de o importanță deosebită pentru Societatea Română de Radiodifuziune: Gala Premiilor Muzicale Radio România Actualități, Gala Premiilor Radio România Cultural, Ziua Agențiilor de Presă, Târgul Internațional de Carte Gaudeamus.
Cu ocazia aniversării a 80 de ani de existență a radioului public, au fost organizate o serie de evenimente:
– spectacolul Stagiunea, eveniment dedicat primei emisiuni radiofonice;
– concert aniversar Radio România 80, organizat de Primăria sectorului 5 în Piața Constituției;
– concert aniversar Radio România 80, eveniment realizat în colaborare cu TVR; – Gala Premiilor Radio România 80, eveniment în cadrul căruia au fost decernate premii de excelență personalităților marcante din lumea culturală și politică românească;
– lansare timbru aniversar realizat de Romfilatelia și monedă aniversară oferită de Banca Națională a României;
– „Ziua Culturii la Radio România”, campanie prin care ascultătorii postului public au fost invitați la spectacole de teatru, operă, circ și film.
Programul LECTURA, inițiat și derulat de Radio România, a împlinit în anul 2008 15 ani de existență, interval în care au avut loc, sub sigla GAUDEAMUS, 47 de evenimente expoziționale dedicate cărții și educației.
Programul este format din: Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de Învățătură, Caravana Gaudeamus (serie de evenimente organizate în principalele centre universitare din țară), Târgul Internațional Gaudeamus – Carte Școlară și alte proiecte conexe.
Edițiile organizate pe parcursul anului 2008 s-au derulat sub semnul aniversării a 80 de ani de la înființarea Radio România, campania de organizare corelându-se cu cea de schimbare a identității vizuale a instituției.
Ediția 2008 a Târgului Internațional Gaudeamus, inclusă de Comisia Europeană în programul evenimentelor derulate în cadrul Anului European al Dialogului Intercultural, a confirmat statutul evenimentului, pe plan național și internațional, fiind unanim cotată, de către specialiști, jurnaliști și public, drept cel mai important târg de carte din România. De asemenea, a fost confirmat statutul de cel mai important eveniment de tip expozițional în domeniul educației.
Suprafața târgului a ajuns la circa 14.000 m² – capacitatea maximă a Pavilionului Central Romexpo –, cu un număr de peste 400 de expozanți. Programul de manifestări al ediției a cuprins peste 400 de evenimente, dintre care 57,5% au fost lansări sau prezentări de volume ale unor autori români. Târgul a fost vizitat de peste 105.000 persoane.
În anul 2008, colectivul responsabil cu realizarea Publicațiilor Radio s-a preocupat de îndeplinirea următoarelor obiective:
– realizarea broșurilor de prezentare a posturilor Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor;
– realizarea și lansarea la 1 noiembrie a Almanahului Radio România 80, produs după un concept aparținând în exclusivitate SRR – Colectivul Publicații Radio;
– realizarea în luna noiembrie 2008 a revistei Târgului Internațional de Carte Gaudeamnus.
COMUNICARE
#180172În anul 2008, Serviciul Comunicare s-a implicat în implementarea celor trei proiecte majore pentru consolidarea imaginii organizaționale:
• diseminarea, la nivel intern și extern, a documentului „Radio România – Viziune, Misiune, Valori și Principii” (vezi Anexa nr. 6);
- comunicarea schimbării identității vizuale a radioului
- public;
- campania aniversară „Radio România 80”.
În planul comunicării instituționale, atingerea obiectivului – comunicare eficientă, transparentă, promptă – este cuantificată în cele peste 850 de articole apărute în mass-media scrisă.
În anul 2008, SRR a trimis către presă aproximativ 400 de comunicate de presă și s-a implicat în organizarea unor evenimente și conferințe de presă.
Obiectivele comunicării interne pe parcursul anului 2008 au fost:
– comunicarea transparentă a deciziilor managementului;
– diseminarea documentului „Radio România – Viziune, Misiune, Valori și Principii” la nivel intern;
- comunicarea noii identități vizuale la nivel intern (vezi
- Anexa nr. 5 – siglele noi);
- comunicarea aniversării celor 80 de ani de radiofonie
- românească;
- eficientizarea mecanismelor de comunicare.
Mijloacele utilizate pentru comunicarea internă au fost:
- anunțuri interne la avizier;
- portalul intern;
- newsletter intern, cu subiecte de interes pentru salariații
- instituției.
Pentru dezvoltarea comunicării interne și îmbunătățirea climatului organizațional, s-au derulat o serie de acțiuni, precum:
- organizarea sărbătoririi de către angajați a împlinirii
- celor 80 de ani ai Radio România;
– proiecte interne (Mărțișor, Paște, 1 Noiembrie, Crăciun);
– materiale informative interne (documentul „Radio România – Viziune, Misiune, Valori și Principii”, materiale digitale cu noile elemente de identitate, personalizate pe departamentele SRR);
– comunicarea hotărârilor Consiliului de Administrație și a deciziilor Comitetului Director;
- scrisori personalizate;
- activități de protocol.
Gestionarea întregii corespondențe adresate SRR prin cele patru căi de comunicare: scrisori, telefoane, e-mail-uri, faxuri.
În anul 2008, pe adresa Societății Române de Radiodifuziune **s-au primit aproximativ 162 de mii de scrisori și s-au expediat cca 170 de mii de scrisori.** Comparativ cu anul 2007, se poate observa o creștere semnificativă: cu 46 de mii mai multe scrisori primite și cu peste 100 de mii de scrisori expediate. Din conținutul lor rezultă preferințele ascultătorilor pentru emisiunile care tratează:
– subiecte cu caracter social–cetățenesc: locuri de muncă, asistență socială pentru persoane defavorizate, anunțuri umanitare, probleme privind veteranii de război, pensii, locuințe, probleme edilitare;
– transmisii difuzate în direct sau înregistrate, provenind de la corespondenții interni și din străinătate ai Societății Române de Radiodifuziune, transmisii de evenimente cu caracter de actualitate socială și culturală, transmisii în cadrul schimburilor muzicale cu străinătatea:
- peste 6.000 de înregistrări;
- peste 800 de transmisii în direct;
## 3. **ACTIVITATEA TEHNICĂ**
În sprijinul îndeplinirii obiectului de activitate și a misiunii Societății Române de Radiodifuziune, activitățile tehnice s-au desfășurat în cadrul Departamentului Tehnic, cu participarea compartimentelor de profil existente în celelalte departamente, corespunzător structurii organizatorice în vigoare în anul 2008.
Aceste activități au fost orientate în următoarele direcții: – realizarea și difuzarea programelor de radio naționale, locale și pentru străinătate, conform grilelor de program;
– activități curente de exploatare a bazei tehnice și de întreținere a infrastructurii Radioului;
- derularea proiectelor de investiții și dezvoltare. Activități curente:
– coordonarea tehnică a emisiei programelor de radio difuzate de Societatea Română de Radiodifuziune din Casa Radio. În Controlul General Tehnic sunt coordonate și monitorizate, 24 de ore pe zi, programele:
|nitorizate, 24 de ore pe zi, programele:|| |---|---| |România Actualități|24 ore zilnic| |România Cultural|24 ore zilnic| |România Muzical|24 ore zilnic| |Radio București|24 ore zilnic| |Antena Satelor|16 ore zilnic| |Programul pentru minorități|2 ore zilnic| |Programul Extern 1 al RRI (PEC 1)|24 ore zilnic|
- peste 4.600 transmisii de materiale pentru diverse emisiuni.
– transmisii și producții cu grad ridicat de importanță și dificultate:
- summit-ul NATO din București și activitățile conexe, organizate de către German Marshall Fund;
- manifestările din cadrul conferinței permanente a audio-vizualului mediteranean (COPEAM);
– pentru soluționarea unor probleme complexe, precis definite, cu participarea specialiștilor din colective diferite:
- înlocuirea agregatelor frigorifice și a pompelor din Centrala frigorifică a Casei Radio;
- înlocuirea principalei centrale de tratare a aerului din Centrala de climatizare a Casei Radio.
– pentru stabilirea programelor de dezvoltare strategică ale Departamentului Tehnic, a proiectului de cheltuieli aferente;
– pentru întocmirea documentațiilor care stau la baza achiziționării de mijloace fixe, obiecte de inventar, piese de schimb sau materiale consumabile, lucrări și servicii pentru activitățile cuprinse în planurile de investiții și de reparații.
**Activități permanente, pe baza unor proceduri de prevenire și asigurare a funcționării** fără întreruperi necontrolate, de operare eficientă a sistemelor clădirilor și menținerea în stare nedeteriorată a structurilor fizice ale clădirilor, pentru inspectarea și identificarea naturii sau cauzelor unor defecțiuni și a celor mai bune căi pentru a le corecta.
**Activități permanente pentru asigurarea transporturilor,** efectuarea transportului echipelor redacționale și tehnice, a materialelor și a aparaturii mobile pentru executarea transmisiilor directe, precum și alte activități (intervenții, aprovizionare etc.). S-au asigurat întreținerea și repararea autovehiculelor din dotare, în condiții de calitate si eficiență economică.
## **Activități permanente de gestionare** a mijloacelor fixe și a obiectivelor de inventar, **de urmărire a lucrărilor și a derulării contractelor** pentru:
– lucrări de construcții și de instalații pentru „Blocul de Producție Radio Iași”;
– modernizarea Controlului General Tehnic din Casa Radio București:
- finalizarea procesului de retehnologizare prin darea în exploatare a spațiilor tehnice dedicate activităților de monitorizare și control vizând operațiile de comutare și distribuție semnale audio și telefonice pentru realizarea și difuzarea programelor de radio naționale;
– Implementarea proiectului ce urmărește realizarea Arhivei Digitale Audio și dezvoltarea facilităților de valorificare multimedia a tezaurului audio cultural și științific acumulat în arhiva SRR în cei 80 de ani de existență. Proiectul își propune stocarea permanentă, cu ajutorul noilor tehnologii, a
producțiilor sonore, asigurându-se astfel păstrarea, conservarea, identificarea și accesarea rapidă, în condiții de securitate, a documentelor audio digitale.
– Achiziția și implementarea la nivel național a unui sistem de monitorizare a stațiilor de emisie FM ce difuzează programele Radio România, ceea ce va conduce la un control riguros și la o mai bună gestionare a fondurilor provenite din alocație bugetară, precum și îmbunătățirea calității serviciilor prestate către ascultători.
Funcționalitățile care justifică necesitatea implementării sistemului sunt:
- îmbunătățirea eficienței în exploatarea rețelei de emisie FM prin semnalizarea în timp real a disfuncționalităților apărute la oricare stație de emisie FM, de pe amplasamentele SNRadiocom, ce difuzează programele Radio România;
- controlul obiectiv, centralizat, în timp real, al calității și coerenței semnalului emis;
- înregistrarea în timp real, în cazul apariției unui eveniment declanșator, a unor componente specifice: semnalul emis, semnale perturbatoare, precum și alți parametrii tehnici care să permită identificarea cauzelor anomaliilor apărute;
- înregistrarea și semnalizarea automată a duratei și a tipului deficiențelor constatate, precum și alarmarea prin multiple mijloace (e-mail, fax, sms);
- posibilitatea de intervenție la distanță asupra parametrilor tehnici ai echipamentelor din stația de emisie (procesoare de sunet, amplificatoare RF și alte echipamente care permit controlul de la distanță).
## – **Organizarea unei structuri interdepartamentale pentru definirea cerințelor și stabilirea soluțiilor tehnologice necesare viitoarei case radio** _**New Media**_ **.**
Concepția noii case radio va fi orientată către noi produse: servicii online, multimedia și programe la cerere (ondemand):
PREAMBUL
#218215Activitatea Consiliului de administrație, pe tot parcursul anului 2008, s-a desfășurat în conformitate cu prerogativele conferite de Legea nr. 41/1994, în respectul acesteia, al Legii audiovizualului (Legea nr. 504/2002, cu modificările ulterioare), precum și al normelor emise de Consiliul Național al Audiovizualului și al celor emise de Parlament referitoare la alegerile locale și generale.
În aceeași măsură, Consiliul de administrație a ținut cont de directivele europene din domeniul audiovizualului, precum și de documentele în materie discutate și adoptate de diverse organizații europene de specialitate.
Anul 2008 a fost primul an complet din punct de vedere managerial pentru actualul Consiliu de administrație, întrucât acesta a putut, pentru prima oară, să beneficieze de toate prerogativele conferite de lege. A fost anul în care Consiliul de administrație a putut să-și construiască o strategie proprie, având la bază o cunoaștere corectă a realității din SRTv, și a putut să creeze o construcție bugetară care să susțină, fie și numai parțial, această strategie.
Instalarea Consiliului de administrație a avut loc în iunie 2007, după ce se constatase că, la jumătatea anului, SRTv avea un deficit bugetar de aproape 10 milioane de euro. De la preluare a trebuit să lucrăm, având deja în derulare o strategie și un buget elaborate și funcționale, dar și sub imperiul stopării creșterii aproape exponențiale a deficitului bugetar. În concluzie, anul 2007 a fost un an în care actualul Consiliu de administrație a fost obligat să lucreze în condiții de avarie, având câteva direcții de acțiune impuse.
În aceste condiții, prioritățile asumate de Consiliul de administrație au fost stoparea creșterii deficitului financiar, precum și identificarea problemelor pe care SRTv le avea și, pe cât posibil, începerea implementării unor elemente de strategie care să poată duce în cursul anilor următori la relansarea televiziunii publice.
Analiza făcută ne-a dus la concluzia că nu era posibil ca readucerea programelor SRTv în prima linie a audiovizualului românesc să se facă pe parcursul unui singur an. Era în mod evident nevoie de un proiect pe mai mulți ani și mai ales de o susținere, atât din partea societății românești, cât și din partea clasei politice.
Consiliul de administrație a identificat patru mari categorii de probleme, care au dus la situația dificilă în care se afla la mijlocul anului 2007 SRTV. Acestea puteau fi grupate astfel:
TVR înseamnă în momentul de față șapte posturi: TVR1, TVR2, TVR3, TVRCultural, TVRInternațional, TVRINFO și postul experimental TVRHD, dar și cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iași, TVR Timișoara, TVR Craiova, TVR TârguMureș (din 6 mai 2008) și portalul www.tvr.ro.
TVR transmite o mare varietate de genuri de programe, știri, evenimente sportive majore, producții proprii de filme și seriale, documentare, programe de actualitate.
Televiziunea Română este afiliată la organisme internaționale: EBU – Uniunea Europeană de Radioteleviziune (din 1993), EGTA – European Group of Television Advertising (din 1998), CIRCOM REGIONAL – Asociația Televiziunilor Publice Regionale din Europa, URTI – Universitatea Radiofonică de Televiziune Internațională (din 1980), ARTE FRANCE (din 1997), IFTA – Federația Internațională a Arhivelor de Televiziune (din 1994), BALTIC MEDIA CENTER (din 2000).
## I. **Activitatea Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune în anul 2008**
În anul 2008, CA al TVR a continuat politica de redresare financiară a instituției, în paralel cu dezvoltarea sa pe orizontală, conform trendurilor europene. Totodată, CA al TVR a urmărit cu atenție procesul de digitalizare a instituției și a aprobat cheltuieli menite să crească atât eficiența, cât și calitatea programelor televiziunii publice.
Conducerea postului public de televiziune este asigurată de Consiliul de administrație, președintele director general și Comitetul director.
Consiliul de administrație este compus, conform Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, din 13 persoane desemnate pe o perioadă de 4 ani, prin votul majorității deputaților și senatorilor, dintre care una îndeplinește funcția de președinte.
Consiliul de administrație al Televiziunii Române a funcționat în 2008 cu 11 membri, ca urmare a faptului că Președinția României și Partidul Democrat nu și-au desemnat reprezentanți.
În luna decembrie 2008, domnul Victor Socaciu a demisionat din Consiliul de administrație al Televiziunii Române, din cauza incompatibilității cu funcția de deputat în Parlamentul României, obținută în urma alegerilor parlamentare care au avut loc la sfârșitul anului 2008.
Membrii Consiliului de administrație, în 2008, au fost: Alexandru Sassu, Anne-Marie Rose Jugănaru, Victor Socaciu, Dida Drăgan, Radu Toma, Stanik Ștefan Ioan, Răzvan Barbato, Raico Cornea, Vlad Alexandru Velcu, Sorin Burtea, Marian Voicu.
Pe lângă membrii titulari, Consiliul de administrație are și următorii membri supleanți: Vasile Arhire, Dumitru Pelican, Brândușa Nicoleta Miron, Nicolae Cristian, Victor Teodorescu, Salamon Márton László, Mariana Mirela Luca, Mihai Rădulescu, Ioana Cătălina Popescu.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 41/1994, Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune își desfășoară activitatea în baza propriului regulament de organizare și funcționare. Consiliul se întrunește lunar și ori de câte ori interesele instituției o impun, fiind convocat de președintele director general, care propune ordinea de zi, sau la solicitarea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.
Consiliul de administrație al SRTv îndeplinește o serie de atribuții, după cum urmează: aprobă concepția de dezvoltare a societății și normele privitoare la strategia și structura programelor; supraveghează respectarea modului în care SRTv își îndeplinește obligațiile asumate în schema de programe și în licența de emisie eliberată de Consiliul Național al Audiovizualului; aprobă structura organizatorică a societății, precum și restructurările economice și de personal necesare pentru funcționarea eficientă a societății; aprobă condițiile de organizare a concursurilor pentru numirea membrilor Comitetului director; aprobă proiectul bugetului;
urmărește execuția acestuia și repartizează bugetele unităților funcționale autonome, după aprobare; aprobă investițiile ce urmează a fi realizate de către SRTv, analizează rapoartele curente privind activitatea SRTv și aprobă măsuri pentru desfășurarea activității viitoare etc.
În cursul anului 2008 s-au desfășurat 15 ședințe ale Consiliului de administrație și s-au emis 234 de hotărâri. În situații de maximă urgență, care necesitau aprobarea din partea membrilor Consiliului de administrație pentru demararea unor activități importante pentru buna desfășurare a activității din instituție, s-a făcut apel la consultări telefonice care s-au concretizat, ulterior, în hotărâri scrise.
CA al TVR a acordat în anul 2008 o atenție deosebită evenimentelor de anvergură create de televiziunea publică și modului în care s-a realizat cheltuirea fondurilor provenite de la bugetul de stat.
În ședințele Consiliului de administrație au fost adoptate hotărâri importante pentru buna desfășurare a activității Societății Române de Televiziune, care, analizate din perspectiva domeniilor de activitate, au vizat următoarele sectoare:
- S-a aprobat desfășurătorul și bugetul evenimentului _„Cerbul de Aur... de la alb-negru la color”_ , din data de 1 martie 2008, care a celebrat 40 ani de la prima ediție a Festivalului, precum și devizul estimativ al proiectului editorial și artistic _Cerbul de Aur 2008._
- S-a aprobat bugetul necesar reflectării Summitului Alianței Nord-Atlantice, care a avut loc în perioada 2-4 aprilie 2008 la București.
- S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv și compania DISNEY (Buena Vista), având ca obiect achiziția licenței de difuzare a două programe – serialul „Anatomia lui Grey” (47 episoade x 60 min. – sezoanele 3 și 4) și animație în premieră (208 episoade x 30 min.) de la compania DISNEY (Buena Vista), pentru difuzarea pe TVR1.
- S-a aprobat semnarea unei scrisori de confirmare a clauzelor contractului pentru achiziționarea drepturilor de transmisie a Campionatelor Europene de Handbal masculin și feminin, edițiile 2012 și 2014, precum și a Cupei Mondiale la schi alpin, în perioada 2008–2012.
- S-a aprobat participarea SRTv, prin intermediul Euroviziunii, la licitația pentru achiziționarea drepturilor de transmisie a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2014 și a Jocurilor Olimpice de Vară din 2016.
- S-a aprobat încheierea contractului cu Federația Română de Rugby pentru preluarea drepturilor de transmisie a meciurilor oficiale și amicale ale echipelor reprezentative (aproximativ 6 pe an) și a unui meci din cadrul fiecărei etape a Diviziei A din Campionatul Național și a finalei Cupei României (25 de meciuri pe an), pe o perioadă de trei ani: 2008, 2009, 2010.
- S-a aprobat încheierea contractului dintre SRTv și Federația Română de Fotbal, având ca obiect achiziționarea drepturilor pentru pachetul B din cadrul cererii de ofertă lansate de FRF în luna noiembrie 2007. - S-a aprobat strategia de achiziție și difuzare a programelor: filme artistice, seriale și documentare, pentru perioada 2008 – 2011.
- S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv și Primăria Municipiului Mangalia prin Direcția Cultură, Sport (Serviciul Public Creșe, Asistență Socială, Cultură Sport, Igienă Publică) în vederea realizarii Festivalului „Callatis 2008” și transmiterii sale în direct și/sau înregistrat pe TVR2 și pe TVRInternațional, ca parte a programului special „Callatis 2008”.
- S-a aprobat înființarea unui nou canal național, TVR3, dedicat programelor cu conținut regional, precum și _Caietul de Sarcini_ , _Organigrama_ și _Bugetul_ necesar funcționării canalului TVR3.
- S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv. și Federația Comunităților Evreiești din România – Comunitatea Evreilor din Târgu-Mureș, având ca obiect închirierea unui spațiu în municipiul Târgu-Mureș, necesar activității studioului teritorial de televiziune.
- S-a aprobat înființarea Colectivului editorial și de producție al TVR pentru județele Constanța și Tulcea cu începere de la data de 1 iunie 2008.
- Continuarea demersurilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în dosarul nr. 36.398/08, având ca obiect anularea deciziilor CCA nr. 92 din 31 iulie 2007 și, respectiv, nr. 101 din 25 septembrie 2007, în partea scoaterii la concurs și acordării rețelei de stat nr. 2 către ICS Tele FM Internațional SRL și acordarea unor despăgubiri către SRTv și încheierea în acest sens a
unui contract de asistență juridică și reprezentare între SRTv și Biroul Asociat de Avocați „Hanganu, Tănase și Partenerii” din Republica Moldova, care a asigurat asistența juridică și reprezentarea SRTv și în fața instantelor naționale din Republica Moldova.
- S-au aprobat diferite modificări ale schemei de personal necesare, în cursul anului 2008, pentru buna desfășurare a activității SRTv.
- S-a aprobat reorganizarea unor structuri organizatorice, precum și caietele de sarcini ale acestora.
- S-au aprobat modificări ale unor regulamente pentru asigurarea bunei desfășurări a activităților din SRTv.
- S-a aprobat scoaterea la concurs a diferite posturi vacante.
- S-au aprobat reprezentanții Patronatului în cadrul Comisiei de Negociere a Contractului Colectiv de Muncă din SRTv, pe 2008-2009.
Financiar-economic
#249379- S-a aprobat _Lista de investiții_ pentru anul 2008.
- S-a aprobat execuția bugetului de venituri (încasări) și cheltuieli (plăți).
- S-a aprobat trecerea pe cheltuieli nedeductibile fiscal a unor sume.
- S-a aprobat obținerea unei „scrisori de garanție bancară de bună execuție” pentru contractul privind achiziționarea drepturilor de transmisie a meciurilor din Liga Campionilor, pentru perioada 2009–2012.
- S-a aprobat demararea unor acțiuni în justiție, în fața instanțelor competente din Republica Moldova, în vederea anulării deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin care a fost retrasă licența de retransmisie a programelor TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova și, respectiv, în vederea obținerii de despăgubiri pentru exploatarea neautorizată a spațiului publicitar al canalului TVR1 de către ICS Tele FM International – SRL.
- S-a aprobat încheierea unei autorizații – licență neexclusivă între SRTv și CREDIDAM pentru anii 2008 și 2009, pentru utilizarea prin radiodifuzare de către SRTv a prestațiilor artistice fixate pe fonogramele publicate în scop comercial, gestionate colectiv de către CREDIDAM.
- S-a aprobat încheierea Acordului de colaborare între SRTv și Societatea Tunisiană de Radio și Televiziune.
- S-a aprobat încheierea Acordului de colaborare între Societatea Română de Televiziune și postul public de televiziune DUNA TV.
- Consiliul de administrație a analizat, de asemenea,
- contestații și memorii ale unor angajați ai SRTv.
## II. **Activitatea Comitetului director al Societății Române de Televiziune în anul 2008**
Comitetul director al Societății Române de Televiziune își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr. 41/1994. Principalele sale atribuțiuni sunt: executarea deciziilor Consiliului de administrație, pregătirea strategiei de programe și administrarea globală a Societății Române de Televiziune. Comitetul director este condus de directorul general și, împreună cu acesta, asigură conducerea executivă a SRTv.
Comitetul director al Televiziunii Române are în prezent 7 membri: Alexandru Sassu – președinte director general; Cipriana Voicu – director Direcția Economică; Simona Dobrescu – director Direcția Marketing și Comunicare de Produs; Rodica Culcer – director Direcția Emisiuni Informative și Sport; Horia Romanescu – director Direcția Programe; Titi Dincă – director Direcția Artistică și Producție; Horia Cazan – director Direcția Tehnico-administrativă.
În cursul anului 2008, s-au desfășurat 119 ședințe ale Comitetului director, în situații de maximă urgență, care necesitau aprobarea din partea membrilor Comitetului director, pentru demararea unor activități importante pentru buna desfășurare a activității din instituție. De asemenea, s-a făcut apel la consultări telefonice care s-au concretizat, ulterior, în hotărâri scrise.
În ședințele Comitetului director au fost adoptate hotărâri importante pentru buna desfășurare a activității Societății Române de Televiziune, care, analizate din perspectiva domeniilor de activitate, au vizat următoarele sectoare:
- S-a aprobat încheierea unor contracte având ca obiect achiziționarea drepturilor de transmisie a mai multor competiții sportive: Turneul celor 6 Națiuni la Rugby, Campionatele Europene de Natație, Campionatele Naționale de Rugby, Campionatele Naționale de Gimnastică, Campionatele Europene de Handbal masculin și feminin, Campionatele Europene de Haltere, precum și numeroase meciuri de fotbal.
- S-a aprobat încheierea contractelor pentru realizarea și difuzarea unor programe: Festivalul Cerbul de Aur 2008, Ploaia Steluțelor, Cu drag... de Dragobete, Hai să bucătărim, Premiile GOPO 2008, Festivalul Mamaia Copiilor, Citește și dă mai departe, Premiile Radio România Cultural, Gala Premiilor UNICEF, Gala Premiilor UNITER, Festivalul Național de Folclor Ion Drăgoi, Gala Premiilor APTR, Festivalul Internațional de Muzică Ușoară pentru Copii TI AMO, Gala Premiilor Clubului Român de Presă, Festivalul Anonimul, Festivalul Stufstock 2008, Festivalul Sighișoara Medievală, Festivalul SONORO, Festivalul de Muzică Veche, Premiile TVRInternațional, Superlativele VIP, Festivalul Sinaia Forever, Festivalul Internațional Enescu și Muzica Lumii, Festivalul Național de Muzică Ușoară MAMAIA 2008, Festivalul Național de Muzică Populară MAMAIA 2008, Festivalul Delfinul de Aur 2008, Festivalul de Folclor Strugurele de Aur.
- S-au aprobat grilele de primăvară, vară și toamnă ale canalelor TVR1, TVR2, TVRCultural, TVRInternațional.
- S-a aprobat încheierea unor contracte, în condițiile OG nr. 39/2005, în vederea finanțării unor filme: „Recviem pentru un evreu”, „Metrobranding”, „Un balon în formă de inimă”, „Medalia de onoare”, „Spaghete cu căpșuni”, „Circul nostru vă prezintă”, „Crăciun ca noi n-are nimeni”, „Umilința”, „Casanova”, „Bună, ce faci?”, „Mănușile roșii”.
S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv și Ministerul Afacerilor Externe, având ca obiect asocierea celor două instituții pentru realizarea în regim de coproducție a campaniei tv de interes național „Summitul NATO 2008”, București, conform proiectului agreat de cele două părți.
- S-a aprobat reorganizarea unor structuri organizatorice, precum și caietele de sarcini ale acestora.
- S-au aprobat modificări ale unor regulamente pentru asigurarea bunei desfășurări a activităților din SRTv.
- S-a avizat scoaterea la concurs a diferite posturi vacante.
- **Financiar-economi** c
- S-a avizat rectificarea Bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2008.
- S-a avizat programul de achiziții pe anul 2008.
- S-a avizat Raportul de gestiune (Raportul administratorilor) pentru anul financiar 2007, însoțit de situațiile financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2007 (bilanț, cont de profit și pierderi, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situațiile financiare anuale).
- S-a avizat Lista de investiții pe anul 2008.
- S-a avizat trecerea pe cheltuieli nedeductibile fiscal a unor sume.
- Comitetul director aprobă contractele pentru a căror executare SRTv urmează să cheltuiască mai puțin de 100.000 de euro prin însumarea cheltuielilor directe, cheltuielilor indirecte (ex. care de reportaj, studiouri de producție, alte mijloace de producție etc. și eventualele bartere.
- S-a avizat încheierea unui Protocol între TVR, SOCEMIE și SECEMIE.
- S-a aprobat încheierea Protocolului de colaborare între Societatea Română de Televiziune și Radiodifuziunea Română, pentru organizarea la București a Conferinței Internaționale Co.Pe.A.M., în perioada 15–19 mai 2008.
- S-a avizat încheierea Acordului de colaborare între Societatea Română de Televiziune și postul public de televiziune DUNA TV.
Diverse
#256513S-a aprobat încheierea unui contract de asistență juridică și reprezentare (conform proiectului atașat), inclusiv a plății onorariului aferent, în cuantum de 500 euro, între SRTv și avocatul Alexandru Tănase din Republica Moldova, având ca obiect acordarea asistenței juridice SRTv în fața Curții de Apel Chișinău și, după caz, a Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova privind anularea deciziilor CCA nr. 92 din 31 iulie 2007 și, respectiv, nr. 101 din 25 septembrie 2007, în partea scoaterii la concurs și acordării rețelei de stat nr. 2 către ICS Tele FM Internațional SRL.
Pe ordinea de zi a ședințelor de Comitet director există teme permanente: rapoarte de emisie, informări cu privire la contracte, informări cu privire la deplasări, informări cu privire la derularea unor evenimente speciale. ## III. **Dezvoltarea TVR**
## a) **Apariția TVR3**
TVR3 este primul post național de televiziune dedicat vieții comunităților locale. În acord cu trendurile europene, televiziunea publică își completează, astfel, portofoliul cu un post de televiziune dinamic care difuzează programe special concepute pentru comunitățile locale, emisiuni în care publicul nostru țintă își recunoaște tradiția, valorile locale, problemele locale și regionale.
Înaintea demarării proiectului, reprezentanții televiziunii, inclusiv directorii studiourilor teritoriale, au avut un schimb de experiență cu reprezentanții televiziunii franceze similare de la France 3.
Grila TVR3 este formată din producții ale studiourilor teritoriale TVR Iași, TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Timișoara, TVR Târgu-Mureș, în timp ce partea de sud a țării este acoperită de producții realizate de studioul central. Grila TVR3 este una generalistă, în care se regăsesc emisiunile informative, dezbaterile pe teme sociale, economice, politice și culturale, divertismentul, reportajul-anchetă, filmul documentar, sportul, emisiunile pentru copii, revista presei locale și filmul artistic.
Minoritățile ocupă un loc important în grila TVR3. Toate minoritățile din România își au propria emisiune, după un algoritm realizat cu reprezentanții minorităților din Parlamentul României. O altă premieră în acest tronson dedicat minorităților o constituie faptul că emisiunile sunt realizate în limba minorităților, fiind asigurată o subtitrare în limba română.
TVR3 își propune stabilizarea grilei de programe și creșterea calității emisiunilor difuzate, pentru fidelizarea telespectatorilor. De asemenea, canalul dorește crearea unor mijloace de comunicare în direct cu telespectatorii, prin introducerea unui serviciu SMS, cu ajutorul căruia aceștia își pot expune opiniile referitoare la tema emisiunii sau pot transmite eventualele probleme sociale și administrative pe care le întâmpină.
TVR3 va încuraja, în 2009, implicarea în proiecte comunitare de interes, crearea și susținerea de evenimente și parteneriate în interesul comunității. De asemenea, TVR3 are ca obiectiv o și mai mare reflectare a evenimentelor locale, regionale și naționale de natură culturală, sportivă, educațională sau a evenimentelor ce implică divertismentul. Crearea unor evenimente prin care să fie promovat mai eficient conceptul TVR3 la nivel local, regional și național reprezintă o prioritate și în 2009. TVR3 își propune să aloce spații de emisie destinate campaniei pentru Alegerile Europarlamentare din 2009. Această campanie implică o atenție deosebită, deoarece va fi prima dată când România își va desemna reprezentanții în Parlamentul European simultan cu celelalte țări membre ale UE. Nu în ultimul rând, TVR3 va realiza o modalitate grafică de identificare regională a emisiunilor produse de studiourile teritoriale. Se va realiza, totodată, și un nou pachet grafic al Jurnalului Regional și va fi dezvoltat pachetul grafic general. Se vor face eforturi susținute pentru îmbunătățirea promovării eficiente a canalului.
## b) **Apariția TVRINFO**
TVRINFO este un canal de nișă unicat în România, care se înscrie în misiunea de serviciu public al TVR. Acest nou canal a fost lansat în ultimele ore ale anului 2008 și constituie o provocare pentru piața tv din România. În mod evident, TVRINFO nu este o invenție absolută, ci este un format consacrat și în alte țări dezvoltate ale lumii, axat pe transmiterea simplă și directă a informației. TVRINFO este al șaselea canal (cu acoperire națională/internațională) al SRTV și al doilea canal de nișă, după TVRCultural. Elemente de noutate aduse de TVRINFO sunt atât transmisiile videostreaming, cât și difuzarea de informații utilitare. Transmisii live din trafic, dar nu numai, sunt de un real ajutor pentru cetățeni. TVRINFO emite 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână și se adresează unui public activ din toate categoriile de vârstă.
Grila TVRINFO cuprinde și emisiunea „Interviuri”, un program realizat de jurnaliști și nu de „vedete” ale micului ecran. Încă de la lansare, am încercat să descoperim personalități care au ceva de transmis, modele demne de urmat. Emisiunea abordează teme de larg interes din aproape toate domeniile de activitate: IT, ecologie, social, politic, economic, cultural, obiceiuri și tradiții, religie, educație pentru sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor. Subiectele alese sunt dezbătute din perspectivă utilitară, astfel încât în 10 minute să oferim cât mai multă informație. De asemenea există mai multe rubrici de informații – „Info Bursier”, „Info Bancar”, „Info Cultural”, „Auto Moto Info”, „Revista Presei” – cu o durată tot de 10 minute, realizate pe grafică și imagini.
La TVRINFO există trei „crawl-uri” (benzi în partea de jos a ecranului): unul pentru știri interne, externe și sportive, altul de informații utilitare – trafic, meteo, adrese ale instituțiilor statului român, dar și din Europa, iar pe ultimul sunt afișate online cotațiile de la Bursa de Valori București și Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu. Informațiile de ultima oră, urgente, sunt difuzate în sistem „Info Flash”.
Dezvoltarea postului TVRINFO a început din prima zi de emisie. Îmbunătățim din mers și ținem cont de sugestiile telespectatorilor.
În ceea ce privește „Știrile”, avem în vedere creșterea calității conținutului editorial și a numărului acestora, cu accent pe zona utilitară, prin implicarea colegilor de la studiourile teritoriale în realizarea programelor de știri. Începând cu luna februarie 2009 am introdus în grilă retrospectiva zilei, la ora 24.00. Pentru a răspunde nevoii de informare, dar și cerințelor punctuale ale telespectatorilor, intenționăm să creăm programul „Breaking News” la TVRINFO.
Din februarie 2009, în programele de știri sunt prezente informații din emisiunile TVR, înainte sau după difuzare, în funcție de importanță. Prin implicarea producătorilor sau realizatorilor de emisiuni vom crea un sistem de promovare intern, care va fi complementar promo-urilor, site-ului și știrilor în sistem crawl.
Ne-am propus să creștem numărul știrilor sportive din cât mai multe domenii și să îmbunătățim grafica. Și rubrica „Meteo” va suferi modificări, în sens pozitiv. Se lucrează la aplicația IT pentru a putea difuza, într-un timp cât mai scurt, informații de pe toate continentele. Ne dorim, totodată, să introducem un comentariu de specialitate și să transmitem telespectatorilor și alt gen de știri despre fenomenele meteorologice, cu un mic istoric.
Programele SRTv au fost gestionate în cursul anului 2008 de către două structuri: Direcția Programe și Direcția Editorială.
Direcția Programe a răspuns necesităților de gestionare a spațiilor de emisie ale posturilor SRTv, achizițiilor de filme și alte tipuri de programe, precum și necesității coordonării operative a difuzării emisiunilor pe posturile SRTv, în conformitate cu strategia și bugetul adoptate de Consiliul de administrație.
Direcția Editorială a conceput și a produs programe corespunzătoare profilului fiecărui post al Societății Române de Televiziune, respectând strategia și bugetul adoptate de Consiliul de administrație.
Din punct de vedere editorial, anul 2008 a reprezentat stabilizarea unor programe fanion, menite să susțină audiența în anul 2009, într-o perioadă în care era previzibilă scăderea posibilităților de investiții în această zonă și din cauza constrângerilor bugetare și a efectului crizei mondiale asupra pieței media din România. Din acest motiv au fost cumpărate drepturile pentru meciurile din Liga Campionilor. În același timp, conducerea SRTv s-a asigurat că va putea continua eficient și profesionist programele care țin de misiunea publică, emisiunile pentru minorități, emisiunile educative, emisiunile pentru copii etc.
În același timp, SRTv și-a orientat atenția și către promovarea altor sporturi decât fotbalul, realizând până în prezent contacte cu multe dintre federațiile sportive din România.
Programele produse de SRTv au reflectat aspecte ale vieții social-politice, cultural-artistice și economice interne și internaționale.
## A. **Direcția Programe**
Pentru Direcția Programe, anul 2008 a fost marcat de încercarea de a oferi telespectatorilor programe de calitate, în condițiile unui buget de austeritate și în condițiile reorganizării SRTv.
Adaptarea la bugetul de austeritate a însemnat, între altele, micșorarea numărului de emisiuni noi și de premiere, respectiv creșterea numărului de reluări.
Principalele evenimente reflectate în programele SRTv au fost Festivalul „Cerbul de Aur” și „Eurovision”, marile competiții sportive, alegerile locale și parlamentare, Summitul NATO. Telespectatorii au urmărit, în exclusivitate, Jocurile Olimpice de Vară de la Beijing, Euro 2008 și Formula 1. În total au fost 320,5 ore de transmisii în direct și înregistrate de la Jocurile Olimpice, difuzate pe TVR1 și TVR2; 92,5 ore de fotbal de la Euro 2008 și 57 de ore de Formula 1.
De asemenea, Canalele SRTv au reflectat campaniile pentru alegerile locale și parlamentare: aproximativ 100 de ore au fost alocate alegerilor locale și 48 de ore celor parlamentare, marea majoritate a acestora fiind la ore de maximă audiență.
Din Direcția Programe fac parte: Departamentul TVR1, Departamentul TVR2, Departamentul TVR3, Departamentul TVRCultural, Departamentul TVRInternațional, Departamentul TVRINFO, Departamentul TVR New Media, Departamentul Film și Serviciul Coordonare Difuzare Programe.
## A.1. **Activitatea canalelor TVR**
Totodată, după ce la finele anului 2007 managementul TVR a reușit să stopeze declinul financiar și a realizat, în semestrul doi – pentru prima dată după foarte multă vreme –, un profit de 411.702 lei, în 2008 Consiliul de administrație al televiziunii publice a făcut demersuri pentru dezvoltarea instituției, și prin continuarea procesului de digitalizare, prin eficientizarea producției și prin alinierea la trendul european în domeniu, în condiții bugetare extrem de precare.
Astfel, conform analizelor EBU (European Broadcasting Union), rețelele mari de televiziune au contracarat scăderea câștigurilor din publicitate prin crearea de noi canale tematice cu audiență mai redusă, dar și costuri reduse, astfel încât suma câștigurilor produse de acele audiențe să fie mai mică decât suma cheltuielilor legate de operarea acestor canale. Per total, conform EBU, această schemă de bussines a adus profit televiziunilor europene. În prezent, TVR3 și TVRInfo, cele două noi canale lansate, respectă aceste recomandări ale EBU.
Apariția noilor canale TV și creșterea concurenței pe piața de publicitate nu au putut fi contracarate prin formate noi în _prime time_ din cauza ocupării acestui spațiu cu emisiuni electorale pe o perioadă de câteva luni.
Situația financiară existentă în 2008 a diminuat numărul producțiilor de divertisment.
Printre proiectele care nu au avut audiența așteptată se numără: „Trezirea la apel”, „Ploaia steluțelor” și „Top Super HIT”.
TVR1 și-a propus pentru anul în curs restructurarea _prime time_ -ului, prin difuzarea unor emisiuni cu potențial mare de rating, susținerea unor cauze sociale și naționale prin emisiunile difuzate, realizarea unor programe informativeducative în domeniul financiar și medical, depășirea pragului de 1% rating all day. La aceste obiective se adaugă: consolidarea publicului existent și atragerea de noi telespectatori (mai tineri, mai educați și cu venituri mai mari), recuperarea publicului feminin și a celui cu venituri mici. De asemenea, TVR1 a realizat o grilă de programe ambițioasă, cu formate noi și cu decoruri îmbunătățite. Concepția grilei a ținut cont atât de obiceiul de consum TV al publicului larg, care s-a schimbat în ultimii ani, cât și de achiziția drepturilor pentru evenimente de anvergură cum ar fi meciurile și rezumatele Champions League.
## II. **Departamentul TVR2**
Departamentul TVR2 este un post care se adresează preponderent publicului din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, cu studii medii și superioare. Programele difuzate sunt caracterizate prin bună dispoziție, ton direct, dinamism și valențe educaționale.
Anul 2008 a fost unul dificil pentru TVR2, înregistrându-se un procent ridicat al reluărilor (65% în cazul serialelor). În același timp, însă, TVR2 a reușit performanța de a fi singura stație cu transmisii estivale zilnice.
TVR2 a promovat candidații din cele două campanii electorale, prin tronsoane zilnice, de luni până vineri. Au fost difuzate 70 de ore la alegerile locale și 19 ore la cele parlamentare.
Paleta emisiunilor de sport s-a diversificat în anul 2008, TVR2 mediatizând și competiții sportive din domeniul extrafotbal: atletism, rugby, gimnastică, motociclism, polo, înot, tenis, handbal. Transmisiile directe de la Jocurile Olimpice de la Beijing au totalizat 118 ore.
Performanțe
#285806TVR2 a înregistrat un procent de 81,8% public urban cu studii medii. A fost realizat obiectivul de consolidare a intervalului orar 10.00-14.00, prin recuperarea _Tonomatului dp2_ , emisiune moderată de Alina Sorescu, și introducerea celor două jurnale de știri, la 11.30 și 12.30. Performanțe a înregistrat și tronsonul orar 16.30-18.30, după preluarea acestuia de către TVR2 și renunțarea la programul „Autostrada București”.
TVR2 rămâne între liderii din piață până la ora 14.00. Vârfurile de audiență de sâmbăta și duminica au ridicat media de audiență a săptămânii.
TVR2 a avut parte și în 2008 de splitarea intervalului orar 16.30-18.30, dar _prime time_ -ul a cunoscut, totuși, o ușoară creștere în ultimele luni ale anului.
TVR2 își propune consolidarea și creșterea audienței, respectiv atingerea unui rating mediu de 0,45%.
Regândirea politicii de achiziții programe va rămâne o prioritate pentru 2009, punând accent pe calitatea selecției și a deciziei de achiziționare. TVR2 a reorientat vizibil politica de achiziții către publicul canalului cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, cu studii medii și superioare.
Păstrarea brandurilor și a programelor canalului TVR2, consolidarea tronsonului de acces în momentul ieșirii din splitare (un serial, știri și un concurs preluat de TVRInternațional), păstrarea unei politici active de evenimente, îmbunătățirea calității achizițiilor raportată la publicul-țintă, creșterea ponderii programelor informative, dedicate publicului activ, întregesc tabloul obiectivelor TVR2 pentru anul 2009. Și TVR2 și-a propus pentru 2009 o grilă de programe ambițioasă destinată publicului activ.
## III. **Departamentul TVR3**
TVR3 este primul post național de televiziune dedicat vieții comunităților locale. Grila de programe este formată din producții ale studiourilor teritoriale TVR Iași, TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Timișoara, TVR Târgu-Mureș, în timp ce sudul țării este acoperit prin producții ale studioului central.
Un loc important în grilă îl au știrile, cu două grupaje informative de 30, respectiv 60 de minute. La orele 15.00 și 21.00, _Jurnalul Regional_ difuzează știrile locale într-un concept atractiv, cu o gazdă aflată în studiourile centrale care introduce, pe rând, studiourile teritoriale, într-o ordine stabilită de importanța știrilor din ziua respectivă. _Jurnalul_ de la ora 21.00 este urmat de o revistă a presei locale.
Grila TVR3 este una generalistă. Un loc special a fost desemnat emisiunilor dedicate tuturor minorităților din România, după un algoritm realizat cu reprezentanții acestora din Parlament.
Evenimente
#288468Lansarea TVR3 a avut loc în data de 10 octombrie 2008 la emisiunea _O dată-n viață_ , difuzată simultan pe TVR1 și TVR3.
În 2008, TVR3 a reflectat campania electorală pentru alegerile parlamentare în cadrul unor ediții speciale, sub genericul „Alege Parlamentul tău”, cu o durată totală de 46 de ore. În cadrul competițiilor sportive, TVR3 a transmis timp de 4,5 ore meciuri de handbal masculin din Liga Națională și 6 ore de handbal feminin din Campionatul European.
Performanțe
#288957Momentul lansării TVR3 a însemnat, printre altele, o premieră tehnică, o regie de emisie multicanal care se bazează pe un video-server de mare capacitate, cu un sistem de automatizare modern. Fluxurile tradiționale din televiziune au fost adaptate noilor cerințe.
În cele patru luni de existență a TVR3 s-a realizat una din cele mai importante performanțe: studiourile teritoriale acționează în prezent ca o singură echipă, decisă să dezvolte proiectul spre o televiziune a comunităților locale, o televiziune a regiunilor.
De asemenea, TVR3 a reușit performanța de a atrage publicitate încă din primele luni de existență, chiar dacă pentru moment postul nu a fost integrat în măsurătorile de audiență, fapt care confirmă calitatea și eficiența postului în creștere.
Tototdată, TVR3 a primit foarte multe semnale de apreciere din rândul populației, care dorea să vadă în grila de programe pe cablu acest canal, în condițiile în care ritmul de preluare în regim „must carry” de către societățile de cablu a fost la început mai lent.
Proiectul TVR3 s-a confruntat la început cu problema fluxului de producție. Emisiunile produse și înregistrate pe casete DVCAM la studiourile teritoriale ajung la București prin intermediul serviciului de curierat rapid, modalitate care prezintă riscuri.
Studiourile din Molière, unde sunt realizate majoritatea emisiunilor în direct de la București, inclusiv „Jurnalul Regional”, au fost dotate tehnic în toamna anului trecut în timp record, însă mai sunt detalii de pus la punct.
Promovarea TVR3 nu a avut anvergura și constanța necesară din cauza unui buget de austeritate, astfel încât problema notorietății, mai ales în comunitățile locale, este încă nerezolvată.
Efortul inițial al realizării pachetelor grafice s-a împărțit între studiourile teritoriale și Serviciul Videografică al SRTv. A rezultat un produs eterogen, care trebuie îmbunătățit permanent.
TVR3 își propune stabilizarea grilei de programe și creșterea calității emisiunilor difuzate, realizarea unei modalități grafice de identificare regională a emisiunilor produse de studiourile teritoriale, crearea unor emisiuni eveniment prin care să fie promovat mai eficient conceptul TVR3 la nivel local, regional și național.
Prioritare vor fi, de asemenea, reducerea cheltuielilor de producție în limita în care nu sunt periclitate obiectivele emisiunilor, realizarea unor emisiuni comune cu alte posturi ale televiziunii publice, realizarea unui nou pachet grafic al „Jurnalului Regional” și dezvoltarea pachetului grafic general, îmbunătățirea condițiilor de funcționare a studiourilor din Molière.
## IV. **Departamentul TVRCultural**
Departamentul TVRCultural este un post tematic, a cărui identitate este definită prin promovarea și protecția valorilor culturale și științifice românești, poziționarea culturii în context european și global și prezentarea valorilor culturale și științifice universale.
Evenimente
#291948„Jurnalul Cultural” a fost principalul partener tv în cadrul _Târgului Internațional de Carte Gaudeamus_ .
În urma selecției naționale, realizate în toate școlile de muzică din țară, sub competența unui juriu extins, de specialiști, TVRCultural a desemnat, pentru a treia oară, candidatul României la competiția internațională de muzică clasică _Eurovision Young Musicians_ , desfășurată la Viena.
TVRCultural a devenit coproducător în festivaluri sau manifestări de anvergură, inițiate de: Uniunea Scriitorilor din România, Academia Națională de Muzică, UNITER, Uniunea Cineaștilor din România, Academia Română, Ministerul Culturii și Cultelor.
Parte dintre evenimentele cele mai importante în care TVRCultural s-a implicat și pe care le-a reflectat o reprezintă Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul „W. Shakespeare”, „Bookfest 2008”, Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna, Festivalul de Muzică de Cameră SONORO, Turneul Național „Stradivarius”, „Scriitori pe Calea Regală”, „Ultimii rapsozi”, Festivalul de Muzică Veche, Festivalul Național de Chitară Clasică, Sinaia 2008 etc.
Performanțe
#293081În 2008, TVRCultural și-a continuat trendul ușor ascendent: cota de piață medie a postului a înregistrat o valoare de 0,8 (all day, urban), față de 0,6 – cota anului precedent. Această tendință s-a confirmat în vânzările de publicitate, prin majorarea cu 110% a GRP-urilor.
Anul trecut, TVRCultural a urmărit compensarea „zonelor slabe” din proiectul editorial al anului 2007 prin crearea unei stagiuni proprii de spectacole de teatru în direct, prin conceperea și promovarea coerentă a propriilor campanii social-culturale de interes național. TVRCultural a făcut demersuri pentru fidelizarea publicului față de brandurile editoriale ale postului, deja create și poziționate pe piața media.
În 2008, TVRCultural a obținut cel mai mare număr de premii de la lansarea sa, din 2002, până în prezent:
- Pentru a doua oară în cei 6 ani de emisie, TVRCultural și-a adjudecat _Marele Premiu_ în competiția Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România (la care au participat 114 producții autohtone) pentru documentarul: „Dali necunoscut” (realizator Radu Dănilă) și _Premiul pentru imagine_ (pentru același documentar, imaginea Mihai Adrian Buzura).
- Alte 5 premii APTR: pentru Documentar TV (Adrian Bănuță, „Miracolul tăcerii”), pentru Dezbatere Culturală (emisiunea „Clasa de film”, realizator Liliana Chițescu, moderator Laurențiu Damian), pentru Emisiune-Portret („Constantin Noica”, realizator Radu Găină), premiul „Memoria televiziunii” („Remix”, realizator Doru Ionescu).
- Echipa „Jurnalului Cultural”, principal partener TV în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, a obținut _Marele Trofeu al presei_ , secțiunea TV, prin votul publicului.
Începând din martie 2008, TVRCultural are propria stagiune teatrală în direct. Au fost difuzate: „Istoria comică a doctorului Faust”, regizor Victor Ioan Frunză, Teatrul Municipal, Baia Mare; „Frida”, regia Mc. Ranin, Teatrul Tony Bulandra, Târgoviște; „Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului”, regia Silviu Purcărete, Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova etc.
TVRCultural a reușit să impună în 2008 alte patru branduri puternice în peisajul editorial dedicat culturii: _Istoria aproape, Tema de vineri, V... de la vizual_ și _Arta.ro_ .
Începând din octombrie 2008, postul a inițiat seria _Concertele TVRCultural_ , tronson tematic de luni până vineri, în intervalul orar 19.00-20.00. În cadrul acestei serii, „Stagiunea de marți” reprezintă spectacolul consacrat tinerelor talente din muzica clasică, pe care TVRCultural vrea să le descopere și să le promoveze.
Calitatea editorială „oscilantă” a „Jurnalului Cultural” nu a coborât niciodată sub un standard mediu de valoare, dar nu a reușit să rămână constant la cotele maxime de eficiență. Deficitul se datorează în primul rând echipei insuficiente, dar și dotărilor tehnice precare: editarea acestui format zilnic nu se face încă digitalizat.
TVRCultural va încerca să își mențină trendul ascendent inovând cu măsură, dar acordând o atenție deosebită continuității strategiilor sale de poziționare și calității editoriale.
Totodată, TVRCultural își propune îmbunătățirea feedback-ului față de public, printr-o expunere mai promptă și mai coerentă pe site-ul instituției, dar și printr-o mai bună gestionare a relației directe cu telespectatorii (telefoane, email-uri etc.).
De la 1 martie 2009, TVRCultural valorifică arhiva de aur a Televiziunii Române în seria tematică „TVR Cinema”, iar printr-un parteneriat anual cu Centrul Național al Dansului din România inițiază preluarea celor mai bune spectacole de dans.
S-a demarat elaborarea unei abordări eficiente a Festivalului Internațional de Muzică „George Enescu”, din septembrie 2009, pentru a asigura o agendă zilnică vizibilă a întregului eveniment și pentru a oferi publicului difuzarea, în exclusivitate, a celor mai bune concerte.
TVRCultural continuă realizarea, în regim de portofoliu, a seriilor sale de documentare, producție proprie, care au devenit un brand al ultimilor doi ani. „Semeni și semne” sau „Oameni de aproape” s-au impus ca veritabile antologii ale personalităților românești de marcă din domeniul artelor, dar și al științelor, al ecologiei, al politologiei și relațiilor internaționale.
## V. **Departamentul TVRInternațional**
Departamentul TVRInternațional se adresează telespectatorilor din afara granițelor țării, urmărind promovarea imaginii României în lume.
Strategia TVRInternațional pentru 2008 a urmărit: creșterea producției proprii prin emisiuni care nu fac parte din oferta postului concurent PRO TV Internațional; realizarea de emisiuni interactive de educație pentru copii (limba română, istorie, geografie); emisiuni de tipul „how to do”; emisiuni de infotainment și divertisment românesc; îmbunătățirea crawl-ului informativ în limbile română și engleză; creșterea interactivității; realizarea unor transmisii în direct din comunitățile românești din Italia și Spania.
Evenimente
#298082TVRInternațional s-a implicat în mediatizarea unor campanii precum:
- campania alegerilor parlamentare pentru românii din străinătate;
- campanii sociale desfășurate împreună cu Ministerul Muncii pentru promovarea locurilor de muncă din România;
- campania desfășurată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, „Piazza di Romania”;
- campaniile: „Mândru de România”, „Demn în Europa”, „România debarcă în lagună”, „Eurovision Junior”, „Hot Bird TVRi”, „Trăim românește”, „TVRi aduce România în casa ta!”.
TVRInternațional a adus în atenția telespectatorilor criza românilor din Italia prin realizarea a 7 ediții speciale de talkshow-uri _Români în Europa_ și anchete filmate în Italia. Viața românilor de pretutindeni a fost reflectată în 121 de reportaje, portrete și anchete.
Performanțe
#298886Emisiunile producție proprie TVRInternațional, realizate în 2008, însumează 750,37 ore de premiere, ceea ce înseamnă un procent de 8,54%.
La capitolul emisiuni informative s-a remarcat „România în văzul lumii”, sinteză a celor mai importante știri din presa publicată în diaspora, și crawl-ul 24 din 24 de ore în română și engleză.
TVRi a transmis live, la 1 decembrie 2008, de la Brașov, cel mai mare pelerinaj religios ortodox din Balcani.
„Avocatul dumneavoastră”, „Articolul 7”, „Investiți în România”, „Job internațional” sunt doar câteva dintre talkshow-urile TVRInternațional, programe interactive și aliniate jurnalistic la problemele emigrației românești.
Din grila de programe 2008 a TVRInternațional au făcut parte și programe de educație și civilizație românească: „Jurnal de secol” ( _Românii secolului XX, Artiști români etc._ ), „Memoria zilei” (emisiune axată pe oglindirea unor personalități care au influențat dezvoltarea societății românești a secolului XX), „Agenda internațională” (reflectând prezența culturală românească în lume și informații utilitare la zi).
Printre emisiunile de divertisment ale TVRi s-au numărat: „Dedicații muzicale” și „ViNEri STAR TVRi”.
De luni până vineri, telespectatorii TVRi au putut urmări reportaje în emisiuni precum: „Românii de lângă noi”, „Lumea și noi” (o analiză a mișcării forței de muncă în contextul mondializării); „Români de top”.
Nu s-au realizat: emisiuni de tipul „how to do” (pentru că nu au existat oferte), concursuri cu premii (din lipsă de sponsorizări), transmisii din comunitățile românești (din lipsă de finanțare).
Principalul obiectiv este păstrarea identității postului prin:
- o mai promptă reflectare a realităților cu care se confruntă diaspora;
- mai multe tronsoane de știri și divertisment de calitate, ca alternativă la posturile private;
- implicarea în mediatizarea campaniei de alegeri europarlamentare;
- promovarea elitelor românești de peste hotare;
- implicarea în mediatizarea unor campanii sociale;
- conceperea unor emisiuni noi care să prezinte România turistică.
## VI. **Departamentul TVRINFO**
La 52 de ani de la prima emisie tv din România, pe 31 decembrie 2008, s-a lansat TVRINFO. Postul a primit licență de funcționare de la Consiliul Național al Audiovizualului pe 26 februarie 2008. O premieră pe piața audiovizualului românesc, TVRINFO este al șaselea canal (cu acoperire națională/internațională) al Societății Române de Televiziune și al doilea canal de nișă, după TVRCultural. TVRINFO este centrat pe difuzarea de informații utilitare și pe transmisii live din trafic. Emite 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână și se adresează unui public activ din toate categoriile de vârstă. ## VII. **Departamentul TVR New Media**
TVR New Media elaborează proiectul de structură informațională a site-ului www.tvr.ro, pachet de rubrici și link-uri din paginile site-ului www.tvr.ro, conținut video și grile de transmisii video pe diverse media.
În 2008 Departamentul TVR New Media a făcut demersurile necesare pentru trecerea de la un site de prezentare a instituției la unul de prezentare de informații: știri și diferite emisiuni TV.
În cursul anului trecut s-a înregistrat un număr crescut de vizitatori, a crescut timpul petrecut pe site și numărul paginilor vizitate.
În octombrie 2006, site-ul avea 400.000 de vizitatori pe lună, cu 2 milioane de pagini vizitate, și ocupa locul 67 în _trafic.ro_ (17 la mass-media).
Un an mai târziu, cifrele arătau astfel: 480.000 de vizitatori/lună, 3 milioane de pagini vizitate, locul 94 în _trafic.ro_ (29 la mass media), iar în ianuarie 2008 au ajuns la 550.392 de vizitatori/lună, 4, 2 milioane de pagini vizitate, locul 49 în _trafic.ro_ (15 la mass media).
Printre obiectivele atinse de TVR New Media se numără relansarea site-ului, trecerea de la un site de prezentare la unul de conținut (zilnic se produc 80 de știri, majoritatea cu materiale video, pe care le citesc 15.000 de vizitatori unici), precum și nominalizarea www.tvr.ro la concursul de specialitate _Internetics_ în 2008.
TVR New Media a înregistrat succes în urmărirea unor site-uri care au postat ilegal materiale video de la TVR. În unele cazuri s-au obținut compensații materiale semnificative.
Totodată, au fost atrase venituri pentru TVR din contracte de prestări servicii prin Teletextul TVR, în valoare medie de 2.000 euro/lună.
Lansarea unor site-uri noi cu investiții semnificative a contribuit la fragmentarea pieței. Bugetul deficitar nu a permis dezvoltarea Departamentului TVR New Media ca un canal media competitiv, capabil să dezvolte producții proprii.
Interfața de lucru pentru site nu a fost încă finalizată, nu au fost terminate părțile care se ocupă de gestionarea emisiunilor și sunt probleme de funcționalitate în CMS.
Este necesară optimizarea fluxurilor interne între toate departamentele care contribuie la realizarea și armonizarea conținutului site-ului TVR. Echipa editorială a departamentului este incompletă.
Departamentul TVR New Media își propune îndeplinirea următoarelor obiective pentru anul 2009:
- păstrarea calității materialelor publicate pe site;
- rezolvarea problemelor tehnice (interfața de lucru, îmbunătățirea modului de funcționare a calculatoarelor, actualizarea integrată a programului TV);
- actualizarea software-ului teletext-ului;
- mărirea echipei editoriale TVR New Media, pentru a putea extinde producția la _podcast_ -uri specializate – actualitate, sport, cultură, tehnologie.
## A.2. **Performanțe ale Direcției Programe**
Cele mai importante realizări ale Direcției Programe în 2008 au fost: reflectarea pe larg a principalelor evenimente politice, sportive și culturale, naționale și internaționale, adaptarea eficientă la noua organigramă și la fluctuațiile de personal, realizarea unor emisiuni de calitate cu care se identifică imaginea fiecărui canal și a SRTv în ansamblu.
## A.3. **Probleme întâmpinate de Direcția Programe**
Insuficiența resurselor materiale, promovarea insuficientă a programelor premium pe alte media decât propriile canale (din lipsă de fonduri), definirea imperfectă a responsabilităților în cadrul noii organigrame se înscriu în rândul problemelor cu care s-a confruntat Direcția Programe, în 2008.
De asemenea, a fost insuficient dezvoltată zona _New Media_ , prezența TVR pe Internet fiind mult mai modestă decât a altor televiziuni (forumuri, bloguri, podcast-uri etc.)
## A.4. **Obiective 2009**
Întreaga strategie a Direcției Programe pentru 2009 este condiționată de un buget de austeritate. Dar, chiar și în aceste condiții, o televiziune publică nu se poate mulțumi cu audiențele înregistrate în acest moment.
Păstrarea publicului actual și creșterea audienței se numără printre prioritățile Direcției Programe în 2009, punând accent pe calitate, nu pe cantitate.
Dacă bugetul alocat nu va permite introducerea unor emisiuni noi în grilă, atenția Direcției Programe va fi centrată pe asigurarea calității programelor existente.
O altă prioritate o va constitui definirea clară a specificului fiecărui canal și sprijinirea emisiunilor-brand cu care se identifică imaginea fiecărui post.
Performanțe
#308821Printre emisiunile realizate de Departamentul MuzicăDivertisment care s-au bucurat de succes se numără Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”, brand reluat după 2 ani de către TVR.
Audiențele medii înregistrate de principalele emisiuni de divertisment difuzate în perioada octombrie-decembrie 2008 pe TVR1 și TVR2 situează programul „O dată-n viață” pe primul loc, cu un rating mediu de 6,1%, fapt datorat atât concepției editoriale, cât și invitaților de marcă prezenți în fiecare ediție.
Audiența emisiunii „Ne vedem la TVR” a fost în creștere în perioada octombrie-decembrie 2008. Acest program și-a format un public fidel, are o oră de difuzare potrivită, durata emisiunii fiind de aproximativ 100 de minute.
Programul matinal „Trezirea la apel” a avut în ultimul trimestru al anului trecut un trend ascendent, înregistrând un rating mediu de 0,4%, neatingând, însă, așteptările de audiență ale canalului TVR1.
Totodată, au fost identificate două emisiuni care, deși au potențial de creștere a audienței, nu performează din cauza orei la care sunt difuzate, cum ar fi emisiunea „Miezul zilei”, difuzată de luni până joi și moderată de Iuliana Marciuc și emisiunea „Tonomatul DP 2”, difuzată pe TVR2.
Pentru perioada următoare, Departamentul MuzicăDivertisment își propune ca obiective:
## II. **Departamentul Cultură**
Departamentul Cultură realizează 140 de programe pentru SRTv și are un efectiv de 136 de angajați. Această structură realizează emisiuni în special pentru TVRCultural, dar acoperă spații de emisie și pe TVR1, TVR2, TVR3, TVRInfo și TVRInternațional.
Programele culturale se înscriu în misiunea Televiziunii Publice de a educa, informa și promova valorile autentice. Emisiunile culturale încep să câștige telespectatori, devenind singura alternativă reală a emisiunilor cu caracter politic și de divertisment.
Evenimente
#310736Departamentul Cultură a contribuit la mediatizarea unor evenimente importante ale anului 2008 pe TVRCultural și TVR1, după cum urmează:
## _TVRCultural_
|_TVRCultural_|||| |---|---|---|---| |Eveniment|Tipul<br>programului|Minute<br>de<br>emisie|<br>| |Campania „Artiștii pentru<br>Artiști”|transmisiune în direct<br>a unei piese de teatru|100|| |Turneul Național<br>„Stradivarius”|reportaje și preluări de<br>concerte|240|| |Festivalul Național de<br>Teatru|reportaje, preluări de<br>spectacole|100|| |Festivalul Internațional de<br>Teatru pentru Copii „100,<br>1.000, 1.000.000 de povești”|reportaje,<br>preluare de spectacol|35<br>100|| |„BookFest”|reportaje, transmisiuni<br>în direct|50|| |„Gaudeamus”||50|| |„Violonccellissimo”|preluare de concert,<br>reportaje|100<br>20|| |Festivalul de Comedie<br>„FestCo”|reportaj, preluare de<br>spectacole|100|| |140 de ani de la înființarea<br>Filarmonicii „George<br>Enescu”|transmisiune în direct<br>a concertului aniversar|100||
- atragerea publicului telespectator tânăr;
- diversificarea ofertei programelor de divertisment;
- îmbunătățirea, din punct de vedere editorial, a programelor de divertisment difuzate la sfârșit de săptămână – „O dată-n viață”, „Dănutz SRL”, „Ne vedem la TVR” – devenite în toamna anului 2008 lider de piață pe anumite segmente orare;
- reducerea costurilor operaționale pe emisiune.
Eficientizarea activității Departamentului MuzicăDivertisment presupune: o colaborare mai strânsă cu canalele difuzoare ale programelor de divertisment și cu structurile care asigură producția efectivă a acestora; monitorizarea cât mai corectă la nivelul departamentului a solicitărilor de filmare (exterioare/platou și montaj); consultarea departamentului în conceperea proiectelor de grilă ale canalelor difuzoare și în conceperea cererilor de ofertă pentru viitoarele emisiuni; relansarea unor emisiuni de divertisment, recunoscute în timp drept branduri ale Televiziunii Române: „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină”, „Cu mască, fără mască”, „Videomagazin”, „Magazin duminical” etc.
## _TVR1_
|_TVR1_||| |---|---|---| |Eveniment|Tipul<br>programului|Minute<br>de<br>emisie| |Gala Premiilor UNITER|transmisiune în direct|240| |„Gala Uniunii Scriitorilor”|preluare de spectacol|100| |„România – Franța, istoria<br>unei prietenii”|talk show|50| |„1 Decembrie”|talk show|240| |„24 ianuarie 1850 –<br>24 ianuarie 2008”|talk show|240|
Performanțe
#313164Departamentul Cultură a contribuit la realizarea unor emisiuni de succes difuzate de TVR1, TVR2 și TVRCultural. TVR1 a difuzat programe culturale precum: „Ziua luni, seara teatru”, „Profesioniștii”, „Garantat %”, „Universul Credinței”.
Una dintre producțiile cu caracter cultural difuzate de TVR2 a fost documentarul „Zestrea românilor”.
„Jurnalul Cultural”, „La porțile Cerului”, „Istoria literaturii române povestită de Alex Ștefănescu”, „Concertele TVRCultural”, „Tema de Vineri” sunt doar câteva dintre emisiunile de interes pentru telespectatorii TVRCultural în 2008.
„Jurnalul Cultural”, principala producție a Departamentului Cultură, este realizat cu echipă restrânsă, în mare măsură formată din colaboratori.
Interesul pe care îl manifestă publicul TVR1 pentru teatrul tv dovedește necesitatea reînceperii producției proprii de teatru în studio. În acest moment este valorificată la maximum arhiva de aur a televiziunii, ceea ce permite publicului tânăr să-i întâlnească pe marii creatori de istorie teatrală din România. Este imperios necesar ca acest public să întâlnească și autorii și actorii timpului său, asigurându-se astfel afirmarea unei noi generații teatrale.
Departamentul Cultură va continua realizarea de emisiuni care să respecte misiunea publică a TVR, va urmări consolidarea publicului existent și atragerea de noi telespectatori, va realiza producții în regim de portofoliu și va valorifica eficient arhiva TVR.
## III. **Departamentul Social-Politic-Economic**
Departamentul Social-Politic-Economic a pregătit cu promptitudine reacția rapidă la evenimente prin crearea unor emisiuni informative complementare edițiilor de știri: dezbateri, talk-show, interviuri cu factori de decizie ai statului.
Performanța a fost criteriul care a stat la baza formării echipei acestui departament. Au fost promovați profesioniști în realizarea și prezentarea unor dezbateri și talk-show-uri de succes ale Televiziunii Publice.
În perioada august 2008 – februarie 2009 toate comenzile venite din partea structurilor beneficiare au fost onorate: 46 de producții angajate în grila curentă pe cele 6 canale.
Emisiuni
#315364## 1. **Campaniile electorale**
SRTv a acordat un spațiu generos campaniei electorale din toamna anului 2008. În perioada 31 octombrie – 28 noiembrie 2008 au fost realizate 48 de ediții de „Buletin electoral” (difuzat zilnic, realizat exclusiv cu materialele trimise de competitori, cu durata prestabilită). Aceste ediții au fost difuzate pe TVR1.
De asemenea, au fost realizate 62 de dezbateri electorale intitulate generic „Alege Parlamentul tău!”, difuzate pe TVR1, TVR2, TVR3 și TVRInternațional.
În total, Departamentul Social-Politic-Economic a realizat aproximativ 3.600 de minute de emisie (60 de ore de program).
TVR1 a difuzat o emisiune nouă, „Buletin Electoral” (2 ediții pe zi), talk-show-urile din _prime time_ („Față în față”, „Ediție specială”, „Prim-plan”, „S-a-ntâmplat în România”), precum și „Parlamentul României” și „De la Est la Vest”.
„Regional Expres” și „Hai la Primărie”, transmise de TVR3, au fost transformate în dezbateri live.
La TVR2 și TVRInternațional s-a remarcat producția „Alege Parlamentul tău!”.
Audiența dezbaterilor electorale a înregistrat o medie de 0,9% pe TVR1, iar pe TVR2 media a fost de 0,3%.
7 dezbateri difuzate de TVR1 s-au situat peste media de audiență, cu până la 1,2 – 1,4 rating (11 noiembrie și 25 noiembrie). Vârful de audiență a fost atins în seara ultimei zile de campanie, vineri, 28 noiembrie 2008 (7,7% rating), cu o medie de 5,3% rating pe o emisiune de 120 de minute. Lider de audiență absolut a fost dezbaterea la care au participat candidații desemnați de competitorii electorali pentru funcția de prim-ministru: Theodor Stolojan, Mircea Geoană și Călin Popescu Tăriceanu, dar și analiștii Iosif Boda, Ion Cristoiu și Bogdan Chireac.
„Buletinul electoral” a avut o audiență medie săptămânală de 1,7% rating, 1,8% rating, respectiv 1,3% rating. 10 ediții au avut peste 2 puncte de rating (vârful de 3,1% rating fiind atins în penultima săptămână de campanie electorală).
Conform datelor furnizate de serviciul intern de monitorizare, candidații și competitorii electorali au beneficiat în total pe cele 4 canale ale SRTv de peste 70 de ore de apariție efectivă (70 de ore și 35 de minute). „Buletinul electoral” a avut 6 ore și 35 de minute.
Candidații UDMR au fost prezenți și în emisiuni tip „dezbatere electorală” în limba maghiară (în zilele de 10 și 24 noiembrie 2008). Aceste ediții au însumat 50 de minute. Producțiilor Departamentului Social Politic Economic dedicate alegerilor parlamentare li s-au adăugat dezbaterile electorale „Alege Parlamentul tău!”, realizate de studiourile teritoriale pentru TVR3 (aproximativ 42 de ediții a câte 50 de minute).
Performanțe
#319158Producțiile și profesioniștii Departamentului Social-PoliticEconomic au fost premiați la concursuri interne și internaționale, astfel:
- Reportajul „Romi versus italieni”, realizat de Aurelia Tescaru, a câștigat premiul „Hot Bird TV Awards” la Festivalul de la Veneția, secțiunea „National Window”;
1) Dumitru Bădița, realizator tv, a obținut Premiul APTR 2008 la Secțiunea „Reportaj” cu producția „Departe de Papadia”;
2) Premiul Clubului Român de presă 2008, Secțiunea „Anchete”, a fost acordat Cristinei Madgearu pentru emisiunea „Reflector”;
3) Premiul Clubului Român de presă 2008 pentru jurnalism economic a fost decernat producătorului Cosmina Niculescu, pentru emisiunea „Arena Leilor”; 4) Reportajul „Roata, piua și daracul”, realizat de Codruța Angelescu, a obținut „Marele Premiu” și Trofeul „Toamnă la Voroneț”, la Festivalul de Film Documentar „Gura Humorului”;
5) Reportajul „Ultimii români”, realizat de Răzvan Butaru, a fost distins cu „Premiul Juriului” la Festivalul de Film Documentar „Gura Humorului”;
6) Realizatorul tv Marian Voicu a fost premiat de Casa Europei/Casa Europeană pentru „calitatea intelectuală a emisiunilor culturale”, pentru emisiunea „Cultura fierbinte”.
Fluxurile de producție nu au cunoscut impasuri majore, deși volumul de producție s-a mărit considerabil pe durata lunii noiembrie din cauza campaniei electorale. Acest proiect amplu și laborios a fost coordonat și realizat de angajații Departamentului Social – Politic – Economic (în cazul TVR3 dezbaterile au fost realizate și de angajați ai studiourilor teritoriale). Programul intitulat generic „Alege Parlamentul tău!” a cuprins dezbateri și buletine electorale și a fost derulat cu succes pe 4 canale din cele șase canale ale TVR.
Este necesară analiza posibilității de schimbare a canalului beneficiar în cazul unor emisiuni performante pentru a asigura o vizibilitate mai mare unor producții precum: „Dincolo de hartă”, „Reporter TVR3”, „Destinația România”, „Lumea și noi”, magazin „Eurobiz”.
Respectând misiunea Televiziunii Publice, Departamentul Social-Politic-Economic urmărește: prezentarea promptă și obiectivă a realităților vieții social-politico-economice, interne și internaționale; informarea corectă a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asigurarea unui cadru larg de dialog și dezbatere.
Optimizarea fluxurilor de producție, creșterea calității și atractivității programelor Departamentului, reflectarea promptă a evenimentelor de interes public, crearea unor formatori de opinie proprii, care să consolideze identitatea producțiilor Departamentul Social-Politic-Economic, întregesc lista obiectivelor pentru 2009.
Departamentul Social-Politic-Economic și-a propus o mai mare implicare în susținerea unor campanii sociale.
## IV. **Departamentul Educație, Mediu, Timp Liber**
Departamentul Educație, Mediu, Timp Liber a propus emisiuni noi pentru cele două noi canale ale SRTv: 4 emisiuni pentru TVR3 și 6 emisiuni pentru TVRINFO.
Performanțe
#322208Departamentul a realizat producții TV cu bugete foarte mici, astfel încât s-au înregistrat aproape cele mai mici cheltuieli raportate la minutul de emisiune difuzat.
În 2008 au fost promovate emisiuni cu caracter de eveniment sau de portofoliu, care, incluse în grilă și difuzate, au obținut audiențe în linia canalului.
Numărul de computere, imprimante sau monitoare este insuficient pentru nevoile redacționale. Sunt necesare investiții pentru renovare, dotarea cu aer condiționat și mobilier funcțional a spațiului dedicat departamentului.
Producțiile realizate de către Departamentul Educație, Mediu, Timp Liber nu pot fi analizate decât împreună cu celelalte producții, în contextul strategiei fiecărui canal. Sunt emisiuni care s-au impus de-a lungul anilor, cu audiențe și cote de piață cu mult peste media canalului unde se difuzează, cum ar fi „Pescar hoinar”, „Ferma” sau „Ulița spre Europa”.
Emisiunile noi, realizate de departament și difuzate de TVR3 și TVRInfo, nu pot fi evaluate din punctul de vedere al audienței, aceste posturi fiind abia lansate pe piață.
- identificarea și realizarea de parteneriate cu ONG-uri, instituții publice și societăți comerciale pentru a compensa reducerea cu 20% a bugetelor pentru producție;
- implicarea în promovarea unor campanii de protecție a mediului;
- promovarea unor emisiuni educative, în parteneriat cu armata și poliția română;
- realizarea unor emisiuni interactive online.
## V. **Departamentul Minorități**
Televiziunea Română joacă un rol important în informarea publicului despre identitatea, istoria și tradițiile minorităților naționale recunoscute în țara noastră. Emisiunile TVR cu și despre minorități au încercat, sub diferite conținuturi și genuri publicistice, conform strategiei de programe a TVR, să redea multitudinea formelor de exprimare.
Toate aceste emisiuni sunt traduse și subtitrate în limba română, astfel încât ele să poată fi urmărite de toți telespectatorii, indiferent de naționalitate.
Se poate afirma că anul 2008 a reprezentat pentru emisiunile minorităților naționale un an de răscruce. Pentru prima dată s-a făcut distincția între emisiuni în limbile minorităților și emisiuni despre minorități naționale (în limba română).
Înființarea în octombrie 2008 a canalului TVR3 a permis mărirea spațiului alocat emisiunilor în limbile minorităților și a dus la crearea de noi emisiuni.
Înființarea studioului regional Târgu-Mureș, al cărui program în 2009 va fi de aproximativ 50% în limba maghiară, va crește considerabil spațiul alocat pentru emisiuni în limba maghiară.
Pentru prima dată în istoria TVR, în grila de programe a TVR3 au fost introduse, în octombrie 2008, emisiuni în limbile: bulgară, croată, rusă, turcă, tătară, greacă, cehă, slovacă și ucraineană. Acestea se adaugă emisiunilor deja consacrate în limbile: maghiară, germană, sârbă și romani. Evenimentele din cadrul celorlalte minorități naționale nemenționate mai sus sunt reflectate în emisiuni despre minorități naționale realizate în limba română.
TVR consideră acest lucru un pas important deoarece înființarea acestor emisiuni a presupus soluționarea unor probleme editoriale, tehnice și financiare. Sprijinul acordat de către organizațiile reprezentative ale minorităților naționale și colaborarea acestora cu Televiziunea Română la înființarea și realizarea acestor emisiuni s-au dovedit esențiale pentru reușita proiectului. În momentul de față, noile emisiuni sunt în general realizate de colaboratori sprijiniți de angajații TVR. Excepție fac emisiunile în limbile: maghiară, germană și sârbă, care sunt produse de angajați ai SRTv.
În urma aprobării de către Consiliul de administrație al SRTv a modificării structurii organizatorice în iulie 2008, s-au pus și bazele reorganizării redacțiilor pentru minorități naționale.
Implementarea acestui proiect este în curs, astfel că în 2009 vor fi angajați mai mulți redactori și realizatori de emisiuni pentru minorități naționale. La TVR Timișoara au fost angajați, spre exemplu, la începutul lui 2009, un realizator pentru emisiunea în limba germană și un redactor pentru limba maghiară. La TVR Târgu-Mureș a fost deja creată redacția maghiară, iar la TVR Cluj urmează să se scoată la concurs un post de redactor pentru emisiunea ucraineană.
Televiziunea Română intenționează să organizeze în 2009 cursuri de perfecționare pentru colaboratorii care realizează noile emisiuni în limbile minorităților naționale la TVR3.
TVR va iniția, dacă bugetul va permite, un proiect pentru realizarea a 19 filme documentare despre personalități marcante din rândul minorităților naționale, precum și o serie de reportaje despre monumente, clădiri și muzee reprezentative pentru minoritățile naționale din România.
La propunerea lui Raico Cornea și a lui Stanik István, membri în Consiliul de administrație al SRTv, TVR a rezervat un spațiu de emisie pentru difuzarea săptămânală pe canalul TVR3 a unui film artistic din statele de proveniență a minorităților naționale, cu subtitrare în limba română. În acest sens, TVR a demarat acțiuni în vederea semnării sau reînnoirii acordurilor de colaborare (schimb de emisiuni, filme artistice, documentare, reportaje etc.) între televiziunea publică din România și cele din Albania, Bulgaria, Cehia,
Croația, Germania, Grecia, Israel, Macedonia, Rusia, Serbia, Slovacia, Turcia, Ucraina și Ungaria.
Acest proiect va contribui la promovarea limbilor minorităților naționale și a cinematografiei europene prin difuzarea de producții din statele amintite, dar și a filmelor artistice românești în statele menționate.
Departamentul Minorități cuprinde: Secția Germană, Secția Maghiară și Secția Emisiuni pentru Alte Minorități.
## V.1. **Secția Germană**
Secția Germană realizează programe adresate minorității germane subtitrate în limba română, respectând Legea audiovizualului.
TVR1 a difuzat, în fiecare joi, între orele 15.30 și 17.00, programul „Akzente”. Sub genericul „Împreună în Europa”, TVR2 a transmis, în fiecare marți, de la 15.00 la 16.00, „Emisiunea în limba germană”. O dată la două săptămâni, lunea între 14.30 și 15.30, TVRInternațional a transmis o „Emisiune în limba germană”. Și TVRCultural a avut în program „Emisiune în limba germană”, care a putut fi urmărită vinerea, între 16.30 și 17.00 (cu două reluări). Din octombrie, de când în portofoliul TVR a intrat și TVR3, emisiunea în limba germană are rezervat un spațiu și pe acest canal, lunea, o dată la trei săptămâni, între 10.35 și 11.15 (cu o reluare) în cadrul magazinului interetnic „Toți împreună”.
Tabel cu emisiunile în limba germană produse de Secția Germană
|Canal|Titlu|Ziua<br>difuzării|Interval<br>orar|Durata/efectiv|Observații| |---|---|---|---|---|---| |TVR1|Akzente|Joi|15:30-17:00|90 min./75 min.|| |TVR2|Emisiunea în limba germană|Marți|15:00-16:00|60 min./52 min.|Titlu generic: „Împreună în<br>Europa”| |TVR3|Emisiune în limba germană|Luni|10:35-11:15|40 min./34 min.|Titlu generic: „Toți împreună”| |TVRCultural|Emisiune în limba germană|Vineri|16.30-17.00|30 min./28 min.|Selecție din arhivă| |TVRInternațional|Magazin în limba germană|Luni|14:30-15:30|60 min./55 min.<br>Bilunar|<br>Selecție din emisiuni de pe<br>TVR1, TVR2|
Performanțe
#330362Secția Germană a dedicat emisiuni campaniei pentru strângerea de fonduri pentru Biserica Evanghelică din Bistrița care a luat foc în data de 11 iunie 2008.
Emisiunea _AKZENTE_ difuzată de TVR1 a înregistrat audiențe semnificative prin mediatizarea unor:
- momente istorice marcante cum ar fi comemorarea „Procesului Bisericii Negre din 1958”;
- momente culturale: împlinirea a 55 de ani a Teatrului de Stat German din Timișoara, zilele culturale din Satu Mare, Reșița, Sântana și Sibiu;
- întâlnirile anuale organizate de germanii din România: la Biertan, Ruși, Buzd, Bartolomeu, Șeica Mare, Satu Mare etc.
- interviuri cu personalități internaționale marcante: violonista Anne Sophie Mutter, scriitorul Pascal Mercier, politologul Anneli Ute Gabanyi.
- Printre documentarele realizate de Secția Germană în
- 2008 se numără:
- „Ziarul german din Sibiu la 40 de ani” (un film despre istoria și evoluția publicației „Hermannstaedter Zeitung”);
- „Versuche”/„Încercări” (un film portret despre scriitorul Joachim Wittstock);
- „La capătul lumii, dar nu la sfârșit” (un film despre renașterea satului Florești din județul Sibiu);
- Die Urzeln/Lolele (un film despre Sărbătoarea lolelor – vechi obicei de pe Valea Hârtibaciului de îndepărtare a duhurilor rele și a iernii); - Alexander Tietz (un film portret despre etnologul din Banatul montan).
- În 2008 Secția Germană a continuat seriile consacrate
- care se bucură de o audiență constantă, cum ar fi:
- „Povestiri bucureștene” (TVR1), emisiune difuzată lunar – telespectatorii au fost familiarizați cu diferite locuri istorice și de tradiție din București la care și-au adus contribuția germani;
- „Rețeta lunii” (TVR1), emisiune difuzată lunar – bucătărese din Banat prezintă câte o rețetă a bucătăriei tradiționale șvăbești;
- „Subiecte” (TVR1), emisiune difuzată bilunar – serie de interviuri cu personalități germane din România, Germania, Austria și Elveția;
- „Unde mergem?” (TVR1), serie săptămânală de vacanță în care au fost prezentate diferite sate săsești și șvăbești;
- „Cetăți ale credinței” (TVR1), emisiune în care sunt prezentate bisericile – cetăți ale sașilor transilvăneni;
Organigrama extrem de redusă a Secției Germane face ca angajații acesteia să realizeze programe complexe în paralel cu programe la zi, ceea ce duce la o suprasolicitare a capacităților individuale.
Deplasările profesioniștilor Secției Germane la evenimente ale germanilor din diferite colțuri ale țării au fost multiple, iar gradul de încărcare cu minute emisie/persoană nu a fost cel optim.
Secția Germană își propune:
- realizarea în condiții optime și cu profesionalism a emisiunilor în limba germană în limita bugetului alocat;
- realizarea unor documentare de portofoliu cum ar fi: „Vom Neuen Weg zur ADZ” – „Ziarul german din România istorie și prezent”, „Școala Pitar Moș” (18571948) – despre învățământul german catolic pentru fete din București, „Șvabii bănățeni”, „Istoria șvabilor sătmăreni”, „În bronz – portretul sculptorului german Kurtfritz Handel originar din Sibiu”, „Franz Storch – un portret al scriitorului Franz Storch”;
- realizarea unor emisiuni speciale pentru atragerea publicului tânăr și a unor înregistrări muzicale deosebite.
## V.2. **Secția Maghiară**
Secția Maghiară realizează emisiuni informative, educative și de divertisment adresate comunității maghiare din România. Acestea reflectă aspecte ale vieții sociale, culturale și politice.
Prin traducerea și titrarea integrală în limba română a emisiunilor este captată audiența telespectatorilor români, interesați de problemele concetățenilor maghiari.
*) Graficele din raport sunt reproduse în facsimil.
|Canal|Titlu|Ziua<br>difuzării|Interval<br>orar|Durata/efectiv|Observații| |---|---|---|---|---|---| |TVR1|Kronika|Luni|15:30-17:00|90 min./75 min.|| |||Marți|16:00-17:00|60 min./50 min.|| |TVR2|Szieszta/Cafeneaua|Joi|15:00-17:00|60 min./52 min.|Titlu generic: „Împreună în<br>Europa”| |TVR3|Emisiune în limba maghiară|Luni – Vineri|10:30-11:25|55 min./48 min.|Titlu generic: „Toți împreună”| |TVRCultural|Kultura|Joi|19:00-19:30<br>16:00-16:30|30 min./28 min.|Selecție din arhivă| |TVRInternațional|Magazin în limba maghiară|Luni|14:30-15:30|60 min./55 min.<br>Bilunar|Selecție din emisiuni de pe<br>TVR1, TVR2 și TVR3|
Angajații Secției Maghiare au contribuit la mediatizarea unor spectacole de sărbători și a unor evenimente de interes pentru comunitatea maghiară: spectacol de dansuri populare la Târgu-Mureș, concert aniversar Metropol la Oradea, Gala Festivalului Ansamblurilor Artistice de la Miercurea-Ciuc etc.
De asemenea, telespectatorilor TVR le-au fost făcute cunoscute evenimente culturale și sociale precum: festivaluri de filme („Maghiar” – Budapesta, „Alter-Native” – TârguMureș, „Muuuvi” – Gheorgheni, „film.doc” – Miercurea-Ciuc), premiere de teatru, tabere de vară (Tușvanyoș), alegerile locale și parlamentare, comemorări („Mathias Rex – 450 de ani”, „Episcopia de Alba-Iulia – 1000 de ani”).
Performanțe
#336573În anul 2008 s-au bucurat de succes rubricile consacrate ale emisiunilor în limba maghiară („Kronika” – TVR1, „Szieszta/Cafeneaua imaginară” – TVR2, „Toți împreună” pe TVR3), cu un total de 158 ore produse în premieră (din totalul de 234 de ore produse).
Totodată, Secția Maghiară a realizat rubrici și serii noi: „Biserici Ardelene” – documentar de 15 episoade despre bisericile monument din Transilvania; „Cutia Muzicală”;
„Cafeneaua de Tușvanyos”; „Arieșul cel aurit” – documentar de 7 episoade despre valea râului Arieș; „Centenar Milenar” – prezentarea Episcopiei Romano-Catolice din Alba-Iulia cu prilejul împlinirii unui mileniu de existență.
În perioada campaniilor electorale ale anului 2008, sub genericul „Puncte de vedere”, au fost transmise informații în legătură cu tehnica votului și știri despre activitățile de campanie ale organizațiilor minorității maghiare.
Prin acordul bilateral semnat cu „Magyar Televizio”, Secția Maghiară a obținut un serial de 15 episoade cu titlul „Hoinărind prin Ardeal”. Acesta prezintă locuri specifice din Transilvania prin ochii unor turiști tineri din Ungaria.
Emisiunile difuzate în premieră la TVR1, TVR2, TVR3 acoperă o bună parte din **genurile clasificării EBU** , astfel: buletin informativ, difuzat săptămânal, (10%); publicistică/infotainment – reportaj, talk-show, discuții cu moderator (30%); artă și cultură – documentare, interviuri, religie (25%); divertisment – muzică, dans, umor, scenete, spectacole (25%); știință și educație – documentare, interviuri, discuții (10%).
**Observație:** Situația orelor pe anul 2008 se justifică prin transmisiunile directe de la Olimpiada de vară de la Beijing, care s-au suprapus peste orele de emisie a programelor în limba maghiară.
În 2008 au fost înregistrate trei pensionări, o detașare și două concedii de maternitate. Astfel 6 posturi au devenit vacante (din cele 15 editoriale).
În 2008 a fost dificilă încadrarea în bugetele alocate de către canalele SRTv pentru realizarea unor emisiuni ce au presupus deplasări în afara Bucureștiului. Costurile deplasărilor interne (în special în Transilvania) și externe (ședința comună a guvernelor României și Ungariei la Szeged) au fost și sunt în creștere. Secția Maghiară realizează economii importante la capitolul deplasări, folosind corespondenții din țară.
Sistemul de montaj nonlinear AVID împreună cu recorderul Betacam și DVCAM obținute de la o fundație (aproximativ 90% din materiale sunt montate în redacție) sunt uzate. Pentru un flux tehnologic profesional este necesară aparatură de montaj nouă.
Audiența emisiunilor în limba maghiară a scăzut nejustificat față de anul 2007, când măsurătorile erau făcute de altă firmă. Pe lângă datele reprezentând targetul urban, Secția Maghiară primește și datele naționale și cele referitoare la telespectatorii de etnie maghiară. În procesul de măsurare sunt avuți în vedere 140-150 de indivizi unguri, extrapolându-se universul de 850-900 de mii persoane, mult sub populația de naționalitate maghiară (1.460.000).
În rândul maghiarilor emisiunea „Kronika” (TVR1) are o cotă de piață de până la 33% (53 de mii de spectatori maghiari).
La nivel național emisiunea dedicată Paștelui a avut 216 mii de telespectatori.
Pe TVR2 emisiunea în limba maghiară are 20-50 de mii de telespectatori, share-ul fiind de 0,5-1,3% (91% din populația țării prinde acest post și emisiunea este difuzată mai devreme, în comparație cu cea difuzată pe TVR1).
Emisiunile de divertisment („Cutia Muzicală”, rubrica de umor, înregistrări de concerte de muzică și dans popular), rubrica informativă, rubrica economică, documentarele, anchetele înregistrează, în general, audiențe semnificative.
În 2009 Secția Maghiară va continua producerea emisiunilor curente existente în grile, ținând seama de condițiile economice actuale (din ianuarie 2009 s-au diminuat devizele cu aproximativ 20%).
Secția Maghiară va face demersuri pentru proiectarea și activarea unui site bilingv al emisiunilor în limba maghiară. De asemenea, echipa are în vedere exploatarea eficientă a arhivei pentru a marca împlinirea a 40 de ani de existență a emisiunii în limba maghiară difuzată de Televiziunea Publică.
În 2009 va continua seria de prezentare a Episcopiei Romano-Catolice de la Alba-Iulia.
Ansamblul obiectivelor pentru 2009 este completat de:
- efectuarea unor demersuri pentru realizarea de coproducții cu sprijinul studiourilor teritoriale;
- realizarea unor demersuri pentru alocarea unui spațiu pe server, comun cu studiourile teritoriale pentru emisiuni informative în limba maghiară; astfel, se vor putea încărca sau descărca corespondențele colegilor de pe teren sau ale colaboratorilor externi (studioul care are prima emisiune le poate folosi în grupajul său de știri);
- exploatarea mai intensă a posibilităților date de acordurile cu televiziunile publice din Ungaria (Magyar Televizio și Duna TV) – schimb de programe, coproducții;
- realizarea unor contracte de coproducție cu producători externi care pot fi interesați de imagini de arhivă (în
limbă maghiară) și oferă în schimb (gratis, cu drepturi de difuzare asigurate) materialele realizate de ei;
- confecționarea unor decoruri noi.
## V.3. **Secția Emisiuni pentru Alte Minorități**
Secția Emisiuni pentru Alte Minorități produce șapte-opt ediții pe săptămână, însumând cinci ore în premieră, săptămânal, pe canalele TVR1, TVR2, TVR3 și TVRCultural. Multe dintre aceste emisiuni sunt preluate și de TVRInternațional. Toate programele sunt producție 100% internă, realizate de un colectiv redacțional de doar 20 oameni.
Printre emisiunile realizate de Secția Emisiuni pentru Alte Minorități se numără: „Conviețuiri”, „Împreună în Europa”, „Primul pas”, „Identități”, „Etnii danubiene”, „Toți împreună” și „Istoria aromânilor”.
Până la înființarea canalului TVR3, în octombrie 2008, Secția Emisiuni pentru Alte Minorități realiza emisiuni doar în limba română despre comunitățile etnice din România, iar studiourile teritoriale din Cluj și Timișoara produceau și emiteau pe frecvență regională (splitare pe TVR2) emisiuni săptămânale în limbile maghiară, germană, sârbă și rromani.
Prin crearea TVR3, emisiunile amintite au fost introduse în grila de programe a noului canal. Mutarea lor pe TVR3 a creat oportunitatea ca aceste emisiuni să poată fi urmărite în întreaga țară, nu numai în aria de acoperire a studioului regional care a produs emisiunea respectivă. Emisiunilor menționate mai sus li s-au adăugat pe TVR3 alte nouă emisiuni noi săptămânale în limbile: bulgară, croată (realizate de TVR Timișoara), rusă, turcă, tătară, greacă (realizate de la studioul central), cehă, slovacă și ucraineană (realizate alternativ de TVR Cluj și TVR Timișoara (Anexa 1).
Emisiunea „Traio romano” în limba rromani cu o durată efectivă de 34 de minute este difuzată pe TVR3 de trei ori pe lună, în ziua de luni, și este realizată alternativ de către TVR Timișoara, TVR Cluj și studioul central. La TVR Cluj se realizează în continuare și se difuzează pe TVR3 emisiunea săptămânală „Shalom” în limba română despre comunitatea evreiască din România, aceasta fiind unică în întregul peisaj mediatic românesc. În plus, tot pe TVR3, studioul central realizează lunar (ziua de difuzare: luni) o emisiune în limba română în care sunt prezentate cele mai importante evenimente din cadrul următoarelor comunități: poloneză, italiană, armeană, albaneză, ruteană și macedoneană.
## C. **Evenimente majore mediatizate de TVR**
În cursul anului 2008 Televiziunea Română a adus în fața telespectatorilor evenimente de anvergură care s-au bucurat de un real succes.
**TVR1** a acordat atenție deosebită unor evenimente precum: alegerile locale (23 de ore și 35 de minute), alegerile parlamentare (29 de ore și 33 de minute), Euro 2008 (92 de ore și 30 de minute), Formula 1 (57 de ore), Jocurile Olimpice Beijing 2008 (202 de ore și 30 de minute), Campania „Unirea 90” (18 de ore și 45 de minute), Summitul NATO (28 de ore), „Cerbul de Aur” (71 de ore și 38 de minute), „Eurovision 2008” (27 de ore și 45 de minute), „Festivalul de la Mamaia” (31 de ore și 15 minute) etc.
În 2008, programele SRTv s-au confruntat cu scăderea audiențelor, ceea ce a afectat și Produsele Direcției Emisiuni Informative și Sport, mai ales pe cele ale Departamentului Știri, Departamentul Sport beneficiind de un an cu multe competiții majore. Trebuie însă avut în vedere și faptul că 2008 a fost un an cu mai multe luni de campanie electorală, dezbaterile și emisiunile electorale având audiențe net mai mici decât alte producții.
## I. **Departamentul Știri**
Departamentul Știri a cumulat în anul 2008 un total de 1.291 de ore de emisie în direct, reprezentând jurnale pe canalele TVR1, TVR2 și TVR3, ediții speciale, breaking news și emisiuni dedicate evenimentelor cu impact național sau internațional.
Jurnalul de la 7.00 dimineața, de pe TVR1, a fost defalcat (din 30 iunie 2008) în trei ediții (7.00, 8.00, 9.00) care au intrat în formatul Matinalului, de luni până vineri. Au fost astfel realizate 243 de ediții ale jurnalului de la ora 7.00, 112 ediții la ora 8.00 și 216 ediții la ora 9.00.
Tot pe TVR1, Jurnalul de la ora 14.00 a înregistrat 341 de ediții (8.310 minute în direct), având un rating mediu pe an de 1,8 și un share mediu de 11,3. Între 3.01.2008 și 3.10.2008, Departamentul a produs Jurnalul de la ora 17.00 (180 de ediții), iar între 7.01.2008 și 3.10.2008, de luni până vineri, Jurnalul de la ora 22.30. Grila de iarnă a dus la schimbarea orei de difuzare a jurnalului de seară (00.15), care, în perioada 6.10.2008 – 23.12.2008, a înregistrat 55 de ediții. O noutate în peisajul media este faptul că Departamentul Știri a realizat acest jurnal de noapte, pe TVR1, în limbaj mimico-gestual.
Departamentul Știri a produs pe TVR2 Jurnal Euronews, totalizând 244 de ediții. În anul 2008, redacția a fost solicitată să realizeze două jurnale în plus pe canalul TVR2 – la ora 11.30, de 22 de minute, și la ora 12.30, de 10 minute, începând cu luna iulie, și alte două, pentru canalul TVR3, începând cu data de 10 octombrie, odată cu lansarea acestui nou canal al SRTv, la care un aport deosebit îl au studiourile regionale al SRTv – TVR Iași, TVR Timișoara, TVR Cluj, TVR Craiova și TVR Târgu-Mureș (prin materiale trasmise la Cluj-Napoca).
Comparație 2006–2007–2008
#357747Departamentul Știri a produs 41 de ediții speciale, adică aproximativ 52 de ore în direct. **Comparativ cu 2006, Departamentul Știri și-a triplat numărul de ediții speciale (de la 13, în 2006, la 41, în 2008) și și-a dublat numărul de jurnale realizate zilnic pe canalele SRTv (de la 7 jurnale, în 2006, la 14, în 2008).**
||2006|2007|2008| |---|---|---|---| |Jurnale|7 jurnale<br>1.666 ediții<br>856 ore emise|8 jurnale<br>2.187 ediții<br>778 ore emise|14 jurnale<br>2.650 ediții<br>915 ore emise| |Ediții speciale|13 ediții<br>28 ore emise|21 ediții<br>18 ore emise|41 ediții<br>52 ore emise| |Breaking news|5 ediții: 50’|1 ediție: 10’|3 ediții: 50’|
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
||2006|2007|2008| |---|---|---|---| |Total jurnale, emisiuni, ediții speciale|1.242 ore emise|1.230 ore emise|1.291 ore emise| |Corespondențe din țară|2.559|2.744|3.193| |Corespondențe din străinătate|866|838|848|
Corespondenții din străinătate au transmis 848 de materiale, iar cei din țară, 3.193.
Rețeaua de corespondenți ai TVR în străinătate a asigurat, în 2008, 848 de corespondențe, mai multe decât în 2007. În anul care a trecut, datorită alegerilor prezidențiale din SUA, corespondenții TVR la Washington au avut un număr mai mare de transmisiuni – 277, față de 198, în 2007, sau 210, în 2006. De asemenea, și numărul corespondențelor de la Moscova a crescut în comparație cu anii anteriori: 2008 – 246, 2007 – 237, 2006 – 238.
Emisiunile de știri și celelalte producții au beneficiat de suportul corespondenților locali. Televiziunea publică a încercat să acopere evenimentele din țară prin rețeaua de corespondenți formată din 14 oameni, care au avut anul trecut 3.193 de intervenții, ceea ce reprezintă o creștere față de anii precedenți: 2006 – 2.500, 2007 – 2.744.
Obiective
#359596Pentru anul 2009, Departamentul Știri își propune să schimbe și să actualizeze pachetul grafic al jurnalelor și al edițiilor speciale, decorul și conceptul formatului principalului jurnal al zilei.
## II. **Departamentul Sport**
2008 a fost un an bogat în evenimente sportive majore, cu numeroase competiții: campionate europene și mondiale de gimnastică, handbal, atletism, natație, patinaj artistic, meciuri ale echipelor reprezentative de fotbal, polo și rugby, Formula 1, meciuri în Cupa Davis la tenis, culminând cu Campionatul Europen de Fotbal și Jocurile Olimpice de la Beijing, reflectate pe larg în programele canalelor 1 și 2 ale TVR.
În 2008, transmisiunile și emisiunile sportive au însumat 1.652 de ore, dintre care 1.399 de ore în direct și 253 de ore înregistrate.
Așa cum era de așteptat, cele mai mari audiențe și cote de piață au fost obținute de transmisiunile efectuate de la Campionatul European de Fotbal, la care a fost prezentă și reprezentativa României, cu o medie de 12,1% rating, ceea ce corespunde unei cote de piață medii de 31,5%. Cu acest prilej au fost realizate și 35 de talk-show-uri care, în pofida orelor târzii de difuzare, au realizat un rating mediu de 2,7%, corespunzător unei cote de piață de 11,9%. Emisiunile de știri dedicate acestui mare eveniment s-au bucurat și ele de o audiență medie de 3,4%.
Dovada cea mai concludentă a reușitei înregistrate de TVR prin transmisiunile de la Euro 2008 este „Topul audiențelor anului 2008”, top realizat pentru toate stațiile tv din România, în care 4 dintre primele 5 poziții sunt ocupate de partidele transmise în direct de TVR de la Campionatul European de Fotbal din Austria și Elveția.
Deși cel mai mare eveniment sportiv al anului a fost, fără îndoială, Olimpiada de la Beijing, de la care au fost efectuate transmisiuni directe și emisiuni dedicate însumând 300 de ore, competiția a fost defavorizată de diferența mare de fus orar (opt ore). Cu toate acestea, sporturile olimpice de mare tradiție și interes pentru telespectatorii din România au realizat cote de piață între 5,2% și 20,5%, culminând cu Festivitatea de deschidere, care a înregistrat o cotă medie de
piață de 21,8%. Din cauza diferenței de fus orar, reluările competițiilor la care au participat reprezentanții țării noastre s-au bucurat de cote de audiență mai bune decât transmisia directă, audiența medie fiind de 2,1% rating.
Întrucât sumele solicitate în 2008 pentru drepturile de difuzare a meciurilor din campionatul intern de fotbal au fost exorbitante, SRTv nu și-a permis realizarea unei asemenea achiziții.
Pentru a compensa lipsa acestor competiții, Departamentul Sport a încheiat contracte cu Federațiile de polo și rugby, demarând astfel transmisiunile din aceste sporturi, considerate cu potențial de creștere în rândul audienței telespectatorilor români. În vederea îndeplinirii acestui deziderat a fost nevoie de o strategie care să îmbine politica de programe cu planificarea resurselor umane și de producție, pentru a asigura realizarea în bune condiții a transmisiunilor și emisiunilor Departamentului Sport.
Pentru creșterea rentabilității financiare a unor contracte de achiziții și pentru o mai bună adaptare la reglementările UE, care are o legislație foarte complexă în domeniul liberei concurențe, la propunerea Departamentului Sport s-a creat la nivelul instituției un cadru organizatoric funcțional pentru negocierea unor contracte de achiziție/închiriere (echipament HD) și sublicențiere, ca și pentru valorificarea cât mai eficientă a drepturilor de transmisiuni sportive, în condițiile evoluției rapide a noilor tehnologii și a cerințelor obligatorii ale UE.
În urma unor negocieri directe sau prin intermediul Euroviziunii, s-a reușit obținerea drepturilor pentru unele competiții de interes major, ce vor avea loc în viitor: UEFA Champions League (3 sezoane), Campionatele Mondiale de
Fotbal 2010 și 2014, Jocurile Olimpice de Iarnă și de Vară 2010, Campionatele Mondiale de Gimnastică, Natație și Patinaj, Mondialele de Handbal feminin din 2009 etc., precum și pentru Campionatele Europene de Haltere, care se vor desfășura în aprilie 2009 la București, TVR îndeplinind rolul de Host Broadcaster.
În anul 2008, Televiziunea Română a lansat cel de-al cincilea studio teritorial, TVR Târgu-Mureș, una dintre prioritățile Societății Române de Televiziune fiind dezvoltarea în teritoriu, prin creșterea numărului de posturi regionale, ceea ce ar duce la o mai bună reflectare a vieții comunităților locale.
Ca în fiecare an, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iași, TVR Timișoara și TVR Târgu-Mureș au dat curs cererilor lansate de posturile naționale TVR1, TVR2, TVR3, TVRInternațional și TVRCultural. În plus, din a doua parte a anului, toate studiourile teritoriale au început să producă programe pentru noul post TVR3.
## I. **TVR Cluj**
Ca principale repere care au marcat activitatea TVR Cluj în anul 2008 sunt de amintit implementarea cu succes a programului TVR3, precum și parcurgerea unei noi etape cu realizarea unui sediu TVR Cluj, prin efectuarea studiului de fezabilitate.
Performanțe
#366553Începând cu luna noiembrie 2008, TVR Cluj realizează din punct de vedere tehnic emisiuni pentru noul canal regional TVR3, concomitent cu programul regional și local. De asemenea, în 2008, la studioul teritorial Cluj s-a dat în funcțiune regia studioului de știri cu camere digitale, s-au amenajat trei cabine de montaj dotate cu aparatură digitală cu program Final Cut, astfel că peste 70% din montaje se realizează în regim neliniar. La TVR Cluj au fost înlocuite toate camerele vechi de teren, cu camere digitale.
Obiectivele pe termen scurt ale Serviciului Producție pentru anul 2008 au fost: gestionarea eficientă a resurselor materiale și umane ale serviciului; întărirea colaborării cu celelalte compartimente din cadrul studioului; continuarea perfecționării resurselor umane.
2008 a fost un an electoral și TVR Cluj a realizat o serie de emisiuni tip dezbatere pentru candidații din alegerile locale și parlamentare. În acest sens, trebuie subliniată și îmbunătățirea semnificativă a raporturilor dintre redacția regională și cea centrală, în special la nivelul producătorilor, în urma întâlnirilor consecutive comune.
Studioul teritorial Cluj a inițiat și găzduit seminarul „TVR3 – oferta de informație regională”, în 25-27 martie, în vederea implementării postului TVR3. La întâlnire au participat membri din conducerea SRTv și ai celorlalte studiouri teritoriale, precum și invitați de marcă ai canalului France 3.
Încurajarea implicării postului în proiecte comunitare de interes, crearea și susținerea de evenimente și parteneriate în interesul comunității (Festivalul Castraveților – Michereki, emisiunea „Impact” din 22 decembrie 2008, de ajutorare a unui copil din Munții Apuseni etc.) sunt alte câteva acțiuni ale TVR Cluj în 2008. Însă studioul din Cluj a participat și la Festivalul Strauss, la Campionatul Internațional de gătit în
aer liber, la Transilvania Jazz Festival 2008, precum și la Colinda TVR3 – „Ce bucurie ar fi”.
Încasările din publicitate s-au menținut și în 2008 la un nivel crescut (19.800 euro), prezentând o descreștere procentuală cu 14% față de 2007, în condițiile în care, în 2008, TVR Cluj a beneficiat doar de un minut de publicitate pe programul regional, iar în perioada 1 octombrie – 31 decembrie (perioadă de maximă afluență a solicitărilor de difuzare publicitate) TVR Cluj nu a mai avut spațiu de publicitate pe TVR2.
Anul 2008 a debutat prin două reduceri consecutive de buget care au afectat Redacția Știri la nivelul bugetului de cheltuieli directe. Această situație, conjugată cu problemele de personal, a făcut ca strategia principală a redacției să fie orientată spre aspecte cantitative (asigurarea minutelor de emisie la orele stabilite) și deservirea solicitărilor Direcției Știri. În ciuda problemelor de buget și de personal, Redacția Știri s-a achitat cu succes de obligațiile specifice, și anume informarea promptă și corectă a audienței din aria de acoperire.
Au fost pierdute transmisiile meciurilor de baschet ale echipei U Mobitelco din motive independente de TVR, echipa semnând cu un alt post tv. Astfel, s-a pierdut o tradiție de mai bine de cinci ani, care a început la TVR Cluj.
Din cauza limitărilor bugetare la capitolul cheltuieli materiale, nu s-au putut pune în aplicare o parte dintre proiectele de decor, de asemenea, au existat dificultăți în a găsi firme dispuse să contracteze lucrările de execuție.
Valoarea contractelor de sponsorizare realizate de TVR Cluj în 2008 (3.850 euro) a scăzut procentual cu 30% față de anul precedent. S-a constatat că opțiunea principală a clienților TVR Cluj se îndreaptă preponderent spre contracte gen barter și mai puțin spre cele de sponsorizare.
## II. **TVR Craiova**
Studioul TVR Craiova are o arie de acoperire regională ce se întinde în șapte județe din sudul României (Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeș și Teleorman), precum și în Bulgaria (Valea Timocului bulgăresc) și Serbia (Valea Timocului sârbesc), unde trăiește o comunitate importantă de români (peste 600.000). Emisia studioului TVR Craiova este recepționată în zona menționată de peste 3 milioane de telespectatori.
Performanțe
#370852Producția regională s-a ridicat la un număr de 765 de ore de emisie. Producția locală a crescut din martie 2008 la două ore zilnic, emisiunii „Ora cetății dimineața devreme” adăugându-i-se emisiunea „Seara cu tine”, între orele 20.00 și 21.00 și concretizându-se în 672 de ore de emisie.
Emisia națională în cadrul TVR3, din luna octombrie, a constat într-o serie de emisiuni produse în cadrul grilei acestui post generalist (jurnale, talk-show-uri social-politice, emisiuni culturale, de divertisment, pentru copii etc). Însumate, au fost 140 de ore de emisie. Cele două campanii electorale din 2008 au fost reflectate în emisiuni specifice, difuzate pe TVR Craiova și TVR3, într-un total de 98 de ore. Producția editorială s-a încadrat în grilele în vigoare, dar a reflectat și evenimente cărora li s-au dedicat emisiuni speciale.
TVR Craiova a fost producătorul unor manifestări de anvergură națională (Festivalurile Maria Tănase, Ioana Radu, Marin Chisar etc.), dar și colaborator și partener media în numeroase evenimente ale comunităților locale din Oltenia: Festivalul Shakespeare, Zilele Marin Sorescu, Festivalul Eco-Etno-Folk-Film de la Slătioara, Tabăra de Folk de la Calafat, competiții sportive sau spectacole de muzică și divertisment etc. De asemenea, TVR Craiova a realizat numeroase transmisii sportive sau de altă natură (slujbe religioase, spectacole de teatru, festival de muzică populară etc.) pentru canalele TVR.
Anul 2008 a fost un an de consolidare a poziției pe piața media a „Jurnalului Regional”, dar a însemnat și o nouă provocare pentru Redacția Știri a TVR Craiova – intrarea în emisie a canalului TVR3. Cu aceiași angajați și aceeași logistică, redacția a produs două noi jurnale zilnice, la ora 15.00 și la ora 21.00, plus două noi rubrici zilnice – „E bine să știi” și „Ediția de provincie”.
Și în acest an, participarea la Jurnalele TVR a crescut constant, Redacția Știri intrând cu duplexuri și materiale filmate aproape zilnic la jurnalele naționale. Alegerile locale și generale, ca și toate celelalte evenimente majore din 2008 au fost acoperite integral în regiune de echipele studioului Craiova pentru toate jurnalele TVR. Redacția Știri a TVR Craiova a activat în toată această perioadă cu 6 angajați, 5 echipe de corespondenți (județele Mehedinți, Gorj, Argeș, Vâlcea și Olt) și 3 angajați cu prestări servicii.
În perioada 2006–2008, strategia de management a Redacției Programe a vizat o reflectare cât mai bună a realităților din toate domeniile de activitate din zona de acoperire a studioului TVR Craiova, cât și creșterea calității redacționale și artistice a programelor.
Redacția Programe a realizat producții destinate difuzării pe canalele naționale ale TVR, producții pentru emisia regională, producția locală și TVR3, noul canal național al Televiziunii Române. În ciuda unor sincope, se poate considera că vizibilitatea, calitatea editorială și rolul studioului TVR Craiova în viața comunității au fost într-o creștere continuă. De la două ore de program regional zilnic (plus participări cu emisiuni pe canalele naționale ale TVR) în 2006, la finalul anului 2008 s-a ajuns la patru ore de program regional și local, plus participarea masivă în grila canalului TVR3. Echipa Redacției Programe, deși a rămas aproape neschimbată numeric, a reușit să facă față acestor creșteri cantitative de program și a înregistrat o creștere a profesionalizării sale, reflectată în calitatea programelor realizate și a eficientizării producției editoriale.
2006
#378541- producție pentru canalele SRTv: 64 de ore (TVR1,
- TVRCultural, TVRInternațional, TVR2)
- producție regională: 730 de ore
2007
#378684- producție pentru canalele SRTv: 77 de ore de emisie –
- producție regională: 730 de ore
2008
#378789- total emisie regională: 732 de ore
- emisie locală: 672 de ore
- emisie națională TVR3: 140 de ore și 30 de minute
Anul 2009 aduce noi provocări. TVR3 trebuie să se impună ca un canal al regiunilor, cu programe în care oamenii se regăsesc.
Încetarea splitării TVR2 cu programele regionale poate fi, la prima vedere, o pierdere, care însă se poate transforma într-un câștig. Emisia pe un canal propriu înseamnă obligatoriu mărirea numărului de ore de emisie la 12 ore, până la sfârșitul anului.
2009 găsește Redacția Știri a TVR Craiova, în cea mai bună formă a sa de la înființarea studioului. Personalul este complet, redacția realizează zilnic trei jurnale și prezența în teritoriu se simte prin transmisiile echipelor de corespondenți. Odată cu intrarea în emisie a studiourilor teritoriale pe frecvențe separate, grila regională a TVR Craiova se modifică, astfel încât în programul de dimineață apare un nou jurnal, de 10 minute, de la ora 8.00. Ca obiectiv principal rămâne creșterea calitativă a materialelor realizate de Redacția Știri, o mai bună implicare în problemele sociale și economice ale regiunii, având în vedere contextul economic actual.
Dezvoltarea studioului TVR Craiova are în vedere atingerea următoarelor obiective:
- continuarea procedurilor de obținere a fondurilor necesare realizării proiectului corpului de clădire și construirii acestuia;
- automatizarea emisiei;
- dotare cu încă cinci camere de teren, două camere de studio cu canale de cameră (pentru fiecare regie câte una) și completarea CAR-ului de reportaj cu cel puțin trei camere cu canale de cameră;
- dotarea studioului cu un DSNG;
- realizarea unui branșament separat pentru studio, dar și dotarea cu un grup electrogen;
- atragerea unor fonduri și resurse externe din sponsorizări pentru dotarea și dezvoltarea studioului.
## III. **TVR Iași**
Principalul obiectiv managerial a fost creșterea calității programelor difuzate pe canalul regional și implementarea programelor realizate de TVR Iași pentru TVR3. În medie, TVR Iași a produs 103 ore de program tv pe lună în perioada ianuarie – septembrie 2008 și 160 de ore pe lună în perioada octombrie – decembrie 2008 (TVR Iași Regional și TVR3).
Performanțe
#381459TVR Iași a contribuit la portofoliul de programe al tuturor canalelor SRTv: programe ale studioului teritorial Iași în grila TVR1 și TVR2, programe câștigate prin licitație în grila TVRInternațional, contribuții cotidiene în emisiunile informative ale Direcției Știri, coordonarea corespondenților din Moldova și acoperirea cu forțe proprii a județelor Iași, Botoșani și Vaslui.
În 2008, numărul total al orelor de emisie națională a fost de 332 și 50 minute, din care emisiuni proprii 170 de ore și 20 minute, iar contribuții la programe și emisiuni: 162 de ore și 30 de minute. TVR Iași a produs, în anul 2008, 146 de ore și 50 de minute pentru TVR3, 748 de ore și 30 de minute pentru TVR Regional, 423 de ore și 30 de minute pentru TVR Iași Local, 23 de ore și 30 de minute pentru TVRInternațional, 37 de ore pentru TVR1 – „Trezirea la apel”.
Anul trecut, echipa TVR Iași a obținut 12 distincții interne și internaționale la festivaluri de film documentar pentru televiziune: „O mamă din împărăția umbrelor”, realizator Violeta Gorgos – Prix CIRCOM – Mention Vivre L’Europe și mențiunea juriului la Asterfest – Strumica (Macedonia); „Vai, ce de îngeri aici”, realizator Carmen Olaru – mențiune specială a juriului la Festivalul „Golden Beggar” de la Kosice, Slovacia; Premiul Juriului pentru documentar la Festivalul de Scurt Metraj Alba Iulia; Oana Lazăr – premiul II la Festivalul de film cu tematică religioasă de la Curtea de Argeș: Violeta Gorgos – Marele Premiu Simfest 2008, Premiul pentru Regie la Festivalul „Toamnă la Voroneț”, Premiul pentru making-off și Premiul pentru reportaj la Festivalul național „7 Arte” - Călărași; Laura Lechovolea – Premiul pentru cel mai bun film dedicat minoritaților la Festivalul de film cu tematică religioasă de la Curtea de Argeș, Premiul pentru cel mai bun documentar la Festivalul „Toamnă la Voroneț”; Gabriela Gugeanu – Premiul pentru anchetă la Festivalul de film cu tematică religioasă de la Curtea de Argeș.
A fost obținută o suprafață de 4.800 m[2] de la Ministerul Administrației și Internelor, pe care urmează a fi construită noua clădire a TVR Iași. Un colectiv din cadrul stației regionale a participat la elaborarea caietului de sarcini. S-a întocmit studiul de fezabilitate.
La nivelul operaționalizării eforturilor de marketing, în mai 2008 s-a realizat o cercetare de piață la nivelul regiunii NordEst. Acest studiu realizat de Infomass a avut drept obiectiv reflectarea percepției postului TVR Iași Regional, a datelor de audiență și a preferințelor telespectatorilor. Telespectatorii apreciază în proporție de 73,8% că informațiile oferite de TVR Iași sunt credibile și nu favorizează anumite partide politice, în contextul îmbunătățirii calității programelor. Repondenții subliniază totodată o sporire a interesului postului tv față de soarta cetățenilor. Sondajul relevă (82,1%) și faptul că TVR Iași are realizatori și prezentatori buni și talentați.
Având în vedere uzura morală și fizică a CAR TV (1972) și dificultățile create în folosirea acestuia, s-a realizat un minicar cu două camere, folosit pentru transmisiile directe ale celor două redacții de la diverse evenimente.
În plan administrativ, s-au derulat procese cu Societatea Română a Femeilor Ortodoxe privind proprietatea și administrarea sediului TVR Iași din Str. Lascăr Catargiu nr. 33.
Principalele obiective ale TVR Iași pentru anul 2009 sunt: � dezvoltarea canalului TVR Iași Regional la 8 ore emisie zilnic;
- îmbunătățirea calității programelor realizate pentru
- canalul TVR3;
� demararea proiectării și construcției noului sediu.
## IV. **TVR Timișoara**
Anul 2008 a fost un an marcat de provocări pentru studioul regional TVR Timișoara, având în vedere lansarea TVR3, în 10 octombrie 2008. Pe lângă programul regional și local, TVR Timișoara a participat la realizarea unor proiecte importante pentru TVR1, TVRInternațional și TVRCultural.
Performanțe
#388647Studioul teritorial TVR Timișoara a susținut o serie de campanii și a acoperit evenimente din toate domeniile. Campania pentru alegerile locale (2.05.2008 – 29.05.2008) și cea pentru alegerile parlamentare (3.11.2008 – 27.11.2008) au cuprins emisiuni de dezbateri și știri electorale („România votează” – 4.590 de minute și „Alege Parlamentul tău” – 2.880 de minute). TVR Timișoara a susținut campania împotriva violenței domestice, în perioada februarie-martie 2008, prin anchete, reportaje și dezbateri difuzate în programul regional, local și național. Echipa timișoreană a realizat trei episoade sinteză și 10 fillere pentru canalul TVR1, pentru serialul „1 Decembrie, o zi pentru istorie” _,_ parte a proiectului „Deșteaptă-te Române!” și alte 8 episoade difuzate pe TVR3 și în programul regional al TVR Timișoara.
În 2008, emisiunea „Debut 50 plus” a revenit în grila TVR1, producția fiind realizată de TVR Timișoara, iar indicii de audiență au fost în creștere. Echipa studioului teritorial Timișoara a realizat interviuri în exclusivitate cu José Carreras și Placido Domingo, difuzate atât la TVR Timișoara, cât și pe TVR1 și TVRCultural.
TVR Timișoara a organizat, în noiembrie 2008, cu sprijinul Primăriei Timișoara, al Consiliului Local Timișoara și al Institutului Cultural Român (coorganizator), prima ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar DocumFest, la care s-au înscris peste 180 de producții, din 30 de țări.
Alte acțiuni ale studioului TVR Timișoara au fost legate de campania de lansare și promovare a noului canal TVR3, în octombrie 2008: „Bega Bulevard”, acțiune social-culturală la care TVR Timișoara s-a asociat cu Primăria Timișoara; „Carmina Burana... altfel”, concertul susținut de Filarmonica Banatul pe aeroport, prima transmisie TVR Timișoara pentru TVR3; „Maratonul Timișoarei”, competiție internațională, transmisă în direct pentru TVR3.
O altă premieră pentru TVR Timișoara a fost marcată de prima transmisiune în direct de Revelion de la Timișoara pe un canal național, TVR3 – concertul susținut de Jennifer Rush și ABBA’99. Apariția TVR3 a dus și la realizarea a două jurnale, șapte zile pe săptămână și a alte două emisiuni de câte 5 minute cu frecvența de cinci, respectiv șase zile pe săptămână.
Redacția Știri a TVR Timișoara a acoperit și reflectat pentru toate jurnalele TVR evenimentele legate de declararea independenței Kosovo, în februarie 2008, cât și protestele de la Belgrad, prin transmisii în direct și reportaje, realizarea în exclusivitate a unui interviu cu premierul din Kosovo, Hashim Thaçi. De asemenea, redacția timișoreană a reflectat evenimentele legate de accidentul minier de la Petrila, din octombrie 2008, a derulat campania „Sate uitate de timp”, despre satele aproape abandonate din județul Timiș, în programul regional și pe canalul TVR3.
La fel ca celelalte studiouri teritoriale, TVR Timișoara s-a confruntat cu creșterea numărului orelor de emisie, având aceleași resurse umane, materiale și tehnice, fapt care a creat disfuncționalități în procesul de producție. Astfel, din cauza numărului insuficient de angajați în Redacțiile de Știri și Programe, multe dintre activități s-au desfășurat prin contractele încheiate cu PFA, în condițiile unui buget redus, iar micșorarea bugetelor la unele dintre emisiuni a dus la incapacitatea efectuării unor deplasări și ieșiri cu carul tv.
Până la sfârșitul anului 2008 nu a fost finalizată partajarea clădirii și a terenului aferent prin semnarea unui protocol între SRR – Postul Regional de Radio Timișoara și SRTv – Studioul teritorial Timișoara.
În 2006, totalul orelor de emisie regională și contribuția TVR Timișoara la programul canalelor TVR a fost de 792 de ore (47.520 de minute). În mai 2007 a fost introdus programul local al TVR Timișoara, crescând astfel orele de emisie la 1.062,5 ore (63.750 de minute). În octombrie 2008, TVR Timișoara a început să producă și pentru canalul TVR3, numărul orelor de emisie ajungând la 1.438,63 ore (86.318 minute). Preocuparea managementului financiar pentru performanță a dus la scăderea costurilor medii de producție pe unitatea de produs și timp. Activitatea economică în perioada 2006-2008 în cifre este oglindită astfel:
|An|Cheltuieli totale|Programe difuzate<br>(minute)|Cost mediu minut| |---|---|---|---| |2006|6.335.319|53.916|117,50| |2007|6.595.960|63.750|103,46| |2008|7.521.990|80.245|93,73|
Au fost înregistrate următoarele venituri proprii (publicitate, prestări servicii, sponsorizări și venituri financiare): anul 2006 – 277.131 lei; anul 2007 – 184.825 lei; anul 2008 – 282.647 lei.
Consolidarea programului TVR Timișoara prin mutarea emisiei în _prime-time_ , din februarie 2009, și creșterea numărului orelor de emisie regională, consolidarea programelor TVR Timișoara în grila TVR3 și participarea echipei de la Timișoara la proiecte importante ale Televiziunii Române sunt câteva dintre obiectivele majore.
Implementarea unui soft de programare pe calculator a mijloacelor de producție, pornind de la comenzile Redacțiilor Programe și Știri și creșterea numărului de camere digitale și a grupurilor de montaj nonlinear reprezintă alte deziderate pentru studioul timișorean. La acestea se adaugă modernizarea regiei video și audio existente și finalizarea regiei 2 și a platoului aferent acesteia, implementarea unei soluții digitale integrate pentru editare, storage și playout sau realizarea unui proiect de site cu transmisia pe internet a programelor tv regionale.
## V. **TVR Târgu-Mureș**
Studioul teritorial TVR Târgu-Mureș a intrat în emisie, pentru prima oară, în data de 6 mai 2008, ora 16.30. Prima lună de activitate a fost acoperită în primul rând de campania electorală pentru alegerile locale, cu emisiuni zilnice.
Până la sfârșitul anului 2008 au fost urmărite și, în cea mai mare parte, realizate următoarele obiective:
� dotarea studioului cu echipamentele de producție necesare, după ce mai bine de o lună s-a lucrat cu echipamente personale ale angajaților (calculatoare, grup de montaj, videorecorder și chiar camere video);
� ridicarea nivelului calitativ al programelor: funcționând pe o grilă prefabricată cu mult timp înainte de începerea activității, atenția a fost îndreptată spre creșterea numărului de producții proprii (o medie de 67%, cu un maxim în luna decembrie de 81,4%); s-a pus accent pe realizarea unor emisiuni de reportaj și documentar tv și mai puțin pe talk-show-uri; au fost create și promovate formate noi, mai atractive, pentru emisiunile existente, inclusiv prin apelarea la colaboratori valoroși (emisiunile „Pe Mureș și pe Târnave”, „Biserica satului”, „La o vorbă... în tihnă” ș.a.);
� participarea cu cât mai multe materiale în programele celorlalte canale ale SRTv: în cadrul Jurnalului Regional al TVR Cluj, preluat și de TVR Târgu-Mureș până în 8 decembrie, au fost difuzate 207 minute de știri proprii, în Jurnalul TVR1 – 117 minute, în Jurnal Cultural – 32 de minute; pentru TVR3, Redacția maghiară realizează o emisiune săptămânală de 48 de minute (total emisie octombrie – decembrie: 9 ore și 36 de minute); Redacția română a realizat, tot pentru TVR3, 8 emisiuni în perioada sărbătorilor de iarnă (total emisie: 5 ore și 24 de minute); din luna noiembrie, TVR Târgu-Mureș intră săptămânal, vinerea, în duplex cu emisiunea „Trezirea la apel”; pentru Redacția maghiară a TVR au fost realizate materiale, însumând aproape o oră de emisie; au mai fost realizate materiale și colaborări cu „Viața spirituală”, „Lumea de lângă noi”, „O dată-n viață”, Jurnal regional TVR3, emisiunile sportive ale TVR3 (în spațiile TVR Cluj și TVR Timișoara) ș.a.;
Performanțe
#397261Însăși amenajarea sediului provizoriu, instalarea echipamentelor, recrutarea personalului și începerea activității – toate în mai puțin de o lună – precum și funcționarea în prima lună și jumătate, în condiții materiale dificile, constituie o performanță.
Din punct de vedere redacțional, una dintre cele mai importante realizări este traversarea cu bine, reflectarea și asigurarea dezbaterilor în cele două campanii electorale desfășurate în 2008. TVR Târgu-Mureș a reușit performanța să nu înregistreze nicio reclamație din partea participanților și chiar să primească public felicitări de la aceștia pentru modul elegant și profesionist în care au fost moderate dezbaterile.
În decembrie, TVR Târgu-Mureș a conceput și derulat campania „Spiridușii lui Moș Crăciun”. Au fost distribuite aproape 3 tone de daruri „de la copii pentru copii”, iar Moș Crăciun (al TVR Târgu-Mureș) a intrat în aproape 30 de case în care nu mai călcase niciodată. Beneficiari au fost 89 de copii (dintre care 24 de etnie maghiară) din 13 localități ale județului Mureș, plus cei 135 de copii de la „Casa Inimii neprihănite” din Odorheiu Secuiesc. Au fost realizate și difuzate, cu această ocazie, 24 de reportaje și 4 emisiuni, însumând 383 de minute de emisie.
TVR Târgu-Mureș s-a confruntat încă de la început cu o serie de probleme:
- dotarea tehnică precară la început;
- lipsa informațiilor, dat fiind că timp de câteva luni nu a
- existat acces la sistemul informatic al SRTv.
- Noile condiții de emisie, cu un canal propriu, la dispoziție
- 24 de ore din 24, impun o regândire a strategiei editoriale, pentru a putea rămâne în competiție, în lipsa unui program–suport (cum a fost, până la începutul lunii februarie 2009, TVR2). Iată câteva obiective:
- extinderea programului la minimum 5 ore zilnic, plus
- difuzarea unor reluări;
- dotarea cu echipamentele necesare pentru producția și
- difuzarea programelor;
� extinderea ariei de acoperire, prin „preluarea” județelor Harghita, Covasna, Sibiu, Alba, Bistrița;
� continuarea activității de perfecționare a personalului;
� realizarea unor serii de emisiuni și documentare, precum și a unor campanii care să aducă recunoaștere și prestigiu studioului;
� participarea la cât mai multe programe ale celorlalte canale ale SRTv și implicarea activă în grila TVR3;
� conceperea unei grile dinamice și atractive de program, care să acopere mai bine specificul zonei;
� conceperea unei structuri organizatorice noi, care să permită realizarea acestor obiective.
Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006 – 2008
#399885## **Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006 – 2008**
Licitația organizată de SRTv în noiembrie 2005 pentru desemnarea companiei care să administreze spațiul publicitar aparținând canalelor publice a fost câștigată de către Splendid Media – SA.
Începând cu anul 2006, Splendid Media, de comun acord cu SRTv, a pus accentul și pe diversificarea categoriilor de clienți, reducând astfel dependența de bugetele primilor 5 mari consumatori de spațiu publicitar.
Având în vedere atât faptul că audiența spoturilor difuzate la TVR a scăzut de la an la an, precum și faptul că nu au fost alocate integral minutele de publicitate permise, din cauza obligațiilor SRTv ce provin din îndeplinirea misiunii publice prevăzute de Lege, veniturile din publicitate nu s-au putut realiza conform contractului.
În continuare sunt detaliate veniturile SRTv aduse de Splendid Media – SA în perioada 2005–2008. Am considerat veniturile estimate pentru 2005, deoarece acesta este anul de referință în contractul cu SRTv.
Veniturile nete realizate pentru TVR1 2005–2008
Comparativ cu 2005 (baza contractuală), în 2008 veniturile realizate pentru TVR1 au crescut cu 26%, în timp ce audiența pe spot a scăzut cu 59,4% (comparativ cu ianuarie-septembrie 2005, conform contractului).
## Veniturile nete realizate pentru TVR2 2005–2008
Comparativ cu 2005 (baza contractuală), în 2008 veniturile realizate pentru TVR2 au crescut cu 89% în timp ce audiența pe spot a scăzut cu 61,4% (comparativ cu ianuarieseptembrie 2005, conform contractului).
Veniturile nete realizate pentru TVRCultural 2005–2008
## _*Estimat_
Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006 – 2008
#401599Comparativ cu 2005, în 2008 veniturile realizate pentru TVRCultural au crescut cu 740%.
Veniturile nete realizate pentru TVRInternațional 2005–2008
## _*Estimat_
Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006 – 2008
#401852Comparativ cu 2006 (primul an în administrarea Splendid Media SA), în 2008 veniturile realizate pentru TVRInternațional au crescut cu 415%. Veniturile nete realizate pentru SRTV* 2005–2008
Venituri din publicitate: Contract vs. Realizat 2008
_* Veniturile nete aduse de Splendid Media includ veniturile pentru: TVR1, TVR2, TVRCultural, TVRInternațional, TVR3, web site & teletext._ Notă: _Veniturile includ rebate-ul acordat agențiilor și comisionul de regie._
Comparativ cu 2005 (baza contractuală), în 2008 veniturile realizate pentru SRTv au crescut cu 35%.
||1.|VBA contractual 2008|€ 35,826,277| |---|---|---|---| |Conform|2.|VNAof pentru 2008|€ 34,034,963| |Contract|||| |Realizat|3.|Comision SM la VNAof contractual: 5%|€ 1,791,314| ||1.|VBA contractual 2008|€ 18,740,912| ||2.|VNAof pentru 2008|€ 17,803,866| ||3.|Comision SM la VNAof contractual: 5%|**€ 937,046**|
Conform contractului, Splendid Media ar fi trebuit să ia un comision de 5%, aplicat la VBA contractual, adică suma de 1.791.314 €. Însă, pentru că veniturile realizate au fost mai mici prin influența factorilor (scăderea audienței spoturilor în 2008 față de ianuarie-septembrie 2005, precum și a numărului de minute de publicitate alocate de SRTV), Splendid Media a primit 5% din VBAof realizat în 2008, adică suma de 937.046 €.
Direcția Artistică și Producție este organizată ca un compartiment de producție subordonat președintelui director general, având relații de colaborare și cooperare cu toate celelalte compartimente din organigramă.
Atribuțiile Direcției Artistice și Producție vizează în principal realizarea de producții pentru toate emisiunile difuzate de cele șase canale ale SRTv. (TVR1, TVR2, TVR3, TVRCultural, TVRInternațional, TVRInfo), căutând să ofere o viziune unitară asupra activității desfășurate.
Stilul managerial adoptat (management participativ), care a continuat și în anul 2008, a condus la menținerea și chiar la îmbunătățirea rezultatelor pozitive obținute în anii anteriori, precum: creșterea sentimentului valorii proprii și al apartenenței la grup, în același timp cu creșterea aportului în vederea îndeplinirii sarcinilor de către fiecare salariat, stimularea inițiativei creative a personalului cu rezultate superioare asupra produsului finit; îmbunătățirea actului decizional prin multitudinea soluțiilor propuse de un număr de specialiști cu experiență diferită și calități creative diferite; construirea și consolidarea unei echipe de specialiști, solidară și analitică în același timp, capabilă de performanțe tot mai bune și de implicare directă în progresul profesional și de imagine al Societății Române de Televiziune.
Păstrarea și creșterea ușoară a volumului de emisiuni s-a datorat, în primul rând, tehnologiei moderne, unei continue perfecționări și regândiri a procesului de muncă din punct de vedere cantitativ, iar în al doilea rând, îmbunătățirii permanente a calității programelor realizate prin încurajarea muncii în echipă și păstrarea acestora până la finalizarea producției.
Poate, incontestabil, cea mai spectaculoasă activitate de producție tv desfășurată la nivelul Direcției Artistice și Producție a fost suita de transmisiuni ale Summitului NATO,
desfășurat la București în luna aprilie. Au fost utilizate șase care de producție, precum și echipe de teleficare și de iluminat tehnologic. Dincolo de performanța tehnică, s-a remarcat modul în care personalul a acționat în condiții de lucru dificile și deosebit de restrictive, implicarea și spiritul organizatoric al șefilor de servicii și de echipe, disciplina și modul de colaborare cu organizatorii evenimentului.
Obiective
#413465� Să fie formulate ca sarcini detaliate pe termen scurt și revizuite frecvent, atât pentru servicii, cât și pentru fiecare angajat.
- Să fie definite și reținute folosind acronimul **SMART:**
|•<br>•<br>•<br>•<br>•|**SPECIFIC**<br> **MĂSURABIL**<br> **REALIZABIL**<br> **REALIST**<br> **EVALUAT ÎN TIMP**|[**S**pecific ]<br>[**M**easurable ]<br>[**A**chievable ]<br>[**R**ealistic ]<br>[**T**ime Related|]| |---|---|---|---|
� Reducerea costurilor de producție și a timpului de realizare în etapele de preproducție/producție/postproducție.
**Criterii de succes:**
� promovarea muncii în echipă;
- responsabilizarea angajaților;
- colaborare – comunicare – profesionalism;
� este necesar a avea criterii de apreciere a performanței clare (măsurabile unde este posibil) și, obligatoriu, acceptate de toate părțile.
� colaborarea eficientă cu Serviciul Programarea și Urmărirea Producției, având drept scop optimizarea activității desfășurate de Serviciile Imagine Studiouri și Care Producție; Editare Imagine și Postprocesare Sunet; Regizori de Montaj și de Studio;
� urmărirea permanentă a gradului de folosire a spațiilor programate și a resurselor umane, tehnice și financiare alocate;
� îmbunătățirea colaborării instituționale cu Direcția Tehnico-Administrativă pentru întreținerea mijloacelor tehnice utilizate la Serviciile Filmări Teren; Editare Imagine și Postprocesare Sunet; Scenografie, Decor, Machiaj – macarale cu cap cald.
� rapiditate în luarea deciziilor cu efecte pozitive pentru cât mai mulți angajați;
� creșterea calității informațiilor oferite, necesare luării deciziilor și implementarea unui sistem de control managerial.
Structura
#415219� piramidă decizională flexibilă pentru echipele care asigură producțiile mici și medii, care sunt numeroase în totalul producțiilor TVR;
� reconfigurarea corespunzătoare a unor activități/ subactivități, având drept scop respectarea profilului artistic al departamentului;
� pe termen lung este necesară regândirea unor servicii, în contextul, evident, în care unele televiziuni au tendința de a diminua producțiile proprii, de a se angaja în coproducții sau de a contracta producători externi ce pot aduce avantaje semnificative.
**ROLUL** – protagonist **ATITUDINI** – atitudine activă:
- cei mai buni oameni să fie folosiți la găsirea și
- exploatarea provocărilor;
- sensibilitate la competență;
- ameliorarea riscurilor și stabilirea unui grad de
- toleranță;
- accentuarea performanței
Angajații serviciului au un program inegal de lucru. În afara permanențelor, care se asigură în fiecare zi, între orele 8.00 și 15.00, respectiv 15.00 – 23.00, ceilalți angajați sunt la serviciu conform programării producțiilor sau emisiunilor în direct, din studiouri sau din alte locații cu care de reportaj.
În funcție de cererile realizatorilor, transmise de către Serviciul de Programare, angajații serviciului sunt repartizați la înregistrări sau la emisiuni în direct, atât în studiouri, cât și în locații externe, cu care de reportaj. Tot în funcție de solicitări, pot fi repartizați unul sau mai mulți regizori, atât de montaj cât mai ales de studio, ținând cont de complexitatea producției.
Serviciul Imagine are relații de bună colaborare cu toate compartimentele implicate în realizarea emisiunilor.
Solicitarea realizatorilor de a lucra cu echipe permanente de imagine a rămas și în anul 2008 o problemă greu de rezolvat. Acest fapt este o urmare a numărului mare de producții cu caracter permanent, peste care se suprapun producții ocazionale (concerte, deplasări în provincie etc). În astfel de cazuri, la emisiunile permanente nu se mai pot repartiza aceiași oameni.
O problemă majoră a reprezentat-o respectarea CCM din punct de vedere al acordării către angajați a timpului liber obligatoriu.
## **Serviciul Editare Imagine și Postprocesare Sune** t
Activitatea Serviciului Editare Imagine și Postprocesare Sunet constă în înregistrarea, montarea, subtitrarea și postprocesarea sunetului pentru emisiunile producție proprie difuzate pe cele 6 canale ale Televiziunii Române.
Serviciul Editare Imagine și Postprocesare Sunet – de cele mai multe ori ultima verigă de producție în lungul lanț al unei emisiuni de televiziune – are ca atribuție fundamentală elaborarea „produsului finit” al acesteia, respectiv caseta de emisie.
Activitatea serviciului este complexă, corelând exigențele artistice ale teoriei montajului cu rigorile tehnice ale montajului electronic pentru a realiza toate emisiunile difuzate pe cele patru canale ale televiziunii publice, cu foarte mici excepții.
În majoritatea grupurilor se lucrează în două ture pe zi, asigurându-se, astfel, desfășurarea activității pe toată durata zilei, de la ora 7:00 până la ora 23.00.
Necesarul zilnic de editori este de 116, iar dacă ținem cont și de concediile de odihnă și medicale, rezultă un necesar de 130 de editori. În prezent sunt 114, deci există un deficit de personal de 16 editori imagine.
O prioritate importantă a Serviciului Editare Imagine și Postprocesare Sunet în anul 2008 a reprezentat-o îmbunătățirea continuă a calității activităților pe care le desfășoară.
Conform obiectivelor propuse, îmbunătățirea calității activităților s-a realizat pe mai multe direcții, astfel:
Serviciul Filmări Teren desfășoară o activitate complexă și operativă: gestionarea alcătuirii, echipării și activării uneia dintre celulele de bază ale televiziunii: echipa de filmare pe teren.
În ceea ce privește _folosirea resurselor umane_ , numărul cererilor de filmare a crescut în 2008 foarte mult, astfel că încărcătura individuală depășește de multe ori posibilitățile de onorare a acestora.
Pentru actualii electricieni de iluminare, preconizați a deveni asistenți (cu sarcini atât în realizarea iluminării, cât și a sunetului, pe lângă asistența necesară imaginii), au fost încheiate cursurile interne de inițiere și apoi de „avansați” în tehnica și arta înregistrării sunetului de televiziune, necesare prin fișa postului de operator producție TV.
Serviciul Filmări Teren este un serviciu care depune toate eforturile, în regim de „foc continuu” (numeroase campanii de filmare legate de evenimentele importante ale țării la care contribuția operatorilor TVR a fost evidențiată pozitiv), pentru a-și defini identitatea, în ansamblul „uzinei media” care este Societatea Română de Televiziune.
Serviciul Scenografie, Decor, Machiaj este o structură funcțională complexă în care:
� se realizează activitatea de creație a cadrelor scenografice în funcție de specificul și locația fiecărei emisiunii;
� se elaborează tehnologia de execuție a decorurilor și se efectuează evaluarea costurilor de producție;
� se realizează organizarea și planificarea activităților atelierelor de producție-decor;
� se asigură montarea și demontarea decorurilor conform planurilor de producție;
� se organizează activitatea magaziilor: Elemente-Decor, Mobilier-Recuzită și Costume-Îmbrăcăminte;
� se realizează machiaje și coafuri specifice de film și televiziune;
� se realizează concepția, execuția, montajul și întreținerea instalațiilor electrice de efecte de lumini pe decoruri.
În urma unei analize-diagnostic temeinice – analiză care a avut în vedere, dincolo de studiul documentelor administrative interne: ședințe, întâlniri, comunicări, inclusiv discuții individuale cu scenografi, șefi de ateliere, muncitori, ingineri responsabili cu organizarea și elaborarea proiectelor de decor, mașiniști, recuziteri, machiori, coafori, costumiere –, a reieșit un set de probleme care au fost remediate pe parcursul anului 2008:
� S-a elaborarat și prezentat programul de reducere a costurilor și de obținere a unei eficiențe și performanțe superioare.
� S-a ales o echipă de lucru care să identifice mijloacele prin care să se poată îndeplini îmbunătățirea funcționării serviciului și aducerii acestei structuri la un nivel corespunzător din acest punct de vedere.
� S-au elaborarat proceduri interne de lucru pentru stabilirea și parcurgerea etapelor necesare în elaborarea unui proiect scenografic (concurs de schițe, aprobarea producătorului, evaluare, note de comandă cu specificații detaliate etc.).
� S-a eficientizat comunicarea instituțională internă – prin poșta electronică – a Directorilor de canal și a Producătorilor, privind respectarea unor termene de lucru.
- În acest fel, au fost posibile:
Subordonat obiectivelor generale ale Societății Române de Televiziune, în speță Direcției Artistice și Producție, Departamentul Artistic – Serviciul Regizori Artistici și Muzicali are ca obiectiv principal asigurarea calității artistice a producțiilor Societății Române de Televiziune, prin contribuția creativă de specialitate a personalului său la elaborarea și finalizarea acestor producții.
Simplificarea unor proceduri de lucru, permanentul schimb de informații și coordonare între Departamentul Producție Editorială și Serviciu din semestrul doi al anului 2008 a căpătat noi premise coordinative, care au stat la baza unei politici de colaborare reușite.
În ceea ce privește coordonarea concretă a activității profesionale în cadrul Serviciului s-a continuat realizarea unor activități: s-au pus la punct scheme de lucru flexibile, a fost urmărită și corectată, în timp real, desfășurarea proiectelor, personalul a fost organizat nu numai pe grupe de specialitate în cadrul serviciului, ci și în colaborare cu departamentele și serviciile SRTv, pe proiecte.
Astfel, pornind de la specificitatea activității de televiziune și ca urmare a solicitării scrise venite din partea producătorilor proiectelor, personalul a fost repartizat, ținând cont de conținutul și formatul emisiunii, pe de-o parte, de specializarea regizorilor pe diverse tipuri de programe, pe de altă parte, dar și de munca în echipă. Toate solicitările au fost/sunt onorate în maxim 24 de ore, în limita disponibilului de personal existent.
În același timp, fișele de post au fost actualizate cu ultimele modificări legislative în domeniu, cu noile obiective și strategii organizaționale și au cuprins, într-un mod clar și explicit, atribuțiile și răspunderile corespunzătoare funcțiilor de execuție. Acest fapt a permis o evaluare subiectivă a performanțelor individuale, dar și trasarea în mod indirect a unor sarcini și obligații corespunzătoare. Totuși, actuala Metodologie de Evaluare nu cuprinde în totalitate elemente esențiale care să ne sprijine în influențarea angajamentului individului față de instituție.
� accelerarea modernizării studiourilor de producție prin înlocuirea, în primă etapă, a camerelor video din Studioul 3, urmată de digitalizarea Studioului 2;
� modernizarea parcului de care de producție prin achiziționarea, în primă etapă, a două care HD de mare capacitate;
� ameliorarea calitații sistemelor de iluminare prin achiziționarea unor seturi de lumini de efect și, în perspectivă, modernizarea instalațiilor din studiourile 1, 2 și 3.
Elemente pozitive înregistrate în perioada analizată: randamentul bun al personalului, devotamentul și răspunsul pozitiv la solicitări; pe de altă parte, eficiența unor investiții punctuale efectuate în anii anteriori (în special în carele de producție).
Analizând strict anul 2008, există două semnale de alarmă: cel legat de vârsta angajaților (personal din ce în ce mai îmbătrânit, cu anumite probleme de sănătate) și cel legat de vârsta medie a echipamentelor. Practic, din cauza volumului mare de aparatură și a ritmului scăzut de modernizare, riscul scoaterii din funcțiune a unor capacități de producție importante este considerabil.
Scopul Serviciului Care Producție este de a asigura logistica necesară producțiilor TV în alte locuri decât studiourile TV. Mijloacele tehnice și personalul dedicate acestor activitați trebuie să ducă la îndeplinirea cerințelor specificate de producător, astfel încât producția să se execute în condiții cât mai bune, iar produsul (înregistrarea, transmisia în direct sau sonorizarea) să fie de o calitate cât mai bună.
Obiectivul Serviciului este de a crește performanțele tehnice și de a se organiza eficient pentru a-și îndeplini sarcinile cât mai bine.
Serviciul Care Producție are o pondere foarte mare în activitatea SRTv. Prin intermediul acestui serviciu se realizează cele mai importante producții de televiziune. De numărul și calitatea acestor servicii depinde în mare măsură imaginea SRTv în piața audiovizualului din România. Producții live de mare complexitate s-au realizat cu succes de către acest serviciu.
Prin intermediul Serviciului Care Producție, cele mai importante evenimente politice, culturale, sportive sunt transmise în toată lumea. În acest mod, imaginea României în lume trece prin această primă și importantă verigă. Devenind membri ai Comunității Europene, necesitățile de difuzare a evenimentelor din România vor fi din ce în ce mai mari. Investițiile și planul de dezvoltare în acest sector trebuie să țină cont de necesitățile viitoare și de importanța deosebită a acestui serviciu.
Tendința internațională de trecere la televiziunea de înaltă definiție trebuie urmată și de SRTV.
În momentul de față, baza de care de reportaj a SRTV cuprinde urmatoarele utilaje:
� Carul 1, realizat în tehnologia anilor ’95, cu o vechime mai mare de 10 ani, este dedicat transmisiilor și producțiilor TV de dimensiuni mici, cu maximum 5 camere și cu cerințe de sunet reduse. Este un car analogic cu performanțe medii.
� Carul 2 este retehnologizat complet, doar în partea video. Este dedicat transmisiilor și producțiilor TV de dimensiuni medii, cu maximum 5 camere și cu cerințe de sunet reduse. Poate primi surse externe și oferă condiții bune de exploatare.
Sonorizări
#436152Acest compartiment are mai multe sarcini profesionale, acoperind o gama largă de aplicații:
� captare și procesare sunet în cazul manifestărilor muzicale complexe;
� înregistrare digitală multitrack, pentru postprocesare ulterioară;
� captare sunet și sonorizare complexă („FOH” și monitorizare scenă) în cadrul spectacolelor cu public;
� sonorizare de mici dimensiuni, pentru emisiuni specifice de televiziune (talk-show, concursuri, divertisment etc.);
� sonorizare pentru manifestări diverse (prezentări, gale, conferințe).
Obiective
#436704� Trecerea la un format digital de înregistrare pe toate carele de reportaj. Acest deziderat trebuie privit pe ansamblul SRTV. În acest moment, în afara carului 1, toate carele sunt dotate cu aparatură digitală. Lipsa unor unități de înregistrare digitală pe carele 2 și 8 trebuie rezolvată cât mai curând.
� Modernizarea bazei actuale. Sunt necesare modificări de structură la unele care de reportaj, prin completarea cu aparatură. Scopul principal este de a mări eficiența și siguranța în exploatare a acestor care, cu un minimum de investiții.
Serviciul Studiouri Producție TV, parte integrată a Departamentului Producție din cadrul Direcției Artistice și Producție, contribuie, prin activitățile pe care le desfășoară, la realizarea transmisiilor în direct și a emisiunilor înregistrate din studiourile de producție și știri, pentru toate cele 6 canale ale SRTv.
Principalul obiect de activitate al serviciului constă în exploatarea în condiții optime a echipamentelor din studiourile de producție TV.
Beneficiarele directe ale activității desfășurate în cadrul Serviciului Studiouri Producție TV sunt Departamentul Producție Editorială și Direcția Știri (producători, realizatori de emisiuni TV).
Serviciul Studiouri Producție TV este format din totalitatea resurselor care deservesc studiourile de producție TV și știri din SRTV, și anume:
- studioul 1, în care se lucrează preponderent producții
- de divertisment;
- studioul 2, dedicat producțiilor tip „talk show”;
- studioul 3, dedicat producțiilor de divertisment de mai
- mare amploare și producțiilor de teatru TV;
- studioul 4, dedicat în special producțiilor TVRCultural;
- studioul Molière, dedicat în special producțiilor TVR3;
- studioul 10, dedicat parțial producțiilor TVR3 și
- TVRInternațional;
- studioul 11, dedicat producțiilor de știri;
- studioul 12, dedicat producțiilor tip „talk skow –
- actualități”;
- studioul muzical. În prezent, coordonatele activității desfășurate în Serviciul Studiouri Producție TV pot fi sintetizate după cum urmează:
� pentru realizarea producțiilor TV (atât transmisii în direct, cât și emisiuni înregistrate) se constituie echipe tehnice care deservesc studiourile, în funcție de necesitățile de producție;
� programul de lucru este inegal, în limita a 40 de ore pe săptămână, inclusiv sâmbăta și duminca, de sărbătorile legale și ocazional noaptea.
În perioada de referință, în contextul modernizărilor și schimbărilor din ultima perioadă, s-au actualizat fișele postului pentru fiecare categorie de personal în parte. S-a urmărit permanent îmbunătățirea comunicării dintre Serviciul Studiouri și celelalte compartimente implicate în procesul de producție, pentru o cât mai bună implementare tehnică a solicitărilor realizatorilor/ producătorilor tv.
De asemenea, s-a procedat la o planificare optimă a resurselor umane, în funcție de producțiile propuse, de pregătirea, abilitățile și personalitatea fiecăruia, obținându-se, astfel, o eficientizare a timpului de lucru și un maximum de randament.
Dezvoltarea Serviciului Studiouri trebuie privită în ansamblul tendințelor de dezvoltare generală a SRTv, a necesităților producțiilor tv și ținând cont de tendințele de dezvoltare a tehnologiilor tv pe plan mondial.
- Se impune o consolidare a structurii existente, punând
- în mod special accentul pe eficientizarea acesteia.
� Având în vedere schimbările tehnologice în domeniul televiziunii, se urmărește digitalizarea structurii într-o măsură cât mai mare.
� Dezvoltarea corespunzătoare a resurselor umane implicate în procesul de producție tv; organizarea de cursuri de pregătire profesională care să adapteze resursele umane la dezvoltarea tehnologică din domeniu;
� captarea, înregistrarea și prelucrarea stereo pentru cât mai multe emisiuni, având în vedere că se poate face deja transmisie TV stereo;
- digitalizarea totală a structurii;
� optarea pentru înființarea de echipe de sonorizare proprii Serviciului Studiouri Producție TV, instalarea echipamentelor de sonorizare în studiourile 1, 2 și 3;
� adaptarea resurselor umane la dezvoltarea și modernizarea resurselor materiale.
Obiectul de activitate al Serviciului Iluminare Studiouri și Care:
� asigurarea electroalimentării echipamentelor utilizate la realizarea transmisiilor și înregistrărilor (car, RR, sonorizare etc.); asigurarea electroalimentării se face numai în condițiile
respectării normativelor în vigoare de exploatare a instalațiilor de iluminat, car, RR etc., a normelor de protecția muncii și PSI, precum și a avizelor energetice date de CONEL;
� întreținerea și exploatarea întregii aparaturi de iluminat tehnologic, a instalațiilor de reglaj aferente și a echipamentelor energetice de racordare și distribuție;
� asigurarea iluminatului tehnologic la transmisiile și înregistrările TV, atât pe teren, cât și în studiouri, utilizând o gamă largă de proiectoare și reflectoare profesionale și instalații de reglaj lumină digitale;
� asigurarea iluminatului de efect, cu ajutorul proiectoarelor speciale de efecte luminoase din dotare (scannere, mașini de fum etc.), atât pe teren, cât și în studiouri;
- asigurarea iluminatului tehnologic pentru realizarea de
- filme artistice;
� asigurarea iluminatului tehnologic pentru situațiile în care se folosesc surse de lumină independente de rețea (cu acumulatori);
� efectuarea, în cadrul atelierelor serviciului, a lucrărilor de autodotare (cutii de distribuție, inversoare de rețea, cutii de racord etc.), reparații curente ale echipamentelor, măsurători fotometrice, teste de laborator etc., serviciul dispunând de personal cu înaltă calificare pentru toate acestea.
Baza materială este compusă din:
- echipamente de iluminat convenționale: proiectoare,
- reflectoare de diverse tipuri și puteri electrice;
- echipamente de iluminat inteligente: capete mobile,
- scannere;
� echipamente specifice de exploatare a grilei de lumini din studiouri: telescoape cu acționare pneumatică, cărucioare, trolii, pompe de aer;
- sisteme de comandă și reglaj a luminilor convenționale;
În anul 2008, Serviciul s-a preocupat în permanență de eficientizarea și optimizarea fluxului de producție, acordând o atenție deosebită următoarelor aspecte:
� Au fost intensificate în continuare legăturile de producție la nivelul SPUP cu toate compartimentele care participă la executarea planului de producție. Derularea planului depinde foarte mult de relația concepție-plan, alocare și realocare de resurse, comunicare, execuție. De aceea, au fost căutate disponibilitățile necesare pentru ca această relație să poată funcționa cât mai normal și să fie îmbunătățite relațiile noastre cu toate dispeceratele artistice și de producție, mai ales că și în anul 2008 activitățile pe toate resursele de producție au fost programate foarte aproape de capacitatea maximă.
� De asemenea, a existat un dialog permanent și s-au găsit soluții adecvate pentru producție împreună cu șefii celor patru canale, precum și cu directorul de programe. Astfel, au fost discutate chiar în faza de proiect noile emisiuni ce urmau a fi introduse în grilele de programe, pentru a găsi, de comun acord, o acoperire în spațiu și timp cu mijloacele de producție necesare realizării acestora. O atenție deosebită a fost acordată pregătirii lansării grilelor de iarnă, primăvară, vară și toamnă pe toate canalele și, de asemenea, discutării și pregătirii evenimentelor speciale cu caracter cultural, muzical, sportiv, aniversar și politic.
� Pentru buna desfășurare a planului de producție, au fost elaborate și prezentate estimări lunare pentru producția de perspectivă pe studiouri și care de reportaj. Acestea s-au dovedit de-a lungul timpului foarte utile, atât ca instrumente de lucru pentru planificarea și coordonarea activităților de
producție de către SPUP, cât și pentru analiza și luarea unor decizii importante la nivelul Direcțiilor Artistică și Producție, programe și de canal.
� Pentru cunoașterea tendinței de evoluție a sistemului, au fost întocmite periodic materiale de sinteză și analiză a factorilor de producție, prezentați în dinamică pe diverse perioade de timp.
� În ceea ce privește personalul SPUP, în anul 2008 au fost întocmite, pentru perioadele solicitate, rapoartele de evaluare a performanțelor profesionale individuale și a fost derulat procesul de negociere salarială pe baza criteriilor de performanță profesională și pe baza punctajului final obținut de către fiecare salariat în urma evaluării.
În anul 2008 Direcția Tehnico-Administrativă a desfășurat activități respectând prevederile caietului de sarcini, după cum urmează:
� a asigurat administrarea și întreținerea din punct de vedere tehnic a diferite sisteme și echipamente de televiziune;
� a contribuit la elaborarea unui plan de dezvoltare a sistemului tehnic care susține producția și difuzarea de programe TV;
� a făcut demersuri pentru elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung a facilităților de producție din SRTv (clădiri, instalații, mobilier și mijloace de transport auto);
� a acordat asistență tehnico-administrativă studiourilor teritoriale ale SRTv;
� a asigurat buna funcționare a instalației de acces persoane și autoturisme în incinta televiziunii;
� a asigurat exploatarea și întreținerea parcului auto din dotarea SRTv etc.
## I. **Structurile Direcției Tehnice și activitatea acestora**
Direcția Tehnico-Administrativă are în componență trei departamente: Transmisii TV, Dezvoltare-Întreținere și Utilitare.
## A. **Departamentul Transmisii**
Această structură a asigurat emisia, preluarea și distribuția semnalelor, desfășurându-și activitatea în regim permanent 24/7, cu excepția perioadelor de revizie tehnică (aproximativ 4 ore în fiecare lună).
Proiectul demarării unui canal de televiziune în format High-Definition a început prin achiziția echipamentelor necesare echipării unui post de lucru din cadrul regiei multicanal. Instalarea echipamentelor s-a făcut la începutul
lunii mai, facilitând, astfel, începerea transmisiilor experimentale. Telespectatorii pot urmări transmisii în format high-definition, atât prin intermediul instalațiilor individuale de recepție prin satelit, cât și terestru, în zona Bucureștiului.
Emisia terestră este asigurată de un emițător digital DVB-T operat de Societatea Națională de Radiocomunicații. Printre programele ce au putut să fie urmărite în format highdefinition se numără: „Euro 2008”, „Jocurile Olimpice”, „Formula 1”, „Eurovision”, „Zestrea Românilor” și „Zona IT”.
„Zestrea Românilor” este un documentar ce surprinde tradiții din diferite zone ale României. Episoadele documentarului au fost difuzate pe TVR HD simultan cu emisia standard definition pe canalul TVR2.
Emisiunea „Zona IT” a fost realizată pe tot parcursul anului 2008 în sistem HD, și difuzată pe TVR1 și pe TVR HD în simulcast. Producătorii acestui program au experimentat diverse workflow-uri de producție digitală HD, contribuind la clarificarea unor aspecte specifice producției high-definition și la stabilirea unor metode viabile de masterizare a conținutului de înaltă definiție.
De la începutul lunii septembrie a fost dată în exploatare _o parte a regiei de emisie multicanal_ , proiect demarat în cursul anului 2007. În septembrie 2008 a început transferul programelor din regiile de emisie-producție către regia multicanal. Noua facilitate a permis folosirea resurselor tehnice în comun de către mai multe programe și o reducere a personalului implicat în activitatea de emisie propriu-zisă, în condițiile creșterii numărului de canale din portofoliul SRTv. Actualmente, regia multicanal deservește programele TVR2, TVR3, TVRCultural, TVRInternațional și TVR HD.
În 2008 a fost dat în exploatare și _sistemul de emisie digital tapeless_ , bazat pe videoserver, controlat de un sistem de automatizare. Acesta a permis începerea difuzării programelor în regim automat. Astfel, s-a obținut o mai mare flexibilitate în programarea emisiei și reducerea personalului pe canal. Operarea canalelor suplimentare, lansate în 2008 (TVR3, TVR HD și TVRInfo) s-a făcut fără suplimentarea personalului. Forța de muncă existentă care în 2007 deservea 4 canale (TVR1, TVR2, TVRCultural și TVRInternațional) acum deservește 7.
Sistemele mobile de transmisie (autospecialele de radioreleu, unitățile de jurnalistică electronică și unitățile mobile de transmisie prin satelit) au cunoscut o îmbunătățire a dotării tehnice. Radioreleele mai vechi de 12 ani au fost înlocuite cu sisteme de transmisie radio digitale (COFDM). Acest lucru a permis o mobilitate mai mare în teren și un timp de reacție mai mic. Unitățile de reacție rapidă au fost dotate cu sisteme de transport pe fibră optică, ce pot asigura acoperirea evenimentului pe o rază de maximum 600 de metri de la locul de desfășurare al unei transmisii. Parcul de unități mobile de transmisie prin satelit s-a mărit cu două autospeciale. Una dintre ele este capabilă să preia și să transmită semnale de televiziune în format high definition, iar cea de-a doua este dotată pentru transmisii TV de mare complexitate.
Evenimente
#452577## a) **Summitul NATO**
Unul dintre evenimentele de anvergură ale anului 2008 a fost „Summit-ul NATO” desfășurat la București. În cadrul acestei manifestări, Societatea Română de Televiziune a fost desemnată National Host Broadcaster, fiind singura televiziune din România care ar fi putut asigura necesitățile și facilitățile de preluare și transmisie a semnalelor.
Pentru mediatizarea acestui eveniment, Departamentul Transmisii TV a asigurat preluarea și transmiterea semnalelor de televiziune în parteneriat cu celelalte structuri tehnice și de producție din cadrul Televiziunii Române.
Pentru asigurarea securității transmisiilor au fost folosite legături pe fibră optică din majoritatea locațiilor, acestea fiind dublate de legături radio. Pe durata desfășurării manifestărilor, atât în București, cât și în provincie, au fost asigurate legături audio-video din următoarele locații: 14 săli din Palatul Parlamentului; 9 sedii ale unor ministere și instituții din administrația locală și centrală, Aeroportul Henri Coandă, Băneasa, Mihail Kogălniceanu, Stațiunea Neptun și Cercul Militar Național.
Resursele folosite au fost strict din dotarea Societății Române de Televiziune, pe toată durata manifestărilor nefiind afectată buna desfășurare a fluxurilor de emisie-producție din cadrul Televiziunii Române. Echipamentele folosite pe durata Summitului NATO au fost următoarele: 4 sisteme mobile de transmisie prin satelit; 15 sisteme portabile de radioreleu, un centru de comandă și control capabil să ruteze 64 de semnale simultan în regim bidirecțional pentru asigurarea legăturilor cu toate televiziunile din România; un centru de comandă și control capabil să ruteze 32 de semnale simultan pentru asigurarea legăturilor cu fluxurile și agențiile de știri internaționale; un videoserver; 53 de link-uri de fibră optică/60 Km de fibră optică. Toate legăturile asigurate au fost realizate în regim full-redundant.
## b) **Evenimente sportive**
Recepția celor mai importante evenimente sportive din anul 2008 a fost asigurată de structurile tehnice din cadrul Departamentului ce au ca scop asigurarea emisiei și recepției pentru semnalele de televiziune din rețeaua Euroviziunii sau din alte rețele.
Campionatul de Fotbal Euro 2008 a putut fi urmărit și în format high definition, iar Jocurile Olimpice au fost transmise integral pe canalul TVR HD, aproximativ 16 ore pe zi.
Situațiile dificile cu care s-a confruntat Serviciul Emisie pe parcursul anului 2008 au fost legate de necesitatea asigurării continuității serviciilor publice de televiziune, în condițiile în care majoritatea circuitelor erau afectate de lucrări de modernizare.
Obținerea autorizațiilor de utilizare a echipamentelor digitale de radiofrecvență a fost îngreunată de faptul că împărțirea spectrului radio nu este armonizată la nivel european.
În 2008 s-a remarcat o lipsă a personalului specializat.
Realizări
#456533Analizând comparativ evoluția dotărilor tehnice și a capacităților de trafic 2006–2008, se remarcă următoarele: � La nivelul Serviciului Emisie, în 2006 se putea asigura emisia a 4 canale (TVR1, TVR2, TVRCultural, TVRInternațional), folosind doar pentru materialele publicitare și autopromo un videoserver de capacitate mică cu operare exclusiv manuală. Emisia era asigurată din regii mixte de emisie-producție, ceea ce de multe ori cauza probleme de ordin tehnic și organizatoric. Această formă de organizare tehnică nu permitea extinderea, fiind extrem de rigidă. În plus, personalul implicat în procesul de emisieproducție era numeros și specializat pe anumite operații tehnice. Prin schimbările aduse (regie de emisie comună – multicanal, videoserver controlat de un sistem de automatizare) s-a reușit începerea separării proceselor de producție de cele de emisie. Organizarea tehnică cu regie multicanal a permis o împărțire judicioasă a resurselor prin punerea lor în comun – sistemul de difuzare (videoserver), de monitorizare și distribuție este comun tuturor canalelor. **Procesul de emisie este acum automatizat** , necesitând doar supraveghere și intervenție în caz de forță majoră.
� **În cursul anului 2008, dotarea cu echipamente de transmisie în radiofrecvență a Departamentului Transmisii TV** s-a îmbunătățit. O parte dintre radioreleele analogice cu lățime de bandă de 20 MHz au fost înlocuite cu echipamente radio digitale (COFDM), având lățimi de bandă de 7 MHz. Acest lucru a permis mărirea numărului de transmisii simultane, creșterea calității semnalului recepționat și scăderea timpilor de reacție. Noile echipamente permit o mobilitate mai mare a echipelor din teren și asigură transmisia semnalelor de televiziune din locuri cu vizibilitate radio scăzută.
� Prin înființarea în anul 2007 a Serviciului LicențeDistribuție s-a reușit un dialog instituțional și unitar între Societatea Română de Televiziune și agențiile naționale de reglementare în comunicații și audiovizual. Acest serviciu are ca atribuții menținerea unui dialog continuu cu operatorii de cablu și verificarea parametrilor de difuzare a programelor publice de televiziune în rețelele radio și de cablu analogice și digitale.
## B. **Departamentul Dezvoltare-Întreținere**
Prin intermediul acestei structuri este asigurată mentenanța echipamentelor și a sistemelor folosite în producția și difuzarea semnalelor de televiziune, dar și conceperea, planificarea și realizarea proiectelor de dezvoltare.
În ciuda crizei de personal, Departamentul DezvoltareÎntreținere a contribuit la derularea și finalizarea unor proiecte majore în 2008, precum:
- Studioul Teritorial Târgu-Mureș – locația temporară
- (5.2008);
- regie emisie TVR HD (5.2008);
- regie emisie multicanal (9.2008);
- regie emisie TVR3 (10.2008);
- regie de producție cu 2 platouri în Molière (10.2008);
- regie emisie TVRInfo (12.2008);
� finalizarea sistemului de automatizare a difuzării pentru 4 canale (proiect început în 2007 și care va continua în 2009 cu celelalte 3 canale);
- continuarea implementării infrastructurii de fibră optică
- și date (faza 2 din 4);
� dotarea corespondenților din teritoriu cu truse complexe (camcordere DVCAM, lumini, set microfoane, laptop, recorder portabil DVCAM);
� începerea proiectului de digitalizare a emisiilor studiourilor teritoriale și dezvoltarea unui sistem de contribuție audio-video din teritoriu cu ajutorul transmisiilor video over IP în vederea implementării proiectului corespondenților județeni;
� dotarea completă a studiourilor teritoriale cu echipamente, în vederea realizării celui de-al 2-lea studio de producție;
� dotarea studiourilor teritoriale cu echipamente, în vederea realizării automatizării emisiei;
� înlocuirea grupurilor de montaj beta analog cu grupuri de montaj digital nonlinear pe platforma MAC;
� lărgirea bazei de echipamente de captare a imaginii cu camcordere digitale;
� modernizarea studioului 3 cu echipamente de captare a imaginii digitale în format 16:9 și înlocuirea completă a sistemului de monitorizare cu unul nou digital;
� achiziționarea unui mixer digital în vederea modernizării Studioului 2;
� aceste modernizări vor permite un respiro pentru a se putea trece la refacerea completă a studiourilor de producție, înțelegând prin aceasta înlocuirea întregului sistem videoaudio și iluminat tehnologic cu sisteme moderne care să permită producție în HD;
Problemele cele mai importante cu care s-a confruntat Departamentul Dezvoltare-Întreținere au fost legate de lipsa acută a personalului, pricinuită de decesele și ieșirea la pensie a unor angajați. O altă cauză o constituie subdimensionarea structurilor cu atribuții de dezvoltare, ca urmare a structurii moștenite din trecut, în condițiile derulării unor proiecte numeroase și complicate de dezvoltare.
Toate activitățile presupuse de dezvoltare a facilităților tehnice de producție sunt derulate intern: de la proiectare, amenajarea spațiilor, proiectarea și execuția mobilierului tehnologic și până la punerea finală în funcțiune.
Activitățile legate de întreținere sunt, de asemenea, consumatoare de timp. SRTv operează, încă, un număr mare de echipamente vechi și foarte vechi. Se defectează inadmisibil de multe echipamente din erori de manipulare, iar sistemul informatic este invadat de viruși aduși de acasă de angajați, prin medii de stocare mobile – USB stick-uri și harddisck-uri mobile).
Angajații Departamentului Dezvoltare-Întreținere sunt încărcați cu numeroase sarcini, prin urmare dezvoltările s-au făcut adesea într-un ritm alert, uneori lipsind timpul necesar verificării minuțioase a echipamentelor înainte de intrarea lor în folosință. Termenele au fost impuse de evenimente exterioare, lansări oficiale sau interdependență cu activitatea altor departamente.
O altă problemă care a îngreunat funcționarea Departamentului Dezvoltare-Întreținere a fost legată de lipsa pieselor de schimb. Deși a fost încheiat un contract-cadru acum un an, practic nu a fost achiziționat un minimum de piese de schimb. În aceste condiții, anumite echipamente nu au putut fi reparate și au fost scoase din uz până la recepția pieselor de schimb necesare.
Activitatea a fost perturbată grav de lipsa fondurilor alocate dezvoltării. Astfel, deși bugetul a fost alocat în cantitatea necesară derulării proiectelor de dezvoltare programate, Ministerul de Finanțe a impus o limită de plată lunară extrem de redusă. În aceste condiții, proiectele nu au putut fi finanțate, procedurile de achiziție publică nu au putut fi lansate în timp util, ceea ce a dus la anularea acelor proiecte de dezvoltare. Un exemplu este proiectul de achiziție a celor două care HD, care nu a primit finanțare decât în luna iunie, deși se știe că procesul de construcție a unui car durează între 9 și 12 luni. Suma alocată a fost prea mică, ceea ce a făcut ca, în conjuncție cu întârzierea în derularea procedurii, să nu se poată încheia contractul final de livrare.
Realizări
#464403În urma analizei comparative a situației resurselor de producție din 2007 cu cea de la finele anului 2008, se constată următoarele:
� **producția video-audio în SRTv este acum preponderent digitală** , echipamentele și facilitățile analog video fiind doar insule de excepție într-o mare de echipamente digitale;
## � **emisia este complet digitalizată și automatizată cu ajutorul unui sistem informatic de automatizare a emisiei** ;
- sunetul este produs și emis stereo, iar procesarea sa
- este complet informatizată;
- calitatea semnalului video-audio este superioară;
� studiourile teritoriale au fost dotate cu echipamente digitale de producție, iar acest proces trebuie continuat și în 2009;
� a fost lansat un nou studio teritorial la Târgu-Mureș, într-o locație temporară și a fost finalizat noul sediu (definitiv) al Studioului Teritorial TVR Târgu-Mureș; în 2009 acesta va fi dotat cu echipamente de producție video-audio;
- a fost dat în folosință un studio nou (13);
� sunt în curs de modernizare două studiouri mari de producție (2 și 3), urmând ca acestea să fie finalizate în martie 2009;
� a fost demarat procesul de modernizare a sistemului informatic și a întregului parc de calculatoare, proces programat să se încheie în iulie 2009;
� a fost demarat și este în curs de finalizare (martie 2009) sistemul de teleprezență, prin videoconferință, care facilitează comunicarea studiourilor teritoriale cu telecentrul din București, reducându-se astfel cheltuielile de deplasare.
## C. **Departamentul Utilitare**
În anul 2008, Departamentul Utilitare a asigurat programarea lucrărilor de investiții în construcții și a lucrărilor de reparații capitale la construcțiile aflate în administrarea SRTv. Au fost amenajate și modernizate diferite clădiri ale SRTv, cum ar fi Studioul Teritorial Târgu-Mureș (locație temporară), Studioul Teritorial Timișoara (Regie).
Contracte
#466312Departamentul Utilitare a coordonat principalele lucrări de amenajare și reparații în anul 2008, executate în baza contractelor atribuite prin licitații publice desfășurate pe parcursul anului:
� CONTRACT NR. 11.555/31.10.2006
S-au executat „lucrări de amenajare a cabinelor regiilor finale TVR1 și TVR2 – SRTv și alimentare cu energie electrică suplimentară”.
- Continuare din 2006
– Valoare contract – 453.720,10 lei cu TVA, din care a fost executat în 2008 – 202.009,20 lei cu TVA
- Proces-verbal la terminarea lucrărilor – 4.04.2008
- CONTRACT NR. 12.317/6.03.2007 – continuare din
- 2007
S-au executat „lucrări de modernizare clădiri SRTv”, respectiv: Corp Studiouri (camera 145 – culoar emisie; spații MGS I și MGS II – culoar emisie; spații tehnice – etajul 2); Corp Ateliere (tâmplărie PVC cu geam termopan și birou achiziții licitații); Cabină Poartă Pangratti (amenajare interioară); Studioul Teritorial Târgu-Mureș (amenajare și compartimentare imobil din str. Brăila, nr. 10).
– Valoare contract – 1.349.111,86 lei cu TVA, din care a fost executat în 2008 – 589.871,17 lei cu TVA;
- Proces-verbal la terminarea lucrărilor – 11.07.2008
- CONTRACT NR. 13.879/11.06.2008
S-au executat „lucrări de modernizare a clădirii pentru Studioul Teritorial TVR Târgu-Mureș”.
- Valoare contract – 13.510.298,48 lei cu TVA
- Proces-verbal la terminarea lucrărilor – 15.12.2008
- CONTRACT NR. 14.220/1.09.2008
S-au executat „servicii de proiectare – studiu de fezabilitate – Studioul Teritorial TVR Cluj”.
- Valoare contract – 524.932,80 lei cu TVA
- Proces-verbal la terminarea lucrărilor – 10.10.2008
- CONTRACT NR. 14.452/11.11.2008
S-au executat „servicii de proiectare – studiu de fezabilitate – Studioul Teritorial TVR Iași”.
- Valoare contract – 452.200 lei cu TVA
- Proces-verbal la terminarea lucrărilor – 22.10.2008
Valoarea totală a lucrărilor de construcții executate în anul 2006 este de 15.279.311,65 lei cu TVA, din care fonduri de la bugetul de stat – 14.487.431,28 lei cu TVA și fonduri proprii – 791.880,37 lei cu TVA.
În cadrul Departamentului Utilitare își desfășoară activitatea grupul pompierilor civili, structură constituită și funcționabilă în baza Ordonanței Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997.
Cei 35 de pompieri civili sunt organizați pe grupe PSI și asigură în fiecare zi respectarea normelor pentru situații de urgență la fiecare loc de muncă din SRTv., la sediile din Dorobanți și Molière. Formația de Pompieri Civili coordonează, instruiește și verifică activitatea grupelor PSI din Autobaza SRTv. și Arhiva SRTv. – Jilava, grupe care au în componență un număr de 11 pompieri civili. Cu sprijinul pompierilor civili au fost monitorizate și parcările autovehiculelor în incinta societății.
Acesta este serviciul care a asigurat exploatarea și întreținerea parcului auto, incluzând și autoturismele studiourilor teritoriale și ale corespondenților locali.
Serviciul Transporturi Auto a avut în dotare, la începutul anului, 284 de autovehicule, din care 226 erau autoturisme. În cursul anului 2008, au fost retrase 8 autoturisme și au fost achiziționate 4 autovehicule: 2 autospeciale DSNG marca Mercedes pentru sediul central, 1 car color marca Renault pentru Studioul Teritorial Craiova (second hand), o anexă – car marca Iveco pentru Studioul Teritorial TVR Craiova (second hand).
La sfârșitul anului 2008, Serviciul Transporturi Auto coordona un parc auto format din 280 de autovehicule, din care 218 erau autoturisme. La București se află în exploatare un parc activ de 209 autovehicule, din care 150 sunt autoturisme. Consumul de combustibil a scăzut în cursul anului 2008, față de anii 2006 – 2007, cu 24,87%, respectiv 11,29%, cu toate că prețul per litru de combustibil în 2008 a fost mai mare decât în anii precedenți.
Angajații atelierului de întreținere și reparații al Serviciului Transporturi Auto au executat 699 de reparații în 2008: 53 de revizii tehnice de gradul I, 144 de revizii tehnice de gradul II, 466 de reparații curente, 7 reparații capitale motor, 4 reparații capitale pentru cutie de viteze, 14 reparații capitale de caroserie, o reparație accident și 10 comenzi interne.
Pentru cele 80 de autovehicule marca Opel, achiziționate în perioada 2004-2007 (reparațiile și întreținerea s-au efectuat la S.C. EREBUS TEHNICS INTERNATIONAL – SRL în baza contractului de prestări servicii în perioda de garanție), Serviciul Transporturi Auto a întocmit documentația pentru demararea procedurii de achiziție publică de piese de schimb. Documentația a fost aprobată prin HCD nr.74 din 28.01.2009. Cheltuielile pentru reparațiile și întreținerea acestei mărci de autovehicule se reduce cu 30–35%, prin efectuarea lor de către personalul specializat al atelierului de întreținere și reparație, ca urmare a încheierii contractului de achiziție de piese de schimb.
Printre lucrările efectuate în regie proprie se numără:
- tablou distribuție regie platou 1, platou 2, Studio
- Molière;
- realizarea instalației electrice regie, în Studioul Molière;
- suplimentarea iluminatului ambiental din curtea sediului
- din Molière;
- realizarea instalației de alimentare pentru supraveghere
- video dispecerat șoferi;
- modificarea tabloului electric și executarea racordului
- electric CDC;
- executarea racordurilor electrice la echipamentele din
- CDC;
- executarea tabloului electric de distribuție și realizarea
- racordurilor electrice la echipamentele din regia multicanal;
- realizarea instalației electrice pentru prize și iluminat în
- încăperile rezultate din recompartimentarea MGS;
- refacerea alimentării electrice la tabloul electric din
- studioul de înregistrare sunet;
� realizarea alimentării electrice, montare tablou distribuție, instalație electrică la prize, lumini, aer condiționat în noul dispecerat sunet;
- realizarea alimentării electrice la aerele condiționate
- pentru echipamentele video din regiile studiourilor 1, 2, 3;
- demontarea și montarea UPS studioul 4;
- montarea echipamentului ce a asigurat rezerva
- energetică la Festivalul „Cerbul de Aur”;
- modernizarea tablourilor de distribuție în regia
- studioului 3;
- realizarea instalațiilor de iluminat a tablourilor de
- distribuție sunet în platourile studiourilor 1, 2, 3;
- realizarea alimentării cu energie electrică a instalației
- wirelles în platourile studiourilor 3, 11, Pangratti;
- înlocuirea prizelor 220V în platourile studiourilor 1, 2, 3;
- realizarea racordului energetic la tabloul de distribuție
- pentru antena de 7m și 9m;
- modificarea alimentării electrice a camerei TOC în
Unul dintre obiectivele actualei conduceri a SRTV, stabilit încă de la preluarea mandatului, a fost eficientizarea activității personalului din SRTv. Astfel, deși a avut loc o scădere de personal și o schimbare importantă a raportului dintre angajații care lucrează la centru și cei din teritoriu, au fost lansate două noi canale – TVR3 și TVRINFO, studioul teritorial TVR Târgu-Mureș și postul experimental TVR HD.
Din punct de vedere strategic, actuala conducere a SRTv a acordat o mai mare importanță canalelor regionale. Astfel, numărul angajaților în teritoriu a crescut, în timp ce la centru s-a redus simțitor. Strategia generală de resurse umane a urmărit și urmărește, cu precădere, formarea, pregătirea și adaptarea personalului la:
- dezvoltarea tehnologică, în sensul operării la capacități
- optime a noilor tehnologii, respectiv a celor digitale;
- noile tendințe în materie de conținut editorial, precum și
- artistic și estetic;
- operarea și exploatarea în condiții de eficiență ridicată a
- resurselor de producție.
De asemenea, s-a urmărit aplicarea, adaptată la realitățile din SRTV, a politicilor de resurse umane în ceea ce privește: recrutarea și selecția de personal, angajarea, formarea și perfecționarea angajaților, stabilirea unor structuri de dezvoltare a carierei angajaților, relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă, motivarea, implicarea și participarea angajaților la toate activitățile specifice, de la cele de concepție și cele de producție, până la cele de suport și întreținere.
Departamentul Resurse Umane este un compartiment funcțional, subordonat direct președintelui-director general și care are relații de colaborare cu toate compartimentele din organigrama TVR. Domeniul său de activitate este structurat în două părți:
- gestionarea personalului din Televiziunea Română –
- activitate realizată de către Serviciul Personal;
� dezvoltarea resurselor umane existente în TVR și furnizarea de noi resurse umane corespunzătoare cerințelor instituției – activitate realizată de către Colectivul Recrutare, Evaluare, Perfecționare.
## _Obiectivele Serviciului Personal_ :
- managementul activității (organizarea muncii);
- stabilirea drepturilor salariale, de stimulare și de
- recompensare a salariaților;
- gestionarea resurselor umane;
- aplicarea normelor din domeniul securității și sănătății
- în muncă;
� asigurarea serviciilor medicale și psihologice pentru salariații TVR prin intermediul cabinetului medical și al cabinetului psihologic din TVR, și a serviciilor de medicina muncii prin intermediul medicului specializat în domeniul respectiv, angajat al instituției.
## _Obiectivele Serviciului Recrutare, Evaluare, Perfecționare în anul 2008 au vizat_ :
- recrutarea personalului folosind surse interne și
- externe;
- selecția de personal – interviuri la sediul TVR, teste
- psihologice, teoretice și practice;
- evaluarea posturilor de execuție din SRTv;
- evaluarea performanțelor profesionale ale salariaților
- (pentru funcțiile de conducere și pentru cele de execuție);
� perfecționarea pregătirii profesionale prin organizarea de cursuri de perfecționare pornind de la necesitățile semnalate de către personalul de conducere;
- dezvoltarea carierei.
**Recrutarea și selecția de personal, conform Procedurii de recrutare și selecție a personalului din SRTv,** folosind surse interne și externe (presă, Internet, siteuri specializate). Au fost organizate concursuri pentru posturile de execuție vacante sau nou-înființate, mai ales în cadrul studiourilor teritoriale ale TVR, sau pentru posturi de conducere, dar și examene de promovare sau de schimbare a locului de muncă:
- _124 de concursuri pentru 186 de posturi de execuție;_
- _6 concursuri pentru 6 posturi de conducere;_
- _128 de examene de promovare sau pentru schimbarea_
- _locului de muncă;_ � _1.292 de candidați înscriși, care au participat la fazele superioare ale concursurilor._
Și în 2008, Televiziunea Română a fost preocupată de profesionalizarea angajaților săi, prin intermediul cursurilor și training-urilor desfășurate în țară sau în străinătate. În acest sens, Departamentul Resurse Umane a desfășurat următoarele activități:
- identificarea nevoii de training;
- întocmirea planului de training pe anul 2008; propunere
- de proiect de buget pentru această activitate;
- identificarea unor furnizori de training din țară și
- străinătate;
- selecția angajaților care au participat la training-uri
- internaționale;
� organizarea training-urilor interne – negocierea cu lectori, stabilirea programelor de curs, organizarea cursurilor din punct de vedere administrativ.
În anul 2008, Departamentul Resurse Umane a organizat 19 cursuri interne, în cadrul cărora au fost instruiți 388 de cursanți, pe parcursul a 544 de ore. În același interval, 91 de salariați ai TVR au participat la 2.360 de ore de pregătire în cadrul a 21 de cursuri externe, organizate de firme specializate din țară, la sediile lor. La 18 seminarii internaționale desfășurate în străinătate au plecat 22 de angajați. TVR a găzduit patru workshop-uri internaționale, unde și-au completat cunoștințele 54 de persoane, pe parcursul a 148 de ore. Departamentul Resurse Umane a coordonat practica studențească, timp de 644 de ore, pentru 32 de studenți.
Printre activitățile importante ale Departamentului Resurse Umane se află și gestionarea bazelor de date și organizarea muncii. În acest sens, angajații acestei structuri s-au ocupat de: gestionarea bazei de date de personal și a Registrului General de Evidență al salariaților, în format electronic; întocmirea Contractelor Individuale de Muncă (CIM) la angajare și a actelor adiționale la CIM (pentru orice modificare intervenită într-un contract de muncă), ale actelor adiționale la CIM pentru producători și pentru salariații care beneficiază de statutul de moderator/prezentator; înscrierea în carnetele de muncă a tuturor modificărilor intervenite în CIM (majorări salariale, indexări, modificare a locului muncă sau a funcției etc.); întocmirea formalităților de angajare; administrarea dosarelor personale, eliberarea de adeverințe; întocmirea dosarelor de pensionare, eliberarea de adeverințe pentru recalcularea pensiei.
S-au efectuat 56 de recalculări de pensii, s-au întocmit 75 de dosare de pensionare, dintre care 41 pentru limită de vârstă, 27 pentru pensionare anticipată, șase dosare de pensionare pentru invaliditate și unul pentru pensie de urmaș. La Resurse Umane s-au înregistrat 155 de încetări ale Contractului Individual de Muncă, dintre care: 53 prin pensionare, 50 prin acordul părților, opt prin deces, 20 prin expirarea termenului, 19 prin demisie, unul pentru necorespundere profesională, două concedieri și unul, din motive disciplinare.
De asemenea, s-au efectuat 127 de angajări, dintre care 75 în București (48 de persoane cu CIM nedeterminat și 27 de persoane cu CIM determinat) și 52 la studiouri teritoriale (48 de persoane cu CIM nedeterminat și 4 persoane cu CIM determinat). Per total: 96 de angajări cu CIM pe durată nedeterminată și 31 cu CIM pe durată determinată.
Au fost administrate circa 3.300 de dosare de personal activ (câte 600 de dosare repartizate fiecărui Inspector de resurse umane), plus dosarele foștilor salariați ai SRTv.
La capitolul organizarea muncii, au fost introduse noi ocupații în Clasificatorul Ocupațiilor din România (COR), au avut loc reorganizări și restructurări, au fost întocmite decizii referitoare la raporturile de muncă.
În privința securității și sănătății în muncă au fost aplicate normele în domeniu, s-au efectuat instructajele privind protecția muncii, au fost asigurate echipamentele de protecție a personalului care lucrează în condiții de risc, s-a întocmit proiectul „Planul de măsuri privind securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor din SRTv”.
Departamentul Resurse Umane s-a implicat în efectuarea determinărilor privind condițiile de muncă: în 2008 s-au efectuat determinări ale factorilor de mediu și impactul lor asupra stării de sănătate a lucrătorilor, la un număr de 40 locuri de muncă din zonele de producție ale SRTv, convenite cu Sindicatul reprezentativ (SPUSTv), urmate de o serie de recomandări și un plan de măsuri tehnico-organizatorice.
De asemenea, angajații de la Resurse Umane s-au implicat în evaluarea locurilor de muncă din punctul de vedere al riscurilor de accidente și îmbolnăvire profesională. Această evaluare, care, conform legii, este obligatorie pentru toate locurile de muncă, s-a efectuat în anul 2008 de către o firmă specializată, pentru 25 de locuri de muncă din SRTv. Recomandările și măsurile tehnico-organizatorice propuse de evaluator și de medicul de medicina muncii au fost înaintate conducătorilor locurilor de muncă. Totodată, au fost cercetate accidentele de muncă, întocmindu-se dosare de cercetare pentru trei accidente de muncă petrecute în SRTv în anul 2008 (din care unul mortal).
intervenții în situații de urgență, medicina muncii
Personalul specializat a acordat salariaților SRTv asistență medicală, între orele 7.00 și 23.00, inclusiv sâmbăta și duminica, a intervenit în cazul unor accidente de muncă, a efectuat examene medicale la angajare sau la reluarea activității, controale medicale periodice pentru toți salariații, evaluări psihologice periodice și la angajare, a întocmit dosarele medicale ale tuturor angajaților, a oferit consiliere psihologică și servicii de medicina muncii.
Cifre
#496546- număr total consultații medicale – 12.008;
- tratamente, electrocardiograme, TA – 5.881;
- audiometrii – 517;
- urgențe medico-chirurgicale rezolvate – 259;
� transport cu ambulanța din dotare la spitale de urgență – 49 de cazuri;
� s-au efectuat 90 de examene medicale la angajare/reluarea activității și 1.380 de controale medicale periodice;
� sunt în curs de reevaluare și completare a investigațiilor un număr de circa 150 de salariați, iar în evidență specială (fiind avizați apt cu diferite recomandări) un număr de 349 de salariați;
� s-au asigurat măsurile antiepidemice necesare în cazurile de TBC pulmonar (3) și hepatită epidemică (5) depistate;
� 90 de examene psihologice la angajare/reluarea activității;
� 138 de examinări psihologice periodice;
- 35 de examinări psihologice, la solicitarea medicului de
- medicina muncii;
� 20 de evaluări psihologice, în cadrul procesului de recrutare.
evaluarea posturilor, fișe de post
Departamentul Resurse Umane a gestionat procesele de evaluare periodică (de două ori pe an) a performanțelor profesionale ale personalului de execuție și ale personalului de conducere, a acordat consiliere evaluatorilor și persoanelor evaluate, a reactualizat analiza posturilor de execuție din SRTv, a întocmit fișele de post pentru noii angajați. De asemenea, a elaborat sau reactualizat fișele de post pentru Direcția Editorială, Direcția Programe, o parte din Direcția Tehnico-Administrativă și Direcția Artistică și Producție.
În anul 2008, Departamentul Resurse Umane, cu sprijinul Direcției Marketing și Comunicare de Produs, Colectivul Analiză și Cercetare, a realizat un sondaj în rândul managementului SRTv privind opinia managementului SRTv față de actuala Metodologie de evaluare a performanțelor profesionale ale personalului de execuție din SRTv. Din analiza răspunsurilor la întrebările din chestionar a rezultat că, teoretic, sistemul corespunde cerințelor SRTv.
În relația cu sindicatul au existat comunicări pe probleme privind protecția și drepturile salariaților. De asemenea, Departamentul Resurse Umane a organizat și a participat la ședințe de negociere a Contractului Colectiv de Muncă și la ședințele Comisiei Paritare. Reprezentanții sindicatului au făcut parte din comisiile de concurs.
Și în 2008, Departamentul Resurse Umane a acordat consultanță salariaților privind modificările legislative. În cazul oricărei schimbări implementate în TVR (reorganizări, restructurări, acordarea unor drepturi negociate prin CCM etc.) sau inițiată la nivel național (schimbări legislative), Departamentul Resurse Umane a oferit informații sau răspunsuri la problemele salariaților, reprezentând de multe ori interfața dintre conducere și aceștia.
Reprezentanții Departamentului Resurse Umane au participat la discutarea proiectului CCM 2008-2009, au furnizat informații președintelui-director general și comisiei în vederea negocierii acestuia cu partenerul social, s-au ocupat de înregistrarea CCM la Direcția de Muncă din Ministerul Muncii, de încheierea Actului adițional nr.1 la CCM 20082009 și au participat în Comisie Paritară pentru interpretarea unor clauze din CCM al SRTV, în vigoare.
� Bugetul destinat perfecționării este redus cu mult față de solicitările primite. Cererile de perfecționare transmise nu au întotdeauna un fundament clar. De multe ori, nu s-a pus accent pe training-uri de dezvoltare personală/abilități etc. și din cauza lipsei resurselor financiare.
� Întâmpinăm în continuare dificultăți în ceea ce privește mobilizarea salariaților în vederea participării la controalele medicale periodice (obligatorii prin lege pentru salariații din locurile de muncă cu risc) din cauza deplasărilor frecvente, a lucrului în schimburi sau chiar a dezinteresului ori a temerii nejustificate de pierdere a locului de muncă, în cazul unor probleme medicale dovedite în urma acestor controale.
Departamentul Resurse Umane a avut 31 de salariați în decembrie 2006, 32 în decembrie 2007 și tot 32 în decembrie 2008, repartizați după cum urmează: conducere și secretariat – 2 persoane, recrutare, selecție și evaluare – 6 persoane, Serviciul Personal – 5 persoane, organizare/baze de date – 5 persoane**, Training – 4 persoane*, Cabinet medical și Psiholog – 8 persoane, securitate și sănătate în muncă – 2 persoane.
- efectuarea unor analize cu privire la efectele
- reorganizărilor care au avut loc în 2008;
� îmbunătățirea activității de formare profesională;
� schimbarea imaginii TVR sub aspectul activității de recrutare și selecție. TVR trebuie să devină mai atractivă pe piața forței de muncă, respectând însă regulile privind confidențialitatea informațiilor despre candidați și a candidaturilor acestora;
� reactualizarea fișelor de post-cadru, urmând ca pe baza lor să fie actualizate toate fișele de post individuale;
� reactualizarea/înlocuirea unor proceduri existente (Procedura de recrutare și selecție, Procedura de evaluare a performanțelor profesionale) și elaborarea unor proceduri noi, absolut necesare pentru funcționarea eficientă a Departamentului și a instituției (Procedura privind angajarea personalului în TVR, Procedura privind executarea CIM-lui – acordare concedii fără plată, detașări, concedii îngrijire copil, modificări și încetări contracte/demisii etc., Procedura privind organizarea activității de formare profesională, Proceduri de examinări psihologice etc.);
� continuarea acțiunii de efectuare de determinări privind condițiile de muncă și de evaluare a locurilor de muncă, în limita bugetului repartizat Departamentului Resurse Umane, pentru anul 2009;
� actualizarea unei baze de date care să conțină informații privind salariile practicate pe piață pentru toate meseriile practicate în TVR (în special pe partea editorială);
� implementarea unor instrumente care să arate motivele pentru care angajații TVR părăsesc instituția și, pe cale de consecință, dezvoltarea unor strategii de retenție a personalului, în zone de producție în care se impun asemenea măsuri;
� elaborarea unor proceduri clare și flexibile privind promovarea personalului editorial pe structura de carieră și în conformitate cu criterii de performanță editorială.
Direcția Marketing și Comunicare de Produs este compusă din mai multe echipe care desfășoară activități de marketing interconectate. Activitățile de coordonare de marketing și PR dedicate promovării imaginii și a programelor canalelor TVR sunt realizate de brand manageri și specialiști PR, în timp ce activitățile de producție de marketing sunt în sarcina echipelor de producție promo, videografică și BTL. Direcția include un colectiv de cercetare și analiză și un Serviciu de Coordonare Vânzări, ce realizează sarcini specifice la nivel de corporație.
Pentru Televiziunea Română, anul 2008 a însemnat o scădere a audiențelor per ansamblu, determinată de maturizarea pieței și de modificarea comportamentelor de consum TV. Publicul telespectator devine treptat mai selectiv, descoperă și alte moduri de a petrece timpul liber. În plus, în timp ce masa totală de telespectatori posibili (total tv) tinde să scadă, inclusiv la nivel european, pe piață intră aproape constant canale TV noi. Pe de altă parte, considerăm că scăderile din raportările de audiență ar putea fi mai mari decât cele reale, în contextul în care la 1 ianuarie 2008 s-a schimbat furnizorul oficial de date de audiență TV și implicit și panelul pe baza căruia se fac toate analizele, iar trecerea nu a fost una fără probleme.
În același timp, însă, există serioase motive să apreciem că această scădere nu a fost atât de mare pe cât au relevat pe parcursul anului 2008 audiențele realizate de GfK România.
Pe baza mai multor analize, inclusiv a celor realizate de Comisia Tehnică a ARMA, TVR consideră că audiențele prezentate zilnic de către GfK România – contractat de ARMA pentru măsurătorile specifice – au fost viciate, motiv pentru care televiziunea publică a avut consistent de suferit în partea de venituri din publicitate.
Constatând pe parcursul anului o serie de nereguli cu privire la structura panelului și observând că o mare parte dintre prevederile contractuale nu sunt respectate, TVR a solicitat ARMA realizarea unui audit. Cu toate acestea, datele prezentate de către Comisia Tehnică în întâlnirile interne cu ARMA diferă de auditul realizat la solicitarea acestui organism.
Așa cum era de așteptat, programele majore ca Euro 2008 (dar și Eurovision și Cerbul de Aur) au performat foarte bine (Aceasta în condițiile în care, de la un campionat la altul, se observă o scădere a mediei de audiență cauzată de tendința telespectatorilor de a urmări meciurile și în alte locuri decât pe televizorul de acasă – pe terminale mobile, în oraș cu prietenii, pe Internet etc.). Din păcate, actualul sistem de măsurare a audiențelor nu permite o cuantificare exactă a vizionării TV în spații publice.
Un factor de influență asupra audiențelor medii totale au fost și campaniile electorale ale anului 2008, pe care televiziunea publică a avut obligația să le reflecte și care, deși uneori au avut momente foarte interesante și urmărite de public, nu pot să concureze, de exemplu, cu audiențele programelor de divertisment difuzate de posturile comerciale.
La capitolul provocări pot fi menționate restricțiile mai mari în cazul unei televiziuni publice (precum proceduri de achiziții cu durate mari) în atragerea și folosirea resurselor. De asemenea, legislația de media din România nu este foarte permisivă în ceea ce privește posibilitățile de autopromovare pentru programele televiziunii publice. Autopromovarea on air, care reprezintă componenta principală în mixul de promovare a oricărei televiziuni, este mai puțin eficientă pentru TVR, deoarece nu este permisă decât între programe. Audiența acestor promo-uri este mai redusă decât a celor incluse în break-urile din interiorul programelor. Acest lucru este combinat cu faptul că televiziunea publică nu este în poziția de a utiliza cross promovarea folosită de trusturile de media private pentru propriile produse. În cazul televiziunii publice, toate mediile externe trebuie bugetate și achiziționate prin licitații publice.
Luând în considerare cele menționate anterior, pe parcursul ultimului an s-a urmărit, la nivel de marketing, conceperea unei strategii de promovare coerente pentru toate canalele din portofoliu și pentru toate evenimentele majore.
În anul care s-a încheiat, Euro 2008, Jocurile Olimpice de la Beijing și Formula 1 au fost vedetele programming-ului și au fost promovate în cadrul platformei de comunicare „Marile competiții sunt la TVR”. Platforma a cuprins de la campanii on air și concursuri de tip _watch-and-win_ , la activități de PR (press kit-uri cu premiums pentru partenerii din presă și clienții majori de publicitate etc.) și de la personalizarea parcului auto al TVR cu însemnele TVR în calitate de broadcaster oficial al Olimpiadei de la Beijing, la decorarea sediilor centrale și teritoriale ale TVR, inclusiv cu mesh-uri de mari dimensiuni. Campaniile de promovare pentru fiecare dintre evenimentele majore au cuprins medii adaptate publicului țintă (campanii pe telefonia mobilă, evenimente BTL în piețe publice și centre comerciale etc.). Rezultatele au fost în marea majoritate a cazurilor peste așteptări. Cu aceasta ocazie, a fost dezvoltat pentru TVR1 un pachet grafic on air dedicat marilor competiții sportive. Site-ul www.tvr.ro a devenit parte integrantă și constantă din promovare, cu activități dedicate exclusiv site-ului: concursuri, conținut video, mini site-uri de emisii și seriale.
În anul 2008 strategia de marketing a canalului TVR2 a vizat promovarea pilonilor de grilă („Ora de Știri”, linia de documentare de la ora 20.00, linia de filme artistice din prime time etc.), păstrarea vizibilității pe piața audiovizualului a formatelor unice: „Arena Leilor” (format premiat de BBC în anul 2008), „Bazar”, „MotoGP”, seriile Jamie Oliver, „Motomagia”, „Autocritica”, „Pescar hoinar” etc., precum și creșterea notorietății noii moderatoare a programului „Tonomatul DP2” (Alina Sorescu).
Numeroasele transmisii în direct ale unor evenimente sportive importante ale anului 2008 (Campionate europene și mondiale de gimnastică, handbal, polo, schi, atletism, patinaj, tenis, rugby) au beneficiat de promovare on air susținută, dat fiind că acest gen de evenimente se bucură de o audiență ridicată, reprezintă o tradiție a canalului TVR2 și constituie un punct de diferențiere pe piața de media.
Ținând cont de bugetul aprobat, activitățile de marketing aferente TVR2 s-au axat pe următoarele suporturi: televiziune (autopromo-uri), Internet (mini-site-uri găzduite pe www.tvr.ro), panotaj outdoor și spoturi radio (pentru programele pilon de grilă: „Ora de Știri”, „Arena Leilor”, seriile de cooking Jamie Oliver etc.). Promovarea în presa scrisă s-a bazat în principal pe advertoriale. Totodată, activitatea de PR a susținut intens toate activitățile de promovare a vedetelor și a emisiunilor canalului TVR2.
În perioada vara-toamnă s-a desfășurat concursul on air „Câstigă cu Jamie Oliver!”, având ca obiective de marketing: atragerea unui volum cât mai mare de public, reîmpachetarea programului-brand al canalului TVR2 din anul 2000, extinderea target-ului programului de la comercial la național, precum și crearea unei asocieri de imagine pozitive între personajul Jamie Oliver (simpaticul bucătar englez) și TVR2, canal tv dedicat publicului activ.
TVR2 a beneficiat, în 2008, de declinarea pachetului grafic de identitate on air implementat în anul 2007 și împrospătarea sa periodică prin execuții grafice personalizate pentru fiecare sezon, realizate de echipa in house de broadcast design. O componentă importantă a strategiei de promovare a TVR2 și o trăsătură distinctivă a canalului au constituit-o asocierea cu peste 30 de evenimente al căror target se suprapune cu publicul canalului. În calitate de coproducător sau partener, TVR2 a difuzat astfel, în premieră sau în exclusivitate, părți sau întregul eveniment, a preluat interviuri în exclusivitate, sigla TVR2 a fost prezentă pe bannere, afișe, pliante, invitații, bilete, evenimente BTL la locație etc. Printre acestea se numără evenimente muzicale (Liberty Parade; Callatis 2008, Festivalul Folk You; Concert Damian Drăghici&Brothers; Concert Gheorghe Zamfir etc.); evenimente sportive (Moto GP, Circuitul Internațional de Tenis al României, Turneul de tenis „10 pentru Andrei Pavel” etc.); evenimente culturale și de lifestyle (Festivalul Sinaia Forever, Festivalul Contrapunct, Festivalul Sighișoara Medievală, Seara Devoratorilor de modă, Gala Celebrităților anului 2008).
În privința TVRCultural, singurul canal românesc dedicat în exclusivitate programelor culturale, strategia de promovare a acordat o atenție specială susținerii și mediatizării proiectelor și evenimentelor culturale importante.
Unul dintre proiectele importante cu care TVRCultural și-a asociat imaginea la începutul anului 2008 a fost **Caravana Stradivarius** (31 martie – 31 mai). Promovarea proiectului a cuprins activități on/off air, precum campania tv de promovare a caravanei și a concertelor, mediatizată pe toate canalele TVR, realizarea unui site dedicat al campaniei, cu imagini și informații din orașele prin care a trecut caravana, comunicate și conferințe de presă, activități BTL în locații (de exemplu oferirea de obiecte promoționale TVRCultural în orașele prin care a trecut caravana); broșura de sală a evenimentului a conținut o pagină dedicată TVR, cu recomandarea emisiunilor în care este reflectat turneul).
**Scriitori pe calea regală** (9–15 mai) a fost considerată cea mai importantă campanie prolectură din România din ultimii 100 de ani. Lansat de Uniunea Scriitorilor din România și de Ministerul Transporturilor, proiectul s-a aflat sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regele Mihai I. 45 de scriitori din generații și geografii literare diferite au fost incluși în cadrul unei antologii intitulate „Scriitori pe Calea Regală”, ce a fost tipărită în 1000 de exemplare și oferită gratuit călătorilor din gările București, Iași, Suceava, Alba Iulia, Sibiu și Mediaș. TVRCultural a fost coproducător al proiectului și a oferit, în exclusivitate, telespectatorilor filmul acestui eveniment printr-un documentar de lung metraj, precum și printr-un serial în cinci episoade. Promovarea evenimentului a inclus spoturi tv difuzate pe toate canalele TVR, un site dedicat, evenimente de presă și activități BTL, care au avut ca scop sprijinirea și asocierea de imagine a TVRCultural cu acest eveniment de excepție.
Un alt proiect important susținut de TVRCultural a fost realizarea, alături de o editură de prestigiu din România, a seriei de **audiobook** -uri dedicate emisiunii de la TVRCultural **„Înapoi la argument”** (mai-decembrie 2008). Seria reunește unele dintre cele mai bune ediții ale emisiunii moderate de Horia-Roman Patapievici, avându-i ca invitați pe Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Grigore Lese, Neagu Djuvara, Solomon Marcus, Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu și alții. Emisiunea „Înapoi la argument” pune în valoare discursuri puternice pe piața ideilor, din cultura română și cultura europeană. Toate CD-urile au purtat marca TVRCultural.
Acțiunile de marketing pentru canalul TVRInternațional au constat în primul rând în promovarea on air a emisiunilor proprii și a filmelor, apoi a emisiunilor preluate din portofoliul celorlalte canale TVR. În 2008, Serviciul Promo a realizat pentru TVRInternațional peste 500 de promouri. Principalele campanii proprii susținute au fost: „Mândru de România”, „Demn în Europa”, „HOT BIRD Awards”, „Premiile TVRi” și „TVRi aduce România în casa ta”. TVRInternațional a beneficiat de aproximativ 20 de pachete grafice pentru emisiuni (ediții speciale, programe utilitare, emisiuni informative pentru românii din străinătate) și proiecte speciale.
Conținutul High Definition reprezintă pasul următor din punctul de vedere al transmisiunilor de televiziune în România. Prin urmare, ca parte a planului de dezvoltare tehnologică, TVR a lansat la jumătatea anului 2008, în regim experimental, un canal cu conținut integral High Definition: TVR HD. Acesta este unul dintre puținele canale TV ce permit recepționarea de conținut HD în acest moment pe teritoriul României. El a fost prezentat, în avanpremieră, publicului și partenerilor la cel mai important eveniment dedicat industriei de telecomunicații – CERF. Noutățile despre TVR HD sunt aduse la cunoștința publicului pe o pagină specială din cadrul site-ului www.tvr.ro. Anul trecut, pe TVR HD au fost difuzate parțial sau integral Euro 2008, Olimpiada de la Beijing și curse de Formula 1, evenimente promovate pe restul canalelor TVR. Concomitent, s-a încheiat cu Sony, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente HD, o alianță tehnologică pentru promovarea sistemului de emisie High Definition la nivel național. În cadrul proiectului, programele noului canal au rulat pe televizoare LCD Sony Bravia în zeci de locații din țară, pentru a demonstra calitatea superioară a imaginilor și a sunetului High Definition. De asemenea, la finalul anului 2008 a fost creată și difuzată pe TVR1 o campanie on air de promovare a tehnologiei HD și a beneficiilor acesteia și au fost realizate concursuri în emisiuni de profil (ex. „Zona IT”) menite să familiarizeze publicul cu noua tehnologie. Astfel de proiecte vor fi continuate și în 2009.
În ultimul trimestru din 2008, TVR a lansat două noi canale: TVR3 și TVRINFO. Principala provocare internă a fost reorganizarea fluxurilor de lucru pentru a putea prelua activitățile de marketing ale noilor canale cu o echipă diminuată cu aproximativ 10% față de 2007. Obiectivele de marketing pentru TVR3 au fost crearea de notorietate la nivel național a faptului că TVR lansează un nou canal, poziționarea produsului pe piața media prin promovarea atributelor și beneficiilor principale și specifice; atragerea unui public cât mai numeros spre vizionare (trial), crearea unei imagini pozitive, favorabile asupra noului brand TVR. Pentru aceasta, echipa de marketing a creat și realizat in house toate elementele din pachetul de identitate on/off air al noului canal TVR3 (ținând cont de alinierea cromatică și vizuală cu restul brandurilor TVR), sloganul canalului, care simbolizează beneficiile reflectării unitare la nivel național a comunităților regionale („Mai bine împreună”), și a conceput și implementat un set de activități de lansare, conform bugetului, personalului alocat și în limita timpului disponibil de la anunțarea proiectului. Acestea au fost realizate, atât la nivel central, cât și în teritoriu și s-au concretizat într-o campanie on air susținută pe toate canalele TVR, începând din luna august, printr-o campanie radio (Europa FM, Radio România Actualități, Radio România Regional), prin conferințe de presă centrale și locale, interviuri și articole de fond în presa centrală și regională, evenimente de lansare (concerte, concursuri) în marile piețe din Iași, Timișoara, Cluj și Craiova. Lansarea oficială a TVR3 a avut loc pe data de 10 octombrie, ora 8 PM, printr-o transmisie simultană TVR1 și TVR3, în cadrul emisiunii „O dată-n viață” program de divertisment cu cea mai mare audiență pe TVR1. Lansarea a fost sincronizată cu un eveniment outdoor: un foc de artificii și luminarea turnului TVR din București, îmbrăcat cu însemnele noului canal. În perioada ulterioară lansării au fost organizate pe celelalte canale ale TVR concursuri cu premii pentru anunțarea și promovarea TVR3. TVR3 a fost promovat corporate către partenerii de business, operatorii de cablu și clienții de publicitate la evenimente B2B (precum Convenția Anuală de Cablu) sau prin prezentări dedicate. Programele TVR3 de prime time au fost incluse și promovate săptămânal prin campania de radio „Alege ce vezi. Numai la TVR”.
TVR a participat, în calitate de partener special, în 13-14 noiembrie 2008, la a XIII-a Convenție a Asociației de Comunicații prin Cablu din România, cel mai important eveniment al industriei de cablu din România, la care au fost prezenți atât operatorii de servicii de distribuție prin cablu, cât și posturile de televiziune retransmise prin cablu – în total, peste 500 de participanți (operatori de CATV, furnizori de echipamente, de programe tv, autorități, asociații profesionale).
Direcția Marketing și Comunicare de Produs a coordonat și derulat acest proiect, prin concepția și realizarea standului de prezentare TVR, sub ideea „Alege ce vezi. Numai la TVR”, realizarea unor filme de prezentare, mape/flyere de prezentare, cadouri pentru invitați, coordonarea participării reprezentanților TVR în cadrul conferințelor. Un alt proiect corporate l-a constituit participarea TVR la Târgul Internațional de Programe de Televiziune, MIPCOM, Cannes, Franța, 2008. Direcția Marketing a coordonat realizarea standului și a materialelor promoționale pentru acest eveniment.
PR și Evenimente
Echipa de PR desfășoară activități curente de relații cu presa, cu publicul și stabilește strategia de comunicare a programelor TVR, către diferite categorii de public extern (mass-media, parteneri, telespectatori etc.), în paralel cu activitățile complementare ale Biroului de Presă, ce realizează comunicarea de tip instituțional (corporate) a organizației. În anul 2008, în urma includerii echipelor de PR și marketing în aceeași structură, activitatea de PR a sprijinit constant strategia de marketing a canalelor TVR, cu acțiuni specifice concretizate pe multiple direcții, cele mai importante fiind: programe, evenimente, campanii, grile noi, vedete, momente aniversare.
Astfel, pe parcursul anului 2008, Serviciul Comunicare, PR și Evenimente Speciale a generat peste 400 de comunicate către presă, care au stat la baza numeroaselor materiale din presă scrisă sau on-line. Acestora li s-au adăugat cele 52 de ediții ale newsletter-ului cu recomandări din programele și evenimentele fiecărei săptămâni pentru posturile TVR. Conferințele de presă organizate au adus în prim-plan evenimente majore precum: Selecția Națională Eurovision 2008, Festivalul Cerbul de Aur 2008 sau Premierea postului TVRi la Festivalul Internațional HOT BIRD TV Awards. Campanii de comunicare consistente au fost derulate pentru evenimente TV majore precum: Dosarele NATO (campanie media organizată cu ocazia desfășurării Summitului NATO în România), Gala UNICEF, ediția a doua, Concursul Eurovision Junior sau Festivalul Mamaia Copiilor.
Activitățile de relații publice au acoperit și o parte a prezentărilor de pe site-ul www.tvr.ro, fie că a fost vorba despre mini-site-uri (serialele „Dr.House” și „Anatomia lui Grey”, Eurovision, Eurovision Junior), pagini pentru vedete, emisiuni, programe sau evenimente. Un proiect aparte de PR l-a reprezentat Festivalul Cerbul de Aur, care a aniversat anul trecut 40 de ani de la prima ediție. TVR a gândit pentru această aniversare un proiect în două părți: un spectacol grandios în luna martie și festivalul propriu-zis în luna septembrie. La ambele etape, specialiștii PR au susținut promovarea acestui proiect. Activitatea de PR a fost desfășurată susținut în anul trecut, chiar dacă în 2008 colectivul a fost redus la minimum, iar izolarea TVR pe piața media a făcut ca, în lipsa bugetelor de publicitate, promovarea în presa centrală (parte a unor grupuri media cu propriile stații TV) să fie din ce în ce mai dificilă.
Design
#532535Echipa internă de designeri a realizat în 2008 peste 145 de pachete grafice de complexitate medie și mare pentru diverse programe ale TVR (emisiuni politice de divertisment, programe pentru copii, folclorice, buletine informative, evenimente muzicale, programe utilitare sau transmisiuni sportive). Peste 70 dintre acestea au fost destinate canalului TVR1. S-au realizat pachete speciale pentru Eurovision 2008, Summitul NATO, Cerbul de Aur, Euro 2008, Olimpiada de la Beijing, Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia 2008. Totodată, au fost realizate aproximativ 30 de pachete de grafică on air pentru programe și proiecte speciale de muzică, tineret, divertisment, programe teledon ale canalului TVR2. Echipa de designeri a creat întregul pachet de identitate on air/off air a canalului TVR3, cu alinierea la pachetul corporate de identitate vizuală (creare logo, style guide, ID-uri de stație, packaging promo, meniuri, atenționări parentale, suport grafică pentru promo etc.) și aproximativ 20 de pachete de emisiuni pentru programele principale din grilă. TVRCultural a beneficiat de 15 pachete grafice on/off air pentru programe noi sau de realiniere grafică programe curente. Pentru TVRInternațional au fost create aproximativ 20 de pachete grafice de emisiuni (ediții speciale, programe utilitare, emisiuni informative pentru românii din străinătate). Pentru lansarea experimentală a TVR HD au fost realizate elementele de identitate on air și materiale de prezentare print ale noului canal. Ca și în cazul TVR3, pachetul de identitate on/off fair al noului canal TVRINFO a fost creat
intern de echipa de broadcast design și a inclus concept și design de elemente vizuale de identitate și style guide de implementare. Pachetul off air a cuprins realizări pentru materiale de prezentare printate (afișe, bloc-notesuri, invitații etc.). Alte proiecte speciale realizate de echipa de design cuprind: pachet grafic off air pentru conferința COPEAM din România, suport proiecte New Media, materiale de prezentare a TVR la evenimente B2B (Convenția de cablu, MIPCOM etc.).
Producția și planificarea difuzării campaniilor de autopromovare on air este realizată centralizat și integrat pentru toate canalele TVR de către echipa specializată din cadrul Direcției Marketing și Comunicare de Produs. Principala provocare din punctul de vedere al resurselor umane a fost, ca și în cazul Serviciului Videografică, reorganizarea activităților specifice echipei, în condițiile în care portofoliul TVR s-a îmbogățit cu trei noi canale pe parcursul 2008.
În 2008 s-au realizat, pentru canalele TVR, peste 3.000 de spoturi promo de diverse tipuri, iar echipa Beta a realizat aproximativ 90 de filmări. Pentru TVR1 au fost produse peste 900 de promo-uri și producții conexe, s-au realizat peste 13.000 de calupuri promo și s-au difuzat peste 65 de campanii sociale. Principalele campanii proprii susținute au fost: Dosarele NATO, Eurovision, Euro 2008, Olimpiada de la Beijing, Cerbul de Aur și programul de Revelion. Totodată, TVR2 a beneficiat în 2008 de peste 500 de spoturi de autopromovare și produse conexe (precum filme de prezentare) și a difuzat peste 10.000 de calupuri promo. În aceeași perioadă, pentru canalul TVRCultural s-au realizat aproximativ 600 de spoturi de autopromovare și peste 11.000 de calupuri promo; s-au difuzat aproximativ 85 de campanii sociale. Pentru TVRInternațional s-au realizat peste 500 de spoturi de autopromovare, peste 12.800 de calupuri promo și s-au difuzat 85 de campanii sociale. În paralel, echipa de producție on air a realizat spoturi video pentru campaniile de promovare ATL derulate de echipa de marketing pe ecrane outdoor și prin spoturi radio pentru promovarea stațiilor TVR în cadrul unor campanii cum ar fi „Alege ce vezi. Numai la TVR”, campania pentru lansarea TVR3 și TVRINFO, precum și pentru promovarea producțiilor speciale de tip Cerbul de Aur, Revelion etc.
Are ca sarcini identificarea și atragerea de surse de finanțare alternative pentru diverse emisiuni cuprinse în grila de programe, negocierea și urmărirea realizării contractelor de sponsorizare, supervizarea derulării, din punct de vedere comercial, a contractului cu regia de publicitate care gestionează spațiul publicitar al canalelor TVR. De asemenea, Serviciul Coordonare Vânzări se ocupă de primirea, selectarea, planificarea și urmărirea difuzării campaniilor sociale și de interes general, participarea activă la negocierile contractelor de coproducție, centralizarea și raportarea fișei F 1 pentru clipurile produse de direcție. Principalele probleme în încheierea contractelor de tip sponsorizare sunt personalul insuficient, lipsa unui mod de recompensare specific unei echipe de vânzări, audiența majorității programelor ofertate, stabilitatea lor în grilă și, în unele cazuri, lipsa în timp util a informațiilor despre programe pentru a face propuneri și a negocia contracte, în condițiile în care bugetele de media și proiecte speciale ale clienților serioși de publicitate de pe piață se formează cu un an înainte. Totodată, sunt de menționat restricțiile legislative și (încă) lipsa de familiaritate a pieței media cu avantajele folosirii acestui instrument eficient de promovare. Cu toate acestea, datorită eforturilor susținute în această direcție, veniturile din contractele de sponsorizare, în bani și produse/obiecte pe care le-a negociat Serviciul Coordonare Vânzări pentru cele șase canale pe parcursul lui 2008 au înregistrat o creștere semnificativă, de peste 200%, față de volumul atras în 2007.
În calitatea sa de televiziune publică, SRTv a acordat, ca și în anii precedenți, o atenție deosebită difuzării de campanii sociale pe toate canalele sale. Astfel, în 2008, au fost difuzate peste 100 de campanii sociale, ajungându-se la un număr de aproximativ 14.700 de difuzări, în creștere față de anul anterior. Ținând cont de conținutul mesajului, TVR a difuzat campanii culturale (ex. Târgurile de carte Gaudeamus și BookFest, expoziția itinerantă Leonardo da Vinci, premiere teatrale și cinematografice, festivaluri internaționale de teatru și muzică simfonică etc.), campanii cu caracter umanitar („Opriți violența împotriva copiilor”, „Ridică mâna împotriva violenței”), strângeri de fonduri (pentru renovarea spitalului de copii „Marie Curie” și încurajarea donării de sânge etc.), campanii de interes național (în sprijinul protejării apelor „Oameni și ape”, a pădurilor –„MaiMultVerde”), campanii de informare („Mergeți la vot”), campanii de interes general despre prevenția medicală și rutieră (prevenirea cancerului de col uterin – „Afla că ești bine”, a cancerului la sân – „Stil de viață sănătos”), precum și campanii de respectare a regulilor de trafic în scopul prevenirii accidentelor rutiere (Direcția Poliției Rutiere – Ministerul de Interne).
Scopul activităților realizate de echipa de cercetare și analiză în 2008 a fost oferirea unui suport pentru îmbunătățirea calității programelor, diversificarea ofertei, fundamentarea elaborării grilelor de programe, a strategiei de canal, obiective strategice ale TVR.
Printre materialele realizate în acest sens se numără: rapoarte zilnice și la cerere privind indicatorii de audiență, analiza comparativă a grilelor principalelor canale ale SRTv
cu cele ale posturilor publice tv din Europa; un sondaj privind opțiunile publicului TVRInternațional (publicat pe site-ul postului); analiza audienței SRTv în anul 2007; analize calitative ale emisiunilor TVR; elaborarea chestionarelor pentru proiectele de cercetare cantitativă de tip ROMNIBUS pentru TVR1, TVR2 și TVRCultural.
Un alt obiectiv susținut de echipa de sociologi și monitori a fost asigurarea respectării principiului informării corecte și a pluralismului politic prin mai multe seturi de activități cum ar fi monitorizarea cantitativă curentă (constantă) a persoanelor politice din programele TVR (constând în monitorizare durate și număr apariții la Jurnalul TVR de la ora 19.00, monitorizare număr apariții la alte programe); raportare săptămânală și lunară a datelor de monitorizare către principalele structuri din TVR; monitorizarea campaniilor electorale (durate, număr de apariții) – alegeri locale și alegeri parlamentare din 2008. Aceste activități s-au realizat cu respectarea normelor de reglementare CNA, Dec.187/2006.
Colectivul a realizat pe parcursul anului 2008 și o serie de cercetări privind optimizarea performanțelor organizaționale. Printre acestea se numără evaluări privind metodologia de evaluare a performanțelor personalului de execuție din SRTv (sondaj în rândul factorilor de decizie din instituție).
Strategia de marketing a TVR în 2009 va fi corelată, ca de obicei, cu strategia de programe a SRTv și se va concentra pe susținerea, prin activități de marketing specifice, a fiecăreia dintre direcțiile prioritare stabilite la nivel de canal și de corporație. Proiectele speciale vor beneficia, ca de obicei, de pachete de promovare dedicate (Champions League, Eurovision, Cerbul de Aur, campania pentru alegerile prezidențiale etc.), la fel și pilonii fiecărei grile.
Printre obiectivele pe 2009 se numără și o comunicare cât mai strânsă cu regia de publicitate pentru a împacheta cât mai atractiv produsele TVR pentru clienții de publicitate, în condițiile noilor reglementări media și ale noilor canale intrate în portofoliul TVR, utilizarea cât mai eficientă a resurselor financiare și umane și o atenție deosebită acordată activităților de marketing orientate spre consumator, care presupun interacțiunea cu brandul de televiziune (concursuri, forumuri, campanii pe noile medii, evenimente cu presa și publicul etc.).
În cadrul Cancelariei președintelui director general sunt incluse mai multe birouri și servicii, printre care Biroul de Presă, Biroul de Comunicare Internă, Biroul Relații cu Publicul și Serviciul Relații Internaționale.
## I. **Comunicarea de corporație**
Comunicarea de corporație include activități de relații publice, conform strategiei de comunicare a TVR cu diferitele categorii de public extern – autorități, telespectatori, organizații neguvernamentale, parteneri, mass-media etc. Aceste acțiuni sunt desfășurate de Biroul de Presă și Biroul de Relații cu Publicul.
Specialiștii în relații publice ai Biroului de Presă depun eforturi permanente pentru îmbunătățirea imaginii corporației și găsesc soluții de atenuare a eventualelor percepții negative, generate pe piața media, printr-o comunicare constantă, eficientă și onestă cu reprezentanții mass-media,
societatea civilă, instituțiile publice și, după caz, chiar cu telespectatorii.
Specialiștii în relații publice ai Biroului de Presă formulează răspunsurile care vizează informațiile de tip corporate pentru solicitările primite în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, la diferitele reclamații/petiții, actualizează informațiile de pe site și din broșurile de prezentare ale corporației, coordonează comunicarea pentru evenimente majore ale Televiziunii Române, intermediază relația dintre managementul instituției și mass-media prin întâlniri și interviuri.
Biroul de Relații cu Publicul se ocupă de solicitările venite din partea telespectatorilor, sub formă de scrisori, mail-uri sau telefoane.
În urma reorganizării, Biroul de Presă a fost înființat, la finalul anului 2007, ca o structură în cadrul Cancelariei președintelui director general, cu rol distinct de ceea ce reprezenta până la momentul respectiv Departamentul de Comunicare și Relații Internaționale. Astfel, în 2007, Consiliul de administrație a decis splitarea comunicării pe două paliere: comunicare de corporație (realizată de Biroul de Presă) și comunicare de produs (realizată de Direcția Marketing și Comunicare de Produs). De asemenea, în funcție de aptitudini, au fost distribute și resursele umane aferente.
Performanțe
#545284Pe parcursul anului 2008, Biroul de Presă al TVR a transmis aproximativ 90 de comunicate. Printre subiectele aduse la cunoștința publicului prin intermediul comunicatelor au figurat: rezultatele concursurilor organizate de TVR la nivel de management, modificările survenite în urma deciziilor Consiliului de administrație și Comitetului director – reorganizări, modificările procedurilor de recrutare și selecție a personalului instituției –, solicitările către CNA și obținerea a noi licențe tv pentru TVR3, TVRInfo și TVR București, lansarea TVR Târgu-Mureș, lansarea posturilor TVR3 și TVRInfo, începerea emisiei canalului experimental TVR HD, TVR transmite Euro 2008 în High Definition, audiențele obținute de transmisiile de la Campionatul European de Fotbal, informații despre implicarea echipei TVR în gestionarea transmisiilor de la EURO, Jocurile Olimpice de la Beijing, alegerile locale, alegerile parlamentare, pașii făcuți de SRTv cu privire la anularea de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova a dreptului de a retransmite programele TVR1 în țara vecină, Festivalul Cerbul de Aur, procesul de selecție de oferte pentru gestionarea spațiului publicitar al SRTv, premiile obținute de producțiile și angajații TVR, obținerea de către TVR a drepturilor tv pentru patru meciuri ale Naționalei de Fotbal din deplasare, contând pentru grupa preliminară de calificare la Campionatul Mondial din 2010, „TVR deține prima opțiune a drepturilor tv pentru Liga Campionilor” etc.
În plus, specialiștii de relații publice ai Biroului de Presă au intermediat interviuri și ședințe foto cu echipa Televiziunii Române care a plecat la Euro 2008, cu persoanele din conducerea TVR, pentru a informa despre corporație sau despre programe ale televiziunii publice, au răspuns solicitărilor venite din partea presei pe diverse teme – audiențele posturilor TVR, noile canale TVR3 și TVRInfo, Jocurile Olimpice de la Beijing, Euro 2008, programele TVR privind alegerile locale și parlamentare, procesul de reorganizare al SRTv etc.
Evenimentul care a marcat anul 2008 a fost ediția aniversară a Festivalului Cerbul de Aur. În timpul acestui eveniment s-au desfășurat zilnic mai multe conferințe de presă. Pe parcursul întregului an, au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanții mass-media cu ocazia atât a festivalului, cât și a lansării postului TVR3.
Pe parcursul anului 2008, televiziunea publică a devenit obiectul unor atacuri de imagine, inclusiv cu privire la rostul și necesitatea existenței sale. Astfel, au existat luări de poziție publice, inclusiv din sfera politică, și nu numai, a unor persoane care și-au făcut un titlu de glorie din a cere fie reducerea finanțării de care beneficiază Televiziunea Publică, fie eliminarea unora dintre canalele sale, fie chiar desființarea ei. (Biroul de Presă a încercat permanent să contracareze cu argumente bine documentate aceste atacuri, care se continuă și în 2009).
Lipsa unor informații necesare în formularea strategiilor de comunicare a constituit una dintre probleme cu care s-a confruntat Biroul de Presă în 2008.
Și în 2008, Biroul de Presă a încercat să elimine, pe cât posibil, printr-o informare corectă și documentată, prejudecățile de la nivelul opiniei publice vizavi de statutul televiziunii publice (învechită, prăfuită, subordonată politic, o cheltuială inutilă pentru cetățeni, nu are audiență etc.). Este evident că toate aceste prejudecăți sunt generate în mod interesat și uneori chiar organizat la nivelul opiniei publice. Campaniile negative la adresa TVR se intensifică în anii electorali, cum a fost 2008 și cum este 2009.
Numărul apelurilor telefonice primite la Biroul de Relații cu Publicul a crescut pe parcursul anului 2008 – 15.300, față de 2007 – 14.300 și 2006 – 14.766, în timp ce scrisorile trimise de către telespectatori au scăzut: în 2008 – 105.000, în 2007 – 108.928, iar în 2006 – 331.551.
Se impune suplimentarea personalului, atât pentru Biroul de Presă, cât și pentru Biroul de Relații cu Publicul, întrucât ambele structuri sunt suprasolicitate.
� Pe lângă activitățile curente – oferirea de informații reprezentanților mass-media, instituțiilor statului sau ONG-urilor, Biroul de Presă își propune intensificarea acțiunilor care să ducă la schimbarea pozitivă a percepției publicului vizavi de televiziunea publică.
� De asemenea, Biroul de Presă își propune declanșarea de campanii sociale în care să fie implicați reprezentanți ai SRTv.
� Biroul de Presă va realiza o mai bună comunicare cu jurnaliștii, prin întâlniri informale cu managementul instituției, respectiv printr-o mai bună comunicare constantă cu reprezentanții mass-media.
� Biroul de Presă va contribui eficient la promovarea celor șapte canale ale SRTv: TVR1, TVR2, TVR3, TVRCultural, TVRINFO, TVR HD.
� În 2009, cu ocazia Cerbului de Aur, specialiștii în relații publice vor organiza Biroul de Presă al Festivalului.
� Biroul Relații cu Publicul necesită sporirea gradului de profesionalism prin participarea la cursuri de IT, training-uri, team building-uri etc. Un alt obiectiv al acestui birou pentru anul 2009 privește digitalizarea registrelor.
## II. **Biroul Comunicare Internă**
Principalele activități ale Biroului de Comunicare Internă au vizat aplicarea politicilor de comunicare între structurile manageriale de nivel superior și celelalte compartimente din cadrul TVR, precum și în sens invers, între angajați și managementul superior, prin intermediul diferitelor canale de comunicare: afișaj intern, intranet, e-mail, comunicare interpersonală etc.
În cursul anului 2008, activitățile de comunicare internă au inclus transmiterea către angajați a numeroase mesaje, prin intermediul rețelei de afișaj intern (aviziere), a site-ului intern și a newsletter-ului intern, pe diverse teme de interes (hotărâri ale Consiliului de administrație și ale Comitetului director; decizii ale managementului TVR; informații legate de salarizare, de contractul colectiv de muncă, modificări ale unor regulamente și proceduri interne; lansarea unor cereri de ofertă pentru toate categoriile de programe tv, de pe toate canalele TVR, informații privind schimbările de organigramă, reorganizarea unor structuri interne; modificări ale personalului de conducere; concursuri externe destinate jurnaliștilor; noi reglementări ale Consiliului Național al Audiovizualului; informații despre diferite proiecte interne; anunțuri de casting-uri; evenimente interne pentru angajați sau pentru copiii acestora etc.). De asemenea, în colaborare cu Serviciul Juridic, s-a transmis lunar către personalul de conducere un „Buletin legislativ” conținând informații privind legislația din domeniul audiovizualului și nu numai. În urma reorganizărilor, Biroul de Comunicare Internă s-a ocupat de actualizarea formatelor de corespondență (antete) ale structurilor nou-înființate.
Un alt aspect al comunicării interne l-au constituit răspunsurile la sesizările transmise de către angajați prin intermediul secțiunii speciale a site-ului intern, dar și elaborarea unor scrisori de apreciere din partea managementului către anumite structuri sau angajați, în urma
unor premii obținute, sau la momentul retragerii din activitate a unor angajați prin pensionare.
Au fost organizate evenimente sau întâlniri dedicate angajaților, de sărbători sau cu alte ocazii. Spre exemplu, Campionatul Intern de Fotbal a reușit să adune laolaltă 19 echipe, reprezentând structuri ale TVR, și peste 100 de participanți în competiție, inclusiv de la studiourile teritoriale. Evenimentul s-a dovedit a fi un bun prilej de interacțiune între angajații TVR, de cunoaștere reciprocă și în alte condiții decât cele strict profesionale. Copiii angajaților au beneficiat și ei de evenimente dedicate. De 1 iunie s-au bucurat și s-au jucat, în parcul Herăstrău, alături de clowni și de alți animatori, iar de Crăciun au asistat la un spectacol de muzică și magie și au primit cadouri chiar de la Moș Crăciun.
De asemenea, Biroul de Comunicare Internă a mai organizat evenimente dedicate Festivalului Internațional Cerbul de Aur, masa rotundă „ _In memoriam_ Iosif Sava”, în colaborare cu Societatea Română de Radio, la care au participat oameni politici, jurnaliști, dar și foști colaboratori din radio și televiziune.
Numeroase clase de copii de la școli din București și din provincie au fost găzduite în studiourile TVR, având astfel posibilitatea să cunoască specificul activității de televiziune și să intre în contact cu vedete și profesioniști ai Televiziunii Române.
Prin intermediul site-ului intern, salariații au acces la: regulamente și proceduri interne, audiențe ale programelor tv, legislație, programări ale producției, caiete de sarcini, modificări de organigramă, hotărâri și avize ale organismelor de conducere din instituție, cronici de presă, fluxuri ale agențiilor de presă, mesaje de ultimă oră.
În vederea unei mai bune informări a angajaților noștri cu privire la activitățile desfășurate în televiziunea publică, la principalele realizări sau la problemele întâmpinate, la hotărârile adoptate de către conducerea instituției, se realizează lunar newsletter-ul intern INFO TVR, ce se transmite, în format electronic, pe e-mail-urile angajaților și este postat și pe Intranet.
- Îmbunătățirea comunicării cu angajații printr-o
- informare consistentă și constantă.
� Diversificarea instrumentelor de dezvoltare a spiritului de echipă și a coeziunii între angajați, prin organizarea unor evenimente și întâlniri dedicate.
- Îmbunătățirea newsletter-ului intern.
� Reconfigurarea site-ului intern din punctul de vedere al conținutului și al graficii, în scopul implicării mai mari a angajaților în activitățile și evenimentele realizate în cadrul instituției, a facilitării comunicării sesizărilor și problemelor cu care se confruntă, dar și a sugestiilor de îmbunătățire a activității.
## III. **Serviciul Relații Internaționale**
Serviciul Relații Internaționale (RI) este constituit ca o interfață a comunicării cu partenerii externi, organe ale administrației publice centrale din România (MAE, MCC, etc.), organizații publice de televiziune din întreaga lume și organizații internaționale, profesionale și culturale (EBU, CIRCOM Regional etc). Principalele misiuni ale RI sunt de reprezentare a TVR în străinătate, de inițiere și susținere a colaborării și a comunicării cu partenerii externi, urmărind respectarea termenelor și a condițiilor impuse de documentele de cooperare semnate de TVR, precum și îndeplinirea obligațiilor asumate în cadrul reuniunilor internaționale. Rolul RI este de inițiere și promovare a cooperării TVR cu partenerii externi, prin:
� Coordonarea activităților de cooperare, prin inițierea, negocierea și semnarea documentelor de colaborare bilaterală și multilaterală, în țară sau în străinătate.
� Analiză a propunerilor primite, oferind informații care permit conducerii TVR să decidă asupra oportunității inițierii proiectelor de cooperare.
� Organizarea vizitelor, a conferințelor și a seminariilor tv cu participare internațională, găzduite de TVR și soluționarea formalităților pentru deplasările externe.
� Prezentarea și reprezentarea TVR și a României la festivaluri și târguri internaționale, consfătuiri, congrese, concursuri, vizionări și selecții de programe tv.
Performanțe
#559290În 2008, RI s-a ocupat de negocierea, finalizarea și semnarea unor documente de cooperare (Compania Națională de Televiziune din Ucraina NTU, EuroNEWS, Televiziunea Ungară DUNA TV, ERNO – Rețeaua Eurovision a schimburilor de știri etc.), inițierea și negocierea unor noi Acorduri de colaborare cu Societatea Tunisiană de Radio și Televiziune, precum și cu televiziunea publică din Salonic, ERT3.
Echipa Televiziunii Române a colaborat cu MAE pentru negocierea Programului de cooperare în domeniile culturii, educației, tineretului și sportului între Guvernul României și guvernele din Muntenegru, Coreea de Sud, Vietnam, Republica Populară Chineză, Bulgaria, Tunisia etc., iar colaborarea cu reprezentanțele Corpului Diplomatic la București s-a materializat prin participarea TVR la Zilele Franco-Române ale Audiovizualului, primirea spre difuzare liberă de drepturi a unor programe tv (China și Japonia).
Reprezentanții TVR au participat la peste 20 de seminarii internaționale, dintre care 11 organizate de EBU, 5 de CIRCOM Regional și 6 organizate de alți parteneri ai SRTv.
În 2008, TVR a fost inclus în diverse programe și proiecte europene, inițiate de partenerii externi („Greeen on air” – protecția mediului și încălzirea globală, proiectul „EMMA” – digitalizarea arhivelor tv etc.).
Serviciul Relații Internaționale a sprijinit și a acordat asistență logistică pentru echipele de filmare din străinătate care au participat la Summitul NATO de la București (montaje, transmisii unilaterale etc.), colaborare cu organizatorii TVR pentru concursurile Eurovision Song Contest, Eurovision Young Musicians, Eurovision Junior Song Contest (EBU), Festivalul „Cerbul de Aur” etc.
În perioada 15–19 mai 2008, acest serviciu a organizat cea de-a XV-a Conferință și cea de-a XIV-a Adunare Generală COPEAM (Comisia Permanentă a Audiovizualului Mediteranean), la București, unde au participat delegați străini din peste 20 de țări, președinți-directori generali, experți și jurnaliști, reprezentanți ai organismelor internaționale (UNESCO, UNICEF, EBU, INA, ASBU, CE etc.), invitați speciali români și străini.
Înscrierea producțiilor TVR la festivalurile internaționale s-a materializat prin participarea la 45 de competiții internaționale, cu un număr de 29 de programe și trei proiecte, pentru care s-au obținut următoarele distincții: Premiul HOT BIRD TV AWARDS acordat canalului
În anul 2008, implicarea TVR în proiectele de colaborare inițiate și dezvoltate de partenerii externi s-a redus, ca urmare a problemelor legate de restricțiile bugetare.
Trebuie menționat faptul că în contextul actual, de criză financiară globală, toate organizațiile publice de televiziune sunt obligate să își reconfigureze și adapteze strategiile, ca și programele și proiectele pe care le inițiază. În consecință, preconizăm și în acest an o reducere constantă a proiectelor dezvoltate de televiziunile publice partenere și de organizațiile internaționale.
Problemele legate de drepturile de autor au dus la imposibilitatea de a oferi producții tv pentru schimburile necomerciale prevăzute în documentele de cooperare semnate de TVR, la cererea partenerilor externi, a ambasadelor României în străinătate și a corpului diplomatic la București și la neincluderea programelor TVR în cataloagele propuse pentru schimburile necomerciale ale organizațiilor internaționale (Cataloagele URTI și CIRCOM Regional).
Un caz aparte este cooperarea cu Republica Moldova, activitate care a înghețat, ca urmare a atitudinii ostile adoptate de oficialitățile de la Chișinău, pe ambele tipuri de activități: cooperarea cu Compania TeleRadio Moldova, serviciul public de televiziune, și retransmisia programelor TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova.
În anii 2006–2008 s-a înregistrat un număr aproximativ egal de inițiative și propuneri de cooperare, cu mențiunea că în ultima jumătate a anului 2008, câteva dintre acestea au fost modificate, amânate sau anulate, ca urmare a declanșării crizei economice globale.
Dacă în anul 2006 tendința generală era de inițiere a unor proiecte de anvergură, la nivel european, cu un număr important de participanți și finanțări stabile, în anul 2008 s-a produs o reorientare a acestora prin susținerea proiectelor regionale, cu un număr mic de participanți și modalități de finanțare originale, parteneriate public-privat etc.
A fost înregistrată și o reducere a numărului de producții TVR care au participat la festivalurile internaționale, dar prin realizarea unei selecții mai atente a acestora au fost obținute un număr mai mare de distincții și premii internaționale, față de anii anteriori.
TVR are obligația de a-și consolida poziția de partener puternic și respectat pe piața media internațională, concomitent cu menținerea bunelor relații cu partenerii strategici și inițierea de noi parteneriate.
În contextul actual este importantă dezvoltarea cooperării cu instituțiile UE care reglementează activitatea în domeniul audiovizual, armonizarea reglementărilor românești cu normele europene și implicarea TVR în proiectele europene inițiate de organizațiile internaționale de profil, care să ofere oportunități multiple (programe tv pentru difuzare liberă de drepturi, sesiuni de training etc.).
Propunem pentru anul 2009 susținerea cooperării regionale, prin dezvoltarea unor parteneriate cu posturile tv publice care se confruntă cu probleme similare. Este și cazul postului public din Republica Moldova, cu care cooperarea se desfășoară actualmente cu mari dificultăți, din motive independente de voința noastră.
Provocarea cea mai mare pentru anul 2009, în condițiile financiare cu care se confruntă toate posturile publice este aceea de a menține poziția TVR pe piața media europeană și în circuitul internațional.
## A. **Compartimentul Control Financiar Intern**
Controlul financiar intern presupune verificarea unei activități, a unui proces, a unei operațiuni economice, având ca scop stabilirea evoluției acestora, creșterea realizată în raport cu programul și obiectivele fixate sau cu normele ce reglementează domeniul.
Controlul financiar intern este un control complex, care a acționat în anul 2008 pe linia întăririi ordinii și disciplinei financiare în desfășurarea activității economice, gospodăririi mai eficiente a mijloacelor materiale și bănești, descoperirii operațiunilor neeconomicoase sau a problemelor de legalitate, precum și a recuperării prejudiciilor constatate și prevenirii producerii lor pe viitor.
Activitatea s-a desfășurat în conformitate cu caietul de sarcini, cu Regulamentul de organizare și funcționare a SRTv și cu planul de control pe anul 2008, pe baza ordinelor de seviciu emise de președintele director general al SRTV.
S-au efectuat 13 acțiuni de control, din care 8 verificări din planul de control pe anul 2008 și 5 verificări dispuse de președintele director general al SRTV și au fost propuse spre aplicare 35 de măsuri.
Obiectivele de control aprobate pentru anul 2009 sunt următoarele:
1. Verificarea operațiunilor economico-financiare derulate în cadrul Departamentului Resurse Umane
2. Verificarea operațiunilor economico-financiare derulate în cadrul Departamentului Sport
3. Verificarea operațiunilor economico-financiare derulate în cadrul Departamentului TVR New Media
4. Verificarea operațiunilor economico-financiare derulate
în cadrul Departamentului Dezvoltare și Întreținere
5. Verificarea activității economico-financiare desfășurate de Studioul Teritorial Iași
6. Verificarea activității economico-financiare desfășurate de Studioul Teritorial Cluj
7. Verificarea operațiunilor în valută derulate prin casierie
Obiectivele
#570382Compartimentului Audit Intern (ce pot fi realizate cu acordul conducătorului instituției):
1. Dezvoltarea unei strategii de control la nivelul instituției, în condițiile în care auditul intern este parte a sistemului de control intern din SRTv și se manifestă pe toate palierele ca structură independentă. 2. Atragerea în acțiuni de audit intern a unor specialiști (pe bază de contracte de prestări servicii), atunci când în desfășurarea misiunii de audit se impune utilizarea unor cunoștințe de specialitate (cazul misiunilor de audit în zona juridică, IT, tehnică etc).
3. Eliminarea comunicării de rutină dintre structurile auditate și echipa de auditori (include transmiterea formală și
recepționarea de informații, precum și manipularea documentelor).
Recomandarea auditorilor interni: continuarea responsabilizării managerilor privind identificarea riscurilor generale și specifice activităților desfășurate (identificarea tuturor formelor de control intern care există și funcționează cu ocazia exercitării atribuțiilor la nivelul structurilor).
## **CAPITOLUL 12 SITUAȚIA FINANCIARĂ A SRTv**
Societatea Română de Televiziune, înființată în baza Legii nr. 41/1994, și-a încheiat activitatea în anul 2008 cu următorii indicatori economico-financiari:
� _venituri totale_ : _567.589.776 lei_ , din care venituri din exploatare 565.929.445 lei și venituri financiare 1.660.331 lei;
� _cheltuieli totale_ : _621.423.891 lei_ , din care cheltuieli de exploatare 614.558.113 lei și cheltuieli financiare 6.865.778 lei;
� _cifra de afaceri netă_ : _544.510.281 lei_ ;
� _rezultatul net al exercițiului_ : _deficit în valoare de 53.834.115 lei._
## I. **Situația contului de profit și pierdere încheiat la 31 decembrie 2008**
## A. **Rezultatul din exploatare**
1. Veniturile din exploatare realizate de SRTv în anul 2008 au fost de 565.929.445 lei, cu 8,90% mai mari, față de anul 2007 și se prezintă în următoarea structură:
a. _**Venituri din taxa pentru serviciul public de televiziune**_ , în valoare de 305.544.695 lei, cu o pondere de 53,99 % din total venituri din exploatare, cu 3,78% mai mari, față de anul 2007;
b. _Venituri din publicitate_ , în valoare de 69.296.682 lei, cu o pondere de 12,24% din total venituri din exploatare, cu 6,07% mai mici față de anul 2007;
c. _**Venituri din subvenții de exploatare**_ , în valoare de 166.073.638 lei, cu o pondere de 29,35% din total venituri din exploatare. Din aceste venituri, 163.777.438 lei reprezintă alocații de la bugetul statului, în conformitate cu Legea nr. 41/1994, republicată, Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, HG nr. 112/31.01.2008, OG nr. 25/2008, OG nr. 37/2008, OUG nr. 112/2008;
d. _**Alte venituri din exploatare**_ , în valoare de 25.014.430 lei, cu o pondere de 4,42% din total venituri din exploatare, cu 35,81% mai mari față de anul 2007:
� prestări externe în valoare de 705.593 lei, reprezentând copiere casete, închirieri circuite transmisii etc;
� prestări interne în valoare de 2.829.019 lei, reprezentând prestări servicii tehnice, licențe programe, chirii etc.;
- Campionatul European de fotbal, cu un buget total de
- 30.745.753 lei;
� Jocurile Olimpice de la Beijing, cu un buget total de 4.691.846 lei.
## II. **Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la 31 decembrie 2008**
|A. Activele imobilizate sunt în sumă de 134.235.974 lei și<br>sunt compuse din:<br>1. imobilizări necorporale<br>27.475.129 lei;<br>2. imobilizări corporale<br>106.174.147 lei;<br>3. imobilizări financiare<br>586.698 lei.<br>B. Activele circulante sunt în sumă de 63.430.851 lei și<br>sunt compuse din:<br>1. stocuri<br>4.318.631 lei;<br>2. creanțe<br>52.324.240 lei;<br>3. casa și conturi în bănci<br>6.787.980 lei;<br>C. Cheltuieli în avans<br>27.163.658 lei;<br>D. Datorii curente<br>117.131.201 lei;<br>E. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli<br>2.016.374 lei;<br>F. Venituri înregistrate în avans<br>17.206 lei;<br>G. Subvenții pentru investiții<br>46.224.537 lei;<br>H. Capitaluri proprii<br>59.441.165 lei.| |---|
## III. **Creanțe și datorii la 31 decembrie 200** 8
A. Creanțele SRTv sunt în sumă de 52.324.240 lei și au următoarea componență:
|următoarea componență:|| |---|---| |1. Clienți – total, din care:<br>a. Clienți interni, din care:<br>- taxa tv<br>- Splendid Media<br>b. Clienti externi, din care:|34.747.098 lei;<br>34.264.265 lei;<br>19.454.775 lei;<br>14.681.582 lei.<br>475.902 lei;| |c. Clienți – litigii<br>2. Alte creanțe, din care:<br>a. Poprire UCMR-ADA|6.931 lei;<br>17.577.142 lei;<br>6.425.255 lei.| |b. Creanțe penalizări taxa tv<br>c. TVA de recuperat|4.765.423 lei<br>4.336.273 lei| |B. Datoriile curente sunt în sumă de 117.131.201 lei și au<br>următoarea componență:|| |1. Datorii comerciale, din care:|57.015.077 lei;| |– EBU|10.285.880 lei| |– UCMR-ADA|6.782.547 lei| |– FORMULA ONE ADMINISTRATION Ltd. 1.019.456 lei|| |2. Alte datorii către personal|5.352.542 lei;| |3. Datorii față de bugetul de stat|35.156.712 lei;| |și bugetul fondurilor speciale<br>5. Alți creditori|820.135 lei;| |6. Credit pe termen scurt|18.786.735 lei.| Datoriile curente au fost achitate la scadență conform termenelor contractuale în ianuarie 2009.
SRTv și-a desfășurat activitatea în anul 2008 cu serioase dificultăți.
I. – în ceea ce privește colectarea și încasarea **taxei pentru serviciul public de televiziune (taxa tv** ) care trebuie să fie și este **principala sursă de finanțare a televiziunii publice:**
• Legea nr. 41/1994, republicată, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Televiziune, cu modificările și completările ulterioare, a instituit prin art. 40 obligativitatea achitării taxei tv de către persoanele fizice și juridice, **cuantumul taxei și modalitatea de încasare a acesteia fiind stabilite prin hotărâre de guvern.**
Prin HG nr. 978/2003 au fost introduse noi categorii de scutiți la plată și au fost stabilite nivelurile lunare pentru categoriile de plătitori, cuantumul lunar al taxei tv pentru persoanele fizice fiind **redus** de la nivelul de 4,5 lei, cât era în anul 2001, la numai **4 lei** , începând din anul 2003 și în prezent.
**Această situație a determinat ca, în prezent, nivelul taxei pentru serviciul public de televiziune în România să fie unul dintre cele mai mici din Europa (de cel putin 10 ori mai mic decât cel din țările membre și fondatoare ale Uniunii Europene), situându-ne astfel pe ultimele locuri în numeroasele statistici europene realizate pe această temă.**
• Numărul persoanelor fizice care declară că nu dețin receptoare tv a crescut de la an la an, ponderea acestei categorii de scutiți în totalul persoanelor scutite, conform raportărilor mandatarilor noștri (societățile de distribuție a energiei electrice desprinse din Electrica) la 31.12.2008, fiind de **36,2%,** în vădită contradicție cu situația ce rezultă din monitorizările realizate de CNA ce reflectă faptul că peste 90% din persoanele fizice urmăresc posturi tv.
Acest fenomen de evaziune de la plata taxei tv este cauzat și de faptul că posibilitatea de control asupra declarațiilor privind nedeținerea receptoarelor tv este, practic, inexistentă pentru că, până în prezent, nu a fost emis niciun act normativ în acest sens, deși Legea nr. 533/2003 specifică faptul că **modalitățile de control și sancțiunile se**
stabilesc prin hotărâre de guvern. Legea nr. 41/1994 nu a prevăzut un mecanism funcțional de control al celor ce declară că nu au televizor (intrarea pe proprietatea privată pentru a controla reprezintă infracțiune de violare de domiciliu)
#590105iar statul nu are obligația de a aloca vreo sumă pentru acoperirea acestor pierderi, așa cum se întâmplă în alte țări din Uniunea Europeană.
• HG nr. 978/2003 stabilește și în prezent ca mandatar al SRTv pentru colectarea taxei tv pe SC ELECTRICA – SA prin filialele sale.
Deși privatizarea unor filiale ale SC ELECTRICA – SA a început înainte de expirarea termenului de valabilitate al contractului de mandat, acesta s-a derulat cu noile entități.
SRTv a reușit să asigure colectarea taxei tv și după expirarea vechiului contract de mandat, prin încheierea unor noi contracte cu aceste societăți, care sunt continuatoarele în drepturi și obligații ale fostelor filiale ale SC ELECTRICA – SA, dar în condițiile impuse de acestea, stabilite prin contracte de mandat cu fiecare mandatar în parte.
Întrucât în contractul de privatizare a SC Electrica – SA nu a fost inserată însă și o clauză de colectare a taxei radio și tv, precum și din cauza neactualizării HG nr. 978/2003 sub acest aspect, **comisioanele de colectare a taxei tv percepute de entitățile rezultate din privatizarea Electrica au crescut semnificativ.**
II. – **modificările legislative apărute în ultimii ani** au avut, de asemenea, un puternic impact negativ asupra rezultatelor financiare ale societății, și anume:
• modificarea reglementărilor fiscale privind **taxa pe valoarea adăugată,** aferentă activității de televiziune pentru care nu se aplica dreptul de deducere [conform Codului fiscal art. 141 alin. 1 lit. o)] a dus la o creștere a cheltuielilor cu impozitele și taxele cu o influență pentru anul 2008 în valoare de **58.364.145 lei,** mai mare deci decât deficitul financiar de 53.834.115 lei înregistrat de SRTv la 31.12.2008;
• apariția OG nr. 39/2005 privind cinematografia, în concret, inserarea la art. 17 a obligației SRTv de a contribui cu **15% din veniturile din publicitate** (procent ce se adaugă la cel de 4% reținut la sursă de agenția de publicitate) la constituirea fondului pentru susținerea producției naționale de film către Centrul Național al Cinematografiei, cu o influență pentru anul 2008 în valoare de 10.394.503 lei;
aplicate de SRTv în anul 2008, au constat în
• negocierea contractului colectiv de muncă, cu solicitarea rămânerii salariilor negociate la nivelul contractului anterior (singura excepție fiind indexarea la indicele creșterii prețurilor de consum – respectiv de 2,06% în februarie și 1,58% în iulie);
• utilizarea judicioasă a resursei umane, având ca efect reducerea orelor suplimentare cu 17,038 ore, reprezentând o valoare de 315.234 lei, și a altor cheltuieli de natură salarială, în sumă totală de 1.010.575 lei;
• diminuarea cheltuielilor de licență programe prin renunțarea la unele programe costisitoare și producerea acestora în cadrul societății, cu o influență în valoare de 3.458.940 lei;
• creșterea veniturilor din taxa pentru serviciul public de televiziune, cu 3,7% mai mari decât anul precedent;
În acest scop, în anul 2008, ca urmare a derulării unei proceduri de achiziție publică având ca obiect „prestare de servicii de recuperare a creanțelor provenind din taxa tv”, SRTv a încheiat și un contract de mandat cu firma SC TOP FACTORING – SRL – firmă specializată în recuperare debite, reușindu-se până la 31 martie 2009 recuperarea sumei de 1.056.260 lei din restanțe.
• creșterea altor venituri din exploatare, constând în prestări interne și externe privind servicii tehnice, licențe, chirii, sponsorizări și venituri din penalizări, cu 35,81% mai mari față de anul precedent;
• cifra de afaceri netă a crescut cu 5,8% față de anul precedent, respectiv cu 30.006.115 lei;
• SRTv a realizat în anul 2008, extinderea rețelei de studiouri teritoriale de televiziune prin înființarea studioului teritorial Târgu-Mureș.
De asemenea, s-au lansat, în trimestrul IV 2008, noi canale de difuzare TVR3 și TVRINFO, cu cheltuieli minime în valoare de 765 mii lei;
• reducerea ponderii cheltuielilor cu personalul, de la 34,05% în anul 2007 la 31,16% în anul 2008 și reducerea numărului mediu de salariați de la 3,105 la 31.12.2007 la 3,023 la 31.12.2008;
Modificările legislative, ca și cauzele obiective sus menționate, au însemnat o creștere a cheltuielilor SRTv, necorelată și cu o creștere corespunzătoare a veniturilor, prin modificări legislative și/sau normative în acest sens, ceea ce a determinat apariția fenomenului de subfinanțare a activității Televiziunii Publice.
Parlamentul României poate și este de dorit să dea recomandări SRTv pentru depășirea deficitului bugetar, dar, în acelasi timp, împreună cu Guvernul României, poate lua și măsuri efective pentru ca acest lucru să nu se întâmple, astfel încât TVR să nu mai fie **o instituție de interes național subfinanțată,** prin:
1. – **reglementarea taxei pentru serviciul public de radio și pentru cel de televiziune ca fiind obligatorii, independent de posesia receptorului radio sau tv** (măsură legislativă cu care Comisia Europeană s-a declarat de acord în repetate rânduri), prin **modificarea Legii nr. 41/1994, republicată, sau a unui mecanism legal eficient de control al scutiților, corelat eventual și cu acoperirea acestor sume de la bugetul de stat** (situație întâlnită în alte țări europene), **prin modificarea Legii nr. 41/1994, republicată, și/sau emiterea unor hotărâri de guvern în acest scop.**
2. – alternativ sau cumulativ cu pct. 1, **majorarea de către Guvern prin HG a nivelului taxei tv;**
3. – reducerea contribuției de 15% din veniturile obținute din publicitate, datorată de SRTv către Centrul Național al Cinematografiei, prin **modificarea OG nr. 39/2005 privind cinematografia;**
4. – **modificarea regimului TVA-** ului, în concret, a art. 141 alin. 1 lit. o) din Codul fiscal, în sensul posibilității deducerii acesteia cel puțin în ceea ce privește licențele de achiziții film și competiții sportive.
Pentru anul 2009, conducerea SRTv și-a propus să continue procesul de relansare a SRTv, început în 2008. În acest sens, s-au regândit grilele de programe ale canalelor, astfel încât, pe de o parte, să fie puse în valoare programele de tip premium, cum ar fi emisiunile informative – principalul jurnal de știri, emisiunile sportive importante – „Champions League”, „Formula 1”, sau emisiunile de divertisment – „Odată-n viață” și „Dănutz SRL”, iar pe de altă parte, să fie
reliefate cât mai bine programele ce derivă din misiunea publică pe care un post public de televiziune o are.
În ceea ce privește misiunea publică, SRTv va aloca spații de emisie destinate campaniei pentru Alegerile Europarlamentare din 2009. De asemnea, SRTv va aloca spații de emisie campaniei pentru alegerea Președintelui României.
108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
Anul 2009 este anul în care se va desfășura Festivalul Internațional „George Enescu”, iar SRTv va fi și în acest an televiziunea care va prelua acest festival, implicându-se și în organizarea lui.
În același timp, SRTv este hotărâtă să continue realizarea festivalului „Cerbul de Aur” și să fie coproducător la festivalurile „Mamaia”, „Mamaia copiilor” și „Mamaia popular”.
Înțelegând misiunea socială a unei televiziuni publice, SRTv va deschide o serie de campanii de interes social pe tot parcursul anului 2009.
Totodată, va continua programul început în anul 2008, „Teatru TV”, încercând în acest an să reînnodăm tradiția spectacolelor realizate de TVR. Este un proiect ambițios, pe care sperăm să-l putem realiza, în măsura în care costurile implicate ne vor fi accesibile.
Un punct important în politica SRTv pentru anul 2009 îl va constitui readucerea emisiunilor informative în zona de interes a publicului telespectator, fără a face rabat de la profesionalism și deontologie, de la ceea ce înseamnă un jurnal de actualități realizat de o televiziune publică.
În acest sens, Departamentul Știri al SRTv a propus un nou format de telejurnal, găzduit într-un decor nou, la o oră accesibilă unui public cât mai larg, conținând nu numai informații sociale, politice și economice, dar și o rubrică permanentă de informații culturale, precum și un talk-show pe probleme de actualitate.
ANEXE
#605965## **ANEXA nr. 1: Minorități naționale**
Durata emisiunilor în limbile minorităților naționale (altele decât maghiară) la TVR3
|LUNI|LUNI|LUNI|LUNI|LUNI|MARȚI|MARȚI|MIERCURI|MIERCURI|JOI|JOI|VINERI|VINERI| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |MINORITATEA||||Ore|MINORITATEA|Ore|MINORITATEA|Ore|MINORITATEA|Ore|MINORITATEA|Ore| |_ROMI_|GERMANI|_ROMI_|_ALTE*_|34 min.|SARBI|20 min.|RUȘI-LIPOV.|10 min.|UCRAINENI|20 min.|GERMANI|25 min.| ||||||BULGARI|8 min.|TURCI|9 min.|CEHI|5 min.|SLOVACI|9 min.| ||||||CROAȚI|6 min.|TĂTĂRI|9 min.|_EVREI*_|9 min.||| ||||||||GRECI|6 min.||||| |TOTAL 34 min.|||||TOTAL 34 min.||TOTAL 34 min.||TOTAL 34 min.||TOTAL 34 min.|| |TVR TM/TVR BUC/<br>TVR CLUJ/TVR BUC|||||TVR TIMIȘOARA||TVR BUCUREȘTI||TVR CLUJ||TVR CLUJ/TVR TIMIȘ.||
N O T A: *Emisiunea pentru alte minoritati cu frecvența lunară se realizează în limba română și reflectă evenimentele din cadrul comunităților: poloneză, italiană, armeană, albaneză, ruteană și eventual evreiască. La realizarea emisiunii pot contribui cu materiale și alte studiouri decât cel din București.
||emisiunea|ziua<br>de difuzare|frecvența|durată<br>(min.)|observații| |---|---|---|---|---|---| |TVR BUCUREȘTI|romi|luni|bilunar|34|alternativ cu TVR TM si TVR CJ| ||rusi-lipoveni|miercuri|săptămânal|10|| ||turci|miercuri|săptămânal|9|| ||tătari|miercuri|săptămânal|9|| ||greci|miercuri|săptămânal|6|| ||germani|luni|lunar|34|| ||alte|luni|lunar|34|În lb. română| ||TOTAL EMISIE săptămânal: 57 min. lunar: 228 min.||||| |TVR TIMIȘOARA|romi|luni|bilunar|34|alternativ cu TVR BUC și TVR CJ| ||sârbi|marți|săptămânal|20|| ||bulgari|marți|săptămânal|8|| ||croați|marți|săptămânal|6|| ||germani|vineri|bilunar|26|| ||slovaci|vineri|bilunar|8|| ||TOTAL EMISIE săptămânal: 57 min. lunar: 228 min.||||| |TVR CLUJ|romi|luni|bilunar|34|alternativ cu TVR TM și TVR BUC| ||ucraineni|joi|săptămânal|20|| ||germani|vineri|bilunar|26|| ||slovaci|vineri|bilunar|8|| ||evrei|joi|săptămânal|9|În lb. română| ||cehi|joi|săptămânal|5|| ||TOTAL EMISIE săptămânal: 61 min. lunar: 244 min.||||| |TVR BUCUREȘTI|romi|luni|bilunar|34|alternativ cu TVR TM și TVR CJ| ||ruși-lipoveni|miercuri|săptămânal|10|| ||turci|miercuri|săptămânal|9|| ||tătari|miercuri|săptămânal|9|| ||greci|miercuri|săptămânal|6|| ||germani|luni|lunar|34|| ||alte|luni|lunar|34|În lb. română| ||TOTAL EMISIE săptămânal: 57 min. lunar: 228 min.|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|TOTAL|TOTAL<br>(minus știri<br>sport,<br>publicitate,<br>teleshoping<br>etc.)| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |CANAL||Producții proprii||Coproducții||Prod. independenți||Achiziții||Alte|||| |||Premieră|Reluare|Premieră|Reluare|Premieră|Reluare|Premieră|Reluare|Premieră|Reluare||| |TVR1||2.669,00|842,25|412,75|232,25|61,25|10|2.537,25|455,5|1.562,00|1,75|8.744,00|6.089,00| |TVR2||2.076,54|1.630,31|61,49|26.35|180,07|163,38|1.528,41|1.798,97|1.065,63|252,85|8.744,00|5.985,00| |TVR3||549,45|524,53|20,91|9.41|0.00|0.00|172,50|124,85|17,16|18,16|1.436,97|1.436,97| |TVRC||902,51|2,709,73|78,08|167.86|0.00|0.00|1.367,68|2.107,86|1.156,41|283,87|8.744,00|7.154,00| |TVRi||750,37|1.666,13|0.00|0.00|0.00|0.00|280,00|559,00|3.925,00|1.603,00|8.744,00|7.720,00| |TOTAL||6.947,87|7.372,95|573,3|435.87|241,32|173,38|5.895,84|5.046,18|7.726,70|2.159,63|36.572,97|28.384,97| |Medie/<br>canal||1.389,57|1.474,59|11,65|87,17|48,26|34,68|1.179,17|1.009,24|1.545,34|431,93|7.314,59|5.676,99|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |CANAL||Producții proprii||Coproducții||Prod.independenți||Achiziții||Alte||Total| |||Premieră|Reluare|Premieră|Reluare|Premieră|Reluare|Premieră|Reluare|Premieră|Reluare|| |TVR1||30,39%|9,59%|4,70%|2,64%|0,70%|0,11%|28,88%|5,19%|17,78%|0,02%|100,00%| |TVR2||23,64%|18,56%|0,70%|0,30%|2,05%|1,86%|17,40%|20,48%|12,14%|2,87%|100,00%| |TVR3||38,24%|36,51%|1,46%|0,65%|0,00%|0,00%|12,00%|8,69%|1,19%|1,26%|100,00%| |TVRC||10,28%|30,85%|0,89%|1,91%|0,00%|0,00%|15,68%|24,00%|13,16%|3,23%|100,00%| |TVRi||8,54%|18,97%|0,00%|0,00%|0,00%|0,00%|3,19%|6,36%|44,69%|18,25%|100,00%| |Medie/<br>canal||19,00%|20,16%|1,57%|1,19%|0,66%|0,47%|16,12%|13,80%|21,13%|5,90%|100,00%|
În data de 19 ianuarie 2006, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) din Republica Moldova și TVR au semnat un Acord privind difuzarea emisiunilor Societății Române de Televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, pe anii 2006 – 2011. Conform acordului, CCA urma să elibereze SRTv, în termen de 30 de zile de la data încheierii acordului, licența de emisie care acorda SRTv dreptul să efectueze difuzarea programelor, cu folosirea frecvenței (canalului) indicate în respectiva licență. Punctul 6.1 din acord prevedea că acesta intră în vigoare la data eliberării de către CCA a licenței și este valabil pe un termen de 5 ani.
Pe baza acordului sus-menționat, CCA a adoptat Decizia nr. 9 din 14.02.2006, prin care a aprobat acordul de mai sus pentru termenul 2006-2011 și a eliberat SRTv Licența seria A MMII nr. 014 557/2006. Astfel, SRTv a primit dreptul de a difuza emisiunile programului 1 al SRTv pe teritoriul Republicii Moldova, în volum de 24 de ore pe zi, până la data de 14 februarie 2011.
Pe 28 decembrie 2006 a fost semnat protocolul de colaborare dintre TVR și Ministerul Dezvoltării Informaționale (Întreprinderea de Stat „Radiocomunicații”) din Republica Moldova privind retransmisia TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova, valabil până la data de 13 iunie 2007. Imediat după ce a fost semnat acest protocol, TVR a început demersurile pentru găsirea de noi surse de finanțare pentru transmisia TVR1 în Republica Moldova, cu începere din luna iunie 2007.
De asemenea, fostul prim-ministru al României și fostul ministru al finanțelor publice au propus Guvernului Republicii Moldova soluționarea problemei legate de finanțarea retransmiterii TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin lichidarea unui sold nerambursat de către Republica Moldova, în cuantum de cca 9,4 milioane USD din creditul acordat în 1993, dar toate demersurile au rămas fără răspuns din partea autorităților moldovene.
– TVR a cerut obligarea BEST SPORT la plata creanței de 40.156,5 lei și a unor penalități de întârziere în cuantum de 5.581,75 lei RON. Best Sport a achitat SRTv suma de 15.000 USD și cea de 5.581,75 lei. Procedura de insolvență este în derulare pe rolul Tribunalului București.
– TVR a cerut DGFPS restituirea unor impozite în sumă de 46.911,6228 lei și, respectiv, de 3.070,4629 lei. Procesul este în derulare pe rolul instanței.
– COPY RO a solicitat TVR suma de 3.111.950 lei, cu titlu de remunerație restantă pe anul 2004. Prin sentința pronunțată în data de 8.08.2008, Tribunalul București a respins acțiunea ca neîntemeiată. Până în prezent, COPY RO nu a formulat apel.
– CREDIDAM a solicitat SRTv suma de 4.294.981,44 lei, cu titlu de remunerație restantă, dobânzi și penalități aferente HG nr. 71/2000. În anul 2008, între SRTv și CREDIDAM s-a încheiat o tranzacție judiciară prin care SRTv s-a obligat să achite în 30 de rate lunare egale suma de 2.229.627,0788 lei, tranzacție consfințită prin decizia Curții de Apel București.
– Crețeanu Sorin: fosta proprietară Moisescu Dana a dat în judecată CGMB pentru a-i restitui suprafața de 577,25 m² situată în curtea TVR din București, str. Molière nr. 2. Cu sentința civilă nr. 13.479/1998, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus CGMB să restituie această suprafață. Cauza nu s-a judecat în contradictoriu și cu SRTv. Ulterior, Moisescu Dana a vândut terenul lui Crețeanu Sorin și Gheorghe Elena, care au dat în judecată SRTv pentru eliberarea terenului. Inițial, Judecătoria Sectorului 1 București a admis această cerere cu sentința civilă nr. 4.539/11.05.2005. Recursul SRTv împotriva acestei sentințe a fost admis și, în consecință, Tribunalul București a dispus rejudecarea cauzei. Rejudecând cauza, Judecătoria Sectorului 1 București a respins cererea celor doi cumpărători prin sentința civilă nr. 3.292/2.03.2007, pronunțată în dosarul nr. 14.712 /299/2006. Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr. 14.712/299/ 2006 a admis recursul declarat de numiții Crețeanu Sorin, Crețeanu Simona și Gheorghe Elena. În prezent, SRTv se judecă în apel pentru a obține anularea dispoziției nr. 2.345/1998 emisă de primarul Capitalei, ce constituie titlul de proprietate inițial al reclamanților, precum și a actelor administrative subsecvente. De asemenea, SRTv a formulat
|Canal|Studiouri|Studiouri|Care|Care| |---|---|---|---|---| ||Nr. de ediții în premieră|%|Nr. de ediții în premieră|%| |TVR1|3215|46%|259|35%| |TVR2|2528|36%|302|41%| |TVR3|210|3%|12|2%| |TVRInternațional|490|7%|51|7%| |TVRCultural|465|7%|109|15%| |TVRINFO|12|0,10%|1|0.70%| |Total|6920||734||
## **CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI**
**RAPORT DE ACTIVITATE – 2008 –** ## SUMAR
|Rolul și misiunea CNA ............................................................................................|117| |---|---| |Membrii Consiliului în anul 2008 ..............................................................................|117–118| |Activitatea CNA în anul 2008 – momente de referință ............................................|118–119| |Strategia de dezvoltare a pieței audiovizuale ..........................................................|119–122| |Reglementare ..........................................................................................................|122–125| |Monitorizare TV........................................................................................................|125–135| |Monitorizare radio ....................................................................................................|136–155| |Cercetar ..................................................................................................................|156| |Integrare europeană ................................................................................................|156–158| |Comunicare..............................................................................................................|159–160| |Relațiile cu publicul|| |Site-ul CNA|| |Activitatea de inspecție ............................................................................................|161–163| |Sancțiuni ..................................................................................................................|163–166| |Situația economico-financiară..................................................................................|167| |Audit intern ..............................................................................................................|167–168| |Activitatea Secretariatului general ..........................................................................|168–169| |CNA la reuniuni internaționale ................................................................................|169–170| |Anexe ......................................................................................................................|171–174| |Anexă, Serviciul Inspecție|| |Anexa nr. 1, Juridic|| |Anexa nr. 2, Juridic|| |Anexa nr. 3, Juridic|| |Anexa Resurse umane, Schema organizatorică a CNA||
**Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)** a fost creat în 1992, ca autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale. Misiunea sa, definită în Legea nr. 48/1992, a fost concepută și determinată de apariția și dezvoltarea unei piețe libere a audiovizualului. Necesitatea unui nou cadru legislativ, concretizat prin adoptarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, s-a făcut simțită după un deceniu de activitate a CNA, perioadă în care peisajul audiovizual românesc a evoluat spectaculos. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, unele dintre misiunile principale ale Consiliului au fost adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar în domeniul audiovizual la nivelul legislației secundare, documentele de referință fiind Directiva Televiziunea fără frontiere și Legea nr. 504/2002. Aceasta stabilea cadrul legal pentru libera circulație a serviciilor de televiziune în spațiul Uniunii Europene și prevedea un set de reguli comune cu privire la publicitate, sponsorizare, protecția minorilor, dreptul la demnitate și la propria imagine, la viața privată, dreptul la replică, transmiterea evenimentelor de importanță publică majoră și cotele de opere europene.
Trebuie menționat faptul că în toate țările democrate, în care libertatea de exprimare și economia de piață sunt garantate constituțional, există autorități de reglementare în domeniul audiovizual.
Conform Legii audiovizualului, CNA asigură:
– respectarea exprimării pluraliste de idei și de opinii în programele transmise de radiodifuzorii aflați sub jurisdicția României;
– pluralismul surselor de informare și libera concurență în domeniul audiovizual;
– protejarea culturii și a limbii române, a culturii și limbilor minorităților naționale;
– un raport echilibrat între serviciile naționale de radiodifuziune și serviciile locale, regionale ori tematice;
– protecția minorilor;
– apărarea demnității umane;
– asigurarea transparenței mijloacelor de comunicare în masă din sectorul audiovizual **.**
Totodată, CNA este abilitat să emită, în aplicarea legii, norme cu privire la publicitatea audiovizuală și teleshopping, programarea și difuzarea emisiunilor privind campaniile electorale, precum și responsabilitățile culturale ale radiodifuzorilor **.**
Consiliul Național al Audiovizualului – instituție publică autonomă aflată sub control parlamentar – este compus din 11 membri. Aceștia sunt numiți, pentru un mandat de șase ani, de Parlamentul României, la propunerea Senatului (3), a Camerei Deputaților (3), a Președintelui României (2) și a Guvernului (3). Consiliul este condus de un președinte, numit, prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. În absența președintelui, conducerea Consiliului este asigurată de vicepreședinte.
1. **Răsvan Popescu** – **președinte al CNA** (interimar începând cu data de 29.06.2007/Hotărârea Parlamentului României nr. 61/28.06.2007 și definitiv începând cu data de 13.09.2007/Hotărârea Parlamentului României nr. 66/12.09.2007); numit membru de Parlamentul României, la propunerea Senatului, pentru perioada 2006–2012 (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006);
2. **Ioan Onisei** – **vicepreședinte al CNA** (Decizia CNA nr. 37/20.01.2009); numit membru de Parlamentul României, la propunerea Camerei Deputaților, pentru perioada
2006–2012 (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006);
3. **Grigore Zanc** – numit de Parlamentul României, la propunerea Senatului, pentru perioada 2004–2010 (Hotărârea Parlamentului României nr. 18/18.10.2004);
4. **Dan Nicolae Grigore** – numit de Parlamentul României, la propunerea Guvernului, pentru perioada 2006–2012 (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006);
5. **Constantin Duțu** – numit de Parlamentul României, la propunerea Camerei Deputaților, pentru perioada 2006–2012 (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006);
6. **Gelu Marian Trandafir** – numit de Parlamentul României, la propunerea Președintelui României, pentru perioada 2006–2012 (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006). ## Membrii CNA numiți de Parlamentul României în anul 2008
7. **Cristina Trepcea** – numită de Parlamentul României, la propunerea Camerei Deputaților, pentru perioada 2008–2014 (Hotărârea Parlamentului României nr. 28/14.10.2008);
8. **Szász Attila** – numit de Parlamentul României, la propunerea Senatului, pentru perioada mai 2008–2012 (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006), pe durata neexpirată a mandatului de membru primit de la Gáspárik Attila Csaba (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006);
9. **Narcisa Clementina Iorga –** numită de Parlamentul României, la propunerea Președintelui României, pentru perioada 2008–2014 (Hotărârea Parlamentului României nr. 28/14.10.2008);
10. **Christian Mititelu –** numit de Parlamentul României, la propunerea Guvernului, pentru perioada 2008–2014 (Hotărârea Parlamentului României nr. 28/14.10.2008);
Anul 2008 poate fi considerat un an de referință în istoria audiovizualului românesc pentru două realizări esențiale: transpunerea în legislația internă a noii Directive a Serviciilor Media Audiovizuale și demararea procesului de trecere de la televiziunea analogică terestră la cea digitală. Ambele realizări s-au obținut prin implicarea activă a CNA, care, deși nu are inițiativă legislativă, a contribuit cu expertiza sa în materie de audiovizual atât la elaborarea Proiectului noii legi a audiovizualului, cât și la adoptarea strategiei de trecere la digitalizare. La începutul anului 2009, a fost promovată _Strategia privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național_ , ce urmează a fi adoptată prin hotărâre de guvern. Pe scurt, noul sistem va permite recepționarea în condiții tehnice superioare a unui număr mult mai mare și diversificat de programe.
Prezentăm în continuare momentele de referință ale activității CNA în anul 2008:
• Așa cum se arată în comunicatul Comisiei Europene dat publicității în data de 18 decembrie 2008, **România este singura țară a Uniunii Europene care a implementat noua Directivă a Serviciilor Media Audiovizuale** , la numai un an de la adoptarea sa de către Parlamentul European, în decembrie 2007. De menționat că termenul pe care l-am avut la dispoziție era de 2 ani. Iată că, în domeniul legislației audiovizuale, România devine un exemplu pentru celelalte state europene și este apreciată pentru „maniera completă și pentru exploatarea tuturor oportunităților de liberalizare oferite de directivă”, pe care a știut să le implementeze în legislația internă. La acest succes al țării noastre a contribuit colaborarea eficientă dintre CNA și Ministerul Culturii și Cultelor, care au elaborat noua lege a audiovizualului, după o consultare amplă cu societatea civilă, cu reprezentanții
televiziunilor și cu Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA). S-a realizat astfel cadrul juridic necesar trecerii la digitalizare, iar, prin relaxarea publicității, s-a oferit radiodifuzorilor un sprijin semnificativ în condițiile actuale de criză economică.
În anul 2008, CNA a continuat să fie preocupat de a dezvolta o piață audiovizuală liberă, pluralistă și concurențială în România, prin acordarea de licențe și decizii de autorizare audiovizuale pentru operatorii de radio și televiziune și de avize de retransmisie pentru televiziunea prin cablu.
Relația cu titularii de licențe și cu conducerile posturilor a devenit mai transparentă și mai flexibilă, prin organizarea unei serii de consultări menite să armonizeze strategia CNA cu interesele legitime ale tuturor operatorilor din audiovizual. Aceasta a demonstrat intenția CNA de a hotărî, împreună cu cei implicați, evoluția și perfecționarea sectorului audiovizual.
Este de menționat și continuarea activității comisiei consultative, formată din reprezentanți ai Consiliului Național
al Audiovizualului, Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Autorității Naționale pentru Comunicații, Societății Naționale de Radiocomunicații, precum și ai radiodifuzorilor de televiziune, care elaborează strategia în perspectiva trecerii la televiziunea digitală. În urma discuțiilor purtate, în OUG nr. 181/2008 privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 au fost introduse, printre altele, și articole referitoare la televiziunea și radiodifuziunea digitală.
Pe baza strategiei de acoperire a teritoriului țării cu licențe de radio, televiziune și rețele de telecomunicații și ca urmare a unui număr de 47 de solicitări primite de la societăți comerciale din toate zonele țării, CNA a făcut demersurile necesare pentru disponibilizarea – de către Autoritatea Națională pentru Comunicații – a unei noi frecvențe de radio. Astfel, în anul 2008, CNA a primit 39 frecvențe radio, care au fost scoase la concurs prin Decizia nr. 693/2008, modificată prin Decizia nr. 831/2008, pentru care concursul s-a desfășurat în luna decembrie. Dintre aceste frecvențe, una a fost disponibilizată în vederea desfacerii partajului de frecvențe de la Suceava și alta pentru minoritatea sârbă din Timișoara.
Pentru cele 39 de frecvențe au fost depuse 783 dosare de înscriere la concurs de către 78 de societăți.
REGLEMENTARE
#674846Activitatea Compartimentului Reglementări s-a desfășurat conform următoarelor priorități:
1. La nivelul legislației primare – elaborarea proiectului de lege menit, pe de o parte, să preia în legislația internă prevederile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale, iar, pe de altă parte, să permită inițierea complexului proces de tranziție de la sistemele analogice de difuzare la cele digitale; la nivelul legislației secundare – elaborarea deciziei de reglementare a modului de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale;
2. Formularea unor puncte de vedere referitoare la diverse proiecte de lege din domenii conexe, pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002;
3. Relații cu instituții a căror activitate se intersectează cu domeniul specific al reglementărilor din audiovizual;
4. Răspunsuri la sesizări ce vizează domeniul
reglementărilor;
5. Participări la reuniuni internaționale a căror agendă s-a axat pe dezbateri în domeniul reglementărilor specifice audiovizualului.
În anul 2008, în contextul apariției Directivei Serviciilor Media Audiovizuale, s-a impus obligativitatea preluării în legislația internă a prevederilor acestei noi directive, ceea ce a presupus adoptarea de modificări substanțiale la Legea audiovizualului. În acest scop, a fost redactat Proiectul de modificare și completare a Legii audiovizualului. În cadrul Compartimentului Reglementări s-a desfășurat un proces de documentare cu privire la directivă și la interpretarea prevederilor din cadrul acesteia. A urmat apoi studierea formalităților necesare transpunerii prevederilor directivei în legislația internă.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, a fost discutat împreună cu reprezentanți ai Ministerului Culturii și Cultelor, precum și cu radiodifuzorii, cu societatea civilă, cu organizațiile profesionale și cele patronale din domeniul mass-media și din domeniile conexe. Acest proiect legislativ a fost afișat pe site-ul Ministerului Culturii și Cultelor, în vederea dezbaterii publice. Pe parcursul procesului de definitivare a proiectului legislativ, inițiat de Ministerul Culturii și Cultelor, au fost formulate și transpuse în acest proiect completări și observații ale Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Departamentului pentru Afaceri Europene, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Justiției, Consiliului Concurenței și Consiliului Legislativ. După încheierea perioadei de consultări, s-a elaborat forma finală a proiectului de lege. Acesta a fost însușit de Ministerul Culturii și Cultelor și supus apoi circuitului legislativ.
## **MONITORIZARE TV**
Activitatea Serviciului Monitorizare TV în anul 2008 a avut ca obiectiv principal monitorizarea conținutului programelor de televiziune difuzate de canalele TV cu acoperire națională, evaluarea respectării grilelor de program înscrise în caietele de sarcini ale deținătorilor de licențe audiovizuale, respectarea legislației și a reglementărilor în domeniul audiovizualului ( _Legea audiovizualului nr. 504/2002, Decizia nr. 187 din 3 aprilie 2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual etc.)_ , precum și analiza sesizărilor și reclamațiilor primite de instituție în legătură cu conținutul programelor audiovizuale.
Obiectivele curente ale monitorizării, canalele de televiziune, emisiunile și temele de monitorizare au fost stabilite în ședințele Consiliului Național al Audiovizualului.
Pentru îndeplinirea obiectivelor de monitorizare, stabilite pe baza atribuțiilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002 și de deciziile CNA, s-au aplicat metodologii de monitorizare specifice:
• protecția copiilor
- _întocmirea rapoartelor de monitorizare;_
- asigurarea informării corecte și a pluralismului
� _respectarea condițiilor legale privind exprimarea reprezentanților opoziției parlamentare, ai autorității publice centrale, ai majorității parlamentare, ai partidelor_
- _respectarea condițiilor egale de exprimare pentru_
- _reprezentanții puterii și ai opoziției invitați în emisiunile de dezbatere;_
- _întocmirea rapoartelor de monitorizare;_
- protecția demnității umane și a dreptului la propria
- imagine
- _întocmirea rapoartelor de monitorizare;_
- publicitatea, teleshoppingul, sponsorizarea programelor
- _urmărirea tuturor tipurilor de programe;_
- _selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea_
- _rezultatelor pe baza a două criterii:_
� _calitativ – respectarea condițiilor legale privind conținutul publicității, a condițiilor de difuzare a teleshoppingului și a condițiilor privind sponsorizarea programelor;_
- _cantitativ – respectarea condițiilor legale privind_
- _frecvența și durata difuzării publicității;_
- _întocmirea rapoartelor de monitorizare;_
- folosirea limbii române
- _urmărirea tuturor tipurilor de programe;_
- _selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea abaterilor_
- _de la normele limbii române;_
- _întocmirea rapoartelor de monitorizare;_
_•_ altele _(responsabilități culturale, cote opere europene/românești, drepturi de difuzare – evenimente de importanță majoră, sesizări, reclamații, transcrieri, grila de programe)._
În conformitate cu dispozițiile art. 10 (5) din Legea audiovizualului, _Controlul exercitat de Consiliu asupra conținutului serviciilor de programe oferite de radiodifuzori și a ofertei de servicii de programe asigurate de distribuitorii de servicii se realizează, de regulă, periodic și ori de câte ori Consiliul consideră că este necesar sau primește o plângere cu privire la nerespectarea de către un radiodifuzor a prevederilor legale, a normelor de reglementare în domeniu sau a obligațiilor înscrise în licența audiovizuală._
Cu un număr mediu de personal de monitorizare de 10,29 persoane, au fost monitorizate, sistematic sau prin sondaj, programele difuzate de 33 de canale de televiziune: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, Antena 1, Antena 2, Antena 3, Acasă TV, PRO TV, B1 TV, Național TV, N24, Prima TV, Realitatea TV, Kanal D, Cosmos TV, OTV, DDTV, Euforia Lifestyle TV, PRO Cinema, HBO, AXN, HALLMARK, Sport.ro, ProSport, Etno TV, Favorit TV, Taraf TV, MTV, Kiss TV, Cool TV, Cartoon Network, Jetix.
A fost efectuat un număr de 13.118 monitorizări (o monitorizare = analiza unei ediții a unei emisiuni, pe o anumită temă) ale emisiunilor de televiziune, finalizate prin rapoarte prezentate Consiliului. Aceste monitorizări au acoperit peste 9.199 ore de program difuzat, concretizându-se în 558 rapoarte de monitorizare.
Au mai fost monitorizate peste 10.000 ore de program difuzat, pentru care nu a fost necesară întocmirea de rapoarte de monitorizare.
S-a primit și s-a rezolvat un număr de 550 de reclamații. De asemenea, s-a efectuat un număr de 9.082 de monitorizări ca urmare a autosesizărilor personalului de monitorizare.
## **Repartiția monitorizărilor pe posturi TV în anul 2008*)**
***Altele (sub 0,5%): AXN, DDTV, Acasă TV, PRO Cinema, HBO, TVR Cultural, ProSport, Etno TV, Jetix, Favorit TV, Sport.ro, Euforia Lifestyle TV, Taraf TV, MTV, HALLMARK, Kiss TV, Cool TV.
*) Graficele din raport sunt reproduse în facsimil.
128 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
132 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010 **Monitorizări în campania electorală pentru alegerile locale – 2008** **Monitorizări în campania electorală pentru alegerile parlamentare – 2008**
Activitatea Serviciului Monitorizare radio a avut ca obiectiv principal monitorizarea conținutului programelor de televiziune difuzate de canalele radio cu acoperire națională, evaluarea respectării grilelor de program înscrise în caietele de sarcini ale deținătorilor de licențe audiovizuale, respectarea legislației și a reglementărilor în domeniul audiovizualului ( _Legea audiovizualului nr. 504/2002, Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual etc.)_ , precum și analiza sesizărilor și reclamațiilor primite de instituție în legătură cu conținutul programelor audiovizuale.
Obiectivele curente ale monitorizării, posturile de radio, emisiunile și temele de monitorizare au fost stabilite în ședințele Consiliului Național al Audiovizualului.
Principalele teme acoperite de Serviciul Monitorizare radio în anul 2008 au fost:
- protecția copiilor;
- asigurarea informării corecte și a pluralismului;
- protecția demnității umane și a dreptului la propria
- imagine;
- publicitatea, teleshoppingul, sponsorizarea programelor;
• altele _(responsabilități culturale, drepturi de difuzare – evenimente de importanță majoră, sesizări, reclamații, transcrieri, grila de programe)._
Cu un număr mediu de personal de monitorizare de 7,24 persoane, au fost monitorizate, sistematic sau prin sondaj, programele difuzate de 15 posturi de radio: Radio România Actualități, Europa FM, Info PRO, Magic FM, Radio Guerrilla, Radio 21, Kiss FM, Radio București, Sport Total FM, Național FM, RFI, Pro FM, Radio Romantic, Radio Zu și Realitatea FM.
A fost efectuat un număr de 2.546 de monitorizări (o monitorizare = analiza unei ediții a unei emisiuni, pe o temă dată) ale emisiunilor de radio, finalizate prin rapoarte prezentate Consiliului. Aceste monitorizări au acoperit peste 6.043 ore de program difuzat, iar pentru alte aproximativ 7.000 ore de program difuzat nu a fost necesară întocmirea de rapoarte de monitorizare.
S-a primit și s-a rezolvat un număr de 38 de reclamații. De asemenea, s-a efectuat un număr de 2.506 monitorizări ca urmare a autosesizărilor personalului de monitorizare.
*Altele: Sport Total FM–2; Pro FM–1; Național FM–1; Radio Romantic–1.
138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010 140 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
142 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010 **Monitorizări efectuate în campania electorală pentru alegerile locale**
- **RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI**
148 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
- **RADIO GUERRILLA** ## • **REALITATEA FM**
150 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
- **RADIO BUCUREȘTI** ## • **KISS FM** - **RADIO 21** ## • **RFI** ## • **MAGIC FM** - **SPORT TOTAL FM**
CERCETARE
#704565În calitate de garant al interesului public în domeniul audiovizualului și în pofida limitărilor bugetare, CNA și-a continuat preocupările în câmpul cercetării fenomenelor media, dezvoltând prin intermediul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, al Facultății de Sociologie din Universitatea București, un al doilea studiu (primul realizat de același autor în 2004, de asemenea la solicitarea CNA), dedicat analizei violenței din producțiile audiovizuale.
Studiul este important pentru instituția noastră nu numai prin noutatea abordării riguros științifice a temei de cercetare – violența, sub toate cele șase forme de manifestare: fizică, verbală, economică, psihologică, sexuală și socială –, ci și prin amplitudinea universului cercetării – șase genuri de emisiuni (informative, film, divertisment, reality-show, publicitate-promo și desene animate), însumând 370 de ore de program.
Acesta capătă o semnificație specială mai ales prin rezultate și prin legitimarea instituției noastre, și din perspectiva acestor preocupări, ca instituție europeană modernă.
Principalele rezultate ale studiului indică un ușor trend descrescător al indicatorilor de violență, comparativ cu anul 2004. Tendința este mai evidentă în cazul televiziunii publice în raport cu posturile private.
Se poate afirma că atenția acordată protecției minorilor și, în genere, violenței audiovizuale de către Consiliu este unul din factorii care a generat aceste rezultate. Totuși, violența înregistrează valori importante în programele audiovizuale, de care trebuie să se țină cont. Sub aspectul frecvenței, cele mai violente canale sunt cele de desene animate, iar cea mai frecventă formă de manifestare a violenței este, pentru canalele de desene animate, violența fizică.
Dintre concluzii, cele mai semnificative pentru activitatea noastră de evaluare corectă a proporțiilor și conținuturilor violenței sunt cele care se referă la efectele acesteia asupra copiilor și tinerilor. Le prezentăm pe cele mai importante:
- identificarea copiilor cu personaje agresive;
- asimilarea, chiar inconștient, a stilului violent de
- relaționare umană;
- trecerea cu ușurință la acte de violență pentru
- rezolvarea unor probleme;
## _**Finalizarea proiectului Phare 2004/016-772.03.15.01 – Consolidarea și dezvoltarea expertizei profesionale a sectorului audiovizual din România**_
Proiectul a fost finanțat integral din fonduri europene, prin Memorandumul de finanțare 2004, și a fost implementat în perioada 15 ianuarie 2007 – 14 februarie 2008. Obiectivul acestui proiect de asistență tehnică a fost întărirea capacității CNA de a aplica în România politicile audiovizuale ale Uniunii Europene, creșterea eficienței și transparenței CNA în monitorizarea și sancționarea încălcărilor legii în domenii precum: protecția minorilor și a demnității umane, respectarea dreptului la replică, libertatea de expresie, promovarea operelor europene. În acest sens, au fost organizate sesiuni de instruire pentru personalul CNA în mai multe domenii (legislație, IT, limba engleză), dar și mese rotunde și evenimente la care au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor de radio și televiziune, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, studii de specialitate și vizite pentru schimb de experiență la autoritățile de reglementare din Franța, Anglia și Ungaria, o campanie media privind protecția minorilor în domeniul audiovizual.
Proiectul a fost administrat de _Internews Europe_ , iar parteneri au fost Centrul pentru Jurnalism Independent, Agenția de Monitorizare a Presei în România și ORTT, organismul de reglementare a audiovizualului din Ungaria.
În 2008, în cadrul CNA, **Unitatea de Implementare a Proiectelor** (UIP) a asigurat finalizarea unor activități din cadrul proiectului Phare 2004/016-772.03.15.01 – _Consolidarea și dezvoltarea expertizei profesionale a sectorului audiovizual din România_ , descris mai sus, și anume:
• La principalele posturi de televiziune a continuat difuzarea spoturilor din cadrul campaniei media „Nu lăsa copilul educat de televizor!”. De asemenea, primul spot, „Somnul părinților naște monștrii”, a fost difuzat în diferite cinematografe din București și Oradea, în perioada decembrie 2007 – ianuarie 2008. Pe de altă parte, audiența spoturilor a crescut ca urmare a postării acestora pe internet (site-urile You Tube și Trilulilu).
COMUNICARE
#725040Comunicarea este o verigă importantă în activitatea CNA, legată direct de calitatea îndeplinirii rolului și misiunii instituției. Fiind vorba de o instituție emblematică pentru o societate deschisă, democratică, a cărei activitate se află în slujba interesului public și se desfășoară în deplină transparență, comunicarea este o interfață a Consiliului în relația cu publicul, cu radiodifuzorii, cu societatea civilă și cu alte instituții din țară și străinătate.
Activitatea de comunicare are un caracter permanent, fiecare decizie a Consiliului devine un act de comunicare.
Comunicarea în CNA se desfășoară pe mai multe paliere:
� comunicarea cu operatorii de radio și de televiziune și cu distribuitorii de servicii pe cablu;
� comunicarea cu publicul: gestionarea corespondenței, a petițiilor și a telefoanelor primite de la cetățeni;
� comunicarea cu partenerii CNA: Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA), Consiliul Român pentru Publicitate (RAC), Asociația Jurnaliștilor din România (AJR), _International Advertising Association_ (IAA) ș.a.;
� comunicarea cu organizații ale societății civile: Centrul de Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, Agenția de Monitorizare a Presei ș.a.;
� comunicarea interinstituțională: Parlament, Guvern, Președinție, Ministerul Comunicaților și Tehnologiei Informației, Autoritatea de Reglementare în Comunicații, Consiliul Național pentu Combaterea Discriminării, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Autoritatea Națională pentu Protecția Consumatorilor ș.a.;
� comunicarea externă:
– cu instituții europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Observatorul European al Audiovizualului, Platforma Europeană a Autorităților de Reglementare (EPRA);
– cu autorități de reglementare din alte țări europene: OFCOM (Oficiul pentru Comunicații din Marea Britanie), CSA (Cosiliul Superior al Audiovizualului din Franța) ș.a.;
- comunicarea cu agențiile de presă;
- comunicarea prin intermediul site-ului instituției.
Activitatea de comunicare începe, zilnic, cu redactarea revistei presei – prin selectarea articolelor ce conțin informații din domeniul audiovizual – și distribuirea acesteia membrilor Consiliului. În anul 2008, Revista presei audiovizuale a fost redactată într-un număr de 226 de ediții, multiplicată în 4.580 de exemplare.
Întărirea dialogului cu publicul care manifestă interes și are opinii cu privire la domeniul audiovizualului, gestionarea corespondenței cu cetățenii prin redactarea răspunsurilor la petiții (primite prin poștă, e-mail sau telefonic) reprezintă priorități și responsabilități în strategia CNA, bazată pe transparență și dialog.
Selectarea și aducerea la cunoștința membrilor Consiliului a celor mai semnificative reclamații referitoare la calitatea programelor difuzate de posturile de radio și televiziune, la nerespectarea regulilor gramaticale ale limbii române, la publicitatea mascată sau excesul de publicitate, la emisiunile, filmele și spoturile publicitare care pot amenința dezvoltarea normală, fizică și psihică a copiilor au constituit principalele preocupări ale Biroului de relații cu publicul.
Astfel, în cursul anului 2008, au fost soluționate peste 500 de sesizări din partea cetățenilor. Din punct de vedere al conținutului, acestea au vizat:
## _Emisiuni de jocuri și concursuri_
Sesizări privind afișarea incorectă a informațiilor privind regulile de desfășurare a emisiunilor-concurs difuzate de posturile de televiziune comerciale.
## _Publicitate și spoturi publicitare_
Reclamațiile telespectatorilor s-au referit la faptul că există prea multă publicitate în programele posturilor de televiziune, iar spoturile la diverse produse conțin greșeli gramaticale, sunt prea violente, se folosesc cuvinte triviale etc.
## _Transmisiuni sportive, în special fotbal_
Telespectatorii au reclamat monopolizarea transmisiilor meciurilor de fotbal de către postul GSP TV, faptul că în timpul meciurilor nu se afișează scorul și că mesajele de pe crawl sunt cenzurate. ## _Protecția copilului_
Sesizările pe această temă s-au referit la: desenele animate considerate de mulți părinți ca fiind foarte agresive, cu personaje care folosesc adesea un limbaj vulgar, la emisiunile de știri și la filmele care conțin scene foarte violente.
Prin întreaga sa activitate, Biroul de relații cu publicul este o punte de comunicare între CNA și consumatorii de programe audiovizuale. Aspectele sesizate de telespectatori oferă membrilor Consiliului o perspectivă largă asupra nemulțumirilor publicului față de probleme reale din audiovizualul românesc.
În cadrul Centrului de Informare și Documentare (CID), într-un spațiu amenajat conform standardelor contemporane, ziariști din radio și televiziune, studenți de la facultățile de profil, jurnaliști, alți cetățeni interesați să aprofundeze problematica audiovizualului au consultat lucrări de referință, publicații, reglementări naționale și internaționale din domeniul media, precum și din domeniile conexe: sociologie, psihologie, istorie, cinematografie, istoria artei etc.
La CID au fost consultate și publicațiile editate de CNA: – revista _Forum Audiovizual_ nr. 1/2004, nr. 2–3/2005, nr. 4/2005, nr. 5/2006 și nr. 6/2007;
– seria intitulată _Studii și cercetări audiovizuale_ ;
– studiile comandate de CNA, printre care amintim: „Obiceiurile, atitudinile și satisfacția publicului radio și tv”, „Expunerea copiilor la programele de tv și radio/modele culturale ale comportamentului de consum” și „Măsurarea gradului de violență prezent în programele audiovizualului românesc”.
Oferta CID include aproximativ 25 de publicații cotidiene, săptămânale și lunare, precum și revista presei pe teme audiovizuale.
Centrul dispune, de asemenea, de un televizor, un videocasetofon și un DVD-player, copiator, scanner, imprimantă, precum și de o colecție de casete video cuprinzând spoturi publicitare și emisiuni.
La sfârșitul anului 2008, a fost amenajat un Centru de presă – dotat cu un calculator cu conexiune la internet și mobilier adecvat –, care permite ziariștilor acreditați la CNA să redacteze și să transmită în cel mai scurt timp materialele de presă.
Din dorința asigurării unei transparențe cât mai largi a activității CNA și a actualizării permanente a informației, a apărut necesitatea de a avea un site nou.
Pe prima pagină a site-ului CNA sunt postate: comunicatele de presă apărute la scurt timp după ședința publică a Consiliului, cuprinzând o parte din hotărârile luate, și extrase mai amănunțite din procesele-verbale. De asemenea, textele deciziilor de sancționare sunt publicate pe site la scurt timp după semnarea lor și înștiințarea făcută posturilor.
Urmărind frecvența cu care sunt accesate anumite rubrici, la scurt timp după lansare, site-ul a fost ușor modificat. Cea mai accesată rubrică este cea privind activitatea Consiliului, mai precis „Ședințe și decizii”, care conține problemele aflate pe agenda Consiliului, extrasele din procesele-verbale și deciziile de sancționare. Aceasta rubrică a fost evidențiată pe prima pagină a site-ului și, pentru o informare cât mai rapidă, se fac link-uri de legătură între articole. Am dorit ca o persoană interesată de o anumită problemă să nu caute în tot site-ul un caz semnalat într-un anumit articol. De exemplu, în extrasele din procesele-verbale, pe deciziile de sancționare se fac link-uri către textele acestora. Pentru o informare cât mai rapidă, la secțiunea „Decizii de sancționare”, există posibilitatea de a selecta sancțiunile date unui post central, posturilor locale sau societăților de cablu.
Legea audiovizualului, Codul de reglementare a conținutului audiovizual, alte decizii de reglementare ale CNA și acte normative care influențează domeniul audiovizual pot fi studiate la secțiunea „Cadrul legislativ”.
De asemenea, pe noul site se poate accesa o revistă a presei privind subiectele care tratează domeniul audiovizual, respectând recomandarea Clubului Român de Presă, în sensul că în absența unui acord încheiat cu deținătorul drepturilor, materialele de presă se preiau, obligatoriu cu citarea sursei, în limita a 500 de semne. Se fac, de asemenea, link-uri atât către publicațiile respective, cât și spre articole, astfel că acestea pot fi citite integral direct de pe site-urile publicațiilor.
Noul site oferă posibilitatea transmiterii sesizărilor prin formulare tipizate, pentru a încuraja persoanele interesate să facă acest lucru. Prin intermediul formularelor de pe site, s-au primit în anul 2008 aproximativ 1.000 de sesizări referitoare la posturile de radio și de televiziune și 150 de sesizări privind societățile de cablu.
Serviciul Inspecție, din cadrul Direcției Licențe Control, are în componență corpul inspectorilor audiovizuali. Activitatea desfășurată în cursul anului 2008 s-a bazat, în principal, pe verificarea: conținutului programelor audiovizuale, a respectării grilelor de programe, a ofertei de servicii de programe retransmise în **rețelele de cablu (CATV)** , a respectării datelor din decizia de autorizare audiovizuală, a ducerii la îndeplinire a somațiilor de intrare în legalitate adresate de Consiliu către radiodifuzori și distribuitorii de servicii, a altor obiective stabilite de Consiliu (verificarea zonei de acoperire a emisiei diverselor posturi de radio locale, determinarea posturilor de radio care fac retransmisia semnalului audio și prin intermediul internetului, verificarea retransmisiei necodate și în afara reperelor orare aprobate prin legislația în vigoare a serviciilor de programe cu conținut pornografic la abonații rețelelor de cablu CATV, întocmirea de procese-verbale în vederea autorizării/reautorizării posturilor de radio/televiziune ș.a.).
În afara acestor obiective, au mai fost monitorizate și posturile locale de radio și televiziune în perioada desfășurării alegerii autorităților administrației publice locale și în perioada privind reflectarea în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
Serviciul Inspecție și-a desfășurat activitatea în această perioadă având în componența sa _36_ salariați, toți cu atribuții de inspectori audiovizuali.
Inspectorii audiovizuali își desfășoară activitatea în București, Târgoviște, Craiova, Vaslui, Botoșani, PiatraNeamț, Focșani, Suceava, Cluj-Napoca, Reșița, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Pitești, Baia Mare, Galați, Alba Iulia, Arad, Satu Mare, Bistrița, Slatina, Oradea, Deva, Timișoara, Sibiu, Târgu-Mureș, Ploiești, Miercurea-Ciuc, Constanța, Iași, Tulcea și Buzău, _7_ dintre aceștia beneficiind de sedii proprietate a CNA (Constanța, Craiova, Galați, Pitești, Focșani, Brașov, Suceava).
Unui inspector audiovizual îi revin _1_ sau _2_ județe, media pentru fiecare fiind de _176_ licențe audiovizuale.
SANCȚIUNI
#753639## **SANCȚIUNI**
În anul 2008, Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat un număr de 659 de sancțiuni pentru nerespectarea de către radiodifuzori și distribuitorii de servicii a legislației din domeniul audiovizualului după cum urmează:
- 139 de amenzi;
- 517 somații;
– 3 sancțiuni privind obligația radiodifuzorului de a difuza pe post, timp de 3 ore, numai textul deciziei de sancționare emise de CNA.
Valoarea amenzilor aplicate în anul 2008 a fost de 750.000 lei.
Un număr de 135 decizii de amendare, însumând 737.500 lei, a fost trimis la administrațiile financiare în vederea executării silite. Dintre acestea, 112 amenzi reprezintă decizii necontestate în instanță de către radiodifuzori sau, după caz, de distribuitorii de servicii de
programe, iar un număr de 4 amenzi, în cuantum de 12.500 lei, se află în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești, în diferite faze procesuale.
Pentru 20 decizii de amendare, în cuantum de 70.000 lei, radiodifuzorii sau, după caz, distribuitorii de servicii au făcut dovada achitării lor.
De asemenea, în cursul anului 2008, au mai fost executate alte 21 de amenzi aferente anului 2007, în cuantum total de 169.000 lei, amenzi care au fost contestate în instanță și care s-au soluționat în favoarea CNA în anul 2008.
Situația generală a sancțiunilor aplicate de CNA în anul 2008, inclusiv cuantumul amenzilor, se regăsește în _**Anexa nr. 1, Juridic**_ . Sancțiunile au fost aplicate după cum urmează:
3 sancțiuni – din cele prevăzute de art. 95 din Legea audiovizualului, respectiv obligația de a difuza, timp de 3 ore, numai textul deciziei de sancționare emise de CNA.
SANCȚIUNI
#755603Situația privind sancțiunile aplicate pentru nerespectarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităților publice locale, în campania electorală pentru alegerea autorităților locale, se regăsește în _**Anexa nr. 2, Juridic.**_
Situația privind sancțiunile aplicate pentru nerespectarea Legii nr. 35/2008 și a Deciziei nr. 792/2008 privind reguli de desfășurare a campaniei pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale se regăsește în _**Anexa nr. 3, Juridic.**_
SANCȚIUNI
#756353## Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea următoarelor acte normative:
I. Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare: - 3 sancțiuni privind difuzarea timp de 3 ore numai a
- textului deciziei de sancționare emise de CNA;
- 44 amenzi;
- 157 somații.
- Dintre acestea:
- pentru încălcarea prevederilor privind pluralismul politic
- 12 somații;
- pentru neînceperea difuzării serviciilor de programe
- 15 somații;
- pentru întreruperea difuzării serviciilor de programe
- 2 somații;
- pentru difuzarea serviciilor de programe fără a deține
- decizie de autorizare audiovizuală
- 6 somații;
- pentru utilizarea extraselor în alte emisiuni decât
- buletinele informative obișnuite
- 3 somații;
II. Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare
- pentru încălcarea prevederilor privind protecția copiilor
- în cadrul serviciilor de programe
- 2 sancțiuni privind difuzarea timp de 3 ore numai a
- textului deciziei de sancționare emise de CNA;
- 13 amenzi;
- 58 somații;
- pentru încălcarea prevederilor privind asigurarea
- informării corecte și a pluralismului
� 3 sancțiuni privind difuzarea timp de 3 ore numai a textului deciziei de sancționare emise de CNA;
- 11 amenzi;
- 41 somații;
- pentru încălcarea prevederilor privind dreptul la replică
- și dreptul la rectificare
- 1 amendă;
- 3 somații;
- pentru încălcarea prevederilor privind respectarea
- principiului nondiscriminării
- 1 amendă;
- 1 somație;
- pentru încălcarea prevederilor privind sponsorizarea,
- publicitatea și teleshoppingul
- 14 amenzi;
- 39 somații;
SANCȚIUNI
#760547||În anul 2008, cele mai sancționate posturi de televiziune<br>din București au fost:|În anul 2008, cele mai sancționate posturi de televiziune<br>din București au fost:| |---|---|---| ||OTV|– 32 amenzi și 20 somații| |||– 3 sancțiuni privind difuzarea| |||timp de 3 ore a textului| |||deciziei de sancționare| |||emise de CNA| ||ANTENA 3|– 7 amenzi și 15 somații| ||ANTENA 1|– 4 amenzi și 13 somații| ||PRIMA TV|– 4 amenzi și 13 somații| ||B1TV|– 4 amenzi și 9 somații| ||REALITATEA TV|– 2 amenzi și 20 somații| ||Kanal D<br>DDTV|– 2 amenzi și 9 somații<br>– 2 amenzi și 3 somații| ||TVR|– 1 amendă și 14 somații| ||NAȚIONAL TV<br>PRO TV|– 1 amendă și 10 somații<br>– 1 amendă și 5 somații| ||ANTENA 2|– 1 amendă și 4 somații|
166 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
|De asemenea,<br>București au fost<br>:|cele mai sancționate posturi de radio din| |---|---| ||| |RADIO 21|– 2 amenzi și 1 somație| |KISS FM|– 1 amendă și 5 somații| |MAGIC FM|– 1 amendă și 1 somație| |RADIO GUERRILLA<br>– 3 somații||
## Situația litigiilor în care a fost implicat CNA în anul 2008
În anul 2008, CNA a fost implicat în 74 de procese aflate pe rol sau soluționate de instanțele de judecată, după cum urmează:
- Înalta Curte de Casație și Justiție – 24 dosare;
|–|Înalta Curte de Casație și Justiție|– 24 dosare;| |---|---|---| |–|Curtea de Apel București|– 29 dosare;| |–|Curtea de Apel Alba Iulia|– 1 dosar;| |–|Curtea de Apel Bacău|– 6 dosare;| |–|Curtea de Apel Craiova|– 2 dosare;| |–<br>–|Curtea de Apel Brașov<br>Tribunalul Municipiului București|– 2 dosare;<br>– 1 dosar;| |–|Tribunalul Bacău|– 2 dosare;| |–|Tribunalul Brașov|– 1 dosar;| |–|Tribunalul Gorj|– 1 dosar;| |–|Judecătoria Sectorului 1|– 1 dosar;| |–<br>–|Judecătoria Sectorului 4<br>Judecătoria Sectorului 5|– 1 dosar;<br>– 1 dosar;| |–<br>–|Judecătoria Râmnicu Vâlcea<br>Judecătoria Piatra-Neamț|– 1 dosar;<br>– 1 dosar.|
## La _Înalta Curte de Casație și Justiție:_
_–_ în faza procesuală a recursului, în 22 de dosare au fost pronunțate decizii definitive și irevocabile în favoarea CNA; – 2 dosare se află în curs de soluționare.
## La _Curtea de Apel București:_
– în faza procesuală a fondului, în 22 de dosare au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive în favoarea CNA, iar în 2 dosare procesul a fost câștigat în parte de CNA, în sensul că anularea deciziei a fost parțială, fiind redus cuantumul amenzii;
SANCȚIUNI
#764492– în faza procesuală a fondului, un dosar penal în curs de judecată.
## La _Judecătoria Sectorului 4:_
– în faza procesuală a fondului, un dosar civil în curs de judecată.
## La _Judecătoria Sectorului 5:_
– în faza procesuală a fondului, după casare, un dosar penal în care a fost respinsă acțiunea formulată de CNA.
## _La Judecătoria Râmnicu Vâlcea:_
– în faza procesuală a fondului, într-un dosar s-a pronunțat hotărâre de declinare a competenței în favoarea Curții de Apel Pitești.
## La _Judecătoria Piatra-Neamț:_
– în faza procesuală a fondului, într-un dosar s-a pronunțat hotărâre în favoarea CNA.
## Situația privind activitatea de avizare a documentației juridice prezentate de persoane juridice
În cadrul Serviciului Juridic au fost verificate și, după caz, avizate, sub aspectul legalității, cereri privind:
- acordarea licenței audiovizuale prin satelit;
- prelungirea licenței audiovizuale;
- cedarea licenței audiovizuale;
- participarea la concursul de acordare a licențelor
- audiovizuale pe cale radioelectrică terestră (radio și televiziune);
- acordarea avizelor de retransmisie.
De asemenea, au fost verificate contractele privind modificarea structurii ofertei de servicii de programe, precum și documentația juridică privind schimbările intervenite în actul constitutiv al societăților de comunicație audiovizuală.
Deciziile adoptate de Consiliu, altele decât cele de sancționare, cele emise de președintele CNA, în calitatea sa de ordonator principal de credite, precum și contractele încheiate de Consiliul Național al Audiovizualului cu terțe persoane au fost avizate pentru legalitate de către Serviciul Juridic.
Consiliul Național al Audiovizualului a avut în anul 2008 o preocupare susținută pentru realizarea obiectivelor generale și specifice ale politicilor publice formulate.
În acest scop, au fost solicitate și aprobate fonduri de la bugetul de stat pentru funcționarea și dotarea instituției și de la Uniunea Europeană în vederea derulării Proiectului Phare/2004/016-772 – „Consolidarea și dezvoltarea expertizei profesionale în sectorul audiovizual”.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, a fost aprobat bugetul Consiliului Național al Audiovizualului, în suma de 12.387 mii lei, reprezentând fonduri alocate pe surse și titluri de cheltuieli.
Pe parcursul anului financiar, bugetul aprobat inițial CNA a fost influențat de modificări aprobate prin legi rectificative și disponibilizări la Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.
Situația privind creditele bugetare aprobate, pe total și în structură, precum și a plăților efectuate în anul 2008, este prezentată astfel:
(mii lei)
|Denumire indicator|Prevederi<br>anuale<br>definitive|Plăți<br>efectuate| |---|---|---| |TOTAL GENERAL|13.483|13.432| |_BUGET DE STAT_|12.679|12.628| |Cheltuieli curente|12.184|12.134| |Cheltuieli de personal|10.796|10.762| |Bunuri și servicii|1.381|1.365| |Alte transferuri|7|7| |Active nefinanciare|495|494| |_FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE_|804|804| |Cheltuieli curente|804|804| |Bunuri și servicii|804|804|
Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, rezultă o execuție echilibrată a fondurilor alocate CNA de la bugetul de stat, în sensul că, față de bugetul definitiv, plățile efectuate reprezintă 99,6%.
În privința fondurilor externe nerambursabile, pentru anul 2008 a fost prevazută în bugetul aprobat CNA suma de 492 mii lei, pentru derularea proiectului Phare/2004/016-772 –
„Consolidarea și dezvoltarea expertizei profesionale în sectorul audiovizual”. Ulterior, fondurile au fost suplimentate la nivelul sumei de 804 mii lei și au fost utilizate în proporție de 99,62%, ceea ce reflectă o bună gestionare a fondurilor alocate și un grad de eficiență sporit.
Compartimentul Audit intern este subordonat direct președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, asigurându-se astfel independența necesară desfășurării activității de audit intern, în scopul evaluării obiective a deficiențelor constatate pe parcursul derulării misiunilor de audit și formulării unor recomandări adecvate soluționării acestora.
În cursul anului 2008, au fost întocmite norme metodologice proprii privind organizarea și desfășurarea
activității de consiliere desfășurate de către auditorii interni din cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, elaborate în baza OMFP nr. 1.702/2005 și avizate de către UCAAPI, conform adresei nr. 250.506/4.07.2008.
De asemenea au fost întocmite ghiduri procedurale interne de audit pentru toate etapele desfășurării misiunilor de audit, proceduri aprobate de către conducerea CNA.
În anul 2008, începând cu data de 1.05.2008, au fost efectuate două misiuni de audit astfel: – în cadrul Biroului Resurse umane misiunea de audit a avut ca temă „ _Auditul de regularitate privind modul de desfășurare a activității de resurse umane, respectiv recrutarea și angajarea personalului, gestiunea carnetelor de muncă, precum și arhivarea dosarelor de personal în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului_ ”;
– în cadrul Serviciului Achiziții misiunea de audit a avut ca temă „ _Auditul de regularitate privind modul de atribuire și derulare a contractelor de achiziții publice în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului pe trimestrele I și II, anul 2008”._
În sensul respectării disciplinei în instituție, în anul 2008 a fost analizat 1 (un) caz de indisciplină, care s-a finalizat cu sancțiune disciplinară.
Structura organizatorică a Consiliului Național al Audiovizualului a fost aprobată pentru anul 2008 conform _**Anexei Resurse umane – Schema organizatorică a CNA.**_
În anul 2009, Consiliul Național al Audiovizualului își propune să continue angajarea personalului în structurile de control, monitorizare și în celelalte structuri de personal până la acoperirea numărului maxim de posturi aprobate prin buget pentru anul 2009, pentru a se putea realiza în cele mai bune condiții competențele și responsabilitățile ce decurg din legislația audiovizualului.
În anul 2008, Consiliul Național al Audiovizualului și-a desfășurat activitatea cu un număr mediu de personal de 159, față de un număr de 170 de posturi aprobate prin Legea nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008.
Politica de personal adoptată de Consiliul Național al Audiovizualului în anul 2008 a urmărit atragerea de specialiști atât pentru activitățile specifice, cât și pentru activitățile legate de integrarea europeană. În acest sens, în anul 2008 Biroul Resurse umane a organizat un număr de 31 de concursuri pentru a putea ocupa posturile necesare desfășurării normale a activității. Cu toate acestea, la 31 decembrie 2008 s-a putut ajunge numai la un număr efectiv de 166 de posturi ocupate, față de 170 de posturi aprobate prin Legea nr. 388/2007 a bugetului de stat pe anul 2008, ceea ce a asigurat o ocupare a statului de funcții în proporție de 98%.
Prin prisma activităților specifice, Serviciul Secretariat a desfășurat pe tot parcursul anului 2008 un efort susținut în a asigura:
– înregistrarea computerizată a peste 19.500 de adrese intrate/ieșite în/din instituție;
– pregătirea și distribuirea ordinii de zi pentru cele 100 de ședințe ale Consiliului care au întrunit cvorumul necesar desfășurării lor;
Consiliul Național al Audiovizualului nu a reușit nici în anul 2008 să aibă câte un inspector în fiecare județ. Astfel, pentru 41 de județe și municipiul București s-a putut ajunge la sfârșitul anului la un număr de 35 de inspectori.
– expedierea a 2.600 scrisori – în medie, aproximativ 10 scrisori zilnic;
– tehnoredactarea proceselor-verbale ale unor întâlniri ale Comisiei pentru Rețeaua 3 televiziune digitală și ale șefilor de compartimente cu directorul Direcției Secretariat general;
Cu toate concursurile organizate, nu s-a putut ajunge la numărul de personal preconizat. Dificultatea majoră pentru această situație este generată de numărul insuficient de posturi.
– colaborarea cu alte direcții și servicii în vederea realizării altor obiective și sarcini de serviciu: pregătirea unor colocvii, organizarea unor seminarii, tehnoredactarea unor monitorizări privind folosirea limbii române la radio și la televiziune, a unor materiale pentru interviuri, articole, conferințe.
Față de cele prezentate, s-a constatat persistența unei relative lipse de atractivitate a salariilor oferite de Consiliul Național al Audiovizualului, fapt ce i-a determinat pe unii specialiști în domeniu să se îndrepte spre societăți comerciale cu salarii mult mai mari.
Înregistrarea adreselor venite/plecate din instituție se realizează pe calculator. Ca o observație, în timp ce numărul de scrisori primite de instituție a scăzut, numărul de adrese primite prin e-mail a crescut.
Prin urmare, fluctuația forței de muncă în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului în anul 2008 se prezintă astfel :
– număr efectiv de personal angajat la 1 ianuarie 2008 156 – număr de personal plecat în timpul anului 2008 10
> 10 Pe parcursul anului 2008, prin activitatea Serviciului 20 Management patrimoniu au fost asigurate condițiile desfășurării optime a întregii activități a instituției, respectiv furnizarea de energie electrică, energie termică, apă, curățenie, comunicații, prestări servicii etc. Astfel, la capitolul „Bunuri și servicii” din bugetul instituției pentru anul 2008, s-au cheltuit 799.077,76 lei. De asemenea, au fost încheiate și derulate în bune condiții contractele de închiriere și furnizare a utilităților și prestări servicii atât pentru sediul central, cât și pentru cele 23 de sedii teritoriale ale CNA.
– număr de personal angajat în timpul anului 2008
– număr efectiv de personal angajat la 31 decembrie 2008 166
În vederea creșterii nivelului profesional în anul 2008, un număr de 17 funcționari publici au participat și absolvit cursuri de formare și specializare în domeniul administrației publice, cu durata de 5 zile, organizate de Institutul Național de Administrație, iar 1 funcționar public a participat la un curs de perfecționare cu durata de 5 zile, organizat de UCAAPI.
Pentru anul 2009 bugetul alocat la capitolul formare profesională este insuficient. În acest context, este de semnalat faptul că ne aflăm în imposibilitatea de a putea asigura perfecționarea funcționarilor publici și specializarea în ECDL (Licență Europeană de Operare pe Computer), prevăzute de lege.
În anul 2008, la capitolul „Reparații curente”, CNA a cheltuit suma de 217.103,44 lei pentru lucrări efectuate atât la sediul central, cât și la sediile teritoriale, și anume:
În conformitate cu prevederile HG nr. 960/27.08.2008, Consiliului Național al Audiovizualului i-a fost repartizat un spațiu suplimentar de 297,32 m², cu destinația birouri. Pentru acest spațiu, precum și pentru cel în care își desfășoară în prezent activitatea, respectiv pentru un total de 1.518,32 m², prin aceeași hotărâre, Consiliului i-a fost transmis și dreptul de administrare.
Din evaluarea spațiilor suplimentare repartizate, s-a constatat că, în urma mutării Autorității Naționale pentru Comunicații (ANC), au fost necesare o serie de lucrări de renovare, reconfigurare, igienizare și remochetare.
Pe parcursul anului 2008, reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului au participat la manifestări internaționale organizate de Comisia Europeană, Consiliul Europei, Platforma Europeană a Autorităților de Reglementare și de alte organisme.
În luna mai, la Conferința Internațională _Media Literacy Research Forum_ , ce a avut loc între 14 și 16 mai la Londra, reprezentantul CNA, doamna Rodica Anghel, consilier în cadrul Compartimentului Reglementări, a prezentat o lucrare despre „Aspectele educaționale ale programelor media”. Această conferință a fost găzduită de OFCOM (Oficiul pentru Comunicații din Marea Britanie) și a marcat reuniunea inaugurală a Forumului Internațional pentru Educația Media, care a fost constituit cu scopul de a furniza o platformă pentru profesioniștii din domeniu. Forumul este susținut de organizații de vârf din America, Australia, Canada, Europa, Noua Zeelandă. La forum au participat delegați din peste 20 de țări din lume și a fost o ocazie pentru explorarea subiectelor ridicate de autoritățile responsabile cu stabilirea politicilor și pentru a include acest subiect pe agenda lor.
Domnul Vitalie Bolboceanu, consilier în cadrul Direcției Monitorizare, a participat la Bruxelles, între 22 și 24 aprilie, la seminarul „Noile tendințe în egalitatea de șanse în programele de televiziune”.
Un reprezentant al CNA a participat la Conferința media și telecomunicații europene, organizată de A.T. Kearney Management Consulting la Paris, în 4–5 iunie. Conferința a reunit un grup de lideri și de experți din industria media, a comunicațiilor și a divertismentului, pentru a dezbate subiectul: cum ne imaginăm viitorul. Panelurile au abordat subiectele următoare: Strategii și finanțare pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare viteză; Dezvoltarea întregului potențial al bazei de clienți și Noi modele de afaceri destinate să concureze cu succes pe piața convergentă de comunicații și media. Șeful Serviciului Control, domnul Cristian Ivanciovici, a participat la dezbateri pe temele: modul de inserție a publicității în cazul telefoniei mobile, difuzarea de conținut audiovizual în cazul telefoniei mobile, convergența mediilor de comunicare în masă cu cele personale.
|Situația sancțiunilor pentru posturile de radio și televiziune din București și locale, precum și pentru distribuitorii de servicii<br>de programe, aplicate în anul 2008|Situația sancțiunilor pentru posturile de radio și televiziune din București și locale, precum și pentru distribuitorii de servicii<br>de programe, aplicate în anul 2008|Situația sancțiunilor pentru posturile de radio și televiziune din București și locale, precum și pentru distribuitorii de servicii<br>de programe, aplicate în anul 2008|Situația sancțiunilor pentru posturile de radio și televiziune din București și locale, precum și pentru distribuitorii de servicii<br>de programe, aplicate în anul 2008|Situația sancțiunilor pentru posturile de radio și televiziune din București și locale, precum și pentru distribuitorii de servicii<br>de programe, aplicate în anul 2008|Situația sancțiunilor pentru posturile de radio și televiziune din București și locale, precum și pentru distribuitorii de servicii<br>de programe, aplicate în anul 2008|Situația sancțiunilor pentru posturile de radio și televiziune din București și locale, precum și pentru distribuitorii de servicii<br>de programe, aplicate în anul 2008| |---|---|---|---|---|---|---| |Nr.<br>crt.|Radio<br>Televiziuni<br>Cablu|Somații|Amenzi|Cuantum amenzi (lei)|Sancțiuni aplicate<br>în baza art. 95<br>din Legea<br>audiovizualului<br>nr. 504/2002|Total sancțiuni| |1|RADIO BUCUREȘTI|15|4|12.500 lei|–|19| |2.|RADIO LOCALE|25|1|2.500 lei|–|26| |3|TELEVIZIUNI BUCUREȘTI|149|61|395.000 lei|3|213| |4|TELEVIZIUNI LOCALE|223|28|85.000 lei|–|251| |5|CABLU|105|45|255.000 lei|–|150| |TOTAL SOMAȚII 517|||TOTAL AMENZI 139|TOTAL CUANTUM<br>AMENZI 750.000 lei|ART. 95: 3|TOTAL SANCȚIUNI659|
## _**Anexa nr. 2, Juridic**_
Pe perioada campaniei electorale pentru alegerea autorităților publice locale, au fost aplicate un număr de 93 sancțiuni, din care 79 somații, 14 amenzi și 1 decizie de acordare a dreptului la replică, după cum urmează:
Posturi de televiziune din București:
– 16 somații;
– 9 amenzi;
- 1 decizie de acordare a dreptului la replică.
Posturi de televiziune locale: – 53 somații;
– 4 amenzi.
Posturi de radio locale:
– 10 somații;
– 1 amendă.
## _**Anexa nr. 3, Juridic**_
prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale
Pe perioada campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, au fost aplicate un număr de 133 sancțiuni, din care 118 somații și 15 amenzi, pentru posturile de radio și de televiziune locale și din București după cum urmează:
Posturi de televiziune din București:
– 9 somații; – 1 amendă.
Posturi de televiziune locale:
– 102 somații; – 14 amenzi.
Posturi de radio locale: – 7 somații.
**RAPORT ANUAL 2008** ## Viziunea AGERPRES
România este angrenată într-un proces de prefacere și modernizare de un dinamism fără precedent.
Asigurarea unui flux informațional competent și credibil va garanta succesul acestui proces.
1. 2008: Direcții de acțiune, politici și strategii .... 177–179 - Principalele direcții de dezvoltare pentru 2009
2. Activitatea editorială ...................................... 180–199
- Redacția Informații Centrale Secția Sport
- Redacția Informații Locale
- Redacția Informații Ecologice
- Redacția Informații Externe
- Parte a acestui proces, AGERPRES își propune să fie lider pe piața media și un model de profesionalism și integritate pentru toate instituțiile de presă românești
- Redacția Multimedia-Monitorizare
- Redacția Fotoreportaj
- Redacția Documentare-Publicații, Bază de Date și Arhivă
3. Activitatea tehnică.......................................... 200–203
## Misiunea AGERPRES
4. Activitatea de marketing și relații pubice........ 203–209
Să fie o prezență remarcată și remarcabilă în informarea corectă a opiniei prin transmiterea de informații de presă prompte, în condiții de transparență și deplină obiectivitate, în beneficiul societății românești în ansamblul ei.
5. Activitatea de resurse umane ........................ 210–213
6. Situația financiară.......................................... 214–217
- raport de gestiune
7. Activitatea Consiliului Director ...................... 218–219
## Valorile AGERPRES
8. Anexe ............................................................ 219–224
- Integritatea
- Calitatea
- Inovația
- Echidistanța
- A1 - Declarația de politică și angajamentul conducerii AGERPRES
- A2 - AGERPRES 1889-2008
- A3 - Oferta de servicii
Independentă, credibilă, promptă și echilibrată
**Știrile** formează activitatea de bază a Agenției Naționale de Presă AGERPRES. 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, redacțiile își informează clienții cu privire la evenimentele de actualitate, cu acuratețe, promptitudine și obiectivitate.
Redacțiile AGERPRES furnizează zilnic mass-media românești (cotidiane, reviste, magazine, posturi de radio și de televiziune, site-uri) baza pentru știrile pe care acestea le transmit. Oferta AGERPRES a contabilizat în 2008 circa 230.000 de știri aparținând sferelor de politică externă, politică internă, economie, cultură, știință, educație, media și, nu în ultimul rând, de sport.
Ameliorarea ofertei de programe și o strategie editorială axată pe exigență și calitate a produsului jurnalistic au fost instrumentele la care au recurs cele șapte redacții, pentru a răspunde așteptărilor clienților.
Prin conectarea la rețeaua mondială de știri, agenția face cunoscute evenimentele internaționale în România, racordează știrile românești interne la rețeaua globală și își aduce contribuția la „fluxul liber de informație” ce traversează întreaga lume.
Activitatea de informare a AGERPRES nu joacă un rol central numai în domeniul media. Decidenții tuturor branșelor și piețelor (din politică, economie, organizații și instituții) utilizează informațiile furnizate de AGERPRES ca bază solidă a deciziilor pe care le iau. În susținerea activității lor, AGERPRES a început să ofere pachete complexe de servicii, constând în **fluxuri de informații specializate și rapoarte de monitorizare de presă** (presa scrisă centrală și locală și audio-video), **analize media zilnice** și **analize cantitative și calitative.** Procesul, deși la început, va constitui în continuare principalul șantier de lucru.
Grafică, Audio
AGERPRES acoperă evenimentele și vizual, fiind principalul furnizor de fotografie de presă din România și deținătorul incontestabil al celei mai complete arhive de **fotografii de presă** din țară. Cu cele peste 200.000 de fotografii de presă și infografice introduse anual în baza de imagini ce poate fi consultată online, agenția pune la dispoziție material complet pentru transpunerea vizuală a tuturor temelor jurnalistice.
Calitatea și complexitatea serviciilor foto oferite de AGERPRES s-a tradus în 2008 printr-o creștere constantă a vânzărilor de fotografie de presă[2] , dar și prin implicarea sa într-un număr reprezentativ de parteneriate media având ca finalitate transmiterea de informații sau fotografii la scară largă. Merită menționat cu precădere parteneriatul cu Ministerul Afacerilor Externe cu prilejul Summitului NATO de la București în cadrul căruia AGERPRES a furnizat peste 1.000 de fotografii pe website-ul agenției și peste 100 de imagini la rezoluție mare, prin intermediul site-ului reuniunii.
În plus, AGERPRES pune la dispoziție gratuit un număr însemnat de clipuri audio pe tematici de actualitate, fiind vizate cu predilecție media online și portalurile de Internet.
Accesul la serviciile AGERPRES poate fi asigurat prin mai multe canale. Pe o piață fragmentată, împărțită între clienții din zona media și non-media, și aceștia, la rândul lor, între clienții din zona print și cei din zona online sau clienții din zona privat și cei din zona instituțional, a trebuit să găsim soluția optimă de a oferi servicii de calitate, în conformitate cu dezvoltările actuale ale pieței. Am mizat pentru aceasta pe creșterea calității, pe promovarea unei identități de brand distincte, pe optimizarea sistemelor operaționale și folosirea tehnologiei în profitul clientului.
> 1 AGERPRES își îndeplinește misiunea de informare în baza Legii nr. 19/9.01.2003, beneficiind, grație strategiei organizaționale adoptate, de o vizibilitate tot mai pregnantă în peisajul presei românești.
În vara lui 2008, la 24 iunie, Camera Deputaților, Cameră decizională, a aprobat inițiativa legislativă promovată de un grup de parlamentari, în frunte cu senatorul Adrian Păunescu, prin care agenția revenea la numele de AGERPRES, după ce vreme de peste 18 ani, din ianuarie 1990, purtase numele de ROMPRES.
> 2 De la 201 mii lei în 2003, la 653 mii lei în 2008. Dacă, din punct de vedere editorial, am încercat să așezăm NewMedia cât mai în centrul preocupărilor noastre, folosind inclusiv resursele tradiționale de valoare, din punct de vedere operațional am dezvoltat instrumente tehnice de procesare și prezentare a produselor în acord cu nevoile pieței. AGERPRES are capacitatea de a livra clienților produse Wap & Web (text și foto), dar și fluxuri de știri în formate dinamice rss, xml, mail, html, ftp etc.
În paralel, clienții AGERPRES au avut posibilitatea accesării serviciilor de informații, foto și de documentare printr-o aplicație gratuită desktop, ce oferă avantajul folosirii unui motor de căutare avansată în baza de date.
Serviciile AGERPRES sunt oferite preponderent pe bază de abonamente, în pachete flexibile și accesibile, sau în cadrul unor parteneriate reciproc avantajoase, menite să contribuie la creșterea gradului de informare a opiniei publice, prin intermediul unui brand asociat calității, inovării, performanței.
Urmărind trendul și ritmul de dezvoltare a pieței media din România, am gândit produse cross-media sau exclusiv pentru site-uri. Pentru aceasta:
- am LANSAT produse
– le-am repoziționat constant pe cele deja existente
– am căutat permanent soluții eficiente pentru a oferi cât mai multă informație, de o calitate cât mai bună, într-un format cât mai diversificat.
2005
#806703Buletinele _**Romania and the European Integration**_ **și** _**Economic Highlights**_ sunt prezente pe site-urile tuturor misiunilor diplomatice românești din străinătate.
Lansarea fluxurilor regionale de știri _**Transilvania-Banat, Moldova, Muntenia-Oltenia-Dobrogea**_
## Lansarea fluxurilor _**Caleidoscop documentar, IT&C**_
Lansarea fluxului gratuit de știri _**Cultură și Învățământ**_ Lansarea la Salonul Național al Presei Române a proiectului editorial _**România și integrarea europeană**_
Relansarea _**interfeței FOTO AGERPRES**_ pe site-ul agenției www.agerpres.ro, care prezintă fotografii în timp real, dar și fotografii de arhivă digitalizate
Vernisarea de expoziții cu imagini din Arhiva FOTO a AGERPRES cu ocazia unor evenimente de mare importanță pentru România: _**15 ani de la Revoluția română**_ **,** _**Semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană**_ **,** _**50 de ani de la primirea României în ONU**_ **,** _**Împreună pentru o Europă tânără**_
Vernisarea expoziției foto _**România – parcurs european**_ la Muzeul Național de Artă al României
Participarea cu imagini din Arhiva Foto AGERPRES la _**Expoziția Universală**_ prezentată la Aichi – Japonia
Lansarea, pentru prima dată, pe Internet a _**Arhivei text AGERPRES,**_ ce cuprinde știrile AGERPRES, în format digital, începând cu anul 2000
2006
#808068Lansarea fluxului special online de știri **Viața**
Parlamentară
#808134Lansarea serviciilor _**Revista presei**_ și _**Monitorizare de presă**_
Lansarea serviciului de _**Infografice**_
Lansarea serviciului _**AGERPRES audio**_
Lansarea fluxului de știri în timp real _**Ora Europei**_
Lansarea serviciului de imagini _**Arhiva foto EPA**_ și a _**Fluxului foto XINHUA** –_ pentru ambele servicii, AGERPRES fiind distribuitor exclusiv pentru România
Lansarea platformei _**AGERPRES** desktop,_ interfață dedicată recepționării știrilor și imaginilor de către clienți
Realizarea pentru cel de _**al XI-lea Sommet al Francofoniei**_ a unui _**buletin de știri – ediție, zilnică, specială bilingvă**_ și oferirea de fotografii participanților la manifestare
Prezentări de expoziții foto AGERPRES în diverse capitale europene: _**Bratislava, Praga, Viena, Varșovia, Helsinki, Seul, Strasbourg și Bruxelles**_
Participarea AGERPRES ca membru fondator la înființarea _**Asociației Agențiilor de Presă din zona Mării Negre**_
Deschiderea _**biroului corespondentului AGERPRES la Bruxelles** –_ primul înființat în străinătate după Revoluție
2007
#809228Lansarea fluxului gratuit de informații _**Viața Parlamentară**_ Lansarea serviciului _**MobileNews**_ pentru telefonia mobilă Lansarea fluxului _**Crawl**_ **,** dedicat posturilor de televiziune și mediilor electronice
Lansarea fluxului special _**Jurnal online**_
Vernisarea expozițiilor foto AGERPRES _**Sibiu – capitală culturală europeană**_ și _**Mari români,**_ în mai multe capitale europene
Difuzarea fluxului special de informații **Europarlamentare,** cu prilejul organizării primelor alegeri din România pentru Parlamentul European
Relansarea fluxului de știri _**Ora Europei,**_ cu informații transmise în timp real referitoare la activitatea europarlamentarilor români la Bruxelles și Strasbourg, precum și principalele evenimente europene de interes pentru România
AGERPRES a semnat peste 50 parteneriate media pentru promovarea de evenimente având un caracter cultural, economic, social sau științific cu organisme din mediul public și privat, între care: _**Muzeul Național Cotroceni, Muzeul de Istorie a României, Societatea Română de Radiodifuziune, Agenția de Monitorizare a Presei, Federația Comunităților Evreiești din România, INA, Institutul pentru Studii Etnice, International Business Promotion, Camera de Comerț și Industrie a României sau Junior Achievement Romania**_
2008
#810544Relansarea buletinului săptămânal de informații și analize economice _**Economic Highlights**_
Lansarea fluxului specializat de informații economice
## _**Bănci – Piețe – Capital**_
Lansarea fluxurilor speciale de știri + foto, cu difuzare gratuită: _**Summit NATO, Alegeri locale, Alegeri parlamentare**_
Lansarea unui flux special de știri despre _**Jocurile Olimpice**_ din China
Lansarea serviciului special de alerte SMS pentru clienții non-media
Extinderea rețelei de corespondenți ai AGERPRES cu noi birouri la: ROMA, MADRID, CHIȘINĂU
AGERPRES este partener media la Summitul NATO de la București
## Reorganizarea fluxurilor de știri _**Regionale – Moldova, Muntenia, Transilvania**_
Toate acestea au fost posibile prin adoptarea unei strategii organizaționale ce a avut ca obiectiv principal creșterea eficienței în satisfacerea clienților.
Agenția Națională de Presă AGERPRES a obținut în 2008 certificarea ISO pentru sistemele de management de Calitate, Mediu, Sănătate și Securitate ocupațională pentru următorii trei ani, devenind astfel prima instituție de presă din România care deține SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005 și OHSAS 18001:2004.
În urma auditului extern realizat de Societatea Română pentru Asigurarea Calității, agenția a obținut cele trei certificări care garantează implementarea standardelor de calitate, mediu, sănătate și securitate în muncă și califică astfel produsele sale jurnalistice ca fiind conforme normelor internaționale de calitate. În baza acestei certificări, pentru prima dată Consiliul Director al AGERPRES a formulat și asumat Declarația de politică și angajamentul conducerii AGERPRES referitoare la calitate, protecția mediului, sănătate și securitate ocupațională. Misiunea și valorile AGERPRES au fost formulate încă din 2004 ( _Anexa 1_ )
Măsurile și strategiile adoptate în 2008 au fost corecte și echilibrate. Rezultatele bune obținute în zona editorială, lipsa contestațiilor, rata nesemnificativă a corecturilor și, practic, inexistența dezmințirilor s-au tradus, în termeni financiari și de marketing, prin creșterea vânzărilor și a numărului de clienți.
Veniturile proprii pe care Agenția Națională de Presă AGERPRES le-a realizat în anul bugetar 2008 au depășit cu 20% veniturile programate prin buget, fiind cu 27% mai mari decât cele realizate în anul 2007. Depășirea veniturilor în 2008 față de cele realizate în anul 2007 se datorează mai ales creșterii încasărilor prin dezvoltarea produselor și serviciilor oferite de instituție. Veniturile agenției au crescut constant în ultimii opt ani, fiind în 2008 de zece ori mai mari decât în 2000. Cele mai semnificative creșteri ale vânzărilor s-au înregistrat la serviciile de știri transmise în timp real (15% în 2008, comparativ cu 2007), monitorizarea de presă (409% în 2008, comparativ cu 2007), servicii foto (3% în 2008, comparativ cu 2007), buletine zilnice, săptămânale, lunare (53% în 2008, comparativ cu 2007), fluxuri specializate (14% în 2008, comparativ cu 2007) etc.
În plan **editorial,** AGERPRES își propune să lanseze un proces de modernizare a structurii editoriale pentru a răspunde mișcărilor importante din piața media, în sensul unei mai mari diversificări a conținutului, a unei individualizări crescute a acestuia.
În plan general, în presă, dar mai mult ca niciodată pentru agenția de presă, se impune o nouă abordare a demersului jurnalistic specific, conform schimbării majore de paradigmă, prin accesul clientului la televiziuni de știri și site-uri de știri online, ceea ce face ca **agenția de știri să nu mai fie neapărat SURSA,** pentru orice eveniment.
Pornind de la această premisă, politica editorială va include acțiuni al căror scop va fi recâștigarea, în parte, a acestui statut de **SURSĂ** – prin provocarea știrilor (interviuri în exclusivitate, declarații în exclusivitate, corespondențe speciale – din țară și din străinătate). Totodată se va urmări creșterea competitivității agenției în zona de **RESURSĂ** – conținut complex oferit de baze de date solide (arhiva documentară). În acest sens, politica editorială va include dezvoltarea de noi servicii tip f **ollowing-news** (după modelul **tracking-news** ) care să fructifice interesul special pentru anumite subiecte, prin oferirea de background și informație web complementară și suplimentară în cel mai scurt timp.
Pentru orice tip de pachetele de informații sau servicii ce urmează a fi dezvoltate în 2009 la nivel redacțional, obiectivul central al oricărui demers jurnalistic va fi informarea corectă și obiectivă prin respectarea principiului liberului acces la informație.
În domeniul **economico-financiar,** AGERPRES va urmări, pe de o parte, asigurarea fondurilor necesare desfășurării activității de bază, iar, pe de altă parte, valorificarea premiselor de creștere a veniturilor.
În planul **politicilor de marketing,** pe lângă ofertarea produselor tradiționale, obiectivele imediate vizează creșterea veniturilor din alte surse, inclusiv din atragerea de publicitate online, odată cu dezvoltarea unui nou website al AGERPRES.
ACTIVITATEA EDITORIALĂ
#816710Redactorii de la Informații Centrale au reflectat, prin știrile realizate în 2008, activitatea Parlamentului, a partidelor politice, a Președintelui României, a prim-ministrului, a Guvernului și ministerelor (cu excepția celor economice), a unor instituții, agenții și organisme guvernamentale sau ale societății civile. Totodată, ei au însoțit demnitari români și delegații românești în străinătate, cu ocazia unor vizite și a unor manifestări și reuniuni internaționale. De asemenea, activitatea redacției a cunoscut, în 2008, perioade de maximă solicitare prilejuite de cele trei mari evenimente politice și diplomatice: Summitul NATO de la București (1–4 aprilie), campaniile electorale și alegerile locale (mai–iunie) și parlamentare (octombrie-noiembrie).
Politica editorială a vizat, ca și până acum, relatarea corectă, completă, obiectivă și rapidă a evenimentelor politice, diplomatice, administrative, culturale, a celor de natură socială, din domeniul educației și al sănătății, dar și al faptului divers.
De asemenea, pe fluxurile redacției au fost difuzate sinteze, interviuri, reportaje, grupaje tematice ce au completat, astfel, oferta redacției pentru societățile de media și pentru ceilalți abonați din non-media.
În funcție de importanța evenimentelor și în scopul scurtării timpului de transmitere a informației către abonați, emisiunea de știri a inclus flash-uri urmate de update, știri completate de background, precum și materiale de sinteză.
Beneficiarii au putut urmări știrile redacției pe fluxul general de Interne, dar, grupate tematic, și pe fluxurile specializate – Politic, Justiție, Apărare și Interne, Social, Cultură–Culte, Administrație.
În unele cazuri, unele informații au fost difuzate și pe fluxul Utilitare sau pe fluxul **Zig-Zag,** fluxuri extraredacționale.
Un flux special care a cunoscut o clară și definitivă consacrare în anul 2008 a fost cel de **Viața Parlamentară** în cadrul căruia au fost grupate toate informațiile ce au vizat activitatea membrilor celor două Camere ale Parlamentului, în plen și în comisii, interpelările și declarațiile politice ale senatorilor și deputaților, precum și, cu ajutorul corespondenților, activitatea acestora în circumscripțiile electorale.
Evenimentele electorale ale anului au oferit redacției posibilitatea constituirii unor fluxuri speciale de informații – Alegeri locale și Alegeri parlamentare – cu știri difuzate gratuit în intervalele mai-iunie și noiembrie-decembrie, care au reflectat pregătirile pentru alegeri, campaniile electorale ale partidelor și candidaților, dar și desfășurarea procesului de votare. La alegerile locale a fost reflectat și al doilea tur de scrutin, acolo unde a fost cazul.
Un flux special a fost înființat, în intervalul 1–4 aprilie 2008, pentru Summitul NATO, desfășurat la București.
Asemenea fluxuri speciale, distribuite gratuit, vor fi create și în 2009, cu ocazia alegerilor europarlamentare și a celor prezidențiale.
Știrile reflectând activitatea Administrației Prezidențiale, a Executivului, a Parlamentului și a partidelor politice au reprezentat 37,8% din totalul știrilor realizate în 2008.
Comparativ cu 2007, numărul știrilor reflectând activitatea partidelor politice a crescut de la 16% la 20,39%, cel a știrilor privind activitatea Parlamentului a crescut de la 6,8% la 7,2%.
În perioada campaniilor electorale, procentul știrilor politice a crescut semnificativ, ajungând la 25,5%.
În campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2008, Redacția Informații Centrale a difuzat 1.142 de știri, reprezentând declarații, reacții ale partidelor politice, dar și ale unor candidați independenți, comunicate de presă și activitatea BEC și BEM. Din total, acestea s-au referit la: PSD – 155, PNL – 120, PD-L – 93, PC – 69, PRM – 40, partide neparlamentare – 54, interviuri și sinteze – 18,
comunicate BEC, BEM – 209, comunicate și relatări de la candidați – 384.
În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, au fost transmise 1.701 știri, dintre care 409 despre candidații alianței PSD+PC, 374 – despre candidații PNL, 281 – despre candidații PD-L, 96 – despre candidații PRM, 41 – despre candidații altor partide. Totodată, au fost difuzate 420 de comunicate ale candidaților la alegerile parlamentare, 35 de știri despre candidați independenți, 45 de comunicate ale partidelor despre activități ale candidaților în campania electorală. Pe lângă acestea, s-au realizat 26 de interviuri, 14 sinteze, 12 reportaje, 19 profiluri de parlamentar pentru candidații care au obținut pentru prima dată un fotoliu de senator sau deputat într-un colegiu din Capitală. Astfel, au fost realizate interviuri cu candidați ai partidelor politice în colegii din București și din țară, dar și cu principalii lideri ai acestor formațiuni politice (care au acceptat să fie intervievați) – PNL (Bogdan Olteanu, Crin Antonescu, Radu Câmpeanu, Norica Nicolai, Cristian Țopescu, Petre Roman), PSD (Mircea Geoană, Adrian Năstase, Ion Iliescu, Titus Corlățean, Ecaterina Andronescu, Adrian Păunescu), PD-L (Theodor Stolojan, Teodor Paleologu, Monica Iacob Ridzi, Radu Berceanu), PC (Dan Voiculescu, Marius Marinescu, Daniela Popa), UDMR (Kelemen Hunor, Marko Bela), PRM (Corneliu Vadim Tudor, Lucian Bolcaș).
Secția Sport are o largă autonomie editorială și administrativă, în cadrul Redacției Informații Centrale, iar prin fluxul propriu de știri interne și internaționale acoperă un domeniu de mare audiență, transformat într-un adevărat fenomen social – sportul.
Anul sportiv 2008 a fost unul deosebit de bogat în evenimente, cu două competiții de nivel internațional, Campionatul European de fotbal din Austria și Elveția și Jocurile Olimpice de vară de la Beijing, ambele cu reprezentare românească.
Ca de obicei, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, ramura sportivă cea mai bogat ilustrată a fost fotbalul. Redactorii secției au acoperit acest domeniu cu știri, sinteze, analize și alte informații despre meciurile echipei naționale, atât în campania de pregătire, cât și la EURO 2008, cele din cadrul campaniei de calificare la Cupa Mondială din 2010, meciurile echipelor românești angrenate în competițiile UEFA, precum și desfășurarea campionatului intern.
Alături de fotbal au fost mediatizate și competițiile din sporturi de tradiție, care au adus României medalii la campionate mondiale și europene – printre acestea atletism, handbal, judo, box, canotaj, kaiac-canoe etc. De asemenea,
fluxul sportiv intern a mai cuprins știri despre alte discipline – tenis de câmp, baschet, volei, tenis de masă, înot, scrimă, hochei pe gheață etc.
La rubrica știri externe, în afara fotbalului, au predominat informațiile despre competițiile profesioniste de tenis și circuitele automobilistice Formula 1. Acestora li s-au adăugat cele despre competiții din atletism, ciclism, baschet, hochei pe gheață, box etc.
La finele anului au fost realizate materiale de sinteză, cronologii și analize vizând sporturile de tradiție din România, în conexiune cu evenimentele sportive majore ale anului, interne sau externe.
Desfășurarea în anul 2008 a celor două mari evenimente sportive internaționale, care au fost ilustrate în fluxuri speciale, precum și manifestările sportive curente au condus la creșterea numărului de știri și alte materiale jurnalistice comparativ atât cu anul precedent, cât și cu alți ani.
Astfel, redactorii secției au realizat 25.487 de știri, comentarii și sinteze, dintre care 16.882 cu subiect internațional și 8.605 despre evenimente sportive interne.
Redacția Informații Locale prelucrează întregul flux informațional generat de corpul de corespondenți județeni, deținând o poziție strategică în cadrul AGERPRES prin complexitatea și varietatea activităților: transmiterea de știri și analize din toate domeniile, fotografii de presă și audio-news.
Prin multitudinea problematicilor abordate de corespondenții prezenți în toate județele țării, această redacție este și un furnizor important de informație pentru celelalte fluxuri specializate ale agenției, aducând acea plusvaloare ofertei de știri a AGERPRES în competiția cu restul agențiilor de presă private din țară.
Prezența corespondenților AGERPRES în toate capitalele de județ, informațiile transmise de aceștia în timp real, reprezintă atuul pe care îl deține pe piața media Agenția Națională de Presă, care oferă, astfel, o imagine de ansamblu a actualității din România.
Fie că reflectă modul în care deciziile strategice luate la nivel politic, economic sau social sunt puse în aplicare și produc efecte la nivelul țării, fie că înfățișează realități prezente la nivelul unui județ sau al unor regiuni sau teritorii, fluxurile de știri ale corespondenților formează mici piese de puzzle care, privite în ansamblu, oferă imaginea globală a realității.
**Din punct de vedere organizatoric,** în 2008 această structură a recăpătat statutul de Redacție de sine stătătoare, în condițiile în care pentru trei ani ea a funcționat ca parte a unei redacții mai mari – Redacția Informații Interne. Decizia de a îi conferi o autonomie crescută a vizat o mai bună coordonare internă a corespondenților și o mai mare flexibilitate în comunicarea și luarea deciziilor editoriale.
Schimbarea a avut ca rezultat imediat o consolidare a celor trei fluxuri informaționale locale – **Moldova, Muntenia și Transilvania,** punându-se accentul pe caracterul specific al fiecărui județ.
Din perspectivă editorială, redacția și-a îmbunătățit vizibil fluxurile prin diversificarea genurilor jurnalistice abordate, de la știrile simple, bazate pe comunicate și informări oficiale, la analize și comentarii complexe, de la faptul divers la reportaje, interviuri și comentarii, în cadrul unor campanii de informare coordonate la nivelul mai multor județe pe teme bine conturate: politic, economic, social, cultural, sportiv.
În 2008, media lunară a informațiilor transmise pe fluxurile locale a fost de circa 3.500 de știri, iar media zilnică de 115 știri. Pe regiuni, situația știrilor transmise este următoarea:
După știrile politice, o pondere importantă în fluxul de știri au avut-o informațiile cu tematică socială, respectiv 18,61%, urmate de cele vizând administrația 14,36%, dar și justiția – 9,39%, cultură/culte – 5,28% și faptul divers – 10,18%.
Din cele 6.525 știri politice transmise, 1.877 au ilustrat activitatea PSD, 1.625 – PD-L, 1.434 – PNL, 590 – UDMR, 408 – PC, 264 – PRM și 327 – alte partide. În timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, precum și în ziua votului, incluzând, acolo unde a fost cazul, și campania și votul din turul doi, corespondenții au realizat și trimis 2.625 de știri. Acestea s-au referit cu precădere la activitățile celor mai mari partide angrenate în competiție – PSD (292 știri), PD-L (257 știri) și PNL (238 știri) – și într-o măsură mai mică la campaniile celorlalte partide parlamentare – UDMR (64 știri), PRM (20 știri), în vreme ce alte 69 de știri au relatat activitatea partidelor parlamentare.
Același mod de lucru s-a regăsit și în toamna lui 2008, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. Cu acest prilej au fost realizate 2.646 știri, dar ponderea lor privind campania electorală și candidații a fost aproximativ egală cu cea a știrilor tehnice și de bilanț: 1.341 față de 1.305.
Pe partide, Alianța PSD+PC a beneficiat de 409 știri, PD-L – 281 știri, PNL – 274 știri, UDMR – 138 știri, iar alte partide 145 știri. Numărul știrilor transmise de corespondenți are legătură directă cu numărul acțiunilor electorale organizate de partidele sus-menționate. Știrile despre activitățile partidelor au fost însoțite și de 94 de fișe documentare cu parlamentarii aflați la primul mandat. 1.305 știri au avut o tematică administrativă, referindu-se la pregătiri ale secțiilor de votare, tipărirea buletinelor, activitatea BEJ-urilor.
Începând cu luna septembrie 2008, fluxurile locale au cunoscut o diversificare de formă și de conținut semnificativă. A crescut numărul știrilor exclusive, al materialelor publicistice de autor, realizate în cadrul unor campanii de informare menite să atragă atenția asupra unor probleme economice, culturale sau de altă natură, de interes general: situația obiectivelor industriale privatizate, situația investițiilor din țară, probleme ale forței de muncă din zonele defavorizate, starea monumentelor de cult și a siturilor arheologice și istorice etc.
Politica editorială a Redacției Informații Economice în 2008 a fost construită pe două coordonate:
– continuarea redimensionării fluxului redacțional și adaptarea acestuia la necesitățile și profilul beneficiarilor
– coordonarea activității editoriale cu cea a celorlalte redacții ale agenției pentru a putea oferi un flux general unitar relativ la realitatea românească
Anul 2008 a fost dominat de probleme economice majore al căror impact global a influențat în modul cel mai dramatic evoluțiile macroeconomice din România, cu precădere în domeniile financiar-bancar, imobiliar și investițional.
Subiectul central al relatărilor economice a fost criza financiară mondială marcată de prăbușirea titanilor de pe Wall Street și care, în plan românesc, s-a făcut simțită mai ales din octombrie 2008, prin colapsul Bursei de la București. De asemenea, un subiect aflat aproape în permanență pe sumarul redacției a fost legat de evoluția prețului petrolului care a influențat dinamic economia românească.
Urmărirea tuturor acestor evenimente economice majore, în paralel cu activitatea ministerelor economice și a celorlalți actori economici din România, a impus o repoziționare permanentă a producției editoriale – cu efect inclusiv asupra volumului de muncă și încărcării fiecărui redactor în parte.
În plan strict editorial, interesul redacției a fost să creeze un flux informațional cu o identitate distinctă, bogat în _**știri exclusive**_ și _**construit pe baza unei selecții riguroase a evenimentelor**_ **.**
Evenimentele importante au beneficiat de abordări tematice succesive, precum: „ _Situația energetică a României_ (surse de energie, producție de energie; import; prețuri și impact asupra populației)”, „ _Evoluții în agricultura românească_ (absorția fondurilor comunitare; gradul de îndeplinire a obligațiilor față de UE; produse tradiționale; desfacere; situația micilor fermieri)”, „ _Bătălia pentru Drumuri_ (nevoi, blocaje, proiecte de infrastructură, oportunități)”, „ _Impact investițional_ (proiecte, dezvoltatori, piețe regionale,
comparații cu țări din regiune)”, „ _Nivelul de trai al populației_ (pensionari vs. forța de muncă actuală, nevoi sociale)”.
Anul 2008 a fost unul al schimbărilor pentru Redacția Informații Externe, prima și cea mai importantă fiind **extinderea rețelei de corespondenți permanenți ai AGERPRES** în străinătate de la doi la patru. Astfel, corespondenților permanenți de la Bruxelles și Chișinău li s-au alăturat alți doi colegi la **Madrid** și **Roma.**
A doua schimbare importantă se referă la faptul că, la sfârșitul anului 2008, Redacția Informații pentru Străinătate a devenit o secție în cadrul Redacției Informații Externe, ceea ce a permis o reducere a numărului de posturi de conducere și o mai bună folosire a resurselor umane existente.
În ceea ce privește activitatea editorială, Redacția Informații Externe a pus în aplicare, cu un mare grad de succes, planul editorial și organizatoric stabilit în Raportul de activitate pe anul 2007 care viza consolidarea celor patru fluxuri informaționale transmise zilnic online și, îndeosebi, relansarea Fluxului Comentarii Externe/Mondorama și a Fluxului ZigZag.
Astfel, **Fluxul Comentarii Externe/Mondorama** și-a schimbat forma, conținutul, cantitatea și calitatea, păstrându-și totuși caracteristicile definitorii prin redarea de comentarii, analize și puncte de vedere din presa străină pe temele, dosarele și evenimentele aflate în actualitate. Ziarele străine au continuat să rămână sursele folosite exclusiv pe acest flux. Informațiile prezentate în flux au fost redactate întrun mod mai alert, introducând în „lead” elementul de impact, dar păstrând și elementele de opinie și comentariu, care reprezintă caracteristica definitorie a acestui flux. Schimbările au fost deopotrivă și de conținut, selecția fiind mult mai riguroasă, temele mai diverse și de interes pentru societatea românească. Și din punct de vedere cantitativ s-au înregistrat schimbări semnificative. Numărul articolelor a crescut cu aproximativ 10% față de 2007. Totodată și calitatea a fost îmbunătățită prin atingerea obiectivelor enunțate.
Schimbările din **Fluxul ZigZag** au vizat îndeosebi diversificarea și îmbogățirea conținutului editorial, prin includerea în mod constant a mai multor materiale din domeniul științific, medical și IT, alături de știrile având ca tematică mondenități, curiozități și fapt divers. Evenimente importante precum decernarea Premiilor Nobel și a Premiilor Oscar au fost reflectate pe larg, inclusiv prin materiale de sinteză.
Fluxul general de **Știri Externe** reflectă online principalele evenimente din lume, 24 de ore din 24, pe baza informațiilor preluate din surse externe multiple – toate agențiile internaționale de presă cu prestigiu pe piața media (Associated Press, AFP, Reuters, EFE, ITAR-TASS), numeroase agenții naționale de presă cu care AGERPRES întreține legături de colaborare și parteneriat (BTA, MTI, Moldpres, Yonhap, Kyodo, Tanjug etc.), ziare străine relevante, precum și corespondențele propriilor ziariști de la locul desfășurării evenimentelor.
Din toate aceste surse, pe parcursul anului 2008 au fost difuzate în timp real _39.481_ știri, inclusiv sâmbăta și duminica și de sărbătorile legale. Cifra reprezintă o creștere a volumului de știri difuzate cu aproape 10%, o adevărată performanță, dacă se ține cont de faptul că în anul 2008 numărul de redactori de la Fluxul Operativ a fost redus cu trei persoane.
În afara evenimentelor la zi, Fluxul Operativ s-a concentrat cu precădere pe situația românilor din străinătate, dar și pe informațiile referitoare la România, apărute în presa și pe agențiile străine. De un real folos a fost în acest sens deschiderea celor două posturi de corespondent la Madrid și Roma, unde sunt concentrate cele mai numeroase comunități de români. Lipsa unor corespondenți AGERPRES în țări precum Bulgaria, Ungaria sau Ucraina, pentru a da doar câteva exemple, a fost suplinită prin utilizarea unor surse externe – agențiile de presă BTA, MTI, Itar-Tass sau Ukrinform și presă online. Rămâne însă un obiectiv pentru redacție deschiderea de birouri în unele din aceste țări.
Informațiile despre activitățile delegațiilor oficiale române în plan extern, ca și cele din presa străină având ca subiect
evoluții sau evenimente din țara noastră au avut întotdeauna prioritate. Rubrica **România în lume** a conținut informații care s-au regăsit cel mai des în preluările presei naționale.
În 2008, Secția Informații pentru Străinătate a avut ca obiectiv să-și întărească poziția de principal furnizor de știri din România, în limbi străine, într-un an cu o intensă activitate de consolidare a statutului României de membru al Uniunii Europene și de definire a poziției și identității sale în spațiul comunitar.
Activitatea editorială a vizat cu precădere eforturile la nivel politic, economic și social făcute de factorii de decizie din România pentru alinierea la practicile și standardele internaționale. Au fost transmise cu prioritate pozițiile exprimate de țara noastră față de decizii și evenimente internaționale, comentarii cu privire la percepția unor importante personalități asupra acțiunilor de politică externă a României, precum și informații despre activitatea desfășurată de militarii români în teatrele de operații din afara granițelor.
Publicul țintă al serviciului de informații pentru străinătate îl reprezintă ambasadele și reprezentanțele comerciale din România, institutele culturale ale altor țări care funcționează la București și în alte orașe din țară, companiile străine prezente pe piața locală, mediile de afaceri din alte țari interesate de oportunitățile oferite de România, mass-media românești de limbă engleză.
Viața politică internă, marcată de alegeri locale și parlamentare, a ocupat o pondere semnificativă în fluxul de știri, fiind prezentate opțiunile, obiectivele și strategiile partidelor și ale candidaților, problematica vieții economice și sociale abordată în dezbaterea electorală. Știrile AGERPRES au reflectat pe larg activitatea reprezentanților României în Parlamentul European, intervențiile și inițiativele acestora, pledoariile făcute pentru susținerea ideilor lansate în spațiul comunitar.
Fluxurile de știri în limbile engleză și franceză au fost transmise constant, și în 2008, către Ministerul Afacerilor Externe, alături de grupaje de informații de presă în alte patru limbi de circulație internațională – rusă, italiană, spaniolă și germană –, pentru a fi publicate pe site-urile ambasadelor României din întreaga lume.
Celor trei **fluxuri** de știri în timp real, dintre care două cu caracter general – _News of the Day_ și _Nouvelles de Jour_ – și unul cu caracter exclusiv economic – _Romanian Economic Daily News_ , li s-au adăugat un flux de știri _Short News_ cu impact regional destinat agențiilor de presă cu care AGERPRES are contracte de reciprocitate.
Materialele redactate de corespondenții AGERPRES la Bruxelles au continuat să reprezinte principalul punct de atracție al acestui flux lansat în 2007 cu scopul de a veni în întâmpinarea beneficiarilor care doreau informații în timp real despre Uniunea Europeană și despre integrarea României în politicile și demersurile Uniunii. Corespondenții au fost îndemnați să transmită mai multe „materiale de autor”, fără a neglija însă subiectele care derivă din conferința zilnică de presă a reprezentanților Comisiei Europene, activități ale europarlamentarilor români etc.
De altfel, accentul a fost pus pe activitatea reprezentanților României în instituțiile europene ( _Consiliile de Miniștri, Parlamentul European, Comisia Europeană, Comitetul Regiunilor, CEDO_ etc.), pe vizitele oficialilor români la Bruxelles, precum și pe informațiile despre politici sau măsuri de interes direct pentru cetățenii români (de exemplu, adoptarea euro, spațiul Schengen etc.).
O atenție deosebită a fost acordată și politicii de vecinătate a UE, îndeosebi în ceea ce privește relația cu Republica Moldova și Ucraina, precum și evoluțiilor din diferite state ale Uniunii Europene.
Buletinul săptămânal Integrare Europeană a abordat și el tematica referitoare la Uniunea Europeană, numai că în acest caz accentul s-a pus pe elaborarea unor materiale de sinteză și de analiză. De un real folos au fost comentariile pe
teme europene realizate din presa străină și care au provenit într-o mare măsură de la Fluxul Comentarii Externe. Evident, ne-am axat îndeosebi pe subiecte legate de România, statele în curs de aderare la forul comunitar, instituțiile și politicile UE și locul UE în lume.
Schimbarea de formă, conținut, cantitate și calitate a fluxului a fost benefică. Redactarea într-un mod mai alert al materialelor și introducerea lead-ului au făcut mult mai atractive la citit respectivele articole și au permis redactorilor să „jongleze” cu textul, axându-se îndeosebi pe ideea principală pe care o transmitea comentariul, și mai puțin pe demonstrația logică în sine.
Această schimbare nu a exclus ca evenimentele majore (alegerile legislative din România, din noiembrie 2008, referendumul din Elveția, situația românilor din Italia) să fie tratate exhaustiv, incluzând reviste ale presei.
Și acesta a trecut printr-o schimbare moderată, în sensul că zilnic a fost inclus cel puțin un material amplu din domeniile științific, medical și IT.
Decernarea Premiilor Nobel și a Premiilor Oscar au fost reflectate pe larg, beneficiind inclusiv de fotografii aflate în portofoliul AGERPRES și care au fost atașate textelor.
Strategia de creare de fluxuri cât mai specializate de știri care să răspundă țintit nevoilor pieței s-a dovedit un succes pentru fluxul de știri externe, în general. Astfel, în 2009 redacția pregătește două noi mini-fluxuri: un flux de știri NATO, dedicat Summitului aniversar al Alianței NordAtlantice din aprilie de la Strasbourg și Kehl[3] și un flux de știri care va aborda alegerile europarlamentare.
La rândul său, în cadrul secției Informații pentru Străinătate vor fi lansate mai multe produse editoriale, între care _Euro-Romania_ , flux de știri în engleză, consacrat activității reprezentanților țări noastre în PE și alte instituții și organisme comunitare. În egală măsură se intenționează creșterea ponderii informațiilor economice având ca sursă presa locală și regională din România.
3 Fluxul va fi disponibil în intervalul 30 martie – 5 aprilie și va conține informații trimise de corespondenții AGERPRES, analize, comentarii și declarații de pe surse externe. El va fi realizat în colaborare cu redacțiile Fotoreportaj și Monitorizare-Multimedia.
194 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010 **REDACȚIA MULTIMEDIA – MONITORIZĂRI**
Prin specificul său, redacția acționează în zone de piață bine definite și complementare, iar produsele dezvoltate necesită, mai mult decât în cazul fluxurilor informative tradiționale, un grad sporit de tehnicitate și dinamism. Astfel, dacă Infograficele reprezintă un produs destinat cu precădere presei – scrisă sau electronică – asemenea Selecțiilor de știri și Jurnalului online sau știrilor alertă tip Crawler, restul produselor dezvoltate de redacție – Revista Presei, Monitorizările de presă, Analiza media zilnică și Analiza cantitativă și calitativă se adresează cu precădere mediului de afaceri și clienților din zona instituțională.
În contextul actual, în care presa tradițională este serios concurată de surse de informații alternative – blogurile, orice portaluri de informații generaliste sau specializate – provocarea pentru redacție a fost de a lansa în piață informație credibilă și valabilă într-un format Web & Wap (text & foto) care să corespundă nevoilor clienților din sectorul on-line.
Prin veniturile atrase[4] și potențialul de dezvoltare, Monitorizarea de presă reprezintă principalul produs al redacției.
Dezvoltat ca urmare a conștientizării de către AGERPRES a nevoii strategice de diversificare a portofoliului de produse și servicii și de valorificare a resurselor interne, serviciul de monitorizare este accesat de către clienții interesați de măsurarea notorietății lor și de urmărirea concurenței, în paralel cu menținerea unui standard ridicat al informării în domeniul de interes.
Beneficiile pe care le reprezintă pentru AGERPRES dezvoltarea unui astfel de serviciu sunt, de asemenea, importante, referindu-ne doar la:
- valorificarea bazei de date a agenției
- diversificarea portofoliului de clienți
- extinderea cotei de piață
- oferirea la pachet a fluxurilor de știri în timp real cu
- rapoartele de monitorizări[5] .
**Rapoarte zilnice de monitorizare a presei scrise și audio-video** sunt alcătuite pe baza urmăririi și cercetării a nu mai puțin de 25 cotidiane centrale, 50 de reviste de specialitate, 160 publicații locale, zece posturi de radio și 12 de televiziune.
Începând cu 2008, redacția a inclus în portofoliu clienți din zona administrației publice centrale și locale, dar și mari companii private.
Gradul de acoperire s-a extins pe majoritatea zonelor de interes: politic, economic, financiar-bancar, social, cultural _._
Media zilnică a articolelor de presă sau transcrierilor oferite clienților a fost de circa _**650,**_ mai mult decât dublul anului precedent.
Rapoartele de monitorizări, oferite în format electronic, sunt însoțite de **analize media zilnice** pe domeniul de interes și
**analize lunare cantitative și calitative,** care oferă, pe lângă măsurarea cantitativă a imaginii în presă a clientului, și o judecată de valoare a felului în care este prezentat. Aceste măsurători reprezintă, totodată, un instrument necesar în elaborarea oricărei campanii de comunicare în rândul firmelor. Materialul este însoțit de informație grafică foarte sugestivă.
Multimedia
#868710Abordarea multidisciplinară din perspectiva căreia funcționează serviciile AGERPRES multimedia oferă clienților soluții complete și complexe de informație prin integrarea știrilor, fotografiei și produselor de infografie.
**Știri în sistem crawler,** un produs nelipsit oricărei abordări jurnalistice, reprezintă cea mai rapidă modalitate de a informa publicul în legătură cu cele mai noi evenimente. Inițial, a fost cerut de televiziuni, ca modalitate de completare a buletinelor de știri, dar este preluat și de site-uri. Știrile AGERPRES în sistem crawler sunt transmise, din oră în oră, sau în regim de alertă, în calupuri tematice: Intern, Internațional, Europa, Economic, Cultură, Sport, Monden. În 2008 a fost creată și selecția de știri scurte în limba engleză, astfel încât media lunară a fost de 1.850 de anunțuri.
4 Veniturile atrase, comparativ cu 2007 – anul lansării produsului – cu 409% mai mari. Redacția este pe o linie de creștere constantă pe o piață estimată de specialiști la circa patru milioane de euro. Prin investițiile planificate în 2009 și consolidarea echipei, redacția și-a fixat ca țintă o creștere a veniturilor cel puțin în același ritm ca în 2008, în pofida crizei economice.
5 Multe companii și instituții centrale solicită includerea în rapoartele de monitorizare a unor fluxuri de informații în timp real pe domeniile de interes. Această cerință face posibilă corelarea produsului tradițional al agenției – fluxul de știri în timp real – cu produsul mai nou și specific – monitorizarea presei scrise și audio-video din țară și, parțial, din străinătate.
6 Cele peste 500 de site-uri “produc” peste 12.000 știri în fiecare zi. Actualizarea știrilor nou-apărute în sistem se face la fiecare cinci minute. Clientul are astfel posibilitatea accesării informației dorite în minutul următor. **AGERPRES Jurnal on-line,** lansat la începutul anului 2008, este un agregator de informații, oferind: știri într-un format specific, scurt și de impact; fotografie/infografie; fișier audio; acces la informația de background.
AGERPRES a pus la dispoziția clienților în 2008 peste 250 de _infografice_ , materiale complexe ce combină
informația cu fotografia/grafica. Pentru prima dată, AGERPRES a realizat cu resurse proprii și infografice animate dedicate evenimentelor majore ale anului: _Alegerile locale, structura Guvernului rezultat în urma alegerilor din noiembrie, Summitul NATO de la București, Alegerile prezidențiale din SUA._
Misiunea Redacției Fotoreportaj este de a asigura prin imagine acoperirea tuturor evenimentelor de importanță națională din țară și străinătate.
Obiectivele generale ale redacției în 2008 au fost consolidarea poziției de lider de piață incontestabil pe segmentul fotografiei de presă, creșterea calitativă a producției fotografice și diversificarea ofertei foto, inclusiv prin extinderea rețelei de colaboratori externi ai agenției. În atingerea acestor obiective, redacția a avut în permanență în centrul preocupărilor asigurarea unui flux național de fotografie la alcătuirea căruia cuvintele de ordine au fost:
calitate
#871844profesionalism, rapiditate
Producția fotografică a AGERPRES s-a concretizat în realizarea a două fluxuri proprii de fotografie – _Fluxul național zilnic de imagini_ și _Serviciul online de fotografie de arhivă –_ la care se adaugă patru fluxuri de imagini din actualitatea
internațională preluate în timp real de către AGERPRES de la agențiile partenere: Associated Press, EPA, Xinhua și Tanjug.
**Fluxul național zilnic de imagini** a inclus în anul 2008 în medie 250 imagini/zi transmise în timp real de fotoreporterii agenției, corespondenții județeni și colaboratorii AGERPRES. Din punct de vedere tematic, fluxul național a inclus fotografii de la principalele evenimente petrecute în țară, la nivelul Capitalei sau al județelor, cât și de la principalele manifestări politice, economice, sportive sau de altă natură din străinătate, cu relevanță deosebită pentru publicul din România.
În 2008, Fluxul național de imagini a cuprins un număr de 90.956 de unități, din care 4.731 fotografii transmise de corespondenții județeni și 22.795 fotografii transmise de colaboratorii AGERPRES, respectiv o creștere de circa 6% comparativ cu anul 2007.
Fluxul național de fotografie al AGERPRES este în prezent, în mod incontestabil, cel mai solid, mai variat și mai complet oferit de vreo agenție de presă din România. De la lansarea sa în format digital, în 2001, acesta a cunoscut o creștere constantă, semnificativă, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.
În scopul menținerii acestei poziții de top, dar și al respectării statutului AGERPRES, de instituție publică de interes național, redacția a adoptat o strategie flexibilă de selectare riguroasă și reflectare a evenimentelor având ca principali indicatori: importanța evenimentului și semnificațiile sale, interesul pieței media pentru un subiect, interesul național.
În acest sens, redacția a tratat cu prioritate toate evenimentele de însemnătate pentru România din toate domeniile, fiind implicată inclusiv în parteneriate media – precum cel cu Ministerul Afacerilor Externe, cu prilejul
Summitului NATO de la București –, asumându-și rolul de principal difuzor de fotografie de presă din România. Pe parcursul zilelor summitului și în perioada pregătitoare a reuniunii la nivel înalt, redacția a transmis un număr de 1.500 fotografii pe fluxul național și organizatorilor din care peste 100 au fost postate pe website-ul dedicat reuniunii, la rezoluție maximă.
Continuând procesul de extindere și diversificare a ofertei de fotografie sportivă, AGERPRES a trimis un fotoreporter la Olimpiada de la Beijing, care a urmărit constant și a reflectat evoluțiile sportivilor români la toate disciplinele sportive. În paralel, în cadrul parteneriatului cu AP și agenția chineză de presă, AGERPRES a oferit presei din România cele mai importante fotografii ale acestei competiții sportive. Portofoliul de imagini al AGERPRES s-a îmbogățit semnificativ cu imagini din sporturi precum: fotbal, tenis, handbal, baschet, rugby, atletism etc. Un loc important l-au ocupat și evenimentele culturale – expoziții, lansări de carte, dezbateri, portrete de artiști și mari oameni de cultură.
Toate imaginile introduse pe site-ul AGERPRES sunt însoțite de texte explicative și cuvinte-cheie ce permit identificarea rapidă a acestora. Conform unui raport de consultare, numai în ultimele șase luni ale anului 2008, utilizatorii paginii http://foto.agerpres.ro au folosit nu mai puțin de 20.000 de cuvinte-cheie în forma de căutare avansată.
După cum se observă din graficul de mai sus, în 2008 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de fotografii vândute de la corespondenții județeni și o creștere în zona „colaboratorilor”. Aceasta se explică prin faptul că extinderea rețelei de colaboratori externi, cu precădere la nivelul țării, a făcut ca oferta de imagine de la același eveniment să crească, ceea ce a permis clienților să aleagă acele imagini care au servit mai bine nevoilor lor de ilustrare.
AGERPRES are cea mai mare arhivă fotografică din țară, cu un număr estimat la opt milioane de fotografii – multe cu valoare istorică –, ce ilustrează cele mai importante evenimente din istoria națională a ultimilor 70 de ani.
În 2008 a continuat procesul de digitalizare a arhivei fotografice pentru punerea în valoare a acesteia, în paralel cu demararea unui amplu proces de inventariere – pentru prima dată în ultimii aproape 30 de ani – a tuturor filmelor aflate în arhiva AGERPRES, pentru o evaluare calitativă și cantitativă a acestora. Prin demararea acestui proces extrem de laborios și specific, redacția și-a asumat reducerea numărului de fotografii de arhivă introduse în baza de date, însă a luat toate măsurile necesare pentru a onora comenzile venite de la clienți, pe teme clar indicate de aceștia. Această măsură de inventariere și reevaluare a arhivei de filme va avea ca principal efect o mai bună cunoaștere a patrimoniului AGERPRES și, totodată, este de natură să faciliteze
activitatea de cercetare, toate datele referitoare la filmele din arhivă, fiind introduse într-o bază de date digitală.
Astfel, în intervalul ianuarie – decembrie 2008, au fost inventariate un număr de 188.795 negative.
În același interval, un număr de 15.295 de fotografii au fost scanate și au fost sau urmează să fie introduse în baza de date a agenției, după o verificare a calității lor tehnice: contrast, claritate, încadrare, informații conținute.
În total, arhiva electronică a AGERPRES a primit în 2008 un număr de 13.503 fotografii, în afara celor incluse în Fluxul național de imagini, care prezintă în genere activități ale fostelor guvernări ale României sau care privesc aspecte ale vieții economice, sociale, culturale, sportive dinainte de 1989.
Oferta arhivei AGERPRES a vizat, atât valorificarea cronologică a fotografiilor, cât și punerea în valoare a imaginilor legate de anumite evenimente comemorative, fie promovarea unor pachete tematice orientate pe eveniment (fotografii pentru reviste de specialitate, pentru ambasade, pentru companii de publicitate sau mari edituri).
În 2008, vânzările de fotografie de arhivă (fotografii digitalizate și fotografii de arhivă relativ recente) au fost de 15.840 imagini, comparativ cu 12.891 unități vândute în 2007.
AGERPRES este unul dintre principalii distribuitori de fotografie de presă din actualitatea internațională transmise
de Associated Press, EPA, Agenția de presă chineză Xinhua, Agenția de presă sârbă Tanjug.
Eforturile AGERPRES de a prezenta integral fluxurile celor patru agenții de presă pe piața din România vizează exclusiv respectarea dreptului și nevoii de informare, inclusiv prin imagine, a publicului din România și a profesioniștilor cu preocupări în acest domeniu.
Cifrele prezentate mai sus, eforturile și energiile angajate de redacție în 2008 constituie premise pentru o dezvoltare a producției fotografice a AGERPRES. În pofida crizei economice, ale cărei efecte se fac deja simțite în domeniul media, redacția proiectează o dezvoltare durabilă bazată pe calitatea producției sale.
Pentru consolidarea poziției sale, redacția mizează pe calitatea serviciilor oferite, pe profesionalism și inovare. În acest sens, pe lângă dezvoltarea fluxului de imagini cu explicații în limba engleză, agenția plănuiește dezvoltarea unui nou proiect foto care să grupeze o galerie foto a celor mai prestigioși fotografi/fotoreporteri din țară și care să fie pusă la dispoziția potențialilor clienți din țară și străinătate.
198 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
BAZĂ DE DATE ȘI ARHIVĂ
Redactorii documentariști ai AGERPRES pun la dispoziția redactorilor din celelalte compartimente informația de background, sinteze, fișe de persoane sau de evenimente.
Redacția Documentare-Publicații, Bază de Date și Arhivă a AGERPRES dispune și gestionează un volum uriaș și divers de material jurnalistic, arhivat și clasificat.
Față de o asemenea bogăție și diversitate de materiale de presă, redacția, prin acțiuni de reorganizare editorială și
beneficiind de îmbogățirea programului informatic, a derulat, în cursul anului 2008, un program de valorificare și editare, dar și de stocare și clasificare a fondului jurnalistic.
Au fost realizate materiale și fișe documentare, sinteze și cronologii, biografii și calendare zilnice sau periodice, produse difuzate atât pe fluxul propriu – Caleidoscop documentar –, cât și pe alte fluxuri ale agenției.
În anul 2008, redacția a participat cu materiale proprii la fluxurile speciale dedicate de AGERPRES unor evenimente importante.
Pentru Summitul NATO desfășurat la București, în perioada 2–4 aprilie, au fost realizate și difuzate pe fluxul special documentarele: Momente semnificative din istoria NATO, Cele mai semnificative momente ale relațiilor România-NATO, Noul concept strategic al NATO de la Roma (7–8 noiembrie 1991), Summitul de la Madrid (8–9 iulie 1997), Summitul de la Washington (23–25 aprilie 1999), Summitul de la Riga, Summitul de la Praga, Aderarea României la NATO, Summitul de la Istanbul (28–29 iunie 2004), precum și prezentarea programului cultural pregătit pentru Summitul de la București.
Special pentru marcarea acestui eveniment, redacția a realizat volumul România – NATO 1990–2008, care a apărut în cursul lunii martie și a fost distribuit majorității participanților la reuniune și instituțiilor publice.
Pentru alegerile locale din iunie, au fost elaborate și postate pe flux documentare privind alegeri locale din
februarie 1992, iunie 1996, iunie 2000 și iunie 2004. S-au alcătuit și sintezele: Administrația locală în perioada 19891992, Administrația locală a Capitalei 1990–2008.
Este produsul jurnalistic prin care redacția oferă online beneficiarilor, pe parcursul zilelor lucrătoare, știri, documentare, retrospective, cronologii, biografii, calendare.
Într-un an în care s-au desfășurat două campanii electorale, au avut loc evenimente politice interne și
internaționale de maximă importanță, accentul s-a pus, pe lângă informațiile din rubricile permanente, pe furnizarea de informații politice. Au fost difuzate știri despre campania electorală, despre candidați și, în final, analize comparative ale rezultatelor.
Astfel, dintr-un total de 7.041 de știri, cu circa 500 mai multe ca în 2007, peste 50% au fost dedicate evenimentului politic intern și internațional.
Marilor reuniuni sau evenimente internaționale le-a fost acordat un spațiu jurnalistic pe măsură. Un exemplu l-a constituit campania electorală din SUA căreia i-au fost dedicate, pe lângă materialele curente, și documentare de tipul „Președinți care au condus America”. Pot fi citate, de asemenea, documentarele dedicate invaziei Cehoslovaciei, în 1968, de către trupe ale țărilor membre ale Pactului de la Varșovia și poziției României față de acest eveniment.
Fiind un flux de tip Caleidoscop, emisiunea a cuprins și materiale de fapt divers.
Redacția gestionează și bazele de date ale AGERPRES care conțin știri și documente de presă, începând cu anul 1928.
Arhiva AGERPRES cuprinde depozite arhivistice de valoare constituite din buletinele de știri începând cu anul 1928 ale agențiilor RADOR, AGERPRES, ROMPRES și iarăși AGERPRES, precum și selecții tematice de materiale de presă și colecții de presă din 1944 până în prezent.
În cursul anului 2008, conform prevederilor Legii Arhivelor, a fost actualizat, sub îndrumarea Arhivelor Naționale ale României, nomenclatorul arhivistic și au fost predate amintitei instituții copii ale inventarelor depozitelor arhivistice.
Din 2000, o parte a acestei arhive este accesibilă online. Deși concepută ca un tot unitar, ea are două formule de vizibilitate.
Creată pentru a fi un instrument de lucru care să poată fi accesat de orice redactor AGERPRES, arhiva cuprinde pe lângă totalitatea știrilor editate de AGERPRES din 1 ianuarie 2000 la zi și materiale din presa cotidiană centrală și transcripturi de emisiuni radio și TV.
Direcția Tehnică – Logistică desfășoară următoarele activități principale:
– **activitatea tehnică și IT** – constă în planificarea și administrarea resurselor tehnologice ale agenției atât la nivelul redacțiilor (redactare, stocare, transmitere, recepție știri, monitorizări și foto), cât și la nivelul celorlalte compartimente (marketing și financiar), susținând, din punct de vedere tehnic, întreaga activitate a agenției;
– **activitatea logistic** ă – constă în contractarea, achiziția bunurilor, lucrărilor sau serviciilor necesare funcționării normale a instituției, gestionarea bunurilor și angajarea cheltuielilor
În anul 2008 a continuat susținut programul de dezvoltare IT început în anii anteriori, bazat pe nevoile mereu în creștere ale agenției, atât la nivel hardware, cât și software, care au permis ca ANP AGERPRES să se afle la un nivel de dotare similar cu cel al agențiilor naționale de presă.
Printre principalele realizări ale anului 2008 enumerăm:
– Dezvoltarea consolei jurnalistice prin integrarea unui număr de module care oferă posibilitatea de editare și structurare a informației după anumite criterii, iar apoi salvarea acestora într-o baza de date dedicată, pe capitole ordonate în funcție de data evenimentului. De asemenea, modulele nou-introduse permit transmisia mai rapidă (instantanee) spre clienți a informațiilor validate din consola jurnalistică.
## _–_ _**Implementarea de noi aplicații software,**_ vizând:
• transmiterea către clienți prin mail a fotografiilor AGERPRES, însoțite de un fișier xml cu metadatele corespunzătoare în limba engleză;
• realizarea transmisiei către clienți prin mail a buletinelor de știri, în format pdf, generate automat la o anumită oră;
• transmiterea către clienți în format xml a serviciului Jurnal Online în vederea recepționării prin feed-uri NewsReader;
• realizarea unei interfețe grafice corespunzătoare recepției de către clienți pe telefoanele mobile a știrilor agenției, difuzate pe bază de abonament;
• recepția, prelucrarea și trimiterea către clienți prin web, mail sau FTP a informațiilor DGAP/OTS.
_–_ _**Implementarea unui sistem de transmitere de informații de tip SMS**_ pe baza unui soft de comunicații adecvat și a unui modem GSM.
## _–_ _**Achiziționarea de aplicații informatice specifice:**_
• Implementarea unei soluții (hardware și software) de monitorizare a posturilor radio din banda FM și editare a fișierelor audio captate în vederea creării rapoartelor de monitorizare.
Dezvoltarea consolei jurnalistice existente și implementarea noilor aplicații software are ca principale beneficii:
• simplificarea activității editoriale;
Din statisticile analizate, referitor la vizitatorii proveniți din Statele Unite, Italia și Marea Britanie se constată că 40–45% dintre aceștia sunt vizitatori noi unici. De asemenea, ponderi importante (30–40%) au și vizitatorii unici din Franța, Germania, Canada, Republica Moldova și Belgia.
În afara românilor, care au vizitat – în medie – 9,6 pagini, restul vizitatorilor au accesat 4-5 pagini.
În ceea ce privește indicatorul **„Bounce rate”** (numit și procent de ieșire), folosit în analiza traficului websit-urilor, pagina noastră a obținut o estimare de **29,69%** care o cotează în **zona „foarte bine** ”. Înregistrăm _„ bounce”_ când un vizitator părăsește o pagină sau site-ul fără să mai viziteze și alte pagini în timpul sesiunii de navigare. Indicatorul determina eficacitatea și performanța unui site. Cu
cât este mai mic bounce-ul, cu atât este mai bine și site-ul are o calitate mai ridicată.
Pe segmentul vizitatorilor din România, _**bounce rate**_ -ul atinge o valoare de 28,42%.
Acest procent denotă că www.agerpres.ro este un site de interes, în care vizitatorii au găsit informații pertinente, ceea ce i-a făcut să rămână conectați.
În privința _**modului de acces al vizitatorilor**_ **,** se observă că _**58,57%** sunt vizite directe,_ _**19,69%** dintre vizitatori ajung pe site-ul AGERPRES prin redirecționare de pe alte site-uri_ (presaonline.com, ziare.com ș.a.), iar _**21,47%** ajung în urma folosirii unui motor de căutare._
Numărul ridicat de vizitatori direcți reflectă faptul că AGERPRES este un brand cunoscut în rândul consumatorilor de informație de presă.
Din studiul acestor indicatori de acces rezultă că site-ul AGERPRES este frecventat de vizitatori care se plasează în zona „profesională” și mai puțin de navigatori „obișnuiți” în căutare de informație de orice fel. Pentru aceasta ne propunem ca în 2009, în urma unui studiu de piață ce urmează a fi făcut, să dezvoltăm noi produse în concordanță cu domeniile de interes.
De asemenea, Direcția va demara procedurile pentru reproiectarea website-ului agenției care să corespundă dezvoltărilor actuale ale AGERPRES, dar și nevoilor și tendințelor pieței. Pe lângă schimbările tehnologice necesare (cu accent pe dezvoltarea unor motoare de căutare performante și a linkurilor), site-ul Agerpres va servi comunicării, promovării și vânzării serviciilor sale. Prin complexitatea produselor oferite, această platformă ar trebui să-i permită, de asemenea, să devină un reper important pentru publicitatea online din România.
Procedurile angajate pentru încredințarea contractelor de achiziție, estimarea valorii contractelor, încadrarea pe coduri C.P.V. și alegerea procedurii de încredințare a contractului de achiziție s-au realizat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
Achizițiile de bunuri, servicii sau lucrări s-au făcut cu respectarea principiilor fundamentale care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică (liberă concurență, eficiența utilizării fondurilor publice, transparența, tratamentul egal, confidențialitatea) în baza referatelor de necesitate prin care se fundamentează oportunitatea cheltuielilor respective.
Plățile au fost angajate și ordonanțate în baza facturilor originale aferente contractelor comerciale încheiate cu furnizorii.
Bunurile achiziționate au fost recepționate de agenție (conform notelor de intrare-recepție și proceselor-verbale de recepție) și înregistrate în evidențele contabile ale instituției.
Programul de dezvoltare a Agenției Naționale de Presă AGERPRES, început în anii anteriori, a continuat și în 2009, cu următoarele obiective:
– Continuarea echipării Redacției Fotoreportaj prin _**achiziționarea de camere foto digitale cu accesoriile**_
_**necesare**_ (obiective, blitz-uri, filtre etc.), ceea ce a condus la reducerea timpului de prelucrare a imaginilor și creșterea operativității.
– Achiziționarea acestor aparate a creat posibilitatea preluării de imagini de la competiții sportive, ceea ce a permis diversificarea serviciilor oferite care s-a reflectat în creșterea numărului de clienți pe acest segment.
– Dotarea redactorilor de teren și a corespondenților județeni cu „notebookuri” și aparate de fotografiat digitale.
_–_ _**Eficientizarea sistemului de telecomunicații mobile.**_
– Implementarea unui sistem integrat de management Calitate – Mediu – Sănătate și securitate ocupațională, finalizat prin obținerea certificărilor ISO 9001:2001, ISO 14001:2001și OHSAS 18001:2007
• sistemul de management al calității – acea parte a sistemului de management al unei organizații, orientată către obținerea rezultatelor în raport cu obiectivele calității.
• crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională – în anul 2008 nu s-a înregistrat niciun eveniment de muncă;
- realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de
- risc de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională
• obținerea unor performanțe superioare din partea angajatilor, prin asigurarea „stării de bine” la locul de muncă.
Direcția Marketing – Relații publice are ca activitate principală gestionarea activităților specifice de vânzare a serviciilor de știri, foto și monitorizare pe care le oferă Agenția Națională de Presă AGERPRES, creșterea bazei de clienți (deși, din cauza fluidității pieței media românești, în fiecare an există renunțări la abonamente) și depășirea obiectivului de vânzări propus pe fondul dezvoltării Internetului, un concurent din ce în ce mai serios. Este de subliniat complexitatea acțiunilor desfășurate de către angajații direcției: vânzări, marketing, propuneri de servicii și de direcții de dezvoltare, negocieri, parteneriate, identitate, participarea la evenimente de profil, gestionarea relațiilor cu agențiile de presă străine.
În baza evaluării contractelor derulate în anii precedenți și ținând cont de noile servicii dezvoltate de instituția noastră, pentru 2008 s-a prognozat creșterea cifrei din venituri datorită dezvoltării serviciilor de monitorizare și promovării atente a acestora, în afară de grija tradițională pentru mărirea
numărului de abonați, a numărului de servicii vândute și, ca urmare, a încasărilor din vânzarea serviciilor și publicațiilor AGERPRES.
Calitatea din ce în ce mai bună a știrilor, asigurată prin profesionalism, obiectivitate și promptitudine, precum și campaniile de promovare și dezvoltare a relațiilor cu clienții au determinat creșterea cifrei de vânzări în 2008 atât prin diversificarea serviciilor, cât și prin mărirea numărului de clienți.
Suma obținută din încasarea contravalorii serviciilor de știri și fotografie, precum și din producții editoriale derivate a fost de 3.275 mii lei, față de 2.800 mii lei, cifra previzionată, cu 17% mai mult decât valoarea vânzărilor în 2007, în condițiile în care efectele crizei economice mondiale au început să se facă simțite din a doua parte a anului 2008, prin rezilierea unui număr semnificativ de contracte din cauza dificultăților financiare ale clienților respectivi. Aceste rezultate reflectă seriozitatea asumării rolului extrem de important pe care îl are departamentul MK-PR în strategia de dezvoltare a instituției: pe de o parte, furnizarea de opinii privind calitatea, forma de livrare și oportunitatea serviciilor către structurile de conducere și redacții (fapt ce
Direcția Marketing-Relații publice a desfășurat activități de cercetare de piață pentru îmbunătățirea serviciilor oferite de instituție prin întâlniri frecvente cu beneficiarii și transmiterea către redacții și direcția tehnică a informațiilor privind exigențele acestora: informare specifică, modalități de livrare, calitatea știrilor. De asemenea, s-au desfășurat studii de piață: analiza SWOT a ofertei de produse și servicii, determinarea plusurilor și minusurilor față de ceilalți ofertanți de servicii de știri de pe piața autohtonă, analiza modului cum fac față acestor provocări agențiile de presă europene.
Activitatea de vânzări a fost însoțită de activități susținute de pregătire a pieței. Eficacitatea acestora este dovedită de
cei 77 de noi clienți și de mărirea numărului de servicii achiziționate în cazul altora. Desigur, apariția crizei economice spre finele anului a dus și la pierderi de contracte.
Demersurile specifice de lansare de noi produse au pornit de la înțelegerea noului context informațional: creșterea consumului media pe suporturi video – internet, tv, gsm, screen, scăderea tirajelor presei scrise, diminuarea timpului alocat cititului, înmulțirea trusturilor de presă, apariția unor noi agenții de presă, focalizarea regională a ziarelor locale.
Rezultatul sinergiei acestor activități e reflectat de numărul din ce în ce mai important de utilizatori ai serviciilor AGERPRES, în țară și în afara ei:
Facem observația că, prin clienții noștri din massmedia – centrală în primul rând, dar și locală –, prin presa scrisă, radio și televiziuni, știrile furnizate de către
Agenția Națională de Presă AGERPRES ajung la milioane de utilizatori finali: cititori, ascultători, telespectatori.
La 1 ianuarie 2008, oferta AGERPRES a cuprins 7 servicii și pachete de știri în timp real, 12 fluxuri speciale în limba română, 5 fluxuri speciale în limba engleză, 5 buletine zilnice, 5 selecții de știri, 3 buletine speciale săptămânale, 3 buletine și publicații lunare, 4 fluxuri zilnice de imagini în timp real, produse de monitorizare și analiză media (presa scrisă, radio și TV), revista presei, arhiva documentară, servicii de informare-documentare (cronologii, sinteze, retrospective, dosare tematice).
Ca o noutate, în 2008 AGERPRES a oferit un grupaj de servicii în limba engleză: Romania Online, The Daily Top News – the main 3 topics daily (English, French, Spanish, Italian, German, Russian), AGERPRES News Summary, Romanian Economic Daily News, Romanian Press Review, News for Crawler, News of the Day (daily), Economic Highlights (weekly), Romania and European Integration (monthly), precum și Photo News Service. De asemenea, este accesibil și serviciul OTS în limba engleză – Original Text Service.
O deosebită atenție s-a acordat produselor Redacției Multimedia-Monitorizări, care, pe lângă monitorizarea de presă scrisă, s-a extins și la domeniul radio-Tv. Totodată, a crescut baza de monitorizare în special pentru presa locală. Rapoartele de monitorizare sunt disponibile împreună cu servicii de analiză media (zilnic sau săptămânal/lunar), analiză cantitativă și calitativă, precum și servicii de clipping.
Față de anul 2007, fluxurile „știri centrale”, respectiv „știri județene”, au fost comasate, noul serviciu având denumirea de „știri interne”. Pentru a facilita consultarea și utilizarea informațiilor cât mai rapid, acest serviciu a fost structurat pe domenii: Politic (capitală și țară), Justiție și afaceri interne, Social, Administrație, Cultură–Culte, Regionale (Transilvania, Moldova, Muntenia). De asemenea, fluxul de știri economice, pe lângă gruparea în „economic intern”, respectiv „economic extern”, a fost îmbogățit cu două noi secțiuni – Bănci–Piețe–Capital și Utilitar.
Redacția Fotoreportaj a oferit la rândul său un nou produs: **Watermark foto – fotografii pentru site.**
Ca urmare a evenimentelor speciale ce au avut loc în acest an – Campionatul european de fotbal EURO 2008, Jocurile Olimpice de vară din China, alegeri prezidențiale în SUA, alegeri locale si parlamentare în România – în cursul anului 2008 s-au realizat și promovat următoarele servicii noi:
Relațiile publice au fost și în 2008 un instrument extrem de eficient în campaniile de marketing integrat, având o contribuție majoră în creșterea cifrei de vânzări, precum și a notorietății AGERPRES.
În iulie 2008, prin Legea nr. 155/11 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 544 din 18 iulie 2008, agenția națională de presă și-a recăpătat vechiul nume AGERPRES. Direcția Marketing – Relații Publice a depus eforturi susținute și a desfășurat activități/acțiuni specifice relativ la acest schimb de identitate: adrese către clienți, reglementarea noii situații juridice cu aceștia, preschimbarea sau actualizarea contractelor, schimbarea siglei, realizarea de noi mape de prezentare și a unui întreg filatelic împreună cu Romfilatelia – plicul aniversar „AGERPRES – 120 de ani de la înființarea primei agenții de știri a statului român”.
În continuarea campaniei de comunicare inițiate de Departamentul Marketing – Relații publice în 2007 _„OAMENI PENTRU ȘTIRI. ȘTIRI PENTRU OAMENI”_ , am desfășurat acțiuni focalizate pe mass-media locale. Rezultatul acestui efort a fost încheierea a 30 de contracte noi în zona massmedia locale.
Pe lângă obiectivele inițiale ale campaniei – înțelegerea necesităților mass-mediei locale, atragerea de noi clienți –, în prima parte a anului 2008, Direcția Marketing – Relații Publice a depus eforturi considerabile pentru încheierea de acorduri de parteneriat vizând includerea presei scrise locale în REVISTA PRESEI și serviciul de MONITORIZARE.
Totodată, aceste acțiuni au dus la mai buna cunoaștere a dezvoltării AGERPRES, la înțelegerea utilității colaborării cu agenția de știri națională și la consolidarea rolului acesteia drept referință pentru știrile de interes major.
Pentru promovarea imaginii și serviciilor AGERPRES, Direcția Marketing – Relații publice a încheiat acorduri de promovare reciprocă de imagine și parteneriate media acoperind diverse domenii de activitate din societatea românească, de la instituții ale statului și ONG-uri, la mediul de afaceri atât pe plan intern, cât și extern.
Agenția Națională de Presă AGERPRES s-a distins ca partener media al MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE și partener oficial pentru furnizarea de fotografii pe perioada desfășurării Summitului NATO, furnizând zilnic un buletin de știri – ediție specială și fotografii realizate de fotoreporterii agenției. Summitul NATO de la București a constituit un nou prilej de confirmare a calității, rigorii, dinamismului și
• studii de piață și extinderea bazei de date a clienților și potențialilor clienți și diversificarea mesajelor transmise prin serviciile de e-mail și newsletter;
• dezvoltarea serviciului de publicitate pe un nou portal de știri al AGERPRES prin creșterea atractivității acestuia, prin trecerea din zona B2B (business to business) în zona B2C (business to consumer);
- diversificarea ofertei de fluxuri speciale, mergând până
- la configurarea lor în funcție de necesitățile clientului;
- dezvoltarea servicilor de monitorizare;
• creșterea notorietății AGERPRES prin acțiuni specifice de PR – „AGERPRES 120” vizând atragerea încrederii, simpatiei și susținerea ei de către publicul specific;
• implicarea mai activă a agenției în plan extern prin extinderea colaborării cu agenții naționale partenere;
• organizarea de schimburi de experiență profesională în domeniul marketing-vânzări și PR cu agenții de presă similare.
210 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
Activitatea Direcției Resurse Umane s-a desfășurat și în anul 2008 pe baza unor principii esențiale care și-au dovedit valoarea practică, cum ar fi:
• Preocuparea susținută de concentrare și direcționare a capacităților și eforturilor individuale în vederea realizării eficiente a obiectivelor agenției;
• Corelarea, într-o manieră integrată, a politicilor și sistemelor privind resursele umane cu misiunea și strategia agenției;
- Aprecierea factorului uman ca o resursă-cheie;
Obiectivele urmărite de colectivul Direcției Resurse Umane au fost:
- Reducerea fluctuației personalului;
- Sporirea satisfacției în muncă a angajaților;
- Creșterea capacității de rezolvare a problemelor.
În cursul anului 2008 Consiliul Director a analizat și aprobat modificarea organigramei AGERPRES pentru optimizarea activității unor compartimente de muncă:
• s-au înființat Redacția Informații Centrale, Redacția Informații din Județe, Secția Viză-Secretariat, prin reorganizarea Redacției Informații Interne, structură inițial concepută a dinamiza procesul editorial, dar care s-a dovedit ineficientă din cauza carențelor manageriale care, în cele din urmă, au creat o falie între corespondenții județeni și redactorii din București;
- s-a înființat Secția Informații Sportive;
• s-a desființat Redacția Informații pentru Străinătate și s-a înființat Secția Informații pentru Străinătate care a intrat în componența Redacției Informații Externe, în scopul folosirii eficiente a potențialului redactorilor specializați în traduceri și retroversiuni;
Modificarea structurii a fost completată prin adoptarea de noi reglementări interne privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES.
Astfel, pe parcursul anului 2008 au fost adoptate:
• Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, care a fost modificat și completat;
• Regulamentul intern al AGERPRES, modificat și completat, discutat în prealabil cu Sindicatul reprezentativ al agenției.
Personalul agenției este relativ tânăr, dacă luăm în considerare faptul că peste 70% dintre salariații agenției au sub 45 ani, dintre
aceștia aproape 46% au sub 35 de ani, ceea ce oferă agenției dinamism și posibilități reale de dezvoltare în următorii ani.
Trebuie remarcat faptul că circa 95% din personalul agenției este format din salariați angajați după anul 1990,
mulți dintre ei tineri și foarte tineri.
Acest lucru rezultă în mod sugestiv din următorul grafic:
Personalul agenției era format la data de 31 decembrie 2008 din 219 femei (63%) și 129 bărbați (37%).
La data de 31 decembrie 2008 ponderea posturilor de conducere în totalul posturilor din Agerpres era de 9%.
Femeile sunt bine reprezentate în structurile de conducere a agenției ocupând 59% din posturile de conducere.
În anul 2008 Direcția Resurse Umane a întocmit formele legale pentru 36 salariați ale căror raporturi de muncă au
încetat din diverse motive (cu acordul părților, demisii, pensionări la limită de vârstă, pensionări de invaliditate) și pentru 46 salariați care s-au angajat în acest interval. În anul 2008 fluctuația personalului a fost relativ redusă:
Reducerea fluctuației personalului creează premisele necesare pentru formarea și dezvoltarea unei echipe de tineri profesioniști care să continue și să îmbunătățească performanțele profesionale ale agenției.
Și în cursul anului 2008 conducerea agenției a fost preocupată de profesionalizarea și specializarea angajaților săi, prin intermediul cursurilor de perfecționare profesională. În acest sens, demersurile Direcției Resurse Umane s-au concentrat asupra:
– identificării nevoilor de perfecționare profesională, împreună cu șefii de compartimente;
– întocmirea programului de perfecționare profesională pentru anul 2008;
– propunere de proiect de buget pentru această activitate;
– identificarea furnizorilor de cursuri de perfecționare.
Peste 40 de salariați ai agenției au urmat în anul 2008 cursuri de perfecționare profesională organizate de instituții de prestigiu cum ar fi: Universitatea București, British Council, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Pregătire în Informatică, Institutul Național de Administrație etc.
Alte activități importante ale Direcției Resurse Umane au privit gestionarea dosarelor de personal, organizarea muncii și salarizarea personalului agenției. Putem menționa dintre acestea: întocmirea proiectului de stat de funcții, întocmirea de proiecte de buget cu privire la cheltuielile de personal, gestionarea bazei de date, întocmirea contractelor individuale de muncă și a actelor adiționale ale acestora, întocmirea actelor necesare pentru evaluarea performanțelor profesionale ale salariaților, înregistrarea, completarea, păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale salariaților, completarea Registrului general de evidență a salariaților, întocmirea dosarelor de pensionare, actualizarea fișelor pentru posturile existente, întocmirea unor proceduri operaționale necesare activității de resurse umane, urmărirea realizării programelor de pregătire, perfecționare și specializare profesională, întocmirea statelor de plată, evidența concediilor de odihnă și întocmirea statelor acestora, evidența concediilor pentru incapacitate temporară de muncă și a orelor suplimentare efectuate de către
Activitatea Direcției Financiare s-a axat pe planificarea resurselor financiare și gestionarea acestora pentru buna funcționare a tuturor compartimentelor agenției.
Obiectivele principale ale activității Direcției Financiare în 2008 au fost:
– asigurarea unei finanțări echilibrate și cheltuirea eficientă a fondurilor alocate;
– pregătirea profesională în vederea aplicării standardelor europene de contabilitate și control financiar;
– elaborarea și transmiterea situațiilor financiare și a proiectului de buget la termenele stabilite de legislația economică în vigoare;
– adaptarea sistemelor de control intern la standardele europene.
Potrivit Legii nr.19/2003, modificată cu Legea nr. 155/2008, finanțarea cheltuielilor curente și de investiții ale Agenției Naționale de Presă AGERPRES se asigură de la bugetul de stat și din venituri proprii, iar execuția bugetului s-a derulat prin contul 67.01 „Cultură, recreere și religie”.
Pentru anul 2008, Agenția Națională de Presă AGERPRES a avut alocat – în baza Legii nr. 388/2007 – un buget în sumă de 21.057 mii lei, alcătuit din 3.000 mii lei venituri proprii și 18.057 mii lei subvenții de la bugetul de stat. Subvențiile de la bugetul de stat au scăzut la 16.251 mii lei, ca urmare a reducerii alocației bugetare prin OUG nr. 25/2008 cu suma de 1.806 mii lei, iar veniturile proprii realizate în anul 2008 au fost de 3.584 mii lei, la care se adaugă 71 mii lei, compensări.
Cheltuielile efective realizate în anul 2008 au fost finanțate în proporție de 81% de la bugetul de stat și 19% din
venituri proprii, constituite pe categorii de cheltuieli, după cum urmează:
• **cheltuieli de personal = 14.337 mii lei,** finanțate în proporție de **98%** din subvenție și **2%** din venituri proprii;
- **bunuri și servicii = 4.175 mii lei,** adică **28%** din
- subvenție și **72%** din venituri proprii;
• **cotizație anuală** la EANA (Alianța Europeană a Agențiilor de Știri) reglementată prin HG nr. 443/1995 = 19 mii lei, echivalentul a 8.000 CHF, finanțată integral de la bugetul de stat;
• **cheltuieli de capital** la poziția „Alte cheltuieli de investiții – dotări independente” = **299 mii lei,** finanțate integral din venituri proprii.
Toate angajamentele și obiectivele asumate de agenție în anul 2008 au fost realizate cu încadrarea în fondurile alocate prin buget.
Veniturile proprii pe care Agenția Națională de Presă AGERPRES le-a realizat în anul bugetar 2008 au depășit cu 20% veniturile programate prin buget, fiind cu 27% mai mari decât cele realizate în anul 2007.
Depășirea veniturilor în 2008 față de cele realizate în anul 2007 se datorează în principal creșterii încasărilor, ca urmare a dezvoltării produselor AGERPRES, dar și datorită rambursării TVA.
În perioada 2000–2008 veniturile agenției au crescut de zece ori.
Veniturile proprii realizate de AGERPRES în anul 2008 au fost utilizate în proporție de 84% pentru finanțarea cheltuielilor materiale, 8% pentru cheltuieli de capital și 8% pentru cheltuieli de personal reprezentând fondul de premii pentru stimularea personalului.
Dinamica veniturilor realizate în anul 2008 și structura acestora pe categorii de produse se prezintă după cum urmează:
Structura încasărilor pe categorii de servicii și produse situează pe primul loc fluxul de știri în timp real (35%), urmat de fluxul de fotografii (18%), buletine de știri (9%), monitorizări (6%).
În anul 2008, AGERPRES a continuat să-și îmbunătățească controlul managerial prin **elaborarea și implementarea unui sistem propriu de management integrat** – SMI – care să satisfacă cerințele standardelor europene ISO 9001:2001 privind calitatea produselor; ISO 14001: 2005 privind protecția mediului și ISO 18001: 2007 privind sănătatea și securitatea ocupațională.
În lunile iulie – august 2008 AGERPRES a elaborat documente proprii pentru aplicarea standardelor europene și implementarea sistemului propriu de management integrat: Manualul de management integrat – Calitate, Protecția mediului, Sănătate și Securitate Ocupațională, noi proceduri de sistem, operaționale și instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă.
Sistemul de management integrat – SMI – elaborat și implementat de AGERPRES, a fost certificat în anul 2008 privind conformitatea cu standardele europene ISO 9001:2001 privind calitatea produselor; ISO 14001: 2005 privind protecția mediului și ISO 18001: 2007 privind sănătatea și securitatea ocupațională. Sistemul a fost certificat de SRAC, organism de certificare a sistemelor de management, care, prin parteneriatul cu IQNet – cea mai mare rețea globală a organismelor de certificare, garantează recunoașterea internațională a certificatelor.
Manualul sistemului de management integrat – MMI, procedurile de sistem cod PS, procedurile operaționale – cod PO, Instrucțiunile de utilizare/Instrucțiunile proprii de sănătate și securitate în muncă, cod IPSSM, sunt accesate prin intermediul intranet-ului.
Documentele externe de reglementare specifice domeniului de activitate: standarde, legislație și alte reglementări legale sunt, de asemenea, accesibile pe intranet.
Procedurile vechi au fost revizuite/reeditate, pe pagina internă a AGERPRES putând fi consultate:
**14 proceduri de sistem** privind: controlul documentelor, înregistrărilor, auditul intern, tratarea neconformității, comunicarea, competența, aspecte de mediu, pregătirea
pentru situații de urgență și capacitate de răspuns, monitorizare și măsurare, evaluarea nivelului de risc;
Agenția Națională de Presă AGERPRES a întocmit, în conformitate cu Legea contabilității și a Legii finanțelor publice, următoarele situații financiare:
- Execuția bugetară la 31 decembrie 2008;
- Bilanțul contabil;
• Creanțe și datorii la 31 decembrie 2008. Întocmirea situațiilor financiare la 31 decembrie 2008, precum și închiderea conturilor contabile la finele exercițiului bugetar, specifice modului de finanțare al AGERPRES, s-au
efectuat în conformitate cu Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 3.769/2008. Bilanțul contabil s-a finalizat pe baza balanței de verificare întocmite la 31.12.2008 și a registrului-inventar în care sunt evidențiate rezultatele inventarierii anuale a elementelor de activ și de pasiv, inventariere efectuată în baza Ordinului directorului general al AGERPRES nr. 509/28.10.2008 și finalizată cu procesul-verbal nr. 8237/31.12.2008.
A. La capitolul 67.01 „Cultură, recreere, religie”, alocații bugetare reprezentând „Transferuri de la buget către instituțiile publice”, în valoare totală de 15.800.000 lei, pentru care execuția bugetară se prezintă astfel:
|– lei –|– lei –|– lei –|– lei –|– lei –| |---|---|---|---|---| |CAP.<br>67.01|Titlu|Credite<br>deschise|Plăți<br>efective|Disponibil la<br>31.12.2008| |01|Cheltuieli curente|15.800.000|15.240.032|559.968*| |51|Transferuri|15.800.000|15.240.032|559.968*|
* Menționăm că suma de 559.968 lei, rămasă neutilizată la 31.12.2008, a fost virată la bugetul statului, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Economiei și Finanțelor nr. 3.647 / 2008. B. La Capitolul 67.10 „Venituri și Cheltuieli ale instituțiilor finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat”, execuția bugetară la data de 31.12.2008, se prezintă astfel:
|– lei –|– lei –|– lei –| |---|---|---| |INDICATORI|PREVEDERI<br>DEFINITIVE<br>2008|REALIZĂRI<br>2008| |TOTAL VENITURI<br>– Venituri proprii<br>– Subvenții de la buget|19.251.000<br>3.000.000<br>16.251.000|18.823.894<br>3.583.862*<br>15.240.032| |TOTAL CHELTUIELI<br>- Chelt. curente<br>Chelt. personal<br>Bunuri și servicii<br>Transferuri (cotizații)<br>- Chelt. de capital|19.251.000<br>18.951.000<br>14.705.000<br>4.226.000<br>20.000<br>300.000|18.823.894<br>18.531.137<br>14.336.581<br>4.175.281<br>19.005<br>299.444| |DISPONIBIL LA 31.12.2008<br>(VEN. – CHELT.)|-|0|
## A. **CHELTUIELI CURENTE** = **18.531.137 lei** , din care **:**
A1. „Cheltuieli de personal” – s-au efectuat până la
Pentru exercițiul bugetar 2008 agenția a prevăzut realizarea unor venituri proprii de 3.000.000 lei, echivalând cu 16% din necesarul de cheltuieli aprobat prin buget.
Realizările efective la venituri proprii s-au cifrat la 3.583.862 lei, reprezentând 19% din totalul cheltuielilor aferente exercițiului financiar 2008, și au fost încasate după cum urmează:
• 3.194.253 lei – încasări realizate în perioada 1.0131.12.2008, constituite în baza art. 25 alin. (2) din Legea nr. 19/2003, privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES și provin din serviciile prestate, din vânzarea de informații, fotografii, documentare și publicații proprii;
• 389.609 lei – diverse venituri încasate legal, din care TVA rambursat, în valoare de 379.573 lei.
Veniturile proprii încasate în anul 2008 au depășit cu 20% nivelul planificat prin bugetul pe anul 2008, fiind cu 27% mai mari decât veniturile realizate în anul 2007. Aceasta creștere s-a datorat sporirii numărului de abonați de la 651 în anul 2007 la 672 în anul 2008, diversificării fluxurilor informaționale existente, dezvoltării de noi servicii media și, nu în ultimul rând, calității știrilor livrate beneficiarilor.
Cheltuielile curente și de investiții ale AGERPRES, s-au efectuat conform art. 25 alin. (1) din Legea nr. 19/2003, din cele două surse de finanțare prezentate anterior: transferuri de la bugetul de stat pentru instituțiile publice (81%) și venituri proprii (19%).
Atât alocațiile bugetare, cât și veniturile proprii încasate de AGERPRES în perioada raportată au fost utilizate pe categorii de cheltuieli în conformitate cu art. 25 alin. (1) din Legea nr. 19/2003 și cu respectarea repartizării pe trimestre a bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2008.
Valoarea totală a plăților efectuate până la finele anului 2008 a fost în sumă de 18.823.894 lei, constituită pe indicatori de cheltuieli, după cum urmează:
1. Creanțele AGERPRES, în sumă totală de 466.736 lei, sunt creanțe curente ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an, compuse din:
Creanțe din operațiuni comerciale și avansuri = 393.459 lei Creanțe bugetare = 73.277 lei
2. Datoriile AGERPRES însumează 1.435.040 lei, sunt
datorii curente și în termene legale de plată, fiind grupate după cum urmează:
Cheltuieli cu personalul reprezentând drepturile salariale aferente lunii decembrie 2008 = 1.112.705 lei
Obligații față de furnizorii de produse și servicii facturate în luna decembrie 2008 cu scadență în luna ianuarie 2009 = 322.335 lei
Menționăm că atât salariile, cât și datoriile față de furnizori au fost achitate în cursul lunii ianuarie 2009.
## **ACTIVITATEA CONSILIULUI DIRECTOR AL AGENȚIEI NAȚIONALE DE PRESĂ AGERPRES**
Agenția Națională de Presă AGERPRES este condusă de un consiliu director, coordonat de către directorul general.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, cu modificările aduse prin Legea nr. 155/2008, Consiliul Director al AGERPRES este format din directorul general, directorii generali adjuncți, directorul Direcției Financiare și directorul Direcției Tehnice.
Consiliul Director al AGERPRES se întrunește cel puțin o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea directorului general sau cel puțin a unei treimi din numărul membrilor săi.
În perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008, s-au desfășurat 15 ședințe ale Consiliului Director al AGERPRES, ședințe în care au fost luate hotărâri importante pentru buna desfășurare a activității agenției.
Pentru analizarea strategiilor de politică editorială, financiară, de marketing etc., la ședințe au fost invitați, în funcție de ordinea de zi, redactorii-șefi ai principalelor redacții din cadrul AGERPRES, precum și conducătorii altor compartimente de muncă (resurse umane și marketing).
De asemenea, ca urmare a înregistrării Sindicatului Jurnaliștilor Profesioniști ca sindicat reprezentativ în AGERPRES, la ședintele Consiliului Director a fost invitat și a participat un reprezentant al acestui sindicat.
Discuțiile din cadrul ședințelor Consiliului Director au vizat bunul mers al instituției, fiind caracterizate prin bună-credință, profesionalism și colegialitate.
Prima ședință a Consiliului director din anul 2008 a avut loc la 9 ianuarie, dată la care s-a hotărât repartizarea pe trimestre a bugetului de venituri și cheltuieli al Agenției Naționale de Presă AGERPRES pe anul 2008. Totodată, a fost aprobat statul de funcții pe anul 2008, precum și programul anual de achiziții publice.
– cronologie –
1889
#971700ianuarie 24/februarie 5
Ministrul Afacerilor Străine, Petre P. Carp, cere Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștei să ofere Agenției Telegrafice Române, care este în curs de organizare la București, o „ _odae mare în casele ce ocupă”_ .
1889
#971957martie 15/27
Ministrul Afacerilor Străine, Petre P. Carp, semnează un contract cu Eric Schäffer, director-proprietar al Agenției „Politische Correspondenz” din Viena, pentru organizarea la București a unei agenții de presă, națională și autonomă, denumită Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română. Agenția urma să transmită, în străinătate, zilnic, prin telegraf, știri privind România și să difuzeze în țară „ _un serviciu exact și rapid al tuturor știrilor de interes general sau special”_ .
1889
#972475martie 30/aprilie 11
Agenția Română expediază prima telegramă în străinătate. M. Brăneanu, primul ei director, comunică pe 31 martie/12 aprilie, ministrului Afacerilor Străine, Al. Lahovary: „ _Ieri am expediat prima telegramă”_ .
1889
#972721septembrie 26/octombrie 8
Director al Agenției Române este numit G. Steriadi, după ce funcția fusese ocupată o perioadă de Dimitrie Manu, care îl înlocuise pe M. Brăneanu. Va conduce agenția până în octombrie 1895.
1904
#972951octombrie 22/noiembrie 5
Director al Agenției Române este numit Alex. Gr. Lahovary. El a funcționat până pe 7/20 mai 1907, când va fi demis.
1905
#973107iulie 1/14
Agenția Română înființează primul serviciu comercial începând editarea unui buletin special cu prețul grânelor pe piețele românești, dar și pe cele importante din Europa și America.
1907
#973315mai 8/21
Radu Catargi, redactor la ziarul „Independence Roumaine”, este numit director al Agenției Române, în locul lui Al. G. Lahovary, demisionat.
1921
#973479iunie 16/29
Tribunalul Ilfov, Secția Comerț, înregistrează actul de constituire a Societății Comerciale „Orient-Radio”, Societate Anonimă de Informațiuni Telegrafice. Lista de subscriși cuprinde pe: prof. univ. dr. I. Cantacuzino, Dimitrie Ghika (proprietar), Dimitrie Leonida, Emil Sturdza (proprietar), Gr. Trancu (avocat), Grigore Gafencu (avocat), Sebastian Șerbescu (avocat) și Societatea Generală de Publicitate – SA. Autorizația legată de funcționare este dată de același tribunal, secția comercială, la 28 iunie/11 iulie 1921.
Obiectul de activitate al Societății era „ _exploatarea de agenții de informații telegrafice în țară și străinătate”_ .
1921
#974150august 19/septembrie 1
1895
#974187octombrie 12/24
Ministrul Afacerilor Străine, Dimitrie Sturdza, înlocuiește pe G. Steriadi din funcția de director al Agenției Române cu J. Skupiewski.
1895
#974354decembrie 16/28
Directorul Agenției Române propune, într-o scrisoare adresată prim-ministrului Dimitrie Sturdza, deținător și al portofoliului externelor, denunțarea contractului cu „Correspondenz Bureau” acuzând „centralizarea” știrilor pentru România, întârzierea acestora și exercitarea de furnizorul vienez a unei „ _censuri asupra depeșelor pe care ni le comunică”_ .
1896
#974742aprilie 18/30
Directorul Agenției Române, J.Skupiewski, propune lui Dimitrie Sturdza, prim-ministru și ministru de externe, reorganizarea agenției „ _într-o agenție națională autonomă”_ .
1901
#974945martie 13/26
Grigore Steriadi este înștiințat de ministrul de externe că funcția sa de director încetează. Fusese numit la 26 septembrie 1899.
Guvernul României, reprezentat de ministrul Afacerilor Străine, Take Ionescu, și Agenția „Orient-Radio”, reprezentată de Grigore Gafencu și Sebastian Șerbescu, acționari, semnează un contract prin care agenția se obligă ca în schimbul unei subvenții lunare de 80.000 lei, primite de la stat, să transmită „ _abonaților săi din țară și străinătate, precum și agențiilor străine asociate cu ea toate știrile, informațiile și comunicatele politice, economice etc., pe care guvernul și autoritățile i le vor transmite (...)”_ . Societatea se angajează, de asemenea, să se țină _„în strânsă legătură cu guvernul”_ și _„să urmeze cât mai aproape linia de conduită ce i se va indica, în special în chestiunile militare și de politică externă”_ .
1925
#975843martie 12
Consiliul de Miniștri autorizează pe I.G. Duca, ministrul Afacerilor Străine, să încheie o convenție cu Dimitrie Al. Ghica, proprietar al Agenției Orient-Radio (RADOR), prin care statul român să cumpere toate acțiunile societății. „Convențiunea” este semnată în aceeași zi; sunt cumpărate 2.000 de acțiuni, la prețul de 9 milioane lei, iar predarea lor către Ministerul Afacerilor Străine urma să se producă până la 1 aprilie 1925.
1925
#976300iunie 17
1901
#976323aprilie 16/29
J. Skupiewski, care fusese director al Agenției Române în perioada octombrie 1895-aprilie 1899, revine ca director. Va demisiona la 22 octombrie 1904.
Ministrul Afacerilor Străine trimite o circulară tuturor legațiilor sale din străinătate prin care le înștiințează despre trecerea Agenției RADOR în subordinea sa și cere atașaților de presă să devină și corespondenți ai agenției.
1926
#976734martie 8
Ministerul Afacerilor Străine propune Parlamentului un proiect de lege privind „comercializarea” Societății OrientRadio (RADOR) în tovărășie cu Banca Națională a României și cu Camera de Comerț din București. Legea pentru reorganizarea și funcționarea societății Orient-Radio (RADOR – SA), votată de Senat și Adunarea Deputaților, va fi promulgată de regele Ferdinand la 24 martie 1926. Potrivit legii, statul român, prin Ministerul de Externe, deținea majoritatea acțiunilor – în valoare de 9 milioane de lei –, iar BNR și Camera de Comerț cumpărau acțiuni în valoare de 4,5 milioane, respectiv 1,5 milioane lei. Agenția RADOR era condusă de un Consiliu de Administrație, compus din 7 membri, dintre care 3 de drept reprezentând statul, cu un președinte numit de Guvern. Directorul agenției era numit de Consiliul de Administrație al RADOR.
1926
#977600aprilie 23
Sebastian Șerbănescu devine director al Agenției RADOR înlocuindu-l pe G. Steriadi.
1927
#977710martie 24
Eugen Titeanu, în calitate de director al Agenției RADOR, prezintă Darea de seamă anuală membrilor Consiliului de Administrație.
1931
#977864aprilie
Invitațiile la Adunarea Generală a Acționarilor sunt semnate, în calitate de director al RADOR, de Al. Hurtig, fost redactor al agenției și, mai apoi, redactor șef al ziarului „Argus”. Va deține funcția până în 1937.
1938
#978104ianuarie 31
Dintr-o decizie a Consiliului de administrație al RADOR reiese că la acea dată era director Radu Dragnea.
1947
#978237februarie 25
Consiliul de Administrație al Agenției RADOR ia act de plecarea lui Gaston Beuve, directorul agenției, ca ambasador la Berna și îl numește pe Theodor Iordăchescu.
1947
#978428noiembrie 14
Consiliul de administrație al RADOR acordă concediu nelimitat solicitat de Theodor Iordăchescu, directorul agenției, cu începere din 1 noiembrie și numește în locul său pe I.R. Șomuz.
1947
#978640decembrie
Director al RADOR devine Iacob Pecher care îl înlocuiește pe I.R. Șomuz în funcție de la 1 noiembrie 1947.
1949
#978772mai 20
Decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale prin care se înființează Agenția Română de Presă de pe lângă Consiliul de Miniștri al RPR, denumită prescurtat AGERPRES, având ca atribuții „ _recepționarea, transmiterea și difuzarea știrilor și fotoreportajelor de presă politice, economice, culturale etc. externe și interne”_ .
Personalul și patrimoniul Agenției RADOR sunt preluate de noua agenție.
1949
#979194mai 24
În buletinul zilnic de știri externe, la ora 7.30 este inclusă prima știre semnată AGERPRES. Era știrea cu numărul 18 de pe flux, iar cea anterioară fusese semnată „RADOR”.
La ora 9.00, aceeași zi, agenția anunța: „ _În atenția domnilor secretari de redacție. Cu începere de astăzi, 24 mai, toate știrile noastre vor fi datate AGERPRES în loc de RADOR”_ .
1951
#979573mai 29
1938
#979594iunie 1
Teodor Solacolu a fost numit, prin contract, pe termen de 5 ani, director al societății RADOR.
Director general al AGERPRES este numit Vasile Dumitrescu, care va conduce agenția până în aprilie 1958.
1958
#979818aprilie
1943
#979840decembrie 14
Gaston Beuve, membru al Consiliului de administrație, însărcinat să îndeplinească atribuțiile directorului RADOR, Teodor Solacolu, în absența acestuia.
1944
#980020noiembrie
Gaston Beuve, membru al Consiliului de Administrație, devine director al RADOR.
1944
#980125decembrie 28
Decret-lege pentru modificarea „ _Legii și statutului Societății Orient-Radio (RADOR) din 24 martie 1926”_ , semnat de regele Mihai I, prin care se schimbă denumirea agenției care se va numi în viitor „ _RADOR, agenție de informații telegrafice”_ , modifică termenul privind durata de existență a societății (de 20 de ani în legea din 1926), ce devenea „nelimitată”, și clarifică obiectul și drepturile societății, între care obligațiile beneficiarului de a cita agenția la toate informațiile preluate, „ _spre a curma un abuz care constă în reproducerea informației RADOR fără indicarea originii”_ .
Teodor Marinescu este numit director al Agenției AGERPRES (până în iulie 1960).
1960
#980835iulie 9
Dumitru Popescu este numit director general al AGERPRES (până la 29 iunie 1962).
1962
#980939august 6
Andrei Vela preia funcția de director general al AGERPRES înlocuindu-l pe Dumitru Popescu.
1970
#981054aprilie 16
Ion Mărgineanu, fost corespondent de presă la Roma și redactor-șef la „România Liberă”, este numit director general al AGERPRES în locul lui Andrei Vela. Va conduce agenția până la 23 iulie 1976.
1977
#981276februarie 8
Ion Cumpănașu devine director general al AGERPRES în locul lui I. Mărgineanu, care plecase ambasador la Roma.
1984
#981412mai 30
Alexandru Ionescu, fost redactor-șef al „Scânteii” și apoi director general al Radioteleviziunii, preia funcția de director general al AGERPRES în locul lui Ion Cumpănașu, trecut redactor-șef la „Scânteia”. Va fi înlocuit la 28 decembrie 1989.
1989
#98167822 decembrie
Un comunicat pentru presa română și străină redactat de un grup de redactori ai agenției anunța că „ _Agenția Română de Presă AGERPRES nu mai are nevoie de aprobări speciale din partea cenzurii (...)”_ și se angaja că „ _va informa în mod real, cinstit și civilizat întreaga opinie publică internă și internațională asupra tuturor evenimentelor ce se vor desfășura în România și în lume”_ .
1989
#982097decembrie 28
Prim-ministrul Guvernului provizoriu, Petre Roman, îl numește pe Neagu Udroiu director general al AGERPRES în locul lui Alexandru Ionescu.
1990
#982264ianuarie 2
Fluxul de știri interne din această zi al agenției se deschide la ora 12.00 cu formula: „Agenția de Presă ROMPRES transmite...”
La ora 19.25 vine și precizarea: „ _Anunțăm pe abonații și beneficiarii emisiunilor noastre de știri că, începând cu data de 2 ianuarie 1990, ora 12,00, Agenția Română de Presă AGERPRES își încetează activitatea. Din acest moment sunteți în legătură și veți primi știrile Agenției de Presă ROMPRES”_ . Agenția era în subordinea Guvernului.
2001
#982759ianuarie 19
Prim-ministrul Adrian Năstase îl numește în funcția de director general al Agenției Naționale de Presă ROMPRES pe Ioan Mihai Roșca, fost redactor al AGERPRES și, ulterior, purtător de cuvânt al Guvernului Nicolae Văcăroiu. Agenția este trecută în subordinea Ministerului Informațiilor Publice.
2002
#983080august
ROMPRES tipărește volumul documentar „România în Consiliul de Securitate”.
2002
#983177octombrie 25
Volumul „Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – NATO”, realizat de ROMPRES, este lansat la Târgul Presei Române.
2003
#983325ianuarie 7
Președintele Ion Iliescu promulgă Legea privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, lege adoptată de Camera Deputaților în 26 noiembrie 2002 și de Senat în ședința din 12 decembrie 2002.
Potrivit legii, ROMPRES „ _se organizează și funcționează ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului”_ .
2003
#983762martie 18
Parlamentul îl numește în funcția de director general pe Ioan Mihai Roșca.
2003
#983862octombrie 25
1990
#983889ianuarie 8
Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, semnează un decret-lege prin care Agenția Română de Presă AGERPRES se desființează. În locul ei se înființează ROMPRES – Agenție de Știri. Director general este confirmat Neagu Udroiu.
ROMPRES tipărește volumul „România și Consiliul Europei. 1993–2003”.
2004
#984238martie 29
Este lansat volumul „România – NATO. 1990–2004”.
2004
#984312iunie 1
1995
#984334iunie 19
Recepția finală a sistemului informatic redacțional al Agenției ROMPRES în prezența președintelui director general al Agenției France Prese, a reprezentanților MAE francez, ai UNESCO și ai ambasadei Franței la București.
1997
#984579mai 2
Prim-ministrul Victor Ciorbea decide eliberarea lui Neagu Udroiu din funcția de director general al ROMPRES și numirea lui Constantin Badea.
1999
#984741mai
Are loc lansarea oficială a site-ului Agenției Naționale ROMPRES.
1999
#984826decembrie 22
În prezența patriarhului BOR, Teoctist, și a Președintelui României, Emil Constantinescu, în Rotonda Palatului Patriarhal a avut loc lansarea albumului „Trei zile dintr-un veac. 7–9 mai 1999”, lucrare ce ilustează, prin text și imagine, vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România.
Este vernisată expoziția foto „Incursiune într-un tezaur – Bucureștii de altădată”.
2004
#985221iunie 25
ROMPRES realizează albumul „Ctitorii sub semnul crucii – Ștefan cel Mare și Sfânt”, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea domnitorului.
2004
#985392august
Apare CD-ul „Uniunea Europeană pe înțelesul tuturor”. CD-ul a primit Premiul pentru cea mai bună creație multimedia la Festivalul SIMFEST, 2004.
2004
#985559august-septembrie
Este deschisă la București expoziția „Civilizația epocii lui Ștefan cel Mare”; ROMPRES participă cu fotografii de arhivă.
2004
#985714decembrie 15
La Centrul Român de Informare de la Bruxelles se vernisează expoziția de fotografii-document „La Révolution Roumaine” cu imagini din Arhiva ROMPRES.
2004
#985890decembrie
ROMPRES realizează și tipărește albumul fotodocumentar „1989 – Revoluția Română”, realizat cu prilejul împlinirii a 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989.
2005
#986077noiembrie 27
Agenția Națională de Presă ROMPRES a fost distinsă cu Premiul pentru cea mai bună agenție de presă la Salonul Național al Presei Române – ediția 2005.
2005
#986256februarie 8
Agenția ROMPRES în colaborare cu MAE inaugurează fluxul zilei de știri InfoROMÂNIA – flux cuprinzând cele mai importante știri din România traduse în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană și rusă, însoțite de fotografii și difuzate pe site-urile ambasadelor române din străinătate.
2006
#986582septembrie 25-29
ROMPRES este partener media al MAE pe perioada celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei de la București, furnizând, zilnic, un buletin de știri – ediție bilingvă – și fotografii realizate de redactorii și fotoreporterii agenției.
2006
#986845decembrie
2005
#986869februarie
ROMPRES începe difuzarea fluxului de știri, gratuit, „Cultură. Învățământ” și a fluxului special de știri externe din domeniile divertismentului „Zigzag”.
2005
#987049aprilie 15
Este vernisată expoziția foto „Împreună pentru o Europă tânără” – organizată în parteneriat cu Ministerul Integrării Europene și dedicată semnării tratatului de aderare a României la UE.
Lansarea fluxului de știri în timp real „Ora Europei”.
2007
#987318februarie 14–18
Expoziția de fotografii „București – Micul Paris” este organizată la ROMEXPO cu ocazia Târgului Internațional de Arte Vizuale și la Ambasada României din Cipru.
2007
#987510aprilie
Lansarea serviciului de știri „ROMPRES – jurnal online”, flux de știri în timp real, conținând informații – știri și foto – accesibil prin serviciul I-Mode.
2005
#987690aprilie 18
Lansarea paginii de internet „Anul 2005 – Anul George Enescu”, cu ocazia comemorării a 50 de ani de la trecerea în neființă a marelui compozitor român.
2005
#987868mai 5–12
Expoziția foto „România – parcurs european”, organizată de Muzeul de Artă al României.
2005
#987979septembrie 28
Devine operațional noul site foto al ROMPRES – www.foto.rompres.ro – bază de imagini, cuprinzând fotografii în timp real, dar și un număr de peste 150.000 de fotografii de arhivă.
2005
#988188octombrie 24
Vernisarea fotoexpoziției „România – ONU”, organizată cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la înființarea ONU și a 50 de ani de la primirea României în acest organism internațional.
2005
#988399octombrie
Devine operațională platforma IT pentru accesarea bazei documentare a ROMPRES.
2005
#988503noiembrie 23
Demararea proiectului editorial „România și Integrarea Europeană”. Proiectul ROMPRES a cuprins și cuprinde publicații și produse multimedia unicat în România – buletinele „Integrare europeană” și „Romanian & European Integration” și CD-urile „Uniunea Europeană pe înțelesul tuturor” și „Cum să călătorim în Uniunea Europeană”.
2008
#988858martie
Realizarea volumului documentar „România – NATO. 1990–2008” difuzat cu prilejul reuniunii NATO de la București, 2–4 aprilie 2008.
_– Povestea unei vieți. Povestea unui radio_ a adus în prim-plan poveștile simple de viață ale unor români născuți în mediul rural și care au vârsta Radioului, 80 de ani;
– _80 de ani de radio, 80 de ani de emisiuni pentru săteni._ Sub acest generic a fost prezentată istoria emisiunilor pentru sate, valorificând sursele documentare din arhiva scrisă și vorbită, inclusiv prelegerile despre agricultură și viața rurală ținute de mari personalități, de la începuturile radioului până astăzi;
– Antena Satelor s-a implicat în campania electorală pentru alegerile locale și parlamentare, prin realizarea de emisiuni de dezbatere, optând pentru soluția deplasării la fața locului, în județele repartizate, a unei echipe a postului, pentru realizarea emisiunilor.
– postul a mediatizat în continuare campaniile sociale la nivel național („Păstrați apele curate”, „Violența în familie”, „Sănătatea publică” ș.a.), difuzând spoturi și realizând emisiuni tematice.
Un succes deosebit l-a avut manifestarea complexă **„Radio România 80” desfășurată în localitatea Nufăru din județul Tulcea,** acolo unde Antena Satelor a organizat o zi plină de activități (spectacol folcloric, întreceri sportive, dezbateri, participare la slujba de sfințire a unei biserici, întâlniri ale realizatorilor de emisiuni cu ascultătorii lor), la care au fost implicați marea majoritate a locuitorilor comunei.
A continuat campania de promovare **„Caravana Antena Satelor”** , prin asocierea la manifestări existente ale unor comunități locale, instituții centrale, asociații profesionale, firme cu renume din domeniul agriculturii.
Antena Satelor s-a implicat în organizarea unor evenimente importante din viața unor comunități rurale (ziua comunei respective, sărbătoarea recoltei, întâlniri cu fiii satului).
## E. **Radio3Net „Florian Pittiș”**
Strategia, structura programelor și activitatea Radio3Net „Forian Pittiș” respectă obligațiile firești de informare, formare/educare, acces la cultură, divertisment, promovarea SRR și promovarea imaginii României în lume și se materializează în cele nouă domenii de activitate:
a. **Emisia live,** 24h din 24, cu tronsoane de trei ore (sau multiplu de 3), în care legătura cu ascultătorii/utilizatorii (interactivitatea) se face instantaneu, prin chat;
b. **3Net TV** (varianta beta) – colecții de documente video;
c. **3Net Music** – cel mai mare depozit audio online din lume (peste 400.000 de melodii ce se pot asculta gratuit, însoțite, în mare parte, de videoclipuri și versuri);
d. **Link** -urile (în sprijinul ascultătorilor/utilizatori), pentru ca orice doritor să obțină toate informațiile cerute direct de la sursă;
e. **3Net On Demand Media Library** – colecție de materiale text, audio, video, foto ce pot fi utilizate gratuit de orice vizitator al portalului;
f. **Zona colaborativă** – servicii interactive specifice Web 2.0 (chat, blog, forum);
g. **3Net Kids Zone** (varianta beta) – zona de portal dedicată copiilor. Conține un site dedicat produsului SRR „Noapte bună, copii!”, jocuri flash, precum și un server de Counter Strike 1.6, joc mass multiplayer online;
h. **3Net Cultura** – conține site-uri utilitar-informative dedicate unor personalități marcante ale culturii (Mircea Eliade, George Enescu, Wolfgang Amadeus Mozart, Florian Pittiș etc.), precum și o bogată colecție de piese de teatru audio-video și teatru la microfon;
i. **3Net Live Stream** s – transmisii alternative de la evenimentele unde Radio3Net „Florian Pittiș” este organizator sau partener.
– **a demarat proiectul Radio România Online** , urmând caietul de brand aprobat la nivel de corporație.
– a fost upgradată rețeaua de servere Radio 3Net și Kids Radio;
– a continuat și a fost extinsă colaborarea cu diferite departamente și organizații (Direcția Antidrog a Poliției Române, Salvați copiii!, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, servicii de utilitate publică, de exemplu serviciul de urgență 112, Institutul Cultural Român, CNA etc.);
## F. **Redacția Informații**
În anul 2008, Redacția Informații și-a concentrat eforturile și resursele pe o mai bună adaptare a produselor deja consacrate în preferințele audienței la cerința de serviciu public printr-o aplicare riguroasă a rezultatelor cercetărilor de piață. **În plan editorial, principala preocupare a fost asigurarea libertății de exprimare în condiții de totală independență jurnalistică, dar cu respectarea totală a normelor și legislației de specialitate.**
Fără să neglijeze rigoarea profesională, Redacția Informații a încurajat – la cele două compartimente
structurale, Camera Știrilor și Secția Partide Politice, precum și la reporterii acreditați la cele mai importante instituții (Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern, Ministerele de Externe și al Apărării Naționale) ori la rețeaua corespondenților în străinătate – abordarea dezinhibată a celor mai importante subiecte și tematici, căutând însă permanent să evite tabloidizarea informației.
Aceasta a făcut ca, inclusiv în condițiile unui an care a încheiat un dublu ciclu electoral – local și parlamentar – sondajele de audiență să confirme și în 2008 faptul că (cităm) **„cei mai mulți dintre ascultători și-au luat informațiile de la Radio România”,** dar și dinamica – constant peste media postului – a programelor de știri.
Căutând continuu aducerea pe post a informației în timp real, **Redacția a mizat pe extinderea surselor de informații și a cooptat corespondenți-colaboratori în cele mai importante capitale europene, ceea ce face acum ca, alături de propriii corespondenți de presă, Societatea Română de Radiodifuziune să dețină cea mai extinsă rețea internațională din presa română, cu 26 de jurnaliști în 19 locații din Europa, Statele Unite și Orientul Apropiat.**
Redacția Informații a continuat să urmărească – în perioadele electorale – subiectele de interes pentru românii de peste hotare, un rol important revenindu-le corespondenților din Italia, Germania, Spania, Franța și Marea Britanie, cărora li s-au adăugat în 2008 Finlanda și Portugalia, în vreme ce, în Republica Moldova, postului tradițional de corespondent i-a fost alăturat un colaborator autohton.
A continuat, în același timp, tradiția trimișilor speciali care au acoperit în direct războiul ruso-georgian sau procesul României cu Ucraina de la Curtea Internațională de la Haga.
Date cumulative ale unor studii de specialitate independente au impus reconceptualizarea emisiunilor de știri. La fiecare oră exactă Radioul public oferă acum pachete compacte de informație care conțin, pe lângă actualitatea curentă, date de interes general (meteo, trafic, sport) – actualizate în permanență.
În paralel, Redacția Informații a căutat creșterea vitezei cu care informația prelucrată conform celor mai bune norme jurnalistice și preluată din surse de notorietate să ajungă cât mai puțin alterată la ascultători.
Au fost introduse programe informative noi – precum „Jurnalul de prânz” –, care mizează pe combinarea transmisiunilor directe de la cele mai importante evenimente cu analizarea lor imediată de vocile relevante implicate. Emisiunea mizează pe aducerea în prim-plan a informației nealterate, dar prelucrată conform celor mai bune standarde profesionale și, mai ales, pe capacitatea tehnică și editorială a Redacției de a acoperi concomitent și în condiții optime de transmitere a evenimentelor în derulare.
Echipa s-a străduit să abordeze în concordanță cu cele mai bune norme jurnalistice **alegerile locale și parlamentare, care au reprezentat pentru Redacția Informații principalele evenimente editoriale ale anului, necesitând nu doar implicarea totală a jurnaliștilor Secției Partide Politice dar, într-o măsură tot mai mare, pe a celor de la Camera Știrilor** – care au acoperit, pentru prima dată, cele două campanii în programele de știri curente – sau corespondenții în străinătate. Au fost depuse eforturi deosebite atât pentru respectarea în totalitate și cu strictețe a prevederilor legale și a normelor CNA, cât și pentru acoperirea evenimentelor de campanie, în special cu informații prelucrate de reporterii proprii.
## G. **Redacția Muzicală**
Strategia editorială a Redacției Muzicale în anul 2008 a avut în vedere următoarele **obiective generale:**
_• consolidarea audienței emisiunilor muzicale realizate pentru posturile SRR cu care colaborează_ ;
_• promovarea cu prioritate a creației și interpretării românești_ ;
_• creșterea vizibilității SRR prin concepția și producția unor evenimente muzicale care să aducă un important capital de imagine SRR_ .
În funcție de obiectivele generale fixate, au fost stabilite și obiectivele specifice derivate din cele generale, apoi modalitățile necesare atingerii accestora.
– au fost realizate numeroase interviuri cu mari personalități ale muzicii românești din țară și diaspora;
– o atenție deosebită a continuat să fie acordată viitorului muzicii românești, prin promovarea valorilor tinerei generații, emisiuni dedicate integral lor, **Muzicieni de azi, muzicieni de mâine – Generația XXI** și **Quo vadis muzica** la Radio România Cultural, **Portativ.ro** la Radio România Actualități;
– de mare importanță a fost și întărirea relațiilor cu instituțiile muzicale românești prin rubrici și emisiuni destinate în exclusivitate: **Instituții Muzicale din România, Antologia Muzicii românești** (RRC), **Itinerarii muzicale** (RRM);
– **creșterea vizibilității SRR prin concepția și producția unor evenimente muzicale care să aducă un important capital de imagine SRR,** _**implicarea Redacției Muzicale, prin jurnaliștii săi, în evenimente naționale și internaționale**_ de mare anvergură, fie ca reporteri și corespondenți, fie prin prezența în juriile diferitelor concursuri și festivaluri – _**parteneriatele media pe discuri și evenimente**_ **;**
– în anul 2008 au fost inițiate și derulate 12 parteneriate media: pentru lansarea albumelor **„Costel” – Costel Busuioc (Sony BMG) „Anotimpul șlagărelor 2” (Media Pro), „Fuego – Colindă la poarta raiului”, „Eșarfa” – Mircea Baniciu, „Sunt tânăr, Doamnă/Florian Pittiș”, „Aniversare” – Direcția 5, „Hiturile Callatis 2008”, Cătălin Crișan – „Aceștia suntem noi”, Gh Gheorghiu – „Best of” Margareta Pâslaru – „Bucuria de a cânta” și 2 concerte – Gh. Gheorghiu – „Turneu național”** și **„Mircea Baniciu și prietenii”;**
## _–_ _**organizarea de spectacole eveniment și implicarea în evenimente prilejuite de aniversarea celor 80 de ani de radiofonie românească**_ **:**
• Gala Premiile Muzicale RRA, ajunsă la a VI-a ediție;
- concertele «Arte Novi» difuzate pe RRC, eveniment
- realizat în colaborarea cu UCMR;
• aniversarea celor 8 decenii ale SRR, marcată prin emisiuni speciale cu un impact deosebit: **80 de ani de muzică la Radio, 80 de ani de radiofonie românească și Radio România 80 – opera pe scena de concert (RRM) și 80 de ani de muzică în 80 de ani de radio (RRA).**
Redacția Teatru a continuat programul de creare de eveniment teatral, cultural, social. Pe lângă deja tradiționalul proiect **„Ne auzim la Majestic”:**
– s-au organizat audiții în parteneriat cu Uniunea Scriiitorilor, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, Teatrul de Comedie;
– a continuat realizarea proiectului „Serile Teatrului Național Radiofonic”, în cadrul căruia se organizează audiții și întâlniri cu protagoniștii spectacolelor la Biblioteca Județeană din Râmnicu Vâlcea;
– Teatrul Național Radiofonic a fost invitat să participe la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu;
– Teatrul Național Radiofonic a fost invitat să participe la Festivalul „Gulliver” de la Galați și a realizat audiții de teatru radiofonic la grădinițele de copii și la școlile speciale;
– Organizatorii Festivalului de teatru „VEDETEATRU” de la Buzău au prevăzut o secțiune specială dedicată spectacolelor radiofonice realizate de Radiodifuziunea Română, care a prilejuit prezența în cadrul festivalului a unor personalități ale teatrului venite special pentru a prezenta, unui public numeros, spectacolele audiate și specificul creației la radio;
– spectacolul „Bărbierul din Sevilla” și un documentar dedicat lui Ion Gavrilă Ogoranu au participat la Festivalul internațional Prix Europa de la Berlin;
– spectacolele „Albă ca Zăpada” și „Stejarul pitic, cel mai bun tătic” au participat la Festivalul internațional Prix Exaequo de la Bratislava.
## I. **Divertisment**
În anul 2008, activitatea echipei de divertisment s-a desfășurat pe mai multe direcții și tipuri de emisiuni live, scenarizate – texte în premieră și de montaj:
- **La Radio România Actualități**
– **sâmbăta** , de la ora 14.00 la ora 15.00, în grila de programe **ianuarie–iunie,** emisiunea **„BONTON”,** emisiune scenarizată, 15 ediții (3 premiere, din care două ediții speciale);
– **duminica,** în cadrul programului **Lumea noastră** (14.00–17.45), Silvia Cusursuz – realizator, a avut câte un invitat, între care Margareta Păslaru, Florina Cercel, Draga Olteanu-Matei, George Mihăiță, Rodica Mandache, Dorel Vișan;
– echipa de divertisment a realizat un proiect special dedicat Sărbătorilor de iarnă la solicitarea **RRA.** Proiectul a cuprins două premiere de 60 de minute fiecare: **Revelion cu surprize în reprize! și Revelioane de altădată!**
- **La Radio România Cultural**
– în grila de vară, în cadrul proiectului **Mari actori de comedie,** s-au realizat **15 ediții** (emisiuni scenarizate) cu următoarele teme – Nemuritorul Caragiale, Teatrul și viața, Balada maeștrilor, Romanticii comediei, Toma Caragiu – Ipostaze comice, Tamara Buciuceanu – Comicul, profesiune de credință, Revizorul în dublu exemplar, De la Constantin Tănase la Mircea Crișan, Cupluri comice, Comedii satirice – Teodor Mazilu și Tudor Popescu, Horațiu Mălăele, Rodica Popescu Bitănescu;
– în grila de toamnă–iarnă, proiectul **Mari actori de comedie** a continuat cu 4 ediții difuzate duminica, lunar: Caragiale – Perpetuum amor, De la vodevil la comedia muzicală;
– din 15 septembie, în cadrul proiectului **Texte și Pretexte** realizat de Răzvan Dolea și Valentin Protopopescu, **de luni până vineri,** între orele 10.00–11.00, se difuzează rubrica **Ora veselă – Miniaturi – scenete, monoloage, cuplete din Fonoteca emisiunii „Ora veselă”** (peste 75 de momente vesele).
• **La Radio România Internațional** a continuat difuzarea a 48 ediții, în reluare, a producțiilor echipei divertisment difuzate sub genericele Ora veselă și Bonton.
Echipa de divertisment a realizat și **două evenimente speciale:**
– audiție cu public în cadrul întâlnirilor de luni **Ne auzim la Majestic!** cu spectacolul **Fapte bune SRL** de Sebastian Ungureanu. La club Ramada Majestic Hotel au fost invitați realizatorii, actorii și autorul la audiție. Pentru acest eveniment au fost realizate CD-uri promoționale cu spectacolul radiofonic;
– audiție cu public la **Muzeul Literaturii Române** cu spectacolul **Planeta Mediocrilor** de Ioan Groșan. Au fost prezenti la acest eveniment scriitori, regizori, interpreți, realizatori, ziariști. Au fost realizate CD-uri promoționale cu spectacolul radiofonic.
## J. **Direcția Formații Muzicale**
Pentru Formațiile Muzicale ale Radioului, _anul 2008 a fost un an al unui mare succes de public și de reconfirmare a nivelului performant al producțiilor artistice susținute în cadrul unor manifestări muzicale naționale și internaționale._ Selecția atentă a dirijorilor și a soliștilor români (inclusiv din diasporă) și străini a fost o garanție a unor interpretări alese, reconfirmând ținuta profesională a formațiilor muzicale. Aprecierile criticii de specialitate și afluența de public la multe dintre cele peste 150 de concerte și recitaluri susținute în anul 2008 sunt o dovadă a nivelului Stagiunii Muzicale Radio.
## K. **Agenția de presă RADOR**
Rador este agenția de presă a Radio România și are ca obiect specific de activitate monitorizarea. Prin această activitate se diferențiază de celelalte mari agenții din România – Agerpres, Mediafax și NewsIn.
Agenția de presă Rador și-a continuat procesul de modernizare și eficientizare, propunându-și îmbunătățirea fluxurilor de știri oferite, dar și creșterea încasărilor.
În acest scop, a fost dezvoltată o activitate cu un potențial financiar important, și anume monitorizările personalizate. Rador a realizat monitorizări tematice, pentru un număr de clienți în creștere, pe baza grilelor noastre, care cuprind peste 50 de posturi de radio și televiziune, peste 100 de titluri de ziare naționale și locale, ca și peste 400 de titluri din presa scrisă internațională. De asemenea, a fost întărit grupul de analiză cantitativă și calitativă a acestor monitorizări, ceea ce s-a reflectat în încasările obținute. Încasările Rador au crescut în 2008 cu peste 50% față de anul 2007.
În anul 2008 a fost lansat noul site, care, pe lângă o imagine modernă și un conținut mai interesant, oferă facilități deosebite clienților, care pot vizualiza în timp real produsele cumpărate, pe web.
## L. **Rețeaua Studiourilor Regionale**
În structura Societății Române de Radiodifuziune posturile regionale de radio alcătuiesc o rețea care acoperă cu programe întreg teritoriul țării.
Unități media cu tradiție și prestigiu, lideri de audiență în zona lor de acoperire, posturile regionale de radio s-au impus în conștiința ascultătorilor prin politica lor editorială, inspirată din realitățile locale, din viața comunităților urbane și rurale, din actualitatea zonelor pe care le acoperă cu programe.
Rețeaua include studiourile regionale București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Reșița, Târgu Mureș și Timișoara. Acestea sunt unități media complexe, cu compartimente editoriale (actualități, cultural, divertisment etc.), tehnice, economice și administrative.
Rețeaua studiourilor regionale a reușit în această perioadă:
• consolidarea poziției fruntașe în clasamentele pieței media (locul 2 la scară națională și locul 1 in mediul rural);
• definirea și aplicarea unor strategii editoriale flexibile și dinamice;
• declanșarea procesului de elaborare, la nivelul fiecărei stații regionale (în concordanță cu documentul „Radio România – Misiune, Viziune, Valori și Principii”), a unei strategii asumate de întregul colectiv, vizând dezvoltarea pe termen mediu și lung;
• consolidarea spațiilor rezervate emisiunilor în limbile minorităților naționale și a ponderii acestor emisiuni în structura programelor;
• creșterea cu peste 200% a veniturilor proprii și încadrarea în cheltuielile alocate;
• derularea unor proiecte speciale de succes.
**Politica și producția editorială a studiourilor regionale**
În anul 2008, politica editorială s-a integrat strategiei generale a Societății Române de Radiodifuziune. Posturile regionale de radio realizează mai mult de jumătate din producția totală de programe a SRR. **În anul 2008 s-a acordat o atenție specială modernizării și descentralizării programelor, competiției pentru calitatea emisiunilor și audiență. S-au declanșat, de asemenea, proiecte privind apropierea emisiunilor de zone distinct individualizate, de evenimente cu caracter local, care au semnificație pentru întreaga zonă.** Emisiunile realizate și prezentate în direct reprezintă aproximativ 85% din totalul programelor difuzate, ceea ce asigură prezentarea operativă a evenimentelor și relatarea acestora de multe ori concomitent cu desfășurarea lor.
A fost declanșat procesul de elaborare la nivelul fiecărei stații regionale a unei strategii asumate de întregul colectiv vizând:
– dezvoltarea pe termen mediu și lung;
– elaborarea unor proiecte pentru diversificarea ofertei radiofonice regionale (FM/AM, subredacții, noile media etc.) Repere 2008 în activitatea posturilor regionale de radio:
1. Radio București, componentă a Rețelei Studiourilor Regionale publice, emite zilnic, 24 de ore din 24, pe frecvența 98,3 FM, având ca arie de acoperire municipiul București și județul Ilfov.
În anul 2008, principalele provocări ale postului au fost reprezentate de cele două campanii electorale pentru alegerile locale și parlamentare (cu noutatea reprezentată de votul uninominal). Oferta postului, agreată de reprezentanții partidelor politice reuniți în cadrul Consiliului Consultativ al SRR, a constat din buletine de știri electorale, emisiuni de mesaje electorale și emisiuni-dezbateri. În plus, la alegerile din lunile iunie și, respectiv, noiembrie, postul a reflectat desfășurarea propriu-zisă a alegerilor cu echipe lărgite de
reporteri, care au fost prezente pe tot parcursul zilei la Biroul Electoral Municipal și la diferite secții de votare din toate sectoarele capitalei.
Radio București a continuat colaborarea cu instituții din Capitală: primării, ministere, organizații, Camera de Comerț și Industrie, Opera Națională, ONG-uri, precum și parteneriatele cu teatrele din București.
În prima jumătate a acestui an, Radio București a marcat împlinirea a 18 ani de la prima emisiune realizată pe 98,3 FM (numită pe atunci „Antena Bucureștilor”).
În decembrie 2008, Radio București a încheiat un acord de parteneriat cu Radio Sofia, întârind astfel colaborarea pe care SRR o are cu Radioul public din Bulgaria. Acordul presupune schimburi de experiență între cele două părți și realizarea unor emisiuni duplex.
2. **Radio Cluj** a reprezentat și în 2008 unul dintre elementele de forță pentru rețeaua regională publică. Echipa Radio Cluj (incluzând aici și subredacțiile posturilor locale subordonate, Antena Sibiului și Radio Sighet) s-a angrenat într-un amplu proces de restructurare a ofertei editoriale. Rezultatele analizei SWOT efectuate în luna octombrie 2008 în atelierul de lucru „Planuri de dezvoltare: Radio Cluj în viitor” au definit prioritățile reformei interne.
Radio Cluj și-a menținut statutul de instituție media generatoare de evenimente: în 2008 în studioul clujean s-au montat două piese radiofonice în limba română și două lucrări dramatice în limba maghiară, au avut loc 17 concerte de muzică clasică, 6 concerte de muzică tânără și genuri alternative, 5 alte spectacole-eveniment, 4 spectacole ale Corului de Copii Radio Cluj.
Radio Cluj a fost partener media la Transilvanian International Film Festival, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Internațional de Teatru organizat sub egida Uniunii Teatrelor Europene.
Din punct de vedere tehnic, una dintre prioritățile 2008 a fost îmbunătățirea calității sunetului la receptor. Astfel, s-a realizat dotarea corespondenților cu aparatură de lucru mobilă (înregistrare, editare digitală și transmitere materiale sonore), iar pentru ameliorarea calității emisiei și fidelizarea audiției s-a intercalat un procesor în lanțul de emisie și a fost introdusă – experimental – o matrice digitală de comutare în Controlul Tehnic General. În același context al parteneriatelor au continuat înregistrările de la Opera Română, Opera Maghiară de Stat din Cluj, precum și la concertele susținute de Filarmonica de Stat Transilvania.
3. **Radio Constanța** emite pe frecvențele de 909 KHz Constanța și 1530 KHz Tulcea, precum și pe 100,1 MHz, în banda de unde ultrascurte (FM), pentru ascultătorii din județele Constanța și Tulcea, însă este recepționat, în condiții bune sau acceptabile, și în județele Brăila, Buzău, Vrancea, Galați, Ialomița și Călărași.
Oferta de programe pentru atragerea publicului-țintă (activ, ocupat, cu nivel de educație mediu și peste mediu, cu vârste între 35 si 55 de ani), dar și pentru menținerea pe frecvențe a publicului consacrat, a continuat să se diversifice și a crescut gradul de adaptabilitate a materialelor informative și a modului de tratare jurnalistică a evenimentelor la nevoile punctuale ale publicului, odată cu separarea emisiei pe frecvențele de unde ultrascurte, respectiv medii. A fost perfecționată emisia online și a fost îmbunătățită calitatea recepției pe internet (servere mai performante și lărgirea benzii de streaming), o dată cu prezentarea noilor pagini web **Radio Constanța** și **Radio Vacanța.**
Pe lângă programele în limba română, Radio Constanța difuzeză emisiuni în limbile greacă, turcă, rusă, tătară, armeană și dialect aromân. Aceste emisiuni însumează 2,8% din totalul orelor de program și sunt realizate de colaboratori. În Anul European al Dialogului Intercultural și totodată aniversar pentru 80 de ani de radiofonie românească, Studioul Regional Radio Constanța a organizat Gale ale Premiilor pentru Dialog Multietnic și Excelență în județele Constanța și Tulcea. Pe tot parcursul anului, Radio Constanța și Radio Vacanța au fost organizatori, co-organizatori sau parteneri media la aproximativ 70 de evenimente.
Programele, produse în București, sunt realizate de o redacție specializată, Redacția emisiunilor în limbile maghiară și germană, aflată în sediul central al SRR, care
produce emisiuni în limbile maghiară și germană, preluate apoi și de posturile regionale de radio Târgu Mureș, Cluj și Timișoara. Redacția emisiunilor în limbile maghiară și germană realizează săptămânal 380 de minute în limba maghiară și 370 de minute în limba germană.
Totodată, emisiuni în limbile minorităților naționale produc și difuzează posturile regionale Cluj, Constanța, Iași, Reșița, Târgu-Mureș și Timișoara:
• **Radio Cluj:** în limba maghiară – 1.680 de minute în unde medii, 1.980 de minute în FM, iar în limba ucraineană – 15 minute în FM;
• **Radio Constanța** : câte 60 de minute în limbile greacă, turcă, ruso–lipoveană, limba tătară, armeană și în dialectul aromân;
• **Radio Iași:** câte 10 minute în limbile ucraineană și rromani și 10 minute pentru minoritatea evreiască, în unde medii;
• **Radio Timișoara** : câte 840 de minute în limbile maghiară, germană și sârbă (în FM și AM), câte 60 de minute în limba slovacă, câte 30 de minute în limbile cehă, bulgară, ucraineană și rromani, respectiv 60 minute pe lună în limba italiană;
• **Radio Târgu-Mureș:** limba maghiară – 3.000 de minute în FM, din care 2.220 de minute și pe unde medii, limba germană – 390 de minute pe unde medii, limba romă – 45 de minute;
• **Radio Reșița:** în limbile ucraineană, sârbă, maghiară, germană, slovacă, croată, cehă, romanes – câte 30 de minute.
Pe tot parcursul anului 2008, reprezentanții studiourilor regionale care emit și în limbile minorităților naționale au avut numeroase întâlniri cu reprezentanții acestora, în cadrul unor evenimente culturale, sociale, economice, religioase.
De asemenea, un alt exemplu de colaborare fructuoasă dintre redacții din diferite țări este realizarea în comun a unor emisiuni bilunare în limbile maghiară și germană cu studiourile publice din Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia, Croația, Slovenia.
RRI primește anual mesaje scrise din peste 100 de țări, cele mai multe de la ascultători și utilizatori internet de limbă engleză, apoi de limbă arabă, spaniolă, franceză, germană, rusă și italiană.
Emisiunile în engleză, franceză, germană, română și pagina de internet a RRI în spaniolă au inclus preluări și difuzări de rubrici proprii și programe pe teme europene, produse în cadrul proiectului **EURANET,** cu finanțare de la Bruxelles. Din noiembrie 2008 este activă **pagina EURANET în limba română, una dintre cele mai dinamice, mai dezvoltate și mai accesate (www.euranet.eu/rum).**
Sfârșitul de an a coincis cu desfășurarea campaniei aniversare „Radio România 80”, ce a beneficiat de o promovare fără precedent în presa românească. În finalul acestei campanii au fost realizate spectacolul și CD-ul aniversar „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio”, evenimente care au constituit rodul colaborării interne între Direcția Comunicare și Marketing și Redacția Muzicală, bucurându-se de un real succes.
• Campanii de informare cu privire la îmbunătățirea sistemului de asistență juridică;
• Campanii inițiate de Asociația Prodemocrația privind dreptul de a alege și de sesizare a neregulilor la secțiile de votare;
• Campanii antidrog organizate de Agenția Națională Antidrog.
– subiecte cu caracter juridic: legislația muncii, Legea fondului funciar, legislația privind asociațiile de proprietari, drepturile chiriașilor, Legea caselor naționalizate, succesiuni moșteniri;
– probleme medicale: sfaturi medicale, adrese ale instituțiilor de profil.
S-a primit un mare număr de apeluri telefonice și de audiențe, s-a constatat o creștere a numărului de e-mail-uri față de anul anterior.
Programul Extern 2 al RRI (PEC 2) 24 ore zilnic Programul Extern 3 al RRI (PEC 3) 6 ore zilnic Radio3Net 24 ore zilnic
– asigurarea funcționării în Casa Radio a sistemelor digitale de emisie și producție radio– Digimedia, RadioMan, Multinews și Transtel;
– dezvoltarea și menținerea de funcțiuni în cadrul sistemului informatic integrat dedicat managementului activităților Societății Române de Radiodifuziune prin:
- asigurarea serviciilor de mentenanță;
- asigurarea de servicii internet (inclusiv pentru facilitarea ascultării programelor Radio România și pe internet);
- asigurarea protecției datelor informatice.
– stabilirea legăturilor permanente între SRR și instituțiile implicate în funcționarea sistemului de difuzare a programelor de radio: Consiliul Național al Audiovizualului, Societatea Națională de Radiocomunicații, Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Agenția Națională de Reglementări în Comunicații, Romtelecom, în vederea respectării reglementărilor în vigoare în domeniul radio;
– asigurarea funcționării rețelei de telecomunicații STS și EuroWeb ce realizează legăturile cu studiourile regionale și locale și punctele fixe de transmisii.
- jocurile olimpice de vară din China;
- campania electorală și alegerile parlamentare;
- producții muzicale realizate în studiourile de înregistrări ale Societății Române de Radiodifuziune și în Sala de concerte „Mihail Jora”, respectiv 190 de concerte și spectacole cu public, din care 140 transmise în direct și peste 1.466 de ore de înregistrări muzicale, suprapuneri și mixaje, 1.300 de ore de editări, prelucrări și ascultări, 360 de ore copieri.
– transmisii ale producțiilor muzicale ce s-au desfășurat în afara Casei Radio, preluate cu ajutorul carelor de reportaj muzicale, însumând 56 de zile de deplasare;
– producții complexe de teatru radiofonic (190) și emisiuni de divertisment (25), producții-înregistrări, fonotecări, copieri în format digital – pentru Redacția Muzicală (260), spoturi publicitare (20); – producții-recondiționări primare, copieri, multiplicări – pentru Patrimoniu (190);
– monitorizarea și înregistrarea programelor difuzate de posturile radio proprii (8.736 de ore), copieri (230 de ore) și înregistrări (1650 de ore) diverse.
– amenajări constructive, reparații, sistematizare rețele, consolidare panouri de zidărie și finisaje la holul etajului 3, corp B, în vecinătatea Controlului General Tehnic;
– achiziția echipamentelor si soluțiilor software, inclusiv a serviciilor și lucrărilor accesorii pentru obiectivul „Conservarea și păstrarea fonotecii de aur a radioului”
– expertiza acustică, studiu de soluție tehnico-economică și proiect de amenajări interioare pentru Sala de Concerte „Mihail Jora”.
- noi procese și fluxuri de producție radio, implicarea personalului editorial în activitățile tehnice de producție radio;
- noi tehnologii digitale, IT&C: editare cu ajutorul calculatorului, producții stereo – multicanal pe diferite medii de stocare, televiziune virtuală;
- noua organizare necesară pentru integrarea activităților de producție radio și online cu noile tehnologii de comunicare.
Structura noii case radio va trebui să răspundă cerințelor moderne de protecție a mediului prin:
- soluții de climatizare pentru birouri de tip _open space_ ;
- soluții optimizate de iluminare care să combine lumina naturală cu cea artificială;
- fațade duble și ventilare naturală;
- integrarea soluțiilor neconvenționale de captare și valorificare a energiei;
- utilizarea materialelor fără impact nociv asupra mediului înconjurător;
- reutilizarea apelor pluviale și managementul apelor reziduale;
- respectarea noilor standarde de sănătate și siguranță în exploatare. ## 4. **PREMII, DECORAȚII ȘI DISTINCȚII OBȚINUTE ÎN ANUL 2008**
## A. **Premii acordate Radioului Public ca instituție**
_**Premiul**_ acordat de Ministerul Afacerilor Externe și MIMMCTPL _**pentru implicarea constantă și informarea corectă a românilor de pretutindeni în decursul celor 80 de ani de existență**_ **.**
**Premiul** acordat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru sprijinul Echipei Olimpice a României în vederea participării la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008.
_**Premiul VIP la secțiunea „Radio”**_ acordat pentru succesul de care s-a bucurat noua identitate vizuală a Radioului public, lansată pe 2 iulie 2008.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a acordat Radioului public _**Premiul Special pentru 80 de ani de activitate**_ **.**
_**Diploma de excelență pentru cei 80 de ani de activitate**_ acordată de Asociația Veteranilor de Război MIRA.
_**Diploma aniversară**_ cu ocazia primei sărbătoriri a Zilei Veteranilor de Război din România acordată de Asociația Veteranilor de Război MIRA.
_**Premiul acordat de Academia Română pentru importanța și constanta activitate în slujba României**_ **,** pentru rolul pe care și l-a asumat și spațiile acordate în difuzarea culturii, pentru activitatea sa față de Academia Română.
_**Discul de Platină**_ primit din partea Casei de Discuri Roton pentru **colecția „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio”,** lansată de Radio România la sfarșitul anului 2008, în urma vanzârii a peste 20 de mii de exemplare în mai puțin de trei luni de la lansare.
_**Ordinul Ziariștilor, clasa I aur**_ **,** acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști pentru contribuția adusă la dezvoltarea presei române și impunerea deontologiei în emisiunile radiofonice, pentru inițiativă și remarcabilă activitate, cu ocazia aniversării a 80 de ani ai postului Radio România.
_**Diploma de onoare**_ acordată de Consiliul Local Ploiești, Primaria Ploiești și Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiesti, pentru contribuția adusă promovării și valorificării operei marelui dramaturg I.L. Caragiale cu prilejul împlinirii a 156 de ani de la nașterea acestuia.
_**Premiul Multimedia**_ și _**Diploma pentru participarea de înaltă ținută**_ la Târgul Național de Carte _Librex_ din partea Sedcom Libris – SA Iași și a Primăriei Municipiului Iași, acordat Editurii „Casa Radio”.
## B. **Premii acordate posturilor SRR**
Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” a acordat postului **Antena Satelor** _**„Meritul Academic”,**_ pentru implicarea în dezvoltarea așezărilor rurale, prima distincție de această valoare care se atribuie unei instituții media.
_**Premiul pentru cea mai eficientă promovare a rezultatelor cercetării**_ acordat de către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică colectivului de știință al **Radio România Cultural.** Radio România Cultural a fost singurul post de radio premiat cu această ocazie.
**Antena Satelor** a fost distinsă cu _**Marele Premiu al Fundației „Niște Țărani”,**_ pentru contribuția la apărarea, promovarea și progresul civilizației rurale românești, pentru profesionalism și pentru rolul emisiunilor în consacrarea identității naționale.
Premiile obținute de **Rador** în anul 2008: _**Diploma de excelență**_ pentru „Cel mai documentat stil jurnalistic implicat în campania de informare europeană”, din partea Fundației Eurolink – Casa Europei, și _**Premiul aniversar UZP,**_ cu prilejul împlinirii a 80 de ani de radiofonie.
**Radio Constanța** a primit _**Premiul Special al Organizației Culturale Yafem**_ din Yalova, Turcia, pentru promovarea spiritului multietnic în Dobrogea și pentru difuzarea de emisiuni în limbile turcă și tătară, în vederea menținerii tradițiilor celor două minorități etnice în regiune.
**Radio Oltenia Craiova** a primit _**Diploma de Excelență**_ a Ministerului Internelor și Reformei Administrative și _**Diploma de Excelență**_ a Muzeului de Artă Craiova, pentru implicarea obiectivă în viața comunității și promovarea valorilor culturale.
**Radio Târgu-Mureș** a fost răsplătit în anul 2008 cu premii și distincții:
– _**Premiul special al Consiliului Național al Audiovizualului,**_ „pentru cel mai bun program local de radio din țară și pentru promovarea multiculturalității”;
– **Diploma pentru fructuoasa colaborare,** acordată de Uniunea Scriitorilor din **România – Editura Ardealul;**
– **Locul II** la Festivalul Internațional de Radio și Televiziune „Floare de Colț”, desfășurat la Ujgorod (Ucraina).
**Radio Târgu-Mureș** și **Radio Timișoara** au fost premiate la Festivalul de programe de televiziune și de radio pentru minorități „Plaiul meu natal”.
C. **Premii acordate jurnaliștilor**
**Președintele României a decorat, la 5 noiembrie, 16 redactori ai Societății Române de Radiodifuziune, în semn de înaltă apreciere pentru profesionalismul, imparțialitatea și constanța cu care au fost promovate valorile culturii și spiritualității românești de către Radio România.**
Ceremonia de decernare a decorațiilor a fost prilejuită de împlinirea a 80 de ani de la primul semnal radiofonic.
Au primit decorații jurnaliști de la Radio România Actualități, Redacția Informații, Redacția Muzicală, Radio România Muzical, Radio România Internațional: Maria Țoghină, președinte director general al SRR, Paul Grigoriu și Octavian Vintilă au primit **Ordinul Național „** _**Serviciul Credincios”**_ **în grad de Cavaler;** Titus Andrei, Ilie Dobre, Marilena Dumitrescu, Gheorghe Enache, Cătălin Gomboș și Adrian Valentin Soare Mihai au primit **Ordinul Național „** _**Pentru Merit”**_ **în grad de Cavaler;** Ruxandra Arzoiu, Grigore Constantinescu, Irina Hasnaș și Despina Viorica Petecel au primit **Ordinul „** _**Meritul Cultural”**_ **în grad de Cavaler,** categoria muzică; Roza-Claire Jeanne Lutic, Ioana Măsariu și Carmen Adriana Velcu au primit **Ordinul Cultural în grad de Cavaler,** categoria promovarea culturii.
_**Marele Premiu pentru Radio**_ **la Premiile Clubului Român de Presă, ediția a IX–a, 27 mai 2008,** a fost câștigat de **Mihaela Enache și Roxana Dumitrescu,** Radio România Actualități. Câștigătorul _**Premiului Clubului Român de Presă pentru emisiune de știri radio**_ a fost **Sorin Croitorescu,** Redacția Informații, **în numele echipei care a realizat** _Radiojurnalul de la ora 7.00_ .
Câștigătorul _**Premiului Clubului Român de Presă pentru interviu**_ a fost **Sebastian Crăciun,** Radio România Cultural, pentru emisiunea _Diaspora muzicală românească_ .
_–_ _**Premiul Parlamentului European pentru Jurnalism Secțiunea Radio**_ a fost câștigat de **Mircea Radu Lipovan** și **Andreea Mînzat** de la Radio Iași.
_**Reporter European 2008**_ **– Premiul Reprezentanței Comisiei Europene și al Biroului de Informare al Parlamentului European în România** a fost acordat Petronelei Cotea Mihai, Radio Iași, pentru _Sat românesc, sat european,_ și lui **Cristian Ivaneș,** Radio Cluj, pentru documentarul _Podul_ .
_**Medalia de argint a Premiilor URTI 2008**_ a fost câștigată de **Ileana Țăroi** și **Andrei Popov,** Serviciul Francez, Radio România Internațional, pentru o emisiune despre deportarea din Bărăgan din anul 1945.
_**Locul al IV–lea**_ pentru teatru radiofonic la ediția 2008 a Festivalului Internațional de documentar și radio drama „Marulic”, de la Hvar, Croația, a fost obținut de **Toma Enache,** regizor și actor de teatru, Secția Aromână Radio România Internațional, care s–a calificat _**în finala Prix Europa**_ **,** Berlin, octombrie 2008, în ambele competiții cu _Bărbierul din Sevilla_ , coprodus cu Redacția Teatru.
_**Premiul Musica viva**_ , acordat de Forumul Muzical Român, a fost obținut de **Luminița Arvunesc** u, Radio România Muzical, pentru emisiunea _Seară de operă_ .
_**Premiul UCMR pentru muzicologie pe anul 20** 08_ a fost obținut de **Ruxandra Arzoiu,** Redacția Muzicală, pentru volumul _Timpul nemântuit – Paradigme culturale în muzica lui Aurel Stroe”_ , apărut la Editura ICR, 2007;
_**Premiul Revistei**_ **„** _**Melos” și Premiul Revistei Actualitatea Muzicală**_ au fost obținute de **Sorina Goia,** Redacția Muzicală, pentru linia de emisiuni _Oaza de muzică_ .
_**Premiul UCMR pentru întreaga activitate**_ a fost obținut de **Gabriela Scraba,** Redacția Muzicală.
În cadrul **Galei premiilor Manuscriptum, Teodora Stanciu** a fost distinsă cu _**Premiul pentru Media Culturală**_ pentru emisiunile pe care le realizează la Radio România Cultural.
**Gala Premiilor UNITER** a desemnat **„Dumnezeul de a doua zi”** de Cornel Mimi Brănescu, în regia lui Claudiu Goga, ca fiind _**Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic al anului 2007.**_
Printre câștigătorii premiilor pentru anul 2008, acordate de **Forumul Muzical Român** (9 decembrie, Palatul Cotroceni), se regăsesc trei foști și actuali membri ai echipei Radio România Muzical: **Luminița Arvunescu, Mihaela Doboș** și prof. univ. dr. **Grigore Constantinescu.**
**Corina Negrea** și **Teodora Stanciu,** realizatoare ale postului Radio România Cultural, au primit _**distincțiile pentru promovarea imaginii Academiei Romane, științei și valorilor culturale**_ **,** în cadrul evenimentului de decernare a **Premiilor Academiei Române pe anul 2008** .
## 5. **CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE**
După patru ani de mandat al actualului Consiliu de administrație, Radioul public se prezintă ca o instituție consolidată **editorial, financia** r și **ca imagine publică** .
• **Preluată cu deficit bugetar, Societatea Română de Radiodifuziune a încheiat fiecare an din intervalul 2005–2008 cu profit.** În condițiile unei taxe radio al cărei cuantum s-a diminuat valoric și cu dificultăți de colectare, reechilibrarea s-a produs prin gestionarea cu maximă rigoare și eficiență a banului public. Recentul raport de audit independent conține date edificatoare, ce confirmă această conduită financiară responsabilă.
• O politică editorială adaptată continuu preferințelor ascultătorilor, indicilor de consum pe piața radio, fără a abdica de la misiunea de post public și de la calitatea actului jurnalistic, a adus serviciului public **o creștere permanentă de audiență,** validată convingător de ultimul val de măsurare: primul loc la nivel național, inclusiv în zona urbană și în București. **Credibilitatea** este atuul suplimentar acordat de ascultători informației difuzate de posturile noastre.
• Promovate după metode moderne de marketing, produsele jurnalistice Radio România au devenit o marcă prețuită de public, iar noua identitate vizuală lansată la aniversarea a 8 decenii de radiofonie în România a conferit vizibilitate maximă serviciului public.
• Afirmarea tot mai puternică a SRR ca un **actor matur în peisajul audiovizual internațional,** sprijinirea posturilor de radio care emit în limba română din afara granițelor, un statut din ce în ce mai bine definit în organisme precum EBU și URTI au evoluat în sens pozitiv, confirmând vocația europeană și cursul spre modernizare ale SRR.
_**Programe de anvergură, inițiate și proiectate pe mai mulți ani, își așteaptă continuarea și finalizarea în perioada imediat următoare**_ **:**
• **Arhiva digitală audio** și dezvoltarea facilităților de valorificare multimedia a tezaurului cultural acumulat de SRR în cei 80 de ani de existență.
• **Radio România on line** destinat reconfigurării actului jurnalistic cu instrumentele digitalizării și ale new media, capitol la care avem de confruntat o concurență acerbă, bine mobilizată și cu un grad superior de reactivitate.
• Organizarea unei structuri interdepartamentale pentru definirea cerințelor și stabilirea soluțiilor tehnologice necesare **viitoarei case radio** _**New Media**_ **.**
- Un nou produs Radio România: **Kids Radio.**
- **Retehnologizarea studiourilor teritoriale** la același
- nivel cu cel al Casei Radio de la București.
• **Radio România în viitor** , proiect realizat cu consultanța externă a unor experți specializați în reconstrucția instituțională a Radioului public pe baza criteriilor moderne de management. Concretizarea lor presupune:
- asumarea efectivă de către toți angajații a documentului de identitate _Radio România_ – _Viziune, misiune, valori și principii_ ;
- asigurarea și administrarea eficientă a resurselor;
- reducerea numărului de personal, concomitent cu întinerirea corpului redacțional și tehnic și pregătirea lui la nivelul exigențelor profesionale ale radioului erei digitale.
- Raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune - 2008 **Raportul de activitate al Societății Române de Televiziune – 2008 –** ## CUPRINS
|PREAMBUL......................................................................................................................<br>46–49<br>CAPITOLUL 1: Activitatea TVR în 2008...........................................................................<br>50–55<br>I. Activitatea Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune în anul 2008<br>II. Activitatea Comitetului director al Societății Române de Televiziune în anul 2008<br>III. Dezvoltarea TVR<br>a) Apariția TVR3<br>b) Apariția TVRINFO<br>c) Apariția TVR Târgu-Mureș<br>CAPITOLUL 2: Programele TVR......................................................................................<br>56–68<br>A. Direcția Programe<br>B. Direcția Editorială<br>C. Evenimente majore mediatizate de TVR<br>CAPITOLUL 3: Știri și Sport .............................................................................................<br>69–71<br>I. Departamentul Știri<br>II. Departamentul Sport<br>CAPITOLUL 4: Programe regionale.................................................................................<br>71–76<br>I. TVR Cluj<br>II. TVR Craiova<br>III. TVR Iași<br>IV. TVR Timișoara<br>V. TVR Târgu-Mureș<br>CAPITOLUL 5: Publicitatea..............................................................................................<br>76–77<br>Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006–2008<br>CAPITOLUL 6: Situația producției artistice.......................................................................<br>77–84<br>I. Departamentul Artistic<br>II. Departamentul Producție<br>CAPITOLUL 7: Situația tehnică........................................................................................<br>84–90<br>I. Structurile Direcției Tehnice și activitatea acestora<br>II. Rezultatele Direcției Tehnice în 2008<br>III. Transmisii asigurate de Direcția Tehnică<br>IV. Obiective strategice în 2009 – finalizarea digitalizarii<br>CAPITOLUL 8: Resurse umane .......................................................................................<br>90–93<br>CAPITOLUL 9: Marketing și comunicare de produs.........................................................<br>93–98<br>CAPITOLUL 10: Comunicare internă și de corporație. Relații Internaționale...................<br>98–102<br>I. Comunicare de corporație<br>II. Biroul de comunicare internă<br>III. Serviciul Relații Internaționale<br>CAPITOLUL 11: Activitatea Compartimentelor Control Financiar Intern și Audit Intern..........<br>102–103<br>A. Compartimentul Control Financiar Intern<br>B. Compartimentul Audit Intern<br>CAPITOLUL 12: Situația financiară a SRTv.....................................................................<br>103–107<br>I. Situația contului de profit și pierdere încheiat la 31 decembrie 2008<br>II. Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la 31 decembrie 2008<br>III. Creanțe și datorii la 31 decembrie 2008<br>IV. Contul de execuție al cheltuielor pe anul 2008<br>V. Analiza deficitului realizat la finele anului 2008<br>VI. Măsurile de reducere a costurilor și creșterea veniturilor aplicate în anul 2008<br>CAPITOLUL 13: Proiect 2009 ..........................................................................................<br>107–108<br>ANEXE .............................................................................................................................<br>109–114<br>Anexa nr. 1: Durata emisiunilor în limbile minorităților naționale (altele decât maghiara)<br>Anexa nr. 2: Ponderea producțiilor proprii, a coproducțiilor, a achizițiilor în număr de ore<br>și procente în grila de programe a TVR, număr de ore de programe<br>difuzate pe canalele SRTv<br>Anexa nr. 3: Istoria contestației la Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova,<br>privind dreptul de difuzare a programelor TVR1<br>Anexa nr. 4: Acțiuni în instanță în care a fost implicată televiziunea publică în anul 2008<br>Anexa nr. 5: Raportul statistic al producțiilor realizate în anul 2008|PREAMBUL......................................................................................................................<br>46–49<br>CAPITOLUL 1: Activitatea TVR în 2008...........................................................................<br>50–55<br>I. Activitatea Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune în anul 2008<br>II. Activitatea Comitetului director al Societății Române de Televiziune în anul 2008<br>III. Dezvoltarea TVR<br>a) Apariția TVR3<br>b) Apariția TVRINFO<br>c) Apariția TVR Târgu-Mureș<br>CAPITOLUL 2: Programele TVR......................................................................................<br>56–68<br>A. Direcția Programe<br>B. Direcția Editorială<br>C. Evenimente majore mediatizate de TVR<br>CAPITOLUL 3: Știri și Sport .............................................................................................<br>69–71<br>I. Departamentul Știri<br>II. Departamentul Sport<br>CAPITOLUL 4: Programe regionale.................................................................................<br>71–76<br>I. TVR Cluj<br>II. TVR Craiova<br>III. TVR Iași<br>IV. TVR Timișoara<br>V. TVR Târgu-Mureș<br>CAPITOLUL 5: Publicitatea..............................................................................................<br>76–77<br>Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006–2008<br>CAPITOLUL 6: Situația producției artistice.......................................................................<br>77–84<br>I. Departamentul Artistic<br>II. Departamentul Producție<br>CAPITOLUL 7: Situația tehnică........................................................................................<br>84–90<br>I. Structurile Direcției Tehnice și activitatea acestora<br>II. Rezultatele Direcției Tehnice în 2008<br>III. Transmisii asigurate de Direcția Tehnică<br>IV. Obiective strategice în 2009 – finalizarea digitalizarii<br>CAPITOLUL 8: Resurse umane .......................................................................................<br>90–93<br>CAPITOLUL 9: Marketing și comunicare de produs.........................................................<br>93–98<br>CAPITOLUL 10: Comunicare internă și de corporație. Relații Internaționale...................<br>98–102<br>I. Comunicare de corporație<br>II. Biroul de comunicare internă<br>III. Serviciul Relații Internaționale<br>CAPITOLUL 11: Activitatea Compartimentelor Control Financiar Intern și Audit Intern..........<br>102–103<br>A. Compartimentul Control Financiar Intern<br>B. Compartimentul Audit Intern<br>CAPITOLUL 12: Situația financiară a SRTv.....................................................................<br>103–107<br>I. Situația contului de profit și pierdere încheiat la 31 decembrie 2008<br>II. Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la 31 decembrie 2008<br>III. Creanțe și datorii la 31 decembrie 2008<br>IV. Contul de execuție al cheltuielor pe anul 2008<br>V. Analiza deficitului realizat la finele anului 2008<br>VI. Măsurile de reducere a costurilor și creșterea veniturilor aplicate în anul 2008<br>CAPITOLUL 13: Proiect 2009 ..........................................................................................<br>107–108<br>ANEXE .............................................................................................................................<br>109–114<br>Anexa nr. 1: Durata emisiunilor în limbile minorităților naționale (altele decât maghiara)<br>Anexa nr. 2: Ponderea producțiilor proprii, a coproducțiilor, a achizițiilor în număr de ore<br>și procente în grila de programe a TVR, număr de ore de programe<br>difuzate pe canalele SRTv<br>Anexa nr. 3: Istoria contestației la Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova,<br>privind dreptul de difuzare a programelor TVR1<br>Anexa nr. 4: Acțiuni în instanță în care a fost implicată televiziunea publică în anul 2008<br>Anexa nr. 5: Raportul statistic al producțiilor realizate în anul 2008|PREAMBUL......................................................................................................................<br>46–49<br>CAPITOLUL 1: Activitatea TVR în 2008...........................................................................<br>50–55<br>I. Activitatea Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune în anul 2008<br>II. Activitatea Comitetului director al Societății Române de Televiziune în anul 2008<br>III. Dezvoltarea TVR<br>a) Apariția TVR3<br>b) Apariția TVRINFO<br>c) Apariția TVR Târgu-Mureș<br>CAPITOLUL 2: Programele TVR......................................................................................<br>56–68<br>A. Direcția Programe<br>B. Direcția Editorială<br>C. Evenimente majore mediatizate de TVR<br>CAPITOLUL 3: Știri și Sport .............................................................................................<br>69–71<br>I. Departamentul Știri<br>II. Departamentul Sport<br>CAPITOLUL 4: Programe regionale.................................................................................<br>71–76<br>I. TVR Cluj<br>II. TVR Craiova<br>III. TVR Iași<br>IV. TVR Timișoara<br>V. TVR Târgu-Mureș<br>CAPITOLUL 5: Publicitatea..............................................................................................<br>76–77<br>Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006–2008<br>CAPITOLUL 6: Situația producției artistice.......................................................................<br>77–84<br>I. Departamentul Artistic<br>II. Departamentul Producție<br>CAPITOLUL 7: Situația tehnică........................................................................................<br>84–90<br>I. Structurile Direcției Tehnice și activitatea acestora<br>II. Rezultatele Direcției Tehnice în 2008<br>III. Transmisii asigurate de Direcția Tehnică<br>IV. Obiective strategice în 2009 – finalizarea digitalizarii<br>CAPITOLUL 8: Resurse umane .......................................................................................<br>90–93<br>CAPITOLUL 9: Marketing și comunicare de produs.........................................................<br>93–98<br>CAPITOLUL 10: Comunicare internă și de corporație. Relații Internaționale...................<br>98–102<br>I. Comunicare de corporație<br>II. Biroul de comunicare internă<br>III. Serviciul Relații Internaționale<br>CAPITOLUL 11: Activitatea Compartimentelor Control Financiar Intern și Audit Intern..........<br>102–103<br>A. Compartimentul Control Financiar Intern<br>B. Compartimentul Audit Intern<br>CAPITOLUL 12: Situația financiară a SRTv.....................................................................<br>103–107<br>I. Situația contului de profit și pierdere încheiat la 31 decembrie 2008<br>II. Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la 31 decembrie 2008<br>III. Creanțe și datorii la 31 decembrie 2008<br>IV. Contul de execuție al cheltuielor pe anul 2008<br>V. Analiza deficitului realizat la finele anului 2008<br>VI. Măsurile de reducere a costurilor și creșterea veniturilor aplicate în anul 2008<br>CAPITOLUL 13: Proiect 2009 ..........................................................................................<br>107–108<br>ANEXE .............................................................................................................................<br>109–114<br>Anexa nr. 1: Durata emisiunilor în limbile minorităților naționale (altele decât maghiara)<br>Anexa nr. 2: Ponderea producțiilor proprii, a coproducțiilor, a achizițiilor în număr de ore<br>și procente în grila de programe a TVR, număr de ore de programe<br>difuzate pe canalele SRTv<br>Anexa nr. 3: Istoria contestației la Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova,<br>privind dreptul de difuzare a programelor TVR1<br>Anexa nr. 4: Acțiuni în instanță în care a fost implicată televiziunea publică în anul 2008<br>Anexa nr. 5: Raportul statistic al producțiilor realizate în anul 2008| |---|---|---| ||decembrie 2008<br>rilor aplicate în anul 2008<br>..................................................<br>107–108<br>..................................................<br>109–114<br>ționale (altele decât maghiara)<br>or, a achizițiilor în număr de ore<br>, număr de ore de programe<br>ustiție din Republica Moldova,<br>VR1<br>leviziunea publică în anul 2008<br>anul 2008||
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
1. Tehnice;
2. Economice;
3. Editoriale;
4. Manageriale.
Toate acestea, grevate pe o restructurare nefinalizată a unora dintre structurile interne ale SRTv și pe un flux de producție greoi și a cărui aplicare era de prea multe ori aleatorie.
Marile probleme identificate, grupate pe cele 3 categorii, sunt:
## 1. Tehnice
Problemele tehnice nu erau generate numai de dotarea învechită (în unele cazuri este vorba de aparatură sau utilaje din anii ’80, ’70 sau chiar ’60), dar și de proiectarea învechită a întregului ansamblu de clădiri și studiouri ale SRTv. Clădirile, proiectate la mijlocul secolului XX, nu mai corespund cu ceea ce este necesar într-o televiziune a secolului XXI.
Acest lucru nu numai că nu ne permite să transmitem populației o imagine și un sunet de nivel înalt, compatibil cu cerințele și așteptările actuale ale acesteia, dar face ca unele work-flow-uri, cerute de o tehnologie modernă, să fie imposibil de implementat sau să necesite cheltuieli imense pentru schimbarea spațiilor de producție. În fapt, aceste lucruri se traduc în transmiterea pe post a unor emisiuni cu aspect prăfuit, învechit, ce nu beneficiază de „cuceririle” noilor tehnologii de televiziune.
## 2. Economice
Problemele economice au fost generate, în primul rând de modificări de legislație apărute pe parcursul anilor 2003–2007, dar și de o inadecvată construcție bugetară în aceeași perioadă (lipsa oricărui plan investițional), de câteva decizii ale conducerii SRTv de la acea dată, care nu au ținut cont de tendințele interne și internaționale de pe piața audiovizuală.
## 3. Editoriale
Din punct de vedere editorial, programele SRTv rămăseseră total în urma cerințelor pieței, atât sub aspectul conținutului, cât și al prezentării și al tehnologiei. S-a renunțat ori s-au pierdut, în această perioadă, câteva programe importante (Cerbul de Aur, festivalul „Mamaia”, campionatul intern de fotbal etc.), achiziționându-se în schimb emisiuni TV, realizate în afara SRTv, la prețuri exorbitante. În același timp, nefinalizarea restructurării zonei editoriale a creat disfuncționalități importante în fluxul de producție și în relațiile dintre compartimentele interne ale SRTv, toate acestea resimțindu-se în calitatea produselor realizate în SRTv.
## 4. Manageriale
Încă din anii ’90, cu toate că era evidentă tendința apărută în piața audiovizuală românească, iar exemplele din celelalte țării europene erau la îndemână, conducerile SRTv nu au luat în calcul apariția și dezvoltarea posturilor private. În consecință, a existat o tendință de autosuficiență, care a împiedicat racordarea la nou a programelor televiziunii publice. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că nu a existat un plan de retehnologizare și reutilare a SRTv, plan care să fie pus în acord cu tendințele apărute pe piața mondială. În aceste condiții, am fost nevoiți să constatăm că, în secolul XXI, televiziunea publică arăta, din punct de vedere tehnic, ca o televiziune a anilor ’60 din secolul trecut și, în consecință, programele și emisiunile SRTv aveau un aer învechit. De asemenea, trebuie remarcat faptul că toate clădirile televiziunii publice erau depășite, atât din punct de vedere moral, cât și tehnic, acest lucru putând chiar pune în pericol siguranța angajaților și a utilajelor. Deciziile care au afectat cel mai mult situația economică actuală a SRTv au fost: refuzul de a plăti drepturile de autor și drepturile conexe datorate de SRTV organismelor de gestiune colectivă, construcția unor clădiri, care, fie au fost abandonate, fie s-au dovedit neconforme cu destinația prevăzută, promovarea unor acte normative care au dus la scăderea veniturilor SRTv etc.
Ținând cont de problemele inventariate, Consiliul de administrație și-a stabilit prioritățile pentru anul 2008 și a adoptat strategia necesară atingerii acestora.
Liniile directoare ale acestei strategii au fost grupate astfel:
1. Manageriale și Economice
- Aducerea la zi a modului de lucru din zona economico-bugetară, prin aplicarea prevederilor legislative în vigoare și controlul tuturor înregistrărilor contabile și financiare din ultimii ani, pentru a avea o imagine corectă a resurselor pe care ne putem baza;
- Angajarea, prin licitație publică, a unei firme de specialitate pentru a recupera creanțele pe care SRTv le avea din necolectarea taxei;
- Identificarea soluțiilor de reducere a cheltuielilor de producție;
- Căutarea unor surse de venituri suplimentare, altele decât cele tradiționale;
- Scăderea procentului pe care cheltuielile salariale îl reprezentau în totalul cheltuielilor;
- Stabilirea unor fluxuri de producție care să ducă la o creștere a productivității;
- Redefinirea atribuțiilor structurilor și a personalului din SRTv, astfel încât să se obțină o creștere a eficienței și a calității activității, fără a crește cheltuielile;
- Eliminarea producțiilor ce nu-și găseau justificarea fie în interiorul misiunii publice a SRTv, fie în indici de audiență;
- Renunțarea la achiziționarea de programe scumpe, fără însă a încălca prevederile Legii nr. 41/1994 referitoare la procentul de producții realizate de independenți;
- Diversificarea ofertei de programe, inclusiv prin deschiderea unor noi canale menite să fidelizeze anumite categorii de public sau să atragă categorii noi de public;
- Acordarea unei importanțe sporite canalelor regionale și programelor acestora, aducându-le în situația de a deveni, în fapt, ceea ce fuseseră gândite să fie: canale reprezentative pentru regiunea pe care o deservesc. Prin producerea unor programe de interes regional și local s-a reușit atragerea unor noi categorii de telespectatori;
2. Editoriale.
Având în vedere realitatea economică, precum și cea relevată de indicii de audiență de la care s-a pornit la jumătatea anului 2007, actualul Consiliu de administrație, consecvent celor afirmate încă de la învestirea sa referitoare la importanța revenirii la misiunea publică a SRTv, așa cum este ea definită în Legea nr. 41/1994, a considerat încă de la început că se impunea identificarea unui set de măsuri care să stopeze declinul de audiență.
Trebuie spus că, din păcate, măsurătorile de audiență transmise de societatea ce a preluat această sarcină, începând cu anul 2008, nu au fost de natură să ne ajute în determinarea exactă a direcțiilor de acțiune și nici la identificarea clară a măsurilor ce trebuiau luate. Aceasta deoarece, încă de la început, au apărut foarte multe probleme, începând cu formatul de comunicare a datelor și terminând cu acuratețea acestora. În aceste condiții, s-au creat foarte multe suspiciuni legate de corectitudinea informațiilor furnizate. SRTv a fost, în mod evident, principala perdantă în materie de audiență. Analizele realizate au relevat faptul că, odată cu schimbarea societății care realiza măsurarea audiențelor, programele SRTv au scăzut în lunile ianuarie și februarie, de la o săptămână la alta, stabilizându-se la un nivel foarte scăzut. În unele cazuri, emisiuni de altfel consacrate de ani buni au fost creditate, conform noilor măsurători, cu audiențe de 2, 3 sau chiar 4 ori mai mici decât cele din anul 2007.
În aceste condiții a fost extrem de dificil să facem o analiză corectă și completă a programelor noastre și să stabilim măsurile ce trebuiau adoptate.
Totuși, ținând cont de tendințele generale din piața audiovizuală, inclusiv ceea ce se preconiza la nivel european referitor la descreșterea numărului total de telespectatori, dar urmărind cu consecvență realizarea misiunii publice a SRTv, Consiliul de administrație a creionat câteva direcții de acțiune. Astfel:
- Identificarea unor programe care să devină emblematice și care să asigure în mod sigur o audiență ridicată pe o perioadă lungă de timp;
- Recuperarea unui public dedicat unor genuri de spectacole cu care SRTv îi obișnuise de-a lungul anilor;
- Revigorarea și aducerea la zi a unor programe consacrate, care avuseseră o bună audiență;
- Regândirea și repoziționarea programelor ce răspundeau nevoii de educare, informare, formare, cultură. Aceste direcții trasate de Consiliul de administrație s-au concretizat în următoare acțiuni concrete:
- Creșterea audienței generale a SRTv și fixarea acesteia prin cumpărarea, pentru următorii 3 ani, a unor programe de tip premium, care să asigure un indice de audiență constant ridicat pe întregul parcurs al intervalului. În acest sens, de exemplu, au fost achiziționate meciurile de fotbal din „Champions League” și „Formula 1”;
- Readucerea spre SRTv a unui public uitat, prin recuperarea unor programe consacrate, emblematice pentru SRTv, cum ar fi „Cerbul de Aur” și „Mamaia”;
- Ridicarea audienței din timpul week-end-ului, prin realizarea unor programe de divertisment noi, în paralel cu revigorarea unora deja existente. Aceste programe, realizate cu cheltuieli minime, au reușit să facă față cu brio programelor de același tip realizate de alte televiziuni cu fonduri mult mai mari. În această categorie intră programe ca „O dată în viață” sau „Dănuț SRL”;
- Readucerea în grilele SRTv sau revigorarea unor programe culturale, a căror importanță, nu numai educativă, noi am considerat-o extrem de mare. În această categorie intră, în primul rând, „Teatrul TV”, readus după mai bine de 10 ani pe TVR1, dar și emisiuni ca „Nocturne”, „Garantat 100%”, „Profesioniștii” sau „Telecinemateca” etc.;
- Repoziționarea, la o oră accesibilă pentru publicul interesat, a emisiunilor de tip publicistic-informativ, programe cu un pregnant rol de informare, dar și de formare a opiniei publice;
- Reformarea unor emisiuni consacrate ale SRTv precum „Viața Satului”, „Ferma”, „Ochiul Magic”, în acord cu condiția de azi a României, cea de țară europeană, și cu problematica născută din această situație, dar și cu necesitățile reale ale cetățenilor.
## 3. Tehnice
Din punct de vedere tehnic, SRTv se afla într-una dintre cele mai proaste condiții. Dotarea studiourilor centrale era îmbătrânită, ele fiind depășite total, atât din punct de vedere tehnic, cât și moral. Studiourile regionale funcționau în clădiri improprii pentru o astfel de activitate și utilizau aparatură veche, uneori și de peste 30 de ani. Instalațiile tehnice aferente clădirilor din București erau atât de învechite încât deveniseră un adevărat pericol pentru sănătatea angajaților din SRTv. Turnul televiziunii, sediul corpului redacțional, trebuia reamenajat, astfel încât să poată fi sigur din toate punctele de vedere.
Toată această situație, dar mai ales dotarea tehnică au făcut ca imaginea programelor SRTv să apară ca fiind învechită. Trebuie spus faptul că, din aceeași cauză, costurile de producție erau foarte mari. Acest lucru trebuia schimbat cât mai rapid.
Consiliul de administrație al SRTv a hotărât să investească imediat în retehnologizarea instituției. Acest lucru era imperios necesar cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu directivele europene, dar și cu legislația României, anul 2012 este anul în care televiziunea trebuie să termine procesul de digitalizare. În aceste condiții, a fost discutat și a început implementarea unui proiect privind retehnologizarea SRTv. Principalii piloni ai acestui proiect creionat de Consiliul de administrație au fost:
- Finalizarea achiziției de echipamente necesare trecerii la emisia digitală și instalarea acestora;
- Finalizarea proiectului de modernizare a sistemului informatic din SRTv;
- Începerea reconstrucției sistemului de studiouri regionale, inclusiv prin reutilarea acestora cu tehnologie actuală și completarea cu personal de specialitate, precum și prin proiectarea unor clădiri noi, corespunzătoare din punct de vedere tehnic. Acest lucru este necesar în vederea descentralizării unei părți a activității SRTv;
- Reutilarea completă a unui studio de producție în sistem HD;
- Demararea procesului de construcție sau, acolo unde este posibil, de reconstrucție a spațiilor tehnice, de producție și de lucru din SRTv.
Din nefericire, nedispunând de fondurile necesare, amploarea schimbărilor nu a fost cea preconizată. Totuși câteva dintre aceste obiective, propuse la început de an, s-au realizat, ceea ce a făcut posibil ca în anul 2008 să putem prezenta o cu totul altă imagine a programelor și emisiunilor realizate în SRTv. Cu toate impedimentele rezultate din lipsa finanțării, trebuie totuși spus că amploarea acestui proces a fost fără precedent, neputându-se compara cu nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 40 de ani. Astfel, în anul 2008:
- Au fost retehnologizate majoritatea studiourilor de producție, spațiile de montaj, precum și celelalte spații de lucru;
- A fost îmbunătățită simțitor dotarea tehnică a studiourilor teritoriale;
- A fost dată în exploatare o parte a regiei multicanal, ceea ce a dus la scăderea personalului angajat la emisie și redirecționarea acestuia spre alte structuri;
- A fost pus în exploatare sistemul de emisie digital tapeless, bazat pe videoservere, controlat de un sistem automatizat;
- Au fost îmbunătățite sistemele mobile de transmisie, ceea a permis o mobilitate mai mare și un timp de reacție mai mic;
- Au fost începute procedurile pentru construirea unor noi sedii la Iași, Craiova și Cluj, realizându-se studiile de fezabilitate;
- A fost construit un nou sediu la Târgu-Mureș prin reabilitarea clădirii existente. În anul 2008, an pe care Consiliul de administrație l-a considerat an de pregătire a revenirii televiziunii publice în prim-planul interesului publicului românesc, au fost luate și câteva decizii organizatorico-manageriale importante, menite să creeze condițiile necesare acestei reveniri.
Prima dintre aceste decizii a fost lărgirea ariei de adresabilitate a programelor SRTv. Acest lucru s-a realizat prin deschiderea unor noi canale, respectiv TVR3, TVRINFO și TVRHD, fiecare aducând, prin specificul programelor lor, în „curtea” corporației, public cu arii de preocupări diferite. Deschiderea acestor canale a implicat cheltuieli foarte mici, în schimb ele au adus către televiziunea publică noi telespectatori. Astfel, TVR3 s-a constituit ca un canal regional, răspunzând, atât interesului din ce în ce mai mare al oamenilor pentru problemele care-i vizează și îi afectează direct, problemele lor și ale comunități lor, cât și tendinței către descentralizare din ce în ce mai pregnantă în peisajul politic românesc. TVRINFO aduce în peisajul audiovizualului românesc informația politică, culturală, sportivă etc., dar și pe cea de interes general, precum și cea utilitară. TVRHD, deși este încă un canal experimental, are deja propriile programe și propriul public cu care întreținem o corespondență intensă. Analiza care ne-a dus către această decizie a avut la bază atât recomandările făcute de organismele de specialitate europene, cât și concluziile studiilor făcute de SRTv referitoare la cerințele publicului de televiziune din România.
A doua decizie pe care o considerăm importantă a fost transferarea unei părți consistente a activității SRTv către Studiourile Teritoriale. Acest lucru a avut la bază nu numai rațiuni economice, ținând cont de cheltuielile simțitor mai mici rezultate, dar și necesitatea de a răspunde cerințelor și tendințelor determinante din societatea românească.
O ultimă decizie importantă a Consiliului de administrație a fost restructurarea zonei editoriale, prin separarea ei de cea de emisie. Pentru a putea crește calitatea programelor și pentru a realiza un flux de producție corect și eficient, cu urmări în scăderea costurilor de producție, s-a decis continuarea restructurării zonei editoriale, începută în 2006 și abandonată ulterior. În fapt, s-a realizat despărțirea producției editoriale de cea de emisie (canalele SRTv) și aducerea ei la nivel de direcție, precum și împărțirea în departamente cu specific bine determinat, respectiv:
1. Social, Politic, Economic;
2. Cultură;
3. Educație, Mediu, Timp Liber;
4. Minorități;
5. Muzică, Divertisment;
Aceste departamente funcționează asemenea unor case de producție, având libertatea de a lucra cu oricare dintre canalele SRTv, dar și pentru alte stații de televiziune, inclusiv din străinătate, pe bază de comenzi. În urma acestei reorganizări a rezultat o mai clară responsabilizare a celor care asigură producția editorială în SRTv, atât în ceea ce privește calitatea produselor oferite, cât și a administrării resurselor.
Pentru susținerea activității curente a acestor departamente au fost create două structuri, respectiv Departamentul Documentare, Patrimoniu, Arhivă și Serviciul Drepturi de Autor.
În concluzie, în anul 2008, au fost puse bazele unui proces mai amplu, în timp, proces ce vizează schimbarea comportamentului SRTv în peisajul audiovizual românesc, concomitent cu schimbarea imaginii programelor sale, atât din punct de vedere al calității, cât și al utilității publice. Toate aceste schimbări au ca țintă finală reconstrucția încrederii societății românești în SRTv, readucerea ei în zona pe care ar fi trebuit să o ocupe în mod normal, cea de SERVICIU PUBLIC NAȚIONAL.
Pentru noi, serviciul public înseamnă faptul că programele trebuie să țină cont, în mod nediscriminatoriu, de nevoia de informare, de educare și de divertisment a tuturor cetățenilor, să ofere actualități, informații, programe cu conținut educativ, cultural, sportiv, de divertisment, destinate tuturor categoriilor sociale, să se constituie, de asemenea, ca un forum de dezbatere publică pluralistă, un mijloc de promovare a participării cetățenilor la viața publică.
Caracterul național al TVR este dat de misiunea și de valorile asumate. Televiziunea publică este un factor de coeziune socială și de integrare pentru toți indivizii, grupurile sau comunitățile din România și din diasporă. TVR promovează dezvoltarea spiritului civic.
- S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv și SPORT FIVE, pentru achiziționarea drepturilor de transmisie aferente meciurilor echipelor naționale de fotbal din deplasare, precum și meciurilor principalelor sale adversare din grupă, în vederea calificării României la Campionatul Mondial de Fotbal din 2010.
- S-a aprobat încheierea contractului de coproducție între SRTv și Consiliul Județean Constanța, având ca obiect „Festivalul Național de Muzică Ușoară – Mamaia 2008”.
- S-a aprobat semnarea contractului cu Federația Română de Polo pentru transmisia meciurilor echipei naționale, precum și a meciurilor din Superliga de seniori, reprezentând în total aproximativ 40 de partide pe an, pe o perioadă de 3 ani competiționali: 2008, 2009, 2010.
- S-a aprobat participarea SRTv la contractul Euroviziunii cu Federația Internațională de Handbal pentru obținerea drepturilor de transmisiune a Campionatelor Mondiale feminine și masculine din 2011 și 2013.
- S-a aprobat participarea SRTv la contractul Euroviziunii pentru obținerea drepturilor de transmisiune a Cupei Confederațiilor la Fotbal, ediția 2014.
- S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv și firma SPORT ONE, având ca obiect preluarea transmisiilor tuturor meciurilor echipei României, precum și a finalei de la Campionatul Mondial de handbal masculin din Croația, ce se desfășoară în perioada 16.01.2009 – 1.02.2009.
- S-a aprobat plafonul maxim de 230.000 de dolari, pentru devizul estimativ al cheltuielilor tehnice și logistice pentru Jocurile Olimpice de Iarnă – Vancouver 2010.
O pondere importantă o au programele culturale și religioase. Astfel, 30,24% din emisiunile TVR3 invită telespectatorii să pătrundă în universul artelor. Emisiunea „Cap de afiș” oferă informații, reportaje și interviuri din actualitatea culturală a regiunilor. „După-amiaza unui fan” își propune să facă o trecere antrenantă în revistă a celor mai interesante evenimente culturale ale zilei sau ale săptămânii.
TVR3 invită telespectatorii ca în fiecare sâmbătă, de la ora 15.30, să rememoreze momentele de aur din arhiva Televiziunii Române, pentru a revedea actorii preferați sau pentru a asculta muzica de altădată. Aproape o oră de muzică, dans, teatru, poezie, dar și de emisiuni care au făcut „carieră” de-a lungul timpului, în emisiunea „Din arhiva TVR”! Sâmbăta și duminica, „Spirit și credință” prezintă mănăstiri, oameni, locuri, idei și personalități ale vieții spirituale.
26,32% din emisiunile pe care TVR3 le oferă sunt de tip reportaj, în cadrul acestora studiourile teritoriale prezentând viața și obiceiurile comunităților din România. De asemenea, în cadrul emisiunilor – reportaj sunt prezentate locuri cunoscute sau mai puțin cunoscute din țară, precum și oameni cu meserii deosebite. „Dincoace și dincolo de graniță” reflectă problemele românilor care trăiesc și muncesc de-o parte și de alta a granițelor României, reflectând în mod obiectiv situația acestora.
TVR3 aduce divertismentul în casele telespectatorilor, cu un procent de 15,79% din totalul emisiunilor. În cadrul emisiunilor „Cântecul de acasă” și „Sărbătoare la zi mare” românii au parte de muzică autentică din toate zonele țării, interpretată de cântăreți cunoscuți sau de tinere talente. La „Clubul TVR3” în fiecare sâmbătă și duminică TVR3 readuce în atenție divertismentul clasic.
Un loc important îl au știrile, cu două grupaje informative de 30 de minute, respectiv 60 de minute, și un procent de 5,26% din totalul emisiunilor TVR3. La orele 15.00 și 21.00, „Jurnalul Regional” difuzează știrile locale într-un concept atractiv, cu o gazdă aflată în studiourile centrale care introduce, pe rând, studiourile teritoriale, într-o ordine stabilită de importanța știrilor din ziua respectivă. TVR3 asigură un produs editorial complet, în care se regăsesc știrile locale difuzate la nivel național. Principala emisiune informativă a TVR3, „Jurnalul Regional” de la ora 21.00, este urmată de o revistă a presei locale, sinteză realizată de studiourile teritoriale, o emisiune în care sunt dezvoltate o serie de subiecte regionale și locale în viziunea ziariștilor din presa scrisă locală.
Emisiunile cu caracter social și utilitar sunt prezente în grila TVR3 în procent de 5,26%. „Impact” este un talk-show social, iar „Hai la Primărie” dezbate problemele din administrația locală și prezintă realizările și proiectele primăriilor din România.
Talk-show-ul politic „Regional Express” aduce în fața telespectatorilor reprezentanți din zona politică regională și națională. Fiecare ediție conține interpelări ale parlamentarilor din Camera Deputaților și din Senat, înregistrate și montate.
TVR3 nu a uitat nici copiii și adolescenții, cărora le dedică patru emisiuni, difuzate în week-end, ceea ce reprezintă 10,56% din emisiunile canalului. „Arca lui Peter”, „Țara lui Piticot”, „Tânăr, Vesel și Rebel” și „Premianții” oferă copiilor și adolescenților povești, jocuri și concursuri.
De asemenea, vineri, sâmbătă și duminică, iubitorii sportului pot afla ultimele știri și pot urmări rezumatul evenimentelor sportive ale săptămânii în emisiunile „Time Out” și „Magazin sportiv”, transmise de studiourile teritoriale din București, Cluj, Craiova, Iași și Timișoara.
Un procent de 6,57% din emisiunile TVR3 oferă informații privind sănătatea, rețete și viața într-un cămin confortabil. Întrebările referitoare la diferite boli vor primi răspunsuri de la medicii invitați în studioul emisiunii „Izvoare de sănătate”. „Sarea în bucate” este o emisiune zilnică în care TVR3 oferă rețete de mâncăruri tradiționale și mici secrete specifice artei gastronomice din diferite regiuni ale României. TVR3 prezintă și emisiunea „Casa și grădina”, unde sunt prezentate ultimele tendințe în amenajările interioare și exterioare, precum și sfaturile specialiștilor pentru îngrijirea grădinii și a plantelor de apartament. Iubitorilor de animale le este dedicată emisiunea „Prietenii noștri”. Aceștia sunt invitați să se alăture în încercarea de a oferi un adăpost animalelor fără stăpân.
Pe lângă emisiunile existente în grila-cadru, TVR3 transmite evenimente sportive importante din România (Superliga Națională de Polo, Campionatul Național de Handbal Masculin) și evenimente speciale care au loc în marile orașe ale țării (festivaluri, concerte, sărbători specifice regiunilor etc).
Asemenea TVR3, și TVRINFO este structurat în conformitate cu trendul european de contracarare a scăderii câștigurilor din publicitate prin crearea de noi canale tematice cu audiență mai redusă, dar și costuri reduse. Și la TVRINFO suma câștigurilor produse de audiențe este mai mică decât suma cheltuielilor legate de operare.
TVRINFO folosește, în cea mai mare parte, resursele interne existente. Echipa Departamentului TVRINFO este formată din opt oameni. În prezent echipele editoriale care realizează emisiuni pentru TVRINFO sunt formate dintr-un număr de 35. Menționăm că angajații lucrează și la alte emisiuni ale TVR.
TVRINFO difuzează 10 minute de „Știri” de interes național, din domenii variate, din oră în oră. Acestea sunt realizate fără prezentatori, pe sistem Euronews. Tot din oră în oră, postul transmite 5 minute de „Sport”, accentul punându-se pe informații din cât mai multe domenii. Tot cu aceeași frecvență se difuzează și rubrica „Meteo”.
Transmisiile live de pe camere video înseamnă preluarea unor imagini din trafic de pe autostrăzi, drumuri naționale, din
orașe, stațiuni turistice, dar și din afara granițelor țării. Pentru realizarea acestei emisiuni, TVRINFO are parteneriate cu diverse instituții ale statului, printre care Inspectoratul General al Poliției Române, primării, respectiv cu firme private.
Din 15 februarie 2009, echipa de la Info Crawl va realiza pe benzile de jos ale ecranului, în timp real, știri din emisiunile publicistice ale celorlalte canale ale Societății Române de Televiziune. Pilonul principal al grilei, transmisia live de pe camere video, va fi diversificat prin atragerea unor camere noi în rețea, situate în puncte importante din trafic și pe pârtiile de schi și patinoare în sezonul rece. În prezent, se lucrează la îmbunătățirea aplicației, astfel încât imaginile să se vadă mult mai clar și full screen. În ceea ce privește ilustrația muzicală, vrem să realizăm pachete tematice în funcție de orele la care sunt difuzate.
Ne-am propus să dezvoltăm proiectul „Live din Elicopter”, în colaborare cu reprezentanții Poliției Române și cu cei ai Radio România Actualități, astfel încât informația transmisă să ajungă la publicul vizat.
TVRINFO are în proiect să deruleze în emisiunea „Interviuri” câteva campanii publicistice care să fie promovate adecvat și în care telespectatorii să se implice prin concursuri, premii etc. Este vorba de realizarea unor interviuri și clipuri, timp de 3 până la 6 luni, cu scopul de a schimba mentalitatea unora, de a-i face pe alții să înțeleagă că nu trebuie să mai rămână pasivi față de ceea ce se întâmplă în jurul lor. „Indiferența permite violența” este titlul campaniei care se află în pregătire în această perioadă, în colaborare cu Institutul de Cercetări pentru Prevenirea Criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Alte campanii aflate în pregătire sunt: „Să mâncăm sănătos”, „Aer proaspăt” (ecologie) și „Fără meditații!” (reabilitarea învățământului românesc).
Referitor la rubricile tematice „Info Bursier”, „Info Bancar”, „Info Cultural”, „Auto Moto Info” și „Revista Presei”, ne-am propus să menținem aceste rubrici în grilă, să le poziționăm cât mai bine și să le dezvoltăm în 2009. În scurt timp, vom difuza un „Dicționar Bursier” de 2-3 minute, în care vor fi explicate simbolurile bursiere.
Începând cu 15 ianuarie 2009, am creat „Pescar Modern”, o emisiune de informații pescărești, cu o durată de 2-3 minute. În curând, vor fi programate reportaje/documentare, cu durata de 3 până la 10 minute, despre cele mai performante aparate medicale din România, premiere medicale, noutăți din domeniul IT&C, fonduri europene, turism etc. Prin aceste emisiuni vom reuși să transmitem informație utilă din cât mai multe sectoare de activitate.
Un proiect foarte important pe care vrem să-l realizăm în 2009 la TVRINFO este crearea rubricii „No Comment”. Acesta va fi un program realizat în mare parte de operatorii și directorii de imagine din televiziune, cu costuri foarte mici și impact foarte mare. Îl vom promova în programele noastre, astfel încât să implicăm telespectatorii să ne trimită imagini filmate cu telefonul mobil și fotografii de interes general.
În acest an vom pune accent și pe promovarea postului TVRINFO. Avem în vedere îmbunătățirea site-ului sau crearea unuia nou, care să fie complementar canalului.
Menționăm că toate emisiunile postului TVRINFO au conturi de e-mail, astfel încât telespectatorii pot comunica atât cu echipa de realizatori, cât și cu invitații.
TVRINFO este o bună platformă de promovare a celorlalte canale ale Societății Române de Televiziune, a evenimentelor TVR, dar și a celor mai importante emisiuni publicistice ale celorlalte 5 posturi – TVR1, TVR2, TVR3, TVRCultural și TVRInternațional.
Echipa TVRINFO a început să pună bazele unor parteneriate cu diverse instituții pentru retransmiterea unor informații difuzate la TVRINFO, cu scopul de a promova canalul. Spre exemplu, avem un parteneriat cu una dintre cele mai importante companii românești specializată în furnizarea de soluții informatice integrate pentru sectorul de sănătate, cu peste 100 de unități sanitare informatizate, din sistemul public și privat, pentru a promova știrile în sistem crawl pe o televiziune cu circuit închis în spitale și clinici medicale. Vrem să fim prezenți cu știri și o parte dintre emisiuni pe diverse portaluri accesate de un număr cât mai mare de utilizatori, așadar suntem deschiși pentru tot ceea ce înseamnă new media.
Suntem interesați și încercăm să îmbunătățim programele TVRINFO, astfel încât să devenim interesanți pentru firmele de telefonie mobilă, în vederea retransmiterii postului în acest sistem.
## c) **Apariția TVR Târgu-Mureș**
SRTv a avut și are printre prioritățile sale dezvoltarea în teritoriu prin creșterea numărului de studiouri teritoriale. Astfel, Televiziunea Română poate reflecta corespunzător problemele tuturor comunităților locale, pentru a îndeplini mai bine misiunea de post public. Un pas important în acest sens, a fost lansarea TVR Târgu-Mureș, în mai 2008.
În lunile septembrie și octombrie ale anului 2007, conducerea SRTv a depus toate eforturile pentru a convinge autoritățile de necesitatea realizării acestui proiect, astfel încât în ședința din 25 octombrie 2007 a Consiliului local a fost aprobată concesionarea unei suprafețe de 422 metri pătrați, mai mică decât cea solicitată inițial, dar suficientă pentru amenajările prevăzute.
În ședința din 27 noiembrie 2007, Consiliul de administrație al SRTv a aprobat (prin Hotărârea nr. 69) înființarea studioului teritorial Târgu-Mureș, pentru ca în data de 6 mai 2008, ora 16.30, TVR Târgu-Mureș să intre în emisie. Prima lună de activitate a avut în prim-plan campania electorală pentru alegerile locale, prin difuzarea de emisiuni zilnice, de luni până vineri, între orele 16.30 și 20.00.
Activitatea noului studio teritorial a fost apreciată de telespectatori, precum și de participanții la campaniile electorale pe care TVR Târgu-Mureș le-a reflectat fără să primească nicio reclamație. Mai mult, echipa de la TârguMureș a primit public felicitări pentru modul elegant și profesionist în care a moderat dezbaterile electorale.
În 2008, TVR Târgu-Mureș a participat cu materiale la programele celorlalte posturi TVR, printre care: „Jurnalul Regional” al TVR Cluj, preluat și de TVR Târgu-Mureș, „Jurnalul” TVR, „Jurnalul Cultural”, „Trezirea la apel”, emisiunile redacției maghiare, „Jurnalul regional” TVR3 etc. **Obiective în 2009**
TVR Târgu-Mureș își propune extinderea programului la minimum 5 ore zilnic, precum și extinderea ariei de acoperire, în județe precum Harghita, Covasna, Sibiu, Alba sau Bistrița.
Echipa TVR de la Târgu-Mureș își propune ca în 2009 să realizeze o serie de emisiuni și documentare care să acopere cât mai bine specificul zonei. De asemenea, TVR TârguMureș are în vedere participarea la cât mai multe programe ale celorlalte posturi TVR și implicarea activă în grila TVR3.
Totodată, un document EBU cu privire la jucătorii media europeni arată că cea mai mare concentrare de audiență de televiziune este în Franța, în țările nordice și în Italia (unde, spre exemplu, cota de piață a RAI și Mediaset TV este de 90%). Așadar, chiar în contextul fragmentării pieței de televiziune, serviciile publice de televiziune pot câștiga părți importante de pe piața audiovizualului.
Televiziunile publice din Europa aleg tot mai mult această dezvoltare pe orizontală a canalelor de televiziune, motiv pentru care și CA al SRTV a agreat lansarea celor două noi canale – TVR3 și TVRInfo, servicii publice care vor mări capacitatea TVR de a servi interesul public și vor lărgi capacitatea de autofinanțare a SRTv.[1]
În același timp, televiziunea pubică a decis să-și consolideze, cu resursele existente, poziția de lider pe regiuni, implementând, în continuare, planul strategic de dezvoltare teritorială, prin apariția canalului regional TVR Târgu-Mureș și pregătind structura editorială pentru o posibilă lansare a unui studio regional la Constanța.
## I. **Departamentul TVR1**
Departamentul TVR1 este un post generalist, care oferă programe complexe de televiziune tuturor cetățenilor României, îndeplinind trei funcții: informare, educare și divertisment și respectând misiunea publică stabilită de Legislativ.
1 TREND: marile televiziuni publice europene s-au extins:
Exemple:
- BBC (BBC World News, BBC America, BBC Prime, BBC Canada, BBC Kids, BBC Food, BBC Entertainment, BBC Lifestyle etc.)
- RAI (Rai Uno, Rai Due, Rai Tre, Rai International, Rai Sat Premium, Rai Sat Cinema, Rai Sat Smash Girl, Rai Storia, Rai Edu 1, Rai Sport, Rai
Kids etc.)
- France Television (France 2, France 2 Cinema, France 3, France 3 Cinema, France 4, France 5, France Television Interactive etc.); • TV Poland (TVP 1, TVP 2, TVP INFO, TVP Polonia, TVP Sport, TVP Kultura, TVP Historia, TVP HD) Anul 2008 a fost marcat de evenimente majore, mediatizate de TVR1, după cum urmează:
- alegeri locale – 23 de ore și 35 de minute;
- alegeri parlamentare – 29 de ore și 33 de minute;
- EURO 2008 – 92 de ore și 30 de minute;
- Formula 1 – 57 de ore;
- Jocurile Olimpice Beijing 2008 – 202 de ore și 30 de minute;
- Campania „Unirea 90” – 18 de ore și 45 de minute;
- „Summitul NATO” – 28 de ore;
- „Cerbul de Aur” – 71 de ore și 38 de minute;
- „Eurovision 2008” – 27 de ore și 45 de minute;
- „Festivalul de la Mamaia” – 31 de ore și 15 minute.
TVR1 a adus în fața telespectatorilor emisiuni noi, precum: „S-a întâmplat în România”, „Descoperă Europa ta”, „Povestea filmului”, „De la est la vest”, „Ploaia steluțelor”, „Docu Joi”, „Ziua Luni, seara Teatru”, „Top Super HIT”.
Vor fi luate măsuri de încurajare a realizatorilor și echipelor programelor care performează și vor fi eliminate producțiile neperformante.
Sporirea interactivității și îmbunătățirea relației directe cu telespectatorii, acordarea unui rol major zonei de new media și o mai bună coordonare între grilele posturilor SRTv întregesc setul obiectivelor Direcției Programe pentru anul 2009.
Criza financiar-economică generală ar putea avantaja canalele SRTv, afectându-le mai puțin decât pe cele private, dacă vor exista decizii manageriale care să sprijine avantajele competitive ale stațiilor TVR. Concurenții TVR au aplicat deja o strategie de extindere pe orizontală și de cumul de audiențe, ceea ce poate realiza și postul public prin sprijinirea tuturor posturilor sale, în complementaritatea lor.
## B. **Direcția Editorială Considerații generale**
Direcția Editorială a fost înființată în urma reorganizării Direcției Programe prin hotărârea Consiliului de administrație nr 102/2008 din data de 4.06.2008.
Această măsură organizatorică a fost luată pentru optimizarea fluxurilor de producție și îmbunătățirea calității programelor TVR din punct de vedere al conținutului editorial.
Direcția Editorială are următoarea structură organizatorică: Departamentul Muzică-Divertisment, Departamentul Cultură, Departamentul Social-Politic Economic, Departamentul Educație-Mediu-Timp Liber, Departamentul Minorități, Departamentul Documentare Patrimoniu-Arhivă și Serviciul Drepturi de Autor.
## I. **Departamentul Muzică-Divertisment**
Departamentul Muzică-Divertisment, specializat în producerea de emisiuni de divertisment, are 81 de angajați. **Emisiuni**
Cei 81 de angajați ai Departamentului au contribuit la producerea săptămânală a aproximativ 28 de emisiuni curente, aflate în grilele TVR, după cum urmează:
- TVR1 – 10 emisiuni (1.525 minute/săptămână)
- TVR2 – 10 emisiuni (1.100 minute/săptămână) - TVR3 – 4 emisiuni (155 minute/săptămână)
- TVRCultural – o emisiune (60 minute/săptămână)
- TVRInternațional – 3 emisiuni (270 minute/ săptămână).
Totalul minutelor difuzate în premieră pe săptămână a fost de 3.110.
În afara producțiilor curente, Departamentul MuzicăDivertisment a realizat, în perioada iulie-decembrie 2008, aproximativ 30 de emisiuni ocazionale: festivaluri, gale, emisiuni dedicate anumitor evenimente sau sărbători precum: Festivalul de Muzică Ușoară și Populară „Mamaia” (coproducție – Consiliul Județean Constanța); Concursul Internațional de Creație Muzicală „Eurovision” și „Eurovision Junior”; emisiuni speciale de Crăciun și Revelion: „Crăciun ca noi nu are nimeni” și „Revelion Magic”.
2. **Audiențe și cote de piață:**
- vârfuri și vectori de audiență: relansate cu un raport bun cost-audiențe, programe care au continuat să performeze au fost: „Ochiul magic” (TVR1), „Agenda politică”, (TVR1), „D-ale lui Mitică”, (TVR2), „Dincolo de hartă” (TVR2), „Arena leilor” (TVR2).
- emisiuni noi de succes, lansate în ultimele 6 luni, sunt: „Ediții speciale” (TVR1), „De la Est la Vest”, (TVR1), „Operațiuni speciale”, (TVR2), „Reporter TVR3”, „Impact”, „Eurobiz” (TVR3).
În perioada septembrie 2008 – decembrie 2008, Departamentul Social Politic Economic a realizat 12 ediții speciale pe subiecte de actualitate: criza economică mondială, alegerile prezidențiale din SUA, rezultatele alegerilor parlamentare, renunțarea lui Theodor Stolojan la mandatul de a forma Guvernul, retrospectiva politică a anului 2008, criza gazelor, conflictul din Gaza, taxa auto, verdictul de la Haga în procesul România – Ucraina etc. Audiența acestor ediții speciale a atins valori medii de 2,5% și chiar 3,3% rating, cu mult peste media zilnică a postului.
- proiecte care nu au avut audiența așteptată: „Față în față” și „Prim-plan” (TVR1).
Trebuie menționat faptul că TVR a respectat cu strictețe spațiile alocate programelor destinate minorităților etnice din România pe cinci canale ale sale. În același timp, există preocupări pentru conceperea unor formate noi, capabile să atragă și să fidelizeze publicul căruia i se adresează.
În perioada 2005–2008 la Televiziunea Română nu au fost înregistrate petiții sau sesizări cu privire la criteriul de discriminare „limbă”. Televiziunea Română respectă întocmai prevederile din Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare.
Scrisorile primite la redacție și audiența înregistrată dovedesc faptul că emisiunile realizate de Secția Germană sunt vizionate și de telespectatori nevorbitori de limbă germană, dar interesați de cultura germană.
- „Pas cu pas” (TVR2), emisiune bilunară – în care sunt prezentați întreprinzători germani care creează locuri de muncă în orașele sau satele în care investesc;
- „Destine” (TVR2), emisiune difuzată lunar ce reflectă destine deosebite ale sașilor și svabilor.
În general, emisiunile în limba germană au păstrat o audiență constantă cu câteva vârfuri înregistrate cu ocazia difuzării unor documentare sau a unor emisiuni muzicale (cotă de piață între 1,5 și 3,5 față de 0,6–1,2 în anul precedent).
Secția Germană a asigurat, săptămânal, 140 de minute de producție proprie pe canalele TVR1 și TVR2. Menționăm că emisiunile de pe TVRInternațional, TVRCultural și TVR3 nu sunt emisiuni în premieră. La acestea s-au adăugat emisiunile speciale de Paști și de Crăciun.
## **Prezentare grafică a emisiunilor în limba germană 2005-2008 (în ore de emisie)[*)]**
**Observație:** Situația orelor pe anul 2008 se justifică prin transmisiunile directe de la Olimpiada de vară de la Beijing, care s-au suprapus peste orele de emisie a programelor în limba germană.
- „Conviețuiri” este o emisiune difuzată de TVR1 care reflectă aspecte din viața diferitelor etnii recunoscute oficial în România.
- „Împreună în Europa” este o emisiune-magazin difuzată de TVR2, care abordează teme precum multiculturalitatea și relațiile interetnice.
- „Primul pas” este o emisiune magazin difuzată de TVR2, dedicată în exclusivitate etniei rome.
- „Identități” este un documentar monografic care promovează valorile diferitelor etnii din România.
- „Etnii danubiene” este un talk-show cu durată de 26 de minute difuzată de TVR București cu reportaje intercalate. Acestea reflectă aspecte ale vieții minorităților naționale din zona Munteniei și a Dobrogei. Această emisiune a fost difuzată în prima parte a anului, fiind înlocuită de programul „Toți împreună” odată cu lansarea canalului TVR3.
- „Toți împreună” este o emisiune difuzată de TVR3 cu reportaje despre minoritățile naționale din România. Este realizată secvențial de cele 5 studiouri teritoriale ale SRTv, evidențiind aspecte ale vieții minorităților din regiunile pe care le acoperă. Reportajele sunt realizate în limbile fiecărei minorități naționale.
- „Istoria aromânilor” este un documentar difuzat de TVR2. Au început filmările pentru un serial documentar de 7 episoade despre istoria și cultura macedoromânilor (aromâni). Serialul este o coproducție cu finanțare externă aproape integrală. TVR asigură partea tehnică pentru realizarea documentarului. Producția va fi difuzată, conform contractului, în grilele de toamnă ale anul 2009.
Emisiunile curente enumerate acoperă o bună parte din genurile clasificării EBU: buletin informativ – cronici săptămânale de evenimente (10%); publicistică/infotainment – reportaje (35%); artă și cultură – documentare, interviuri (20%); divertisment – muzică și dansuri tradiționale (10%); educație – școală, interviuri (10%); religie – (10%). De asemenea, TVR a difuzat ediții speciale de Paști, Crăciun și Revelion. Emisiunile pe anul 2008 au însumat 2.350 min./ TVR1, 4.520 min./TVR2, 3120 min./TVRC, 480 min./TVR3.
Tematica, publicul-țintă, bugetele de producție și orele de difuzare nu permit acestor emisiuni să fie programe-vedetă ale TVR, cotele de audiență fiind relativ modeste. Dar sunt programe care aduc audiență postului public, atât indicele de market share, cât și cel de rating se dublează pe parcursul acestor emisiuni.
Audiențe și cote de piață semnificative au fost obținute de transmisiunile efectuate de la **Campionatul European de Fotbal** , la care a fost prezentă și reprezentativa României, cu o medie de 12,1% rating, ceea ce corespunde unei cote de piață medii de 31,5%. Cu acest prilej au fost realizate și 35 de talk-show-uri care, în pofida orelor târzii de difuzare, au realizat un rating mediu de 2,7%, corespunzător unei cote de piață de 11,9%. Emisiunile de știri dedicate acestui mare eveniment s-au bucurat și ele de o audiență medie de 3,4%.
Dovada cea mai concludentă a reușitei înregistrate de TVR prin transmisiunile de la Euro 2008 este „Topul audiențelor anului 2008”, top realizat pentru toate stațiile tv din România, în care 4 dintre primele 5 poziții sunt ocupate de partidele transmise în direct de TVR de la Campionatul European de Fotbal din Austria și Elveția.
Deși cel mai mare eveniment sportiv al anului a fost fără îndoială **Olimpiada de la Beijing** , de la care au fost efectuate transmisiuni directe și emisiuni dedicate, însumând 300 de ore, competiția a fost defavorizată de diferența mare de fus orar (opt ore). Cu toate acestea, sporturile olimpice de mare tradiție și interes pentru telespectatorii din România au realizat cote de piață între 5,2% și 20,5%, culminând cu Festivitatea de Deschidere, care a înregistrat o cotă medie de piață de 21,8%. Din cauza diferenței de fus orar, reluările competițiilor la care au participat reprezentanții țării noastre s-au bucurat de cote de audiență mai bune decât transmisia directă, audiența medie fiind de 2,1% rating.
**TVR2** a promovat candidații din cele două campanii electorale, prin tronsoane zilnice, de luni până vineri. Au fost difuzate 70 de ore la alegerile locale și 19 ore la cele
parlamentare. Transmisiile directe de la Jocurile Olimpice de la Beijing au totalizat 118 ore.
**TVR3** , în 2008, a reflectat campania electorală pentru alegerile parlamentare în cadrul unor ediții speciale, sub genericul „Alege Parlamentul tău”, cu o durată totală de 46 de ore. În cadrul competițiilor sportive, TVR3 a transmis timp de 4,5 ore meciuri de handbal masculin din Liga Națională și 6 ore de handbal feminin din Campionatul European.
**TVRCultural** . „Jurnalul Cultural” a fost principalul partener tv în cadrul _Târgului Internațional de Carte Gaudeamus_ .
În urma selecției naționale, realizate în toate școlile de muzică din țară, sub competența unui juriu extins, de specialiști, TVRCultural a desemnat, pentru a treia oară, candidatul României la competiția internațională de muzică clasică _Eurovision Young Musicians_ , desfășurată la Viena.
TVRCultural a devenit coproducător în festivaluri sau manifestări de anvergură inițiate de: Uniunea Scriitorilor din România, Academia Națională de Muzică, UNITER, Uniunea Cineaștilor din România, Academia Română, Ministerul Culturii și Cultelor.
Parte dintre evenimentele cele mai importante în care TVRCultural s-a implicat și pe care le-a reflectat o reprezintă Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul „W. Shakespeare”, „Bookfest 2008”, Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna, Festivalul de Muzică de Cameră SONORO, Turneul Național „Stradivarius”, „Scriitori pe Calea Regală”, „Ultimii rapsozi”, Festivalul de Muzică Veche, Festivalul Național de Chitară Clasică, Sinaia 2008 etc.
**TVRInternațional** s-a implicat în mediatizarea unor campanii precum: campania alegerilor parlamentare pentru românii din străinătate; campanii sociale desfășurate împreună cu Ministerul Muncii pentru promovarea locurilor de muncă din România; campania desfășurată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, „Piazza di Romania”; campaniile: „Mândru de România”, „Demn în Europa”, „România debarcă în lagună”, „Eurovision Junior”, „Hot Bird TVRi”, „Trăim românește”, „TVRi aduce România în casa ta!”.
Detalii despre marile evenimente ale anului 2008 au fost aduse la cunoștința publicului și prin intermediul Biroului de Presă. Pe parcursul anului 2008, Biroul de Presă al TVR a transmis aproximativ 90 de comunicate.
Printre subiectele abordate de comunicate se numără: TVR transmite Euro 2008 în High Definition, audiențele obținute de transmisiile de la Campionatul European de Fotbal, informații despre implicarea echipei TVR în gestionarea transmisiilor de la EURO, Jocurile Olimpice de la Beijing, alegerile locale, alegerile parlamentare, Festivalul Cerbul de Aur etc.
Specialiștii de relații publice ai Biroului de Presă au intermediat interviuri și ședințe foto cu echipa Televiziunii Române care a plecat la Euro 2008, au răspuns solicitărilor venite din partea presei pe diverse teme – audiențele posturilor TVR, Jocurile Olimpice de la Beijing, Euro 2008, programele TVR privind alegerile locale și parlamentare etc.
Evenimentul care a marcat anul 2008 a fost ediția aniversară a Festivalului Cerbul de Aur. Biroul de Presă a coordonat comunicarea pentru Festivalul Cerbul de Aur și, alături de specialiștii în relații publice de la Biroul de Comunicare Internă și cei de la Direcția Marketing și Comunicare de Produs, a asigurat activitatea Biroului de Presă al Festivalului, care a funcționat la Brașov, pe toată perioada evenimentului: 3-8 septembrie.
În anul 2008, Biroul de Presă al TVR a organizat conferințe de presă și evenimente cu prilejul organizării celei de-a 16-a ediții a Cerbului de Aur. Pe parcursul festivalului au fost organizate conferințe de presă în fiecare zi.
Potrivit profilului său, Jurnalul TVR a abordat, în edițiile de la ora 19.00, 17 campanii de interes public, realizate de reporterii de la Știri în colaborare cu colegii de la studiourile teritoriale. Departamentul a realizat 361 de ediții ale Jurnalului de la ora 19.00, adică 14.360 de minute în direct.
Printre campanile promovate de Jurnalul TVR se numără: „Votul uninominal”, „Salvați imobilele istorice”, „Case care plâng”, „Fețele Evei”, „Violența în școli”, „Excluși fără vină”, „Problemele proprietății”, teme de interes public care au vizat
informarea telespectatorilor în privința modalității de votare în cazul votului uninominal, a problemelor privind integrarea în școli a elevilor cu ADHD și autism, a violenței din sistemul de învățământ etc.
În luna aprilie 2008, odată cu Summitul NATO de la București, întreaga echipă a departamentului s-a concentrat pe acest eveniment, care a fost reliefat în toate jurnalele și în ediții speciale. Discursurile președintelui SUA, George W. Bush, și cel al președintelui României, Traian Băsescu, au fost redate integral pe TVR1, în ediții speciale. Înaintea acestui eveniment, corespondentul TVR la Washington, Tudor Naparu, a realizat un interviu în exclusivitate cu președintele SUA. Pe 1 și 2 aprilie, TVR1 a avut transmisii în direct legate de Summitul NATO, comentarii ale analiștilor politici și militari, interviuri (exclusivitate – interviu cu Viktor Iușcenko, Președintele Ucrainei, realizat de corespondentul TVR la Moscova, Liviu Iurea).
Alte teme abordate în Jurnale sau în edițiile speciale au vizat operațiunile Rusiei în Georgia, comemorarea a 7 ani de la atentatele din 11 septembrie, preluarea președinției UE de către Franța, Băncile și criza financiară, România vs. Ucraina la Haga, Românii din Italia, candidații la alegerile uninominale, „America votează”, alegerile locale și parlamentare, numirea noului premier, învestirea Guvernului Emil Boc.
Un capitol separat al activității Departamentului Știri a fost cel legat de alegerile locale din luna iunie și de alegerile legislative din 30 noiembrie.
Turul întâi al alegerilor locale a fost reflectat în ediții speciale ale jurnalelor de la orele 8.00, 11.00, 13.00, 14.45, 17.00, 19.00, dar și în emisiunea special dedicată acestui subiect, după închiderea urnelor. Spații largi au fost atribuite și informării populației, dar și reflectării alegerilor locale din turul al doilea și alegerilor legislative din data de 30 noiembrie 2008.
Pe TVR2, „Ora de știri” a beneficiat de un format care s-a dezvoltat și care a abordat teme de interes public, din sistemul sanitar, educațional, politic.
Pe 31 decembrie 2008 a fost lansat pe piața media postul TVRInfo, care difuzează din oră în oră jurnale produse de echipa Departamentului Știri.
Prezența echipei României la Euro și a sportivilor noștri la Beijing a fost mult mai bine pusă în valoare și mediatizată printr-o serie de emisiuni premergătoare competițiilor, iar în timpul acestora spațiul emisiunilor dedicate a fost mult mai generos, lucruri care au condus la realizarea unor indici de audiență superiori celor dintr-un an similar (2006).
O sarcină importantă a Departamentului Sport a constituit-o realizarea emisiunilor informative și a rubricilor de știri sportive. Astfel, în 2008, au fost difuzate zilnic în medie 6 rubrici sportive, însumând 2.241 de producții, cu un total de 213 ore de emisie.
Rubricile sportive realizate de Departamentul Sport se disting pe piața din România prin seriozitatea informației, evitând așa-numitul cancan sau scandaluri. Alegând această modalitate de prezentare a știrilor sportive, Departamentul Sport a reușit să își îndeplinească rolul de stație publică, mediatizând și alte sporturi decât fotbalul, fără a neglija importanța acestuia din urmă.
În ceea ce privește „Topul audiențelor anului 2008”, realizat la nivel de instituție, Departamentul Sport și-a consolidat poziția de lider în TVR, 24 dintre primele 25 de audiențe aparținând evenimentelor sportive.
S-a remarcat în continuare succesul de care se bucură emisiunea de retrospectivă „Replay”, care valorifică tezaurul arhivistic al SRTv.
În paralel cu eforturile privind îmbunătățirea calității comentariilor și a intervențiilor reporterilor prezenți în arene, s-a pus un accent deosebit pe creșterea calității artistice (amplasament de camere, calitatea graficii) și tehnice (număr de reluări, calitatea semnalului etc.) a transmisiunilor realizate uneori în condițiile nefavorabile oferite de unele stadioane și săli necorespunzătoare.
În 2008, TVR Cluj a încheiat două contracte substanțiale cu societăți de teleshopping, colaborări care vor continua și în 2009.
Serviciul Producție a avut în permanență în vedere:
- eficientizarea distribuției și utilizării echipamentelor și resurselor materiale, prin eliminarea unor verigi intermediare, în condițiile în care se resimt lipsa de personal și lipsa anumitor resurse tehnice;
- eficientizarea activității, prin mărirea portofoliului de sarcini personale și redistribuirea de sarcini pentru fiecare post;
- instruirea profesională periodică a personalului;
- elaborarea formatului de producție și regia artistică a producțiilor destinate TVR3;
- realizarea pachetelor de logo-uri și a background-urilor pentru crawl-uri și roll-uri, pentru producțiile care au continuat pe canalul TVR2.
În anul 2008 s-au realizat o serie de schimbări și îmbunătățiri legate de cele două regii de emisie, dar și de grupurile de editare, car de reportaj, radiorelee etc. S-a renunțat la intercomunicația bazată pe închirierea circuitelor fizice directe și s-a trecut la o intercomunicație bazată pe linii telefonice simple, trecute prin hibrizi. Astfel, TVR Craiova beneficiază de două intercomunicații, accesibile din ambele regii de emisie. În vechiul studio s-au realizat două locații: una permanentă pentru Știri, care a fost echipată și cu un LCD, și una care, doar prin schimbarea decorului, permite mai multe emisiuni. S-au echipat cele două regii cu câte un DVD recorder.
Cele două grupuri de editare lineare s-au echipat cu câte un mixer audio, iar monitoarele au fost înlocuite. S-au realizat scheme de lumini pentru cele două studiouri, dar și un branșament separat pentru racordarea CAR-ului, de la tabloul general până la un tablou în apropierea CAR-ului.
Vechiul CAR TV a fost cosmetizat, iar regia video și regia de sunet au fost transformate în grupuri de editare nelineară, fiind echipate cu câte o stație de editare Final Cut. În prezent, studioul TVR Craiova funcționează cu două grupuri de montaj lineare și cu trei grupuri nelineare. Cele trei grupuri nelineare au fost dotate și cu câte un monitor pentru testarea materialelor editate.
Concretizarea rezultatelor Serviciului EconomicAdministrativ se reflectă cel mai bine în îndeplinirea rezultatelor financiare globale în fiecare an la nivelul bugetului studioului. Implementarea programului Transfer Navision la sfârșitul anului 2006 a făcut posibilă evidențierea rezultatelor în timpul desfășurării activității, nu numai la încheierea exercițiului.
|rezultatelor financiare globale în fiecare an la nivelul<br>bugetului studioului. Implementarea programului Transfer<br>Navision la sfârșitul anului 2006 a făcut posibilă evidențierea<br>rezultatelor în timpul desfășurării activității, nu numai la<br>încheierea exercițiului.|rezultatelor financiare globale în fiecare an la nivelul<br>bugetului studioului. Implementarea programului Transfer<br>Navision la sfârșitul anului 2006 a făcut posibilă evidențierea<br>rezultatelor în timpul desfășurării activității, nu numai la<br>încheierea exercițiului.|rezultatelor financiare globale în fiecare an la nivelul<br>bugetului studioului. Implementarea programului Transfer<br>Navision la sfârșitul anului 2006 a făcut posibilă evidențierea<br>rezultatelor în timpul desfășurării activității, nu numai la<br>încheierea exercițiului.| |---|---|---| |2006||| |Plan|Realizat|Economie| |5.390.030|4.224.356|1.165.674| |||| |2007||| |Plan|Realizat|Economie| |6.600.000|4.419.470|2.180.530| |||| |2008||| |Plan|Realizat|Economie| |5.585.000|4.933.354|651.646|
Trimestrul IV a însemnat o mobilizare a tuturor resurselor financiare și umane.
Având în vedere faptul că TVR Craiova nu dispune de resurse materiale și echipamente în totalitate, s-a impus o analiză permanentă a fluxurilor de producție, pentru a se elimina suprasolicitarea resurselor și echipamentelor.
Deoarece costurile de maintenanță ale echipamentelor implicate în procesul de producție tv sunt ridicate și din cauza aglomerării generate de indisponibilitatea unor resurse, au fost inițiate reguli foarte stricte de folosire a resurselor, cu timpi de utilizare strict calculați pentru fiecare producție în parte, precum și o maintenanță permanentă a acestora.
Întreaga activitate s-a desfășurat în condițiile reducerii bugetului de producție cu 30%, a restrângerii spațiului alocat studioului, din pricina litigiului cu Societatea Femeilor Ortodoxe din România și a insuficienței personalului de specialitate (10% posturi vacante) în urma pensionărilor și plecărilor la alte instituții.
Printr-un efort real al echipei TVR Iași, activitatea s-a derulat în parametrii optimi de calitate.
|Iași sunt credibile și nu favorizează anumite partide politice, în<br>contextul îmbunătățirii calității programelor. Repondenții<br>subliniază totodată o sporire a interesului postului tv față de<br>soarta cetățenilor. Sondajul relevă (82,1%) și faptul că TVR<br>Iași are realizatori și prezentatori buni și talentați.|Iași sunt credibile și nu favorizează anumite partide politice, în<br>contextul îmbunătățirii calității programelor. Repondenții<br>subliniază totodată o sporire a interesului postului tv față de<br>soarta cetățenilor. Sondajul relevă (82,1%) și faptul că TVR<br>Iași are realizatori și prezentatori buni și talentați.| |---|---| |De asemenea, s-a reușit atragerea de fonduri din|| |publicitate, sponsorizări și fonduri din prestări servicii (filme de<br>prezentare, spoturi publicitare) în valoare de 269.838,78 lei la|| |care se adaugă alte sponsorizări materiale.|| |– încasări cash în 2008 din prestări servicii<br>publicitate, sponsorizări, alte contracte<br>– de încasat restant din 2008 în 2009|**269.838,78 lei**<br>38.763,82 lei| |– valoare produse obținute din sponsorizări|24.925,30 lei| |– plăți efectuate pentru contracte cu furnizori de servicii|29.136,08 lei| ||încasări cash (lei)|de încasat (lei)| |---|---|---| |2006<br>2007|96.351,07<br>165.761,63|28.038,66<br>10.799,53| |2008|269.838,58|23.196,64|
TVR Iași a organizat o serie de evenimente regionale și internaționale: Festivalul Internațional de Jazz „Richard Oschanitzky”, Spectacolul de lansare TVR3 – „Mai bine împreună”, Festivalul – Concurs de muzică populară pentru tineri interpreți „Barbu Lăutaru”, Gala de film documentar „Iași 600”, Campania „În așteptarea lui Moș Crăciun”, spectacolul „Dragă Moș Crăciun”.
Serviciul tehnic a furnizat următoarele servicii de difuzare: 571 de materiale la 119,3 ore de materiale audio-video primite de la corespondenții din teritoriu pentru transmisii în direct și înregistrări, 100 de ore de înregistrări efectuate în studiourile 1, 2, amfiteatru și grădina TVR Iași în 170 înregistrări, 521 de transmisii, însumând 76,8 ore de materiale filmate transmise prin RR la TVR București. Totalul de emisii transmise din cele două regii tehnice prin controlul tehnic a fost la nivel național de 634 de emisii, însumând 79,4 ore, nivel regional 331 de emisii reprezentând 660,4 ore, iar la nivel local – de 587 de emisii, adică 1.078,4 ore.
Situația transmisiunilor directe și a înregistrărilor efectuate de carul TVR Iași în anul 2008: număr total acțiuni – 133, însumând 195 de ore, transmisiuni directe – 79, reprezentând 72 de ore și 30 de minute, înregistrări – 54, însumând 122 de ore și 30 de minute.
Cele mai importante obiective realizate de Serviciul producție au fost generalizarea montajului digital (Avid Liquid și Final Cut), instruirea a cinci redactori din cadrul Redacției Știri pentru a realiza direct montajul de știri, introducerea unui sistem pentru automatizarea emisiei, sistem utilizat curent pentru emisia regională și locală TVR Iași, dezvoltarea locală a unui software de cronometrare multiplă în timp real, sistemul fiind folosit în cadrul transmisiilor pentru alegerile locale 2008, implementarea unui sistem centralizat de arhivare știri (audio-video).
Ca și în anii precedenți, TVR Timișoara a fost partener media la importante evenimente muzicale din regiune: Festivalul PLAI, Gărâna Jazz Festival, Rock la Mureș, Timișoara Jazz Festival, Gărâna Folk Festival, Festivalul de muzică artromani „Mișto”.
La capitolul realizări pot fi trecute și creșterea numărului de cabine de montaj digital (2 linii noi de montaj MAC), amenajarea constructivă a regiei 2 și amenajarea spațiului de arhivă, instalarea sistemului de introducere mesaje SMS în emisie, dotarea studioului cu echipamente pentru regia2 (mixer video, audio, camere – 4) și dotarea echipamentului existent cu 6 recordere HDV HVR-M15E și 1 CVR75.
Recepția și inaugurarea sediului din Parcul Sportivilor nr. 2 au avut loc în data de 15 decembrie 2008, clădirea a rămas în custodia constructorului până în data de 15 februarie 2009, când a fost preluată în inventarul SRTv.
Un alt spectaculos complex de activități de producție a fost ocazionat de reluarea Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, transmisiile din Piața Sfatului și ale celorlalte evenimente conexe fiind efectuate cu trei care de reportaj.
La nivelul Direcției Artistice și de Producție, în afara volumului ridicat de producții dedicate grilelor celor șase canale de emisie, se remarcă eforturile deosebite depuse în perioada campaniei electorale, concretizate într-un număr ridicat de emisiuni specifice, ediții speciale, totul culminând cu emisiunile de informare și analiză postelectorală. De asemenea, se remarcă modul în care s-a desfășurat „Selecția Națională Eurovision 2008”, ca exemplu de producție integrată complexă studio – car de reportaj.
Un alt gen de activități desfășurate la nivelul Direcției Artistice și de Producție vizează organizarea internă și, ca preocupare permanentă, creșterea nivelului de pregătire profesională a angajaților.
Din punct de vedere al activităților de producție se evidențiază tendința continuă de creștere a volumului de activități, generată de ponderea tot mai ridicată a producțiilor proprii în grilele de programe. În planul resurselor umane a fost posibilă îndeplinirea întregului volum de solicitări printr-o foarte bună organizare funcțională la nivelul structurilor, prin flexibilizarea la maximum a alocării personalului, precum și prin identificarea unor soluții punctuale de suplimentare a acestora. Plastica imaginii de pe micul ecran este realizată de specialiști în arta cinematografică și de televiziune. Oricine poate filma, dar nu oricine poate transmite idei și sentimente cu ajutorul imaginii. De aceea, pe lângă studii de specialitate și practică asiduă, realizatorul imaginii cinematografice și de televiziune trebuie să dețină un talent înnăscut, asemenea tuturor creatorilor de artă.
Procesul prin care ideea editorială a redactorului/ producătorului este transpusă pe micul ecran ca emisiune se realizează și cu echipe de filmare mobile formate din: cameraman/director imagine, electrician și sunetist, iar ca mijloace tehnice de filmare sunt folosite camcorderele, echipamentele de lumină și echipamentele de captare a sunetului.
Diferența față de anii trecuți constă în creșterea producțiilor TV, atât în studiourile centrale, cât și în locații exterioare, fapt datorat în primul rând deschiderii celor două noi canale: TVR3 și TVRINFO. Chiar dacă volumul de muncă a crescut, numărul angajaților Direcției Artistice și de Producție a rămas același, cu excepții punctuale, ceea ce uneori face dificilă asigurarea tuturor cerințelor realizatorilor. În intervalul de referință, nivelul de pregătire profesională a angajaților a crescut, nou-veniții având șansa de a fi inițiați de profesioniști cu vechime din cadrul Direcției Artistice și de Producție.
Anexa 5 prezintă raportul statistic al producțiilor realizate în anul 2008 în studiourile TVR și în afară, cu aportul tuturor serviciilor din cadrul departamentelor Direcției Artistice și de Producție.
În cursul anului 2008, la nivelul Direcției Artistice și Producție au fost duse la îndeplinire și urmărite permanent principalele activități, respectiv:
� elaborarea și supunerea aprobării bugetului direcției și a structurii acestuia, în vederea bunei desfășurări a activității;
� realizarea, împreună cu compartimentele editoriale, tehnice și economice a demersurilor necesare privind planul de măsuri pentru buna desfășurare a producției curente, în interiorul și în exteriorul SRTv;
� stabilirea bazelor urmăririi din punct de vedere operativ economic a activității artistice și de producție în ansamblu; � furnizarea de servicii de producție în studiouri și în spațiile exterioare SRTv tuturor compartimentelor redacționale ale SRTv;
� asigurarea concepției și execuției artistice unitare pentru scenografie, imagine, montaj emisiuni, editare imagine, machiaj, în colaborare cu redactorii și producătorii;
� asigurarea regiei artistice și, respectiv, a comentariului muzical/coloanei sonore/înregistrării și transmisiei producțiilor muzicale pentru programele Societății Române de Televiziune;
� asigurarea regiei de montaj și a tuturor activităților specifice regiei de studio, pentru programele Societății Române de Televiziune, atât în cazul înregistrărilor, cât și al transmisiunilor în direct;
� efectuarea activităților specifice de ordin artistic și operațional, pentru transmisiuni directe și înregistrări din studiouri și care de reportaj;
� realizarea montajelor producțiilor de televiziune, prin activități specifice;
� asigurarea activităților specifice de ordin artistic și operațional pentru echipele care utilizează camere mobile (camcordere) de înregistrare sau transmisie, echipamente mobile de sunet și echipamente mobile de iluminat tehnologic;
� realizarea activităților de creație scenografică, a lucrărilor de grafică comandate, a activităților de execuție a decorului și costumelor, din atelierele de producție, a montării decorului, recuzitei, machiajului și coafurii persoanelor, realizarea de înregistrări și de emisiuni în direct din studiouri, care de reportaj și realizarea de filmări ale echipelor mobile în teren;
� asigurarea iluminării pentru programele Societății Române de Televiziune, atât în cazul înregistrărilor, cât și al transmisiunilor în direct, în studiourile de producție și în orice locații;
� operarea echipamentelor video și audio aflate pe care de reportaj, care de procesare sunet, echipamentelor mobile de sonorizare și teleficare, echipamentelor mobile de jurnalistică electronică etc.;
� operarea echipamentelor video și audio în studiourile de producție și de știri;
� propunerea achizițiilor de materiale pentru producția de decoruri și echipamente necesare, în conformitate cu bugetul aprobat;
� asigurarea programării întregului proces de producție a emisiunilor TV;
� asigurarea urmăririi desfășurării întregului proces de producție a emisiunilor TV;
� elaborarea planului de măsuri privind perfecționarea și, după caz, reconversia profesională a personalului din cadrul direcției și urmărirea derulării proceselor de formare profesională, în conformitate cu legislația în vigoare;
� asigurarea cadrului instituțional în vederea desfășurării activităților de expertiză a fluxurilor de creație și coordonarea proiectelor de îmbunătățire și creștere a capacităților de producție;
� identificarea și propunerea de soluții alternative, în scopul optimizării activităților specifice Direcției;
� urmărirea permanentă a evoluțiilor și tendințelor artistice și tehnice pe plan mondial, în scopul găsirii unor noi soluții de realizare a emisiunilor.
De asemenea, în anul 2008, la nivelul Direcției Artistice și Producție a fost urmărită realizarea etapizată a **obiectivelor sale strategice:**
## � adoptarea unui regim optimizat în ceea ce privește **asumarea misiunii de producție TV ca principal obiect de activitate al SRTv;**
� **adoptarea unui proces sistematic și permanent de implementare a soluțiilor pentru dezvoltarea performanțelor** acestei structuri organizaționale, în sensul **sporirii eficienței și ridicării standardelor profesionale și tehnologice.**
## I. **Departamentul Artistic**
� Toate activitățile/subactivitățile cu caracter artistic se desfășoară în baza fluxului de producție prin furnizarea unor servicii care cuprind etapele de implementare a procesului de producție artistică: concepție/preproducție/producție/ postproducție.
� Scopul: îmbunătățirea continuă a calității serviciilor oferite.
- **Valori:**
- oamenii – asigură competență și profesionalism;
- echipa de producție – munca în echipă;
- serviciile artistice – având un nivel ridicat calitativ, ele
- sunt rezultatul eforturilor noastre (601 angajați).
- **Principiul director:** calitatea – trebuie să se afle pe
- primul loc. Serviciile oferite trebuie să fie prioritatea numărul 1.
� S-a asigurat îndeplinirea cerințelor de producție conform solicitărilor.
� S-a asigurat, în măsura posibilităților, crearea de echipe realizator – editor imagine, maestru de sunet.
� S-a realizat familiarizarea editorilor imagine cu exploatarea echipamentelor bazate pe noile tehnologii, fără a întrerupe producția. Au fost introduse în lucru, în doar câteva luni, 8 grupuri noi de montaj nonlinear cu program FCP și trei grupuri de postprocesare sunet Pro Tools.
a. realizarea unei planificări realiste și eficiente a execuțiilor de decoruri pentru grilele anului 2008, fără costuri suplimentare (plata orelor suplimentare/ lună);
b. înlăturarea vârfurilor de sarcină în fluxurile de producție, cu încărcare foarte mare în preajma noilor grile, fapt ce ducea la suprasolicitarea lucrătorilor.
� S-a organizat procesul de producție pe grafice și termene de execuție.
� S-au completat colectivele care aveau productivitate scăzută din cauza numărului mic de salariați, prin utilizarea resurselor umane pentru proiecte punctuale.
� S-au evaluat proiectele de decor, având ca prioritate folosirea elementelor de decor existente în magaziile SRTv.
� S-a stimulat competiția.
� S-au inclus în planul de investiții pentru anul 2008 mașini, unelte și utilaje tehnologice absolut necesare realizării producțiilor, întrucât gradul de echipare a atelierelor este unul neperformant.
� S-au identificat posibilitățile de efectuare de lucrări pentru beneficiari din afara SRTv (pentru terți) în vederea consolidării bugetului direcției.
� S-a implementat un program intern de monitorizare a personalului de producție, în privința eficienței și productivității activităților.
� S-au organizat discuții, analize, colocvii ale tuturor celor responsabili în derularea proiectelor de decor. La fiecare început de săptămână se discută, se analizează și se programează producția, atât pe termen scurt (o săptămână, 3 zile, zilnic), cât și pe termen lung.
� S-a promovat implicarea tuturor angajaților în procesul de identificare și stabilire a soluțiilor tehnice și artistice.
� S-au inițiat demersuri pentru normalizarea și chiar îmbunătățirea condițiilor de lucru.
**Procesul de evaluare a performanțelor profesionale a salariaților** s-a realizat în conformitate cu realizările efective ale fiecărui salariat.
Cu toate că în anul 2008 au fost realizate foarte multe decoruri – **multe în regim de urgență** –, activitatea de producție a fost organizată astfel încât munca depusă peste orele de program să fie compensată cu timp liber corespunzător.
În ceea ce privește resursele financiare, anul 2008 poate fi definit ca un an de austeritate, cu repercusiuni asupra solicitărilor de decoruri pentru producțiile TVR și, implicit, asupra volumului de achiziții de materiale, consumabile, obiecte de inventar, investiții.
Criteriile care au stat la baza programului de achiziții au fost:
� bugetul alocat, pe capitole și repartizat trimestrial;
� asigurarea prioritară a stocurilor minimale de materiale primare ce sunt necesare în producția de decoruri;
� prioritățile privind materialele consumabile de strictă necesitate pentru desfășurarea normală a activităților de producție.
Compartimentul Scenografie, din cadrul serviciului, este constituit din pictori scenografi și un desenator. Acest colectiv asigură crearea ambianțelor scenografice pentru toate emisiunile care se realizează în TVR, precum și a costumelor pentru diverse evenimente.
Proiectele scenografice s-au realizat în funcție de locație: studio mare TVR, studio mic TVR, săli de spectacole diverse precum și în aer liber. Colectivul MACHIAJ, din cadrul serviciului, este constituit din 12 machiori artistici și 7 coafori. Acest mic colectiv asigură machiajul tuturor celor care intră în emisie. De asemenea, salariații acestui colectiv asigură coafarea tuturor prezentatorilor din TVR, precum și a actorilor care participă la realizarea producțiilor de teatru și film.
A fost redactat un proiect de tipul „multi-rater” (360 de grade Feedback), care să corespundă cerințelor moderne pentru obiectivitate, transparență și consecvență și unor criterii polivalente de tipul:
- personal experimentat;
- programarea personalului pe proiecte (la cerere) și
- menținerea echipei până la finalizarea producției;
- scheme de lucru flexibile și organizarea personalului;
- � precizarea clară a sarcinilor și atribuțiilor
- serviciului/angajaților;
- comunicare internă (management – angajați/middle
- management – top management);
- existența unui fond muzical internațional;
- existența unor vectori de imagine și recunoașterea
- acestora pe plan național/internațional;
- creșterea cererii de asistență specializată artistică;
- informatizarea și digitalizarea procesului de selectare și
- prelucrare a operelor muzicale;
- montaj video nonlinear;
- perfecționarea profesională (training/counseling/
- coaching/mentoring);
� exportarea producțiilor proprii pentru care aportul regizoral este semnificativ, dar și posibilitatea realizării unor coproducții internaționale;
� unicitatea unui astfel de colectiv pe piața mass-media, fapt ce duce la avantaje competitive;
� implementarea în colaborare cu Departamentul Resurse Umane, cu titlu de experiment, a unui nou sistem de evaluare și dezvoltare profesională (tip 360 de grade Feedback);
� stimularea inițiativei creative a personalului din compunere prin elaborarea de proiecte artistice novatoare valoroase;
� implementarea proiectului pentru redefinirea procesului de preproducție;
- participarea producțiilor realizate de regizori în
- concursuri naționale/internaționale;
- stimularea dezvoltării profesionale a angajaților;
� urmărirea permanentă a derulării proiectelor în comparație cu obiectivele și termenele de realizare propuse;
- promovarea atributelor – dinamism, caracterul
- experimental-explorator;
- promovarea muncii în echipă;
� evidențierea subculturilor dominante din cadrul serviciului prin selectarea principalelor valori adoptate de marea parte a angajaților, conform cu valorile promovate de managementul superior (calitate și eficiență);
� păstrarea schemelor de lucru flexibile și îmbunătățirea acestora;
� eficientizarea fluxurilor informaționale interdepartamentale (accent pe colaborarea cu Departamentul Producție Editorială);
� intensificarea colaborării cu instituțiile de învățământ superior din domeniu și încurajarea celor mai buni studenți pentru a se specializa în munca de televiziune, precum și atragerea lor către SRTv;
� efectuarea demersurilor necesare pentru organizarea de cursuri de perfecționare în domenii noi și consolidarea cunoștințelor existente (Pro-Tools, montaj nonlinear, tehnici de captare sunet, managementul conflictelor și proiectelor, scenaristică, imagine, cursuri în domeniul IT);
- înființarea unor colective de regizori artistici, la nivelul
- studiourilor teritoriale;
- elaborarea unor metode perfecționate de stimulare
- morală și materială a personalului aferent;
- intensificarea colaborării cu Departamentul Resurse
- Umane în scopul evitării surplusului sau a lipsei de personal.
## II. **Departamentul Producție**
� Carul 3 este retehnologizat în anul 2004. Deține 7 camere de calitate broadcast (cele mai performante din SRTV) și poate primi surse externe. Oferă condiții foarte bune de exploatare. A fost dotat cu mixer audio digital la începutul anului 2007. Este dedicat transmisiilor și producțiilor TV de dimensiuni medii spre mari, cu 7 camere și surse externe. Sunet foarte performant. Din punct de vedere al performanțelor, acesta este al doilea car din SRTv.
� Carul 5 este un car digital, cu 5 camere de calitate profesională, digital pe partea video și analogic, dar performant pe partea audio. Este dedicat transmisiilor și producțiilor TV de dimensiuni medii, cu maximum 5 camere și cu sunet performant.
� Carul 6, realizat în tehnologie digitală, dotat cu 10 camere, este cel mai important utilaj de producție din SRTV. El oferă condiții foarte bune de exploatare și performanțe deosebite. Este dedicat transmisiilor și producțiilor TV de dimensiuni mari, cu până la 10 camere.
� Carul 7 este realizat în tehnologie digitală și dotat cu 5 camere. Vehicul destinat inițial transmisiilor de tip „știri”, acum poate face față cu succes și unor producții de dimensiuni mici. Prezintă sunet cu performanțe reduse.
� Carul 8 este modernizat, dotat cu 5 camere moderne de calitate profesională, dar cu infrastructură veche și performanțe limitate. Sunetul este bun. La începutul anului 2007 a fost dotat cu un mixer audio analogic mai performant.
În anumite cazuri, **resursele umane s-au folosit și interdisciplinar:** de exemplu, în studiourile mici, pentru producții de scurtă durată și fără efecte spectaculoase pe imagine, tehnicianul video a asigurat și partea de înregistrare beta.
Modernizarea structurilor existente și intrarea unor noi structuri în sistem au impus o adaptare corespunzătoare a resurselor umane. În acest sens, s-a urmărit permanent ridicarea nivelului de pregătire profesională a personalului serviciului, astfel încât acesta să poată veni în întâmpinarea necesităților de producție. În cazul echipamentelor noi, acest lucru s-a desfășurat în paralel cu procesul de producție, atât prin cursuri de pregătire profesională specifice, cât și prin studiu individual și/sau mobilizarea regizorilor tehnici și a inginerilor de sunet.
- sisteme de comandă și reglaj a luminilor inteligente;
- anexe: stative de diverse tipuri, sisteme de prindere;
� echipamente de racordare și distribuție a energiei electrice: cutii de racord, cutii de prelungire, cutii de distribuție, inversoare de rețea, cabluri și coloane de racord monofazic/trifazic de diverse secțiuni/puteri, prelungitoare etc.;
- filtre, becuri și alte piese de schimb.
O parte dintre echipamentele menționate mai sus sunt diferite în funcție de domeniul lor de utilizare: în studiouri sau la transmisii exterioare.
Personalul serviciului este structurat pe dispecerate de coordonare a evidenței și exploatării, magazie, laboratoare, atelier electromecanic și personalul efectiv de exploatare.
Dezvoltarea Serviciului are în vedere:
_Pe termen scurt_ :
- consolidarea structurii existente, punându-se accentul
- pe eficientizarea acesteia;
- dezvoltarea corespunzătoare a resurselor umane
- implicate în procesul de producție tv.
## _Pe termen mediu și lung:_
- achiziționarea de noi echipamente;
- adaptarea resurselor umane la dezvoltarea și
- modernizarea resurselor materiale.
În anexe, sunt expuse elemente de analiză a datelor statistice care se referă la producția realizată în anul 2008 pe principalele capacități de producție: studiouri, care de reportaj și cabine de procesare a sunetului, precum și structura acesteia pe cele patru canale ale SRTv.
Nu au fost evidențiate consumurile din studiourile 4 și 12, deoarece acestea sunt utilizate în special pentru emisie, ponderea producțiilor care se fac în aceste studiouri fiind nesemnificativă pentru o analiză la nivel de sistem.
c) **Festivalul Cerbul de Aur** a beneficiat de o atenție deosebită din partea Departamentului Transmisii TV. Au fost deplasate unități mobile de transmisie ce au fost interconectate pentru asigurarea unei legături sigure, bidirecționale cu Telecentrul Dorobanți în vederea emisiei. Cu ocazia acestui eveniment a fost experimentată, în premieră pentru Televiziunea Română, transmisia video over-IP. Această tehnologie va constitui baza pentru viitoarea rețea de corespondenți județeni.
d) **Parada militară și festivitățile prilejuite de Ziua Națională a României** au fost transmise atât în format standard definition, cât și high definition. Aceasta a fost prima producție realizată în format high definition, complet separat de transmisia curentă în format standard și transmisă prin satelit. Realizarea acestei performanțe s-a făcut prin câteva premiere în România: prima transmisie exterioară în format high definition, utilizându-se un DSNG; prima transmisie prin satelit cu o unitate mobilă în format DVB-S2.
Dezvoltarea tehnică trebuie aliniată la standardele de producție și de difuzare digitală. Termenul limită al tranziției complete la digital este fixat, prin acquis-ul comunitar și legislația armonizată autohtonă, pentru anul 2012.
� sistem de teleprezență (video conferință avansată) cu studiourile teritoriale;
� începerea proiectului de migrare a sistemului de mesagerie electronică spre o soluție profesională bazată pe Exchange Server, fapt ce va permite și integrarea unor soluții de comunicare acum indisponibile: _instant messaging, point to point video communication, shared calendars, project coordination_ ;
� începerea proiectului de implementare a unui sistem informatic bazat pe terminale, în vederea reducerii costurilor de mentenanță și a obținerii unei disponibilități mai mari.
## **Servicii asigurate de Departamentul Utilitar** e
Departamentul Utilitare a asigurat în cursul anului 2008 servicii de curățenie, igienizare, peisagistică, deratizare, salubrizare. Totodată, au fost întreprinse lucrări precum:
- transport;
- montarea, întreținerea și repararea unor piese de
- mobilier;
- reparații curente ale barierelor de acces auto și ale
- căilor de acces din curte și din interiorul clădirilor SRTv;
� lucrări curente de lăcătușerie, tâmplărie, mochetare, capitonări uși;
- confecționarea unor piese de mobilier: dulapuri pentru
- casete și documente, birouri, mese tehnologice.
Colectivul Magazie – Mijloace de Inventar și Arhivă a administrat obiectele de inventar aflate în gestiune, acestea fiind în anul 2008 de aproximativ 270.032,87 lei. 46,91% a reprezentat ponderea obiectelor de inventar, restul fiind ponderea mijloacelor fixe.
- vederea rezervării pe UPS;
- modificarea alimentării electrice a regiei studioului 4;
- au fost puse în funcțiune noile corpuri de iluminat la
- autobaza SRTv;
- au fost definitivate lucrările începute în anul 2007 la
- instalațiile electrice pentru echipamentele de emisie prin
satelit montate pe mașini pentru studiourile teritoriale din Iași și Cluj și sediul central;
- reparația ventilatoarelor aflate în punctul de alimentare
- cu energie electrică a SRTv;
- reparația motoarelor pompe: stația de frig, stația de
- hidrofoare, Centrala Termică;
- înlocuirea pompelor submersibile bașă Corp Știri;
- reparația pompelor la schimbătorul de căldură în plăci
- de la Corpul Redacțional;
- înlocuirea tronsonului alimentare apă caldă zona II din
- Centrala Termică;
- înlocuirea tronsonului alimentare apă caldă în punctul
- termic din Corpul Redacțional;
- montarea instalației de ventilație la mașina de
- serigrafiat;
- reparații ale electrovanelor cu 3 căi la centrala de
- ventilație;
- înlocuirea ventilatoarelor la grupuri sanitare și spații
- pentru fumat;
- reparația chiller York Corp Pangratti;
- curățarea mecanică a condensatorului de la chiller
- York;
- reparația distribuitorului încălzire centrală termică
- Dorobanți;
- montarea radiatoarelor termice pe culoarul exterior în
- Studioul Molière.
Au fost întocmite caietele de sarcini, s-au urmărit și s-a făcut recepția următoarelor lucrări:
- modificări tablou general la Studioul Molière (Contract
- nr. 14.402/28.10.2008 = 61.036,47 lei fără TVA);
� contract pentru înlocuirea tronsonului de canalizare la mare adâncime SRTv – Corp Ateliere (Contract nr. 13.548/17.03.2008 = 50.944,33 lei fără TVA);
� contract reparație boiler centrală termică în sediul din Dorobanți (Contract nr. 13.316/23.01.2008 = 31.034,15 lei cu TVA);
� contract reparație boiler centrală termică la Studioul Molière (Contract 13.839/2.06.2008 = 20.574,076 lei cu TVA);
- contract înlocuire schimbător de căldură la centrala
- termică în sediul Dorobanți;
- revizie, conform prescripțiilor ISCIR, la cazanul din
- centrala termică în Studioul Pangratti, Corp A;
� contract pentru înlocuirea bateriilor de încălzire – răcire, grup climatizare centrală ventilație Corp Studiouri (Contract nr.14.051/22.07.2008 = 142.201 lei cu TVA);
- elaborarea documentației pentru branșament gaze
- centrală termică Jilava;
- repararea și decolmatarea chimică la cazanul aflat în
- centrala termică Dorobanți;
� efectuarea unor lucrări de reamenajare a instalației de climatizare în regiile și birourile din Corpurile Studiouri, Știri și Redacțional;
- înlocuirea coșului de fum la centrala termică în Studioul
- Molière;
- contract service aparate aer condiționat SRTv, Molière
- și Autobază;
- contract service centrale climatizare Corp Știri;
- contract piese de schimb chiller York;
- contract service chiller York.
## II. **Rezultatele Direcției Tehnico-Administrative în 2008:**
_achiziții de echipamente (investiții)_ – 39.192.000 lei, din care: fonduri proprii – 5.715.000 lei și 33.477.000 lei de la bugetul de stat; � _achiziții lucrări (investiții)_ -15.335.000 lei din care: fonduri proprii – 618.000 lei și 14.717.000 lei de la bugetul de stat;
� _licențe IT (investiții)_ – 508.500 lei;
� _consum energie electrică, apă, gaze_ – 3.914.650 lei;
� _servicii, întreținere și reparații_ – 4.539.500 lei, din care: servicii și reparații echipament tehnic și IT – 2.748.500 lei; servicii și reparații utilitare – 1.791.000 lei;
� _cheltuieli cu materiale și obiecte de inventar (fără combustibil)_ –1.566.000 lei.
Analiză comparativă 2006–2007–2008 privind rezultatele economice ale Direcției Tehnico-Administrative (mii lei):
||**2006**|**2007**|**2008**| |---|---|---|---| |**Achiziții de echipamente (investiții)**|**26.251,5**|**24.014**|**39.192**| |fonduri proprii|26.251,5|16.557|5.715| |buget de stat|0|7.457|33.477| |**Achiziţii lucrări (investiții)**|**1.713**|**1.036**|**15.335**| |fonduri proprii|1.713|1.036|618| |buget de stat|0|0|14.717| |Achiziţii auto ( investiții)|**2.588**|**193**|**0**| |Consum energie electrică, apă,<br>gaze|**3.138**|**3.478,5**|**3.914,6**| |Cheltuieli cu materiale și obiecte<br>de inventar + servicii întreținere și<br>reparații|**6.156**|**5.745**|**6.105,5**|
## III. **Transmisii asigurate de Direcția Tehnică**
Direcția Tehnico-Administrativă a efectuat 856 de transmisii și recepții de pe teren cu ajutorul autospecialelor de tip DSNG. 209 dintre aceste transmisii au prezentat un grad ridicat de dificultate. În stația de la etajul 13 din Corpul Redacțional sau prin rețeaua SNR au fost recepționate 341 de transmisii cu mașini de radioreleu și 414 transmisii cu jurnalistică electronică.
Prin CNCT (Centrul Național de Coordonare Tehnică) au fost preluate următoarele evenimente prin rețeaua Eurovision:
## 1. _Transmisii multilaterale recepționate din rețeaua EBU –_
## _436_ :
� Olimpiada de Vară de la Beijing – 298 transmisii, însumând 356 de ore, din care peste 80% live pe canalele TVR1, TVR2 și TVR HD;
� CE Fotbal Austria și Elveția – 31 de meciuri, 60 de ore de transmisie;
- CM Motociclism viteză 125 cm[3] – 18 transmisii;
- CE Gimnastică feminin Franța – 2 transmisii, 6 ore;
- CE Gimnastică masculin Elveția – 2 transmisii, 5 ore;
- CM Gimnastică Madrid – 2 transmisii, 6 ore;
- Transmisiile de Formula 1 – 32, totalizând 75 ore;
- Turneul celor 6 Națiuni la Rugby – 8 transmisii, 16 ore;
- Întâlnirile de Cupa Davis ale României la tenis –
5 meciuri;
� CE de Patinaj Artistic, Zagreb – 5 transmisii, 17 ore;
- CE Handbal feminin Skopje – 9 transmisii, totalizând
- 18 ore;
� Concursul „Eurovision” și „Eurovision Junior”, totalizând 18 ore;
� Concerte Viena, Berlin, Bologna – 6 transmisii, 14 ore etc.
2. _Transmisii unilaterale recepționate_ (pentru știri și sport) – 440, totalizând 109 ore.
3. _Transmisii recepționate prin rețeaua EBU și transmise în format HD_ – 7 meciuri de la Campionatul European de Fotbal, Olimpiada de Vară de la Beijing, cursele de Formula 1;
4. _Transmisii unilaterale date în rețeaua EBU pentru corespondenții străini_ – 81;
5. _Transmisii multilaterale date în rețeaua EBU, ocazionate de transmisii sportive produse de TVR sau alte televiziuni_ – 18, totalizând 37 de ore;
6. _Subiecte transmise la schimburile de actualități_ – 219;
7. _Preluarea de transmisii unilaterale de la JO Beijing 2008, pe canal dedicat_ – aproximativ 90 de ore;
8. _S-a organizat feedpoint-ul și s-au coordonat transmisiile din pozițiile de stand-up și din cele două studiouri_ – _amenajate la Summitul NATO de la Palatul Parlamentului_ total 722 de transmisii;
9. _S-a asigurat coordonarea tehnică a posturilor de comentator, din studioul 7 și a celor efectuate prin ISDN, de la competițiile interne și internaționale_ .
## IV. **Obiective strategice în 2009 – finalizarea digitalizarii**
În lumea tehnologică și informatizată în care trăim, Societatea Română de Televiziune trebuie să își acordeze structurile și fluxurile de producție cu necesitățile impuse de asigurarea unui standard ridicat de calitate, atât tehnică, cât și a programelor sale. În acest sens este necesară continuarea retehnologizării în vederea eliminării complete a echipamentelor analogice și pentru a permite tranziția totală la workflow-uri de producție digitală neliniară. Astfel va fi facilitată creatorilor de conținut accesarea aplicațiilor media mai flexibile, în fluxuri mai fluide, pentru a se putea concentra pe crearea conținutului audio-video de calitate, eliberați fiind de balastul tehnologic care să limiteze gândirea creatoare.
În același timp, Televiziunea Română, alături de celelalte instituții din România, are obligația să asigure **tranziția completă la digital până în 2012,** așa cum rezultă din **directivele Comunității Europene privind „complete analog shutdown”.** În acest sens, am colaborat și colaborăm cu specialiștii Societății Naționale de Radiocomunicații pentru elaborarea unui plan de digitalizare a emisiei radioelectrice și de implementare a emisiei digitale DVB-T, în acord cu strategia Ministerului Comunicațiilor și a Societății Informaționale.
În calitatea sa de formator și deschizător de drumuri în peisajul media din România, Societatea Română de Televiziune are obligația să continue efortul de migrare a producției sale către High Definition. Scopul este acela de a permite, pe de o parte, stocarea materialelor în format calitativ și, pe de altă parte, să emită programe din ce în ce mai variate pe canalul TVR-HD, pentru a se ajunge până în 2010 la emisia permanentă de conținut HD (24 din 24).
Având în vedere aspectele menționate mai sus, Direcția Tehnico-Administrativă își propune să realizeze în 2009 următoarele activități de dezvoltare:
� finalizarea achiziției și instalării de echipamente în vederea trecerii complete la emisia digitală, automată, pentru toate canalele – în acest moment TVR1 emite dintr-o regie mixtă de emisie-producție, toate celelalte canale având emisia automată;
� creșterea capacităților de stocare pe videoserver și îmbunătățirea actualului sistem prin adăugarea de noi facilități: ingest și monitorizare HD, playout HD, short/long time archive, control prin accesarea bazei de date în format low resolution; � pentru eliminarea actualelor sisteme de stocare pe bandă a materialelor este necesară interconectarea videoserver-ului cu sistemele de producție-montaj nonlineare;
� finalizarea Studioului Teritorial Târgu-Mureș prin achiziția și instalarea echipamentelor de producție audiovideo;
� proiectarea și execuția sediului Studioului Teritorial TVR Iași;
- proiectarea și începerea execuției Studioului Teritorial
- TVR Cluj;
- proiectarea Studioului Teritorial TVR Craiova;
- reabilitarea termică a Corpului Redacțional din
- București;
� achiziționarea a două care de reportaj HD;
� reutilarea completă a unui studio de producție de divertisment în sistem HD;
� dotarea carelor de reportaj cu unități de înregistrare video optică;
� finalizarea modernizării echipamentelor radio din stația de emisie prin satelit pentru asigurarea capacităților actuale de emisie și trecerea la emisia cu 2 purtătoare radio;
� achiziția și instalarea echipamentelor de interconectare dintre punctul de recepție radiorelee din Blocul Turn și sistemele digitale de control, transfer și distribuție din cadrul Telecentrului Dorobanți;
� elaborarea unui plan de construcție și asigurare a emisiei, construcția și echiparea unui centru național de emisie în situații critice de tip _disaster recovery_ ;
- finalizarea proiectului de modernizare a sistemului
- informatic din SRTv;
� îmbunătățirea sistemelor audio de prelucrare și emisie prin instalarea de echipamente automate de control și corecție a parametrilor semnalelor audio analogice și digitale.
Astfel, s-au făcut demersuri către Ministerul Muncii în vederea introducerii unor noi ocupații în Clasificatorul Ocupațiilor din România (COR), au fost întocmite toate deciziile emise de președintele-director general privind numiri sau eliberări din funcție, încetări sau suspendări ale raporturilor de muncă; delegări de competențe etc. În total, au fost întocmite și puse în practică 338 de decizii ale președintelui-director general.
De asemenea, Departamentul Resurse Umane a pus în aplicare hotărârile Consiliului de administrație privind modificări ale structurii organizatorice a TVR, inclusiv reorganizări ale unor compartimente, după cum urmează: reorganizarea Direcției Tehnico-Administrative prin desființarea Serviciului IT&C și înființarea Serviciului Sisteme Informatice și dezvoltare IT în cadrul aceleiași direcții; înființarea Colectivului Tipărituri în cadrul Direcției TehnicoAdministrative; înființarea studioului teritorial TVR TârguMureș; înființarea Colectivului Grafică TV Online în cadrul Direcției Tehnico-Administrative; reorganizarea Direcției Programe prin desființarea Departamentului Producție Editorială și înființarea Direcției Editoriale, desființarea posturilor de editor coordonator și producător delegat; înființarea canalelor TVR3 și TVRINFO; înființarea Colectivului INFO CRAWL în cadrul Direcției Editoriale; înființarea a 182 de posturi noi în structura organizatorică a TVR, dintre care 131 la studiourile teritoriale.
Modificările de structură organizatorică, inclusiv reorganizările succesive ale unor compartimente, au avut ca obiective propuse: eficientizarea activității, adecvarea oamenilor la posturile pe care le ocupă, reproiectarea fluxurilor informaționale și de producție, înființarea unor activități noi, absolut necesare pentru funcționarea instituției. Astfel, s-au operat modificări de funcții de execuție sau de locuri de muncă pentru o parte dintre salariați și eliberări din funcții de conducere, ca urmare a reorganizărilor.
TVR are motive serioase să considere că auditul realizat la GfK România a fost nesatisfăcător, prezentând o imagine mult atenuată față de datele primite chiar de la Comisia Tehnică a ARMA.
Iată o serie de date desprinse din discuțiile din cadrul ARMA și din raportările Comisiei Tehnice a acestui organism:
– unii membri ai gospodăriilor au confirmat faptul că în interviurile de recrutare li s-au adresat întrebări despre stațiile favorite, înainte de a fi anunțați dacă sunt sau nu eligibili pentru amplasarea „peoplemetrelor”;
– referitor la structura existentă a panelului, CESP consideră, potrivit Comisiei Tehnice, că GfK nu respectă termenii contractuali;
– s-au înregistrat deficiențe de măsurare a audienței, ceea ce înseamnă că decizia plasării publicității pe un post tv a fost eronată;
– corectitudinea metodei folosite de GfK pentru raportarea audiențelor lasă de dorit: multe case monitorizate nu au toate televizoarele metrate, în 50% dintre case „peoplemetrele” nu au fost etichetate corect, iar firma de cercetare se pare că ar fi folosit panelul tv și pentru alte studii (ceea ce este interzis);
– doar 36% din gospodăriile vizitate de auditor au fost recrutate din baza Establishment Survey;
– pe sistemele DTH (televiziune prin satelit), canalele nu sunt recunoscute corect, audiența raportată pe anumite canale fiind astfel eronată;
– în audit se menționează, în trecere, că e posibil ca GfK să fi contactat casele înainte de vizita auditorului.
În aceste condiții, TVR și-a propus ca în 2009, dacă ARMA nu ajunge la altă soluție, să solicite un nou audit, independent, pentru care va suporta costurile, rezervându-și dreptul de a acționa în justiție compania de măsurare a audiențelor, în cazul în care se va dovedi că rezultatele măsurării audiențelor au fost viciate pe parcursul anului 2008.
În anul 2008, s-a constatat, totodată, faptul că televiziunea publică a devenit obiectul unor atacuri concertate de imagine, inclusiv cu privire la rostul și necesitatea existenței sale. Aceste atacuri au continuat și la începutul acestui an. Există voci care pun la îndoială necesitatea existenței unei televiziuni publice susținută de societate prin plata unei taxe tv[2] sau discută despre eliminarea unora dintre canalele sale, fie chiar desființarea ei, fără să cunoască sau să ia în calcul trendurile europene.
Televiziunea Română a beneficiat însă de reacția publică pozitivă a multor personalități marcante din toate domeniile societății: jurnaliști, actori, artiști, regizori, profesori universitari, oameni de litere, oameni de cultură, muzicieni și muzicologi, oameni din toate categoriile sociale, care au reacționat la aceste atacuri, semnând un manifest de sprijin.
> 2 SUA, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Austria, Irlanda, Germania, Franța, Slovenia, Italia, Ungaria, Cehia, Polonia, Germania, Spania, Turcia, Belgia, Olanda – sunt numai câteva dintre țările în care funcționează televiziuni publice, cu statut de servicii de interes economic general. La fel ca în România, televiziunile publice din statele europene sunt finanțate, în principal sau exclusiv, printr-o taxă plătită de cetățeni. De exemplu, taxa anuală pentru tv este de 238 de euro în Danemarca și de peste 100 de euro în Marea Britanie, Austria, Germania sau Finlanda.
În România este percepută cea mai mică taxă lunară pentru serviciul public de televiziune: 4 lei, 0.9 EUR/lună (la un curs de 4,3 lei pentru 1 euro). Reamintim că, potrivit Protocolului de la Amsterdam, „sistemul public de televiziune în statele membre ale Uniunii Europene este raportat la nevoile culturale, democratice și sociale ale fiecărei societăți”.
Pentru a-și îndeplini rolul, televiziunile publice trebuie să fie o forță importantă pe scena națională a audiovizualului, difuzând programe de calitate pentru toate categoriile sociale.
Campionatul European de Fotbal a folosit ca suport de expunere și noul canal experimental **TVR HD,** lansat la 1 iunie 2008. La rândul său, campania de promovare a lansării canalului a fost susținută prin conținutul premium oferit de Euro 2008, Jocurile Olimpice și Formula 1 și s-a concretizat printr-o serie de proiecte neconvenționale, cum ar fi un parteneriat cu Sony prin care conținutul TVR HD a fost pus la dispoziția cumpărătorilor într-un pachet special în marile rețele de retail din țară și printr-un eveniment realizat împreună cu unul dintre cele mai mari centre comerciale din București și revista BIZ. Pe toată perioada Jocurilor Olimpice, zeci de mii de oamenii care au vizitat centrul comercial au putut admira o expoziție tematică unică formată din echipamente sportive folosite de loturile prezente la Olimpiadă, fotografii inedite cu sportivii lotului olimpic și au avut posibilitatea de a viziona în direct și în exclusivitate, în format High Definition, pe TVR HD, probe importante din cadrul transmisiilor de la Beijing.
La aniversarea a 40 de ani de la lansarea brandului Cerbul de Aur au fost realizate, pe lângă campania de promovare convențională a evenimentului, o serie de activități de extindere a brandului. În colaborare cu Primăria orașului Brașov s-a produs, în premieră, o serie limitată de obiecte de îmbrăcăminte și accesorii inscripționate cu logo-ul evenimentului, proiect care urmează să fie extins la edițiile viitoare.
**Târgul de carte BookFes** t (4-8 iunie) este un alt eveniment la care TVRCultural a fost prezent, ca în fiecare an, cu un mini-studio propriu, de unde s-au transmis în direct ediții speciale ale Jurnalului Cultural, s-au realizat interviuri, întâlniri cu scriitori, editori, actori ai evenimentelor care s-au desfășurat în incinta târgului. Promovarea proiectului a constat în crearea și difuzarea unei campanii on air, a unui site, precum și în promovarea TVRCultural în ghidul BookFest.
**Turneul-caravană „Music On (Beethoven)” by Romanian Piano Trio** (noiembrie – decembrie), la care TVRCultural a fost partener, a beneficiat de o promovare deosebită prin spoturi difuzate pe toate canalele TVR, un site al campaniei cu imagini și informații din orașele prin care a trecut, comunicare intensivă de PR și activități BTL în locațiile de concert (oferire obiecte promoționale).
La **Târgul Internațional Gaudeamus** (19–23 noiembrie), TVRCultural a fost prezent și și-a promovat imaginea, programele noi ale toamnei și a lansat o inițiativă caritabilă deosebită. Astfel, la Jurnalul Cultural a fost demarat proiectul „Fiecare copil vrea o poveste”, o campanie de colectare de carte pentru copiii instituționalizați, prin donații făcute de vizitatorii și expozanții Târgului. Activitățile de promovare au constat în spoturi tv difuzate în cross pe toate canalele TVR, un website dedicat, trimiterea de comunicate de presă și promovarea editorială și la locație. Rezultatele campaniei au fost peste așteptări, în doar câteva zile s-au strâns sute de cărți care au fost apoi toate donate centrelor de plasament, împreună cu rafturi de biblioteci și dulciuri oferite de partenerii TVRCultural.
TVRINFO a fost lansat simbolic pe 31 decembrie 2008, de ziua Televiziunii Române, printr-o spectaculoasă transmisie în direct, din elicopter, la Jurnalul TVR1 de la ora 19.00. Este poziționat și promovat ca un post dinamic, cu un mix unic de informații în media românească. Activitățile de prelansare au constat în campanii pe televiziune, radio, comunicate de presă, promovare editorială.
La nivel corporate, finalul lui 2008 a însemnat inițierea unei noi campanii de promovare, sub sloganul „Alege ce vezi. Numai la TVR”. S-a pornit de la beneficiul de alegere oferit de buchetul de canale TVR, devenit și mai bine individualizat odată cu lansarea TVR3 și TVRINFO. Ideea de bază este că televiziunea publică îți oferă prin canalele sale un conținut media complet, de la general la tematic, de la Standard Definition la High Definition, de la național la internațional. Proiectul este de fapt o platformă de
comunicare integrată care cuprinde diverse tipuri de activități de marketing subsumate conceptului general (campanii ATL de presă și radio, evenimente BTL, promovare on air în cross pe toate canalele televiziunii publice etc.). Startul a fost dat printr-o campanie derulată în noiembrie pe două rețele de radio la nivel național (Europa FM și Radio 21), iar proiectele vor continua pe parcursul anului 2009. Printre activitățile deja stabilite pentru începutul anului 2009 se numără o campanie intensivă de promovare on air.
Pentru că eficientizarea costurilor a însemnat utilizarea neconvențională a promovării on air, web și PR, în paralel cu activitățile mai sus menționate, echipa de marketing a realizat în 2008 (și are ca obiectiv pentru 2009) o serie de proiecte speciale care vizează sponsorizarea și asocierea de imagine a unor branduri cunoscute de pe piață cu programe difuzate de televiziunea publică, fie ele seriale de categoria A, programe de entertainment sau show-uri de divertisment. Deși consumă evident mai multe resurse decât o campanie TV standard cu spot de 30 de secunde, rezultatele acestor proiecte (peste 30.000 de participanți la concursuri, creșterea cu până la 50% a publicului comercial pe programele respective) demonstrează clar că ele funcționează și că sunt următorul pas în dezvoltarea publicității contextualizate și personalizate.
De asemenea, parteneriatele media au continuat să fie și în 2008 o componentă importantă a strategiei de promovare prin asocierea imaginii canalelor TVR cu peste 50 de evenimente muzicale, sportive sau de lifestyle, în funcție de publicul-țintă, în calitate de partener sau coproducător (cu menționarea canalului partener pe materialele de prezentare și promovare a evenimentului – bannere, afișe, pliante, invitații, bilete, evenimente BTL la locație etc.). Echipele de producție de marketing (promo, videografică și BTL) au susținut activitățile curente, realizând in house conceptul și producția pentru pachete grafice ale programelor, evenimente de lansare și campanii on air și web.
Nu în ultimul rând, TVR a mediatizat intensiv premierele teatrale și cinematografice românești, prin acorduri încheiate cu instituții teatrale și Consiliul Național al Cinematografiei.
În consecință, comparația cu anii anteriori este irelevantă, deoarece, până în 2008, de relația cu presa și alte instituții publice, ONG-uri, dar și cu telespectatorii se ocupa Departamentul de Comunicare și Relații Internaționale. Relația cu telespectatorii intră în atribuțiile Biroului de Relații cu Publicul din cadrul Cancelariei PDG, în vreme ce de promovarea produselor Televiziunii Române se ocupă specialiștii în relații publice din cadrul Direcției de Marketing și Comunciare de Produs.
Biroul de Presă a coordonat comunicarea pentru Festivalul Cerbul de Aur și, alături de specialiștii în relații publice de la Biroul de Comunicare Internă și de cei de la Direcția Marketing și Comunicare de Produs, a asigurat
activitatea Biroului de Presă al Festivalului, care a funcționat la Brașov, pe toată perioada evenimentului: 3-8 septembrie.
În anul 2008, Biroul de Presă al TVR a organizat conferințe de presă și evenimente cu prilejul lansării postului TVR3 și a organizării celei de-a 16-a ediții a Cerbului de Aur. Pe parcursul festivalului au fost organizate conferințe de presă în fiecare zi.
Specialiștii în relații publice de la Biroul de Presă au formulat note, memorii și răspunsuri la solicitări provenite sau destinate comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților, diverselor structuri din cadrul Guvernului României sau al Administrației Prezidențiale, altor posturi de televiziune, diverselor organizații neguvernamentale, partenerilor sau posibililor parteneri, Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, EBU etc.
Pe parcursul anului 2008, specialiștii în relații publice ai Televiziunii Române au soluționat 10 solicitări pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Solicitările au fost transmise de persoane fizice, jurnaliști sau instituții mass-media, reprezentanți ai unor ONG-uri.
Televiziunea Română a primit, în anul 2008, la Biroul de Relații cu Publicul aproximativ 105.000 de scrisori, care au fost triate și repartizate pe departamente, emisiuni, compartimente, redacții, și 950 de e-mail-uri. De asemenea, comunicarea cu telespectatorii televiziunii publice a fost asigurată prin intermediul celor aproximativ 15.300 de apeluri telefonice, convorbiri directe sau mesaje pe robotul telefonic pe care instituția l-a pus la dispoziția telespectatorilor. Prin intermediul Biroului de Relații cu Publicul s-au oferit informații unui număr de aproximativ 2.800 de persoane.
Numărul apelurilor telefonice primite la Biroul de Relații cu Publicul a crescut pe parcursul anului 2008 – 15.300, față de 2007 – 14.3000 și 2006 – 14.766, în timp ce numărul scrisorilor trimise de către telespectatori au scăzut: în 2008 – 105.000, în 2007 – 108.928, iar în 2006 – 331.551. Acest lucru demonstrează că cei care apelează la Biroul de Relații cu Publicul preferă să afle rapid informațiile de care au nevoie și sunt mulțumiți de comunicarea directă, prin telefon.
TVRInternațional, Premiul „Simpatia publicului” la Festivalul de Film Documentar Cronograf de la Chișinău, mențiunea specială la categoria Vivre l’Europe la CIRCOM Regional 2008 de la Maribor, Slovenia, precum și Selecția în etapa finală a Festivalului Internațional de Programe Audiovizuale, FIPA 2008, Biarritz, Franța.
8. Verificarea operațiunilor în lei derulate prin casierie
9. Verificări dispuse în afara planului de către PDG al SRTV.
## B. **Compartimentul Audit Intern**
Activitatea de audit intern s-a desfășurat în anul 2008 conform planului anual de audit intern avizat de președintele director general al SRTV și în baza Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificările și completările ulterioare, a OMFP nr. 38/2003 – Norme generale privind exercitarea activității de audit public intern, cu completările și modificările ulterioare, a OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului de conduită etică a auditorului intern și a Normelor privind organizarea și exercitarea activității de audit public intern specifice, nr. 420.709/2003.
Auditul intern face parte din sistemul de control intern al SRTv, fiind acea componentă care evaluează și monitorizează sistemul de management și control intern, prin procedurile de implementare a recomandărilor, dând o asigurare rezonabilă managerului general referitor la
funcționalitatea acestuia și este organizat în directa subordine a președintelui director general al SRTV.
Având în vedere modificările intervenite în structura organizatorică a SRTv în cursul anului 2008, președintele director general al SRTv a emis Decizia nr. J15/15.03.2008 cu privire la modificarea componenței Comisiei de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial al SRTv.
Astfel, managementul de linie are obligația de a analiza sistematic riscurile legate de desfășurarea activităților sale, de a elabora planuri corespunzătoare în direcția limitării posibilelor consecințe ale acestor riscuri și de a numi responsabili pentru gestionarea acestora.
În sprijinul unei bune gestionări a riscurilor, identificate la nivelul SRTv, echipa managerială a creat baza de resurse umane de specialitate, formată din consilieri în management la fiecare nivel de conducere.
Contribuția auditorilor la îmbunătățirea activității structurilor auditate pentru perioada 2006–2008 s-a materializat în recomandări, sistematizate astfel:
- Misiuni de audit efectuate conform planurilor de audit
- anuale, avizate de managerul general al SRTv.
|Anul|Număr<br>misiuni<br>de audit|Număr<br>recomandări<br>propuse<br>de audit|Număr<br>recomandări<br>avizate<br>de PDG|Număr de auditori interni| |---|---|---|---|---| |2006|6|13|12|3, din care un coordonator| |2007|8|22|22|3, din care un coordonator| |2008|7|21|21|3, din care un coordonator|
� Misiuni de audit (asigurare și/sau consultanță) desfășurate la solicitarea managerului general al SRTv în perioada 2006–2008:
|Anul|Număr<br>misiuni<br>de audit|Număr<br>recomandări<br>propuse<br>de audit|Număr<br>recomandări<br>avizate<br>de PDG|Număr de auditori interni| |---|---|---|---|---| |2006|6|4|4|3, din care un coordonator| |2007|4|14|14|3, din care un coordonator| |2008|5|18|18|3, din care un coordonator|
� alte prestări în valoare de 21.479.818 lei, reprezentând venituri din penalizări, sponsorizări etc.
2. Cheltuielile din exploatare realizate de SRTv în anul 2008 au fost de 614.558.113 lei, cu 11,83% mai mari față de anul 2007, iar după natura activității se prezintă astfel:
a. _**Cheltuieli aferente activității de difuzare a programelor de televiziune**_ în valoare de 207,781,054 lei cu o pondere de 33,80% în totalul cheltuielilor de exploatare;
b. _**Cheltuieli aferente activității de realizare a programelor de televiziune**_ în valoare de 384.990.666 lei cu o pondere de 62,65% în totalul cheltuielilor de exploatare;
c. _**Cheltuieli aferente activității de difuzare publicitate**_ în valoare de 21.786.393 lei cu o pondere de 3,55% în totalul cheltuielilor de exploatare.
După natura cheltuielilor, cheltuielile din exploatare realizate de SRTv în anul 2008 se prezintă astfel:
a) Cheltuieli cu personalul, în valoare de 191.473.844 lei, cu o pondere de 31,16% din totalul cheltuielilor de exploatare, mai mică decât ponderea de 34,05% înregistrată în anul 2007, din care:
- salarii și indemnizații: 145.665.313 lei;
- contravaloare tichete de masă: 5.214.160 lei;
� cheltuieli cu asigurările și protecția socială: 40.594.371 lei.
În anul 2008 s-au luat măsuri de diminuare a cheltuielilor salariale față de anul 2007, prin utilizarea mai judicioasă a resursei umane, având ca urmare: reducerea numărului de ore suplimentare, cu 17,038 ore, reprezentând o valoare de 315.234 lei, și diminuarea altor cheltuieli de natură salarială, conform CCM, în sumă totală de 1.010.575 lei.
Aceste cheltuieli cu personalul sunt aferente persoanelor angajate cu carte de muncă, corespondenților externi în străinătate și membrilor Consiliului de administrație.
b) Cheltuieli privind prestațiile externe, în valoare de 272.708.843 lei, cu o pondere de 44,37% din totalul cheltuielilor de exploatare, mai mari față de ponderea de 40,11% înregistrată în anul 2007, din care:
� cheltuieli cu stații și circuite datorate Societății Naționale de Radiocomunicații în valoare de 129.073.023 lei;
� cheltuieli licențe interne și externe sport în valoare de 41.637.149 lei;
� cheltuieli privind comisionul cuvenit societăților Electrica pentru colectarea taxei TV, în valoare de 23.200.196 lei;
� cheltuieli cu drepturile de radiodifuzare a operelor, interpretărilor sau execuțiilor artistice cuvenite organismelor de gestiune colectivă, în valoare de 12.081.775 lei;
� cheltuielile cu colaboratorii reprezentând drepturi de autor în valoare de 11.032.565 lei;
� cheltuieli privind licențele de programe interne și externe, în valoare de 7.245.363 lei;
� cheltuieli cu deplasările în valoare de 7.189.078 lei;
� cheltuieli privind comisionul cuvenit pentru încasarea veniturilor din publicitate, în valoare de 3.447.461 lei;
� cheltuieli reclamă, publicitate, protocol în valoare de 1.239.115 lei;
� alte prestații externe reprezentând cotizații, abonamente agenții de știri, întreținere și reparații, contracte civile de prestări servicii, chirii, prime asigurare, în valoare de 36.563.118 lei. c) Cheltuieli cu impozite și taxe, în valoare de 72.223.437 lei, cu o pondere de 11,75% din totalul cheltuielilor de exploatare, mai mică față de ponderea de 11,83% înregistrată în anul 2007, din care:
� cheltuieli reprezentând taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere, aferentă activității de televiziune (conform art. 141 alin. 1 lit. o) din Codul fiscal), în valoare de 58.364.145 lei (valoric mai mare cu 10,85%, față de anul 2007);
� cheltuieli reprezentând contribuții pentru constituirea fondului cinematografic, către CNC, în conformitate cu OG nr. 39/2005, în valoare de 10.394.503 lei;
� impozite pe teren, mijloace de transport, taxe și contribuții la fondul solidaritatea, în valoare de 3.191.104 lei (valoric mai mare cu 213,29%, față de anul 2007);
� cheltuieli privind taxa de autorizație circulație auto, în valoare de 94.226 lei;
- alte taxe, în valoare de 179.459 lei.
d) Cheltuieli cu amortismentele și ajustările la imobilizările corporale și necorporale, în valoare de 67.804.047 lei, cu o pondere de 11,03% din totalul cheltuielilor de exploatare;
e) Cheltuieli cu materialele consumabile, obiectele de inventar, energie, apă etc., în valoare de 11.128.150 lei, cu o pondere de 1,81% din totalul cheltuielilor de exploatare;
f) Alte cheltuieli de exploatare în valoare de 1.763.059 lei, cu o pondere de 0,29% din totalul cheltuielilor de exploatare;
g) Cheltuieli privind ajustările aferente provizioanelor de risc, în valoare de 2.538.004 lei, cu o pondere de 0,41% din totalul cheltuielilor de exploatare, constituite după cum urmează:
- provizioane pentru impozitul pe profit amânat, în
- valoare de 1.712.247 lei;
� provizioane pentru indemnizații concediu de odihnă neefectuat în anul 2008, în valoare de 304.127 lei;
� reluarea la venituri a provizioanelor constituite în anul 2007 pentru litigii și pentru impozitul pe profitul amânat, în valoare de 4.554.377 lei.
h) Cheltuieli privind ajustările aferente activelor circulante, în valoare de 5.263 lei, cu o pondere de 0,00%.
Rezultatul din exploatare al anului 2008, calculat ca diferență între veniturile din exploatare și cheltuielile din exploatare, reprezintă un deficit de 48.628.668 lei.
## B. **Rezultatul financiar**
1. Veniturile financiare ale anului 2008 au fost în valoare
de 1.660.331 lei și sunt constituite din:
- Venituri din diferențe de curs, în valoare de 1.393.813 lei,
- cu o pondere de 83,95% din totalul veniturilor financiare;
- Venituri din dobânzi, în valoare de 266.505 lei, cu o
- pondere de 16,05% din totalul veniturilor financiare;
2. Cheltuielile financiare ale anului 2008 au fost în valoare
de 6.865.778 lei și sunt constituite din:
� Cheltuieli din diferențe de curs, în valoare de 5.220.807 lei, cu o pondere de 76,04% din totalul cheltuielilor financiare, urmare a creșterii ratei de schimb valutar de la 3,6102 lei/euro la 31.12.2007 la 3,9852 lei/euro la 31.12.2008;
� Alte cheltuieli financiare, în valoare de 1.644.971 lei, cu o pondere de 23,96% din totalul cheltuielilor financiare.
Rezultatul financiar al anului 2008, calculat ca diferență între veniturile financiare și cheltuielile financiare, reprezintă un deficit de 5.205.447 lei.
## C. **Rezultatul exercițiului 2008**
În concluzie, activitatea economică în anul 2008 s-a încheiat cu un deficit brut de 53.834.115 lei.
În anul 2008, Societatea Română de Televiziune a organizat și difuzat numeroase evenimente, dintre care următoarele au reprezentat 11.66% din totalul cheltuielilor aferente activității de realizare a programelor de televiziune.
## _Evenimente culturale:_
- Festivalul „Cerbul de Aur” ediția a 16-a, cu un buget
- total de 7.531.924 lei;
� Concursul „Eurovision 2008”, cu un buget total de 1.050.331 lei;
� Aniversare „Cerbul de Aur, de la alb-negru, la color”, 40 de ani de la primul festival, cu un buget total de 373.226 lei;
� Concursul „Eurovision Junior 2008”, cu un buget total de 293.913 lei;
- Concursul „Eurovision Joung Musicians”, cu un buget
- total de 205.906 lei.
Restanțele sunt înregistrate la plata contribuției pentru susținerea producției naționale de film conform OG nr. 39/2005 (CNC), în sumă de 1.167.983 lei.
Obligațiile către bugetul statului, bugetele locale și bugetele asigurărilor sociale, în valoare totală de 106.683.403 lei în anul 2008, au fost constituite conform reglementărilor legale în vigoare și onorate conform disponibilităților existente în conturile societății la termenele prevăzute de lege.
La 31.12.2008 Societatea Română de Televiziune avea următoarele angajamente:
� un acreditiv stand-by în valoare de 5.461.342 USD, pentru achiziționarea de licențe filme în favoarea NBC Universal;
� o Scrisoare de garanție reală mobiliară în valoare de 36.300.000 euro pentru achiziția licenței de difuzare Campionat European de fotbal, în favoarea UEFA;
� o linie de credit în valoare de 18.786.736 lei pentru acoperirea deficitului de cash-flow, angajată la 31 decembrie 2008.
Linia de credit, acreditivul stand-by și scrisoarea de garanție reală mobiliară sunt garantate cu surse proprii ale Societății Române de Televiziune, respectiv încasări din taxa pentru serviciul public de televiziune și încasări din publicitate. La data întocmirii prezentelor situații financiare, acreditivul stand-by s-a diminuat cu 2.979.757 USD.
La 31.12.2008 disponibilitățile bănești în conturile societății au fost de 6.750.595 lei.
## IV. **Contul de execuție al cheltuielilor pe anul 2008 (Destinația sumelor/cheltuielilor alocate din bugetul de stat)**
|DENUMIRE INDICATOR|COD|PREVEDERI<br>INIȚIALE<br>2008|PROGRAM<br>ACTUALIZAT<br>2008|CHELTUIT<br>31.12.2008|Sume<br>neutilizate| |---|---|---|---|---|---| |**CHELTUIELI – TOTAL**||**199.209.000**|**235.714.000**|**212.154.852**|**23.559.148**| |**Cultură, recreere și religie**|**67.01**|**199.209.000**|**235.714.000**|<br>**212.154.852**|<br>**23.559.148**| |Alte servicii în domeniile culturii, recreerii și religiei|67.01.50|199.209.000|235.714.000|212.154.852|23.559.148| |**Cheltuieli curente**|**67.01.01**|**112.214.900**|**173.215.000**|<br>**163.777.438**|<br>**9.437.562**| |**_Cheltuieli de personal_**|**67.01.10**|**22.000**|**55.000**|**77.000**|**0**| |_Cheltuieli salariale în bani_|_10.01_|_22.000_|_55.000_|_77.000_|_0_| |Îndemnizații de delegare ale Direcției TV România<br>Internațional|10.01.13|22.000|55.000|77.000|0| |**_Bunuri și servicii_**|**67.01.20**|**112.192.900**|**173.138.000**|**163.700.438**|**9.437.562**| |_Bunuri și servicii_|_20.01_|_111.936.900_|_172.882.000_|_163.700.438_|_9.437.562_| |_Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional_|_20.01.09_|_111.936.900_|_172.882.000_|_163.444.438_|_9.437.562_| |Plata pentru închirierea stațiilor și circuitelor datorată<br>agenților economici din sistemul comunicațiilor||101.904.900|162.785.000|153.616,133|9.168.867| |Închirierea canalului satelit||9.900.000|10.020.000|9.751.305|268.695| |Funcționarea Direcției TV România Internațional||132.000|77,000|77.000|0| |_Deplasări, detașări, transferări_|_20.06_|_256.000_|<br>_256.000_|<br>_256.000_|<br>_0_| |Deplasări în străinătate|_20.06.02_|_256.000_|_256.000_|_256.000_|_0_| |**Cheltuieli de capital**|**67.01.70**|**86.994.100**|<br>**62.499.000**|<br>**48.377.414**|<br>**14.121.586**| |**_Active nefinanciare_**|**67.01.71**|**86.994.100**|<br>**62.499.000**|<br>**48.377.414**|<br>**14.121.586**| |**Active fixe**|**71.01**|**86.994.100**|<br>**62.499.000**|<br>**48.377.414**|<br>**14.121.586**| |_Construcții_|71.01.01|20.553.100|15.600.000|14.716.537|883.463| |_Mașini, echipamente și mijloace de transport_|71.01.02|65.968.000|46.426.000|33.327.975|13.098.025| |Alte active fixe|71.01.30|473.000|473.000|332.902|140.098| |licențe difuzare filme românești||473.000|473.000|332.902|140.098| Alocațiile bugetare utilizate în anul 2008 au fost în sumă totală de 212.154.852 lei, reprezentând 90,01% din sumele repartizate Societății Române de Televiziune în conformitate cu Legea bugetului de stat nr. 388/2007, HG nr. 112/31.01.2008, OG nr. 25/2008, OG nr. 37/2008, OUG nr. 112/2008. Diferența neutilizată s-a restituit conform prevederilor legale în vigoare.
În anul 2008 Societatea Română de Televiziune a efectuat investiții atât din surse proprii, cât și din alocații bugetare în sumă de 57.281.301 lei, constând în:
� echipamanete tehnologice de televiziune constând în echipamente necesare integrării transmisiilor HD în workflow-ul de producție (sistem de transmisie impus de normele UE începând cu anul 2009), echipamente pentru studiouri teritoriale, în valoare de 41.442.233 lei;
� amenajare sediu TVR Târgu-Mureș în valoare de 13.952.147 lei;
� alte imobilizări corporale în valoare de 1.886.921 lei.
Situațiile financiare anuale încheiate la 31.12.2008 compuse din bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxului de trezorerie, notele explicative la situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991 republicată, Ordinul ministrului finanțelor nr. 1752/2005 și Ordinul ministrului finanțelor nr. 2001/2006, Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 2374/2007.
• creșterea impozitelor și taxelor locale față de anul 2007 cu **213,29%,** cu o influență în valoare de 3.191.104 lei;
• creșterea nivelului **remunerațiilor datorate de SRTv către organismele de gestiune colectivă a drepturilor de**
**autor și conexe,** ca urmare a modificării în acest sens a Legii nr. 8/1996 a drepturilor de autor și conexe prin O.U.G. nr. 123/2005 și, ulterior, prin Legea nr. 329/2006, precum și a adoptării noilor metodologii în domeniu publicate de ORDA prin decizii în Monitorul Oficial, rezultând o influență în valoare de 12.081.775 lei.
Menționăm că, începând cu anul 2006, SRTv a achitat toate obligațiile curente privind drepturile de autor și a stabilit grafice de eșalonare a plăților atât cu UCMR-ADA, cât și cu CREDIDAM pentru restanțele neachitate de SRTv aferente perioadei 2000–2005. În cursul anilor 2007 – 2008 s-a achitat din restanțele tranzacționate suma de 2.443.306 lei.
III. – Au existat și **alte cauze obiective:**
• contracte de achiziții filme, încheiate anterior cuprinzând clauze foarte dure pentru SRTv (de exemplu, contractul încheiat cu NBC Universal în anul 2004, care dă posibilitatea acestei companii de a decide în mod unilateral prelungirea contractului cu efecte pe termen lung, impunând SRTv angajarea unor cheltuieli semnificative; • criza economică mondială ale cărei efecte au început să se simtă încă din trimestrul IV 2008, cu impact direct asupra nivelului veniturilor din publicitate, ca urmare a diminuării bugetelor de publicitate ale marilor companii;
• neregulile constatate de auditorul francez în activitatea ARMA DATA – GfK, societatea de măsurare a audiențelor, care explică, cel puțin parțial, căderea acestora pentru emisiuni de notorietate ale SRTv, cu impact direct asupra veniturilor din publicitate;
• creșterea presiunilor inflaționiste și modificările permanente ale prețurilor materiilor prime, energiei, combustibilului, apă, cu o influență asupra costurilor față de anul precedent, în valoare de 1.508.849 lei;
• deprecierea monedei naționale, a determinat apariția unor cheltuieli din diferențe nefavorabile de curs valutar în valoare de 5.220.807 lei, cu impact direct asupra rezultatului financiar al anului 2008.
• urmărirea permanentă a încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli și întocmirea zilnică a cash-flow-ului.
Începută în anul 2009, dezvoltarea și consolidarea pe orizontală a SRTv, conformă cu trendurile europene, rămâne o prioritate a postului public, inclusiv ca soluție de răspuns eficient la efectele crizei economice mondiale.
Din această perspectivă, consolidarea TVR3 și a Studiourilor Teritoriale, îmbunătățirea permanentă a conținutului TVRINFO și a calității emisiei TVR HD sunt obiective pe care managementul actual le are în vedere cu prioritate. De asemenea, TVR1, TVR2, TVRCultural și TVRInternațional au ca obiective prioritare îmbunătățirea programelor și creșterea audienței, inclusiv prin atragerea de noi segmente de public, concomitent cu îndeplinirea misiunii lor publice.
Astfel, în anul 2009, TVR3 își propune stabilizarea grilei de programe și creșterea calității emisiunilor difuzate, pentru fidelizarea telespectatorilor. TVR3 va încuraja, în 2009, implicarea în proiecte comunitare de interes, crearea și susținerea de evenimente și parteneriate în interesul comunității. De asemenea, TVR3 are ca obiectiv și o mai mare reflectare a evenimentelor locale, regionale și naționale de natură culturală, sportivă, educațională sau a evenimentelor ce implică divertismentul.
În ceea ce privește TVRINFO, avem în vedere creșterea calității conținutului editorial și a numărului informațiilor, cu accent pe zona utilitară, prin implicarea mai mare a studiourilor teritoriale în realizarea programelor de știri. De asemenea, am propus Parlamentului României preluarea pe acest canal a ședințelor în plen.
SRTv a fost prima televiziune care a creat un canal HD și intenționăm să dezvoltăm și în 2009 acest proiect extrem de important pentru corporație.
SRTv va continua să pună accentul pe aducerea studiourilor teritoriale în prim-planul activității sale, pornind de
la principiul unei utilizări mai judicioase a resurselor, dar și căutând să aducem în atenția telespectatorilor teme apropiate de viața și sufletul lor.
TVR1 și-a propus pentru anul în curs restructurarea _prime time_ -ului prin difuzarea unor emisiuni cu potențial mare de rating, susținerea unor cauze sociale și naționale prin emisiunile difuzate, realizarea unor programe informativeducative în domeniul financiar și medical. La aceste obiective se adaugă: consolidarea publicul existent și atragerea de noi telespectatori. De asemenea, TVR1 a realizat o grilă de programe ambițioasă, cu formate noi și cu decoruri îmbunătățite.
TVR2 își propune consolidarea și creșterea audienței. Totodată, regândirea politicii de achiziții programe va rămâne o prioritate pentru 2009, punând accent pe calitatea selecției și a deciziei de achiziționare. TVR2 a reorientat vizibil politica de achiziții către publicul canalului cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, cu studii medii și superioare.
TVRCultural va încerca să își mențină trend-ul ascendent, inovând cu măsură, dar acordând o atenție deosebită continuității strategiilor sale de poziționare și calității editoriale. Totodată, TVRCultural își propune îmbunătățirea feed-back-ului față de public, printr-o expunere mai promptă și mai coerentă pe site-ul instituției, dar și printr-o mai bună gestionare a relației directe cu telespectatorii (telefoane, e-mail-uri etc.).
TVRInternațional are ca prioritate o mai promptă reflectare a realităților cu care se confruntă diaspora și dezvoltarea mai multor tronsoane de știri și divertisment de calitate pentru publicul său din afara granițelor țării.
Ținând cont de situația economică din țară, Consiliul de administrație a gândit un buget de austeritate, continuând politica de scădere a cheltuielilor de producție, inclusiv prin găsirea de sponsori pentru emisiunile noastre sau intrarea, acolo unde este posibil, pe proiecte guvernamentale sau europene.
Nu în ultimul rând, cu toate problemele de finanțare pe care SRTv le are, Consiliul de administrație a hotărât să continue investițiile în retehnologizare. Totuși trebuie remarcat faptul că aceste investiții nu vor mai putea avea amploarea celor realizate în 2008, din cauza constrângerilor bugetare.
În consecință, există riscul ca nu numai programul de digitalizare să fie practic stopat, dar poate fi pusă în pericol continuarea unor activități în zone ca Moldova (prin imposibilitatea de a construi un sediu la Iași) sau Transilvania (sediul de la Cluj este total impropriu).
Pentru anul 2009, Consiliul de administrație își propune un parcurs ascendent al prezenței SRTv în peisajul audiovizual românesc, acest lucru însă poate fi pus în pericol de evoluția economică din România în acest an, evoluție care afectează din ce în ce mai puternic întreaga massmedia românească.
În opinia noastră, fără un sprijin serios din partea factorilor de decizie politică și a societății românești este posibil ca anul 2009 să aducă un declin al profesionalismului în presa românească, o scădere dramatică a capacității acesteia de a-și juca corect și onest rolul în societate și, nu în ultimul rând, o aservire a ei de către structuri economice puternice.
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
||emisiunea|ziua<br>de difuzare|frecvența|durată<br>(min.)|observații| |---|---|---|---|---|---| |TVR TIMIȘOARA|romi|luni|bilunar|34|alternativ cu TVR BUC și TVR CJ| ||sârbi|marți|săptămânal|20|| ||bulgari|marți|săptămânal|8|| ||croați|marți|săptămânal|6|| ||germani|vineri|bilunar|26|| ||slovaci|vineri|bilunar|8|| ||TOTAL EMISIE săptămânal: 57 min. lunar: 228 min.||||| |TVR CLUJ|romi|luni|bilunar|34|alternativ cu TVR TM și TVR BUC| ||ucraineni|joi|săptămânal|20|| ||germani|vineri|bilunar|26|| ||slovaci|vineri|bilunar|8|| ||evrei|joi|săptămânal|9|În lb. română| ||cehi|joi|săptămânal|5|| ||TOTAL EMISIE săptămânal: 61 min. lunar: 244 min.|||||
**ANEXA nr. 2: Ponderea producțiilor proprii, a coproducțiilor, a achizițiilor în număr de ore și procente în grila de programe a TVR, număr de ore de programe difuzate pe canalele SRTv** SITUAȚIA GRILEI DE PROGRAME DUPĂ SURSA DE PROVENIENȚĂ
||
La data de 28 iunie 2007, în mod surprinzător și nejustificat, Ministerul Dezvoltării Informaționale solicită CCA anunțarea concursului pentru dreptul de a difuza programe de televiziune prin rețeaua publică nr. 2 de televiziune. La data de 31 iulie 2007, la fel de nejustificat, CCA adoptă Decizia nr. 92 prin care anunță concursul pentru utilizarea rețelei de stat nr. 2 de televiziune. Decizia nu face referință la pretinsul aviz al Ministerului Dezvoltării nr. 01/1579 din 28.06.2007, iar la data de 25 septembrie 2007, CCA adoptă Decizia nr. 101 prin care oferă dreptul de utilizare a Rețelei de stat TV nr. 2 companiei ÎCS Tele FM Internațional SRL din Chișinău.
În toată această perioadă, au avut loc consultări permanente între conducerea SRTv și Guvern, MAE, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ambasada României în Republica Moldova pentru a putea reînnoi protocolul prin care programul TVR1 să poată fi retransmis. În data de 11 septembrie 2007, Guvernul României emite Hotărârea nr. 1.087, prin care i se acordă Televiziunii Române, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2007, suma de 360.000 lei pentru finanțarea retransmisiei emisiunilor canalului TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova. Au fost făcute adrese de către TVR către CCA și Ministerul Dezvoltării Informaționale (Întreprinderea de Stat „Radiocomunicații”) din Republica Moldova, oferindu-se asigurări cu privire la soluționarea problemei finanțării. De asemenea, au avut loc și mai multe încercări de a contacta,
inclusiv telefonic, autoritățile moldovene, dar toate demersurile s-au izbit de refuzul acestora de a discuta.
Ca urmare, SRTv a formulat și trimis CCA, în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ din Republica Moldova, o cerere prealabilă prin care a cerut revocarea/anularea deciziilor CCA nr. 92 din 31 iulie 2007 și nr. 101 din 25 septembrie 2007, în partea scoaterii la concurs și acordării rețelei de stat nr. 2 unei alte instituții, deoarece au fost adoptate cu nesocotirea legislației în domeniu. De asemenea, SRTv solicita și plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin emiterea acestor decizii, în cuantum de 500.000 de euro, iar la data de 2 noiembrie 2007 CCA a respins cererea prealabilă a SRTv.
În data de 27 noiembrie 2007, Consiliul de administrație al TVR decide ca TVR să formuleze și să introducă o acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel Chișinău, prin care solicită anularea deciziilor CCA și acordarea despăgubirilor de 500.000 de euro, inclusiv cu posibilitatea atacării la CEDO a eventualei soluții irevocabile de respingere pronuntațe de instanțele din Republica Moldova.
La data de 14 februarie 2008, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea SRTv de suspendare a executării celor două decizii ale CCA (nr. 92/2007 și, respectiv, nr. 101/2007) în partea scoaterii la concurs a frecvenței de stat nr. 2 (atribuită anterior SRTv) și acordării ei către Tele FM Internațional SRL, până la adoptarea unei hotărâri în procesul de fond. Astfel, SRTv i se dădea posibilitatea să retransmită TVR1 pe parcursul judecării procesului. Curtea de Apel Chișinău a considerat demersul SRTv ca fiind întemeiat, în urma analizării înscrisurilor depuse de SRTv la dosar și în raport cu prevederile din legislația Republicii Moldova, aplicabile în materie.
În 15 februarie 2008, CCA a înregistrat la Curtea de Apel Chișinău recursul împotriva încheierii de mai sus, recurs motivat extrem de laconic. În data de 18 februarie 2008, s-a fixat termenul de judecare a recursului de către Curtea Supremă de Justiție, un termen extrem de scurt, având în vedere că procedurile în asemenea cazuri durează de regulă aproximativ două luni și, în mod surprinzător, Curtea Supremă de Justiție admite recursul și casează încheierea Curții de Apel Chișinău, anulând practic dreptul SRTv de a retransmite programele TVR1 pe frecvența de stat nr. 2 pe perioada procesului de fond, cum hotărâse Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 14.02.2008.
La data de 17 martie 2008, după ce admisese cererea de suspendare provizorie a celor două decizii contestate, Curtea de Apel Chișinău respinge acțiunea SRTv ca neîntemeiată.
În urma recursului declarat de SRTv, prin Decizia Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din data de 10 iulie 2008, a fost respins recursul SRTv, însă unul dintre cei trei judecători ai Curții Supreme de Justiție a formulat opinie separată, în sensul că soluțiile pronunțate de către Curtea de Apel Chișinău (în fond) și, respectiv, de către Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova (în recurs) sunt contrare atât legii Republicii Moldova în domeniu, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului, interzicerea dreptului TVR de a retransmite programele TVR1 în Moldova, în condițiile în care deținea o licență valabilă până în 2011, constituind o ingerință abuzivă în dreptul său de proprietate, iar scopul urmărit pe această cale de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova neavând nimic în comun cu administrarea bună și eficientă a audiovizualului și a mijloacelor bănești publice.
Ca urmare, prin Hotărârea Consiliului de administrație al SRTv nr. 144/2008 a fost aprobată continuarea demersurilor judiciare pentru obținerea recunoașterii dreptului de a retransmite programele postului TVR1 în Republica Moldova, prin formularea unei cereri în acest sens la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
La data de 6 noiembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat SRTv că a fost demarată procedura de examinare prealabilă a cererii, sub aspectul admisibilității acesteia și că i s-a cerut Guvernului Republicii Moldova să prezinte explicații în scris Curții cu privire la acest caz, până la data de 26 februarie 2009. În același timp,
CEDO a transmis Guvernului României o scrisoare prin care acesta este invitat să sprijine ca parte terță Televiziunea Publică în acest proces, comunicând Curții și punctul său de vedere în acest sens. Prin adresa nr. L – 1/317 (1523R)/AG/4 din data de 14.01.2009, MAE a solicitat SRTv documente privind dosarul de pe rolul CEDO, documente transmise de SRTv împreună cu rugămintea de sprijinire a acestui demers legal și legitim, prin formularea de către Guvernul României a unei cereri de intervenție în dosarul ce are ca obiect plângerea cu numărul 36.398/08 de pe rolul CEDO, existând un evident interes național pentru curmarea abuzului autorităților moldovene și reluarea retransmisiei programelor TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova.
și plângere penală pentru restituirea abuzivă a terenului de către primarul Capitalei, plângere aflată în curs de urmărire penală.
– Societatea Ortodoxă a Femeilor Române a revendicat imobilul din Iași, str. Lascăr Catargiu nr. 33 (sediul Studioului Teritorial TVR Iași). Prin Decizia nr. 567/ 2005 a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase s-a dispus restituirea acestui imobil către Societatea Ortodoxă. SRTv a contestat decizia și a obținut anularea ei de către Curtea de Apel Iași. Prin decizia pronunțată în recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul Societății Ortodoxe și a revalidat decizia de restituire a imobilului. Judecătoria Iași a admis contestația la executare a SRTv, stabilind că lăsarea imobilului în posesia Societății Ortodoxe de către SRTv se va face după ce acesta va fi trecut din domeniul public în domeniul privat prin HG. În data de 17.12.2008, a fost admis recursul declarat de Societatea Ortodoxă. În prezent, SRTv încearcă și încheierea unui contract de închiriere cu Societatea Ortodoxă până la finalizarea lucrărilor la noul studio de televiziune TVR Iași.
– Săvulescu Dragoș a formulat acțiune în răspundere civilă delictuală, solicitând SRTv suma de 500.000 de euro, iar clubul Dinamo suma de 150.000 de euro, pentru o pretinsă calomnie din emisiunea Reflector. Tribunalul București a respins cererea de interventie a Dinamo ca inadmisibilă, iar acțiunea reclamantului Săvulescu ca neîntemeiată. Recent, Curtea de Apel București a respins și apelul declarat de Săvulescu, ca nefondat.
– Marcovici Anastasia a solicitat, prin acțiunea introdusă, obligarea SRTv să emită decizie motivată, prin care să-i restituie în natură un teren de 305,75 m[2] , situat în București, Calea Dorobanților nr. 191. Tribunalul București a respins ca neîntemeiată acțiunea. S-a refuzat de către reclamantă oferta SRTv făcută prin Decizia nr. 20/22.01.2004 pentru plata de despăgubiri prin titluri emise de Ministerul Finanțelor Publice în valoare de 153.575 USD. Curtea de Apel București a admis apelul declarat de Marcovici prin decizia nr. 831/13.12.2007 și a dispus trimiterea cauzei la fond spre rejudecare. SRTv a declarat recurs împotriva acestei decizii, în curs de soluționare pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. – Marian Mona Cezarina și Marian Ioan au solicitat, prin acțiunea introdusă, obligarea SRTv să le restituie în natură un teren de 593 m[2] , situat în București, str. Molière, nr. 2. Judecătoria Sectorului 1 București a respins acțiunea. Ulterior, Marian Ioan a notificat SRTv în baza Legii nr. 10/2001, pentru restituirea aceluiași teren, fără a fi clară calitatea sa de moștenitor. SRTv a respins această cerere. Ulterior, în anul 2004, alți 5 pretinși moștenitori și-au manifestat interesul pentru aceeași parcelă. Pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București s-a formulat o acțiune în constatare de către Marian Ioan și Marian Mona Cezarina ce a fost respinsă. TVR a formulat acțiune în anularea dispoziției PMB care stabilește dreptul de proprietate al lui Marian Nicolae, ce este în curs de judecată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.
– Dediu Daniel Mihai, Marcu Gelu și Litoi Alexandru, salariați ai Departamentului Strategie și Dezvoltare, desființat prin hotărâre a Consiliului de administrație al SRTv, au contestat deciziile de concediere și au solicitat reintegrarea pe funcțiile de director, șef serviciu, respectiv consilier, cu plata de către SRTv a salariilor neîncasate pe perioada derulării proceselor. Tribunalul București și Curtea de Apel București au respins în mod irevocabil acțiunile acestora.
– Lungu Ștefan, fost salariat al SRTv a contestat decizia de concediere emisă de SRTv pentru săvârșirea de acesta a unor acte de concurență neloială în favoarea postului de televiziune Kanal D. Prin sentința comunicată în data de 18.11.2008, Tribunalul București a respins acțiunea acestuia ca neîntemeiată. În prezent, dosarul este în recurs pe rolul Curții de Apel București.
– Culcer Ioana Alexandra Rodica, salariată a SRTv, a contestat în fond și pe cale de ordonanță prezidențială modificarea cu acordul său a CIM-ului acesteia, în sensul transferării pe postul de director al Direcției Emisiuni Informative și Sport. Atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București au respins în mod irevocabil cererea de ordonanță prezidențială formulată de aceasta. De asemenea, Tribunalul București a respins contestația în fond ca neîntemeiată, iar Curtea de Apel București a admis numai unul dintre cele patru capete de cerere ale acesteia. Astfel, Televiziunea Română a intrat în data de 26.02.2009 în posesia deciziei pronunțate în soluționarea recursului de către Curtea de Apel București, privind contestația salariatei Rodica Culcer. Așa cum TVR a presupus, Curtea de Apel București a admis numai capătul de cerere privind anularea deciziei directorului general, prin care salariata era transferată pe postul de director al direcției Emisiuni Informative și Sport, stabilind că această decizie trebuia emisă după semnarea de către aceasta a actului adițional la Contractul său Individual de Muncă, prin care își exprima acordul cu privire la modificarea acestuia, dar a respins celelalte capete de cerere ale contestației, în concret de reintegrare în funcția de director al Direcției Știri, de efectuare a mențiunilor corespunzătoare în carnetul său de muncă și de anulare a deciziei de organizare a concursului pentru ocuparea postului de director al Departamentului Știri din cadrul Direcției de Emisiuni Informative și Sport a SRTv.
Astfel, cu privire la ocuparea de către salariată a postului de director al Direcției Emisiuni Informative și Sport, instanța de recurs a decis că aceasta este perfect legală și temeinică, fiind rezultatul nu al deciziei anulate, act unilateral, ci al actului adițional la Contractul Individual de Muncă al acesteia, semnat de salariată în deplină cunoștință de cauză,
inclusiv cu privire la noile atribuții din noua fișă de post, act bilateral, distinct de decizie, valid și care produce efecte specifice, în sensul că salariata va rămâne pe acest post managerial cu a cărui ocupare a fost de acord în mod expres și neechivoc.
În raport cu această constatare, instanța de recurs a respins și capetele de cerere privind efectuarea în carnetul de muncă a mențiunilor corespunzătoare unei reintegrări a salariatei în funcția de director al fostei Direcții Știri și, respectiv, privind anularea deciziei de organizare a concursului pentru ocuparea postului de director al Departamentului Știri din cadrul Direcției de Emisiuni Informative și Sport a SRTv, reținând că actul adițional la CIM prin care salariatei i-au fost modificate raporturile de muncă cu SRTv este valid și produce efecte juridice sub aspectul ocupării postului de Director al Direcției Emisiuni Informative și Sport, iar Direcția Știri nu mai există, ca urmare a reorganizării SRTv prin hotărâre a Consiliului de administrație.
Hotărârea Consiliului de administrație din data de 15.10.2007 nu a realizat o reorganizare disimulată a fostei Direcții Știri, legată de difuzarea materialului cu Remeș/Mureșan, ci una reală și serioasă.
Prin aceeași decizie, Curtea de Apel București a mai stabilit că nu se poate vorbi despre o reorganizare disimulată a SRTv, efectuată în scopul îndepărtării salariatei Rodica Culcer din funcția de director al Fostei Direcții Știri, ca urmare a difuzării în cadrul Jurnalului de pe postul TVR1 a materialului referitor la cazul Remeș/Mureșan. Dimpotrivă, instanța de recurs a statuat că reorganizarea a fost motivată de auditul intern întocmit anterior reorganizării, care releva serioase disfuncționalități operaționale la nivelul fostei Direcții Știri conduse de salariată, prin aceea că, la nivelul fostei direcții, nu se stabileau proceduri interne privind responsabilități precise pentru fiecare operațiune din fluxul editorial și nu existau evidențe care să permită analiza cheltuielilor efectuate la nivelul structurii. Aceste disfuncționalități, ca și altele referitoare la organizarea fostei Direcții Știri, au fost – de altfel – dovedite de TVR cu o serie de acte depuse la dosar, cum ar fi un raport de audit întocmit de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune în anul 2006, hotărâri ale Consiliului de administrație al SRTv anterioare reorganizării și altele asemenea, toate dovedind un consum exagerat de resurse, corelat cu o scădere a audiențelor și a calității editoriale a programelor de știri în timpul conducerii de către salariata Rodica Culcer a fostei Direcții Știri și impunând evident cu obiectivitate o reorganizare a acestei direcții, în vederea eficientizării activității, ceea ce s-a și realizat, prin hotărârea Consiliului de administrație al SRTv din data de 15.10.2007.
De asemenea, Curtea de Apel București a mai decis că sunt nefondate și susținerile salariatei Rodica Culcer privind o încălcare a libertății de exprimare prin reorganizarea realizată și ocuparea postului de director al Direcției Emisiuni Informative și Sport, stabilind că art. 10 din CEDO nu are nicio legătură cu situația din speță.
– UCMR-ADA: în urma apelului declarat de SRTv, Curtea de Apel București a pronunțat decizia civilă nr. 271 A din 2.11.2007, publicată în Monitorul Oficial prin Decizia ORDA nr. 41/2008, prin care a redus procentul maxim de 9% al remunerației pentru radiodifuzarea operelor muzicale, stabilit prin Hotărârea Arbitrală din 12.04.2007, la 3%, ceea ce conduce la reducerea remunerației datorate de SRTv către UCMR-ADA cu peste 2 milioane de euro pe an, timp de cel puțin 3 ani. UCMR-ADA a formulat contestație în anulare și revizuire împotriva deciziei din apel aflate în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și, respectiv, al Curții Constituționale.
– UCMR-ADA: ca urmare a reducerii procentului maxim al remunerației de la 9% la 3%, TVR a operat, conform celor dispuse de către Curtea de Apel București, compensarea legală a sumelor plătite anterior cu cele de plătit ulterior admiterii apelului, pentru perioada 12.04.2007–2.11.2007. UCMR-ADA a susținut că decizia din apel nu produce efecte retroactiv și a poprit conturile SRTv pentru suma de 3.102.099,72 lei și, respectiv, pentru suma de 3.277.313,12 lei. SRTv a formulat contestații la executare, în care UCMR-ADA a invocat o excepție de neconstituționalitate, respinsă prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.349/09.12.2008. Procesele sunt în prezent în curs de judecată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.
– Căncescu Aristotel Adrian a solicitat obligarea SRTv la plata sumei de 100.000 de lei pentru o pretinsă calomnie. Acțiunea a fost respinsă irevocabil de către Judecătoria Sectorului 1 București și, ulterior, de către Tribunalul București.
– Roșca Ioana Ruxandra a solicitat obligarea SRTv de a-i restitui în natură un teren în suprafață de 364.28 m[2] situat în București, Calea Dorobanților, fostul nr. 227. Procesul este în curs de judecată pe rolul Tribunalului București.
– Doru Marin Iliescu a solicitat obligarea SRTv la plata sumei de 800.000 de euro pentru faptul că emisiunea „Cafeneaua Astrelor” ar fi un plagiat după emisiunea sa „Zodiac Astro Show”. SRTv a formulat întâmpinare, cerând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și cerere de chemare în garanție a salariaților Dan Manoliu și Elena Știrbescu (autorii operei de serviciu „Cafeneaua Astrelor”) prin care a cerut, în subsidiar, în cazul admiterii acțiunii, obligarea acestora la plata sumei. Judecata este în curs pe rolul Tribunalului București.
– Partidul Alianța Socialistă a solicitat, și pe calea dreptului comun și pe cea a ordonanței prezidențiale, obligarea SRTv la acordarea unor timpi de antenă egali cu ai tuturor partidelor parlamentare. Atât acțiunea de fond, cât și cererea de ordonanță prezidențială au fost respinse de către Curtea de Apel București.
– SC LERECO 2001 – SRL, prin lichidator, a solicitat obligarea SRTv la plata sumei de 700.084,56 lei, reprezentând contravaloarea unor garanții de bună execuție reținute de SRTv, în calitate de beneficiar al unor lucrări executate de SC Lereco 2001 – SRL, în temeiul mai multor contracte de achiziție publică și, respectiv, la plata sumei de 854.287,15 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări executate de SC Lereco 2001 – SRL și neachitate de SRTv. La rândul său, SRTv a formulat cerere reconvențională și a solicitat deducerea din aceste sume a contravalorii reparațiilor care vor trebui făcute ca urmare a defecțiunilor apărute la unele dintre lucrările executate și a unor lucrări neexecutate. Judecata este în curs pe rolul Tribunalului București.
– Bârla Grațiela Elena a solicitat obligarea SRTv la acordarea unor timpi de antenă pentru candidații independenți, egali cu ai candidaților partidelor politice. Acțiunea a fost respinsă de către Curtea de Apel București.
– SC CLIR MEDIA GROUP – SRL, societate care gestionează și vinde spațiul publicitar al posturilor Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV și GSP TV, a contestat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de gestionare și vânzare a spațiului publicitar pe bază de comision pentru canalele tv, teletextul și website-ul www.tvr.ro, în concret, cele două cerințe solicitate de SRTv viitorului comisionar de a lucra exclusiv pentru SRTv în perioada derulării viitorului contract și de a garanta un venit minim anual net. CNSC a anulat licitația și a stabilit că nu este vorba despre un contract de servicii reglementat de OUG nr. 34/2006, punct de vedere confirmat și de ANRMAP care a stabilit că acest contract nu se supune procedurilor de achiziție publică. Pentru a asigura însă concurența, SRTv a organizat o procedură de selecție de oferte, invitându-i pe cei 5 ofertanți care se înscriseseră la licitația anulată, iar Consiliul de administrație al SRTv a declarat câștigătoare oferta SC Splendid Media – SA.
– COPY RO a solicitat obligarea SRTv la plata remunerației pe anul 2004 și trim. I și II din 2005, conform unei pretinse Convenții din anul 2001, în cuantum de 0,21% din veniturile brute anuale. SRTv a solicitat respingerea acțiunii ca prescrisă sau, pe fond, ca neîntemeiată. Judecata este în curs pe rolul Tribunalului București.
CNA eliberează licențe audiovizuale, avize de retransmisie și decizii de autorizare audiovizuală **,** potrivit condițiilor, criteriilor și procedurilor legale.
Consiliul Național al Audiovizualului este constituit din 11 membri numiți de Parlament, la propunerea Președinției (2), Guvernului (3), Camerei Deputaților (3) și Senatului (3). Durata mandatului membrilor CNA este de 6 ani.
În exercitarea atribuțiilor conferite prin lege, CNA emite decizii, instrucțiuni și recomandări **.** Acestea sunt adoptate în prezența a cel puțin opt membri și cu votul a cel puțin șase membri. Consiliul se întrunește, în mod curent, de două ori pe săptămână sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe publice. CNA verifică aspectele semnalate în sesizările primite de la petenți sau se autosesizează cu privire la modul în care radiodifuzorii respectă legislația audiovizuală. Atunci când constată încălcări ale legii, în funcție de natura și gravitatea abaterii, CNA adresează somații publice sau aplică amenzi.
CNA prezintă Parlamentului un raport anual de activitate. În decembrie 2007 a intrat în vigoare noua Directivă europeană a Serviciilor Media Audiovizuale, care modifică Directiva Televiziunea fără frontiere și răspunde dinamicii tehnologice din domeniu, configurând cadrul juridic general necesar tranziției la digitalizare. Deși România avea la dispoziție doi ani pentru implementarea în legislația internă a noii directive, am reușit să realizăm acest obiectiv în mai puțin de un an, devenind prima țară din Uniunea Europeană care și-a aliniat legislația la normele europene.
Modificările aduse Legii audiovizualului relaxează normele privind regimul publicității și creează cadrul legal pentru procesul tranziției la digitalizare.
11. **Mihai Adrian Mălaimare –** numit de Parlamentul României, la propunerea Guvernului, pentru perioada 2008–2014 (Hotărârea Parlamentului României nr. 28/14.10.2008).
Membrii CNA cărora le-a încetat mandatul de membru CNA în anul 2008
**Ioan Benoni Cărmăzan** – numit de Parlamentul României, începând cu data de 13.09.2007, pe durata neexpirată a mandatului de membru CNA primit de Ralu Filip (Hotărârea Parlamentului României nr. 67/12.09.2007) – final mandat, iulie 2008;
**Emanuel Valeriu** – numit de Parlamentul României, la propunerea Președintelui României, pentru perioadele 2001–2002 și 2002–2008 (DP nr. 491/4.06.2002) – final mandat, iulie 2008;
**Radu Teodorel** – numit de Parlamentul României (Hotărârea Parlamentului României nr. 13/7.05.2003) la propunerea Guvernului, pentru perioada 2003–2008, pe durata neexpirată a mandatului de membru primit de la Șerban Madgearu (Hotărârea Parlamentului României nr. 32/4.11.2002); vicepreședinte al CNA în anul 2008 – final mandat, noiembrie 2008;
**Cristina Trepcea** – numită de Parlamentul României, la propunerea Guvernului, pentru perioada 2002–2008 (Hotărârea Parlamentului României nr. 32/4.11.2002);
**Gáspárik Attila Csaba** – numit de Parlamentul României, la propunerea Senatului, pentru perioada 2006–2012 (Hotărârea Parlamentului României nr. 49/19.12.2006); vicepreședinte al CNA (Decizia CNA nr. 49/19.12.2006) – mandat încetat în aprilie 2008, ca urmare a demisiei.
• CNA a continuat strategia de diversificare a peisajului audiovizual, prin care urmărim să servim interesul public printr-o cât mai bună informare a cetățenilor și mărirea numărului de programe destinate comunităților. Au fost acordate, prin concurs, 41 licențe audiovizuale de radio, 37 licențe audiovizuale de televiziune prin satelit și 74 licențe audiovizuale pentru televiziunile prin cablu.
• Am continuat să derulăm, în parteneriat cu Academia Română, programul destinat îmbunătățirii calității limbii române vorbite la posturile de televiziune și de radio. Pentru a mări eficiența demersului nostru și a ținti originea fenomenului de degradare a limbii române, ne-am dus către școală, profesori, acolo unde copiii învață să vorbească corect românește. Am inițiat un protocol de colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT), care s-a concretizat în tipărirea unei lucrări „Ești _cool_ și dacă vorbești corect”, cuprinzând exerciții de gramatică „inspirate” de cele mai grave și frecvente greșeli de limbă ale ziariștilor din audiovizual. Cartea a fost distribuită în școlile din România și este folosită de profesori la orele de cultivare a limbii române sau la predarea cursului „Educația pentru media”.
• Pentru încălcarea normelor din domeniul audiovizual, Consiliul a aplicat, în cursul anului 2008, 659 de sancțiuni, dintre care 139 amenzi, în cuantum de 750.000 lei, 517 somații publice și 3 sancțiuni aplicate în baza art. 95 din Legea audiovizualului (obligația de a difuza pe post timp de 3 ore numai textul deciziei CNA de sancționare). Un număr de 135 decizii de amendare, însumând 737.500 lei, a fost trimis la administrațiile financiare, în vederea executării silite. Dintre acestea, 112 amenzi reprezintă decizii necontestate în instanță de către radiodifuzori sau, după caz, distribuitorii de servicii de programe, iar un număr de 4 amenzi, în cuantum de 12.500 lei, se află în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești, în diferite faze procesuale. Menționăm că, în conformitate cu prevederile legale, banii proveniți din amenzi alimentează bugetul de stat.
• Am desfășurat, singuri sau în parteneriat cu organizații ale societății civile, mai multe campanii destinate protecției minorilor sau educării publicului: „Nu lăsa copilul educat de televizor!”, „Realitatea se schimbă când conduci băut”, „Campania pentru abordarea unui stil de viață sănătos – Puțin din fiecare și multă mișcare”, „Ridică mâna împotriva bătăii copiilor!”.
• Conștienți că singuri și neajutați de autoreglementare nu putem acoperi multitudinea de situații care aduc atingere interesului public în domeniul audiovizual, am dezvoltat (și vom continua s-o facem) politici de parteneriat, încheind mai multe protocoale de colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Asociația Jurnaliștilor din România (AJR), Consiliul Român pentru Publicitate (RAC), _International Advertising Association_ (IAA).
• Pentru a stopa fenomenul pirateriei de programe audiovizuale, am intensificat controalele la societățile de cablu, la care am aplicat 45 de amenzi, în valoare totală de 225.000 lei, și 105 somații publice.
• Conform prerogativelor sale de unică autoritate de reglementare în domeniul audiovizual, CNA a elaborat și adoptat, după o largă consultare cu radiodifuzorii, cu reprezentanții societății civile și ai presei, _Decizia privind principii și reguli de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale._
• Am monitorizat cele două campanii electorale în audiovizual desfășurate în 2008 și am aplicat sancțiuni posturilor de televiziune și de radio, centrale și locale, care au încălcat legea.
• În campania electorală pentru alegerea autorităților administrației publice locale, CNA a analizat 297 de situații susceptibile de încălcare a legii și a aplicat 9 amenzi, 73 de somații publice și a transmis 41 scrisori de atenționare.
• În campania electorală pentru alegerile generale, desfășurată prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale, CNA a aplicat posturilor de televiziune și de
radio 133 de sancțiuni, dintre care 15 amenzi, 113 somații publice și 4 decizii de somare pentru oprire de spoturi. La acestea se adaugă 40 de scrisori de atenționare.
• Pe parcursul anilor 2007–2008, am beneficiat de un al doilea proiect PHARE, în valoare de 787.000 de euro, axat pe „Consolidarea și dezvoltarea expertizei profesionale a sectorului audiovizual din România”. Acesta a fost finanțat integral din fonduri europene. Este vorba de un proiect de asistență tehnică menit să îmbunătățească competența specialiștilor din CNA cu privire la aplicarea acquis-ului comunitar. În cadrul proiectului s-au realizat patru studii, relevante în raport cu evoluțiile pieței audiovizuale românești, având următoarele teme:
– obișnuințe, atitudini și satisfacții ale publicului de tv/radio;
– expunerea copiilor la programele de tv/radio;
– influența media asupra comportamentului electoral; – influența publicității asupra copiilor.
• Pentru a evalua impactul programelor audiovizuale asupra minorilor, am comandat elaborarea studiului sociologic cu tema _Măsurarea gradului de violență prezent în programele audiovizualului românesc_ , care a fost realizat de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare. Studiul a evidențiat rezultatele monitorizării comparative a violenței reale și a violenței ficționale din programele principalelor canale de televiziune și a fundamentat măsurile luate de CNA pentru reducerea violenței în programe.
• În plan extern, am încheiat protocoale bilaterale cu consiliile audiovizualului din Macedonia și Ungaria (ORTT), care permit celor două țări să difuzeze campaniile noastre privind protecția copiilor. Colaborarea cu colegii maghiari va presupune și rezolvarea plângerilor cetățenilor referitoare la programe care se prind atât pe teritoriul Ungariei, cât și pe cel al României. CNA a încheiat cu Consiliul Audiovizualului din Republica Macedonia, în august 2008, un protocol de cooperare care prevede schimbul de informații și de date în contextul determinat de legislația națională a fiecărei părți.
CNA a fost parte activă la înființarea Forumului Autorităților de Reglementare din Audiovizual, care reunește țările membre ale Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră. Un astfel de organism este cu atât mai util cu cât adaptarea la noile tehnologii din domeniul comunicațiilor presupune strategii transnaționale și un permanent schimb de experiență și informații referitor la reglementări și standarde comune.
La solicitarea Agenției Militare pentru Managementul Frecvențelor Radio, din cadrul Ministerului Apărării, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat licență audiovizuală Comandamentului SUA din Europa (USEUCOM) pentru difuzarea unui serviciu de programe dedicat forțelor SUA staționate în România. Anterior obținerii licenței audiovizuale, difuzarea acestui program s-a făcut în baza acordurilor Autorității Naționale pentru Comunicații cu Consiliul Național al Audiovizualului. În baza acelorași acorduri, Agenția Militară pentru Managementul Frecvențelor Radio utilizează o frecvență în amplasamentul Domnești, județul Ilfov, pentru testarea echipamentelor de radiodifuziune din dotarea Ministerului Apărării.
Venind în întâmpinarea dorințelor publicului de a beneficia de o ofertă cât mai diversificată de programe de radio și televiziune, indiferent de modul lor de emisie, pe cale terestră, prin cablu sau prin satelit, CNA a mai acordat în anul 2008 o licență audiovizuală radio și 37 licențe audiovizuale de televiziune pentru difuzarea prin satelit a serviciilor de programe, încă 472 avize de retransmisie și 74 licențe pentru studiouri locale – rețele de telecomunicații. Societății Române de Televiziune i-au fost acordate 3 dintre licențele audiovizuale de televiziune cu difuzare prin satelit, respectiv pentru programele TVR 3, TVR Info și TVR București.
Au primit decizie de autorizare audiovizuală pentru radiodifuziune un număr de 29 servicii de programe cu emisie terestră și 1 serviciu de programe cu emisie pe satelit, pentru televiziune 27 servicii de programe cu emisie terestră și 31 cu emisie pe satelit, precum și 54 studiouri locale – rețele de telecomunicații.
În urma schimbării amplasamentelor sursei de program, au fost reautorizate 42 servicii de programe cu emisie terestră și 3 servicii de programe cu emisie pe satelit pentru radiodifuziune, pentru televiziune 23 servicii de programe cu emisie terestră și 3 cu emisie pe satelit, dar și 54 studiouri locale – rețele de telecomunicații.
Pe tot parcursul anului 2008, au fost retrase la cerere sau pentru nerespectarea termenelor de intrare în funcțiune 7 licențe audiovizuale de televiziune pentru difuzarea prin satelit a serviciilor de programe, 1 licență audiovizuală de radiodifuziune pentru difuzarea prin satelit a serviciilor de programe, 2 licențe audiovizuale de televiziune pentru difuzarea terestră a serviciilor de programe, 2 licențe audiovizuale de radiodifuziune pentru difuzarea terestră a serviciilor de programe, 25 licențe pentru studiouri locale – rețele de telecomunicații. De asemenea, au fost retrase, la cererea titularilor, ca urmare a modernizării rețelelor de telecomunicații, 495 avize de retransmisie.
Serviciul Licențe Autorizări întocmește deciziile de retragere a licențelor audiovizuale și a avizelor de retransmisie la cererea titularilor sau din cauza nerealizării stațiilor în termenul prevăzut de lege.
În prezent, piața audiovizualului românesc se conturează ca una dintre cele mai dinamice piețe de profil din Europa Centrală și de Est, însumând un număr important de titulari de licențe de radio și de televiziune cu difuzare terestră, prin
satelit sau prin rețele de telecomunicații, cu arie semnificativă de acoperire a teritoriului țării.
Astfel, pentru radiodifuziune și televiziune, s-a ajuns la un număr total de 699 licențe radio și 255 licențe TV locale comerciale și 37 licențe radio, respectiv 138 licențe TV pentru difuzarea prin satelit a serviciilor de programe, repartizate după cum urmează:
- posturi radio private locale cu emisie terestră:
- 680, dintre care în funcțiune 597;
- posturi radio private naționale cu emisie terestră:
- 2, dintre care în funcțiune 2;
- posturi radio publice cu emisie terestră: 17, dintre care
- în funcțiune 17;
- posturi radio private cu emisie prin satelit: 33, dintre
- care în funcțiune 32;
- posturi radio publice cu emisie prin satelit: 4, dintre care
- în funcțiune 4;
- posturi televiziune private locale cu emisie terestră:
- 255, dintre care în funcțiune 234;
- posturi televiziune publice cu emisie terestră: 7, dintre
- care în funcțiune 7;
- posturi televiziune private cu emisie prin satelit:
- 127, dintre care în funcțiune 99;
- posturi televiziune publice cu emisie prin satelit:
- 11, dintre care în funcțiune 10.
- Mențiune: un număr de 7 posturi de televiziune cu emisie
- pe satelit difuzează programe de interes regional.
Pentru rețele de telecomunicații s-a ajuns la un număr total de 4.905 avize de retransmisie, care deservesc 10.329 localități, precum și 350 licențe pentru studiouri locale – rețele de telecomunicații.
O caracteristică a peisajului audiovizual românesc o constituie numărul de rețele de cablu bine dezvoltate tehnic, care oferă o variată gamă de servicii de programe retransmise, în medie peste 70 în sistem analogic și până la 200 de programe retransmise în sistem digital.
În contextul liberalizării serviciilor de telecomunicații, numeroase societăți au continuat modernizarea rețelelor de cablu prin introducerea cablurilor de fibră optică, ceea ce a permis diversificarea tipului de servicii, respectiv servicii de telecomunicații, internet, pay–tv.
Platformele DTH (Direct To Home), sistemele IPTV și retransmisia în sistem wireless (fără fir) sunt o alternativă la rețelele de cablu.
Pe parcursul anului 2008, nu au mai existat solicitări de aviz de retransmisie în sistem DTH, rămânând în continuare 8 societăți DTH, care și-au diversificat structura ofertei de servicii de programe retransmise.
Au solicitat și primit aviz de retransmisie în sistem IPTV un număr de 4 societăți, ajungându-se la 10 societăți IPTV.
În sistem wireless, a solicitat și primit aviz de retransmisie o singură societate.
Consiliul Național al Audiovizualului a emis Instrucțiunea nr. 1 din data de 9 octombrie 2008 privind aplicarea principiului „must carry”. Astfel, distribuitorii care retransmit servicii de programe prin rețele de telecomunicații au obligația de a include în ofertele lor și de a retransmite toate programele Societății Române de Televiziune destinate publicului din România, precum și programul TV 5, în baza Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, și a Declarației de la București semnate cu ocazia Summitului Francofoniei din septembrie 2006 (adresa Ministerului Afacerilor Externe din data de 6 februarie 2008, înregistrată la CNA cu nr. 2.072/20.02.2008). La finele anului 2008, s-a constatat că un număr de 101 posturi de radio, televiziune sau studiouri locale difuzează emisiuni pentru minoritățile naționale. Situația se prezintă astfel:
|prezintă astfel:||||| |---|---|---|---|---| |Minoritate|Ra|diodifuziune|Televiziune|Studiouri locale<br>rețele de<br>telecomunicații| |Maghiară||40|15|10| |Germană||4|6|-| |Ucraineană||4|-|-| |Sârbă||2|2|1| |Slovacă||3|-|-| |Croată||1|-|-| |Cehă||2|-|-| |Romă||3|1|-| |Romă||-|1|-| |Greacă||1|-|-| |Turcă||1|-|-| |Armeană||1|-|-| |Tătară||1|-|-| |Bulgară||1|-|-| |Italiană||1|-|-| |Ruși lipoveni||1|-|-| |Evrei||-|1|-|
Peisajul audiovizualului românesc este foarte diversificat din punct de vedere al tematicii abordate de către titularii de licențe audiovizuale. Au fost acordate licențe audiovizuale atât pentru servicii de program generaliste, cât și pentru cele tematice, așa-zis de nișă. Tematica abordată este următoarea:
|Tematica|Televiziune|Radiodifuziune| |---|---|---| |Informative<br>Info util, utilitare<br>Economico-financiare|3<br>5<br>3|1<br>-<br>-| |Educative, culturale, învățământ<br>Religioase<br>Pe diverse categorii sociale,<br>segment de vârstă, lifestyle|9<br>4<br>10|3<br>8<br>-| |Film<br>Muzică<br>Sport|22<br>18<br>11|-<br>6<br>1| |Copii<br>Teleshopping|3<br>4|1<br>-| |Jocuriși concursuri|2|-| |Meteo<br>Culinare|1<br>1|-<br>-|
Pe tot parcursul anului 2008 a continuat procesul de retransmisie a programelor stațiilor cap de rețea la stațiile locale de radio și de televiziune, dar, în scopul protejării intereselor comunităților locale de a primi informații din actualitatea locală, dar și programe de interes pentru comunitățile din zona de difuzare, pe teme sociale,
economice, culturale, politice, Consiliul Național al Audiovizualului a adoptat Decizia nr. 574/26 iunie 2008 privind difuzarea programelor locale de radiodifuziune, prin care radiodifuzorii deținători de licențe audiovizuale pentru servicii de radiodifuziune sonoră pot prelua sau retransmite programe din producția proprie a altor radiodifuzori în limita unei durate cumulate de 180 de minute zilnic. Totodată, radiodifuzorii care dețin licențe audiovizuale regionale și/sau locale pentru difuzarea radioelectrică terestră a unui serviciu de programe de radiodifuziune sonoră au obligația de a difuza zilnic, în intervalul orar 6.00 – 24.00, un program conținând informații locale, cu o durată cumulată diferențiată în funcție de numărul de locuitori, astfel:
– 30 de minute zilnic, pentru localități cu peste 150.000 de locuitori;
– 20 de minute zilnic, pentru localități cu populația cuprinsă între 50.000 și 150.000 de locuitori;
– 35 de minute săptămânal, pentru localități cu populația sub 50.000 de locuitori.
Radiodifuzorii care dețin licențe audiovizuale regionale și/sau locale pentru difuzarea pe cale radioelectrică terestră a unui serviciu de programe de radiodifuziune tematic (muzical, religios, sportiv, cultural, dedicat copiilor, posturi străine licențiate și în Romania) nu au obligația de a realiza și difuza program local.
Prin Decizia nr. 191/20.03.2008, Consiliul Național al Audiovizualului a modificat art. 18 al Deciziei CNA nr. 403/2005 privind aprobarea procedurii și condițiilor de acordare a licențelor audiovizuale și a procedurii de eliberare a deciziei de autorizare audiovizuală. Astfel, licența audiovizuală poate fi cedată numai după obținerea deciziei de autorizare audiovizuală și începerea difuzării serviciului de programe.
În acest context, au fost cedate, respectiv preluate, un număr de 155 licențe audiovizuale după cum urmează:
- radiodifuziune cu emisie terestră: 113;
- radiodifuziune cu emisie prin satelit: 6;
- televiziune cu emisie terestră: 23;
- televiziune cu emisie prin satelit: 7;
- studiouri locale–rețele de telecomunicații: 6.
În conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) din Legea audiovizualului, CNA a prelungit cu o perioadă de încă 9 ani termenul de valabilitate pentru 48 licențe audiovizuale: radiodifuziune – 32 cu emisie terestră și una cu emisie prin satelit; televiziune – 14 cu emisie terestră și una cu emisie prin satelit.
După obținerea aprobării Consiliului cu privire la cedarea/preluarea și prelungirea duratei de valabilitate a licențelor audiovizuale, se operează în baza de date a serviciului modificările ce se impun, apoi se eliberează noile documente, respectiv licențele audiovizuale și, ulterior, după depunerea licențelor de emisie și a autorizațiilor tehnice de funcționare emise de Autoritatea Națională pentru Comunicații, deciziile de autorizare audiovizuală.
Permanent, se actualizează în baza de date solicitările titularilor de licențe audiovizuale, însoțite de documentele aferente cu privire la modificarea datelor din licențele și deciziile de autorizare audiovizuală, din anexele acestora (ex: date de identificare a titularului, tipul serviciului de programe, denumirea și elementele de identificare ale serviciului de programe, formatul de principiu al serviciului de programe, zona de difuzare, mijlocul de telecomunicații folosit pentru difuzare și deținătorul acestuia, frecvența sau frecvențele atribuite etc.), precum și avizele de retransmisie, după obținerea acordului sau, după caz, a aprobării Consiliului. Preocuparea titularilor de licențe audiovizuale față de conținutul și durata programelor pe care le realizează s-a reflectat printr-un număr mare de solicitări de reactualizare a grilelor de program. Și-au modificat structura serviciului de programe 203 posturi de radio terestre, 11 posturi radio cu emisie prin satelit, 117 posturi de televiziune terestre și 40 cu emisie pe satelit, precum și 99 studiouri locale–rețele de telecomunicații, în total 470 solicitări.
Notificarea cu privire la modificarea structurii serviciului de programe se face astfel: prezentarea de către titularul licenței audiovizuale a noii structuri a serviciului de programe, în conformitate cu Decizia CNA nr. 403/2005, verificarea și avizarea acesteia, inclusiv compararea ei cu grila în vigoare, evidențiind modificările solicitate, apoi introducerea în baza de date a Serviciului Licențe Autorizări.
În condițiile în care se constată modificări majore ale structurii serviciului de programe, care ar conduce la schimbarea formatului de principiu al serviciului de programe pentru care a fost acordată licența audiovizuală, este informat Consiliul, care analizează situația și poate solicita titularului documente suplimentare pentru luarea unei decizii.
În cazul în care titularul prezintă o documentație incompletă sau incorectă, primește toate indicațiile și îndrumările în vederea corectării acesteia. Îndrumări cu privire la reactualizarea grilelor de program se pot obține și telefonic sau prin e-mail.
Tot în preocuparea colectivului a intrat și permanenta actualizare a bazei de date a CNA cu privire la acționariatul societăților titulare de licențe audiovizuale.
Totodată, au fost acordate îndrumări și informații cu privire la:
- acordarea licenței audiovizuale;
- acordarea deciziei de autorizare–reautorizare;
- prelungirea duratei de valabilitate a licenței
- audiovizuale;
- cedarea/preluarea licenței audiovizuale;
- reactualizarea structurii serviciilor de programe.
Serviciul Licențe Autorizări a realizat fișiere cu următoarele evidențe:
– Evidența termenelor de intrare în emisie a posturilor de radiodifuziune, televiziune terestră/satelit și a studiourilor locale–rețele de telecomunicații;
– Evidența termenelor de expirare a valabilității licențelor audiovizuale;
– Evidența termenelor acordate de Consiliu cu privire la emisia provizorie a unor posturi locale cu emisie terestră sau prin satelit;
– Evidența termenelor acordate de Consiliu cu privire la întreruperea emisiei posturilor locale cu emisie terestră sau prin satelit;
- Evidența cedării licențelor audiovizuale;
- Evidența solicitărilor de scoatere la concurs a
- frecvențelor radio;
- Evidența frecvențelor libere;
- Evidența acționariatului societăților deținătoare de
- licențe audiovizuale;
– Evidența programelor libere la retransmisie pe teritoriul României și actualizarea permanentă a site-ului CNA în acest sens;
- Evidența programelor din țările UE retransmise în
- România.
Alte activități:
– Participarea, în cadrul Comisiei de verificare, la avizarea dosarelor de solicitare sau înscriere la concurs în vederea obținerii licențelor audiovizuale, precum și a dosarelor de solicitare avize de retransmisie;
- Primirea și avizarea documentațiilor în vederea acordării
- deciziilor de autorizare audiovizuală;
- Întocmirea referatelor de expertiză pentru prezentarea
- în ședințele publice de acordare a licențelor;
– Redactarea și eliberarea licențelor audiovizuale, a deciziilor de autorizare audiovizuală și a avizelor de retransmisie;
– Solicitarea sau aprobarea conducerii, se realizează situații statistice sau de prezentare aferente activității prestate;
- Redactarea răspunsurilor la corespondența specifică
- repartizată Serviciului Licențe Autorizări;
– Participarea la întocmirea raportului anual de activitate al Direcției Licențe Control.
În decembrie 2008, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, România devenind astfel prima țară care a transpus prevederile noii directive în legislația sa internă. Comisia Europeană a calificat transpunerea directivei în România ca fiind realizată într-o manieră completă și prin exploatarea tuturor oportunităților de liberalizare oferite de directivă.
Prin această ordonanță de urgență, România implementează Directiva Serviciilor Media Audiovizuale, adoptată de Uniunea Europeană în decembrie 2007. Actul normativ emis de Guvern, în acord cu directiva UE, relaxează normele privind regimul publicității, fără a depăși limita celor 12 minute pe oră, existentă și în prezent. În acest fel, posturile pot să producă sau să achiziționeze programe de calitate mai bună și să obțină resursele necesare pentru trecerea la televiziunea digitală.
Ordonanța de urgență asigură un nivel adecvat de protecție a minorilor, precum și a demnității umane. De asemenea, actul normativ facilitează dreptul persoanelor cu handicap și al vârstnicilor la servicii audiovizuale accesibile acestora.
Totodată, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitală, care trebuie finalizată, conform deciziei Comisiei Europene, până la 1 ianuarie 2012. Acest proces, aflat în fază avansată în multe țări europene, a necesitat adoptarea actului normativ în regim de urgență.
Ordonanța de urgență prevede elaborarea strategiei de tranziție de la emisia analogică la cea digitală și a strategiei de acoperire cu programe a teritoriului, în conformitate cu prevederile normativelor europene și cu competențele specifice, de către o comisie ce reunește reprezentanții Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI), Ministerului Culturii și Cultelor (MCC), Autorității Naționale pentru Comunicații (ANC) și ai CNA, această comisie lărgită nefiind prevăzută în proiectul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI).
De asemenea, sunt prevăzute dispoziții privind:
• continuitatea ofertelor către public prin asigurarea emisiei digitale pentru toți radiodifuzorii care dețin, în prezent, licențe audiovizuale analogice;
• dreptul radiodifuzorilor de a-și alege operatorul tehnic prin intermediul căruia să-și transmită programele audiovizuale către public;
• selecționarea radiodifuzorilor pe baza unor criterii transparente și explicit prevăzute de lege, criterii bazate pe conținutul programelor audiovizuale oferite, acestea constituind factorul determinant în convingerea publicului să achiziționeze noile receptoare;
• protejarea pluralismului și a diversității media, dezvoltarea ofertei actuale de programe, precum și stabilirea garanțiilor necesare tranziției către televiziunea digitală terestră, plecând de la premisa unanim acceptată în Europa conform căreia succesul acestei tranziții este preponderent determinat de consistența și calitatea ofertei de conținut al programelor și, în subsidiar, de îmbunătățirea condițiilor tehnice de transmisie și de recepție.
Adoptarea OUG nr. 181/2008 reprezintă un pas necesar și important al apropierii legislației românești de standardele europene în materie.
Pe de altă parte, statul român a marcat o semnificativă întârziere în asigurarea cadrului normativ și a măsurilor de ordin tehnic, economic și social pentru implementarea procesului de tranziție către televiziunea digitală terestră și extincția transmisiunilor în sistem analogic, față de termenul fixat de Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2012, în condițiile în care în alte state precum Finlanda, Olanda și Suedia acest proces este deja finalizat, iar multe alte state europene și-au fixat ca termen-limită anul 2010.
În vederea elaborării strategiei de tranziție de la analogic la digital, în prezent sunt în desfășurare consultări între instituțiile implicate, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI), Autoritatea Națională pentru Comunicații (ANC), CNA, și a fost elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea _Documentului de politică și strategie privind tranziția de la televiziunea analogică la cea digitală și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național._
Anul 2008 a adus noutăți în privința legislației ce a guvernant alegerile generale până în prezent. A fost elaborată Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, care stabilește, în principal, reguli cu privire la accesul competitorilor electorali pe posturile de radio și televiziune. Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți au avut acces gratuit la serviciile publice de radio și televiziune, proporțional cu numărul de candidaturi propuse și rămase definitive. În ceea ce privește posturile private de radio și televiziune care au dorit să se implice în campania electorală, acestea au trebuit să practice același tarif pe emisiune și pe unitate de timp pentru toți competitorii electorali, iar timpii de antenă oferiți competitorilor electorali au trebuit să fie proporționali cu cei practicați de posturile publice.
Drept noutate legislativă față de precedentele alegeri, se remarcă accesul contra cost al candidaților pe posturile comerciale de radio și televiziune. De asemenea, aceeași lege stabilește în competența CNA dreptul de a constata și sancționa încălcarea normelor în materie de campanie electorală audiovizuală.
Întrucât Legea nr. 35/2008 nu conținea reguli privind difuzarea emisiunilor ori programelor privind campaniile electorale, în temeiul art. 17 alin. (1) lit. d) și în conformitate cu dispozițiile art. 42 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Național al Audiovizualului a emis o decizie de reglementare a campaniei electorale în audiovizual, Decizia nr. 792/30.09.2008. Ea stabilește principii și reguli de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale.
În cadrul acestei decizii au fost definite principiile ce trebuiau respectate pentru desfășurarea unei campanii electorale la radio și televiziune, au fost precizate durata și scopul campaniei, precum și tipul de emisiuni electorale în cadrul cărora puteau avea acces candidații și reprezentanții competitorilor electorali. De asemenea, au fost precizate procedurile preliminare ce trebuiau îndeplinite pentru a participa la campania electorală, regulile care trebuiau respectate în realizarea și desfășurarea emisiunilor electorale, reglementări privind inserarea spoturilor publicitare electorale și prezentarea sondajelor, precum și regimul sancționatoriu pentru nerespectarea prevederilor Deciziei nr. 792/2008.
Trebuie să remarcăm faptul că regulile editoriale de campanie electorală audiovizuală conținute în Legea alegerilor generale nr. 373/2004, care a guvernat alegerile din anul 2004, abrogată, au fost menținute de legiuitor în Legea nr. 67/2004 a alegerilor locale, și ea recent modificată.
În aceste condiții, plecând de la regulile editoriale care și-au demonstrat viabilitatea și pe care radiodifuzorii le-au aplicat fără să reclame inadvertențe, preluând și ceea ce este nou în Legea nr. 35/2008, CNA nu și-a propus să restructureze fundamental aceste reguli, ci doar să aducă corectivele necesare acestor dispoziții.
Prin activitatea desfășurată de Compartimentul Reglementări au fost formulate puncte de vedere privind proiecte de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului, adresate spre consultare Consiliului Național al Audiovizualului de către Departamentul pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului.
Aceste proiecte legislative au vizat, în principal, următoarele aspecte:
� completarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, privind regimul de difuzare a știrilor în programele de știri ale posturilor de televiziune;
- regimul de difuzare a operelor europene;
- completarea art. 89 din Legea audiovizualului
- nr. 504/2002, privind implementarea principiului egalității de șanse pentru femei și bărbați în domeniul audiovizualului;
- modificarea regimului publicității;
- obligațiile distribuitorilor de programe;
- trecerea la televiziunea digitală;
- reflectarea echilibrată a campaniei electorale în
- programele de radio și televiziune.
De asemenea, au fost formulate puncte de vedere referitoare la proiecte de lege din domenii conexe privind publicitatea (publicitatea comparativă și înșelătoare), drepturile de autor, protecția copilului, implementarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. În acest sens, prin activitatea Compartimentului Reglementări a fost pregătită colaborarea Consiliului Național al Audiovizualului cu instituții precum Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC), Coaliția Română de Control al Tutunului, Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului, Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA), Asociația de Comunicații prin Cablu (ACC).
Compartimentul Reglementări a formulat, de asemenea, răspunsuri referitoare la unele probleme semnalate atât de persoane juridice, cât și de persoane fizice și a clarificat apecte legate de interpretarea unor prevederi în vigoare ale legislației audiovizuale.
Astfel, cele mai multe sesizări au venit din partea persoanelor juridice în legătură cu problematici ce au vizat:
• Publicitatea: publicitatea pentru suplimentele nutritive, nutrienți, vitamine, produse medicamentoase și homeopate și produse cosmetice, reclamă înșelătoare promovată de bănci, publicitate în incinta spațiilor private;
• Sponsorizarea: menționarea numelor unor companii în cadrul emisiunilor sau al unor evenimente, menționarea sponsorului în locul numelui producătorului bunurilor ce se acordă ca premii în cadrul unei emisiuni;
• Campaniile sociale: solicitări de difuzare în regim de campanie socială a unei diversități de evenimente precum: conferințele, spectacolele, concertele;
• Campaniile electorale: clarificări privind interpretarea art. 9 din Decizia nr. 897/2007 privind reflectarea pe posturile de radio și de televiziune a referendumului pentru adoptarea votului uninominal la alegerile parlamentare – TVR, informații privind durata unui spot publicitar, informații privind difuzarea unor consultări de tip televoting, informații privind lista televiziunilor ce au anunțat implicarea lor în campanie;
• Retransmisia programelor: informații privind interpretarea art. 82 (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 – Antena 1, solicitări privind difuzarea versiunii românești a unui canal sportiv străin, retransmisia programelor TVR 1 în Republica Moldova;
• Protecția copilului: solicitare acord privind apariția în cadrul unei emisiuni cu caracter umanitar a copiilor sub vârsta de 14 ani, alături de părinți; solicitare aviz referitor la Proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului 2007–2013;
• Regimul juridic al proprietății: informații privind interpretarea art. 44 (8) din Legea audiovizualului nr. 504/2002;
• Asigurarea informării corecte și a pluralismului: sesizare referitoare la obligativitatea afișării pe ecran a denumirii filmului, a numelui echipelor de fotbal, a timpului, a scorului, iar, în cazul mențiunii arhivă, a anului și a zilei în care s-a realizat înregistrarea;
- Dreptul la replică: solicitare drept la replică în urma
- participării la o emisiune-concurs;
• Limitele dreptului de exclusivitate: solicitare de informații și clarificări privind posibilitatea de a fi considerate evenimente de importanță majoră competițiile sportive străine altele decât cele definite prin Hotărârea Guvernului nr. 47 din 16 ianuarie 2003.
În ceea ce privește persoanele fizice, acestea au adresat Consiliului sesizări referitoare la reglementări din următoarele domenii:
• Clasificarea programelor audiovizuale: Posibilitatea clasificării programelor de desene animate conform clasificării operelor cinematografice;
• Emisiunile de jocuri și concursuri: sesizare privind afișarea incorectă a informațiilor privind regulile de desfășurare a emisiunilor-concurs difuzate de un post de televiziune comercial;
• Publicitatea: solicitarea introducerii unui avertisment adresat conducătorilor auto privind viteza excesivă, asemănător celui pentru consumul de alcool, sesizare privind difuzarea publicității doar în limba maghiară la un post de radio din Târgu-Mureș, solicitare de afișare pe ecran în timpul reclamelor a timpului rămas până la reluarea emisiunii întrerupte sau până la începerea noii emisiuni, solicitare de informații privind posibilitatea promovării brichetelor prin reclame de televiziune, solicitarea de informații privind prezentarea de teste comparative ale unor produse de pescuit;
• Protecția copilului: solicitarea acordului pentru difuzarea de videoclipuri care conțin imagini cu țigări, solicitare de informații privind simbolurile de avertizare utilizate în domeniul audiovizual în România și sancțiunile aplicate pentru nerespectarea prevederilor privind sistemul de avertizare legat de conținutul programelor audiovizuale.
Activitatea de reglementare a inclus și gestionarea participării la înființarea Forumului autorităților de reglementare din regiunea țărilor Mării Negre, găzduit de Consiliul Suprem al Audiovizualului din Turcia. Forumul se definește prin următoarele obiective principale:
- schimbul de experiență și de informații în domeniul
- audiovizual din punct de vedere al reglementărilor;
- promovării dialogului multicultural;
• elaborarea standardelor unui audiovizual independent, obiectiv, responsabil și credibil în țările Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).
Principalele teme abordate cu prilejul acestui forum au vizat dezbatea problemelor legate de protejarea drepturilor omului și a demnității umane, a dreptului la propria imagine și protecția minorilor, a libertății de expresie și a respectării dreptului de proprietate intelectuală.
În anul 2008, concertată cu această activitate privind inițierea colaborării în domeniul specific al reglementărilor audiovizuale în spațiul țărilor Mării Negre, a fost cea a Guvernului României, care, prin Departamentul pentru Relații Interetnice, a solicitat și a primit din partea CNA o sinteză referitoare la implementarea și monitorizarea în domeniul audiovizual a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Această sinteză a prezentat cadrul legislativ și instituțional existent la nivelul societăților publice de radio și de televiziune și al celor comerciale, precum și date statistice și exemple privind modul în care există programe și posturi de radio și de televiziune care difuzează emisiuni în limbile minorităților naționale. Solicitarea Guvernului României se înscrie în cadrul legislativ al Legii nr. 282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg în data de 5 noiembrie 1992.
De asemenea, activitatea de reglementare a inclus și participarea la lucrările Conferinței internaționale privind „Rolul media electronice în dezvoltarea dialogului intercultural în epoca digitalului”, organizată la Sofia în zilele
de 18 și 19 decembrie 2008. Conferința a reprezentat un bun prilej pentru participanți de a cunoaște la zi stadiul tranziției la digitalizare în fiecare dintre statele participante din zona central și est europeană: Ungaria, România, Albania, Bosnia și Herțegovina, Slovenia și Bulgaria. Dintre aceste state, procesul de tranziție este mai avansat în Slovenia și Ungaria. În cadrul conferinței, delegația română a prezentat situația din România privind transmisia în sistem digital. În prezent, în România nu au fost acordate licențe care să permită utilizarea unor frecvențe terestre pentru transmisia în format digital a serviciilor de programe de televiziune și, respectiv, de radiodifuziune, serviciile de programe audiovizuale fiind transmise în format digital prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre doar la nivel experimental, prin intermediul unor proiecte-pilot dezvoltate în București și Sibiu.
Prin Compartimentul Reglementări, CNA a participat, în septembrie 2008, la „Întâlnirile franco-române ale audiovizualului”, eveniment organizat de Ambasada Franței în România. Acesta a constituit o ocazie de a aborda o serie de subiecte de interes pentru profesioniștii audiovizualului din România și din Franța, precum reglementările în contextul noii directive, mizele trecerii la difuzarea și recepția digitală, cinematografia.
Tot în 2008, a avut loc la București prima întâlnire a Rețelelor Instituționale ale Francofoniei, la care a fost prezent și CNA prin Compartimentul Reglementări. În cadrul lucrărilor, reprezentantul personal al președintelui Consiliului Superior al Audiovizualului (CSA) a făcut o amplă prezentare a Rețelei Francofone a Autorităților de Reglementare Media (REFRAM).
În urma discuțiilor cu acesta asupra activității REFRAM și asupra oportunității unei afilieri la acest organism, reprezentantul CNA a prezentat propunerea Consiliului și au fost făcute demersuri în acest sens.
De asemenea, prin Compartimentul Reglementări, CNA a participat la reuniunea de pregătire privind utilizarea sistemului TESTA de schimb de informații, care să permită o legătură rapidă cu autoritățile competente similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
- acomodarea cu actele de violență, considerându-le
- normale;
- adoptarea unor atitudini bazate pe frică, spaimă,
- nesiguranță.
Prezentarea violenței în context ludic agravează mai degrabă potențialul nociv al violenței, decât îl anihilează, așa cum se crede îndeobște. Se țipă „în joacă”, se înjură „în joacă”, se umilește, se amenință, se hărțuiește cu aceeași scuză a jocului.
Prezentat într-o conferință de presă reprezentanților radiodifuzorilor, presei scrise, cercetătorilor și mediului academic (studenți și profesori), studiul asupra violenței în emisiunile TV se află postat și pe site-ul CNA, astfel încât să devină accesibil specialiștilor, dar și publicului larg, tuturor celor preocupați de acest subiect.
Pentru CNA, studiul a devenit nu numai o bază solidă, argumentată știintific, a deciziilor privind violența în programele audiovizuale, ci și un instrument de lucru prin intermediul căruia se vor putea evalua mai corect tipul și semnificația actelor de violență ce contravin reglementărilor în vigoare.
• Spotul radio a fost difuzat și în ianuarie 2008 de stațiile de radio naționale și locale. Totodată, spotul a fost tradus în limba maghiară și a fost difuzat de posturile radio de limba maghiară din România. În martie, spotul CNA a primit 28% din voturile exprimate de cei peste 10.000 de vizitatori ai site-ului oficial al festivalului www.bestads.ro, obținând cel mai mare punctaj din partea utilizatorilor și locul întâi la secțiunea radio, iar, în mai, expertul media a primit un premiu Gold Effie la festivalul Effie Awards România 2008, pentru campania CNA. • Campania outdoor – poster plasat pe 87 de panouri publicitare în șase orașe importante (București, Brașov, Constanța, Timișoara, Cluj, Iași) – a continuat și în ianuarie 2008.
• În ianuarie 2008 a apărut versiunea în limba maghiară a broșurii pentru copii „Îmblânzirea televizorului” (5.000 de exemplare). Broșura a fost distribuită către inspectoratele școlare din 17 județe și municipiul București.
• În data de 24 ianuarie 2008 a fost lansat, în cadrul unei conferințe de presă, ultimul din cele patru studii audiovizuale, „Influența publicității asupra copiilor”, realizat de IMAS.
• Înainte de finalizarea proiectului, în februarie 2008, a apărut noua broșură de prezentare a CNA, în română și engleză, necesară în activitatea de comunicare internă și internațională. De asemenea, o altă activitate a fost tipărirea unui număr de 3.000 de cărți poștale cu sloganul campaniei outdoor „Nu îți abandona copilul în fața televizorului!”.
• Al treilea buletin informativ despre cele mai noi evoluții din sectorul audiovizual a apărut în ianuarie, iar ultimul, buletinul informativ nr. 4, a fost postat pe site-ul CNA în februarie.
• În perioada 3 decembrie 2007 – 10 ianuarie 2008 s-a realizat un audit de resurse umane al CNA. Obiectivele auditului au fost: monitorizarea activităților resurselor umane din CNA; evaluarea eficienței actuale a sistemului de resurse umane; utilizarea efectivă și eficientă a capitalului uman în organizație; stabilirea direcțiilor și obiectivelor pentru îmbunătățirea activității; clarificarea practicilor și procedurilor dezirabile și structurate în activitatea resurselor umane; standardizarea practicilor abordate în diferite sectoare și diviziuni ale organizației.
UIP a monitorizat derularea activităților, a verificat raportul financiar, a verificat și avizat raportul final al proiectului, a identificat eventualele nereguli, a asigurat respectarea regulilor de vizibilitate conform Manualului de identitate vizuală, a arhivat rezultatele conform procedurilor specifice din Manualul de proceduri al UIP din CNA.
Până la finalizarea proiectului, UIP a colaborat strâns cu experții echipei de asistență tehnică, reprezentanți ai consorțiului condus de _Internews Europe_ . Membrii UIP au menținut dialogul și schimbul de documente oficiale dintre factorii implicați (Oficiul de Plăți și Contractare Phare, Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale, Reprezentanța Comisiei Europene în România).
Plata finală pentru proiect a fost făcută de către OPCP, pe baza facturii finale și a raportului final, la sfârșitul lunii mai 2008.
UIP a întocmit și depus lunar la OPCP raportul de progres tehnic, „Technical Progress Report” (TPR), și trimestrial situațiile „Preamble” și „Operational Overview Table of the Project”. Ultima raportare „Preamble”, întocmită la încheierea proiectului, a fost însoțită de o declarație a SPO „Final State of Play of the Project”, care a inclus, printre altele, și măsurile de sustenabilitate avute în vedere. Monitorizarea implementării măsurilor de sustenabilitate stabilite la momentul încheierii proiectului va fi efectuată, până la data închiderii programului, cu ocazia reuniunilor SMSC, de două ori pe an, și a misiunilor „on the spot” .
Unitatea de Implementare a Proiectelor este organizată conform prevederilor Deciziei CNA nr. 490/12.12.2004, cu modificările ulterioare, și conform cerințelor Oficiului de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor Publice.
UIP din CNA a redactat _rapoarte periodice de monitorizare_ a implementării acestui proiect și le-a prezentat
în cadrul reuniunilor _Subcomitetului sectorial de monitorizare nr. 7 – „Piața internă”_ , organizate sub egida Autorității de Coordonare a Instrumentelor Structurale – ACIS din cadrul MEF, conformându-se noului sistem de monitorizare și indicatorilor pentru piața internă.
Unitatea de Implementare a Proiectelor a organizat, în conformitate cu cerințele Autorității de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, reuniuni lunare de monitorizare a stadiului și calității documentelor de contractare.
Ca urmare a trecerii la Sistemul Extins de Implementare Descentralizată ( **Extended Descentralized Implementation System = EDIS** ) a asistenței financiare nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană – proces definitivat în decembrie 2006 – și a necesității creșterii capacității de absorbție a fondurilor comunitare, membrii UIP au completat, periodic, propriul _Manual de proceduri_ , precum și _Dosarul instituțional și Dosarul de personal al UIP_ . Conformându-se necesității de auditare/actualizare permanentă a _Manualului de proceduri,_ a _dosarelor instituțional și de personal,_ a _Manualului de proceduri pentru nereguli,_ precum și a documentelor tehnice obligatorii ce se adaugă permanent, la solicitarea Oficiului pentru Plăți și Contractare Phare, UIP a actualizat periodic aceste documente de referință spre a îndeplini condițiile EDIS și a putea dovedi existența unui cadru instituțional bine definit, pasibil de auditare din partea organismelor interne și europene abilitate.
În conformitate cu memorandumurile de finanțare, standardele EDIS reprezintă o prioritate națională și sunt obligatorii pentru toate autoritățile de implementare care derulează programe finanțate din fonduri europene.
## _**Priorități ale activității de integrare europeană**_
În anul 2008 activitatea de integrare europeană a CNA s-a desfășurat prin Serviciul Afaceri Europene și Proiecte.
Activitatea de integrare europeană a CNA a constat în identificarea priorităților pe termen scurt și mediu pentru alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul audiovizualului, în conformitate cu evoluțiile politicilor UE în domeniul audiovizualului. În acest scop, au fost identificate sursele de informare relevante sub aspectul alinierii la standardele europene în domeniu, s-a asigurat documentarea, analizarea, sintetizarea sau traducerea materialelor privind procesul de integrare europeană (reglementări, directive, recomandări, convenții, documente transmise de Comisia Europeană și de Consiliul Europei).
În 2008 s-a urmărit cu atenție _procesul de transpunere a noii Directive a Serviciilor Media Audiovizuale_ , precum și _implementarea legislației naționale (secundare) armonizate_ . Au fost traduse și sintetizate materialele ce au format baza dezbaterilor la nivel european, spre a putea oferi puncte de vedere la solicitările punctuale.
CNA fiind instituție acreditată național, consilierii Serviciului Afaceri Europene și Proiecte sunt abilitați să acceseze informațiile sosite de la Ministerul Afacerilor Externe prin terminalul AOSIC Extranet RO, amplasat securizat în incinta camerei 440c, în cadrul infrastructurii ORNISS de diseminare a informațiilor UE în format electronic, conform Deciziei CNA nr. 938/31.10.2007.
## _**Cooperarea interinstituțională**_
CNA a cooperat cu instituțiile naționale și internaționale implicate în procesul de armonizare legislativă cu aquis-ul comunitar: - Departamentul pentru Afaceri Europene al Ministerului
- Afacerilor Externe;
- Ministerul Culturii și Cultelor;
- Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației;
- Ministerul Economiei și Finanțelor Publice;
- Reprezentanța Comisiei Europene în România;
- Biroul de Informare al Consiliului Europei;
- Misiunile României pe lângă Uniunea Europeană și pe
- lângă Consiliul Europei;
- Divizia Media a Consiliului Europei;
- Direcția generală Societatea Informațională și Media,
- precum și Direcția A: Audiovizual, Media, Internet ale Comisiei Europene;
- UNESCO.
Doi consilieri din cadrul Serviciului Integrare Europeană, conform Deciziei CNA nr. 472/2005, sunt utilizatori activi ai _Sistemului electronic de prenotificare a măsurilor naționale de transpunere a directivelor Consiliului European (Măsuri Naționale de Execuție – MNE = National Execution Measures_ – _NEM),_ deoarece, începând cu data aderării, România are obligația de a aplica în întregime acquis-ul comunitar, cu excepția directivelor pentru care au fost obținute perioade de tranziție în cadrul negocierilor de aderare. Astfel, potrivit legislației comunitare, România are obligația să notifice către Comisia Europeană măsurile luate pentru transpunerea tuturor directivelor în vigoare. Punctul 3 al actului final prevede obligativitatea transmiterii tuturor informațiilor necesare în vederea aplicării actului de aderare și faptul că este de o importanță primordială notificarea în timp util a măsurilor adoptate. În acest sens, în ultimii patru ani a fost pus la punct un sistem electronic de notificare, securizat și prevăzut cu o procedură de validare națională centralizată, sistem la care țările membre au acces on-line, putând introduce astfel documentația de notificare direct în baza de date a Comisiei Europene.
CNA a participat săptămânal la _reuniunile de coordonare în domeniul afacerilor europene,_ organizate de Departamentul pentru Afaceri Europene al Ministerului Afacerilor Externe, referitoare la agenda COREPER I (Comitetul Reprezentanților Permanenți I), din care face parte Grupul de lucru Audio.
CNA, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor, a elaborat documentele de poziție ale României pe probleme de audiovizual, transmise la Bruxelles în vederea susținerii lor în cadrul reuniunilor COREPER I sau al grupurilor de lucru pe probleme de audiovizual din structura Consiliului Uniunii Europene.
În relația cu Ministerul Culturii și Cultelor (integrator al capitolului 20, Cultură și audiovizual), CNA a participat la elaborarea documentelor comune referitoare la domeniul audiovizual, și anume a punctelor de vedere ale României solicitate în reuniunile _Grupului de lucru pentru audiovizual,_ care funcționează sub egida Consiliului European.
Tot în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor, CNA, prin reprezentanții săi, a contribuit la dezbaterile din cadrul Comitetului permanent Televiziunea Transfrontieră al Consiliului Europei, fiind reprezentat la cele două reuniuni ce au avut loc în 2008 și furnizând, între timp, rapoartele și propunerile punctuale solicitate.
CNA fiind membru al EPRA (Platforma Europeană a Autorităților de Reglementare), serviciul a asigurat legătura cu această organizație, a răspuns întrebărilor cercetărilor și studiilor focalizate pe aspecte punctuale ale reglementării la nivel european precum: implementarea prevederilor Directivei Serviciilor Media Audiovizuale, pluralismul media, dreptul la propria imagine, reguli de publicitate și sponsorizare, respectarea regulilor din timpul campaniilor electorale, publicitatea adresată minorilor, plasarea
produselor, cotele de producții independente, respectarea intervalului orar, retransmisia serviciilor de programe, educația media etc. De asemenea, serviciul s-a ocupat și de participarea delegațiilor CNA la reuniunile bianuale ale PLATFORMEI EUROPENE A AUTORITĂȚILOR DE REGLEMENTARE (EPRA), de la Dublin și Riga, unde Consiliul a fost reprezentat de domnii Răsvan Popescu, președinte, Ioan Cărmăzan, Constantin Duțu și Szász Attila.
Sesiunile de lucru ale reuniunii PLATFORMA EUROPEANĂ A AUTORITĂȚILOR DE REGLEMENTARE (EPRA) de la Riga s-au axat pe rolul autorităților de reglementare în promovarea educației media și pe implicațiile impunerii obligației de preluare a unor canale TV _must carry_ .
Cea de-a doua reuniune PLATFORMA EUROPEANĂ A AUTORITĂȚILOR DE REGLEMENTARE (EPRA) a abordat subiectul armonizării legislațiilor naționale cu prevederile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale, cu precădere asupra întrebărilor: ce trebuie reglementat și ce fel de prevederi legislative trebuie prevăzute.
CNA a transmis informații pentru completarea bazei de date MAVISE, creată de Observatorul European al Audiovizualului, care conține datele actualizate privind situația licențelor posturilor TV aflate sub jurisdicția României și este accesată gratuit de profesioniștii din industria TV.
CNA a participat la reuniunile bianuale ale Comitetului Director Permanent pentru Televiziunea Transfrontieră al Consiliului Europei, ce a avut loc la Strasbourg în 11–15 noiembrie, delegații săi contribuind cu observații pertinente la elaborarea proiectului de protocol de amendare și a raportului explicativ referitor la Convenția Televiziunii Transfrontiere, la care România este stat parte al Convenției.
CNA cooperează cu statele membre ale Uniunii Europene și cu Comisia Europeană prin intermediul sistemului CPCS ( _Consumer Protection Cooperation System_ ) de asistență reciprocă referitoare la legislația în materie de protecție a consumatorului. În acest sens, au fost instalate echipamentele de comunicații în punctul de utilizare și s-a realizat conectarea la sistemul TESTA, în conformitate cu normativele europene și naționale în vigoare.
Consiliul Național al Audiovizualului, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul audiovizual din România, și Comisia națională de radio și televiziune, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul audiovizual din Ungaria, au încheiat un Memorandum de înțelegere, colaborare și schimb de informații, semnat în decembrie 2008, prin care vor coopera în scopul îmbunătățirii înțelegerii mutuale a legilor și regulilor aplicabile conținutului serviciilor de televiziune, cantității și programării publicității, schimbului de informații, sprijinului reciproc în rezolvarea reclamațiilor din partea Ungariei cu privire la programele furnizate de radiodifuzori cu sediul în România destinate publicului din Ungaria. Reciproc, se vor aplica aceleași principii și proceduri în cazul reclamațiilor din partea României cu privire la programele furnizate de radiodifuzori cu sediul în Ungaria destinate publicului din România.
Consiliul Național al Audiovizualului din România a încheiat cu Consiliul Audiovizualului din Republica Macedonia un Protocol de cooperare, semnat în august 2008, care prevede schimbul de informații și de date în contextul determinat de legislația națională a fiecărei părți, întâlniri periodice între reprezentanți ai celor două părți, perfecționarea continuă a experților prin informarea în ceea ce privește organizarea de seminarii, training-uri, workshop-uri, conferințe etc., invitarea reciprocă la seminarii și alte forme de programe de perfecționare organizate de oricare dintre părți, precum și participarea la programe de perfecționare organizate de terțe părți sau de alte organizații.
Serviciul Comunicare elaborează răspunsurile la sesizările discutate în ședințele publice ale CNA și transmite petenților rezoluțiile Consiliului. După fiecare ședință publică, Serviciul Comunicare redactează un comunicat de presă care se transmite mass-media, fiind postat și pe site-ul instituției. În anul 2008, CNA a transmis 110 comunicate de presă.
În anul 2008, volumul de muncă al Serviului Comunicare a crescut semnificativ pe perioada derulării celor două campanii electorale. Astfel, în campania electorală pentru alegerea autorităților administrației locale CNA a analizat
297 de situații susceptibile de încălcare a legii și, pe lângă sancțiunile date, prin intermediul Serviciului Comunicare a transmis 41 de scrisori de atenționare. În campania pentru alegerile generale, desfășurată prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale, s-au transmis 4 decizii de oprire de spoturi electorale și 40 scrisori de atenționare.
Prezentăm, în cifre, tabloul activității Serviciului Comunicare în anul 2008:
- 110 comunicate de presă;
- 300 de adrese către radiodifuzori;
- 186 adrese pentru persoane juridice;
- 564 răspunsuri pentru persoane fizice;
- 12 invitații către radiodifuzori sau persoane juridice
- pentru dezbateri pe teme de interes în domeniul audiovizual;
- 216 aprobări pentru derularea unor campanii de interes
- public;
- 25 de scrisori către instituții din străinătate;
- 226 de ediții ale revistei presei audiovizuale;
- 81 de scrisori de atenționare în campaniile electorale.
Totodată, răspunsurile pe care le dăm fiecărui petiționar ajută la înțelegerea corectă a rolului și misiunii CNA, confundat, uneori, din lipsă de informații, cu un organism de cenzură.
În timpul campaniilor electorale din anul 2008, pe site au fost postate și evidențiate toate informațiile utile pentru radiodifuzori în ceea ce privește cadrul legislativ, posturile care și-au anunțat intenția de a realiza emisiuni electorale, o situație privind tarifele pe emisiuni și unitatea de timp, rapoarte de monitorizare privind pluralismul politic la posturile locale și la posturile centrale de radio și de televiziune.
Pe site se mai găsesc și o serie de informații privind licențele: cum se obține o licență audiovizuală, situații privind licențele, acționarii societăților, programele libere la retransmisie pe teritoriul României.
Pot fi studiate, de asemenea, rapoartele de monitorizare privind calitatea limbii române la posturile de radio și de televiziune, studiile și cercetările comandate de CNA și realizate de institute de specialitate privind sectorul audiovizual.
Organigrama CNA, rapoartele de activitate și documentele financiare, regulamentul de organizare și funcționare al instituției, declarațiile de avere și de interese ale funcționarilor publici și ale membrilor Consiliului, fotografii din cadrul instituției, link-uri către autoritățile europene de reglementare din domeniu sunt numai o parte din informațiile pe care site-ul le oferă publicului.
În anul _2008_ , s-au efectuat _1.344_ inspecții și verificări la stațiile de radio, televiziune și rețelele de cablu (CATV), dintre care _163_ la radio, _202_ la televiziune, _761_ la CATV și _218_ la TV-C ( _**Anexă, Serviciul Inspecție** )_ , determinate de reclamații, hotărâri ale Consiliului, verificări în vederea emiterii deciziilor de autorizare/reautorizare, verificări privind respectarea sancțiunilor date de CNA ș.a.
Controalele la fața locului au fost orientate pe respectarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, a deciziilor, instrucțiunilor și recomandărilor Consiliului, îndrumarea titularilor de licență în vederea cunoașterii și respectării legii și a obligațiilor ce le revin față de CNA (Decizia CNA privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual – protecția drepturilor copilului, serviciile de programe și protecția copilului, programele de știri, programele muzicale, protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine, dreptul la replică și rectificare, procedura exercitării dreptului la replică, asigurarea informării corecte și a pluralismului, jocuri și
concursuri, sponsorizare, publicitate și teleshopping, Decizia CNA privind difuzarea programelor locale și a programelor retransmise ș.a.).
De asemenea, a fost efectuate un număr de _2.015_ monitorizări ( _**Anexă, Serviciul Inspecție**_ ), care au vizat posturile din teritoriu de radio – _573_ , televiziune – _1.007_ și TV-C – _435_ , ele fiind, de regulă, efectuate conform planificării tematice, la solicitarea Consiliului.
Monitorizările efectuate în teritoriu au totalizat un număr de _50.339_ ore, dintre care la radio _12.702_ ore, la TV _25.954_ ore și la TV-C _11.683_ ore ( _**Anexă, Serviciul Inspecție**_ ). Au fost monitorizate _74_ posturi locale de radio și televiziune în perioada desfășurării alegerii autorităților administrației publice locale (2.05.2008 – 30.05.2008) și _78_ posturi locale de radio și televiziune în perioada 31.10.2008 – 29.11.2008, privind reflectarea în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
Principala atribuție a inspectorilor audiovizuali din cadrul Consiliului Național al Audiovizualului a fost aceea de a verifica legalitatea conținutului programelor audiovizuale.
Inspectorii audiovizuali au informat cu operativitate titularii de licență și au prelucrat acestora noile decizii, instrucțiuni și recomandări ale CNA imediat după intrarea în vigoare a acestora, solicitând, totodată, respectarea prevederilor legale în domeniu, ulterior trecând la verificarea celor menționate mai sus.
Constatările rezultate în urma activităților de monitorizare și control sunt consemnate în rapoarte de monitorizare sau de constatare, care sunt trimise prin poșta electronică către sediul central al CNA, la Serviciul Inspecție, care, la rândul său, întocmește rapoarte și sinteze pe care le prezintă Consiliului spre analiză.
În decursul anului 2008, la Serviciul Inspecție s-a primit un număr de _346_ reclamații la radio, televiziune, rețelele de cablu (CATV).
Majoritatea reclamațiilor s-au referit la calitatea necorespunzătoare a serviciilor oferite de unii distribuitori de servicii de programe prin cablu, la retransmisia necodată de servicii de programe cu caracter pornografic în rețelele de cablu (CATV), la neacordarea dreptului la replică, la încălcarea demnității umane și a dreptului la propria imagine, la difuzarea spoturilor publicitare cu încălcarea legislației audiovizuale, la concursurile telefonice cu apeluri taxabile, la servicii de programe retransmise în plus sau neretransmise în rețea, deși figurează în grila de program aprobată în rețelele de cablu (CATV), la costul prea mare al abonamentului CATV, la calitatea semnalului audiovizual și la existența unor posturi de radio pirat. Multe sesizări telefonice, prin e-mail, prin poșta normală au fost anonime sau cu identitate falsă. Zilnic, se urmăresc sesizările postate pe Forum-ul CNA și se răspunde strict la sesizările care intră în aria de competență și activitate a Serviciului Inspecție.
Reclamațiile care au conținut date viabile și reale, în urma controalelor efectuate, au fost instrumentate de inspectori prin prezentarea de rapoarte în ședințele publice ale Consilului Național al Audiovizualului. Unele reclamații au fost rezolvate prin adresarea în scris a peste _109_ atenționări titularilor de licență sau distribuitorilor de servicii CATV sau, funcție de natura reclamației, au fost informate Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Agenția Națională pentru Reglementări în Comunicații, Consiliul Concurenței, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației etc.
În cazul încălcărilor minore, reclamațiile au fost rezolvate prin atenționări la nivelul inspectorilor teritoriali.
Printre principalele obiective ale controalelor efectuate de inspectorii audiovizuali în teritoriu se remarcă:
– respectarea avizului de retransmisie/grila de program aprobată;
– prezența contractelor/acordurilor cu deținătorii drepturilor de autor/retransmisie și valabilitatea lor;
– păstrarea înregistrărilor programelor emise în conformitate cu prevederile Deciziei CNA nr. 412/2007;
– deținerea documentelor care autorizează funcționarea: caiet de sarcini, decizie de autorizare, avize de retransmisie, contracte pentru servicii de programe ș.a.;
- calitatea tehnică a programelor;
- calitatea editorială a emisiunilor;
- modificările în situația juridică;
- exploatarea licențelor de către alte persoane juridice
- decât cele îndreptătite;
– ducerea la îndeplinire a somațiilor de intrare în legalitate adresate de Consiliu radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii;
– verificarea societăților deținătoare de licențe radio–tv care au primit decizie de autorizare având doar buletin de măsurători și care nu au depus la dosar autorizația de funcționare;
– verificarea societăților deținătoare de licențe radio–tv care au primit aprobare provizorie să funcționeze din alt studio;
– verificarea societăților deținătoare de licențe radio–tv, privind întreruperea emisiei posturilor locale și reînceperea ulterioară a emisiei serviciilor de programe;
– verificarea societăților deținătoare licențe radio–tv cu aprobare pentru emisie provizorie din noua locație;
– organizarea de întâlniri periodice comune cu radiodifuzorii, distribuitorii de servicii de programe, reprezentanți ai presei locale, în vederea prezentării și popularizării în teritoriu a reglementărilor audiovizuale în vigoare.
Prin activitatea de monitorizare în teritoriu s-a controlat:
– respectarea asigurării informării corecte și a pluralismului;
– respectarea timpilor și a duratei emisiei, așa cum sunt prevăzute în decizia de autorizare;
– încadrarea în procentele rezervate programelor înscrise în caietul de sarcini și aprobate de Consiliu;
– respectarea drepturilor persoanei la propria imagine, la rectificare, precum și a dreptului la replică;
– respectarea reflectării pe posturile de radio și de televiziune locale a alegerii autorităților administrației publice locale (Legea nr. 67/25.03.2004, republicată);
– respectarea reflectării pe posturile de radio și de televiziune locale a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat (Legea nr. 35/13.03.2008 și Decizia CNA nr. 792/2008);
– calitatea limbii române utilizate în emisiunile audiovizuale;
– respectarea prevederilor privind publicitatea, teleshoppingul și sponsorizarea în audiovizual (conținut și timp alocat);
– respectarea legislației privind protecția minorilor în special în cadrul programelor care pot conține vulgarități și violență nejustificată;
– utilizarea semnalelor acustice și grafice de avertizare cu privire la conținutul difuzat;
– respectarea demnității persoanei prin nediscriminarea pe motive de vârstă, rasă, etnie, sex, orientare sexuală, religie, naționalitate.
Câteva dintre situațiile întâlnite în teritoriu:
– nerespectarea avizului de retransmisie și a autorizației tehnice de funcționare la operatorii CATV;
– retransmisia de programe în rețele CATV, preluate din sisteme de recepție prin satelit tip „Direct To Home”, fără acorduri din partea deținătorilor de drepturi;
– nerespectarea normelor de difuzare a publicității;
– exploatarea fără aviz de retransmisie a unor societăți posesoare de rețele CATV;
– difuzarea de către unii operatori CATV a unor programe proprii fără să dețină licență audiovizuală de tip TV-C (televiziune cu recepție doar prin rețele de cablu) .
Serviciile de programe recepționate prin sistemul **DTH (Direct To Home** – sistem individual de recepție a programelor pe satelit) nu au drept scop retransmiterea lor în rețelele CATV. Retransmiterea de programe prin sistemul DTH în rețelele de cablu CATV reprezintă o eludare a legii, care afectează piața audiovizualului din România.
Consiliul Național al Audiovizualului, în calitate de autoritate unică de reglementare, are obligația de a supraveghea piața audiovizuală, în așa fel încât concurența să se manifeste în limitele și cu respectarea prevederilor legale.
Pentru nerespectarea avizului de retransmisie, Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat societăților distribuitoare de servicii de programe la rețele de cablu (CATV) din teritoriu un număr de _152_ sancțiuni, dintre care _106_ somații și _46_ amenzi.
Situații deosebite remarcate în efectuarea controalelor: – SC Arsenal TV – SRL, Ianca, jud. Brăila: amendarea cu 5.000 lei; au retransmis programe care nu au fost înscrise în oferta de servicii de programe și fără a notifica în prealabil CNA, iar alte programe aprobate nu erau retransmise;
– SC Miba Telecom 2002 – SRL, Voluntari, jud. Ilfov: amendarea cu 5.000 lei; au difuzat programe (Info Miba, Info TV Miba și Info local), fără să dețină licență și decizie de autorizare; au retransmis programe care nu au fost înscrise în oferta de servicii de programe; programele pentru adulți Private Spice și Blue Huster se retransmiteau necodat și în pachetul de bază; mai multe programe erau retransmise în baza unor acorduri sau, după caz, contracte expirate; programul Acasă TV era retransmis prin sistemul DTH (sigla DIGI);
– SC Telnet – SRL, Baia de Criș, jud. Hunedoara, Beliu, jud. Arad: amendarea cu 5000 lei; au retransmis programe care nu au fost înscrise în oferta de servicii de programe, iar alte programe aprobate nu erau retransmise; mai multe programe erau retransmise în baza unor acorduri sau, după caz, contracte expirate; a retransmis programul propriu fără a deține decizie de autorizare audiovizuală; – SC Diabi Con – SRL, Caracal, jud. Olt: amendarea cu 10.000 lei; au retransmis programul tip „videotext” fără a deține licență audiovizuală și decizie de autorizare audiovizuală; au retransmis programe care nu au fost înscrise în oferta de servicii de programe, iar alte programe aprobate nu erau retransmise; mai multe programe erau retransmise în baza unor acorduri sau, după caz, contracte expirate;
– SC DTV Media Sat – SRL, Țuglui, jud. Dolj: amendarea cu 10.000 lei; au retransmis programul tip „videotext” fără a deține decizie de autorizare audiovizuală; au retransmis programe care nu au fost înscrise în oferta de servicii de programe; mai multe programe erau retransmise în baza unor acorduri sau, după caz, contracte expirate.
Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat în 2008 societăților deținătoare de posturi de radio locale un număr de _30_ sancțiuni în teritoriu, dintre care _29_ somații și _1_ amendă.
Situații deosebite remarcate în efectuarea monitorizărilor posturilor de radio locale:
– SC Deșteptarea – SA, Radio Alfa, Bacău: amendarea cu 2.500 lei; în emisiunea „Bacăul vorbește”, difuzată în ziua de vineri, 13 iunie 2008, au fost făcute comentarii privind campania electorală.
Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat în 2008 societăților deținătoare de posturi de televiziune locale un număr de _249_ sancțiuni în teritoriu, dintre care _222_ somații și _27_ amenzi.
Situații deosebite remarcate în efectuarea monitorizărilor posturilor de televiziune locale:
– SC Atelierele Culturale – SRL, Tele Europa Nova, Timișoara: amendarea cu 5.000 lei; în emisiunea „Bursa afacerilor”, din data de 19 martie 2008, de la ora 21.00, s-a folosit un limbaj licențios, suburban, la o oră la care copiii au acces neîngrădit la vizionarea unui program;
– SC Nova Press – SRL, Nova TV, Brașov: amendarea cu 5.000 lei, în emisiunea „Punctul pe i”, din data de 7 mai 2008, de la ora 18.35, s-a folosit un limbaj licențios, suburban, cu conotații sexuale, la o oră la care copiii au acces neîngrădit la vizionarea programelor;
– SC Deșteptarea – SA, TV Bacău, Bacău: amendarea cu 2.500 lei; în perioada 2–26 mai 2008 au difuzat, în emisiunile informative și în cele de dezbatere electorală, comentarii cu caracter critic și au formulat acuzații nedovedite la adresa unui candidat aflat în competiția electorală, fapt de natură a afecta dreptul la imagine și demnitatea acestuia, precum și desfășurarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și corect; au difuzat emisiuni electorale în zilele de sâmbătă, 17 și 24 mai 2008, fapt interzis de legislația electorală.
În cursul anului 2008, inspectorii teritoriali CNA au fost convocați de Consiliu înaintea fiecărei campanii electorale, în vederea instruirii lor și pentru abordarea unitară, corectă la nivel local a legislației audiovizuale în vigoare. De asemenea, în cursul anului 2008, un număr de _8_ inspectori teritoriali au participat și la cursuri de instruire și pregătire de 5 zile lucrătoare, cu participarea la ședințele publice ale Consiliului.
Pentru asigurarea unui schimb informațional bidirecțional și rapid între sediul central al CNA și sediile inspectorilor audiovizuali din teritoriu, există un sistem de calculatoare prin intermediul internetului, cu ramificații în _31_ centre zonale din țară.
Dintre inspectorii teritoriali ai CNA, _24_ dispun de stații de captură și analiză radio/tv performante, care permit, printre altele, înregistrarea simultană a până la _4_ posturi radio/tv pe hard disk și, ulterior, copierea lor pe suport DVD, monitorizarea programelor de radio și de televiziune și transmisia comprimată prin e-mail a secvențelor care contravin normelor audiovizuale în vigoare spre server-ul central al CNA (File Transfer Protocol), în vederea prezentării și analizei Consiliului. Această transmisie permite prezentarea rapidă a informațiilor din teritoriu, simultan, către membrii Consiliului și compartimentele tehnice din CNA, astfel realizându-se cadrul necesar pentru luarea unor decizii eficiente, cu aplicabilitate imediată.
III. Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Decizia CNA nr. 12/2003 privind eliberarea avizului de retransmisie, cu modificările și completările ulterioare
- 45 amenzi;
- 105 somații;
IV. Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare
– pentru încălcarea prevederilor privind protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine
� 3 sancțiuni privind difuzarea timp de 3 ore numai a textului deciziei de sancționare emise de CNA;
- 41 amenzi;
- 66 somații;
- pentru încălcarea prevederilor privind responsabilități
- culturale
- 2 amenzi;
- 14 somații;
– pentru încălcarea prevederilor privind jocurile și concursurile
- 3 somații;
- V. Decizia CNA nr. 401/2006 privind difuzarea
- programelor locale de radiodifuziune
- 1 somație;
VI. Decizia CNA nr. 412/2007 privind obligațiile ce revin radiodifuzorilor la înregistrarea programelor de radio și de televiziune
- 2 somații;
VII. Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare
- 14 amenzi;
- 79 somații;
VIII. Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare
și
Decizia nr. 792/2008 privind principii și reguli de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale
- 15 amenzi;
- 118 somații.
## _Notă:_
– 3 dosare se află în faza procesuală de judecată pe fond;
– un dosar a fost câștigat în faza procesuală a fondului de radiodifuzor, CNA a formulat recurs, care se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție;
– un dosar aflat în cale extraordinară de atac, respectiv contestație în anulare formulată de CNA și aflată în curs de judecată la fond.
La _Curtea de Apel Alba Iulia:_
– în faza procesuală a fondului, într-un dosar civil a fost pronunțată o hotărâre în favoarea CNA.
## La _Curtea de Apel Bacău_ :
– în faza procesuală a fondului, în 4 dosare s-au pronunțat hotărâri în favoarea CNA;
– 2 dosare se află în faza procesuală de judecată pe fond.
## La _Curtea de Apel Brașov_ :
– în faza procesuală a fondului, în 2 dosare s-au pronunțat hotărâri în favoarea CNA.
La _Curtea de Apel Craiova:_
– în faza procesuală a fondului, într-un dosar s-a pronunțat hotărâre în favoarea CNA.
## La _Tribunalul București:_
– în faza procesuală a fondului, în două dosare s-au pronunțat sentințe de declinare a competenței în favoarea Curții de Apel București.
## La _Tribunalul Bacău_ :
– un dosar se află în faza procesuală de judecată pe fond.
## _La Tribunalul Brașov:_
– în faza procesuală a fondului, în două dosare s-au pronunțat sentințe de declinare a competenței în favoarea Curții de Apel Brașov.
## _La Tribunalul Gorj:_
– în faza procesuală a fondului, într-un dosar s-a pronunțat sentință de declinare a competenței în favoarea Curții de Apel Craiova.
La titlul „Cheltuieli de personal”, creditele aprobate, în sumă de 10.796 mii lei, au fost utilizate în procent de 99,69%, prin acordarea drepturilor salariale personalului instituției, în conformitate cu legislația în domeniu aplicabilă în cursul anului 2008, a primelor de concediu restante și desfășurarea deplasărilor interne și externe determinate de necesitatea participării reprezentanților CNA la acțiunile internaționale pe teme de audiovizual, asigurându-se, totodată, controlul și îndrumarea deținătorilor de licență de emisie prin structurile teritoriale. De asemenea, a fost efectuată plata lunară a alocației pentru locuință, stabilită pentru trei persoane care ocupă funcția asimilată de demnitate publică.
La titlul „Bunuri și servicii”, creditele definitive aprobate pe anul 2008 reprezintă 1.381 mii lei și au fost utilizate în proporție de 98,84%, ținând cont de necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiecărei categorii de cheltuieli, asigurându-se condițiile normale de funcționare a instituției prin plata consumului de energie termică, electrică, apă, servicii pază, igienizare, salubritate, service-ul pentru întreținerea aparaturii din dotarea CNA, precum și pentru efectuarea de lucrări de reparații, achiziționarea de materiale cu caracter gospodăresc, de întreținere și exploatare a parcului auto. Normativele privind consumul de carburanți au fost stabilite la un nivel inferior față de limita stabilită legal, în vederea reducerii cheltuielilor de această natură și creării de economii.
Din creditele aprobate la titlul „Alte transferuri” au fost utilizate fondurile necesare pentru plata cotizației anuale, în vederea participării instituției noastre la lucrările Platformei Europene a Autorităților de Reglementare în domeniul audiovizualului – EPRA.
La titlul „Active nefinanciare”, s-a înregistrat o execuție a cheltuielilor în procent de 99,8% din creditele bugetare aprobate, determinată, în principal, de achiziționarea a 5 autoturisme, tehnică de calcul și software-ul aferent, 3 sisteme PC specializate pentru monitorizare radio și tv și un sistem de încălzire.
Gradul de utilizare a fondurilor alocate în bugetul aprobat CNA pe anul 2008 reflectă un bun proces de management al cheltuielilor și o fundamentare realistă a necesarului de fonduri solicitate de realizarea obiectivelor propuse pe orizontul de timp analizat.
De asemenea, s-a constat că, din cauza nefuncționării sau funcționării defectuoase a sistemelor de închidere a ferestrelor sau chiar din lipsa acestora, infiltrațiilor apei în
urma precipitațiilor abundente, determinate de neetanșarea corespunzătoare a ferestrelor, blocării anumitor ferestre, deformării ramelor interioare și/sau exterioare, era necesară înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie PVC cu geam termopan. Având în vedere destinația fiecărei încăperi, a rezultat și necesitatea reamenajării unora dintre spațiile existente. Au fost realizate, totodată, unele reparații și modernizări pentru sediile teritoriale.
În scopul derulării la întreaga capacitate a activității de transporturi auto (asigurări, carburanți, lubrifianți, reparații auto), a fost alocată și cheltuită suma de 291.077,78 RON.
În data de 18 iunie, șeful Serviciului Afaceri Europene și Proiecte, doamna Laura Frunzeti, a reprezentat autoritățile
din domeniul audiovizualului la reuniunea Comitetului de Contact pentru Televiziunea Transfrontieră, care se reunește bianual la Bruxelles. În acest cadru se dezbate stadiul armonizării legislațiilor naționale ale statelor membre ale UE cu reglementările europene, ca și problemele întâmpinate de autoritățile naționale în aplicarea prevederilor Directivei Serviciilor Media Audiovizuale. Delegatul CNA a subliniat stadiul adoptării directivei în legislația din România.
De asemenea, delegații CNA la nivel de secretari de stat au reprezentat România la reuniunile din primăvară și toamnă ale Platformei Europene a Autorităților de Reglementare a Audiovizualului de la Riga, în mai, și Dublin, în octombrie, unde Consiliul a fost reprezentat de domnii Răsvan Popescu, președinte, Ioan Cărmăzan, Constantin Duțu și Attila Szász.
La reuniunea de la Riga, din mai 2008, care a găzduit cea de-a 27-a reuniune Platforma Europeană a Autorităților de Reglementare (EPRA), au participat 156 de reprezentanți ai autorităților de reglementare din 43 de țări europene, reprezentând 51 de autorități de reglementare, în afară de reprezentanții Consiliului Europei și ai Observatorului European al Audiovizualului sau ai Comisiei Europene. Au participat, de asemenea, observatori din partea Comisiei pentru Radio și Televiziune din Armenia și din partea Rețelei Mediteraneene a Autorităților de Reglementare (RIRM). Cu această ocazie, domnul Jean François Furnémont, director al Consiliului Superior al Audiovizualului al comunității belgiene francofone, a fost ales, în unanimitate, vicepreședinte și s-a alăturat Comitetului director, prezidat de Dunja Mijatovic, președintele autorității de reglementare din Bosnia și Herțegovina.
Prima reuniune plenară a avut ca subiect central rolul autorităților de reglementare în promovarea educației media. Majoritatea autorităților recunosc faptul că publicul este foarte activ și își asumă responsabilitatea pentru consumul de media în noul context în care rolul autorităților de reglementare ar trebui să evolueze corespunzător. Astfel, educația media ar putea fi considerată ca o măsură de prevenire ce trebuie adăugată la atribuțiile autorităților de reglementare, pornind de la constatarea că doar cadrul de reglementare nu poate rezolva toate problemele. De asemenea, a fost discutat subiectul _must carry_ , ca instrument folositor, în cea de-a doua sesiune plenară. În majoritatea țărilor din Platforma Europeană a Autorităților de Reglementare (EPRA), rolul autorităților de reglementare privind _must carry_ este relativ limitat. Au fost dezbătute subiectul _must offer_ și cel al remunerării, ca probleme centrale.
Au avut loc, de asemenea, trei grupuri de lucru simultane pe subiectele: call TV, separarea publicității, reguli de protecție a consumatorului, probleme de jurisdicție asupra transmisiilor prin sateliți din afara UE, ca și subiectul publicității interzise.
O mai mare colaborare a tuturor autorităților de reglementare a fost prevăzută în cadrul proiectului MAVISE, ca un instrument util pentru autoritățile de reglementare.
În octombrie, aproximativ 150 de delegați din 41 de țări au participat la reuniunea Platforma Europeană a Autorităților de Reglementare (EPRA) de la Dublin, reprezentănd 50 de autorități de reglementare. În același timp, au participat observatori ai Consiliului Europei, ai Observatorului European al Audiovizualului și ai Comisiei Europene. Subiectul central al reuniunii a fost transpunerea continuă a Directivei Serviciilor Media Audiovizuale, cu accent pe două întrebări esențiale: cum se stabilește ce servicii vor fi reglementate și ce fel de reglementări pot fi adoptate. De asemenea, a fost discutat subiectul serviciilor lineare și nonlineare, ca și implementarea strategiilor de autoreglementare și coreglementare în Europa. În cadrul grupurilor de lucru s-a convenit asupra unei game de subiecte punctuale, inclusiv asupra rolului autorităților de reglementare în supravegherea serviciilor publice de radiodifuziune, asupra pluralismului politic în media și televiziunii digitale. S-a stabilit, de asemenea, că următoarea reuniune va avea loc la Tallinn, în mai 2009.
În data de 30 iunie 2008 o delegație a CNA a participat la reuniunea inaugurală pentru înființarea Forumului autorităților de reglementare din domeniul audiovizual din țările membre al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), care a avut loc la Istanbul, Turcia, sub egida Secretariatului Permanent Internațional al OCEMN. Au fost prezenți atât reprezentanți ai autorităților de reglementare din domeniul audiovizual, cât și ai misiunilor diplomatice din următoarele state membre ale Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN): Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Republica Turcia, Ucraina. Delegația CNA la acest eveniment a fost alcătuită din domnul Răsvan Popescu – președintele CNA și șeful delegației române la acest eveniment; domnul Radu Teodorel – vicepreședinte CNA și doamna Rodica Anghel – consilier Direcția Juridică și Reglementări.
Reuniunea a fost coprezidată de dr. Zahid Akman, președintele Consiliului Suprem al Radioului și Televiziunii din Turcia, și de domnul Yevgen Koziy, director executiv al Secretariatului Internațional Permanent al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).
Șefii de delegații au prezentat în discursurile lor structura autorităților lor de reglementare, activitățile specifice și legislația din domeniul audiovizual. Participanții și-au exprimat acordul în legătură cu necesitatea înființării unui forum de cooperare regională între autoritățile de reglementare din domeniul audiovizual, în contextul dezvoltării rapide a noilor tehnologii în
domeniul comunicațiilor și al rolului tot mai semnificativ jucat pe plan internațional de mass-media audiovizuale. Forumul va fi axat pe dezbatea problemelor legate de protejarea drepturilor omului și a demnității umane, a dreptului la propria imagine, a protecției minorilor, a libertății de expresie și a respectării dreptului de proprietate intelectuală. De asemenea, forumul va fi util schimbului de experiență și de informații în domeniul audiovizual din punct de vedere al reglementărilor, al promovării dialogului multicultural, al elaborării standardelor unui audiovizual independent, obiectiv, responsabil și credibil în țările Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Șefii de delegații au adoptat „Declarația comună a Forumului autorităților de reglementare din țările Mării Negre”.
CNA a participat la reuniunea bianuală a Comitetului Director Permanent pentru Televiziunea Transfrontieră al Consiliului Europei, ce a avut loc la Strasbourg în 11–15 noiembrie, alternativ cu delegații Ministerului Culturii și Cultelor (care au participat la reuniunea din primăvară), delegații săi contribuind cu observații pertinente la elaborarea proiectului de protocol de amendare și a raportului explicativ referitor la Convenția Televiziunii Transfrontiere. A fost acceptat un text provizoriu al Convenției, care a fost definitivat cu ocazia celei de-a 44-a reuniuni a T-TT, din februarie 2009. Cu ocazia celei de-a 43-a reuniuni a T-TT, a fost ales președinte al Comitetului Director doamna Nuran Yardimci (Turcia), iar domnii Michael Kogler (Austria) și Gyorgy Ocsko (Ungaria) au fost aleși vicepreședinți.
Orașul Istanbul a găzduit, la începutul lunii decembrie, seminarul regional cu tema: Directiva Serviciilor Media Audiovizuale în contextul digitalizării – O nouă eră pentru reglementarea media audiovizuale. Pe parcursul seminarului au avut loc reuniuni de screening cu țările candidate la aderare: Turcia, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Albania, Serbia. Comisia Europeană a fost reprezentată de domnul Emmanuel Joly, doamna Maria Luisa Fernandez Esteban, din cadru Unitații de politici media și audiovizuale, și doamna Yvonne Kapella, reprezentând Unitatea pentru Programe Regionale a DG Extindere a CE. Doamna Frunzeti a prezentat stadiul adoptării Directivei Serviciilor Media Audiovizuale în România și a fost subliniat de către Comisia Europeană faptul că suntem prima țară care a armonizat legislația națională cu cea europeană în domeniul audiovizual.
Domnul Șerban Pretor și domnul Petre Dincă au participat în perioada 18–19 decembrie 2008 la lucrările Conferinței internaționale privind „Rolul media electronice în dezvoltarea dialogului intercultural în epoca digitalului”, organizată la Sofia. Conferința a reprezentat un bun prilej pentru participanți de a cunoaște la zi stadiul tranziției spre digital în fiecare dintre statele participante din zona central și est europeană: Ungaria, România, Albania, Bosnia și Herțegovina, Slovenia și Bulgaria, procesul de tranziție spre digital fiind cel mai avansat în Slovenia și Ungaria. În cadrul conferinței, delegația română a prezentat situația din România privind transmisia în sistem digital. În prezent, în România, nu au fost acordate licențe care să permită utilizarea unor frecvențe terestre pentru transmisia în format digital a serviciilor de programe de televiziune și, respectiv, de radiodifuziune, serviciile de programe audiovizuale fiind transmise în format digital prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre doar la nivel experimental, prin intermediul unor proiecte-pilot dezvoltate în București și Sibiu. |**ORE MONITORIZARE**|**Total**|**1.043**|**1.440**|**1.050**|**1.750**|**518**|**806**|**6.663**|**1.853**|**2.669**|**1.644**|**1.833**|**1.331**|**1.657**|**3.755**|**700**|**359**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**TV-C**|32|840|90|1.488|74|259|900|1.113|76|644|31|373|56|658|80|53| ||**TV**|740|260|600|183|388|511|5.475|723|1.878|976|1.216|684|1.285|792|420|150| ||**RADIO**|271|340|360|79|56|36|288|17|715|24|586|274|316|2.305|200|156| |**NUMĂR MONITORIZĂRI**|**Total**|**26**|**58**|**93**|**46**|**83**|**229**|**165**|**66**|**50**|**37**|**88**|**40**|**29**|**56**|**26**|**118**| ||**TV-C**|1|10|17|31|12|94|6|29|4|5|2|11|1|16|4|17| ||**TV**|16|13|49|8|57|99|152|34|25|29|52|14|21|23|14|53| ||**RADIO**|9|35|27|7|14|36|7|3|21|3|34|15|7|17|8|48| |**NUMĂR CONTROALE**|**Total**|**31**|**37**|**51**|**75**|**18**|**19**|**50**|**48**|**44**|**39**|**22**|**58**|**32**|**52**|**23**|**92**| ||**TV-C**|1|5|8|35|0|1|0|6|1|1|1|10|0|6|4|0| ||**CATV**|17|31|43|23|14|17|39|17|34|22|18|32|30|28|12|22| ||**TV**|5|1|0|12|1|1|5|20|7|11|2|11|1|4|4|36| ||**RADIO**|8|0|0|5|3|0|6|5|2|5|1|5|1|14|3|34| ||**Sediu inspector**|**Alba Iulia**|**Arad**|**Bacău**|**Baia Mare**|**Bistrița**|**Botoșani**|**Brașov**|**București**|**Buzău**|**Cluj-Napoca**|**Constanța**|**Craiova**|**Deva**|**Focșani**|**Galați**|**Iași**| |**ORE MONITORIZARE**|**Total**|**561**|**1.615**|**1.252**|**2.801**|**482**|**969**|**994**|**2.109**|**1.320**|**492**|**681**|**4.434**|**1.515**|**466**|**729**|**848**|**50.339**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**TV-C**|230|623|300|311|0|438|16|703|15|378|34|819|376|110|281|282|**11.683**| ||**TV**|100|615|942|1.494|482|26|920|0|1.030|108|535|1.904|819|212|0|486|**25.954**| ||**RADIO**|231|377|10|996|0|505|58|1.406|275|6|112|1.711|320|144|448|80|**12.702**| |**NUMĂR MONITORIZĂRI**|**Total**|**36**|**48**|**30**|**148**|**5**|**71**|**46**|**3**|**58**|**23**|**35**|**42**|**62**|**146**|**29**|**23**|**2.015**| ||**TV-C**|12|13|4|15|0|27|3|1|3|11|4|12|8|41|17|4|**435**| ||**TV**|12|23|16|76|5|20|26|0|36|6|24|22|28|47|0|7|**1.007**| ||**RADIO**|12|12|10|57|0|24|17|2|19|6|7|8|26|58|12|12|**573**| |**NUMĂR CONTROALE**|**Total**|**28**|**43**|**14**|**50**|**9**|**72**|**69**|**6**|**47**|**17**|**98**|**34**|**55**|**77**|**23**|**11**|**1.344**| ||**TV-C**|7|1|2|26|1|11|8|3|0|9|39|2|3|25|2|0|**218**| ||**CATV**|16|40|5|8|6|43|41|1|44|6|48|26|37|12|19|10|**761**| ||**TV**|2|2|7|11|0|10|11|0|1|2|7|3|8|17|0|0|**202**| ||**RADIO**|3|0|0|5|2|8|9|2|2|0|4|3|7|23|2|1|**163**| ||**Sediu inspector**|**Miercurea-Ciuc**|**Oradea**|**Piatra-Neamț**|**Pitești**|**Ploiești**|**Reșița**|**Râmnicu Vâlcea**|**Satu Mare**|**Sibiu**|**Slatina**|**Suceava**|**Târgoviște**|**Timișoara**|**Târgu-Mureș**|**Tulcea**|**Vaslui**|**Total**| ## _**Anexa nr. 1, Juridic**_
- Munca în echipă
- Performanța
- Satisfacția clienților **2008: DIRECȚII DE ACȚIUNE, POLITICI ȘI STRATEGII**
AGERPRES, ca Agenție Națională de Presă[1] , este o companie integrată de informații care se ocupă cu producerea și furnizarea de știri și servicii multimedia (foto, grafice, audio) și documentare (monitorizare de presă și bază de date) pentru mass-media, companii private și instituții centrale și locale ale statului.
În calitate de furnizor de servicii de informații, AGERPRES este cea mai importantă agenție de presă din România și singura instituție reprezentată la nivelul tuturor județelor din țară prin corespondenți proprii. De asemenea, corespondenții permanenți ai AGERPRES la Bruxelles, Roma, Madrid sau Chișinău au creat în 2008 un flux continuu de informații de interes național. Programul de deschidere de noi birouri ale AGERPRES în capitalele țărilor UE și în alte state importante pentru România va continua prin urmărirea unui just echilibru între costuri și beneficiile aduse de informațiile transmise de corespondenții AGERPRES presei și opiniei publice din țară.
Prin statutul și producția sa editorială, AGERPRES se situează în afara oricăror influențe de ordin economic sau politic, concepându-și fluxurile exclusiv pe informații de primă sursă, astfel încât să ofere o imagine clară, completă și echidistantă a evenimentelor de importanță națională. Adoptarea unei ținute jurnalistice adecvate statutului AGERPRES, de instituție de interes național, a făcut diferența față de fenomenul tabloidizării presei și generalizării tentației de obținere a audienței cu prețul dezinformării sau al informării prin omisiune practicate de unele agenții de pe piață.
AGERPRES este singura instituție românească de presă acceptată ca membru cu drepturi depline în Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA) și în alte organizații profesionale regionale de profil.
Atuurile oferite de serviciile AGERPRES au fost:
- _seriozitatea_
- _siguranța ofertei_
- _receptivitatea_
Credibilitatea, dar mai ales **calitatea** și **varietatea serviciilor** oferite fac ca agenția să reprezinte singura alternativă la amalgamul informațional ce bombardează societatea în plină eră a Internetului.
În sectorul **tehnic,** obiectivele principale pentru 2009 sunt legate de lansarea unei noi etape de dezvoltare a agenției, prin achiziția de softuri și noi platforme integrate care să servească noilor tendințe din piață orientate spre zona Internetului și multimedia, dar și noi căi de comunicare la distanță cu echipele redacționale. Agenția a luat deja măsuri pentru lansarea unui nou portal de informații, care va face trecerea din zona B2B (business to business) la B2C (business to consumer)
În sfera **organizațională,** AGERPRES își propune continuarea programului de modernizare instituțională prin promovarea unui management al performanței care să pună accent pe evaluarea și îmbunătățirea acesteia.
Aceasta presupune o integrare atât orizontală cât și verticală a proceselor derulate. O prioritate o va constitui astfel proiectarea și controlul activităților de management al performanței: modul de stabilire și comunicare a obiectivelor, modul de evaluare și de influențare a competențelor personalului.
În structura produselor jurnalistice transmise a crescut numărul știrilor de autor, al interviurilor și reportajelor. Pe flux au fost, de asemenea, difuzate sinteze, grupaje tematice, fișe documentare și fișe biografice ale unor personalități ale vieții publice românești și străine.
Interesul arătat de beneficiari față de asemenea produse ne întărește în convingerea că o asemenea abordare este utilă și necesară.
Promovarea acestei politici editoriale a avut ca rezultat o bună acoperire a tuturor domeniilor și, implicit, o creștere a calității și numărului de știri și a altor materiale jurnalistice, fapt ce a menținut, și pentru 2008, un trend ascendent în comparație cu anii anteriori.
Cantitativ, graficul de mai sus*) relevă faptul că, în patru ani, numărul știrilor centrale a crescut cu 44%, iar față de 2007, cu 3%.
Media zilnică, în 2008, a fluxului redacției a fost de 94 de știri.
Analizând din punct de vedere tematic conținutul știrilor difuzate rezultă, pe de o parte, diversitatea de teme abordate, iar pe de altă parte, atenția acordată domeniilor politic, parlamentar, justiție, administrativ-executiv, social și cultural.
*) Graficele și imaginile din raport sunt reproduse în facsimil.
De asemenea, au fost realizate grupaje pe „profile” de candidați medici (Florian Popa, Mircea Cinteză, Irinel Popescu, Alexandru Ciocâlteu, Adrian Neacșu), actori (Mircea Diaconu, Ion Dichiseanu, Sergiu Nicolaescu) sau cântăreți (Luminița Anghel, Victor Socaciu, Mihai Constantinescu, Dida Drăgan).
Activitatea BEC și BEM a fost prezentată în 114, respectiv 54 de știri.
Desfășurarea Summitului NATO a fost reflectată pe un flux special, redacția difuzând, pe parcursul a patru zile, 568 de știri.
În afara perioadelor de campanie electorală – când cantitatea, pe tot parcursul anului, a știrilor politice a fost mai mare – redacția a relatat constant evenimentele din viața politică. Astfel, din totalul știrilor realizate, 7006 – adică peste 20% – au fost cu temă politică.
Ilustrarea activității partidelor prin știri pe fluxul agenției a fost determinată de evenimentele din viața internă a acestora, de raportarea lor la problemele naționale și sociale, dar și de relația acestora cu presa, de modul lor de comunicare cu ziariștii, știut fiind faptul că anumite partide preferă o atitudine mai discretă în relațiile cu mass-media.
Calitatea știrilor din domeniul politic a crescut, materialele au fost redactate profesionist, în ciuda faptului că în numeroase cazuri nu a existat o continuitate a redactorilor acreditați pe domeniile de activitate din cauza transferării unora la alte locuri de muncă, dar și a faptului că redacția a trecut, în 2008, printr-o reorganizare, devenind, din secție a Redacției Știri Interne, redacție de sine stătătoare, cu o coordonare proprie.
Totodată, în 2008 au sporit inițiativa și responsabilitatea redactorilor acreditați pe domeniul politic, astfel încât principalele evenimente ale anului – alegerile locale și cele parlamentare – au fost reflectate în mod complex, profesionist, obiectiv.
Pe fluxul Justiție, armată, interne au fost difuzate, în 2008, 5.603 știri, dintre care 909 au vizat activitatea Armatei, 189 domeniul serviciilor speciale, 1.355 domeniul Internelor și 3.150 au fost pe teme de Justiție.
Știrile care au reflectat activitatea Internelor au cuprins următoarele instituții: IGPR (36,7%), Jandarmerie (5,59%), Ministerul Administrației și Internelor (23,12%), Inspectoratul pentru Situații de Urgență (1,5%), Poliția Capitalei (13,36%), Poliția de Frontieră (3,9%) și altele.
Știrile din Justiție au vizat activitatea următoarelor instituții: Curtea Constituțională (13,07%), Ministerul Justiției (9.3%), CSM (16,6%), Tribunalul București (7,9%), DNA (21,4%), ÎCCJ (11,7%), Curtea de Apel București (9,8%), DIICOT (1,8%), Administrația Penitenciarelor (1,5%), precum și Uniunea Notarilor Publici, Tribunalul Militar, CEDO, Avocatul Poporului.
Dintre cele 909 știri din domeniul Armatei, 36,4% au reflectat activitatea Ministerului Apărării Naționale, iar 63,6% au reflectat activitatea militarilor aflați în diferite misiuni sau în teatrele de operațiuni din Irak, Afganistan sau alte puncte fierbinți.
Știrile din domeniul sănătății au fost 1.785 și au reflectat activitatea Ministerului Sănătății, a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, a Colegiului Medicilor, Camerei Federative a Medicilor, a spitalelor și farmaciilor, a organizațiilor și fundațiilor implicate în fenomenul medical. O atenție deosebită a fost acordată marilor nume de specialiști din medicina românească, premierelor medicale, performanțelor din acest domeniu.
Domeniul educației a fost ilustrat, în 2008, prin 1.923 de știri care au reflectat activitatea ministerului de resort, a inspectoratelor școlare, a universităților, a asociațiilor de elevi și studenți. O atenție deosebită s-a acordat perioadelor în care au fost susținute tezele cu subiect unic, dar și examenul de bacalaureat. De asemenea, redacția a transmis toate amănuntele legate de admiterea în învățământul superior la toate universitățile din Capitală.
Fluxul Cultură-Culte a transmis știri din domeniul cultural (4.085 știri), al mass-media (888 de știri) și al cultelor (889 știri). Știrile culturale au reflectat activitatea ministerului de resort, a institutelor culturale, a teatrelor, a Operei Naționale, a artiștilor plastici, a Academiei Române, a personalităților din toate domeniile culturii. De asemenea, au fost urmărite toate prezențele în țara noastră ale unor nume internaționale din muzică, teatru, balet, precum și turnee în străinătate ale artiștilor noștri. Au fost realizate interviuri cu personalități ale culturii și reportaje din acest domeniu.
Știrile fluxului Administrație au reflectat activitatea primarilor de sector și a primarului Capitalei, a consilierilor generali și a Consiliilor locale, a direcțiilor din primării, precum și activitatea Prefecturii Capitalei. Au fost realizate numeroase știri privind implicarea instituțiilor administrative în domeniile social, cultural, sportiv, educațional.
Pe parcursul anului 2008, fluxurile redacției s-au îmbunătățit cu noi produse jurnalistice și elemente de promovare. Astfel, au început să fie difuzate interviuri și reportaje cu fotografii atașate. De asemenea, au fost difuzate știri importante cu indicativul „Alertă” pentru a fi semnalate corespunzător abonaților și a li se acorda atenția cuvenită.
Finalul anului 2008 a adus pe fluxul redacției numeroase sinteze vizând toate domeniile de activitate – politic, cultural, sănătate, educație, apărare, interne, diplomație.
În toamna anului 2008, pe fluxul redacției au fost introduse și grupaje de știri pentru a veni în întâmpinarea nevoilor beneficiarilor noștri – știrile dimineții, știrile amiezii, știrile serii. Acestora li s-au adaugat sintezele săptămânale privind activitatea Senatului și a Camerei Deputaților.
În 2008, Redacția Informații Centrale a menținut trendul ascendent din punct de vedere al numărului de știri și al calității acestora, insistând pe relatarea obiectivă și cât mai rapidă a evenimentelor, a îmbogățit fluxul cu noi tipuri de materiale jurnalistice, acordând importanța cuvenită tuturor domeniilor – politic, social, cultural, justiție – urmând ca această politică editorială să fie promovată pe tot parcursul anului 2009.
Față de 2007, când au fost transmise pe fluxul sportiv 21.794 de știri – 16.070 externe și 8.724 interne – creșterea a fost de 2,8%.
Evoluția constant ascendentă a fluxului sportiv în ultimii ani este reprezentată de graficul următor:
În medie, fluxul sportiv a cuprins zilnic, în 2008, circa 70 de știri, cu valori maxime în iunie (Campionatul European de fotbal) și august (Olimpiada de la Beijing).
Pentru anul 2009, atenția redactorilor Secției Sport se va focaliza pe meciurile echipei naționale de fotbal din
preliminariile Cupei Mondiale de anul viitor, partidele din cupele europene de fotbal, activitatea fotbalistică internă, dar și pe campionatele europene și mondiale de kaiac-canoe, scrimă, gimnastică, handbal, lupte, canotaj, judo, haltere (Campionatul European va avea loc la București).
184 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46 bis/9.IV.2010
Majoritatea informațiilor transmise de corespondenți au fost însoțite fie de fotografie care să ilustreze evenimentul relatat, fie de fișiere audio care au întregit oferta multimedia a agenției.
Astfel, în 2008, 31 de corespondenți din cei 41 au trimis 5.279 de fotografii, dintre care 1.249 au fost descărcate de clienții AGERPRES.
Din punct de vedere tematic, fluxul de știri locale a fost dominat, la fel ca și cel de știri centrale (din București), de evenimentele politice ale anului 2008: campanii electorale și alegeri locale și parlamentare. La nivelul țării însă aceste două evenimente majore care au constituit și o premieră în istoria politicii românești prin adoptarea votului uninominal au produs un număr semnificativ de acțiuni ce au trebuit urmărite de corespondenți, având în vedere faptul că fiecare candidat în parte, fiecare partid la rândul său, în fiecare colegiu, au organizat numeroase activități cu caracter electoral. Asta a făcut ca materialele jurnalistice având conținut politic și electoral să aibă cea mai mare pondere, respectiv 28% din totalul știrilor transmise pe fluxurile regionale. Corespondenții au relatat pe larg și despre pregătirile de ordin administrativ și tehnic ale alegerilor, prezența la vot și rezultatele înregistrate.
Producția editorială a redacției și-a menținut tendința de creștere din ultimii ani. Astfel, numărul știrilor a crescut în 2008 cu 8,8% comparativ cu anul anterior și cu 44,4% față de 2004, care a fost tot un an electoral.
Justețea strategiei editoriale a fost dovedită de ecoul și preluarea informațiilor în mass media.
Analizând, cantitativ și calitativ, fluxul de știri, se poate spune că acesta a atins un volum optim, atât în ceea ce privește ritmul zilnic, cât și numărul de materiale publicistice pe zone ale țării. Totuși, există încă, în construirea imaginii județelor prin știri, un ecart uneori prea mare în ceea ce privește cantitatea și calitatea știrilor dintr-un județ sau altul, precum și în modul de abordare a realităților locale de către un corespondent sau altul.
Din această perspectivă, obiectivele generale ale redacției în 2009 privesc îmbunătățirea actului jurnalistic și diversificarea conținutului de informație de interes național și local.
În alegerea temelor principalii indicatori luați în calcul au fost actualitatea subiectului și coeficientul de interes din partea beneficiarilor.
Din punct de vedere al conținutului fluxului, redacția a mizat și în 2008 pe calitatea știrii, sacrificând uneori viteza transmiterii în favoarea exactității.
Rubrica _Bănci-Piețe-Capital_ , lansată de redacție la sfârșitul lui 2007, a cunoscut o dezvoltare semnificativă în termeni de conținut și audiență, dovedind ancorarea în realitate a strategiei editoriale a redacției. Circa 70 la sută din informațiile transmise de Redacția Economică, mai ales din a doua jumătate a anului, au fost folosite în această rubrică care a totalizat 6.135 de știri, analize, comentarii, declarații pentru AGERPRES.
Rubrica despre _Companii_ a avut un succes mai redus decât cel așteptat, chiar dacă aceasta a inclus și publireportaje sau analize de piață, pe fondul evoluțiilor generale. Înrăutățirea mediului de afaceri a împiedicat dezvoltarea unui flux special dedicat companiilor de succes și concurenței lor. Chiar în aceste condiții, a crescut semnificativ numărul de știri despre problemele cu care s-au confruntat companiile, despre recesiune și faliment, ceea ce a determinat o reorientare din punct de vedere editorial a modului de abordarea a acestui segment de piață.
Redacția și-a extins paleta tematică și a continuat să dezvolte informația care a pus în evidență preocupările ministerelor economice în procesul de integrare comunitară, activitățile din comisiile economice ale celor două camere ale Parlamentului sau legăturile dintre instituțiile românești din zona economică cu instituții europene.
Comunicatele de presă au reprezentat o sursă de informații utilă, pe acest segment, iar printr-un plus de valoare adăugată editorială acestea au completat fluxul zilnic cu informație utilă abonaților. Structura știrilor economice interne a urmărit păstrarea caracterului regional și european al informației, în actualul context de pătrundere pe piața media din România a unor jucători cu mare experiență în domeniu și care au urmărit cu precădere știrea economică, concurenți redutabili, sprijiniți de mari trusturi de presă.
Producția publicistică a Redacției Economice a totalizat, în 2008, peste 35.415 știri, față de 26.926 știri în 2007, din care au fost transmise 21.229 știri care au acoperit evoluțiile macroeconomice interne, față de 20.227 știri în 2007.
Știrile despre economia mondială au totalizat 8.051 unități, față de 6.000 în 2007.
În 2008, Redacția Informații Economice a transmis 1.945 de materiale de presă Exclusive, față de 1.536 în 2007, dintr-un total de 21.229 de știri transmise pe fluxul economic intern. Restul producției de știri economice interne (19.284 unități) a vizat activitatea ministerelor, a instituțiilor cu profil economic, companiilor, sectorului financiar-bancar, imobiliar, turism, investiții, comisii specializate ale celor două camere ale Parlamentului, sindicate și patronate.
Știrile exclusive au fost completate și cu știri incluse în categoria „informație originală”, respectiv 1.020 de știri – plus de noutate și utilitate – cu grad mare de complexitate, volum suplimentar de muncă, atât în ceea ce privește documentarea, cât și redactarea.
Structura generală a fluxului economic intern, care poate reprezenta și o oglindă a dinamicii la nivel macroeconomic în România, în 2008, arată astfel: Pornind de la rezultatele bune ale anului 2008, redacția preconizează pentru 2009 creșterea echipei redacționale și extinderea ariei de acoperire prin suplimentarea numărului de știri din sectorul financiar, fiscal și bursier și, totodată, prin diversificarea genurilor publicistice.
Pe lângă știrile propriu-zise, fluxul economic va include un număr crescut de analize, comentarii și interviuri pe teme economice. De asemenea, în colaborare cu celelalte redacții ale agenției, redacția va furniza material publicistic pentru susținerea și dezvoltarea noului produs al AGERPRES – REPORTAJ.
Redacția Informații Externe s-a concentrat în 2008 pe consolidarea celor patru fluxuri informaționale transmise zilnic online – _Fluxul Operativ, Fluxul Comentarii Externe, Fluxul Ora Europei_ și _Fluxul ZigZag_ –, aplicând în acest scop mai multe măsuri în plan editorial și organizatoric.
A fost adoptată o politică editorială flexibilă în ceea ce privește ordinea de priorități și un stil mai dinamic de abordare a evenimentelor tratate, fără a face rabat de la calitate și profesionalism.
Evenimentele în plan extern care au marcat anul 2008 au fost dominate de criza financiară globală, alegerile din SUA, conflictul dintre Rusia și Georgia și, fără îndoială, de procesul de la Curtea Internațională de Justiție de la Haga dintre România și Ucraina. În ce privește acest din urmă subiect, trebuie remarcat că AGERPRES a furnizat în timp real, în baza unui contract cu MAE, rapoarte de monitorizare conținând traducerile tuturor articolelor relevante apărute în presa internațională, cu precădere în cea de limbă rusă și ucraineană.
Însă, dincolo de aceste subiecte, au fost tratate cu aceeași seriozitate evenimentele cu consecințe directe asupra României: decizii ale Uniunii Europene care influențează în mod direct sau indirect țara noastră, situația cetățenilor români din Italia și din Spania, în principal, dar și din alte țări în care există comunități de români (Marea Britanie, Irlanda, Franța – în acest caz evenimentele fiind acoperite din surse externe – ziare locale, agenții locale etc.), pregătirile pentru referendumul din Elveția privind deschiderea pieței muncii pentru români și bulgari, relațiile cu Republica Moldova și Ucraina, dar și alte evenimente importante.
Pentru o reflectare corectă și profesionistă a evenimentelor, Redacția a colaborat cu Redacția Informații Centrale la două evenimente majore: Summitul NATO de la București (2-4 aprilie) și alegerile parlamentare din noiembrie 2008 din România.
Pentru Summitul NATO, pentru care a fost creat un flux special al AGERPRES, redacția a deplasat patru redactori la Palatul Parlamentului, locul unde s-a desfășurat reuniunea la nivel înalt, în timp ce alți patru redactori au urmărit exclusiv informațiile despre acest eveniment apărute pe agențiile de presă și în mass media internaționale.
Și în ceea ce privește alegerile legislative din noiembrie, redacția a monitorizat reacțiile și comentariile apărute în presa internațională și pe agenții pe această temă. În plus, corespondenții AGERPRES la Roma, Madrid, Chișinău și Bruxelles au reflectat opiniile, atitudinile și rezultatul voturilor cetățenilor români din străinătate. Toți corespondenții au realizat interviuri cu diverse personalități, au transmis reportaje și au obținut declarații în exclusivitate pentru AGERPRES. **Știri transmise de corespondenții permanenți ai AGERPRES**
Toate evenimentele majore au fost întotdeauna anunțate în Sumarele zilnice, iar știrile rezultate din urmărirea desfășurării lor s-au regăsit pe fluxurile de știri externe corespunzătoare. Selecția s-a făcut ținând cont de gradul de specificitate al informației difuzate (de exemplu, o știre extrem de tehnică referitoare la structura sau modul de funcționare a UE a fost vizată exclusiv pe fluxul _Ora Europei_ , fără a fi reluată și pe _Fluxul general de informații Externe_ ).
Pentru a reuși o selecție riguroasă a subiectelor abordate, s-au monitorizat și folosit multiple surse de informare: agențiile de presă străine; publicații străine la care AGERPRES are abonament; website-uri ale instituțiilor și organizațiilor internaționale; comunicate de presă; declarații și interviuri în exclusivitate ale redactorilor AGERPRES.
Fluxurile _News of the Day_ și _Nouvelles de Jour_ conțin știrile zilei, transmise în engleză și franceză, constituind o panoramă a evenimentelor din societatea românească. Acestea cuprind declarațiile și luările de poziție ale instituțiilor fundamentale ale statului, ale mediului politic și economic, ale administrației publice centrale și locale, ale organizațiilor civice, companiilor, comentarii ale experților și personalităților vieții publice.
Buletinul săptămânal _Economic Highlights_ cuprinde în cele 50 de pagini ale sale informații despre politicile economice promovate de autoritățile statului român, statistici comentate asupra parametrilor economici, sinteze și analize asupra fenomenelor economice locale privite în context global. Sunt incluse, de asemenea, informații despre companii, investiții, comerț intern și extern, piața forței de muncă, finanțe, bănci, industrie, transporturi, comunicații, lucrări publice, urbanism, agricultură, silvicultură, mediu, dezvoltare rurală și regională, turism.
Buletinul lunar _Romania and the European Integration_ reflectă dialogul constant al instituțiilor statului român cu organismele europene, demersurile inițiate pentru alinierea
deplină a tuturor straturilor vieții economice și sociale la standardele comunitare, interviuri cu oficiali ai Comisiei Europene, sinteze despre absorbția fondurilor europene, despre proiectele comunităților locale și ale mediului de afaceri pentru atragerea de fonduri destinate dezvoltării.
Fluxul zilnic de știri economice în timp real _Daily Economic News_ prezintă viața economică din România, strategiile și deciziile guvernamentale, bilanțurile de etapă și evenimentele din activitatea companiilor, mediul de afaceri, cooperarea economică internațională, puncte de vedere exprimate de manageri, de analiști, experți români și străini.
Zilnic a fost difuzată câte o revistă a presei (Romanian Press Review) în limbile engleză și franceză, pentru a putea face mai accesibilă străinătății înțelegerea semnificației și a impactului evenimentelor din mediul politic, economic, social și cultural românesc.
Pe fundalul anului electoral 2008 și a unei tot mai intense activități a europarlamentarilor români, știrile politice au deținut ponderea cea mai mare în structura fluxului zilnic de știri în engleză și franceză.
Sursele principale de informații pentru elaborarea știrilor în limbi străine sunt fluxurile proprii ale AGERPRES, la care se adaugă prelucrări ale unor analize, comentarii și interviuri din presa scrisă și din audiovizualul românesc.
Noutățile anului 2008 au fost lansarea a trei noi produse de informare rapidă a clienților: _AGERPRES News Summary_ (sinteza celor mai importante știri, la interval de două ore), _Crawler_ (scurte știri pentru televiziunile cu programe în limba engleză) și _Daily Top News_ (principalele știri ale momentului în limbile engleză, franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă).
De asemenea, a fost testată lansarea unui flux de știri din domeniul bursier, în limba engleză, pentru clienții din mediul de afaceri, la care s-a renunțat, temporar, pe fundalul căderii masive a Bursei.
La finele lui 2008, redacția a dezvoltat și testat un nou produs al monitorizării – **AGERPRES Real Time Monitoring** – ce urmează a fi ofertat începând cu luna martie 2009. Este o monitorizare automată ce adună articole de pe 500 de site-uri din România ce cuprind întreaga sferă media: ziare, reviste, magazine, radio, televiziune[6] . Clientul va avea posibilitatea filtrării informației printr-un număr nelimitat de cuvinte-cheie introduse chiar de el și, totodată, va putea beneficia de un sistem de alerte SMS pentru informațiile decise de acesta. Odată cu lansarea acestui produs, agenția va pune la dispoziție clienților o întreagă platformă electronică de lucru, oferind pe lângă produsul în sine și modalități performante de recepție: _RealTime WebAcces, RealTime Desktop_ , alături de serviciile de transcrieri și media clipping.
**AGERPRES Revista presei** oferă o lectură profesionistă și rapidă, de la prima oră a dimineții, concretizată într-o prezentare succintă a celor mai importante subiecte ale zilei din mass-media din România, pe domenii de maxim interes – politic, economic, social, justiție, cultură, sport, monden.
Peste 30 știri zilnic ajung, până la ora 5,00 dimineața, în căsuțele electronice a aproximativ 250 clienți din zona politică și economică.
**Analiza politică săptămânală** conține o retrospectivă a celor mai importante evenimente politice, economice și sociale ale săptămânii. Analiza evidențiază, pentru fiecare eveniment, cele mai importante detalii, incluzând declarațiile principalilor actori implicați, dar și comentarii ale analiștilor. Se livrează împreună cu AGERPRES Revista Presei.
Consolidarea fluxului de imagini din România și mai ales calitatea producției de fotografie au permis dezvoltarea unui mini-flux de fotografie de eveniment cu texte explicative în limba engleză[7] . Această decizie este una firească, având în vedere statutul de membru al României în UE, dar și implicarea tot mai activă în acțiuni internaționale. Aflat încă într-o fază de construire, acest flux urmează să facă obiectul
unei campanii susținute de promovare și ofertare în străinătate în scopul creșterii vânzării de fotografie AGERPRES în străinătate.
Totodată, având în vedere tendința generală din media de transferare a producției pe on-line și apariția de publicații și portaluri de informații, generaliste sau de divertisment cu prezență exclusiv pe Internet, redacția a acționat pentru extinderea prezenței sale pe mediul electronic, oferind prin intermediul unei aplicații, posibilitatea acestui tip de clienți să descarce imagini din actualitate la o rezoluție conformă cu standardele de prezentare ale site-urilor.
Justețea alegerilor făcute și obiectivele fixate de redacție au fost îndeplinite cu succes. În termeni financiari, aceasta s-a tradus printr-o creștere a veniturilor și o optimizare a costurilor.
Toate fotografiile din arhivă au alocate cuvinte-cheie și sunt grupate în 56 de categorii și subcategorii tematice, ce fac posibilă găsirea lor în doar câteva secunde (Bănci, Administrație, Agricultură, Alegeri, Diplomație, Floră/Faună, Cultură, Guvern, Monumente, Patrimoniu, Parlament, Tradiții, Revoluția Română, Familia Regală, Industrie, Învățământ, Media, Minorități, Showbiz, Organizații, Partide, Personalități, Sănătate, Social, Turism etc.)
7 Construirea unui astfel de flux se justifică prin necesitatea de a oferi potențialilor clienți străini posibilitatea de a avea acces la informațiile conținute de fotografiile prezentate și totodată de a putea realiza căutări și descărcări directe din baza de imagini a AGERPRES. Rezultatul mai bunei prezentări a arhivei a fost satisfacerea în cele mai bune condiții a nevoilor clienților și partenerilor Agenției de a cunoaște și
consulta arhiva AGERPRES. În plan financiar, aceasta s-a tradus prin creșterea semnificativă a vânzărilor.
La fel a procedat redacția și cu ocazia alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, fiind realizate documentare despre fiecare dintre scrutinurile parlamentare postdecembriste din mai 1990, septembrie 1992, noiembrie 1996, noiembrie 2000 și noiembrie 2004. Lor li s-au adăugat documentare ample despre evoluția sistemului parlamentar în România și despre votul uninominal.
Redacția Documentare-Publicații a participat și la susținerea celor două fluxuri de știri sportive speciale consacrate Campionatului de Fotbal și Olimpiada de la Beijing. Pentru aceste fluxuri au fost realizate materiale de prezentare a orașelor și stadioanelor pe care urmau să se desfășoare partidele de fotbal în cadrul EURO ’08, iar în ceea ce privește Jocurile Olimpice de la Beijing, efortul documentariștilor s-a concretizat într-un număr de 23 de fișe de prezentare a tuturor edițiilor olimpiadelor de vară desfășurate din 1896.
Dacă știrea AGERPRES intră automat în bază, materialele din presa centrală și transcripturile unor emisiuni radio și TV sunt selectate și introduse, zilnic, de redactori documentariști.
În 2008 numărul materialelor de presă, altele decât știrile AGERPRES, introduse în această arhivă, a depășit cifra de 40.000.
Pe pagina de web a Agenției, Arhiva on-line poate fi accesată și de beneficiari externi care au, însă, vizibilitate doar asupra producției AGERPRES.
**Guvernele României** – este o altă bază de date care poate fi accesată și de pe consola jurnalistică și de pe pagina de web a Agenției.
Ea cuprinde informații despre toate cele 112 guverne care s-au aflat la conducerea țării din 1862 și până în prezent. În total sunt circa 220 de pagini de text.
**Guvernele lumi** i – fiecare dintre cele 192 de state prezentate are pagină proprie pe care există principalele informații – situare geografică, formă de guvernământ, șeful statului. Datele privind structura guvernului și a conducerii statului sunt actualizate lunar.
În total, se oferă circa 600 pagini de informații.
**Calendarul zilnic** este un motor de căutare cu ajutorul căruia se pot afla principalele evenimente care s-au desfășurat în orice zi a anului.
Volumul informațiilor variază de la zi la zi, între 40 și 100 de date.
La 31 decembrie erau introduse 22.900 de enunțuri. Pe lângă introducerea zilnică a unor noi date, lunar are loc și o verificare și actualizare a informației deja postate.
Un produs important realizat de redacția DocumentarePublicații este **Agenda Instituții și Organizații din România.** Ea cuprinde informații despre instituțiile administrației centrale și locale, justiție, finanțe-bănci, învățământ, culte, massmedia, diplomație, organizații nonguvernamentale. Produsul este accesibil în forma tipărită și on-line. Actualizată lunar, în forma tipărită, a însumat, în 2008, peste 700 de pagini trimise beneficiarilor. **Calendarul evenimentelor interne și internaționale** este o publicație lunară a agenției care prezintă principalele aniversări și comemorări din România și din lume. Buletinul lunar a avut 136–140 pagini cuprinzând peste 1.600 de fișe de eveniment sau personalitate.
În 2008, redacția a mai elaborat volumele: **România – Consiliul Europei** (1993–2008), reeditare și actualizare a unei cărți deja intrate în bibliografia facultăților de Științe Politice și, deja amintitul volum, **România – NATO 1990–2008.**
• creșterea vitezei de transfer a informațiilor prin integrarea rețelei de corespondenți din țară și a celor din străinătate în același modul soft central;
• creșterea vitezei de recepție a știrilor către clienții AGERPRES, prin utilizarea terminalului dedicat, prevăzut cu posibilitatea personalizării vizualizării informațiilor primite;
• extinderea posibilităților de transmitere a știrilor către clienți, prin utilizarea serverelor FTP.
– Optimizarea performanțelor și creșterea productivității sistemului informatic.
## _–_ _**Dezvoltarea infrastructurii rețelei de calculatoare.**_
_–_ _**Creșterea capacității conexiunii de acces la Internet, inclusiv prin implementarea unei conexiuni de back-up**_ prin intermediul unui furnizor secundar și pe alt traseu față de conexiunea de bază.
Aceste îmbunătățiri ale infrastructurii se reflectă pozitiv în faptul că site-ul www.agerpres.ro este mai rapid decât 88% dintre site-urile existente pe INTERNET, iar timpul mediu de încărcare a paginii este de 0,9 sec. (sursa www.alexa.com).
Conform Google Analytics, accesul pe site-ul AGERPRES cunoaște un număr cvasiconstant de vizitatori fără a intra în competiție cu portalurile de știri cu informații gratuite. Astfel, în intervalul de referință cuprins între 1 iulie și 31 decembrie 2008, s-au înregistrat un număr de _**486.978 vizitatori**_ **,** care au vizitat _**4.429.823 pagini**_ . În medie, la o vizită au fost accesate 9,10 pagini. În a doua jumătate a lunii noiembrie și începutul lunii decembrie 2008, numărul vizitatorilor a cunoscut o creștere semnificativă, care poate fi pusă pe seama interesului sporit al acestora față de campania electorală și a faptului că AGERPRES a oferit un flux de știri special cu acces gratuit.
De asemenea, studiind traficul pe site-ul agenției, se observă că în zilele lucrătoare numărul de vizitatori este constant, acesta scăzând brusc în weekend și la sfârșitul anului. Corelat cu următoarele fapte: majoritatea vizitatorilor sunt din România, numărul vizitatorilor scade sâmbăta (când ziarele nu apar) și începe să crească duminică, se poate
trage concluzia că vizitatorii noștrii sunt „clienți constanți”, care accesează site-ul în scop profesional.
Dintre cei **486.978 vizitatori** în perioada analizată au fost **110.828 vizitatori noi, reprezentând 22,73** % din numărul total.
Cei **486.978 vizitator** i au provenit din **132 de țări,** primele 10 țări (care însumează 464.816 vizite, adică 95,5%), fiind România (89,1), Statele Unite (1,5%), Franța (0,9%), Germania (0,8%), Canada (0,8%), Italia (0,6%), Republica Moldova (0,4%), Belgia (0,4%), Marea Britanie (0,4%), Ungaria (4,6%).
• **ISO 9001:2001** are în vedere o abordare bazată pe managementul proceselor organizației și, de aici, o structură mult mai logică, orientarea către client și evaluarea satisfacției acestuia, precum și angajamentul top managementului pentru o îmbunătățire continuă. Avantajele – deja resimțite – ale certificării sistemului de management al calității:
– satisfacerea cerințelor clienților, partenerilor de afaceri și a cerințelor legale;
– creșterea credibilității și a încrederii în calitatea produselor / serviciilor;
– creșterea satisfacției clienților;
– o mai mare înțelegere a proceselor organizației, ce implică angajamentul ferm al managementului, definirea clară a responsabilităților și autorităților, comunicarea internă și externă îmbunătățită, utilizarea mai eficientă a resurselor și reducerea costurilor de neconformitate;
– crearea cadrului pentru autoperfecționare.
– Implementarea și certificarea **sistemului de management** de mediu reprezintă adoptarea unei abordări sistematice în vederea tratării aspectelor de mediu cu care ne confruntăm în ultimii ani, legat de reciclarea deșeurilor (cartușe de toner, cerneală, materiale plastice și metalice rezultate din casarea bunurilor, resturile de hârtie rezultate în urma procesului tehnologic etc.). Sistemul de management de mediu constituie un instrument util, care ne-a permis să controlăm impactul activităților, produselor, serviciilor asupra mediului înconjurător.
ISO 14001:2004 solicita unei organizații să-și facă publice acțiunile în privința controlării și reducerii impactului său asupra mediului înconjurător; să realizeze în practică ceea ce a declarat în politica sa de mediu; să înregistreze ceea ce s-a întâmplat și să învețe din experiențe.
**Avantajele** pe care le-am resimțit în urma certificării sistemului de management de mediu:
• câștigarea și menținerea cotei de piață prin promovarea unei imagini organizaționale „verzi”
• atingerea și demonstrarea unor performanțe de mediu reale părților interesate, printr-un management tehnic și economic al problemelor de mediu
• reducerea costurilor prin o mai eficientă utilizare a resurselor și reducerea riscului producerii accidentelor de mediu
– Implementarea și certificarea unui **sistem de management al securității și sănătății ocupaționale OHSAS 18001:2007** constituie un instrument eficace pentru organizarea și concentrarea eforturilor în vederea controlării și gestionării riscurilor profesionale (accidente, incidente și boli profesionale) conducând la îmbunătățirea performanțelor profesionale.
permite adaptarea ofertei la nevoile pieței), pe de altă parte, comunicarea optimă către clienți a valorilor și performanțelor instituției noastre (fapt ce, prin creșterea nivelului de receptare pozitivă a prestației AGERPRES, atrage după sine creșterea credibilității și, implicit, a cotei de piață).
Repartizarea încasărilor pe tipuri de servicii este următoarea:
Comparativ cu anul 2007, se constată o creștere semnificativă a veniturilor din vânzarea știrilor, respectiv 22%, dovadă a creșterii numărului de clienți la știrea de presă, prin acțiuni susținute de promovare și convingere a potențialilor consumatori (decizia de achiziție a fotografiilor aparține strict clientului, în condițiile unui contract cadru care reglementează accesul la secțiunea de imagini a site-ului AGERPRES).
Relativ la anul trecut, cea mai semnificativă creștere pe tip de serviciu este cea a veniturilor din vânzarea de servicii de
monitorizare de presă – încasări de cinci ori mai mari decât în 2007 –, fapt ce reflectă justețea deciziei de a înființa o structură redacțională care să ofere astfel de servicii. În acest context, este de subliniat efortul angajaților de promovare și vânzare al acestui nou serviciu AGERPRES, precum și implicarea activă a întregului colectiv pentru a asigura accesul la publicațiile din țară care să ne permită să oferim un serviciu competitiv pe monitorizarea presei locale.
În funcție de domeniul la care se referă știrile, graficul de mai jos ilustrează ponderea serviciilor de știri în valoarea vânzărilor:
Față de anul 2007 se observă o creștere a vânzărilor pe an la fluxul de știri interne – centrale și locale – cu 8%. Anul 2008 a fost un an electoral, ponderea știrilor interne în structura vânzărilor reflectă interesul firesc mai mare pentru informații despre evenimentele petrecute în București și în
țară, dar și faptul că au fost apreciate de către consumatorii de știri.
Pe de altă parte, raportând încasările pe fiecare tip de știri din 2008 la cele din 2007, se constată o creștere cu 42% la știri interne (centrale plus locale), 22% la știri economice, 9% la știri externe și 10% la știrile în limbi străine. În funcție de tipul livrării – știri în timp real/FLUX, știri din 4 în 4 ore/SELECȚII, știri la sfârșitul zilei/BULETIN – ponderea în structura încasărilor este ilustrată de următorul grafic:
Faptul că fluxul de știri este cel mai bine vândut produs al agenției arată că AGERPRES își îndeplinește cu profesionalism rostul său de furnizor de știri în timp real.
• EURO 2008, flux online care a furnizat știri și imagini în timp real pe toată perioada de desfășurare a campionatului european de fotbal
• BEIJING 2008, flux online care a furnizat știri și imagini în timp real pe toată perioada de desfășurare a Jocurilor Olimpice de vară
• Alegeri SUA – a acoperit atât perioada campaniei electorale, cât și procedurile de învestitură a Președintelui SUA – știri, imagini, infografice, grafice animate
• Alegeri locale 2008, respectiv Alegeri parlamentare 2008 – site-uri web dedicate care au conținut fluxuri de știri, secțiune documentare, flux de imagini și grafice, disponibile pe perioada desfășurării campaniilor electorale, în ziua alegerilor și în perioada imediat următoare
• Summit NATO, pagina web dedicată pe perioada evenimentului cu flux de știri, secțiune documentare și flux imagini, oferit și partenerilor străini din EANA (Alianța Europeană a Agențiilor de Presă).
În scopul testării unor produse noi, s-au realizat fișe de produs și s-a respectat un algoritm specific de promovare și interpretare a feed-back-ului pentru o fundamentare corectă a deciziei de implementare a serviciului/produsului respectiv.
Astfel, au fost lansate și următoarele servicii:
• BĂNCI – PIEȚE – CAPITAL, un flux special online, dedicat cu precădere zonei economice active pe piața de capital
• ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, buletin săptămânal de știri, care sintetizează principalele evoluții ale procesului de integrare din România și celelalte țări și oferă o imagine completă a preocupărilor și dezbaterilor din statele membre prezentând cele mai reprezentative acțiuni, demersuri și poziții privind procesul integrării europene.
• INFOLOCALE, pachet special conceput pentru a servi interesele de informare mai reduse – prin știri și imagini – ale presei locale.
• WATERMARK FOTO – fotografie pentru site
• JURNAL ONLINE, un produs dedicat presei online, ce conține grupaje de informații din actualitatea internă și externă, prezentate în format de știre scurtă (max. 170 cuvinte), structurate pe capitole:
• Social * Afaceri * Cultură * Vremea * Politică * Sport * Europa * Internațional * Life * Infotrafic * Top Știri. Fiecare capitol se actualizează cu câte 3-5 știri noi din două în două ore. Știrile sunt ilustrate cu imagini și infografice din fluxul în timp real și arhiva AGERPRES sau cu imagini furnizate în timp real de agențiile internaționale de presă AP, EPA, Xinhua, Tanjug etc.
• ȘTIRI PENTRU CRAWLER (disponibil atât în limba română, cât și în engleză) știri transmise prin e-mail din oră în oră, ce oferă ultimele noutăți acoperind următoarele domenii: intern, internațional, economic, Europa, monden, sport, cultură. Acestea pot fi transmise pachet sau grupate în funcție de dorințele clientului și integrate în sistemul propriu de crawler (banda de știri derulantă) atât de televiziuni – în transmisiile proprii –, cât și de web site-uri, portaluri web, edițiile on line ale celor mai prestigioase publicații etc.
De o atenție specială s-a bucurat Arhiva FOTO a AGERPRES: la expozițiile deja realizate cu ocazia unor evenimente de mare importanță pentru țara noastră, în 2008 s-a adăugat cea intitulată „Mari români”. Partenerii noștri – MAE, Ambasadele României din Cehia, Cipru, Austria, Belgia, Muzeul Național de Istorie, Delegația permanentă a României la Bruxelles, precum și delegația României la UNESCO au apreciat la superlativ implicarea AGERPRES în aceste evenimente.
Cu ocazia lansării noului buletin săptămânal dedicat acțiunilor României ca stat membru al Uniunii Europene, s-a realizat în cadrul Direcției de marketing prelucrarea unui chestionar privind felul în care este apreciată producția editorială a agenției, precum și ce alte nevoi de informare au clienții noștri actuali și potențiali.
Acest lucru a permis optimizarea ofertei de produse și servicii, în sensul acoperirii zonelor de interes ale clienților și al permisivității unei configurări flexibile și convenabile a pachetului de știri contractat.
Politica de preț a AGERPRES a reflectat preocuparea de a echilibra consumul de resurse, nivelul pieței și obiectivele de vânzări cu specificul de consum media, posibilitățile și importanța clienților. Astfel, s-au practicat prețuri sensibil diferențiate pentru zone specifice ale consumatorilor de știri: mass-media centrale, mass-media locale și non-media. În ce privește clienții non-media, s-a făcut o diferențiere majoră de preț între clienții din administrația de stat, organizații nonprofit și cei din mediul de afaceri. Pentru a facilita accesul la informație de calitate și pentru a spori interesul pentru producțiile AGERPRES, și în 2008 am oferit bonus un buletin de știri, la alegerea clientului, pe un domeniu de interes complementar celui vizat prin
achiziționarea unor servicii de știri online. Această strategie a dus la creșterea numărului de clienți abonați la știri în timp real – cea mai importantă producție jurnalistică a AGERPRES.
Structura beneficiarilor de servicii / produse AGERPRES este următoarea:
Față de anul 2007, este de remarcat creșterea cu 34% a numărului de clienți din presa locală (de la 79 la 108 clienți). AGERPRES are contracte de furnizare de servicii de știri și fotografie cu 297 clienți mass-media și 375 clienți nonmedia.
Ponderea mai mare a clienților non-media este normală și se datorează faptului că piața clienților media pentru știrea de agenție este destul de restrânsă și relativ constantă de la un an la altul. De asemenea, creșterea ponderii beneficiarilor non-media se explică și prin dezvoltarea serviciilor de monitorizare de presă.
Graficul următor reflectă ponderea tipului de client, după valoarea serviciilor: Față de anii precedenți, ponderea mass-media locale a crescut, tocmai datorită parteneriatelor realizate cu circa 30 de publicații din presa locală. Totuși, din discuțiile purtate cu reprezentanți ai acestui tip de publicații reiese că tirajele mici nu acoperă cheltuielile de achiziție, cititorii doresc focalizarea pe evenimente și personalități locale, știrile de nivel național fiind preluate la „mâna a doua” de la televiziuni și radio centrale sau de la trusturile media din care fac parte, ca ediții adaptate regiunilor geografice respective.
La categoria de consumatori de știri în timp real, trebuie menționate și agențiile internaționale de presă cu care AGERPRES are încheiate contracte comerciale, precum și agențiile internaționale de difuzare de știri care diseminează informații preluate de la AGERPRES. Deși nu au contribuții la
valoarea veniturilor, precizăm că AGERPRES derulează contracte de schimb de știri în limba engleză cu peste 40 de agenții naționale.
În ce privește categoriile de clienți care accesează fluxurile de știri, AGERPRES este bine reprezentată și la nivelul administrației de stat, centrale și locale, legislativului, ambasadelor, organismelor naționale și internaționale, precum și instituțiilor de informare a cetățenilor.
Prin parteneriatul cu MAE, AGERPRES este furnizorul principal de informații despre România pe site-urile celor 72 de ambasade. Față de 2007, pentru anul 2008, agenția a fost solicitată să ofere știri și în limbile germană, italiană, rusă și spaniolă.
performanței agenției, o prezență majoră în informarea corectă a opiniei publice.
În perioada octombrie-noiembrie, AGERPRES a fost partener media al MAE în Campania pentru promovarea imaginii României PIAZZA DI ROMANIA. În cadrul acestei manifestări, pe lângă materialele jurnalistice, AGERPRES a prezentat și o impresionantă expoziție foto cu imagini reprezentative despre țara noastră.
Tot în zona media, AGERPRES este partener media al unui proiect editorial de anvergură demarat în luna decembrie 2008 de Editura Intact: publicarea suplimentului „Scînteia”, (Jurnalul României 1989 – acum 20 de ani). AGERPRES furnizează atât știri, cât și imagini din arhiva documentară a agenției.
În deschiderea noii legislaturi 2008, departamentul de marketing a asigurat distribuirea în mapele primite la învestitură de către deputați și senatori a unor lucrări jurnalistice extrem de utile: „ROMÂNIA-NATO 1990 – 2008” și „România și Consiliul Europei 1993 – 2008” realizate pe baza informațiilor din arhiva documentară a AGERPRES.
A devenit deja o tradiție să fim parteneri media la manifestarea TOPUL NAȚIONAL AL FIRMELOR 2008 (clasamentul recunoscut al celor mai performante firme românești) organizată de CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A ROMÂNIEI.
Parteneriatul cu INTERNATIONAL BUSINESS PROMOTION a continuat și în anul 2009 ciclul EMERGING EUROPE ENERGY SUMMIT, cu manifestări organizate la București, în luna martie, și la Atena, în luna octombrie. Direcția Marketing – Relații publice a asigurat participarea agenției și la alte manifestări cu caracter economic, științific sau social:
• Expoziția Filatelica Mondiala EFIRO 2008, partener media al Romfilatelia, reprezentanta României la această manifestare, în cadrul unui contract complex care a implicat pe lângă promovarea reciprocă de imagine, furnizarea de imagini pentru realizarea mărcilor poștale, dar și realizarea plicului aniversar „AGERPRES 120 de ani – 1889-2009”;
• FORUMUL EUROPA-UCRAINA, ediția a II-a, organizat în luna februarie la Kiev și FORUMUL EUROPA-RUSIA, ediție a IV-a, organizat în luna mai la Roma (parteneriat cu INSTITUTUL PENTRU CERCETĂRI ECONOMICE DIN POLONIA); • Campania Oameni și ape. Eu vreau apele curate. Tu? (martie–noiembrie, parteneriat organizat cu ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE);
• Ziua Comunicațiilor (martie- iunie, parteneriat organizat cu AGNOR High Tech);
- CONFERINȚA „eHEALTH & eGOVERNMENT” (aprilie,
- parteneriat cu SC Farmaceutica Remedia SA);
• Conferința Internațională TRANSPORTATION AND LAND USE INTERACTION, organizată în octombrie de Universitatea Politehnică București;
• GALA VINULUI ROMÂNESC 2008, organizată în noiembrie cu Patronatul Național al Viei și Vinului
Direcția Marketing – Relații publice a avut acorduri de parteneriat media și pentru manifestări din sfera culturii, precum și pentru evenimente organizate pentru tineri:
• Proiectul Național ARTĂ CONTRA DROG, organizat în perioada iunie-decembrie (parteneriat cu Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului);
• FESTIVALURI DE TEATRU (festivalul de teatru Sibiu, festivalul de teatru „Zile și Nopți” – Brăila; festivalul „Medievartfest” – Târgu-Mureș, festivalul „Sărbătorile Iașului 2008”; festivalul de teatru „Povești pentru Copii și Oameni Mari” – Alba Iulia)
• Toate evenimentele organizate de MUZEUL NAȚIONAL AL SATULUI DIMITRIE GUSTI în perioada martiedecembrie;
- Toate evenimentele organizate de MUZEUL NAȚIONAL
- COTROCENI în perioada martie-decembrie;
• CONCERTE RRM (organizate în perioada ianuariedecembrie de SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE, postul de radio ROMÂNIA MUZICAL);
- Campionatul Sport Arena Streetball (mai-septembrie,
- parteneriat organizat cu Sport Arena Streetball;
• Olimpici români – expoziție foto prezentată în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe la Jocurile Olimpice de Vară de la BEIJING 2008.
Parteneriatele media au fost un instrument extrem de eficient în creșterea notorietății AGERPRES, dar și a serviciilor oferite, precum și a profesionalismului prestației jurnalistice.
Parteneriatele pentru domeniul economic au adus un plus de valoare prin faptul că s-a impus imaginea agenției în domenii de vârf ale economiei românești actuale, imagine foarte necesară în contextul în care acest efort susținea de fapt, promovarea serviciului de monitorizare a presei ce a avut o dezvoltare puternică în ultimii doi ani.
Promovarea imaginii Agenției Naționale de Presă AGERPRES s-a realizat, de asemenea, și prin prezentarea siglei și citarea în calitate de partener media pe diverse site-uri: www.hotnews.ro; www.antena3.ro; www.financiarul.ro; www.administratie.ro; www.brm.ro; www.ccib.ro; www.romexpo.ro; www.bizmatchingpoint.ro; www.stirisibiu.ro; www.romedic.ro; www.romanoelmundo.com; www.romaniinlume.com; www.faptuldivers.com; stiri.com, e-transport.ro, gallupconsulting.ro și altele.
În planul relațiilor publice interne au continuat acțiunile de comunicare și integrare în colectivul organizației prin ÎNTÂLNIRILE ANUALE ALE CORESPONDENȚILOR AGERPRES.
În planul extern al manifestărilor de profil, Direcția de Marketing și Relații publice a asigurat participarea și reprezentarea AGERPRES la:
• seminarul EANA, în luna aprilie cu tema „News Agency Business Models, Media Rights And Editorial Training”;
• adunarea generală EANA, în luna septembrie, unde s-au abordat aspecte legate de subiectul „News Agency Innovations and Innovation Process Management”;
• a doua reuniune a Asociației Agențiilor de Presă din zona Mării Negre (BSANNA), în luna septembrie 2008;
• vizitele de schimb de experiență și promovare reciprocă a unor echipe de ziariști ai agențiilor partenere (PETRA, ITAR-TASS, MAP).
Tot în plan extern, Direcția Marketing și Relații publice a asigurat gestionarea și dezvoltarea relațiilor de colaborare ale AGERPRES cu agenții naționale de presă din străinătate, precum și reglementarea și negocierea contractelor cu marile agenții de presă internaționale – Associated Press, AFP, ITAR-TASS, EPA, XINHUA.
În 2008, activitatea de marketing s-a concretizat atât în realizarea cifrelor de vânzări propuse, cât și în oferirea reperelor necesare conducerii agenției pentru configurarea optimă a dezvoltării viitoare a acesteia, în adecvare cu consumul media previzionat pentru începutul acestui mileniu informatic.
AGERPRES a bifat competitiv și remarcabil la realizarea unor produse jurnalistice, în concordanță cu cerințele de performanță ale unei agenții de știri de nivel european:
- Fluxuri generale complete, rapide, credibile
- Formate multimedia – text-audio
- Formate scurte și/sau standardizate
- Formate personalizate/news-on-demand
- Contenturi personalizate/specializate
- Contenturi socioumane
- Monitorizare de presă
- Acces la arhive de știri și fotografii
Implicarea agenției în cele mai importante acțiuni organizate de instituții principale ale statului a demonstrat că AGERPRES își justifică cu prisosință numele de Agenție Națională de Presă și poate fi un partener competent și de neînlocuit în susținerea și promovarea interesului național, oferind, prin produsele și serviciile sale, informațiile cele mai corecte și pertinente despre România.
E de remarcat creșterea numărului de servicii vândute care, implicit, face ca știrile AGERPRES să fie recepționate de un număr tot mai mare de utilizatori finali: astfel, milioane de cetățeni români și străini beneficiază de informații obiective și prompte despre România.
În anul 2008 s-a negociat și semnat primul contract colectiv de muncă din istoria Agenției Naționale de Presă AGERPRES de către partenerii sociali ai instituției – Sindicatul Jurnaliștilor Profesioniști – MEDIASIND și Consiliul Director al agenției.
Contractul cuprinde 131 de articole care reglementează drepturile și obligațiile angajaților instituției: stabilirea condițiilor de muncă, a timpului de muncă și de odihnă, acordarea sporurilor pentru orele suplimentare, a sporurilor de vechime, a zilelor libere plătite pentru sărbători legale și pentru evenimente deosebite, a pauzelor de masă și a timpului petrecut la calculator, formarea profesională, condițiile de protecție socială, modul în care se încheie contractul individual de muncă, protecția membrilor de sindicat, înființarea unei comisii paritare la nivel de instituție și altele. De asemenea, contractul are anexat Codul Deontologic al Jurnalistului AGERPRES, care cuprinde, printre altele, și clauza de conștiință.
În luna august 2008 a fost certificat de SRAC, organism de certificare a sistemelor de management, Sistemul de management integrat – SMI – elaborat și implementat de
AGERPRES, privind conformitatea cu standardele europene ISO 9001:2001 privind calitatea produselor; ISO 14001:2005 privind protecția mediului și ISO 18001:2007 privind sănătatea și securitatea ocupațională.
Direcția Resurse Umane a elaborat o serie de documente proprii pentru aplicarea sistemului propriu de management integrat constând în proceduri operaționale privind organizarea și desfășurarea concursurilor, evaluarea performanțelor profesionale individuale, elaborarea fișelor de post, evidența timpului de lucru și condițiile pentru plata orelor suplimentare etc.
Toate fișele de post ale salariațiilor au fost actualizate și completate cu cerințele impuse de implementarea sistemului de management integrat.
Beneficiile aplicării standardelor europene ISO 9001:2001 privind calitatea produselor sunt evidente, printre acestea numărându-se:
- sporirea și îmbunătățirea productivității și eficienței;
- responsabilizarea personalului;
- economii de resurse umane;
- îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salariaților.
Protecția salariaților cât timp se află la locul de muncă este o obligație legală a angajatorului.
Prin implementarea și certificarea unui Sistem de management al sănătății și securității ocupaționale ISO 18001:2007, avantajele pentru salariații agenției sunt evidente:
• Realizarea securității și sănătății în muncă prin eliminarea și/sau reducerea cauzelor potențiale de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- Asigurarea controlului organizației asupra pericolelor,
- accidentelor și riscurilor la locul de muncă al salariaților;
- Limitarea incidentelor și accidentelor de muncă ce
- implică responsabilitatea juridică a organizației;
- Imbunătățirea condițiilor de muncă a salariaților;
- Imbunătățirea performanțelor individuale ale salariaților
- etc.
Au fost efectuate, totodată, evaluări medicale și psihologice periodice.
Direcția Resurse Umane a pus accentul și în anul 2008 pe angajarea de personal competent, cu reale aptitudini pentru activitatea specifică unei agenții de presă. Au fost organizate peste 20 de concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante, cu respectarea Procedurii operaționale privind organizarea și desfășurarea concursurilor în Agenția Națională de Presă AGERPRES.
Concursurile au fost organizate cu respectarea strictă a următoarelor principii:
- competiția deschisă;
- selecția în funcție de competența psihosocio
- profesională;
- asigurarea transparenței;
- garantarea șanselor egale pentru toți candidații;
- confidențialitatea tuturor datelor și informațiilor furnizate
- pe parcursul procedurilor de recrutare și selecție.
La data de 31 decembrie 2008 Agenția Națională de Presă AGERPRES avea ocupate 348 de posturi, dintre care 265 posturi de studii superioare și 83 posturi de studii medii.
Din punct de vedere al repartizării personalului pe activități, personalul redacțional și tehnic redacțional reprezenta 80% din totalul posturilor ocupate (280 de salariați).
personalul agenției, întocmirea declarațiilor lunare (CAS, șomaj, sănătate, ITM), eliberarea pentru fiecare salariat, la termenul prevăzut de lege, a fișei fiscale cu veniturile din salariu, eliberarea de adeverințe privind drepturile de personal, note de lichidare, soluționarea unor cereri ale actualilor și foștilor salariați, întocmirea de diverse situații și analize cerute de conducerea instituției sau de alte instituții, evidența contractelor de asigurare ale salariaților la casele de asigurări de sănătate, eliberarea legitimațiilor de serviciu sau reținerea, la încetarea raporturilor de muncă, acestora etc.
În conformitate cu Procedura operațională privind evaluarea performanțelor profesionale individuale și aplicarea criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, în anul 2008 a avut loc evaluarea performanțelor profesionale, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru cel de conducere.
Direcția Resurse Umane a gestionat procesul de evaluare și a acordat consiliere de specialitate evaluatorilor și persoanelor evaluate.
Unul dintre obiectivele principale ale direcției Resurse Umane pentru anul 2009 îl va constitui continuarea aplicarii unor programe de instruire a salariaților agenției, ca metodă de creștere a performanței profesionale și a stabilității în muncă, prin oportunitățile oferite salariaților de a se dezvolta profesional.
Alte obiective:
– asigurarea necesarului de salariați și dezvoltarea permanentă a potențialului uman, astfel încât să se obțină performanțe profesionale;
– realizarea unei structuri optime a resurselor umane din punct de vedere al competenței profesionale și al atribuțiilor alocate;
– gestionarea zilnică a aspectelor privind activitatea de resurse umane.
Plecând de la faptul că orice instituție nu valorează nici mai mult și nici mai puțin decât valorează oamenii din interiorul ei, preocuparea direcției pentru anul 2009 va fi de a angaja, în continuare, numai oameni bine pregătiți profesional, iar prin asigurarea unui cadru optim de muncă, de a mări stabilitatea personalului agenției.
**39 de proceduri operationale** care reglementează modul de desfășurare a principalelor activități din agenție;
**14 instrucțiuni proprii de securitate în muncă și sănătate ocupațională** care privesc anunțarea și alarmarea în caz de incendiu, instruirea salariaților, vizitatorilor și corespondenților de presă, cât și măsuri de prim ajutor.
Responsabilitățile stabilite în proceduri sunt preluate în fișele de post.
Trimestrial, în raportările către Ministerul Finanțelor Publice au fost evidențiate progresele înregistrate în implementarea standardelor de control intern în cadrul AGERPRES.
Controlorul delegat al Ministerului Finanțelor Publice a urmărit – în activitatea sa de îndrumare, consiliere și monitorizare a structurilor responsabile din domeniul controlului intern în AGERPRES – dezvoltarea sistemelor de management financiar și control. Lunar, a elaborat și transmis la Ministerul Finanțelor Publice rapoarte de evaluare a calității procesului de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu, bazat pe examinarea unui eșantion semnificativ al operațiunilor efectuate la AGERPRES și a stadiului de implementare a standardelor în dezvoltarea sistemelor de control managerial.
Atât controlorul delegat, cât și auditul public intern, prin rapoartele elaborate au apreciat că în cadrul Agenției Naționale de Presă AGERPRES mediul de control este adecvat unei bune desfășurări a activității.
Obiectivele Direcției vizează în principal:
- Gestionarea cu maximă eficiență a fondurilor bănești;
• Realizarea politicii economice stabilite de consiliul director prin bugetul de venituri și cheltuieli și consolidarea stabilității economice a agenției;
- Creșterea gradului de acoperire a cheltuielilor agenției
- din veniturile proprii;
• Perfecționarea continuă a Sistemului de Management Integrat pentru a deține controlul total al tuturor activităților desfășurate de agenție.
|A.**CHELTUIELI CURENTE** =**18.531.137 lei**, din care**:**<br>A1. „Cheltuieli de personal” – s-au efectuat până la|A.**CHELTUIELI CURENTE** =**18.531.137 lei**, din care**:**<br>A1. „Cheltuieli de personal” – s-au efectuat până la| |---|---| |31.12.2008, plăți totale în valoare de 14.336.851 lei din care:|| |Cheltuieli cu salariile|11.137.659 lei| |Indemnizații de deplasare în interes serviciu|134.487 lei| |CAS|2.158.265 lei| |Șomaj|113.621 lei| |Sănătate|612.504 lei| |Contribuții pentru accidente de muncă și boli profesionale|44.258 lei| |Contribuții pentru concedii și indemnizații|134.154 lei| |Contribuții la fondul de garantare|1.903 lei|
A2. „Bunuri și servicii” – s-au efectuat până la data de 31.12.2008, plăți în valoare totală de 4.175.281 lei, din care:
• 608.541 lei plăți la furnizori externi (abonamente la agențiile internaționale de presă conform contractelor încheiate pe anul 2008 cu Agenția France Presse, Associated Press, Reuters, Global Media Services – Agenția Europeană de fotografie de Presă (EPA), Agenția spaniolă de Presă EFE, Itar – Tass);
• 3.566.740 lei plăți la furnizori interni de produse și servicii (utilități sediu central și sedii corespondenți județeni, telefonie fixă și mobilă sediu și corespondenți județeni, internet, servicii informatice, pază, materiale, piese de schimb și obiecte de inventar pentru buna funcționare a agenției, reparații și carburanți auto, transport și cazare pentru deplasări în interesul serviciului, pregătire profesională).
Menționăm că la data de 31.12.2008, AGERPRES înregistrează în contul 401, „Furnizori”, datorii către furnizorii interni, pentru facturi curente, în valoare totală de 215.989 lei, care au fost achitate integral în luna ianuarie 2009, la termenele legale de scadență și datorii către furnizorii externi de 106.346 lei, reprezentând obligații contractuale în valută, față de agențiile internaționale de presă, aferente serviciilor trimestrului IV, care au fost onorate integral în lunile ianuarie și februarie 2009.
A3. „Transferuri” – s-a efectuat o plată în valoare de 19.005 lei reprezentând echivalentul a 8.000 CHF – cotizație anuală la „Alianța Europeană a Agențiilor de Știri” (EANA pe anul 2008 – reglementată prin HG nr. 443/1995.
* Valoarea totală a veniturilor realizate în anul 2008 a fost de 3.655.135 lei. Diferența de 71.273 lei reprezintă venituri din compensări realizate conform art. 12, lit. e) din Legea nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. B. **CHELTUIELI DE CAPITAL** – s-au efectuat plăți, până la data de 31.12.2008, în valoare totală de 299.444 lei, în baza contractelor încheiate cu furnizorii, respectând procedurile de achiziție în vigoare (OG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, și HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică) și în conformitate cu „Lista de investiții” a AGERPRES, aprobată de ordonatorul principal de credite. În anul 2008, AGERPRES a continuat programul de dezvoltare tehnică început în anul 2005, având ca obiectiv important achiziționarea de active fixe la Poziția „Alte cheltuieli de investiții – dotări independente”, pentru optimizarea performanțelor și creșterea productivității sistemului informatic al agenției, de prelucrare, transmitere, arhivare a știrilor și fotografiilor de presă.
În concluzie, execuția bugetară a Agenției Naționale de Presă AGERPRES, la data de 31.12.2008, se încadrează în subvenția de la buget aprobată și repartizată de Ministerul Economiei și Finanțelor în conformitate cu Legea Bugetului de Stat nr. 388/2007, OUG nr. 25/2008 și OUG nr. 112/2008 privind rectificarea bugetară pe anul 2008, dar și în prevederile bugetare definitive detaliate pe titluri, articole și alineate aprobate de ordonatorul principal de credite.
De asemenea, atât alocațiile bugetare, cât și veniturile proprii constituite de agenție în baza art. 25 alin. 2 din Legea nr. 19/2003, modificată cu Legea nr. 155/2008 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, au fost utilizate eficient și pe destinațiile aprobate, iar plățile efectuate s-au încadrat în structura și cuantumul indicatorilor prevăzuți, pe categorii de cheltuieli, în bugetul anual definitiv al agenției, aprobat de ordonatorul principal de credite.
În ședința din data de 16 ianuarie 2008, Consiliul director a fost informat cu privire la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 18/2008 privind asimilarea corespondenților speciali ai Agenției Naționale de Presă AGERPRES în străinătate, în ceea ce privește salarizarea în valută și celelalte drepturi în valută și în lei, cu personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Actul normativ permite AGERPRES să își atingă obiectivele stabilite de art. 12 lit. j) din Legea nr. 19/2003 și să își dezvolte o rețea de corespondenți în străinătate întrucât stabilește modalitatea de salarizare a acestora. Totodată, este reglementat dreptul Agenției Naționale de Presă AGERPRES de a aproba angajarea de persoane fizice de pe plan local, cu respectarea legislației din țara respectivă, în vederea evitării cheltuielilor ocazionate de trimiterea din țară a unor persoane pentru desfășurarea activităților specifice funcției de corespondent special în străinătate. În aceeași ședință, Consiliul Director a aprobat înființarea unui post de corespondent special în Republica Moldova.
Consiliul director a analizat execuția bugetară pe anul 2007, precum și activitatea redacțiilor și a celorlalte compartimente ale instituției pe anul 2007, în vederea elaborării raportului de activitate al Agenției Naționale de Presă AGERPRES (în ședința din 20 februarie 2008).
La data de 27 martie 2008, a fost analizat bugetul de venituri și cheltuieli al Agenției Naționale de Presă AGERPRES pe anul 2008, ca urmare a rectificării bugetare
făcute prin OUG nr. 25/2008. Totodată, s-a hotărât modificarea statului de funcții pe anul 2008 și s-a aprobat Raportul de activitate al AGERPRES pe anul 2007.
În ședința din 24 aprilie 2008, Consiliul director a fost informat cu privire la măsurile de reducere a cheltuielilor publice în anul 2008, instituite prin OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. De asemenea, s-a luat hotărârea ca fondul de premiere din luna aprilie 2008 să fie alocat personalului AGERPRES care, în perioada Summitului NATO, a participat activ la eveniment. Consiliul director a aprobat demararea procedurii de achiziție pentru obținerea de către AGERPRES a certificării sistemului de management cu privire la calitate, protecția mediului, sănatate și securitate în muncă în conformitate cu ISO 9001:2000, ISO 14001:2004, BSOHSAS 18001:2007.
Consiliul director s-a întrunit în ședinta din data de 9 mai 2008 pentru a analiza programul editorial al Redacției Informații Interne pentru campania electorală și alegerile locale 2008.
La 19 iunie 2008 s-a discutat solicitarea formulată de Sindicatul Jurnaliștilor Profesioniști, afiliat la Uniunea Sindicală MediaSind, privind încheierea unui contract colectiv de muncă în AGERPRES și s-a stabilit data de începere a negocierilor cu acest sindicat.
Primul contract colectiv de muncă din Agenția Națională de Presă AGERPRES a fost semnat la 7 iulie 2008 de către membrii Consiliului director, pe de o parte, și reprezentanții Sindicatului Jurnaliștilor Profesioniști, pe de altă parte.
În ședința din data de 8 iulie 2008, Consiliul director a analizat concluziile referitoare la întâlnirea cu corespondenții județeni ai AGERPRES. S-au făcut, totodată, propuneri de reorganizare a unor compartimente de muncă necesare pentru eficientizarea activității.
La 24 iulie 2008, Consiliul director a analizat și a aprobat modificarea organigramei Agenției Naționale de Presă AGERPRES, ca urmare a reorganizării unor compartimente de muncă. În vederea optimizării activității, s-a hotârât desființarea Redacției Informații Interne și înființarea următoarelor structuri: Redacția Informații Centrale, Redacția Informații din Județe, Secția Viză-Secretariat și Secția Informații Sportive. De asemenea, s-a hotărât transformarea Redacției Informații pentru Străinătate în secție funcționând în cadrul Redacției Informații Externe. Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES a fost actualizat ca urmare a modificărilor intervenite în organizarea instituției și a fost aprobat în aceeași ședință.
În contextul alegerilor parlamentare din 2008, ținând cont de comunitatea românească numeroasă din Italia și Spania, Consiliul director a aprobat trimiterea unor corespondenți speciali la Roma și la Madrid (18 septembrie 2008). În aceeași sedință, a fost discutată oferta de produse și servicii a Agenției Naționale de Presă AGERPRES pentru anul 2009.
În ședința din data de 11 noiembrie 2008, Consiliul director a luat în discuție o propunere privind editarea unei reviste de profil economic și a hotărât ca proiectul editorial să fie aprobat după identificarea resurselor financiare. Totodată, s-a decis lansarea unui flux de reportaje începând cu anul 2009. La 27 noiembrie 2008, Consiliul director s-a întrunit pentru a analiza situația financiară a AGERPRES, precum și situația posturilor pe compartimente de muncă.
În ședința din data de 23 decembrie 2008, au fost discutate principiile și etapele de evaluare a performanțelor profesionale ale salariaților AGERPRES pe anul 2008. De asemenea, s-a făcut o analiză a rezultatelor editoriale și financiare pe anul 2008 pentru a constata dacă obiectivele fixate au fost îndeplinite și în ce condiții.
În afara acestor probleme de interes major pentru organizarea și funcționarea agenției, Consiliul Director a analizat și rezolvat probleme ce au vizat activitatea curentă a instituției.
Prin activitatea desfășurată în anul 2008, Consiliul director a realizat toate obiectivele impuse de art. 18 din Legea nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES.
## _ANEXA Nr. 1_
**DECLARAȚIA DE POLITICĂ ȘI ANGAJAMENTUL CONDUCERII AGERPRES** REFERITOARE LA CALITATE, PROTECȚIA MEDIULUI, SĂNĂTATE ȘI SECURITATE OCUPAȚIONALĂ
Viziunea AGERPRES – România este angrenată într-un proces de transformare și modernizare de un dinamism fără precedent și asigurarea unui flux informațional competent și credibil va garanta succesul acestui proces. Parte a acestui proces, AGERPRES își propune să fie lider pe piața media și model de profesionalism și integritate în domeniul presei din România.
Misiunea AGERPRES – Să fie o prezență activă, remarcată și remarcabilă în informarea corectă a opiniei publice prin transmiterea promptă de informații de presă corecte, în condiții de transparență și deplină obiectivitate, în beneficiul societății românești în ansamblul ei.
Valorile AGERPRES
- Integritatea
- Calitatea
- Inovația
- Echidistanța
- Munca în echipă
- Performanța
- Satisfacția clienților
- Promovarea valorilor naționale
- Protejarea mediului
- Protejarea angajaților
Baza succesului AGERPRES o reprezintă calitatea și eficiența serviciilor prestate clienților interni și externi, astfel responsabilitatea fiecărui salariat al AGERPRES, începând cu managementul de vârf, este calitatea procesului de informare și a proceselor conexe acestuia, în concordanță cu principiile managementului integrat.
Politica SMI urmărește:
• determinarea obiectivă, completă și fără ambiguități a cerințelor clienților și satisfacerea în totalitate a acestora în condiții legale, precum și definirea principiilor AGERPRES referitoare la protectia mediului și de asigurare a unui nivel de securitate cât mai ridicat la locul de muncă;
• asigurarea unei informări corecte și obiective în legătură cu principalele evenimente din actualitatea internă și internațională;
• asigurarea liberului acces la informație pentru toate categoriile de beneficiari, prin transmiterea de informații profesionist redactate și de calitate.
Sistemul de management integrat calitate-mediusecuritate și sănătate în muncă – SMI – are drept principiu vital conștientizarea personalului organizației cu privire la importanța realizării de lucrări/servicii de calitate, a protejării mediului și a respectării prevederilor de securitate și sănătate a muncii.
Consiliului Director al AGERPRES asigura resursele necesare:
- pentru implementarea cu succes, menținerea și
- îmbunătățirea continuă a sistemului de management integrat;
- pentru realizarea unui proces de informare publică de
- performanță, peste nivelul așteptat în mod curent;
- pentru afirmarea instituției ca singura sursă credibilă de
- informație.
AGERPRES asigură resursele necesare menținerii și îmbunătățirii continue a sistemului de management integrat calitate – mediu – securitate și sănătate în muncă, inclusiv prin desemnarea personalului competent pentru activitățile de management. Personalul angajat este motivat pentru dezvoltarea cunoștințelor și preocupărilor privind calitatea lucrărilor/serviciilor, asigurarea protecției mediului înconjurător și respectarea cerințelor cu privire la securitatea muncii și pentru a privi orice neconformitate, deficiență sau insuficiență ca pe o neîmplinire personală.
Consiliul Director se angajează în realizarea Obiectivelor generale ale AGERPRES:
• Creșterea satisfacției clientului prin aplicarea efectivă a SMI, incluzând procesele pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de management integrat;
- Creșterea încrederii tuturor părților interesate în calitatea
- serviciilor și protejarea mediului înconjurător;
- Respectarea tuturor cerințelor legale aplicabile și a altor
- cerințe la care subscriem;
- Creșterea eficienței activității organizației;
• Asigurarea de măsuri corespunzătoare pentru prevenirea poluării mediului și a accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale la locurile de muncă;
- Obținerea și menținerea certificării și autorizărilor
- necesare;
• Întregului personal îi este comunicată importanța satisfacerii cerințelor clienților, precum și a respectării cerințelor legale și de reglementare aplicabile.
În calitate de director general, mă angajez să asigur transpunerea în practică a prezentului angajament, asigurând succesul organizației noastre și satisfacerea tuturor cerințelor și așteptărilor părților interesate: clienți, colaboratori, autorități și angajați.
De asemenea, mă voi asigura că politica privind calitatea, mediul, securitatea și sănătatea în muncă este înțeleasă, implementată și menținută la toate nivelurile organizației.