Valentin-Ilie Făgărășian

389 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Aderarea României la spațiul Schengen depinde de reformele structurale care trebuie făcute în acest an”

În anii 2010–2011 România a făcut investiții importante pentru securizarea frontierelor de stat, pentru pregătirea personalului și a infrastructurii, în scopul aderării la spațiul Schengen. Astfel, din punctul de vedere al exigențelor tehnice, putem spune că țara noastră îndeplinește de aproape un deceniu condițiile de aderare la acest spațiu al libertății de mișcare în interiorul Uniunii Europene.

În ciuda acestor eforturi pe care le-a făcut țara noastră, porțile spațiului Schengen au rămas închise pentru români, *din cauza atacurilor repetate și consistente pe care PSD le-a dat1 2 instituțiilor fundamentale ale statului

În contextul ședinței

*

, în mod special asupra independenței justiției.

În anul 2020, Guvernul PNL a reușit să întoarcă România pe drumul său firesc, proeuropean. În plină criză sanitară și economică, PNL a recâștigat încrederea partenerilor euroatlantici, lucru reflectat în majoritatea documentelor oficiale care evaluează parcursul democratic al țării noastre. În acest context, este esențial ca Guvernul condus de Florin Cîțu să urmărească implementarea tuturor reformelor structurale1 2 așteptate de societatea românească și de partenerii noștri europeni. Îndreptarea legilor justiției, asigurarea unei independențe reale a sistemului judiciar, recâștigarea încrederii în instituțiile de ordine publică sunt numai câteva elemente de reformă care ne pot aduce un raport MCV favorabil, care va deschide și calea aderării țării noastre la spațiul Schengen.

Prim-ministrul Florin Cîțu ne-a anunțat recent că este posibil ca aderarea țării noastre la Schengen să se poate realiza chiar de anul acesta. Este drept că aderarea poate să fie parțială, însemnând ca în prima etapă să fie cuprins transportul aerian. Chiar și numai așa, ar fi un câștig extraordinar pentru cetățenii români care călătoresc frecvent în Uniunea Europeană. Procedurile s-ar simplifica, timpul s-ar scurta, iar românii ar simți în mod real că sunt cetățeni europeni. Dacă acest obiectiv se va materializa, atunci avem obligația de a urmări cu maximă atenție toate reformele asumate, astfel încât să putem adera la spațiul Schengen și la nivelul frontierelor terestre. Mediul de afaceri din România plătește anual costuri importante pentru birocrația specifică traficului de frontieră, iar investitorii străini dispuși să facă afaceri în țara noastră ezită atunci când află că nu aparținem spațiului Schengen.*

Așadar, o aderare completă la acest spațiu al libertății de mișcare va genera, fără dubiu, un dinamism foarte puternic al economiei românești, care va fi în avantajul tuturor românilor.*