Daniel Buda

„Agresiunea statului prieten”

Evoluțiile istorice, identitatea culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului și istoria comună îndelungată impun relații privilegiate între România și Republica Moldova. Dorința firească de unificare a românilor din ambele țări este rezultatul unui proces istoric îndelungat și complex.

De-a lungul timpului, relațiile dintre România și Republica Moldova au avut o evoluție controversată, de la emoție și entuziasm la tensiune și acuze publice.

Relațiile statului român cu românii din Republica Moldova au la bază două repere fundamentale: a) Constituția României (art. 7), care consfințește grija statului român pentru românii din afara frontierelor țării; b) documentele internaționale privind obligația statelor de a respecta drepturile și libertățile fundamentale și drepturile minorităților naționale, inclusiv păstrarea legăturilor acestora cu cetățenii țărilor de care sunt legați etnic, cultural și religios, chiar mai mult decât atât, în cazul Republicii Moldova vorbim de o majoritate covârșitoare românească.

Prin statutul său de stat european, România are în vedere aplicarea politicii Uniunii Europene privind libera circulație a persoanelor, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Roma (1957), care stabilește „eliminarea, între statele membre, a obstacolelor în calea liberei circulații a persoanelor, serviciilor și capitaluluiˮ și statuează faptul că „în scopul aplicării prezentului tratat, și fără a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse în acesta, este interzisă orice discriminare pe motiv de naționalitateˮ.

Contrar acestor principii, ceea ce s-a întâmplat zilele trecute, când un grup de cetățeni români, printre care artiști, delegații oficiale ale consiliilor județene, au fost împiedicați întru-un mod abuziv să treacă granița cu Republica Moldova reprezintă, pe de o parte, încălcarea legislației privind libera circulație a persoanelor, abaterea de la standardele unui stat civilizat, iar, pe de altă parte, lipsă de respect pentru statul vecin.

Fără explicații și într-un mod nedemn de un stat care aspiră să treacă pragul Uniunii Europene, reprezentanții puterii comuniste de la Chișinău au refuzat în mod vehement să asculte motivul pentru care unii dintre conaționalii noștri au dorit să treacă frontiera în Republica Moldova. Indiferent că a fost vorba de participarea la manifestările legate de aniversarea a 91 de ani de la Unirea României cu Basarabia, susținerea unor concerte în baza unor contracte plătite anticipat, participarea la dezbaterea privind strategia de dezvoltare a Euroregiunii Siret–Prut–Nistru sau, pur și simplu, vizitarea rudelor și prietenilor de peste Prut, modul prin care aceștia au fost forțați să facă cale întoarsă reprezintă încă un pas înapoi în demersurile Republicii Moldova de a se alinia la standardele europene.

Asemenea acțiuni sunt inadmisibile și ar putea aduce prejudicii serioase în demersul de aderare a Republicii Moldova la structurile Uniunii Europene în condițiile în care acest stat nu acordă nici cea mai mică atenție valorilor fundamentale ale spațiului comunitar, libera circulație a persoanelor fiind unul dintre principiile esențiale pe baza căruia Uniunea Europeană funcționează.