Dumitru Rujan

Supunerea la votul final a: – Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 19/2023; adoptat); – Propunerii legislative pentru instituirea zilei de 30 noiembrie ca Ziua națională a tezaurului uman viu (Pl-x 620/2022; adoptată); – Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituțională și rezistența plasei de siguranță financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR (PL-x 189/2023; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2022 privind unele măsuri în vederea protejării consumatorului final în ceea ce privește utilizarea materialelor lemnoase și a produselor derivate din lemn, pentru încălzirea locuinței în sezonul rece (PL-x 707/2022; adoptat); – Proiectului de lege privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România (PL-x 578/2021; adoptat); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 354/2022; adoptat); – Moțiunii simple inițiate de 56 de deputați (MS 3/2023; respinsă) 38–40

448 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Agricultura românească produce, însă nu este protejată!” De Sfintele Sărbători de Paște de anul acesta, românii au făcut față cu mare dificultate cheltuielilor, pentru că prețul ridicat al produselor alimentare le-a limitat puternic opțiunile. Magazinele și piețele au fost, ce-i drept, pline cu oferte ale comercianților, însă nu cu ouă românești, ci cu ouă din Polonia, nu cu făină românească, ci din Germania, nu cu brânză de la stână, ci cu lapte și brânzeturi din Ungaria sau Italia. Până și carnea de miel sau miezul de nucă au venit din import, din mai multe state din Uniunea Europeană sau chiar din exteriorul UE, deși România este unul dintre cei mai mari și mai recunoscuți producători la nivel european.

Această situație este inacceptabilă, în condițiile în care *fermierii români muncesc mult, obțin produse de cea mai bună calitate și nu au cum să își valorifice munca1 2

În contextul ședinței

.

*

La Caraș-Severin, județ cunoscut pentru efectivele mari de ovine, mieii fie au rămas la stână, fie au plecat la export, în cazul în care ciobanii au fost norocoși și cineva le-a vrut produsele la un preț acceptabil.

Nu vreau să se înțeleagă greșit, că aș avea ceva cu produsele care vin în România pe calea importului.* Dimpotrivă, consider că acele produse diversifică oferta din piața românească și sporesc concurența.

Problema agriculturii românești este aceea că fermierii români nu au nici cel mai mic sprijin să poată să își valorifice produsele*, atât în țară, cât și la export. Ciobanii aruncă lâna, pentru că nu au ce face cu ea. Unii legumicultori au întors brazda peste unele culturi, pentru că nu au avut unde și cui să le vândă sau cum să le depoziteze. Alții rămân cu produsele nevândute din cauza unor elemente vizibile de concurență neloială. În tot acest timp, ne întrebăm cu toții: unde-i ministrul agriculturii? Unde sunt aprozarele sale falimentare, care nu au fost decât niște tunuri imobiliare?* Unde sunt fabricile de lână, care să colecteze materia primă de la ciobani? Cum de avem în continuare în țară pestă porcină africană și gripă aviară? Ce a făcut pentru ca cerealele ucrainene să nu îi devasteze pe fermierii din România?

Am pus aceste întrebări știind că sunt mai degrabă retorice.* Este de apreciat faptul că majoritatea colegilor din coaliție* au înțeles necesitatea înlocuirii actualului ministru al agriculturii, pentru că nici nu vrea și nici nu poate să răspundă exigențelor și provocărilor din agricultura modernă. România are nevoie cât mai rapid de o viziune și de politici orientate către sprijinirea fermierilor români* și către o bună valorificare a muncii lor. Riscurile alimentare asupra Europei nu au dispărut, iar prin politici corecte și măsuri de sprijin România și fermierii români pot avea numai de câștigat.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se concentrează explicit pe interesele unei categorii profesionale specifice (fermierii români).

„Problema agriculturii românești este aceea că fermierii români nu au nici cel mai mic sprijin să poată să își valorifice produsele”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință funcțională la coaliție; nu există derogare explicită sau respect demonstrat.

„majoritatea colegilor din coaliție”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează importurile fără a angaja cererile sau pretențiile adverse în mod substanțial.

„Nu vreau să se înțeleagă greșit, că aș avea ceva cu produsele care vin în România pe calea importului.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul recunoaște caracterul retoric al interpelărilor, evitând orice angajament cu argumentele opoziției.

„Am pus aceste întrebări știind că sunt mai degrabă retorice.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul avansează o poziție politică generală fără a propune un mecanism alternativ sau o mediere concretă.

„România are nevoie cât mai rapid de o viziune și de politici orientate către sprijinirea fermierilor români”

În context ↑