Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 octombrie 2000
Dezbatere proiect de lege · respins
Nicolae Vãcãroiu
Discurs
ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Daþi-mi voie sã spun ºi eu câteva cuvinte. Stimaþi colegi,
S-au spus, sigur, multe adevãruri aici ºi încercãm cu toatã înþelegerea noastrã sã gãsim o soluþie de a merge pozitiv pe acest act normativ.
Situaþia însã este foarte delicatã.
De ce? Pentru cã s-a produs o înlãnþuire de abuzuri care sunt chiar de naturã penalã.
Prim încãlcare gravã a legii a fãcut-o Fondul Proprietãþii de Stat prin persoana domnului Radu Sârbu care a constituit depozite în valutã la EXIMBANK, cu toate cã legea nu-i permite acest lucru.
Probabil cã se vrea o acoperire pe aceste sume.
S-a gãsit o destinaþie pentru ele ca sã mai piardã în timp. Legea nr. 44/1998, pe care o ºtiþi foarte bine, prin care am aprobat Ordonanþa nr. 88/1997, stabileºte clar destinaþia fondurilor din privatizare.
Aduceþi-vã aminte cã P.D.S.R.-ul s-a bãtut atunci ca fondurile din privatizare sã nu intre în buget ºi sã fie utilizate prin venituri de capital pentru restructurãri, retehnologizãri, sprijinirea sectorului privat.
Nu s-a vrut, ºi cu vehemenþã s-a spus: Nu, sumele merg în buget! ªi toþi banii se mãnâncã pe consum.
Dar iatã cã nu se respectã acest lucru.
A doua problemã.
Premierul Mugur Isãrescu încearcã sã-l acopere pe domnul Radu Sârbu dând aceastã ordonanþã de urgenþã.
Sã nu credeþi cã problema era de 16 milioane de dolari. Ce era atât de complicat, mai ales cã în ordonanþã se prevede cã Ministerul de Finanþe garanteazã acest credit? Se duceau la orice bancã, Compania Naþionalã de Electricitate, cu garanþia Ministerului de Finanþe, ºi puteau sã ia nu 16 milioane de dolari, ci 100 milioane de dolari. Iar Banca Naþionalã se tot laudã cã are vreo 2 miliarde jumãtate rezervã valutarã.
Deci iatã ce artificiu ni s-a propus. În fapt este vorba de o finanþare de la buget. Pentru cã banii aceºtia, 16 milioane dolari, conform legii trebuiau sã fie regãsiþi în buget, deci banii bugetului de stat.
Deci bugetul de stat a împrumutat Compania Naþionalã de Electicitate.
Or, acum ce ni se cere? Sã venin noi, Parlamentul, ºi sã acoperim toatã aceastã murdãrie care s-a creat.
Este o rãspundere, dacã spunem da, o acoperim. Bineînþeles, cei care o voteazã.
Dacã o respingem, ce se întâmplã? Ordonanþa ºi-a produs efectele, creditul pe cele 16 milioane dolari s-a dat pe 14 luni de zile, s-a plãtit, dacã nu mã înºel, o ratã, nu ºtiu cum s-o fi plãtit, pentru cã acum când lucrurile se complicã ºi Compania Naþionalã de Electricitate în noua formulã organizatoricã va trebui sã facã împrumu-
turi serioase ºi nu mai are absolut cu ce garanta, deci chiar deloc.
Gravitatea situaþiei a pornit în primul rând de la spargerea sistemului integrat energetic, ceea ce nu s-a întâmplat în lume. Franþa se luptã de vreo 15 ani sã realizeze un sistem integrat energetic, aceasta nu înseamnã cã nu ai în spate producãtorii privaþi de energie.