Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 octombrie 2000
Senatul · MO 133/2000 · 2000-10-16
Aprobarea ordinii de zi
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor mãsuri de stimulare a activitãþii titularilor de acorduri petroliere ºi subcontrac- tanþilor acestora care desfãºoarã operaþiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã de peste 100 m. (Proiectul de lege se amânã cu o sãptãmânã pentru a se primi din partea reprezentantului Guvernului rãspunsurile la întrebãrile puse de domnii senatori.)
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deºeurilor ºi subproduselor rezultate din obþinerea plum- bului decuprat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/1999 pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 77/1999 privind unele mãsuri pentru prevenirea incapacitãþii de platã
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
10 discursuri
## Domnilor senatori,
Vã propun sã începem.
ªedinþa de astãzi va fi condusã de subsemnatul, secondat de domnul Pusk‡s ºi domnul Popa, domnii secretari.
La aceastã ºedinþã ºi-au anunþat prezenþa pe afiºajul electronic un numãr de 111 senatori. 3 colegi de-ai noºtri sunt membri ai Guvernului, 5 sunt plecaþi în delegaþie.
Sã începem cu aprobarea ordinii de zi. Supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi a ºedinþei noastre de astãzi.
O informare, înainte de a trece la aprobare. Mâine nu mai avem ºedinþã comunã a celor douã Camere Ñ va avea loc pe data de 18, aºa au hotãrât cele douã Birouri permanente în ºedinþa de astãzi dimineaþã Ñ deci, mâine, vom avea plen de la ora 9,00 la ora 13,00. A fost afiºatã ordinea de zi pentru mâine, deci fac un apel cãtre dumneavoastrã sã intraþi în posesia ordinii de zi ºi sã ne pregãtim ºi pentru dezbaterea de mâine.
Dacã sunt observaþii la ordinea de zi pe care aþi primit-o? Dacã nu sunt, vã rog sã aprobaþi ordinea de zi. Vã rog sã votaþi!
Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, ordinea de zi a fost adoptatã.
Primul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor mãsuri de stimulare a activitãþii titularilor de acorduri petroliere ºi subcontractanþilor acestora care desfãºoarã operaþiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã de peste 100 metri.
Domnul secretar de stat Isbãºoiu, vã ascultãm.
**Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**
În ultimii ani, în þarã s-a observat o scãdere a producþiei de þiþei. S-a urmãrit o revigorare a acesteia. Considerând cã una din cauzele scãderii o reprezintã ºi lipsa investiþiilor, în special pentru platoul continental al Mãrii Negre, unde datele spun cã existã suficiente rezerve, dar situate la adâncimi mai mari de 100 metri.
Deoarece exploatarea ºi dezvoltarea acestor perimetre necesitã tehnologii ºi echipamente speciale, acestea implicã costuri ridicate.
Prezenta hotãrâre îºi propune sã acorde niºte facilitãþi pentru cei care fac asemenea exploatãri, în sensul stimulãrii activitãþilor titularilor de acorduri petroliere pentru zone cu adâncimi peste 100 metri.
Respectiva ordonanþã stipuleazã cã pe perioada derulãrii acordului se vor aplica reglementãrile fiscale existente, cã amortizarea imobilizãrilor corporale este limitatã de durata rezervelor, cheltuielile aferente investiþiilor
în curs vor fi reflectate atât în monedã naþionalã, cât ºi în euro ºi cã pe întreaga duratã a acordului petrolier nu se datoreazã impozitul la þiþei ºi gazele naturale din producþia internã ºi nici comisioane vamale pentru exportul acestora.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
Din partea Comisiei economice, domnul senator Haucã.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia economicã a fost sesizatã pe fond cu prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/1999.
În dezbaterile care au avut loc la comisie în data de 17 noiembrie 1999, membrii comisiei împreunã cu specialiºti în domeniul petrolului au analizat acest proiect de lege, reþinând mai multe aspecte care au fost prezentate deja de domnul secretar de stat Isbãºoiu. Nu cred cã-i cazul sã le repet.
O singurã menþiune. România la ora actualã nu deþine tehnologii pentru forãri la adâncimi de peste 100 metri. În astfel de condiþii, este firesc ºi normal a se acorda o serie de facilitãþi subcontractanþilor care o sã opereze mai ales în perimetrul Mãrii Negre unde, se ºtie foarte bine, existã o suprafaþã de circa 10.000 km pãtraþi care cuprinde inclusiv zone cu ape adânci de peste 100 metri.
Menþionãm cã avem avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia de buget, finanþe ºi bãnci. Legea este ordinarã.
Propunem plenului Senatului adoptarea prezentului proiect de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, dezbateri generale, întrebãri. Vã rog! Domnul senator Bãdulescu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Legat de acest proiect de lege sunt câteva comentarii pe care aº dori sã le aduc în atenþia Senatului, având în vedere cã proiectul de lege are o anumitã specificitate. Sigur cã punctul meu de vedere aº dori sã fie considerat punctul de vedere al Grupului parlamentar P.D.S.R., pentru cã mi s-a dat cuvântul la dezbaterea pe fond.
Într-adevãr, acest proiect de Lege privind instituirea unor mãsuri de stimulare a activitãþii titularilor de acorduri petrolifere ºi subcontractorilor acestora care desfãºoarã operaþiuni petrolifere în perimetre, aºa cum s-a spus, la o adâncime mai mare de peste 100 metri, prezintã un grad de noutate pe care sunt nevoit sã-l remarc. Este vorba de un proiect de lege care aduce în discuþie o serie de elemente noi în peisajul legislativ românesc, însã, având în vedere gradul de... caracteristica de universalitate pe care trebuie s-o aibã un proiect de lege, trebuie totuºi sã-l întreb pe iniþiator dacã nu cumva aici dorim sã reglementãm printr-un act normativ un caz particular.
Noi am mai avut situaþii particulare pe care Senatul le-a respins deoarece ele facilitau derularea unui anumit contract, îndeplinirea obligaþiilor asumate de Guvern pentru o anumitã firmã ºi, în consecinþã, având în vedere aceastã caracteristicã de universalitate a legii pe care respectivele proiecte de lege nu o atingeau, plenul Senatului s-a vãzut nevoit sã le respingã. Aceasta doresc sã o constitui într-o întrebare adresatã iniþiatorului, dacã nu cumva avem aici o situaþie particularã ºi dacã nu este vorba de un contract anume ºi, eventual, care este valoarea acestui contract.
Nu întâmplãtor întreb care este valoarea acestui contract, deoarece aºa cum se prevede prin aceastã propunere legislativã, titularul acordului ºi subcontractorul urmeazã sã fie scutiþi de impozite, taxe ºi aºa mai departe. În condiþiile în care valoarea acestui contract este semnificativã, evident cã nu se pot face venituri la buget niºte sume importante.
Eu þin sã amintesc acest lucru deoarece, pe de o parte, existã niºte angajamente pe care Guvernul României sau România printr-un guvern Ñ aºa cum aminteam alaltãieri Ñ printr-un guvern pasager ºi le-a luat faþã de organismele financiare internaþionale, iar, pe de altã parte, acelaºi guvern acordã o serie de facilitãþi unor firme pentru anumite situaþii Ñ sã nu folosim termenul firme ºi situaþiile particulare pânã când nu avem rãspunsul de la Executiv Ñ acordã o serie de facilitãþi pentru anumite contracte.
Mulþumim, domnule senator. Domnul senator Aichimoaie are cuvântul.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Sigur, ar fi puþine de adãugat, de aici încolo, faþã de spusele domnului senator Bãdulescu. Subscriu, în mare parte, la argumentele care au fost aduse aici.
Eu vreau sã fac doar câteva precizãri: cã aceste acorduri petroliere sunt mai ales într-un domeniu în care noi suntem performanþi ºi avem, într-adevãr, specialiºti care ºi-au spus nu o datã cuvântul în acest domeniu.
Ne trebuie ºi ceea ce ne lipseºte nouã, românilor, este seriozitatea în tratarea acestor acorduri, ºi fac apel aici ca aceste acorduri sã fie încheiate, într-adevãr, de specialiºtii români, de care noi nu ducem lipsã. Ne trebuie, într-adevãr, injecþia de capital, ne trebuie tehnologie performantã, dar sã nu uitãm cã specialiºtii români au avut ºi vor avea în continuare un cuvânt de spus din acest punct de vedere.
Eu voiam sã mai ating o problemã aici, care este foarte dureroasã. Tot la acest microfon, fãceam referire la strategie. Acesta este, de fapt, un domeniu în care Guvernul trebuia sã realizeze strategia. Prospectarea în acest domeniu a fost lãsatã de izbeliºte. Nu este permis ca într-o þarã care are rezerve petroliere sã facem numai extracþie. Forajul românesc la ora actualã este într-o stare deplorabilã, într-o stare financiarã de neimaginat.
Cred cã aici trebuia, într-adevãr, sã nu-ºi facã loc anarhia ºi strategia trebuia sã prevadã ºi extracþia. La ora aceasta ni se spune cã S.N.P.-ul este o societate care are un profit foarte mare. Sigur cã da, S.N.P.-ul are un profit foarte mare, însã trebuia ca profitul sã se îndrepte în partea de prospecþiuni. Acum, când vedem cã petrolul a crescut la niºte cifre exorbitante, ne dãm seama cã noi am fãcut o greºealã în ceea ce priveºte prospectarea în România ºi aici strategia trebuia sã-ºi spunã cuvântul ºi Guvernul Ñ acesta ºi cel care va veni Ñ va avea obligaþia ºi rolul determinant din acest punct de vedere.
Cred cã aici trebuie sã fim de acord cu aceste acorduri care vin, într-adevãr, ºi îmbunãtãþesc atât tehnologiile, cât ºi injecþia de capital de care avem nevoie, dar sã avem grijã ºi de ceea ce trebuie sã facem noi în prospectarea româneascã. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Stimaþi colegi, mai doriþi sã luaþi cuvântul? Domnul senator Dumitraºcu.
## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**
În primul rând, nu pot sã nu salut ideea cã actuala guvernare a observat cã rezervele, cã producþia de petrol se micºoreazã. Cât de mult i-a trebuit actualei guvernãri sã observe Ñ este o expresie Ñ cã producþia noastrã de petrol scade?! Sunt impresionat de aceastã formulã.
În al doilea rând, se ºtie cã în Marea Neagrã existã rezerve de care s-a spus. Trei sunt problemele pe care vreau sã le ridic:
1. Sã nu trimitem la tratative comisii algoritmice, formate din cei 15.000 sau 17.000... cineva vorbea ieri, în sala asta, de 100.000 de specialiºti. Nu s-ar putea ca din cei 100.000 sã alegem vreo 3Ñ4 care sã aibã 3 calitãþi?
a. sã fie doctor de-adevãratelea în petrol;
b. sã aibã o experienþã de nu se vede om cu om; c. sã fie patrioþi români, indiferent ce nume poartã. Aceasta este prima problemã. Dacã mergem la aceste tratative cu un partener serios trebuie sã trimitem asemenea oameni. Sã o lãsãm dracului de politicã.
ºi sã trimitem oameni ca lumea, înainte de a se forma un guvern al unei înþelegeri naþionale!
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#204282. Nu înþeleg de ce este nevoie de facilitãþile respective, de vreme ce Ñ a spus cineva mult mai deºtept în problema asta decât mine Ñ existã o lege privitoare la facilitãþile acelor investitori care vin cu peste 50 milioane dolari?!
· Dezbatere proiect de lege · respins
228 de discursuri
Mulþumesc, domnule senator. Vreþi sã luaþi cuvântul?
## Domnule preºedinte,
Dacã-mi daþi voie, un punct de vedere al Comisiei economice.
Nu, dacã doriþi sã vorbiþi în numele comisiei...
## **Domnul Teodor Haucã:**
Numai din partea comisiei.
## **Domnul Emil Tocaci**
**:**
Dacã este consens, de ce mai vorbim?
Am înþeles. Numai o secundã. Mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Vã ascultãm. Domnul senator Creþu.
Domnule preºedinte, domnule secretar de stat, Stimate colege, Stimaþi colegi,
Dupã cum ºtiþi, noi avem o tradiþie în industria petrolierã ºi în extracþie, recunoscutã pe plan mondial. La un moment dat România deþinea un loc de frunte în acest domeniu. Din pãcate, rezervele noastre de þiþei s-au redus ºi dacã noi extrãgeam în jur de 9Ñ11 milioane tone Ñ sã confirme cei care sunt din domeniu Ñ iar necesarul nostru era între 16Ñ18 milioane tone de þiþei pe an trebuia sã facem un import de 6Ñ7 milioane tone; azi extragem în jur de 5Ñ6 milioane tone. Deci necesarul de pãcurã numai pentru încãlzirea din iarnã, 2000Ñ 2001 ne cere un efort valutar destul de mare.
Pentru aceasta consider cã, la ora actualã, când preþul barilului de þiþei a atins cote maxime, când Europa de Vest, România, îºi pune problema scumpirii carburanþilor Ñ vedeþi ce miºcãri sunt în Europa de Vest, mâine cred cã vor fi ºi în Bucureºti tot pentru scumpirea acestor carburanþi Ñ aceastã problemã este vitalã pentru þara noastrã. La ora actualã noi nu deþinem tehnologia necesarã pentru exploatarea þiþeiului la mari adâncimi ºi cele 3 sonde marine pe care le avem nu pot extrage þiþeiul peste o adâncime de 100 m. Deci, facilitãþile acestea sunt imperios necesare, noi având o rezervã destul de mare în platforma maritimã a Mãrii Negre de unde am putea acoperi o bunã parte din necesarul nostru de combustibil.
Consider cã facilitãþile se impun, sunt necesare, sunt benefice pentru economia naþionalã ºi grupul nostru le va susþine ºi le va vota. Cer ºi colegilor din celelalte grupuri sã fie de aceeaºi pãrere.
Vã mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim.
Dacã nu mai sunt luãri de cuvânt, stimaþi colegi... Domnul senator Sersea Nicolae.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Pentru cã s-a pus problema intensificãrii activitãþii de cercetare, de descoperire sau punere în evidenþã a noilor zãcãminte de þiþei ºi gaze, aº vrea sã fac unele precizãri.
Sã mã ierte colegul, domnul doctor, cã existã Ñ ºi am demonstrat în timp Ñ specialiºti ºi am avut ºi avem utilaje ca sã facem ºi cercetare ºi exploatare la sondele de mare adâncime, pânã la 5.000Ñ6.000 m. De altfel, s-au pus în evidenþã ºi în zona Moldovei, unde mi-am desfãºurat activitatea în acest domeniu peste 36 de ani, zãcãminte de þiþei la 5.200Ñ5.300 m pe Valea Trotuºului.
Problema care se pune este urmãtoarea. De altfel, eu Ñ care sunt un pãtimit ºi am fãcut numai foraj o viaþã întreagã, pânã am sosit în Senatul României Ñ întotdeauna am pus problema activitãþii de cercetare pentru cã încã mai existã pete albe pe suprafaþa teritoriului României privind descoperirea de noi zãcãminte. V-aº da un singur exemplu: în zona Frasinului, judeþul Suceava, din 1965 executãm lucrãri de foraj ºi am gãsit zãcãminte de gaze cu 150Ñ200.000 de normal/m[3] /24 de ore, plus 30Ñ40 tone de condens, ceea ce înseamnã o bogãþie enormã în condiþiile þãrii noastre, la 3.800 m, iar printr-o sondã de exploatare Ñ neîntâlnind stratul la adâncimea estimatã Ñ am continuat forajul cu vreo 200Ñ300 m în profunzime ºi am descoperit alt zãcãmânt, pe care nu-l ºtiam de atâþia ani. Iatã cã, prin acest exemplu vã pot spune cã avem resurse. Eu sunt întru totul de acord cu politica pe care a fãcut-o S.N.P. Ñ mai ales dupã ce s- a luat ºi prelucrarea ºi distribuþia în cadrul S.N.P. Ñ ca sã facã staþii moderne.
Sigur cã venise ºi LUKOIL, AGIP, SHELL ºi trebuia sã dãm replicã acestei concurenþe. Sunt extraordinare, s-au fãcut investiþii, dar s-a neglijat partea cealaltã. Întotdeauna am spus cã dacã moare forajul astãzi, mâine va
muri extracþia, pentru cã este o legãturã, o dependenþã perfectã ºi atunci se produce un dezechilibru.
Ce vreau sã vã spun? Am pus accentul întotdeauna pe aceastã activitate deosebitã pentru cã încã avem ºi la medie, ºi la mare adâncime posibilitãþi sã punem în evidenþã noi zãcãminte, dar asta presupune bani, pentru cã instalaþiile noastre sunt într-un hal de uzurã nemaiîntâlnit. De 10Ñ11 ani nu ºi-a mai permis nimeni sã cumpere o instalaþie de foraj care sã fie competitivã ºi pe plan intern, ºi pe plan extern, deoarece ºtiþi foarte bine Ñ nu vã spun o noutate Ñ cã am fost cu instalaþiile noastre pe aproape toate meridianele ºi paralele acestei planete, cu rezultate deosebite, ºi asta o spun din experienþã, pentru cã am avut ºi eu privilegiul sã lucrez ºi în afara graniþelor ºi am avut cuvinte de laudã din partea partenerilor întotdeauna.
Mulþumim, domnule senator.
Mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnule secretar de stat,
În luãrile de cuvânt au rezultat ºi o serie de întrebãri... Doriþi acum? Dupã ce rãspunde domnul secretar de stat. Bun. Vã ascultãm. Domnul senator Vasile.
Cu toate cã putem fi acuzaþi de nepricepere, totuºi existã o dilemã în toatã aceastã chestiune. În primul rând, o precizare cã astfel de chestiuni de importanþã strategicã Ñ aºa cum spunem noi Ñ dupã pãrerea noastrã nu ar trebui sã fie tratate prin ordonanþe de urgenþã.
În altã ordine de idei, eu, fiind interesat, l-aº întreba pe domnul secretar de stat Ñ dacã totuºi avem de gând sã relansãm economia asta ºi, printre altele, un domeniu în care noi, România, avem tradiþie ºi experienþã Ñ cum este posibil ca, vorbind de specialiºti, de dezvoltarea zonei de foraj în România, cum a vorbit mai devreme un foarte bun specialist, în domeniul þiþeiului, colegul nostru domnul senator Sersea, sã se înstrãineze, mai nou, de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat, schele de foraj? Eu rãmân surprins! Ministerul are cunoºtinþã de modul cum se înstrãineazã schelele de foraj? Vreau sã vã spun cã în judeþul Buzãu multã lume a auzit de schela de foraj Berca ºi eu, la timpul respectiv, l-am întrebat pe domnul preºedinte al Fondului Proprietãþii de Stat cum este posibil sã vândã la un personaj, care se ocupã de colectarea fierului vechi, o schelã de foraj în România ºi ce va face acest om cu schela.
Am mai auzit de niºte anomalii, cã niºte fabrici au fost cumpãrate de niºte domni, au vândut tot fierul vechi, au arat, au pus porumb, au pus 2 paznici ºi în acest fel au relansat economia naþionalã. Probabil cã la I.M.G.B. se va întâmpla la fel, la schela de petrol de la Berca, la fel, ºi mai avem câteva sute de întreprinderi ºi societãþi care vor deveni, numai prin suprafaþa de teren, niºte zone agricole. Dar dacã cineva crede Ñ ºi Guvernul actual crede Ñ cã în acest fel se relanseazã economia naþionalã, eu mã îndoiesc.
ªi atunci aº vrea sã ºtiu: Este, într-adevãr, o dispoziþie, cunoaºte Ministerul Industriei acest fenomen de a scoate la vânzare schelele de foraj din România ca sã li se vândã _dumping_ -ul de fier vechi?
Pãi, domnule secretar de stat, din gesturile dumneavoastrã constat cã ori nu cunoaºteþi, ori...
Nu.
Eu aº vrea un rãspuns mai zdravãn, mai apãsat.
Nu face obiectul legii.
Ba eu cred cã face parte, domnule senator.
Asta e declaraþie de acum.
Cred cã face parte, deoarece este vorba de ce se spune aici, cercetare ºi...
Nu are nici o legãturã.
Ei, nu are nici o legãturã!
Aici vorbim de foraj maritim, matale ridici altã problemã.
Nu ºtiu, dar mâine-poimâine vom vinde ºi forajul maritim.
Nu v-am dat cuvântul ºi eu rog puþinã disciplinã.
Iertaþi-mã, domnule preºedinte!
Sigur cã nu e o legãturã directã, aveþi dreptate, însã subiectul rãmâne pentru altã datã.
E declaraþie politicã.
Deci din luãrile de cuvânt au rezultat o serie de întrebãri care necesitã explicaþii din partea dumneavoastrã. Aceastã ordonanþã este în vigoare din octombrie 1999, deci îºi produce efectele.
Prima întrebare: Din octombrie pânã acum s-a contractat, s-au încheiat acorduri petroliere, cu cine ºi care sunt subcontractorii?
A doua întrebare este legatã de aceste facilitãþi ºi, în mod deosebit, de acea scutire de la plata impozitului pe þiþei ºi gaze. Despre ce fel de impozite este vorba, în primul rând, deoarece în ordonanþã nu se spune? Este vorba de impozitul pe salarii? Pe profit? Despre accize? Reglementarea e seacã: ”se scuteºte de la plata impozitului pe gaze ºi þiþeiÒ, dar în preþul gazelor ºi þiþeiului sunt vreo 30 de impozite ºi taxe. Aºteptãm, de asemenea, un rãspuns ºi aici.
A treia întrebare: Existã o delimitare sau o precizare în legãturã cu subcontractorii? Subcontractorii pot fi diverºi, de la cel care dã consultanþã tehnicã pânã la cel care pune la dispoziþie utilaje petroliere sau, ºtiu eu?, materiale specifice de cimentare etc.
A patra întrebare: O precizare legatã de platoul continental. Ce se întâmplã în zonã? ªtiþi foarte bine cã s-au fãcut foraje în ultimii 15 ani, s-au descoperit o serie de zãcãminte. Înþelegem cã prin aceste acorduri petroliere se trece direct la exploatare, în baza celor descoperite, sau se intrã în zonã cu platforme de foraj mai performante pentru a descoperi noi surse? Sau ºi una ºi alta?
Acestea sunt câteva întrebãri; dacã am scãpat ceva, colegii sã-mi atragã atenþia. Din discuþie au rezultat aceste întrebãri.
Bineînþeles, ultima problemã pe care ne-o punem astãzi. Aceastã ordonanþã semnatã de premierul Radu Vasile este susþinutã ºi de premierul Isãrescu? De regulã, când se face o schimbare de prim-miniºtri în exercitarea unui mandat, toate actele normative sub formã de proiect sau ordonanþe care se discutã în Parlament ar fi trebuit contrasemnate de noul prim-ministru, pentru cã el face politica guvernului respectiv.
Suntem într-o micã dilemã. Eu, personal, sunt pentru a stimula exploatarea în platou, întrucât este vorba de o acþiune într-un mediu total diferit decât cel pe uscat. Marea Neagrã este deosebit de agitatã ºi exploatarea la peste 100 m este extrem de dificilã pentru orice societate, indiferent dacã ea are sau nu are performanþe.
Domnule preºedinte, Îmi cer scuze!
Vã ascultãm, domnule Haucã.
Mai aproape de microfon ca sã vã auzim.
## **Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu:**
Nu ºtiu sã dau rãspuns la toate întrebãrile. Propun sã o amânãm ºi eu sã vã prezint rãspuns scris ºi sã reluãm discuþia. Nu sunt cel care rãspunde de aºa ceva, mai ales cã este un act normativ.
## **Domnul Victor Fuior**
**:**
Corectã decizia!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu, nu! Domnule Haucã,
Ne intereseazã iniþiatorul, nu ce rãspunzi dumneata. Domnul secretar de stat este un om corect ºi a dat rãspuns cinstit. Aici s-au pus întrebãri legate de platou, legate de impozite...
Sã o amânãm.
Da? Deci eu cred cã domnul secretar de stat are dreptate, dacã dumneavoastrã sunteþi de acord, sã o reprogramãm pentru sãptãmâna viitoare când va veni cu aceste rãspunsuri în faþa dumneavoastrã...
Eu mi-am notat întrebãrile.
Domnule preºedinte, Daþi-mi voie sã exprim un punct de vedere.
Al cui punct de vedere?
Al comisiei, domnule senator.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã ascultãm.
## **Domnul Victor Fuior**
**:**
Nu puteþi rãspunde dupã ce s-au pus astfel de întrebãri. E punct de vedere personal. Te consulþi cu comisia ºi pe urmã spui.
Domnule senator,...
Vã rog sã mã iertaþi, conduce domnul senator ºedinþa?!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu putem refuza sã dãm cuvântul comisiei, prin reprezentantul sãu, domnul Haucã.
## **Domnul Victor Fuior**
**:**
Dar nu ca preºedinte.
Ca sã se liniºteascã colegii, care nici nu ºtiu ce vreau sã spun, garantez cã tot ceea ce voi exprima este din raport. În astfel de condiþii este firesc, nu este cazul sã-i consult pe ceilalþi membri ai comisiei. Nu voi vorbi nimic altceva în afara raportului prezentat pe care, fiecare dintre dumneavoastrã, sper cã-l aveþi spre citire.
Vã ascultãm.
## **Domnul Teodor Haucã:**
Domnule preºedinte,
Cred cã ar trebui sã subliniez cã prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 160 se referã numai la operaþiuni petroliere în perimetre marine ºi peste 100 m.
În al doilea rând, cred cã este cazul sã menþionez singura problemã ridicatã Ñ este drept, de mare importanþã Ñ de domnul senator Bãdulescu, vicepreºedintele comisiei, problemã ridicatã ºi în cadrul comisiei, referitor la eliminare pct. d) din ordonanþã, care prevede o serie de facilitãþi; ºi anume, facilitãþi referitoare la eliminarea impozitului la þiþei ºi gaze prevãzute de Legea petrolului nr. 134/1996.
Eu mã întreb: mulþi dintre dumneavoastrã aþi susþinut acordarea unor facilitãþi ca sã creascã ponderea investiþiilor strãine în România. Vedem singuri cã acestea s-au realizat la o sumã, de exemplu, de 4 ori mai micã Ñ în 10 ani de zile Ñ în România, decât în Cehia în 7 ani de zile.
Nu aº vrea sã mai repet din raport cât a scãzut producþia de þiþei sau gaze, dar aº dori sã subliniez urmãtorul aspect. În conformitate cu Legea petrolului nr. 134/1996 ºi pe baza licitaþiei internaþionale urmeazã sã fie luatã în concesiune în platoul continental al Mãrii Negre blocul NEPTUN cu o suprafaþã de 10.000 km[2] , care cuprinde inclusiv zone cu ape mai adânci de 100 metri. Numai prin realizarea acestui proiect, statului român ar urma sã-i revinã ca redevenþã circa 244 milioane dolari.
Având în vedere valoarea ridicatã a investiþiei, importanþa strategicã a sectorului petrolier în România ºi necesitatea stimulãrii participãrii unor investitori puternici în operaþiunile petroliere din apele teritoriale ale României, se impune stimularea activitãþii unor astfel de investitori, corespunzãtoare practicii internaþionale în domeniu, acordându-le stabilitate legislativã ºi unele facilitãþi care au fost menþionate în raport la pct. d).
Propunerea de eliminare a pct. d), repet, a fost prezentatã în comisie de domnul senator Bãdulescu, însã comisia nu a luat-o în seamã, respingând-o, considerând cã în prezent România nu dispune de tehnologii pentru foraj ºi exploatare în ape cu adâncimi mai mari de 100 m, deci la ora actualã bugetul de stat nu încaseazã absolut nimic.
Éaºa cum încearcã unii sã-l transforme într-o armã politicã.
Colegilor care mã întrerup le spun cã în cei 4 ani de zile nu am întrerupt în viaþa mea pe nimeni, nu am îndrãznit sã scot o vorbã, am dat dreptul fiecãruia sã vorbeascã ºi l-am ascultat cu atenþie.
Mulþumesc.
## ªi eu vã mulþumesc.
Domnule senator Haucã,
ªi noi vã respectãm. Vreau sã reþineþi însã câteva lucruri. Aceastã ordonanþã este în vigoare. Nimeni nu a discutat aici respingerea ei.
De facilitãþi, nu de ordonanþã.
Singura problemã este cã s-au ridicat 5Ð6 întrebãri la care trebuie sã se rãspundã. Dacã mã întrebaþi pe mine, ca specialist, iertaþi-mã, este prostie sã scrii un articol ”se scuteºte de la plata impozituluiÒ. Care impozit?
Este conform Legii 134.
Nu existã. Vã rog sã citiþi articolul. Vreþi sã-l citesc? Nu spune nici un ”conformÒ. Asta este o reglementare. Asta este observaþia cea mai simplã, cum sã spun. Vedeþi dumneavoastrã, apare ºi o altã treabãÉ Nu-mi daþi expunerea, cã nu mã intereseazã. Se zice: ”Se încaseazã o redevenþã de 244 milioane dolariÒ.
Eu vã întreb: e mult, e puþin? ªtiþi ce înseamnã redevenþa asta? Cel care îl exploateazã este proprietarul petrolului ºi þiþeiului. Vine cu un gram în România?
În al doilea rând, 244 de milioane de dolari poate sã însemne nimic când România cheltuie 1 miliard de dolari anual pentru a aduce petrol ºi combustibili în þarã.
Deci, vedeþi, suntÉ Încã o datã: nu am intrat pe formula de vot Ñ votãm sau respingem. Eu cred cã domnul IsbãºoiuÉ Deci, repet, ordonanþa îºi produce efectele. A cerut un rãgaz de o sãptãmânã pentru a mai veni cu un coleg, eventual, pe domeniu, de la Finanþe, în care sã dea colegilor senatori rãspunsuri la toate aceste probleme. Deci, sã ne îmbogãþim informaþia ºi sã luãm o decizie în cunoºtinþã de cauzã. Asta e tot. ªi eu cred cã putem fi de acord cu ceea ce solicitã iniþiatorul. Domnul senator Buruianã.
## Domnule preºedinte,
Sunt de aceeaºi pãrere cu dumneavoastrã. Aº mai accentua, însã, încã o problemã care mi se pare foarte importantã Ð dumneavoastrã aþi atins-o numai în treacãt Ñ ºi anume aceea a semnãturii primului-ministru pentru menþinerea acestei propuneri, fiindcã o astfel de acþiune este legatã de multe alte lucruri, de o întreagã strategie în ceea ce priveºte evoluþia acestei probleme ºi a altor probleme conexe în economia româneascã ºi menþinerea pe aceastã linie strategicã sau nu este esenþialã. De aceea, cred cã la clarificãrile tehnice care au fost cerute ar fi foarte important sã fie ºi contrasemnarea de cãtre primul-ministru a acestei opþiuni importante pentru economia româneascã.
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte,É
Numai o secundã! Vã dau cuvântul pe rând. De asemenea, comisiei. Domnul senator Aichimoaie.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Cred cã punctul de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului este unul cât se poate de onorant ºi corect.
Noi trebuie sã luãm act de acest punct de vedere ºi, procedural, cred cã nu ar fi bine sã trecem peste aceastã solicitare fãcutã, nici peste solicitãrile fãcute de colegi, cu niºte întrebãri pertinente, pe domeniu, la care trebuie sã se dea rãspuns. Propunerea de amânare pentru o sãptãmânã mi se pare fireascã, normalã ºi v-aº ruga sã se voteze acest punct de vedere. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Bãdulescu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Nu vreau sã complicãm lucrurile. Despre subiectul acesta, vã garantez cã putem sã stãm de vorbã toatã dimineaþa ºi nu-l epuizãm, chiar pe aceastã micã ordonanþã, pe acest proiect de ordonanþã de urgenþã pe care îl avem în faþã. Subiectul este foarte important. De aceea, eu salut propunerea domnului secretar de stat Isbãºoiu ºi, în dorinþa noastrã, a Grupului P.D.S.R., de a nu da un vot în necunoºtinþã de cauzã, care ar putea fi un vot de respingere, consider cã este înþelept sã o amânãm o sãptãmânã, sã o repunem în discuþia comisiei, eventual, sã vinã cu explicaþii mai întâi la comisie, ca sã facilitãm discuþia în plenÉ Sunt foarte multe soluþii, de aceea cred cã este cea mai înþeleaptã propunere ºi eu sunt de acord cu ea.
Acum, eu sper cã domnul secretar de stat a reþinut tot ceea ce aþi trecut dumneavoastrã în revistã, pentru cã tot ceea ce aþi recapitulat dumneavoastrã constituie întrebãrile ºi neclaritãþile care s-au ridicat aici în cursul discuþiilor. Sunt lucruri foarte importante ºi de aceea nu vreau sã revin asupra lor, însã îi reamintesc domnului secretar de stat cã am mai ridicat probleme la discuþiile pe care le-am avut la comisie, la care nici pânã acum nu am primit rãspuns. Le-am fãcut obiectul unor interpelãri, la care nici pânã acum nu am primit rãspuns. De aceea sper ca de data aceasta sã se fi reþinut toate ºi sã le lãmurim din timp, astfel încât discutarea acestei ordonanþe de urgenþã s-o facem cât mai facilã când va fi repusã în discuþia plenului Senatului.
Sunt niºte chestiuni asupra cãrora insist, pentru cã au implicaþii mari. Una este cea pe care a ridicat-o domnul preºedinte Vãcãroiu Ñ aceea referitoare la taxe. Care sunt scutirile acestea? ªi insist asupra lor, deoarece noi am trãit situaþia tristã ca, prin introducerea unor taxe suplimentare Ñ de urgenþã au fost numite Ñ pe producþia de þiþei ºi de gaze, în februarie 1997, în Memorandumul semnat de Guvernul Ciorbea cu Fondul Monetar Internaþional au fost introduse douã taxe Ñ în februarie 1997 Ñ 10 dolari pe tona de þiþei produs ºi 25 dolari pe normal mia metru cub. Prin aceste mãsuri care au fost excedentare prevederilor Legii petrolului, nu s-a fãcut decât sã se alunge investitorii strãini. Noi am adus în þarã Ñ ºi au funcþionat în bune condiþiuni Ñ mari investitori strãini, între care SHELL, AMOCO, ENTERPRISE, CANADEN OCCIDENTAL, ºi începând cu 1997 aceºtia au început sã plece. ªi în 1997Ð1998 toþi au pãrãsit þara, deoarece s-au introdus taxe excesive, excedentare, prin înþelegerile fãcute cu organismele financiare internaþionale. De aceea, n-am vrea sã fim în aceeaºi situaþie, sã avem o serie de prevederi acolo ºi alte prevederi în aceste contracte. ªi Ñ repet ceea ce am spus ºi de la tribunã Ñ sã nu ne trezim în situaþia ca tot organismele financiare internaþionale sã ne cearã dupã aceea sã reziliem sau sã abrogãm astfel de facilitãþi care au fost acordate unor investitori strãini în condiþiile propuse în aceastã ordonanþã. Sigur cã, nu în ultimul rând, ne preocupã ºi producþia internã Ñ o chestiune pe care a ridicat-o unul dintre colegii senatori. ªi este foarte important, chiar dacã aparent nu are legãturã cu tema discutatã astãzi, este foarte important sã avem ºi aici un rãspuns, deoarece aici se cer niºte facilitãþi pentru operaþiunile petroliere într-o apã mai adâncã de 100 de metri. Operaþiuni petroliere Ñ þin sã vã spun Ñ înseamnã totul, nu numai foraj. Înseamnã studii, înseamnã geofizicã, înseamnã seismicã, înseamnã analize de laborator... Toate þin de acest complex de operaþiuni petroliere. Transport, absolut totul.
Din salã
#46412ExtracþieÉ
De asta s-a vorbit.
S-a înþeles, domnule senator.
În consecinþã, dacã nu protejãm în nici un fel producþia internã, inclusiv cea de instalaþii de foraj Ñ ºi aici s-a fãcut referire la instalaþiile de foraj din þarã Ñ o sã ajungem în foarte scurt timp sã venim cu o ordonanþã de urgenþã ºi pentru ape mai mici de 100 de metri. Pânã acum, în apele mai puþin adânci, pânã la 100 de metri, românii performeazã singuri ºi avem capacitatea Ñ sigur, nu dupã ultima tehnologie, dar avem capacitatea sã performãm singuri operaþiuni petroliere în ape pânã la 100 de metri, dar, dacã nu protejãm în nici un fel producþia internã, în foarte scurt timp o sã se vinã ºi cu ordonanþe de acest gen, ca sã cerem facilitãþi ºi pentru ape mai mici, astfel încât situaþia, sigur, o sã fie delicatã. De aceea, vã rog sã aveþi în vedere ºi rãspunsul la aceastã întrebare.
S-a înþeles, domnule senator.
În final, repet, cred cã este înþelept sã o reluãm ºi sã o amânãm pentru sãptãmâna viitoare.
S-a înþeles, domnule senator.
În acelaºi timp, sã nu se înþeleagã cã nu vom fi de acord cu o serie de facilitãþi. Este normal sã dãm facilitãþi, mai ales în zone deficitare, dar trebuie sã ne gândim bine.
Din partea comisiei se mai dorea o completare.
## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,
Sigur cã, de principiu, sunt de acord cu retrimiterea la comisie a acestei ordonanþe, dar întrebarea mea este urmãtoarea: oare Guvernul Ñ ºi reprezentantul Guvernului este astãzi aici Ñ ºtie dacã aceastã ordonanþã mai este sau nu mai este în vigoare? Întreb asta pentru cã, dupã venirea domnului prim-ministru Isãrescu, au fost anulate anumite facilitãþi. Nici mãcar la aceastã întrebare nu se rãspunde? În raportul comisiei se menþioneazã cã la dezbaterea proiectului de lege în comisie au fost ºi reprezentanþii Guvernului de la acea datã. Nu ºtiuÉ nu înþeleg dacã reprezentanþii Guvernului nu cunosc ºi nu pot sã rãspundã la aceste întrebãriÉ Ar fi fost bine ca pânã în momentul de faþã sã fim informaþi cel puþin membrii comisiei, dar, vã rog, în acelaºi timp, respectuos, sã credeþi cã membrii Comisiei economice au
dezbãtut acest proiect de lege ºi au luat informaþiile care trebuiau de la organele competente de la acea datã.
Deci, dacã dumneavoastrã consideraþi cã toate aceste rãspunsuri trebuie sã fie dezbãtute în plen, Ñ ele, sigur, trebuie aduse la cunoºtinþã de cãtre cei care iniþiazã proiectul respectiv, dar, înainte de aceasta, aceºtia trebuie sã ne informeze pe noi, cei din Comisia economicã.
De aceea, eu sunt de acord întru totul cu retrimiterea la comisie, urmând ca cei care, mã rog, pot da rãspunsuri competente, sã fie chemaþi ºi sã analizãm de comun acord aceste dispoziþii.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Eu nu am spus sã se trimitã la comisie. S-au pus vreo 10 întrebãri, domnul secretar de stat Isbãºoiu le-a notat, le aduce la cunoºtinþã ºi se vine cu un punct de vedere al Guvernului.
Eu aº dori, ºi suplimentar Ñ ºi îmi cer scuze cã nu mã duc la tribunã Ñ sã pun o întrebare suplimentarã.
Vedeþi, printre facilitãþile acordate sunt douã pe care le revendicã toþi operatorii economici din þarã, toate I.M.M.-urile, în special, ºi anume eliminarea acelui impozit pe inflaþie. De aici se pun douã facilitãþi care înseamnã o amortizare acceleratã ºi o reevaluare a investiþiilor pe care le face investitorul, permanent, în Euro. κi evalueazã utilajele pe care le aduce în permanenþã ºi, în funcþie de asta, le introduce pe costuri. Ceea ce au cerut ºi vor cere totdeauna cei care doresc sã dezvolte o iniþiativã privatã, sau sã vinã în România, fie cã sunt investitori strãini sau autohtoni. Or, dacã ies cu douã facilitãþi, deja ar trebui sã le extind în toatã þara.
## **Domnul Florin Buruianã**
**:**
De asta este necesarã confirmarea Ministerului FinanþelorÉ
Deci, pentru asta avem nevoie de prezenþa ºi a unui reprezentant al Ministerului Finanþelor, sãptãmâna viitoare, ºi vã propun ca sãptãmâna viitoare sã o reintroducem pe ordinea de zi. Sigur, comisia va trebui sã fie informatã înainte cu rãspunsurile, ca sã fie în temã ºi poate mai pune ceva întrebãri suplimentare, astfel încât într-un sfert de orã sã ni se dea rãspunsuri ºi sã decidem dacã o aprobãm sau nu.
Deci, eu vã propun sã ne oprim aici, sã mergem pe aceastã solicitare a domnului secretar de stat Isbãºoiu Ñ deci sãptãmâna viitoare sã o reprogramãm ºi pânã atunci se vor pregãti ºi rãspunsurile respective.
De acord cu amânarea cu o sãptãmânã? Vã rog sã votaþi!
83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.
Discutarea proiectului de lege se amânã cu o sãptãmânã, pentru a se primi rãspunsuri la întrebãrile puse.
Trecem la urmãtorul punct de ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deºeurilor ºi subproduselor plumboase rezultate din obþinerea plumbului decuprat.
Vã rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat, vã ascultãm, foarte pe scurt.
Foarte pe scurt! Mulþumesc.
Produsul plumb în plumb decuprat a fost subvenþionatÉ
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/16.X.2000
Numai o secundã! Comisia, domnul preºedinte Oprea. Vã rog, vã ascultãm!
Produsul plumb în plumb decuprat a fost subvenþionat de la bugetul de stat în perioada 1996Ð1999, ca urmare a costurilor ridicate. Subvenþia a fost redusã, ca urmare a prevederii art. 43 din Legea nr. 15/1990. În procesul tehnologic, se recicleazã zguri, prafuri volatile, tãrci, matcã sãracã, care reprezintã o sursã permanentã de poluare ºi se impune eliminarea lor. Aceste subproduse, rezultate ca urmare a punerii în funcþiune a obiectivului de investiþie necesar pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de mediu prin captarea pulberilor în suspensie ºi asanarea spaþiului de depozit. Procesul de reciclare se suprapune procesului tehnologic pentru producþia de bazã, cheltuielile suplimentare nu pot fi suportate din nivelul preþului de livrare scãzut ºi supravegheat Ñ acest preþ Ñ de cãtre Oficiul Concurenþei, prin alinierea cu cotaþia preþului mondial.
Alocaþia unitarã se stabileºte anual, ca diferenþa între cheltuielile aferente operaþiilor Ñ manipulare, filtrare ºi aºa mai departe Ñ ºi veniturile obþinute.
Se impune deci acoperirea financiarã de la bugetul de stat a operaþiunilor de ecologizare, care constau în faze tehnologice de filtrare, manipulare, transport, depozitare a deºeurilor poluante.
Se are în vedere, de asemenea, în mod expres, nivelul ridicat al poluãrii mediului din Baia Mare ºi a fost necesarã efectuarea urgentã a unei investiþii.
Pentru rezolvarea acestor probleme s-a propus proiectul de ordonanþã de urgenþã alãturat. În acesta se menþioneazã: cheltuielile generale de ecologizare se suportã de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Industriei ºi Comerþului, modul de stabilire a alocaþiei anuale, beneficiarul depune un decont prin care se evidenþiazã cantitãþile reciclate, deconturile justificative se verificã ºi se avizeazã de cãtre direcþiile finanþelor publiceÉ
Mulþumesc, domnule secretar de stat.
Este absolut suficient. Nu trebuie sã ne prezentaþi toatã expunerea de motive.
Domnule preºedinte Andreiu Oprea, vã rog, pe scurt!
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a luat în dezbatere acest proiect de lege, a hotãrât sã îl propunã spre dezbatere plenului Senatului, fãrã amendamente. Menþionez doar cã existã avize favorabile atât de la Consiliul Legislativ, cât ºi de la Comisia economicã.
Mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt?
Vã ascultãm, domnule senator Ardelean!
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Problema care se pune prin aceastã ordonanþã de urgenþã este refacerea, din punct de vedere ecologic, strict a oraºului Baia Mare ºi a împrejurimilor.
Socot cã în momentul când se elaboreazã o astfel de ordonanþã, ea trebuie sã aibã o influenþã asupra mai
multor puncte vizate cu astfel de probleme, precum Baia Mare. Eu îmi aduc aminte, lucrarea mea de licenþã se referea exact la problema ecologicã din zona Baia Mare, fiindcã de la vremea aceea existau astfel de probleme.
Soluþiile care sunt date aici, printre care coºul metalic de dispersie,É eu aº vrea sã vã sesizez o situaþie care existã în judeþul Alba, la Zlatna, care, dupã construcþia coºului de dispersie, a mãrit raza de acþiune a norului infestat cu pulberi, cu substanþe acide ºi aºa mai departe. Deci, influenþa nu s-a mai mãrginit numai asupra Zlatnei ºi a împrejurimilor, ci a ajuns pânã în zona Alba Iulia ºi chiar Blaj, producând importante neajunsuri producãtorilor de legume, în mod deosebit.
Eu sunt întru totul de acord cu aceastã intervenþie ºi cu ordonanþa în sine, însã aº propune Guvernului, domnului secretar de stat, ca, atunci când se elaboreazã un astfel de document, sã nu vizeze numai un singur punct, ci toate punctele care sunt afectate de astfel de probleme ecologice, pentru cã, dacã stãm sã vorbim de particulele care nu sunt exploatate în timpul flotãrii ºi aºa mai departe, al procesului tehnologic, rãmân în halda de steril ºi afecteazã foarte mult zona.
De aceea vin cu aceastã propunere ºi cu o întrebare în acelaºi timp: dacã nu cumva, pentru celelalte puncte la fel de sensibile, precum Baia Mare, nu se vor elabora alte ordonanþe de urgenþã?
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc ºi eu.
O întrebare la care eu cred cã ar trebui sã faceþi dumneavoastrã ºi o interpelare, pentru cã nu vizeazã numaiÉ adicã este o problemã generalã. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Ioan Creþu. Vã ascultãm, domnule senator!
Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat,
## Stimaþi colegi,
Problema pe care o discutãm este de importanþã mare pentru sãnãtatea populaþiei din zona Baia Mare, de fapt, dintr-o zonã fierbinte poluatã. Cum zicea ºi colegul Ardelean, la fel este ºi Zlatna, ºi alte zone poluate, efectele repercutându-se nu numai asupra zonei, ci poluând, dupã cum aþi vãzut, apa freaticã, râurile, ºi trecând chiar ºi la vecini, cu care am avut probleme. Vã aduceþi aminte de haldele de steril cu cianurã, careÉ cianura de potasiu este foarte toxicã, atât pentru oameni, cât ºi pentru alte vieþuitoare. Aceste poluãri au efecte asupra sãnãtãþii oamenilor, animalelor ºi plantelor, ºi modificãrile Ñ chiar ºi cele genetice Ñ care se produc pot avea consecinþe grave asupra generaþiilor viitoare. Deci, este de importanþã mare pentru sãnãtatea poporului român, pentru sãnãtatea populaþiei din aceastã zonã, ºi mãsurile de ecologizare se impun.
Aþi vãzut conflictele pe care le-am avut datoritã poluãrii râurilor noastre, care au ajuns la vecini. S-a poluat inclusiv Dunãrea. CianuraÉ pânã unde am ajuns.
Sigur cã eforturile financiare care se fac de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, care cunoaºte toate zonele acestea fierbinþi, depãºesc posibilitãþile bugetare. De aceea s-a apelat în aceste domenii ºi la credite externe ºi Comunitatea Economicã Europeanã ne-a sprijinit în aceste proiecte de ecologizare, inclusiv în Deltã ºi în alte domenii.
Este o mãsurã bine venitãÉ
Vã rugãm, mai în sintezã, domnule doctor. Mãcar sã facem ºi noi câtevaÉ
Am terminat, domnule preºedinte.
Deci, este o mãsurã bine venitã ºi grupul nostru parlamentar o va susþine ºi o va vota. Vã mulþumesc.
Deci, rugãmintea mea este sã ne concentrãm în luarea de cuvânt.
Domnul senator ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Am o singurã întrebare scurtã pentru iniþiator.
Îmi este total neclar de ce aplicabilitatea ordonanþei a fost limitatã la agenþii economici cu capital majoritar de stat. Este o activitate pe care, clar, o destinãm sã fie desfãºuratã doar de agenþi economici de stat? Nu va putea fi niciodatã desfãºuratã de agenþi economici privaþi? Este vorba de art. 1 din ordonanþã.
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnule secretar de stat, un rãspuns.
Se referã la cazul concret de acolo, acum. Nu are altã conotaþie.
ªi în nici un caz nu se referã la stat. Toþi cei care vor presta servicii,É vor avea activitate în domeniuÉ
La art. 1 scrie ”cu capital majoritar de statÒ.
Este cazul concret, de acum, de la Baia Mare. Ordonanþa este fãcutã, în mod expres, pentru acolo ºi acum.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Acesta este caz concret, dar se va extinde. Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Vã propun sã
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deºeurilor ºi subproduselor rezultate din obþinerea plum- bului decuprat
## **Domnul Victor Fuior**
**:**
E campania electoralã a Guvernului.
Deci, nu reuºim, stimaþi colegi? Vã rog frumos, votul dumneavoastrã. Aici nu sunt obiecþii. Toatã lumea este de acord cuÉ Rog ºi colegii de la P.D.S.R. sã ne dea o mânã de ajutor.
Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, titlul legii a fost adoptat.
Articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!
Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o singurã abþinere, articolul unic a fost adoptat.
Rog votul dumneavoastrã pentru legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi!
Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/1999 pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 77/1999 privind unele mãsuri pentru prevenirea incapacitãþii de platã. Domnule secretar de stat, vã rog!
Pentru limitarea blocajuluiÉ
Deci, foarte scurt.
Foarte scurt!
Pentru limitarea blocajului financiar s-a emis Ordonanþa Guvernului nr. 77/1999, prin care se cerea raportarea datoriilor mai vechi de 30 de zile cãtre Institutul de Management ºi Informaticã, care ar fi urmat sã facã compensarea acestor datorii. Prezentul act normativ limiteazã inferior valoarea acestor datorii la 100 de milioane, altfel, sumele mai mici, care ar fi fost raportate, îngreunau foarte mult procesul.
Mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
Rog colegii senatori sã pofteascã în salã. Domnul preºedinte Andreiu Oprea.
La acest proiect de lege, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci nu are amendamente ºi deci propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de iniþiator.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc foarte mult.
Deci, este o problemã foarte simplã Ñ stabilirea unui plafon, ºi eu cred cã este corect acest lucru.
Dacã doriþi sã luaþi cuvântul la dezbateri generale? Înþeleg cã nu.
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deºeurilor ºi subproduselor rezultate din obþinerea plum- bului decuprat
Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Rog votul dumneavoastrã.
Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o singurã abþinere, articolul unic a fost adoptat.
Legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi!
Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Mulþumesc foarte mult.
Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/1999 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibil pentru Societatea Comercialã TERMOELECTRICA Ð S.A. prin exceptare de la prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat.
Vã rog, iniþiatorul, foarte pe scurt.
Intrã în cadrul mãsurilor de pregãtire a iernii precedente, prin care se permitea Societãþii Comerciale TERMOELECTRICA Ð S.A. sã scoatã de la rezervele de stat 150.000 de tone de pãcurã ºi 1 milion de tone de cãrbune, acestea urmând sã fie puse înapoi la 180 de zile.
Vã mulþumesc. Domnul preºedinte Andreiu Oprea.
ªi pentru acest proiect de lege Comisia pentru buget, finanþe, bãnci vã propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã.
Mulþumim. Dezbateri generale. Domnul senator ªtefan Viorel.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Domnul secretar de stat a prezentat foarte scurt, concis, raþiunea promovãrii acestei ordonanþe de urgenþã, dar eu nu pot sã fiu de acord cu ce a spus dumnealui.
Deci, ordonanþa de urgenþã rezolvã, într-adevãr scoaterea de la rezervele de stat a unor cantitãþi de cãrbune energetic ºi pãcurã, dar rostul acestei ordonanþe a fost altul. A fost sã modifice Legea nr. 82/1992, pentru cã, altminteri, Societatea Comercialã TERMOELECTRICA putea sã scoatã din rezervele de stat produsele respective, dar era obligatã sã garanteze.
Deci, haideþi sã mergem la fondul problemei. Deci, fondul problemei este incapacitatea Societãþii TERMOELECTRICA de a pune la dispoziþie aceastã garanþie pentru contravaloarea produselor scoase de la rezerva de stat.
Legat de acest aspect, aº avea câteva întrebãri, pentru cã, iatã cã suntem din nou în prag de iarnã.
Prima întrebare: Împrumutul de 180 de zile Ñ pentru cã discutãm despre un împrumut pe care l-a garantat statul sau nu l-a mai garantat TERMOELECTRICA, prin derogare de la Legea nr. 82/1992 Ñ a fost restituit? Pentru cã vine luna decembrie ºi vom fi tentaþi sã mai dãm o ordonanþã de Guvern, sã mai scoatem un milion de tone ºi, dacã nu s-a reintrodus la rezerva de stat milionul de anul trecut, ce ne facem?
A doua întrebare: Cum stau rezervele de stat, la zi? De fapt, este acelaºi subiect. În prag de iarnã, cum stãm cu rezervele de cãrbune energetic ºi pãcurã? Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator ªtefan.
Eu am o rugãminte. Dacã domnul secretar de stat poate sã ne rãspundã, pentru informarea dumneavoastrã, în ceea ce priveºte rezervele, sigur cã este bine.
Dacã nu, ar fi trebuit sã adresaþi o interpelare legat de ce se întâmplã cu rezervele strategice ale þãrii ºi modul cum ele sunt încãrcate acolo. Nu avem numai petrol ºi combustibil, avem o gamã extrem de largã de produse, dar probabil cã v-aþi referit la combustibil.
Dar, poate ne daþi un rãspunsÉ deci împrumutul a fost pe 180 de zileÉ dacã la ora actualã acest milion de tone ºi 180.000 tone de pãcurã s-au întors înapoi în rezerva de stat.
Dupã cum am aflat, la întrebarea pusã zilele trecute, ceea ce constituia rezervele de stat este reconstituit la ora actualã atât la pãcurã, cât ºi la cãrbune. Dezvãlui cã noi am fi vrut sã promovãm o hotãrâre prin care sã mãrim aceste rezerve, în scopul asigurãrii unor condiþii mai favorabile de trecere a iernii.
Deci, cele care au fost s-au restituit la rezervele de stat.
Unde putemÉ la pãcurã ºtiþi foarte bineÉ
La pãcurã rezerveleÉ
Capacitatea lor totalã pe þarã se ridicã la vreo 850.000 toneÉ cam aºaÉ 800.000É un milion aproape, dar cu totÉ
Dar sistemul nostru deÉ TERMOELECTRICAÉ sunt vreo 256.000 tone, rezerveleÉ
Deci, înþeleg cã acest împrumut s-a restituit la rezerva de stat.
Da.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Bun. Dacã mai sunt luãri de cuvânt sau întrebãri? Dacã nu suntÉ
## **Domnul Victor Fuior**
**:**
Nu-i prea sigur domnul secretar de stat pe rãspuns.
Sã vinã Berceanu, domnule, atunci!
Nu, am fost sigur la acest rãspuns. Am întrebat acum douã zileÉ sigurÉ
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Stimaþi colegi,
Aici sunt douã probleme distincte. Rezerva de stat este la dispoziþia primului-ministru care o utilizeazã condiþionat, însã, de un criteriu care nu l-a spus, ºi anume, garantarea.
Sã aibã garanþie societatea în cauzã. Poate sã fie ºi privatã ºi de stat. În permanenþã aceste produse se scot, se împrospãteazã, se scot, se aduc, acesta este scopul rezervei.
În fapt, un prim-ministru, dacã are la îndemânã aceste mecanisme, cu rezerva de stat conduce þara, dacã rezerva este încãrcatã la capacitate, ca sã fim corecþi. Acolo gãsim ºi neferoase ºi tot ce vreþi dumneavoastrã.
Aici, în cazul în speþã, s-a venit cu ordonanþã, pentru cã TERMOELECTRICA, dupã reorganizarea ”celebrãÒ care s-a fãcut, nu mai dispune de garanþii, are ºi o serie de împrumuturi care au toate garanþiile, ºi lucrurile au devenit extrem de complicate.
Din aceastã cauzã s-a dat o ordonanþã. S-a dat în februarie anul trecut.
Dupã pãrerea mea, era un caz de urgenþã, pentru cã eram în plinã iarnã ºi trebuia asiguratã funcþionarea sistemului energetic.
Principalul esteÉ deci, avem garanþia cã aceste produse s-au întors înapoi în rezerva de stat. Deci, vã propun sã
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deºeurilor ºi subproduselor rezultate din obþinerea plum- bului decuprat
- abþineri, titlul legii a fost adoptat. Articol unic.
- Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!
- Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
- 3 abþineri, articolul unic a fost adoptat.
- Legea în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã!
- Mulþumesc foarte mult.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri. Urmeazã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/1999 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de hârtie de ziar prin exceptarea de la prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezerva de stat.
Iniþiatorul?
Este o problemã similarã ca ºi în cazul precedent. LETEA nu dispunea de condiþii economico-financiare suficiente ca sã poatã sã depunã garanþie bancarã ºi, în consecinþã, prezenta ordonanþã permite scoaterea din rezervele de stat a 1.000 tone de hârtie de ziar, într-o perioadã în care au existat disfuncþionalitãþi în asigurarea materialului lemnos necesar producþiei de hârtie.
Da, vã mulþumesc foarte mult.
Domnul preºedinte Andrei Oprea, din partea Comisiei buget, finanþe ºi bãnci.
Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este favorabil, dar în acest caz comisia a fãcut câteva amendamente în sensul precizãrii pentru cine se face aceastã scoatere din rezerva de stat.
Deci, propunem dezbaterea ºi adoptarea cu amendamentele propuse de comisie.
Da, vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator ªtefan Viorel.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Domnule secretar de stat,
Cu scuze cã, din nou vã contrazic, nu pot sã fiu de acord cu afirmaþia dumneavoastrã.
Nu discutãm despre acelaºi lucru. Aparent discutãm despre acelaºi lucru. Pãrerea mea este cã aceastã ordonanþã a fost strecuratã pe lângã ordonanþa precedentã care, într-adevãr, era de mare urgenþã pentru situaþia þãrii în prag de iarnã, a fost strecuratã ºi aceastã ordonanþã.
Despre ce este vorba aici? Dacã în cealaltã ordonanþã se scotea de la rezerva de stat o cantitate de produse care trebuiau sã fie consumate de TERMOELECTRICA, pentru a rezolva o problemã de urgenþã, aici discutãm de scoaterea de la rezervele de stat a unei cantitãþi de produse care sunt încredinþate spre comercializare unei societãþi comerciale. E cu totul altceva.
Dacã era o urgenþã în economia naþionalã privind aceastã cantitate de hârtie de ziar, de ce rezervele de stat n-au dirijat-o direct la consumatori?!
De ce a dat-o spre comercializare Societãþii LETEA? Ca aceastã societate sã-ºi sporeascã datoriile cãtre bugetul de stat! Pentru cã, sunt convins, din acest comerþ s- au mai produs niºte arierate, cã nu a rezolvat altã problemãÉ
## Deci, acesta ar fi primul aspect.
Al doilea aspect, revin cu întrebarea: LETEA ºi-a restituit împrumutul? Pentru cã, iatã, este o societate comercialã în procedurã de privatizare. Sau, cumva, o vindem cu tot, cu produsele astea din rezerva de stat?!
ªi o altã chestiune, care, probabil, o sã-mi spuneþi cã nu þine de Ministerul Industriei ºi Comerþului, ci þine de Fondul Proprietãþii de Stat, dacã Guvernul României a ajuns la concluzia, fie ºi numai în acest exemplu, cã LETEA este o unitate strategicã, este unicul producãtor de hârtie de ziar... pãi, atunci de ce o vindem acuma?
Ce se va întâmpla dacã LETEA va fi cumpãratã de o societate strãinã care vine ºi face politica hârtiei de ziar în România ºi Guvernul României nu mai poate sã intervinã cu nimic atunci?!
Vã mulþumesc.
Da, vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt?
Domnul secretar de stat, vã rog, vã ascultãm rãspunsul la întrebãrile puse.
Similaritatea celor douã ordonanþe era datã de faptul cã nici una din cele douã societãþi nu aveaÉ nu întrunea condiþiile economico-financiare ca sã li se poatã da respectiva garanþie bancarã, nu la ce se întâmplã în continuare.
Pentru TERMOELECTRICA ºtiu ce s-a întâmplat în continuare, pentru LETEA din Bacãu nu ºtiu ce s-a întâmplat în continuare. Este o ordonanþã mult mai veche decât prezenþa mea în minister ºi într-un domeniu în care nu am nici o cunoºtinþã.
Cum articolul acela final prevedea cã, dacã întârzie la platã, se percep penalizãri, presupun cã... pot sã rãspund, dacã doriþi, tot aºa peste o perioadã de timp.
Da, o sã completez eu rãspunsul pentru domnul senator ªtefan.
Rezerva de stat are un stoc intangibil de hârtie de 5.000 tone. ªi are, dupã aceea, pânã la 10.000 tone, cel cu care merge permanent în împrospãtare.
Atunci când acest stoc este atins, rezerva de stat nu-ºi poate permite sã vândã hârtia de ziar, nici nu are voie, ci numai sã o împrumute.
Ea nu o poate împrumuta direct la ziare. ªi atunci s-a ales calea asta care s-a mai practicat. Vreau sã vã dau un rãspuns, se merge direct la societatea în cauzã, stipulându-se expres în contract preþurile, cu inclusiv efectul inflaþiei pe perioada cât este împrumutat, 180 de zile, nivelul de preþ, taxa pe valoarea adãugatã, tot ce înseamnã elemente de constituire a preþului, dar scopul principal este restituirea pentru refacerea stocului intangibil.
Deci, hârtia nu se vinde din rezerva de stat, stocurile intangibile nu pot face obiectul vânzãrii, ci numai împrospãtãriiÉ sau împrumutãriiÉ având în spate garanþia cã se restituie.
Domnul senator Ninosu.
Vã rog, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Cred cã, în primul rând, ar trebui sã putem obþine relaþiile care au fost solicitate ºi, în condiþiile acestea, ar trebui sã participe la dezbaterea acestui proiect un reprezentant al ministrului industriei care sã fie în cunoºtinþã de cauzã.
Este într-o situaþie ingratã domnul secretar de stat care nu poate sã dea relaþiile care au fost solicitate. ªi chestiunea asta capãtã o importanþãÉ
Poate, directorul general al rezervei de statÉ
Éo importanþã deosebitã pentru cã, fãrã sã mã amestec în altã specialitateÉ dar ºtiu cã nici un monopol nu este mai afurisit decât monopolul de stat, decât monopolul particular. Pentru cã la monopolul de stat, din fericire, cazul ROMTELECOM-ului, dacã ar fi fost monopol de stat, sau cum e monopol de stat în Grecia, firma respectivã, în nici un caz în Grecia nu-ºi permite sã practice acest arbitrar al preþurilor, pentru cã ar cãdea Guvernul grec. Ar fi cãzut, în ultimii doi ani, Guvernul grec de câteva ori.
Deci, existã o modalitate de reacþie contra unui monopol de stat. Contra unui monopol particular, pe exemplul dat, în România, nimeni nu poate sã facã nimic contra acestei politici arbitrare de preþuri. ªi ajung la subiectul în discuþie. Este vorba de monopolul hârtiei de ziar.
Eu cred cã toate prevederile constituþionale care interzic cenzura fac ca acest monopol, cedarea monopolului de stat în favoarea unui monopol particular, sã reconstituie cenzura. Pentru cã, indiscutabil, în momentul în care ai monopolul hârtiei de ziar, controlezi mai arbitrar ºi mai brutal presa românã decât orice fel de cenzurã care a existat în istoria României.
Deci, propunerea mea, ca sã o materializez, este sã amânãm acest subiect în discuþie pânã când va putea sã vinã cineva care sã ne dea explicaþiile necesare pentru abordarea acestui proiect.
Vã mulþumesc.
Din partea comisiei, domnul preºedinte Andrei Oprea.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor colegi,
Evident cã, atunci când s-a elabroat aceastã ordonanþã de urgenþã, s-a rãspuns unei nevoi care exista la acea datã, adicã, pericolul ca din cauza unor condiþii existente în iarna trecutã sã nu poate fi aprovizionatã efectiv fabrica LETEA.
Deci, Executivul a gãsit o soluþie sã rezolve aceastã problemã. În cadrul discuþiei în Comisia pentru buget, finanþe, bãnci am fãcut amendamentul, sã precizãm foarte clar, deci, cã e vorba de Societatea Comercialã LETEA Bacãu ºi cã aceastã cantitate se împrumutã. Am precizat exact aceasta în art. 2.
În finalul ordonanþei am precizat cã în cazul nerestituiriiÉ sau amendamentul comisiei noastre a fost acela ca în cazul nerestituirii împrumutului la termenul prevãzut, se va trece la executarea silitã.
Acuma, este adevãrat cã pe noi ne-ar interesa, având în vedere cã de atunci a trecut aproape un an, sã ºtim ºi modul concret în care s-a derulat aceastã operaþiune ºi dacã acea cantitate a fost restituitã sau nu. Sau, mã rog, cum s-a rezolvat juridic problema.
Dar noi acum suntem în faza în care aprobãm mecanismul iniþial, acordareaÉ legiferãm ceva care efectiv s-a produs ºi nu mai vãd rostul replanificãrii acestui proiect de lege.
Deci, vã rog sã o adoptãm.
Oricum, ea ºi-a fãcut efectul ºi rezolvarea juridicã nu depinde de discuþia noastrã din Parlament.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul senator Ninosu.
Mecanismul constituþional al ordonanþelor simple ºi, mai ales, al ordonanþelor de urgenþã este acela al angajãrii a unei rãspunderi a Guvernului. ªi dacã Guvernul a luat mãsuri cu uºurinþã ºi a procedat cu uºurinþã la aceste douã modalitãþi legislative, Guvernul este cel care rãspunde pentru toate situaþiile juridice care au fost generate de o ordonanþã de urgenþã sau o ordonanþã simplã.
În orice stat democratic ºi cu o tradiþie democraticã, acolo unde întâlnim aceste modalitãþi, ºi întâlnim aceste modalitãþi legislative, dar, evident, cu respectarea condiþiei constituþionale la ordonanþele de urgenþãÉ sã ne gãsim în situaþii excepþionaleÉ
Or, practic, indiferent cine a condus acest Guvern, dar de aproape 4 ani de zile noi am fost la douã zile într-o situaþie excepþionalã, ba, chiar mai mult decât atâta, am avut zile în care ne-am gãsit de trei ori într-o situaþie excepþionalã.
Am fost într-o situaþie excepþionalã când premierul trebuia sã fie ºi primar general al Capitalei.
Deci, vreau prin aceste exempleÉ nu vreau altceva decât sã subliniez totala lipsã de seriozitate în ceea ce priveºte aprecierea condiþiei din Constituþie, spre deosebire de ce se întâmplã în alte pãrþi.
Deci, cu atât mai util e necesar sã primim explicaþiile care au fost solicitate, pentru a vedea dacã aprobãm aceastã ordonanþã sau nu o aprobãm.
Dacã Guvernul va rãspunde pentru situaþiile juridice angajate, cã trebuie sã rãspundã pentru ele, în condiþiile în care ar fi respinsã ordonanþa, sau nu rãspunde. În nici un caz nu se poate accepta, cred, de cãtre oricare dintre senatori, limbajul acesta cã trebuie sã aprobãm o ordonanþã de urgenþã sau o ordonanþã simplã pentru cã ºi-a produs efectele.
Înseamnã, implicit, cã noi, senatorii, ºi noi Senatul, venim sã acoperim orice lucru care nu a fost fãcut corect de cãtre Guvern ºi sã dãm haina legalã oricãrui lucru care nu este corect.
Domnule senator, o rugãminte am, nu plecaþi de la microfon.
Deci, ce explicaþie solicitaþi?
Care a fost derularea, ca sã ºtim ce atitudine avem faþã de aceastã...
A, cã s-a restituit sau nu?
Care a fost derularea, care sunt intenþiile în legãturã cu LETEA?
Domnule preºedinte, pãi, practic, aºa, cei careÉ
Scuzaþi-mã cã vã întrerup. Aici este vorba despre rezerva de stat, de unde s-a scos o cantitate, s-a împrumutat o societate, ºi de acum se vor împrumuta foarte mult societãþi private de la rezerva de stat, dar trebuie sã aibã garanþie în spate.
S-a împrumutat o societate, indiferent cã e LETEA sau alta, cu 1.000 tone de hârtie de ziar.
Nu a avut garanþie aceastã societate, ºi Guvernul pe rãspunderea lui a dat o ordonanþã care ne solicitã nouã aprobarea pentru exceptarea de la Legea nr. 82/1992, legat de garantare.
Deci, asta este problema de fond. Eu cred cã fiind o ordonanþã care ºi-a produs efectele, dacã domnul secretar de stat Isbãºoiu ne spune: ”Domnule, s-a împrumutat cu 1.000 t, s-au întors 1.000 t în rezerva de statÒ, totul este OK.
Nu mi se pareÉ scuzaþi-mãÉ
## Domnule preºedinte,
Dacã ordonanþa de astãzi este o treaptã pe o scarã a incorectitudinii, în legãturã cu soarta LETEI, ºi este o primã treaptã în vederea unei privatizãri din aceasta care a fost semnalatã, atunci eu cred cã are semnificaþie. Pentru cã, dacã vrem ca prin hârtia de ziar sã readucem cenzura în România, ºi dacã ãsta va fi deznodãmântul, ºtim foarte bine momentul în care vine Guvernul sã ne cearã mandat pentru ordonanþele simple.
ªi, la comisii, în primul rând, ºi în plen trebuie sã ne rãspundã la detalii în privinþa obiectului reglementãrii fiecãrei ordonanþe, dacã este cazul. ªi în momentul în care vine ordonanþa simplã la aprobare, noi facem, Senatul, verificarea dacã într-adevãr Guvernul, cu seriozitate, a respectat angajamentul în faþa Senatului. ªi în funcþie de asta adoptãm, în tot sau în parte, ordonanþa simplã respectivã. Cam acelaºi lucru trebuie sã-l facem ºi acuma. Trebuie sã ni se spunã care va fi soarta întreprinderii LETEA?
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Da, dar nu face obiectul, domnule senator?
Nu discutãm, repetÉ LETEA poate sã fie ºi societate privatãÉ încã o datãÉ intrãm pe mecanism pe piaþãÉ l-am practicat ºi eu timp de 4 ani de zileÉ nu dau de la rezerva de stat numai la societãþile cu capital de stat. Rezerva de stat este fãcutã pentru a asigura continuitate în funcþionarea economiei.
Deci, sã ne rãspundã domnul secretar de stat dacã s-a restituit împrumutul.
## Domnule preºedinte,
Asta este probelma! Pãi, de asta spun cã este o treaptã pe o scarã a incorectitudinilor. Poate fi o treaptã, prima treaptã, pe scara unei cabale. Pentru cãÉ dacã finalul este privatizarea cu iertarea de datorii a LETEI ºi transformarea monopolului de stat într-un monopol particular, pãi atunci nu cred cã mai avem ce sã cãutãm în Senat! Pentru cã viaþa politicã româneascã va fi înrâuritã de aceastã cumplitã cenzurã care va apãrea Ñ controlul presei prin hârtia de ziar.
Eu sunt de acord întru totul cu dumneavoastrã, dar ieºiþi din cadrul acestui subiect. Am avut o comisie de anchetã cu F.P.S.-ul unde se putea aborda monopolurile, de acord, eu nu vã contrazic.
Pe mine mã intereseazã dacã i s-a întors în rezervã împrumutul sau nu. Scuzaþi-mã, domnul senator, vã rog! Domnul senator Tocaci.
## **Domnul Emil Tocaci:**
## Domnilor colegi,
## Domnule preºedinte,
Sunt douã chestiuni total distincte, chiar dacã într-un anumit fel ele ar putea fi asociate. Una este problema împrumutului de hârtie, ºi cu totul alta privatizarea. Nu sunt asociate. Nu ºtiu de ce le asociem. S-a fãcut un împrumut cu o anumitã cantiate de hârtieÉ 1.000 tone. Cui? Fabricii LETEA. Asta poate fi fãcutã ºi dacã LETEA este de stat, ºi dacã LETEA este particularã, ºi dacã LETEA se va privatiza, ºi dacã LETEA nu se va privatiza.
Normal, noi trebuie sã rãspundem la întrebarea dacã suntem de acord sau nu cu acest împrumut, care de fapt s-a ºi fãcut. Problema privatizãrii este alta ºi, într-adevãr, este serioasã. Cã, dacã acea fabricã are dimensiune strategicã, dacã e una singurã în þarã pentru hârtie de ziar, atunci, într-adevãr, existã riscul unui monopol al unor cercuri particulare. Risc care este forate greu de acceptat. Dar asta nu are nici o legãturã cu împrumutul, decât doar dacã vã gândiþi cã împrumutul a putut sã fie
un prim pas pentru a facilita o privatizare oneroasã. Doar în felul ãsta. Dar asta este cu totul altceva. Ãsta nu e împrumutul în sine, ci maniera în care au derulat lucrurile în asociere.
Iar dacã dumneavoastrã consideraþi cã existã o astfel de suspiciune sau motive pentru asemenea suspiciune, într-adevãr, este datoria Guvernului sã rãspundã. Dar cele douã probleme rãmân disjuncte, chiar dacã se pot asocia, mã rog, pe calea pe care au sugerat-o unii colegi.
Da, vã mulþumesc foarte mult.
Domnul secretar de stat Isbãºoiu, prima întrebare: Cele 1.000 tone hârtie de ziar date cu împrumut la LETEA s-au întors înapoi în rezerva de stat sau nu?
Domnule preºedinte, nu cunosc rãspunsul.
Cã de aici plecãmÉ
Se poate amâna?
Sigur.
Vedeþi, dacã s-ar fi restituit, închideam discuþia, aprobam, totul era OK. De ce? Pentru cã, dacã nu s-a restituit, atunci se leagã cu procesul de privatizare în curs la LETEA ºi care poate intra în contul datoriilor, ºi rezerva de stat rãmâne fãrã aceastã o mie de tone de hârtie de ziar.
Deci, cam aºa seÉ
Comisia ne poate da rãspuns dacã s-a restituit sau nu?
Evident cã nu pot pronunþa un punct de vedere al comisiei, decât al meu personal.
Pe de o parte, eu aº susþine ideea pe care am exprimat-o ºi înainte, de a vota aceastã lege. Mã bazez pe faptul cã noi, oricum, dacã nu ar fi fost acest decalaj între elaborarea ei ºi analiza ei, aici, în Senat, ºi dacã am fi fãcut aceasta imediat dupã elaborarea ei, noi ne aflam în situaþia de a aproba un punct de vedere al Guvernului Ñ acordarea împrumutului. Ei, aici, s-a pus problema din partea unor distinºi colegi de-ai noºtri, ceea ce se leagã mai mult de controlul parlamentar.
Deci, noi am vrea sã facem douã lucruri deodatã. ªi sã aprobãm, ºi sã legiferãm, dar ºi pe acelaºi punct sã facem ºi control parlamentar.
Las la aprecierea dumneavoastrã, domnule preºedinte, supunem la vot ºi, mã rog, se poate retrimite, sã primim rãspunsul ºi sã facem acele douã lucruri concomitent, sã legiferãm ºi sã ºi controlãm ExecutivulÉ
Deci, domnule preºedinte Andrei Oprea, colegii nu ridicãÉ asta nu este o chestie politicã, ci strict profesionalã.
Dânºii pun niºte întrebãri la care nu au primit rãspunsul, ºi e normal sã primeascã un rãspuns.
Cu acest lucru ºi eu sunt de acord.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/16.X.2000
AºaÉ de ceÉ pentru cã s-a acordat un împrumut în naturã pe 180 de zile, trebuia restituit de cinci ori pânã acuma pentru cã de 5 ori 180, deci trebuia restituit fãrã nici o problemã, ºi trebuie sã ºtim: s-a restituit sau nu. Asta e prima treabã.
ªi, a doua preocupare a colegilor este legatã de faptul cã, în tot acest interval de timp, LETEA Bacãu care are monopol la hârtia de ziar este înÉ s-a privatizat sau nu, nu ºtim, ºi dacã a intrat în contul datoriei cu care a vândut F.P.S.-ul, ºi i-a spus: ai avut datorie de atât, sã fii sãnãtos! Înseamnã cã rezerva de stat rãmâne fãrã 1.000 tone de hârtie de ziar.
Deci, cam de asta s-au pus aceste întrebãri.
Ordonanþa ºi-a produs efectele, deci nu se întâmplã nimic dacã se rãspunde la întrebãri peste o sãptãmânã, dupã cum, ºi-mi cer scuze cã trebuie sã vã spun, comisia face o serie de observaþii, nu înþeleg de ce modificã ordonanþa, aºa cum a venit de la Guvern, pentru cã la celãlalt material dinainte nu aþi fãcut aceeaºi observaþie ca titlul sã nu se mai refere la Lege nr. 82/1992 ºi, separat de asta, tot ce vreþi dumneavoastrã gãsiþi acoloÉ În art. 2 se vorbeºte de împrumut cãtre LETEA BacãuÉ deciÉ dar, mã rogÉ nu asta ridic acumÉ
La art. 2 se impunea precizarea cã acest împrumut se acordã în condiþiile art. 1576 referitoare la împrumut, ºi nu la art. 1562 din Codul civil, care se referea la comodate.
## Nu, aºa spune ordonanþaÉ
Vã rog frumos! Vã citesc: ”împrumutul se acordã în condiþiile art. 1562 Cod civilÒ: Asta prin ordonanþã.
Dar nu asta este obiectul. S-a fãcut o propunere ºi eu v-o supun atenþiei dumneavoastrã.
Deci, am mai amânat una tot sãptãmâna viitoare, miercuri sau joi, s-o repunem pe ordinea de zi, pentru cã nu este o problemã deosebitã, este o ordonanþã care ºi-a produs efectele. Sã se dea totuºi aceste rãspunsuri. Domnule preºedinte, de acord?
Deci, dacã sunteþi de acord cu amânarea, votaþi da, sãptãmâna viitoare o reluãm. Dacã nu, punem la vot. Vã rog sã votaþi!
Cu 67 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, o abþinere, acest proiect de lege se amânã cu o sãptãmânã.
Rog pe domnul secretar de stat Isbãºoiu aceste 2Ð3 întrebãri sã le daþi colegilor, inclusiv colegului de la rezerva de stat, sã ne dea un rãspuns clar.
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naþionale de Electricitate S.A. de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat prin Banca de Import-Export a României EXIMBANK S.A. pentru asigurarea finanþãrii parþiale a importurilor de pãcurã, gaze naturale ºi cãrbune energetic necesare realizãrii Programului energetic pentru sezonul rece care a trecut, 1999Ð2000.
Domnul secretar de stat Isbãºoiu, vã ascultãm!
Pentru pregãtirea iernii precedente, Guvernul autorizase prin Hotãrârea de Guvern nr. 890, din noiembrie Õ99, Compania Naþionalã de Electricitate S.A. sã contracteze un împrumut cu garanþia statului de 100 milioane dolari, în scopul achiziþionãrii de pãcurã ºi gaze pentru TERMOELECTRICA.
La momentul respectiv, Compania Naþionalã de Electricitate nu a gãsit o finanþare în condiþii avantajoase pe piaþa externã, aºa cã la începutul anului calendaristic,
aceasta s-a decis ca aceastã garanþie sã fie utilizatã pentru un împrumut din interior. Astfel, de la Fondul Proprietãþii de Stat, prin intermediul EXIMBANK, a fost acordat un împrumut de 16 milioane dolari CONEL-ului. Menþionez cã de la acest împrumut s-a plãtit prima ratã.
Vã mulþumesc foarte mult. Împrumutul este dat pe 14 luni, da?
Da.
S-a plãtit o ratã ºi mai avem 3 luni de zile ºi acum trebuie sã contractãm alte împrumuturi. Deci ºansa de a se mai da înapoiÉ
Domnul preºedinte Andreiu Oprea, vã ascultãm!
Domnule preºedinte,
Având în vedere cã la discutarea în comisie a acestui proiect de lege au fost pãreri contradictorii, permiteþi-mi sã prezint raportul.
Vã rog!
Cu scrisoarea nr. 78 din 17 februarie 2000, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. Obiectul de reglementare al ordonanþei de urgenþã îl constituie autorizarea Companiei Naþionale de Electricitate S.A. sã contracteze, în scopul finanþãrii unei pãrþi din importul de pãcurã, gaze naturale ºi cãrbune energetic necesare realizãrii Programului energetic 1999Ð2000, un credit în valoare de 16 milioane dolari S.U.A. de la Fondul Proprietãþii de Stat, prin EXIMBANK. Domnii senatori Dan Stelian Marin, Mihai Matetovici, Octav Cozmâncã, Viorel ªtefan ºi Ioan Bãraº propun respingerea ordonanþei de urgenþã, din urmãtoarele motive:
1) Compania Naþionalã de Electricitate S.A., prin statut, este abilitatã sã contracteze credite cu aprobarea Consiliului de administraþie ºi al Adunãrii Generale a Acþionarilor, deci nu este nevoie de o lege în acest sens.
2) Fondul Proprietãþii de Stat, în temeiul Ordonanþei de urgenþã nr. 88/1997, are obligaþia de a vãrsa la bugetul de stat sumele obþinute din procesul de privatizare, mai puþin sumele necesare funcþionãrii acestei instituþii publice, conform bugetului de venituri ºi cheltuieli aprobat. Nu rezultã din textul legii cã F.P.S.-ul are dreptul de a depozita la bancã sume obþinute din privatizare. Ordonanþa este elaboratã plecând de la premisa cã F.P.S. ar deþine acest disponibil de 16 milioane dolari în conturi EXIMBANK. Dacã premisa este adevãratã, apreciem ca fiind o gravã încãlcare a prevederilor legale cu implicaþii asupra bugetului de stat. Ne putem întreba, pe bunã dreptate, dacã nu cumva existã ºi alte sume pe care F.P.S.-ul în loc sã le verse la bugetul de stat le-a plasat în diverse conturi bancare.
3) Apreciem cã este o încercare de deturnare a sumei de 16 milioane dolari S.U.A.
Aceasta a fost poziþia exprimatã de distinºii noºtri colegi P.D.S.R.
Comisia economicã, cu nr. 12/168 din 1 martie 2000, a transmis un aviz la proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe de urgenþã, aviz care a fost dezbãtut în cadrul Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci ºi care nu considerã oportunã promovarea amendamentelor, deoa- rece acestea vizeazã modificãri de fond ºi anume majorarea capitalului Companiei Naþionale de Electricitate S.A. cu suma de 16 milioane de dolari, deci un alt obiect decât cel promvoat de Ordonanþa de urgenþã nr. 3/2000. De asemenea, propune modificarea unei cu totul alte ordonanþe de urgenþã ºi anume Ordonanþa de urgenþã nr. 14/2000.
Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale, întrebãri. Domnul senator Buruianã.
Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,
Aceastã ordonanþã Ñ ºi aceastã problemã în general Ñ se încadreazã într-o chestiune mult mai largã, care ar trebui odatã clarificatã ºi, o datã cu ea, sigur, se clarificã ºi aceastã ordonanþã.
Aºa cum foarte mulþi dintre dumneavoastrã cunoaºteþi, în orice stat normal, care este situat în zona temperatã, existã o regulã ca la 10-15 octombrie sã fie încheiate toate pregãtirile pentru iarnã. Aceasta înseamnã cã existã un motiv important pentru ca acest principiu sã se aplice ºi eu aº da numai douã din explicaþiile esenþiale ºi anume: întâi ar fi acela cã pentru aceste produse se pot construi capacitãþi de stocare ºi ele sunt deja construite în România ºi, a doua explicaþie ar fi cã factura fiind foarte mare ºi pentru România, ea este în jur de un miliard de dolari Ñ reþineþi, **un miliard de dolari** Ñ este foarte important momentul în care se cumpãrã acest combustibil. De aceea, aceste solicitãri de credite ºi aprobãri de credite ar trebui fãcute în lunile mai, iunie, iulie, cel târziu august, atunci când produsele energetice au un cost. Iar dupã aceea, dacã se solicitã iarna Ñ cum este cazul acestei ordonanþe Ñ ele au un cost mult mai ridicat, cu 30 la sutã pânã la sutã la sutã mai ridicat, în anii normali.
Mai explicit spus, nouã nu ne poate fi indiferent dacã pentru aceeaºi cantitate de produse energetice plãtim 800 de milioane de dolari sau un miliard douã sute, un miliard ºase sute de milioane de dolari. Aceasta este de fapt filozofia problemei. Deci, de acord cu aceastã ordonanþã dar cred cã trebuie sã þinem cont de faptul cã lipsa de strategie, de prevedere ºi alte greºeli Ñ asupra cãrora nu vreau sã mã opresc acum Ñ ne costã foarte scump, aºa cum am încercat sã evidenþiez ºi, din pãcate, ne va costa foarte scump ºi în aceastã iarnã. Noi nu am învãþat nimic din situaþia iernii trecute iar iarna asta nu vom pãþi la fel, ci mult mai rãu. De aceea, cred cã mãcar pentru viitor aceastã chestiune, extrem de importantã, ar trebui tratatã în mod corespunzãtor.
Vã mulþumesc.
Sunt de acord, deci, cu ordonanþa dar cu aceastã observaþie.
Da, mulþumesc ºi eu. Domnul senator Tocaci.
Am o întrebare ºi, e adevãrat, sunt silit sã o pun domnului secretar de stat Isbãºoiu, ceea ce nu este corect. Eu ar trebui sã o pun cu totul altcuiva dar nefiind altcineva din partea Guvernului de faþã sunt nevoit sã o pun dumnealui.
Apropo de ceea ce spunea domnul coleg Buruianã, s- a fãcut vreodatã vreo investigaþie privind vinovaþii pentru astfel de întârzieri ale achiziþiilor de combustibil care au drept consecinþã un plus de cheltuialã ºi la urma urmelor un atac chiar la buzunarul contribuabilului? Pentru cã în ultimã instanþã cetãþenii sunt cei care plãtesc. A fãcut cineva vreo anchetã care sã stabileascã de ce în fiecare an noi aflãm cã nu suntem þarã tropicalã? În fiecare lunã octombrie Ð noiembrie, cu stupefacþie, noi constatãm cã se apropie iarna. Iar clima noastrã nu cred cã este Ñ aºa cum se spune, cã aºa se spune Ñ temperatã. Eu cred cã este excesiv continentalã, câtã vreme noi avem ierni ca în Peninsula Scandinavicã ºi veri ca la Ecuador. Aºa cã, mai grav, suntem o þarã cu climã evident Ñ cel puþin în ultimii ani Ñ excesiv continentalã ºi cu toate astea în fiecare toamnã este aceeaºi discuþie. Suntem surprinºi de lipsa combustibilulului. ªi, ca urmare, nevoiþi sã cheltuim mult mai mult, sã obligãm cetãþeanul sã cheltuiascã mai mult. La urma urmei e chiar aºa de greu de stabilit vinovãþiile? Asta e întrebarea.
Da, mulþumesc, domnuÕ senator Tocaci.
Domnul senator Marin Stelian, dupã care domnul senator ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte,
Nu vreau sã mã refer la ordonanþã. Punctul de vedere este în raport. Punct de vedere pe baza cãruia susþinem respingerea ordonanþei. L-aº întreba pe domnul Oprea, cã în raport s-au trecut cinci nume care au fost împotriva acestei ordonanþeÉ
Din salã
#97953Patru!
Cinci. Mai citiþi-l o datã. L-aº întreba: cine a fost de acord cu el? Cã noi nu ne întâlnim niciodatã mai mult de 7 maxim 8 inºi în aceastã comisie. Sã ne spunã cine au fost de acord ºi dacã au fost prezenþi în ziua respectivã în cadrul comisiei ºi, probabil, se poate documenta cu procesul-verbal al ºedinþei, potrivit regulamentului. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul senator ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.
Distinsul domn senator, domnul profesor Tocaci, a pus o întrebare: oare nu putem afla cine se face vinovat de aducerea þãrii în situaþii de acestea limitã, de a rezolva prin diverse artificii, prin ordonanþe de urgenþã, o situaþie în prag de iarnã?
Eu aº vrea sã vã reamintesc un singur lucru. Înainte ca actuala guvernare sã dãrâme BANCOREXÐul, un credit de 100 de milioane de dolari pentru factura energeticã a þãrii n-am auzit sã fi constituit o problemã. Iatã cã o companie naþionalã de electricitate nu are atâta credibilitate pe piaþa financiarã internaþionalã încât sã poatã contracta un credit de 100 de milioane de dolari în timp util. Pentru cã dacã ar fi fost posibilã contractarea acestui credit probabil cã nu se ajungea la ordonanþã de urgenþã în toiul iernii. S-a ajuns la aceastã ordonanþã de urgenþã pe o formulã care, vã rog sã mã iertaþi, dar cred cã este prima datã când am analizat o situaþie de ”inginerie financiarãÒ. Se vorbeºte de mulþi ani de ”inginerii financiareÒ. Toatã lumea ºtie cã acestea se practicã în domeniul privat. Iatã cã aici discutãm de ”inginerie financiarãÒ pe banul public. ªi pãrerea mea este cã numai un primministru, fost guvernator al Bãncii Naþionale, putea sã inventeze o astfel de chestiune. De fapt, prin aceastã ordonanþã Ñ aºa cum am inserat în raportul comisiei ca punct de vedere al unui grup de senatori Ñ nu se aprobã contractarea creditului nici pe departe. Contractarea creditului este de competenþa Consiliului de administraþie, Adunãrii Generale a Acþionarilor, sunt alþii. Prin aceastã ordonanþã, în mod mascat se aprobã douã derogãri de la douã legi importante care guverneazã viaþa economicã româneascã: Legea bancarã ºi Legea privatizãrii. Deci problema pe care o are de rezolvat Guvernul în aceastã situaþie Ñ când a adus ordonanþa Ñ era problema cã nu putea sã ia din banii de privatizare ºi sã-i dirijeze cãtre importul de produse petroliere Ñ pãcurã, gaze naturale, cãrbune Ñ pentru cã se loveau de Ordonanþa nr. 88 aprobatã prin asumarea rãspunderii guvernului precedent. ªi ordonanþa spunea cã banii trebuie sã se ducã la bugetul de stat ºi nu în altã parte.
Pe de altã parte, se loveau de faptul cã Legea bancarã nu permite oricui, aºa... care s-a înregistrat ca agent economic sau sã facã, sã acorde credite, împrumuturi. Trebuie sã fii cu statut de bancã, sã fii autorizat de Banca Naþionalã, condiþii pe care nu le îndeplinea F.P.S.ul. ªi atunci s-a inventat aceastã chestiune: ordonanþã de urgenþã prin care aprobãm creditul ºi la ”ºi alteleÒ menþionãm cã nu mai þinem cont de Legea bancarã ºi nu mai þinem cont de Legea privatizãrii. ªi uite aºa, F.P.S.-ul în loc sã alimenteze bugetul de stat cu banii din privatizare, 16 milioane au fost dirijaþi pe un credit cãtre Compania Naþionalã de Electricitate S.A. Sincer vã spun, nu ºtiu cât de corectã sau dacã poate fi atacatã aceastã formulã cumva. Dar pe cea mai elegantã exprimare, care îmi stã la îndemnã, eu aº vrea sã spun numai cã existau o mie de alte soluþii mai clare, transparente ºi cu mai puþine semne de întrebare asupra lor. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Gherman Oliviu.
## Domnule preºedinte,
## Domnule secretar de stat,
## Doamnã colegã, stimaþi colegi,
Vreau sã reamintesc un moment foarte important în dezbaterea proiectului bugetului de stat pentru acest an. Reamintesc cã în Legea bugetului de stat am descoperit Ñ cei de la Comisia de privatizare Ñ cã nu erau incluse sumele care au fost obþinute de Fondul Proprietãþii de Stat nici la activ nici la pasiv. Adicã era o ”mare ceaþãÒ în legãturã cu aceste încasãri ale Fondului Proprietãþii de Stat. Atunci am fãcut sesizarea corespunzãtoare ºi s-a gãsit o soluþie care este inclusã în legea bugetului de stat, o soluþie ”scãldatãÒ. Adicã în care se spune cã sumele care sunt obþinute de Fondul Proprietãþii de Stat sunt folosite pentru cumpãrarea titlurilor de stat. Aºa þin eu minte. ªi este un articol special în Legea bugetului. Întrebarea mea fireascã este urmãtoarea: prin aceastã ordonanþã de urgenþã nu contrazicem una dintre prevederile
legii bugetului? Întrebarea este retoricã, rãspunsul este evident **da** .
În al doilea rând, atunci când s-a justificat includerea acestui activ ºi pasiv al F.P.S.-ului în Legea bugetului de stat s-a argumentat cã cumpãrarea titlurilor de stat este conformã cu art. 4b din Legea privatizãrii, adicã un articol în care se prevedea exact care este destinaþia sumelor obþinute de F.P.S. Or, acuma constatãm cã, iatã, din pas în pas mergem la eludarea unei legi care este dobânditã prin angajarea rãspunderii Guvernului. În plus, aceasta se face prin intermediul eludãrii art. 13 din Legea bugetului de stat, în care destinaþia sumelor de la F.P.S. era perfect determinatã, lãsând la o parte cã era argumentaþia destul de ”scãldatãÒ. De aceea, vedeþi, suntem mereu puºi în faþa unei situaþii incredibile. Ni se prezintã o acþiune care din punct de vedere social ºi economic este aparent justificatã ºi nimeni nu a ridicat aceastã problemã aici Ñ cã nu ar fi justificatã cumpãrarea acestor combustibili Ñ dar acestea se numesc ”malversaþiuniÒ care se fac în operaþiile acestea, mi se par, extrem de dãunãtoare din punctul de vedere al þinutei legislative. De aceea, iarãºi suntem puºi într-o situaþie extrem de dificilã. Pe de o parte, obiectul ordonanþei este acceptabil de cãtre Senat dar modalitãþile prin care se realizeazã aceasta sunt modalitãþi care sunt în afara legilor votate de noi. S-ar putea ca eu sã nu am dreptate. Dacã alþi colegi mai pricepuþi în aceastã treabã au altã opinie, îi rog sã ºi-o exprime dar eu cred cã Ñ revenind la bugetul de stat ºi la destinaþia fondurilor F.P.S. Ñ am dreptate ºi aceasta corespunde realitãþii.
Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Bãdulescu Doru.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Sigur sunt foarte multe probleme de discutat vizavi de acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/200 privind acordarea unui credit Companiei Naþionale de Electricitate de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat prin EXIMBANK.
Sunt foarte multe de discutat. Sunt multe de discutat începând de la strategia energeticã a României Ñ o chestiune care de multe ori s-a ridicat ºi aici în plenul Senatului ºi de cãtre mine ºi de alþi colegi ai mei Ñ pânã la chestiuni legate de credibilitatea Guvernului, de forþa garanþiilor pe care le mai poate acorda statul pentru obþinerea unor împrumuturi corespunzãtoare, cu o dobândã acceptabilã.
Toate aceste chestiuni sunt chestiuni majore. Sunt probleme care nu ºi-au primit rãspunsul ºi, iatã, ne aflãm din nou în pragul unei ierni în care se pare cã pregãtirea pentru iarnã este ºi mai deficitarã ca în anii trecuþi ºi de aceea revin în actualitate aceleaºi probleme majore. Probleme legate de strategia energeticã a României nu ºi-au primit rãspunsul.
Am ridicat aici, în perioada de iarnã la Comisia economicã s-a fãcut ºi o analizã, tocmai pentru cã a fost o crizã declaratã ca atare, recunoscutã ca atare ºi nu am dori sã ne mai confruntãm cu alte crize în iernile urmãtoare. Se pare cã lucrurile nu stau aºa ºi vom avea probleme ºi în iernile urmãtoare. Eu am ridicat o serie din problemele acestea majore ºi în cadrul unor interpelãri adresate ministrului industriei. Nu mi s-a rãspuns. Nu am primit satisfacþie. Am ridicat problema la nivelul primului-ministru; de asemenea nu am primit satisfacþie. Sunt aceleaºi întrebãri care ar trebui sã le ridic astãzi domnului secretar de stat Isbãºoiu. Nu aº dori s-o mai fac. M-am întâlnit cu dânsul de atâtea ori, am cãutat sã lãmurim ceea ce era de lãmurit. Însã, totuºi, este vorba de modul în care este tratat Senatul. Odatã, referindu-mã la acest proiect de lege care vine acum, punându-ne în faþa unui fapt împlinit ºi iarãºi suntem obligaþi, ar trebui sã fim obligaþi, sã aprobãm Ñ rãmâne de vãzut care va fi decizia Senatului Ñ un astfel de act normativ. Personal daþi-mi voie, de acum, sã-mi exprim dorinþa de respingere a acestuia.
Da, s-a înþeles.
Da. Sunt o serie de alte probleme vizavi de aceasta. Probleme care, ºtiu ºi eu, sper sã ne poatã rãspundã domnul secretar de stat Isbãºoiu sã ne lãmurim. Acest împrumut nu s-a dat fãrã dobândã. Ce dobândã a fost solicitatã CONEL-ului? Pentru cã, din câte sunt informat, dobânda solicitatã se pare cã a fost speculativã. Deci, o datã este vorba de fonduri ca atare care ar trebui, sigur, sã aibã altã destinaþie Ñ ºi aici este evident cã se încalcã Legea privatizãrii ºi Legea bugetului de stat Ñ dar Ñ nu mai ridic aceastã problemã pentru cã au ridicat-o colegii mei Ñ dar, în altã ordine de idei, ar fi de dorit sã ºtim ºi ce dobândã a fost perceputã aici. Pentru cã se pare cã aceastã dobândã a fost speculativã ºi CONEL-ul în situaþia asta a avut de suportat ºi consecinþele dobânzii solicitate acolo.
Sigur cã mai sunt ºi alte întrebãri aici. Toate sunt probleme majore. De aceea le ridic. Spargerea CONEL-ului ne pune într-o situaþie mai fericitã în aceastã iarnã ºi pe viitor decât în iarna 1999Ð2000? Mi se pare cã nu. Mi se pare cã ºubrezindu-se aceastã structurã integratã, CONEL-ul are o capacitate ºi mai micã de a gãsi audienþã pe pieþele internaþionale, astfel încât împrumuturile care potenþial le-ar fi putut solicita anul trecut nu-i mai stau la dispoziþie anul acesta. Sigur cã am putea complica problema vorbind ºi despre relaþia care a fost între CONEL ºi ALRO, spre exemplu. ALRO care acum e pe lista de privatizare. În PSAL figureazã printre primele societãþi care se doreºte sã fie privatizatã dar în iarna trecutã a obþinut pentru CONEL un credit de aproape... a ajutat CONEL-ul cu 65 de milioane de dolari, sumã pe care nu ar fi putut s-o obþinã altfel. Privatizând-o, vânzând-o pe aceea, oare nu ºubrezim sistemul energetic? ªi aici, sigur, trebuie sã vã întreb ceea ce v-am mai întrebat: pe ce bazã atunci se propune în programul ”Strategia pe termen mediu de integrare în Uniunea EuropeanãÒ o creºtere a P.I.B.-ului de 6,5 % începând de anul viitor, atâta timp cât economia merge în declin ºi nu mai avem pilonii pe care sã ne sprijinim?
Pentru iarna 2000Ð2001 situaþia ar fi bine, dacã se poate...
Haideþi sã revenim la ordonanþã.
Revenind la ordonanþã. Sigur, aici nu este vorba numai de pãcurã. Este vorba ºi de gaze. ªi referitor la gaze naturale am ridicat atunci o întrebare care, de asemenea, nu a primit rãspuns. E singura la care mã mai refer. ªi anume aceea cã în planul de urgenþã pentru iarna 1999Ð2000 al Ministerului Industriei ºi Comerþului apare printre jucãtorii care importã gaze Societatea INTERNAÞIONAL REGAL PETROL, cu o cantitate de gaze substanþialã, consistentã. A doua de fapt...
Este ”regalãÒ mãi!
Ce spuneþi?
E ”regalãÒ, înþeleg.
## **Domnul Doru Laurian Bãdulescu:**
Regalã? Da. Nu ºtiu. Aºa se cheamã?
Poate ne lãmureºte domnul secretar de stat.
Aceasta a devenit o firmã pe care eu n-o cunosc, deºi am peste 20 de ani vechime în domeniu, nu este printre jucãtori, nu ºtiu ce credibilitate poate sã aibã sã aparã al doilea mare importator de gaze. În consecinþã, am cerut prin interpelare ºi cer din nou acum sã fim lãmuriþi cine este acesta, pentru cã este unul dintre marii importatori în care se bagã bani ºi uite din ce surse se dirijeazã aceºti bani.
În consecinþã, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, eu v-aº propune sã respingem aceastã ordonanþã de urgenþã.
Vã mulþumesc. Domnul senator Hauca.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aºa cum spunea distinsul senator domnul Gherman, cred cã scopul ordonanþei este ºi de a rezolva o problemã socialã.
Respingerea, sau cine va vota pentru respingere, bineînþeles îºi va asuma un anume risc.
Eu vroiam sã ridic un aspect sau o problemã. Comisia de buget, finanþe ºi bãnci în raportul sãu, la punctul 2, ridicã aceeaºi problemã pe care a ridicat-o ºi Comisia economicã prin avizul emis comisiei raportoare pe fond ºi anume cã acest credit este asigurat de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat, deci automat existã un al doilea rãspuns: Fondul Proprietãþii de Stat îl deruleazã prin EXIMBANK, dar finanþatorul sau creditorul este Fondul Proprietãþii de Stat. Fondul Proprietãþii de Stat, dupã legislaþia în vigoare. Deci automat sunt numai comisioanele bancare practicate de EXIMBANK.
Noi am propus, decât sã apãsãm iarãºi o societate, eu ºtiu, mai mult sau mai puþin criticabilã, aº vrea numai sã mã refer la o ordonanþã, sã majorãm cu aceastã sumã capitalul social, creditorul fiind tot Fondul Proprietãþii de Stat. În astfel de condiþii cred cã îi uºurãm efectiv activitatea financiarã angajatorului de credit. Eu aº supune acest aspect atenþiei ºi nu cred cã, cum spune raportorul, nu face obiectul prezentei ordonanþe. Ba face! În loc de credit, majorãm capitalul social ºi atunci aceastã societate sperãm cã anul viitor n-o sã mai fie cazul sã mai apeleze la alte credite ºi pentru anul viitor ºi în viitor o sã fie o problemã rezolvatã.
Pentru cã este drept, aºa cum este prezentat ºi în raportul Comisiei de buget, finanþe, Fondul Proprietãþii de Stat, aºa cum rezultã ºi din proiectul ordonanþei ºi din raport, a devenit o bancã. Nu ºtiu, aceasta rãmâne de vãzut, dacã a respectat prevederile legii bugetului, nu a respectat, de ce deþine aceste sume, iar dacã totuºi deþine aceste sume mai bine sã punem în dezbatere ºi spre aprobare sã majorãm capitalul social. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Daþi-mi voie sã spun ºi eu câteva cuvinte. Stimaþi colegi,
S-au spus, sigur, multe adevãruri aici ºi încercãm cu toatã înþelegerea noastrã sã gãsim o soluþie de a merge pozitiv pe acest act normativ.
Situaþia însã este foarte delicatã.
De ce? Pentru cã s-a produs o înlãnþuire de abuzuri care sunt chiar de naturã penalã.
Prim încãlcare gravã a legii a fãcut-o Fondul Proprietãþii de Stat prin persoana domnului Radu Sârbu care a constituit depozite în valutã la EXIMBANK, cu toate cã legea nu-i permite acest lucru.
Probabil cã se vrea o acoperire pe aceste sume.
S-a gãsit o destinaþie pentru ele ca sã mai piardã în timp. Legea nr. 44/1998, pe care o ºtiþi foarte bine, prin care am aprobat Ordonanþa nr. 88/1997, stabileºte clar destinaþia fondurilor din privatizare.
Aduceþi-vã aminte cã P.D.S.R.-ul s-a bãtut atunci ca fondurile din privatizare sã nu intre în buget ºi sã fie utilizate prin venituri de capital pentru restructurãri, retehnologizãri, sprijinirea sectorului privat.
Nu s-a vrut, ºi cu vehemenþã s-a spus: Nu, sumele merg în buget! ªi toþi banii se mãnâncã pe consum.
Dar iatã cã nu se respectã acest lucru.
A doua problemã.
Premierul Mugur Isãrescu încearcã sã-l acopere pe domnul Radu Sârbu dând aceastã ordonanþã de urgenþã.
Sã nu credeþi cã problema era de 16 milioane de dolari. Ce era atât de complicat, mai ales cã în ordonanþã se prevede cã Ministerul de Finanþe garanteazã acest credit? Se duceau la orice bancã, Compania Naþionalã de Electricitate, cu garanþia Ministerului de Finanþe, ºi puteau sã ia nu 16 milioane de dolari, ci 100 milioane de dolari. Iar Banca Naþionalã se tot laudã cã are vreo 2 miliarde jumãtate rezervã valutarã.
Deci iatã ce artificiu ni s-a propus. În fapt este vorba de o finanþare de la buget. Pentru cã banii aceºtia, 16 milioane dolari, conform legii trebuiau sã fie regãsiþi în buget, deci banii bugetului de stat.
Deci bugetul de stat a împrumutat Compania Naþionalã de Electicitate.
Or, acum ce ni se cere? Sã venin noi, Parlamentul, ºi sã acoperim toatã aceastã murdãrie care s-a creat.
Þin sã adaug cã din punct de vedere legislativ, cu alte cuvinte ni se cere sã acordãm aceastã prerogativã F.P.S.-ului de a deveni bancã.
Pentru cã în momentul în care încuviinþãm o operaþiune, n-o sã fie nimeni tras la rãspundere dacã din proprie iniþiativã o sã-ºi îngãduie a doua sau a treia operaþiune de natura aceasta.
Da, vã mulþumesc foarte mult. Mai sunt luãri de cuvânt?
Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Isbãºoiu.
Au fost mai multe genuri de întrebãri; încerc sã rãspund la ce am reuºit sã prind.
La nivelul începutului de an când s-a fãcut aceastã propunere de ordonanþã de urgenþã situaþia era destul de neplãcutã pentru ex-Conel, fosta societate, Compania Naþionalã de Electricitate.
Din câte am înþeles, în perioada de sfârºit de an trecut, deºi exista garanþia statului pentru 100 de milioane de dolari, fosta Companie Naþionalã de Electricitate nu a reuºit sã gãseascã aceºti bani pe piaþa externã, poate ar trebui coroborat ºi cu situaþia rea în care se gãsea România din punctul de vedere al agenþiilor de rating la momentul acela ºi cred cã aceasta a contribuit ºi la aºa ceva.
În momentul în care s-a luat respectiva... s-au cãutat fonduri pe piaþa internã ºi acest credit s-a luat de la EXIMBANK. Ce a fost în spatele lui EXIMBANK nu am ºtiut la vreme, ulterior s-a aflat cã, de fapt, banii sunt de la F.P.S. ºi mai mult nu ºtiu sã spun despre povestea asta.
Din pãcate, situaþia grea existã în fiecare iarnã din motive obiective, unele dintre ele, ºi din unele motive subiective.
Printre motivele obiective aº menþiona totuºi starea destul de îngrijorãtoare, într-un fel, a sistemului energetic, fiind un sistem destul de vechi, cu echipamente cu un grad de fiabilitate mai redus, care necesitã o suprapunere a unor capacitãþi de producþie, deci cu o disponibilitate mai micã.
Aº mai menþiona în mod expres ºi indisponibilitatea datã de anumite genuri de combustibil gãsibile la un moment dat.
În continuare, considerãm ºi ministerul considerã cã producþia de cãrbune este principala forþã în perioada de iarnã ºi evident ºi în perioada de varã.
Din pãcate, producþia de cãrbune este limitatã, adicã punctul slab, punctul îngust, de reuºita de a transporta acest cãrbune pe calea feratã care înseamnã 70.000 de tone zilnic ºi nu mai mult. Asta a fãcut ca ºi în perioada de varã lucrurile sã meargã destul de rãu, neputând asigura un surplus de energie pentru a compensa seceta, seceta gravã care a fost în acest an.
Eu sunt energetician ºi, ºi eu ºtiu, cum a zis ºi domnul prim-ministru cã ne învãþa la ºcoalã ºi eu am învãþat pe alþii cã la 1 octombrie lacurile trebuie sã fie pline. Era lege.
Era gaz de contrabandã!
## **Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu:**
Era gaz furat, da. A venit o delegaþie la minister, eu nu am prins lucrul acesta, dar se spune cã s-a adus certificat de provenienþã pentru respectivul gaz ºi persoane din minister l-au vãzut.
Pentru anul acesta, singura tranzacþie care se face se face cu GAZPROM-ul, existã ºi un contract cu derulare mai mare, deci sperãm ca din punctul de vedere al asi- gurãrii combustibililor pe prima perioadã din zona rece sã fie o situaþie ceva mai bunã.
Din pãcate, însã, revin, din pãcate, cei 3,5 MW/h mai puþin pentru acest an producþie hidro se va simþi.
Producþia hidro însemna 7 dolari pe MW, în timp ce producþia similarã în termocentrale este 38 dolari,
## **Domnul Emil Tocaci**
**:**
Dar energia nuclearã?
## Domnule profesor,
Energia nuclearã este o bucãþicã fixã. Ea reprezintã 700 de megavaþi timp de 11 luni pe an.
ªi aceasta, din pãcate, acum nu poate da mai mult. Dacã ar fi dupã mine, aº avea 5 grupuri acum.
Evident, dar eu am urmãtoarea întrebare: dacã de ani de zile se dezvoltau celelalte grupuri, nu numai unul, cât am fi cheltuit, ºi cum se comparã aceastã cheltuialã cu aceastã hemoragie financiarã permanentã din fiecare an?
Pentru cã era mult mai rezonabil, dupã pãrerea mea, pentru România, sã-ºi dezvolte o sursã nuclearã puternicã cu toate cele 5 grupuri de la Cernavodã, chiar dacã pentru aceasta fãcea un împrumut masiv; ºi scãpa de toate aceste cheltuieli pentru cã ar fi putut merge pe energie nuclearã, era ºi mai curat ºi mai uºor de transportat ºi mult mai elegant ºi mai ieftin în ultimã instanþã, în perspectivã, dacã nu imediat.
La momentul acesta se încearcã începerea Grupului 2 ºi încercãm pe cât se poate, politica nuclearã au avut-o ºi francezii în anii Õ70 ºi sunt o putere foarte tare din punctul acesta de vedere în Europa, din pãcate în acel an noi aveam alte þeluri.
Domnul senator Tocaci, foarte scurt. Din 5 unitãþi nu mai pot fi puse în funcþiune decât patru. Deci a cincea nu se mai poate pune în funcþiune. Unitatea 2 costã între 650 ºi 800 milioane de dolari iar dacã facem program pe unitatea 3Ð4, fiecare în parte costã în jur de 8Ð900 milioane de dolari.
Separat de aceasta noi am distrus toatã industria orizontalã care producea pentru energia nuclearã; A fost o strategie cã trebuie sã închidem ºi s-au închis, pentru cã acelea nu sunt eficiente la privatizare ºi bineînþeles ideea a fost ce nu se privatizeazã se lichideazã.
ªi nu mai avem toatã industria orizontalã care producea instalaþii ºi materiale pentru nuclearã, la ora actualã nu mai poate produce aceste materiale ºi totul trebuie sã importãm.
A fost un aranjament în 1996, s-a renunþat la el, acum se pare cã s-a fãcut un nou aranjament financiar de 600 de milioane de dolari pentru Unitatea 2 ca s-o punã în funcþiune. Dacã începe mâine Unitatea 2, sã reia lucrul aºa cum trebuie, trebuie cam 3 ani ºi jumãtate. Iar unitãþile 3, 4 ºi 5 au nevoie de circa 5 ani ºi jumãtate, dacã mâine s-ar începe finanþarea, deci din momentul în care încep lucrãrile.
Sigur cã fiecare unitate are 780 MW, lucreazã în medie cu 700 MW, grav este însã cã Unitatea 1 care este în funcþiune, probabil cã va trebui sã intre în reparaþii în sezonul rece, întrucât nu s-au fãcut opriri la timp conform graficului pe care l-am stabilit în 1996. A funcþionat prea mult fãrã oprirea prevãzutã în programul stabilit cu canadienii ºi sunt niºte treburi acolo.
Dar poate greºesc, deci v-am dat, scuzaþi-mã, completarea.
Tot ceea ce ºtiu, ºi aþi spus, înseamnã o lipsã totalã de strategie.
Stimaþi colegi,
Deci suntem în faþa urmãtoarelor variante: o propunere de respingere a ordonanþei de urgenþã care s-a fãcut în urma luãrilor de cuvânt ºi propunerea care o ºtiþi, a comisiei, pentru aprobare.
Cred cã ºi comisia a respins ordonanþa, nu avea 4 voturi, domnul Oprea.
Deci sunt aceste douã variante. Dacã respingem o ordonanþã care ºi-a produs efectele, sigur sã rãspunderea rãmâne în continuare a Guvernului, nu ridicã probleme de funcþionare în continuare, împrumutul trebuie rambursat pe formula în care a fost contractat.
Deci, domnul preºedinte Andreiu Oprea, aveþi cuvântul!
Dupã care supunem la vot.
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
În primul rând, trebuie sã-i rãspund colegului meu, domnul senator Marin Stelian.
Într-adevãr, existã 5 domni senatori care propun respingerea. Dar þin sã reamintesc plenului cã aceastã Comisie pentru buget, finanþe ºi bãnci are în componenþa sa un numãr de 14 senatori.
Acum trebuie sã vã spun un lucru pe care vi l-am spus, cred, de vreo douã ori, de la data când eu am preluat aceastã funcþie la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Aceastã comisie a funcþionat ºi funcþioneazã extrem de greu.
ªi am fãcut propunerea, neacceptatã, de a se micºora numãrul senatorilor care lucreazã în aceastã comisie. De ce? Pentru cã rareori ºi cu foarte mari eforturi ne adunãm de abia 7 oameni. Acesta este un adevãr!
În aceste condiþii, noi am stabilit, dacã vreþi, o cutumã.
În cadrul regulamentului ºi poate la limita regulamentului, în sensul cã am fãcut discuþiile în aceastã comisie, am dezbãtut proiectele de lege în aceastã comisie atât câþi ne-am adunat ºi noi am funcþionat cam în doi timpi.
Materialele care s-au dezbãtut într-o ºedinþã au fost distribuite ºi au fost consultate ºi de cãtre senatorii care nu au participat efectiv la discuþii.
În urma studiului materialului de cãtre fiecare membru al comisiei, s-a concretizat într-o semnãturã pe raport de aprobare sau de respingere.
Deci votul care s-a dat în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci de regulã a fost vot de semnãturã pentru raport.
Am anunþat-o în Senat ºi am informat Biroul permanent asupra acestei proceduri. Nu mi s-a atras atenþia niciodatã.
ªi acum rãspund la întrebare.
Dar înainte de a rãspunde la întrebare, precizez cã aceastã ordonanþã de urgenþã a fost înaintatã Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci în luna februarie 2000.
Din partea comisiei s-a respectat aceastã urgenþã, sã zicem, ºi imediat în luna martie am supus-o discuþiei.
Discuþia s-a desfãºurat în douã ºedinþe. În prima fazã, comisia a elaborat un raport favorabil, fãrã punctul de vedere al distinºilor noºtri colegi, ºi atunci când dumnealor au semnat prima datã pe copia raportului care rãmâne la comisie, figureazã semnãturile dumnealor pe aceastã formulã de acceptare.
Ion Solcanu
#132398Nu mai are rost, domnule senator.
ªi acuma, cu titlu personal, eu susþin ca amendamentul Comisiei economice sã fie adoptat; adicã dacã Fondul Proprietãþii de Stat tot este proprietarul acestei companii naþionale, din fonduri proprii a ajutat sau a împrumutat compania pentru rezolvarea unei necesitãþi stringente la acea perioadã, cred cã se impune ca..., ºi mai ales cã faptul s-a întâmplat, propun majorarea capitalului social al acestei companii cu suma de 16 milioane.
Deci, punctul meu de vedere este retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.
Domnul senator Marin Stelian. Vã rog!
Fac precizarea cã domnul senator Marin Stelian este vicepreºedintele acestei comisii ºi am lucrat împreunã ºi am cãzut de acord asupra acestui mod de lucru.
## Domnule preºedinte,
Eu am fost foarte clar în întrebare. În raport s-a arãtat cine nu este de acord cu ordonanþa ºi am solicitat domnului Oprea sã ne spunã, pentru stenogramã, cine a fost de acord cu acest raport, pentru cã raportul este negativ, atâta timp cât 5 membri din 7 n-au fost de acord cu ordonanþa. Aºa sã fie clar, cã domnul Oprea n-are 4 voturi, pentru cã este preºedinte de comisie. ªi iarãºi, legat de propunere, cã o însuºeºte, cã vrea sã majoreze capitalul..., pãi domnule, dacã banii de la F.P.S. au ca destinaþie bugetul de stat, n-au destinaþie majorarea capitalului!
Ne învârtim în aceeaºi problemã. Nu aþi dorit ca banii sã fie folosiþi pentru modernizarea societãþilor pentru sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii. Aþi spus: nu, la buget! Respectaþi legea, domnule, respectaþi legea, aþi uitat! Uitaþi prea repede, domnul Oprea, ºi nu-þi mai aroga aºa..., cã am convenit noi, cã unii aþi semnat. Se mai semneazã, dar când semnezi zici ”nuÒ ºi semnezi, cã n-aþi refãcut dumneavoastrã raportul ãla, frazele alea care sunt trecute acolo nu sunt scrise de dumneavoastrã.
Eu vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Luaþi act cã aceastã ordonanþã a fost respinsã de Comisia de buget, finanþe ºi bãnci. Vã mulþumesc.
Mã puneþi într-o situaþie delicatã între preºedinte ºi vicepreºedinte ºi de aici eu zic sã vã înþelegeþi...
Deci, cu atât mai mult se impune retrimiterea la comisie pentru a fi renegociat acolo.
Ion Solcanu
#134817Supuneþi la vot, domnule preºedinte!
Nu vreþi sã ne oprim aici?
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte.
Vã ascultãm, domnule senator Aichimoaie.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Problema ridicatã este extraordinar de importantã. Eu vã propun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, ca aceastã problemã sã fie auzitã ºi de liderul P.N.Þ.C.D. ºi o parte din ei, ºi de liderul liberal ºi, ca atare solicit, domnule preºedinte, sã verificaþi cvorumul înainte de a pune la vot aceastã problemã importantã ºi poate o reluãm cu altã ocazie în discuþie.
Ion Solcanu
#135549Da, ºi pânã atunci îºi face efectul.
Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Brânzan.
## Domnule preºedinte,
Consider cã din moment ce se pune în discuþie valabilitatea acestui raport în sensul cã membrii Comisiei de buget-finanþe nu sunt de acord cu raportul care ne-a fost înaintat nouã, existã aici un viciu de procedurã care porneºte de la onor Comisia de buget-finanþe. În atare situaþie, constatând acest lucru din discuþiile care s-au purtat, dacã existã viciu de procedurã, singura soluþie în opinia mea este aceea de a retrimite acest proiect de lege la comisie pentru a se lua mãsurile de intrare în legalitate.
Da, vã mulþumesc foarte mult. V-aº propune, totuºi, sã ne oprim aici. Domnul senator Bãdulescu, un minut.
Lucrurile sunt foarte clare, nu ºtiu de ce vreþi sã prelungim discuþiile.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimaþi colegi,
Domnul secretar de stat Isbãºoiu a avut gentileþea ca în rãspunsul dumnealui sã evite aproape toate întrebãrile ºi comentariile care s-au fãcut aici pentru cã nu de alta, dar ºi eu probabil cã dacã eram acolo aº fi fãcut acelaºi lucru.
S-au pus întrebãri ºi s-au ridicat probleme deosebit de grele, deosebit de complicate care frizeazã deturnarea de fonduri, încãlcarea legii bugetului, încãlcarea Legii privatizãrii ºi o mulþime de alte aspecte care nu pot fi trecute cu vederea.
Eu apreciez faptul cã dânsul a cãutat, cu delicateþea care-l caracterizeazã, sã facã slalom ºi sã nu rãspundã la acestea, însã problema de fond rãmâne aceea cã o astfel de ordonanþã de urgenþã este profund nocivã ºi aprobarea ei ar institui o stare de lucruri de care ne facem ºi noi rãspunzãtori.
De aceea reiterez propunerea de respingere.
Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,
Observaþi, sunt 3 propuneri, a apãrut ºi a treia, retrimiterea la comisie ºi bineînþeles a patra propunere, cea mai interesantã, a domnului senator Aichimoaie, în numele grupului parlamentar, cã nu avem cvorum, deci votul sã-l dãm altã datã.
Eu ce vã propun? Cred cã lucrurile sunt foarte clare, dar am dori, totuºi, ºi rog aici pe domnul preºedinte Oprea Andreiu, cu domnul Marin Stelian, sã se întruneascã comisia ºi sã ne trimitã un punct de vedere.
Nu numai noi doi, comisia în plenul ei.
Dupã-amiazã.
A, dacã vreþi dumneavostrã dupã-amiazã, e altã treabã.
Vã propun atunci sã reluãm votul pentru cã este vorba de o ordonanþã cu un articol unic, nu ridicã probleme deosebite, rog comisia sã ne informeze exact dupã întrunire, sãptãmâna viitoare, ºi joi sã supunem la vot, fãrã a mai face dezbateri generale, pentru cã eu cred cã subiectul e clar.
Sunteþi de acord aºa? Da.
În ceea ce priveºte propunerea domnului Aichimoaie vã propun sã nu mai strigãm catalogul.
Este ora ºi cvorumul...
Vã mulþumesc foarte mult.
Ne vedem mâine dimineaþã.
Nu, comisia, împreunã cu comisia am spus.
## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 12,50._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#138744Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 133/16.X.2000 conþine 24 de pagini.**
Preþul 11.496 lei
Existã aici o contradicþie care s-ar putea sã creeze probleme, poate nu imediat, dar poate peste un timp, întrucât angajamentele luate faþã de organismele financiare internaþionale nu vor putea fi respectate sau astfel de ordonanþe de urgenþã care constituie facilitãþi pentru anumite situaþii particulare vor trebui sã fie abrogate în condiþiile în care angajamentele luate faþã de organismele financiare internaþionale ne vor presa sã le respectãm cu stricteþe.
Reamintesc onoratului Senat cã au fost suspendate, prin legea bugetului, în 1999, facilitãþile acordate investitorilor mici ºi mijlocii, întreprinderilor mici ºi mijlocii tocmai pentru cã se luaserã anumite angajamente faþã de organismele financiare internaþionale, iar acum aceastã propunere nu face decât sã ne punã într-o situaþie asemãnãtoare.
În consecinþã, aº vrea sã fim foarte clar lãmuriþi de Executiv dacã nu cumva, prin votul nostru, vom crea o situaþie contradictorie care, în viitor, va avea repercusiuni într-o formã sau alta, fie vizavi de organismele financiare internaþionale, fie vizavi de contractorii care se vor baza pe aceastã propunere legislativã pentru a face investiþii în România.
Pe de altã parte, din punct de vedere tehnic, aici constatãm cã este o problemã care, în accepþiunea mea, ar putea fi rezolvatã prin normativele la Legea petrolului. Altfel, aceastã lege, care este o lege organicã, poate fi consideratã ca modificatã prin ordonanþa de urgenþã pe care o avem în faþã.
Normativele la Legea petrolului permit astfel de precizãri ºi prin aceste normative, din punct de vedere tehnic, se pot acorda solicitãrile pe care le întâlnim aici.
Sigur, din punct de vedere financiar, lucrurile stau altfel ºi, de aceea, sunt aici o serie de prevederi asupra cãrora v-aº ruga sã vã aplecaþi cu atenþie ºi, repet, este
foarte importantã cifra pe care ne-o va comunica reprezentantul Executivului referitor la astfel de contracte.
La art. 2 aº vrea sã observ faptul cã Ñ îmi permiteþi sã-l citesc: ”Prevederile prezentei ordonanþe de urgenþã se aplicã pe întreaga duratã a acordurilor petrolifere încheiate, sub rezerva reglementãrilor fiscale ºi a altor dispoziþii legale ulterioare mai favorabile titularilor de acorduri petrolifereÒ. Deci, onorat Senat, aici se introduce posibilitatea, dacã vreþi, a unui act legislativ variabil, funcþie de anumite situaþii, funcþie de anumite interese.
Deci ce aprobãm noi de fapt? Aprobãm o situaþie foarte bine definitã? Aprobãm o lege care are caracter general, universal? Sau aprobãm un proiect de act normativ care are o variabilã care, în timp, sigur poate fi interpretatã ºi, în consecinþã, derularea în baza unei astfel de ordonanþe poate, de asemenea, prezenta niºte variabile pe care acum nu le stãpânim.
Deci, dacã în viitor vor exista dispoziþii legale mai favorabile titularilor acordurilor petrolifere, atunci ceea ce scrie aici ºi aprobãm astãzi este dat de o parte ºi acele prevederi urmeazã sã intre în vigoare ºi dupã acelea urmeazã sã fie guvernate astfel de activitãþi.
ªi, nu în ultimul rând, aº vrea sã vã aduc în atenþie însuºi titlul acestui proiect de lege care se referã la titularii acordurilor petrolifere ºi subcontractanþilor acestora. Deci aceste facilitãþi urmeazã sã fie acordate unei palete mai largi decât investitorul propriu-zis, în subcontractanþi putând intra orice fel de societãþi, orice fel de S.R.L.-uri, orice fel de experþi care urmeazã sã beneficieze de toate facilitãþile acestea: sã nu plãteascã impozite, sã aibã scutiri de vamã ºi aºa mai departe.
Dupã cum vedeþi, proiectul acesta de lege nu defineºte subcontractanþii, dupã cum nu-i defineºte nici pe contractanþi.
Doresc, de asemenea, ca Executivul sã facã o explicaþie în aceastã privinþã întrucât riscãm ca, pe lângã un investitor serios care poate sã ne ofere un aport de tehnologie, care poate sã ofere o injecþie financiarã de care avem nevoie în sectorul acesta, sã se strecoare tot felul de subcontractori care pot sã fie firme strãine, dar pot fi, la fel de bine, firme româneºti, pot fi diverse S.R.L.-uri, pot fi diverse persoane, experþi, care sã contracteze cu aceºti subcontractanþi ºi, în consecinþã, acordãm facilitãþi unei categorii care nu este mai bine definitã acum ºi riscãm sã ne scape lucrurile de sub control.
Altfel, în ceea ce ne priveºte, Partidul Democraþiei Sociale din România a fost iniþiatorul acestor exigenþe în alegerea investitorilor strãini ºi atragerea investitorilor strãini în România întrucât, nu de astãzi, nu de ieri, de mai bine de 7 ani încoace, începând cu guvernarea P.D.S.R., în domeniul petrolului ºi resurselor minerale exigenþele au fost foarte clare ºi acelea vor sta în continuare în atenþia P.D.S.R.
În primul rând, s-a avut în vedere aportul de tehnologie, accesul la tehnologiile de vârf care prin aceste investiþii ºi prin investitori strãini serioºi îl putem avea.
S-a avut apoi în vedere injecþia financiarã, mai ales în domenii în care existã riscuri cum sunt riscurile geologice pe care le presupun astfel de lucrãri atât pe uscat, cât ºi pe mare.
S-a avut în vedere, de asemenea, managementul performant care ne poate fi adus prin atragerea unor astfel de investitori.
Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere _training_ -ul specialiºtilor noºtri pe echipamente avansate, pe echipamente de ultimul tip care pot fi, de asemenea, aduse prin atragerea unor astfel de investiþii. ªi, sigur, sunt o mulþime, un cortegiu întreg de caracteristici ale unor astfel de activitãþi pe care noi le-am avut în vedere, le vom avea în vedere ºi în viitor care, nu în ultimul rând, consolideazã credibilitatea României prin atragerea unor astfel de investitori.
De aceea, afirmând încã o datã poziþia P.D.S.R. vizavi de atragerea marilor investitori în þarã, doresc sã vã supun atenþiei acest proiect de lege pentru a nu crea un precedent periculos. Altfel, avem un proiect de lege care reglementeazã investiþiile mai mari de 50 de milioane. Este, dacã vreþi, un act normativ universal care se poate referi ºi la domeniul petrolului ºi la domeniul construcþiilor ºi la toate celelalte domenii. Este o limitã peste care se acordã facilitãþi. Este bine gânditã, este pusã ºi se poate prevala orice investitor strãin de ea.
Altfel mâine ne trezim cu ordonanþa de urgenþã pentru zgârie-nori mai înalþi de 100 metri, poimâine pentru nu ºtiu ce alþi investitori care doresc sã facã o tipografie de nu ºtiu ce fel...
Avem, cred, un cadru legislativ care poate permite atragerea investitorilor strãini. Ne trebuie însã stabilitate a cadrului legislativ ºi nu modificarea acestuia prin tot felul de ordonanþe care, aparent, creeazã facilitãþi investitorilor. În realitate, însã, îi alungã pe aceºtia în condiþiile în care cadrul legislativ din România este instabil. Mulþumesc.
Iatã cã eu consider aceastã problemã de maximã importanþã. Anul trecut am produs în jur de 6,3Ñ6,4 milioane tone de þiþei. Acum au intrat deja în panicã cã producþia scade, nefiind susþinutã cu noi sonde ºi s-ar putea sã ajungã sub 6 milioane tone de þiþei, care însã nu este o cifrã de neluat în seamã, deoarece, exceptând Marea Nordului ºi pe ruºi, câte þãri din Europa au aceastã producþie? Nu vã mai spun de aproape de 20 miliarde m[3] de gaze.
Deci specialiºti avem, fiindcã este o tradiþie de ani de zile, instalaþiile sunt acestea ºi dacã s-ar mai investi ceva, ca sã fie modernizate ºi competitive, ºi dacã s-ar mai investi bani ºi în cercetare, putem sã nu mai tremurãm în faþa costului de peste 34Ñ35 dolari barilul, cât a ajuns la ora actualã.
Aºa cum spunea ºi colegul Doru Bãdulescu, este încã sub semnul întrebãrii cum vom face ºi ce vom face azi, cum vom vota dacã putem sã aprobãm sau sã respingem ce s-a propus aici. Trebuie sã avem foarte mult discernãmânt, astfel încât sã nu producem niºte discriminãri sau un precedent. Repet Ñ o spun ca sã rãmânã ºi pe lista de prioritãþi a noilor guvernanþi care vor veni Ñ cã aceastã activitate deosebitã, profitabilã, cu rezultate deosebite în þara noastrã, trebuie sã fie în atenþia celor ce vor veni la guvernare Ñ indiferent cine va fi Ñ în continuare, deoarece este o activitate strategicã, o activitate de care depinde, pe orizontalã Ñ ºtiþi foarte bine unde duce Ñ evoluþia preþurilor, din cauza acestei materii prime deosebit de importantã.
Vã mulþumesc.
Dar sã vedem cum le împãcãm una pe alta, pentru cã aþi vãzut ce au specificat colegii: aþi anulat toate facilitãþile pentru investitorii strãini, aþi anulat toate facilitãþile pentru I.M.M.-uri ºi acum începeþi sã daþi facilitãþi punctuale, dupã cum apare unul ºi altul.
Ultima întrebare, dupã care închei ºi vã ascultãm, este legatã de acest precedent care se creeazã. De acum încolo, dumneavoastrã, Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi Ministerul Finanþelor, trebuie sã vã aºteptaþi ca orice investitor în domeniu: AMOCO, TEXACO, care ºtiþi foarte bine cã unii au acþionat pe diferite perimetre în þarã Ñ vorbesc de uscat Ñ nu vor mai veni în România dacã nu beneficiazã de aceleaºi facilitãþi. Chiar dacã nu sunt pe mare. ªi iatã cum, uºor-uºor, ajungem la aceastã sumã pe care o avem azi pentru anul 1999 de vreo 8Ñ10 milioane de dolari, toate investiþiile strãine fãcute în acest an.
Rugãmintea este sã ne daþi explicaþii la aceste întrebãri puse ºi, în funcþie de ele, colegii senatori sã ia o decizie.
Vreþi sã o tergiversãm, vreþi sã stimulãm investiþiile strãine, o aprobãm ca atare. Nu doriþi, nu o menþin ºi nu transform acest cazÉ
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã de urgenþã, sub rezerva clarificãrii unor observaþii generale ºi de fond.
În urma analizei în comisie, totuºi s-a obþinut un vot favorabil acestei ordonanþe de urgenþã, în baza cãruia vã rugãm sã o supuneþi spre dezbatere ºi adoptare, cu un singur amendament. La titulatura ”Companiei Naþionale ElectricitateÒ sã se introducã ºi particula ”deÒ. Deci ”Compania Naþionalã de Electricitate S.A.Ò
Apoi se pune problema modului în care sunt tratate interpelãrile, întrucât sunt probleme importante ridicate acolo care încã nu ºi-au primit rãspuns. Întrebaþi, de exemplu, în ianuarie pe ministrul industriei, în februarie pe primul-ministru, cine se face vinovat de faptul cã nu a fost pregãtitã corespunzãtor economia pentru sezonul rece ºi o cantitate de aproape 500.000 de tone de pãcurã, cantitate disponibilã la Societatea Naþionalã a Petrolului, nu a fost achiziþionatã din timp, în varã, de cãtre CONEL Ñ la data aceea exista CONEL Ñ ºi în perioada de iarnã, prin solicitãrile de import s-au plãtit cu 25 de milioane de dolari mai mult. Diferenþa între preþul pãcurii achiziþionatã iarna faþã de perioada de varã a fost cam de 50 de dolari. 500.000 de tone ori 50 sunt 25 de milioane. Nici acum nu mi s-a rãspuns Ñ dar poate o sã primim de data aceasta rãspunsul Ñ cine se face vinovat de aceastã neglijenþã întrucât e vorba de 25 milioane, o sumã mai mare decât cea pe care o discutãm astãzi în aceastã ordonanþã de urgenþã.
Este o rãspundere, dacã spunem da, o acoperim. Bineînþeles, cei care o voteazã.
Dacã o respingem, ce se întâmplã? Ordonanþa ºi-a produs efectele, creditul pe cele 16 milioane dolari s-a dat pe 14 luni de zile, s-a plãtit, dacã nu mã înºel, o ratã, nu ºtiu cum s-o fi plãtit, pentru cã acum când lucrurile se complicã ºi Compania Naþionalã de Electricitate în noua formulã organizatoricã va trebui sã facã împrumu-
turi serioase ºi nu mai are absolut cu ce garanta, deci chiar deloc.
Gravitatea situaþiei a pornit în primul rând de la spargerea sistemului integrat energetic, ceea ce nu s-a întâmplat în lume. Franþa se luptã de vreo 15 ani sã realizeze un sistem integrat energetic, aceasta nu înseamnã cã nu ai în spate producãtorii privaþi de energie.
Dar ca sã spargi un sistem integrat energetic, performanþa aceasta nu a fãcut-o decât România, numai pe ideea de a privatiza monopolurile naturale cum sunt distribuþia sau transportul pe conducte magistrale.
A fost o întreagã bãtãlie, ºtiþi cã am dus-o, nu am avut câºtig de cauzã. În numele reformei ”marii reformiºtiÒ au spart acest sistem.
ªi acum suntem în urmãtoarea situaþie: lacurile de acumulare 0, în loc de 2.200 de MW, deci din totalul de vreo 9.500 MW/h cât trebuie sã producã România energie, în aceastã iarnã unde sistemul hidro intra cu 2.200 de MW va mai produce 400Ð500 de MW care înseamnã **Porþile de Fier** 1 ºi 2 unde curge Dunãrea.
Restul, toate lacurile sunt la pãmânt.
O sã ziceþi, seceta; nu are nici o legãturã cu seceta.
Este ºtiut cã în cadrul politicii care se face de cãtre un guvern, în sezonul cald apa nu se consumã din lacurile de acumulare, iar sistemul hidro intrã în funcþiune foarte scurt în orele de vârf, în cazuri cu totul ºi cu totul excepþionale.
Dar au spus: nu mai avem nevoie de cãrbune, domnule!
România nu mai produce energie pe cãrbune. Noi suntem fericiþi de acum, am profitat de un an de ploaie ºi am mai crescut cu 1.000 de MW pe sistemul hidro ºi acum, când revenim la normal, ne trezim dintr-odatã în cea mai puternicã crizã a României care înseamnã criza energeticã, nu industrialã, **criza energeticã** .
ªi de aici toate încep sã se prãbuºeascã în lanþ.
Domnul profesor Tocaci îºi punea întrebarea:
”Domnule, dar cine este de vinã?!Ò Eu vreau sã vã spun cã rãspunsul trebuie împãrþit în douã.
De ce nu s-au constituit stocuri ºi acum cheltuim mai mulþi bani?
Aici sunt douã probleme.
Deci, România cu specificul ei dintotdeauna, nu de acum, ºi în viitor va fi la fel, pentru a parcurge sezonul rece trebuie, în sezonul cald, sã constituie un stoc de circa 7 milioane tone de cãrbune ºi între 7,5 ºi 900.000 de tone de pãcurã.
Pãcura fiind limitatã ºi de rezervoarele pe care le avem, au cãzut câteva, s-au redus la 800Ð840.000, din câte ºtiu.
ªi bineînþeles ºi apa, în lacurile de acumulare se opreºte orice consum, în lacuri, astfel încât cînd începe luna noiembrie lacurile de acumulare sã fie la capacitatea maximã.
Vreau sã reþineþi însã cã aceste stocuri sunt stocuri de siguranþã care nu asigurã consumul decât pe circa 12 pânã la 20 de zile maxim.
Deci ele nu sunt fãcute pentru a asigura toatã iarna, cele 4 luni de iarnã, ci numai 15Ð20 de zile ºi se consumã numai în momentul în care temperaturile scad sub minus 10 grade.
De ce? Pentru cã atunci cãrbunele îngheaþã ºi nu se mai poate aduce decât cu mare greutate, pentru cã pe mare nu poate fi adus din cauza furtunii decât cu mare dificultate ºi cu întârziere, vapoare cu petrol ºi cu combustibili, se întâmplã multe lucruri pe conducte, gazul, ºtiþi foarte bine, are ºi el o serie de proprietãþi, circulaþia lui este mult mai dificilã, iar în cazul în care ai ºi un gaz sub presiune lucrurile se complicã. Noi putem acuza Guvernul cã n-a fãcut acest stoc de siguranþã. ªi din cauza aceasta România va plãti anul acesta vreo 100Ð120Ð150 de milioane de dolari în plus.
De ce? Pentru cã nu-i intereseazã. Pur ºi simplu nu-i intereseazã! La noi s-a nãscut ideea: Domnule, ce cautã statul ãsta? Ce mecanism? Totul trebuie sã fie liber. Ca ºi cum ar exista în lume economie de piaþã purã. Nu existã, domnilor, nicãieri!
ªi nimeni nu-ºi propune aºa ceva, peste tot statul intervine cu mecanisme, este adevãrat, nu administrative, dar mecanisme specifice pentru a dirija aceste procese.
Dacã nu vrem sã înþelegem acest lucru, nu vom avansa, ne vom duce înapoi poate cu 80 de ani ºi cu libertatea care a fost acum 80 de ani.
În rest, în afara acestor stocuri de siguranþã, România trebuie sã cheltuiascã între 150 ºi 200 de milioane de dolari în fiecare lunã de iarnã pentru a aduce petrol sau combustibili lichizi sau gazoºi.
Asta este situaþia României ºi aceasta va fi în permanenþã ºi unul din punctele forte este ca prin intermediul acestei rezerve de stat sã poþi sã dirijezi acest proces.
Scuzaþi-mã cã am ieºit un pic din subiect ºi am dat acest rãspuns. Revin, însã, eu personal nu sunt de acord sã acopãr Guvernul pentru încãlcarea legii ºi nu voi susþine o astfel de ordonanþã de urgenþã; este responsabilitatea, dupã pãrerea mea, a Guvernului ºi a altora, existã o lege a rãspunderii ministeriale ºi cred cã în cazul acesta trebuie sã se aplice legea.
Nu contest necesitatea, sã fiu foarte bine înþeles, în februarie erau necesare aceste 16 milioane de dolari pentru a completa, pentru a se plãti douã vapoare, dacã nu mã înºel eu, cu pãcurã, care au fost aduse atunci pentru a pãstra sistemul energetic.
Foarte bine, dar banii nu trebuiau luaþi de acolo.
Pentru cã nu a existat situaþie, pe cãderea economicã la ora actualã bãncile au valutã, nu se pune problema de valutã. Dovadã cã Banca Naþionalã a cumpãrat vreun miliard de dolari pe cãdere economicã, noi suntem unicat în istorie.
Deficitul balanþei de plãþi externe existã la dimensiunile pe care le ºtiþi, iar noi cumpãrãm la stat valutã de pe piaþã. De ce? Pentru cã nu funcþioneazã economia, nu mai funcþioneazã nimic. ªi atunci bruma de valutã care provine din exportul de materii prime ºi semifabricate sigur ia aceastã destinaþie.
Deci eu am luat cuvântul numai ca sã precizez acest lucru: cred cã facem prea multe compromisuri ºi aceastã plapumã care se vrea din partea Parlamentului pe o încãlcare de lege cred cã nu ne face cinste.
Vã mulþumesc.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt?
Bine, dar numai jumãtate de minut. Vã rog!
Din pãcate, anul acesta nu este aºa, rezerva în lacuri este la nivelul de aproape 40 de procente din energie, dar asta a fost dictatã de debitele afluente foarte scãzute, în perioada a doua a anului, care nu pot fi compensate de nimic.
La ora actualã am încercat sã rezolvãm problema ºi existã contracte ferme pentru toatã pãcura disponibilã în cazul Societãþii Naþionale a Petrolului Ñ PETROM.
Existã niºte contracte pentru gaze, aº menþiona, pentru domnul senator Bãdulescu, cã cele douã firme Ñ REGAL PETROLIUM ºi HOWARD ENERGY Ñ erau niºte firme care vindeau gaz ucrainean ºi utilizarea lor se datora faptului cã vindeau la preþ mult mai scãzut decât partenerul nostru tradiþional, GAZPROM-ul.
A apãrut ulterior un punct de vedere al dumnealor în raportul refãcut; deci comisia a refãcut raportul iniþial cu punctul de vedere al domnilor colegi.
Eu am considerat cã sunt de acord cu punctul de vedere al celorlalþi care am cerut dezbaterea ºi adoptarea, pe baza primei semnãturi. În acest caz, cred cã soluþia cea mai bunã este retrimiterea ºi rediscutarea în comisie, sã ne punem de acord toþi componenþii comisiei asupra unui punct de vedere.