Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 martie 2001
other · adoptat
Frunda Gyšrgy
Discurs
... ªi la Miercurea-Ciuc.
În ceea ce priveºte fondul problemei.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Semnatarii moþiunii au invocat art. 13 din Constituþie spunând cã el este Ñ fãrã doar ºi poate Ñ cel care nu face posibilã folosirea altei limbi, decât cea a þãrii, în administraþia publicã localã. Cred eu cã aceastã susþinere este exclusivistã ºi nu se împacã cu prevederile Constituþiei.
Art. 6 din Constituþie prevede ”dreptul persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale de a-ºi pãstra, dezvolta ºi exprima identitatea naþionalãÒ. Ce altceva este folosirea limbii materne decât exprimarea liberã a identitãþii lor naþionale? Cred cã acest articol coroborat cu art. 11 ºi 20 din Constituþie, care prevãd prioritatea tratatelor internaþionale, care reglementeazã drepturile omului raportate la legislaþia românã, fac indubitabil faptul cã aceastã moþiune este departe de litera ºi de spiritul Constituþiei.
În ceea ce priveºte tratatele internaþionale, România a semnat ºi ratificat nu numai Convenþia-cadru privind minoritãþile naþionale, dar a semnat ºi Carta limbilor regionale ºi minoritare ºi, de asemenea, sã nu uitãm de recenta recomandare a Consiliului Europei privind drepturile minoritãþilor naþionale adoptate în ultima sesiune a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, în ianuarie 2001. Toate aceste documente internaþionale prevãd o gamã largã a drepturilor minoritãþilor naþionale, pentru cã þãrile membre ale Consiliului Europei au învãþat un lucru simplu: este mult mai uºor sã previi tensiunile ºi diferendele decât pe urmã sã le tratezi. Douã rãzboaie mondiale au izbucnit pentru cã drepturile minoritãþilor nu au fost recunoscute. Toatã Europa merge spre recunoaºterea drepturilor minoritãþilor naþionale, spre o politicã de toleranþã. Nimeni nu pune sub semnul întrebãrii nici o secundã faptul cã limba românã este limba oficialã a acestei þãri, dar, daþi-ne voie ca limba minoritãþilor naþionale sã fie folositã în spiritul Constituþiei României ºi a tratatelor internaþionale pe care România le-a semnat.
ªi pentru cã s-au fãcut referiri la exemple europene, daþi-mi voie sã vã arãt cã douã state europene Ñ Austria ºi Slovacia Ñ prevãd acelaºi procentaj de 20% în actele normative pe care le-au adoptat. Daþi-mi voie sã vã arãt cã limbile minoritãþilor naþionale sunt permise a se folosi: în Spania, unde este folositã ºi limba catalanã ºi limba bascã; dacã veþi merge în Franþa veþi vedea inscripþii în limba catalanã Ñ cum e foarte vizibil; în Italia veþi vedea în Tirolul de Sud folosirea limbii germane...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.