Stenogramă plen

2. Tergiversarea intenþionatã a ratificãrii de cãtre Parlamentul României a unor convenþii internaþionale, cum este cea propusã astãzi pentru dezbatere, a lãsat o marjã largã de manevrã unor forþe politice nu totdeauna animate de bune intenþii, pentru a crea României o

imagine externã deformatã, ceea ce a condus la monitorizarea ei pe diverse aspecte în numeroase rânduri.

3. Solicitãm dezbaterea politicilor de implementare a folosirii limbilor regionale sau minoritare ºi prin prisma oportunitãþii armonizãrii legislaþiei româneºti cu legislaþia europeanã în domeniu, având la bazã principiul verificat de istorie, conform cãruia aceasta trebuie sã aibã ca efect creºterea armoniei sociale ºi a concordiei în societatea româneascã, ºi nu separarea sau izolarea de restul populaþiei a persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale.

4. Aducem ca argument ºi celeritatea acestui demers, determinatã de faptul cã proiectul Legii administraþiei publice locale, aflat la Parlament în faza de mediere, conþine prevederi ce vin în dezacord atât cu unele articole din Constituþie, cât ºi cu documentele internaþionale în domeniu semnate de România. Astfel, între altele, se introduce în România a doua limbã oficialã în administraþia publicã, ceea ce poate avea grave urmãri politico-sociale ºi economice, respectiv, lovesc în suveranitatea ºi integritatea teritorialã a României ºi lasã loc manifestãrilor ºovinismului, tendinþelor de enclavizare ºi divizare etnicã, aducând, în acelaºi timp, grave prejudicii cetãþenilor români care trãiesc în Transilvania. Este de reþinut aici dispreþul total al unor texte din Legea administraþiei publice locale, care vin în totalã contradicþie cu prevederile art. 1 alin. 1 din Constituþie, citez: ”România este stat naþional, suveran ºi independent, unitar ºi indivizibilÒ. ªi ale art. 13, citez: ”În România limba oficialã este limba românãÒ. Acest proiect de lege nu trebuie sã depãºeascã faza în care se aflã acum, decât dupã ratificarea de cãtre Parlament a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

5. Ratificarea Cartei va constitui, într-adevãr, un pas mare înainte pentru România în direcþia integrãrii europene, stopând calea speculaþiilor rãuvoitoare privind existenþa în þara noastrã a unor forþe care s-ar opune accederii sale în structurile europene ºi care, implicit, nu ar fi de acord cu armonizarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã.

Vã mulþumesc foarte mult. Întreb dacã vreunul din semnatarii moþiunii îºi retrage semnãtura? Nu.

Probleme de procedurã. Domnul senator Popa.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Fãcând parte din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, învederez, domnule preºedinte,

cã am anunþat, am comunicat Comisiei juridice textul acestei excepþii pe care o ridic în legãturã cu moþiunea depusã de Grupul P.R.M. Constituþia României defineºte, în art. 64, moþiunea ca un act juridic. Spune aceastã lege supremã: ”Senatul adoptã legi, hotãrâri ºi moþiuniÒ. Actul juridic este o manifestare de voinþã cu scopul de a crea, modifica, transmite sau stinge drepturi ºi obligaþii. În speþã, este vorba în prezenta moþiune de a crea drepturi ºi obligaþii, dar aceste drepturi ºi obligaþii se pot crea doar faþã de Guvern ºi membrii sãi, deoarece moþiunea simplã este menþionatã în Constituþie la art. 111 alin. 2 din Capitolul ”Raporturile Parlamentului cu GuvernulÒ. Spune textul: ”Senatul poate adopta o moþiune, prin care sã îºi exprime poziþia cu privire la problema ce a fãcut obiectul interpelãriiÒ. Aici este prima încãlcare a textului constituþional. Aceastã problemã nu a fãcut obiectul unei interpelãri, aºa cum cere legea.

La alin. 1 al aceluiaºi articol se vorbeºte explicit cã: ”Guvernul ºi fiecare din membrii sãi sunt obligaþi sã rãspundã la interpelãri formulate de senatoriÒ. Deci, prevederea de la alin. 2 referitoare la moþiunea simplã nu poate fi fãcutã decât la adresa Guvernului ºi a membrilor sãi, aºa cum se aratã în alin. 1. Este acelaºi articol.

Aceeaºi prevedere este subliniatã în alin. 2 din art. 152 din Regulamentul Senatului. Este adevãrat cã în art. 148 din regulament se defineºte moþiunea simplã, deci, ca fiind o exprimare a poziþiei Senatului într-o problemã de politicã internã sau externã, dar la alin. 3 se aratã cã moþiunea trebuie sã fie întocmitã corespunzãtor actelor juridice ale Senatului. Ca atare, trebuie sã existe o manifestare de voinþã care sã creeze obligaþii Guvernului ºi membrilor sãi, ºi nu altei instituþii, de exemplu, Senatului.

Alin. 2 al art. 150 din regulament spune clar Ñ ºi am lucrat la acest regulament Ñ, spune clar: ”Preºedintele Senatului nu va supune dezbaterii moþiunile, dacã nu îndeplinesc cerinþele prevãzute de art. 148 mai sus-menþionat.

ªi eu socotesc Ñ ºi consideraþi ºi dumneavoastrã, citind textul moþiunii Ñ cã nu se îndeplinesc aceste condiþii.

ªi acum, merg mai departe ºi vã arãt ce se poate întâmpla, în cazul în care noi dezbatem ºi votãm aceastã moþiune.

Deci, dat fiind faptul cã alin. 2 din art. 151 prevede interdicþia de amendare a textului, aºadar textul nu poate fi schimbat, ar însemna ca, o datã cu eventuala admitere a moþiunii, Senatul, noi, am fi obligaþi sã organizãm dezbaterea în plen privind regimul juridic al limbilor regionale sau minoritare, sã ratificãm obligatoriu Carta europeanã a limbilor regionale, sã îngheþãm dezbaterea la Legea administraþiei publice locale, sã amânãm cel puþin un an dezbaterile mai sus menþionate la Legea administraþiei publice locale.

În toate documentele internaþionale pe care le ratificãm sã fie cuprinse liniile directoare rezultate din dezbaterea pe care o vom face. Deci, activitatea Senatului este reglementatã de Regulamentul Senatului ºi nu poate fi modificatã de nici o moþiune sau printr-o altã metodã instituitã sau inventatã ad-hoc.

Este de subliniat faptul cã moþiunea, în aceastã situaþie, nu poate fi decât aprobatã sau respinsã, iar un asemenea obiect al dezbaterii nu poate fi primit de cãtre dumneavoastrã. Deci, eu vã cer, ca în baza art. 150 alin. 2, din Regulamentul Senatului sã nu supuneþi dezbaterii pânã când nu se îndeplinesc condiþiile constituþionale, ºi anume se face o interpelare, se rãspunde la interpelare ºi dupã aceea se întocmeºte un text care sã poatã fi primit de dumneavoastrã, deci, care sã corespundã normelor juridice, actelor juridice ale Senatului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Rog, din parteaÉ Pentru cã o sã fie luãri de cuvânt pe probleme de procedurã, dupã cum vãd, fiecare lider de grup sau un reprezentant al unui grup, legat de procedurã, câteva cuvinte.

Domnul senator Badea.

Domnul senator a venit aici cu niºte argumente. În final, s-a ºi contrazis în legãturã cu argumentele pe care le-a prezentat. Eu, în legãturã cu prevederile constituþionale de la art. 111 alin. 2, care spune, întradevãr: ”Camera Deputaþilor sau Senatul poate adopta o moþiune, prin care sã-ºi exprime poziþia cu privire la problema ce a fãcut obiectul interpelãriiÒ. Vreau sã amintesc cã cel puþin în cei 4 ani din legislatura trecutã, în care am avut onoarea sã fac parte din Senatul României, nu s-a întâmplat niciodatã ca o moþiune sã fie rezultatul unei interpelãri. Deci este o cutumã, în Senatul României, ºi dacã înþelegem, sau s-a înþeles ca în trecut sã fie respectatã acea cutumã, nu vedem de ce în acest moment am pune punct ºi am trece la nu ºtiu care prevederi, pentru cã ºi în art. 148, la care dânsul fãcea referire, se spune: ”Moþiunea exprimã poziþia Senatului într-o anumitã problemã de politicã internã sau externãÒ. Noi tocmai aceasta am vrut, la obiectul pe care l-am fãcutÉ, la motivarea moþiunii, sã ne exprimãm poziþia în legãturã cu prevederea din Legea administraþiei publice locale privind folosirea limbiiÉ, da, la proiectul de lege. Am dorit, de fapt, ºi citesc de aici ca sã fiuÉ, sã nu mã mai încurc, ”amânarea finalizãrii de cãtre Parlamentul României a Legii privind organizarea administraþiei publice locale ºi regimul general al autonomiei localeÉÒ.

Deci, cui vã adresaþi?

Épânã la ratificareaÉ

Domnule senator, Cui vã adresaþi? Guvernului sau Parlamentului?

Deci, pânã laÉ imediat. Pânã la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Deci, asta doream noi. În mãsurile pe care le-am propus în dispozitiv, care este în concordanþã cu prevederile regulamentului, spunem la pct. 3: ”îngheþarea dezbaterilor la Legea administraþiei publice localeÒ Ñ asta este sarcina Parlamentului, dar mai departe, la pct. 4 Ñ ”stabilirea unui termen de un an de zile în care Guvernul sã prezinte propuneri pentru armonizarea legislaþieiÒÉ ºi aºa mai departe, în raport cu hotãrârile pe care le luãm.

S-a înþeles. Argumentaþia nu prea v-a ajutat, pentru cã aþi abordat ºi obligaþii care revin Parlamentului, Guvernului, ceea ce contravine prevederilor din regulament. Da, o sã abordãm ºi subiectul ãsta mai târziu.

Domnul senator Solcanu, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnilor miniºtri,

Moþiunea conþine unele aspecte neconstituþionale ºi anume: pct. 3 al dispozitivului moþiunii prevede, _expressis verbis,_ ”îngheþarea dezbaterilor la Legea administraþiei publice locale pânã la ratificarea de cãtre Parlamentul României a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.Ò Aceastã solicitare încalcã art. 76 din Constituþia României, articol care stabileºte limpede normele de mediere ale unei legi care are redactãri diferite în cele douã Camere ale Parlamentului ºi care articol nu conþine posibilitatea de suspendare limitã a procesului de legiferare. Las la o parte faptul, dar nu pot sã nu-l observ aici, cã textul moþiunii utilizeazã termenul de ”îngheþareÒ, care priveºte fenomenele fizice ( _Vociferãri_ .) ºi doar la figurat pe cele social-politice, iar noþiunea juridicã impusã aici era de ”suspendareÒ. O singurã Camerã nu poate decide, însã, asupra suspendãrii procesului legislativ, iar medierea constituie o fazã a acestuia.

În al doilea rând, la pct. 5 al dispozitivului, moþiunea solicitã ca ”în documentele internaþionale pe care le va semna în viitor ºi care privesc folosirea limbilor regionale sau minoritare, Guvernul României va avea în vedere concordanþa acestora cu liniile directoare rezultate din dezbaterea prezentei moþiuniÒ. Altfel spus, Senatul României va decide prin aceastã moþiune, în cazul adoptãrii ei, asupra liniilor directoare ale politicii externe a României, încãlcând astfel prevederile art. 91 alin. 1 din Constituþia României. Conform acestui articol, tratatele sunt încheiate de preºedintele României, negociate de Guvernul României ºi ratificate de Parlament. Presupunând cã Grupul parlamentar al Partidului România Mare a înþeles erorile comise în redactarea moþiunii ºi cã ar dori, aici ºi acum, sã-ºi retragã textele punctelor 3 ºi 5 ale dispozitivului, atragem atenþia cã în conformitate cu art. 151 alin. 2 al Regulamentului Senatului României, dupã depunerea moþiunii nu mai pot fi aduse amendamente.

În concluzie, domnule preºedinte, în pofida tuturor argumentelor prezentate, de ordin constituþional ºi regulamentar, Grupul parlamentar P.D.S.R. se pronunþã pentru dezbaterea pe fond a moþiunii, pentru a oferi tututor grupurilor parlamentare, inclusiv Grupului parlamentar al Partidului România Mare, posibilitatea de a-ºi expune toate argumentele. Grupul parlamentar P.D.S.R. solicitã ca votul privind excepþia, ridicatã aici ºi de distinsul do mn senator din partea Grupului parlamentar P.N.L., sã fie dat la finalul tuturor dezbaterilor pe fond, deoarece argumentele invocate mai sus nu ne permit sã

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai doreºte vreun grup parlamentar sã-ºi exprime punctul de vedere? Partidul România Mare ºi-a exprimat punctul de vedere. Vã rog frumos, un singur reprezentant de grup, aºa scrie la regulament.

Vã rog!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

La procedurã nu e ghilotina deciziei, domnule preºedinte!

Poftiþi! Nu, nu vreau sã aveþi impresia cãÉ Vã rog, domnul Lupoi, domnul senator Lupoi. Numai o secundã, domnul senator Lupoi aºteptaþi puþin. Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul senator Ekstein.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte, Stimate senatoare,

## Stimaþi senatori,

Grupul parlamentar al U.D.M.R.-ului achieseazã la ideea prezentatã de domnul senator Solcanu, în sensul cã am sesizat ºi noi neconstituþionalitatea ºi nelegalitatea acestui demers. Argumentele, în mare parte, au fost invocate. Noi suntem de pãrere cã nu numai punctele 3 ºi 5 sunt neconstituþionale ºi nelegale, ci ºi punctele 1 ºi 2. ( _Vociferãri_ ). Practic, ceea ce se solicitã prin aceastã moþiune este rediscutarea unei legi, care a fost adoptatã de cãtre ambele Camere la acest moment, rediscutarea ei ºi, practic, ei doresc ca Senatul, ºi numai Senatul, prin dezbaterea unei moþiuni sã aducã hotãrâri obligatorii ºi pentru Guvern, dar ºi pentru cealaltã Camerã. Ca atare, aceastã moþiune contravine ºi principiului separaþiei puterilor în stat ºi contravine ºi Regulamentului celor douã Camere ale Parlamentului. Ca atare, considerând cã aceastã moþiune este neconstituþionalã, nelegalã ºi neavenitã, totuºi achiesãm la soluþia propusã de domnul senator Solcanu, respectiv, ca sã votãm despre nelegalitatea acestei moþiuni la sfârºitul dezbaterilor.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Lupoi.

Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor colegi, Rãmân uimit, în primul rând, de faptul cã aceastãÉ

Ridicaþi microfonul ºi vorbiþi un pic mai tare.

É cã aceastã moþiune simplã a fost trimisã spre avizare la Comisia de politicã externã. Constat acum cã existã obiecþiuni de ordin juridic, iar Comisia juridicã a Senatului n-a fost implicatã, n-a fost sesizatã pe fond. Mi se pare total nepotrivitã avizarea, fie ea ºi negativã, de cãtre Comisia pentru politicã externã, pentru cã în regulamentul acestei comisii, pe care noi l-am votat, nu figureazã avizarea unor legi cu caracter intern.

Pe de altã parte, este evident cã e vorba de o problemã de politicã internã, pentru cã noi cerem, în fond, punerea în ordine a unei legi cu caracter intern. Tot în moþiunea asta, prin adoptarea Cartei limbilor minoritare, prevederea devine obligatorie, deci nu trebuie sã mai facã obiectul Legii administraþiei publice locale ºi iatã cã se rezolvã aceastã problemã. Nu vãd de ce, dacã tot se admit dezbaterile, ºi înþeleg cã preºedinþia Senatului, trimiþând la Comisia pentru politicã externã, pentru avizare, aceastã moþiune, a acceptat, în fapt, cã ea este perfect legalã. Dacã nu, ar fi fost normal, de la bun început sã fie trimisã la Comisia juridicã, ceea ce nu s-a întâmplat. De asemenea, vã sesizez pericolul, ca prin respingerea acestei moþiuni ºi promulgarea legii sã se creeze un incident cu caracter rasist, pentru cã trebuie sã punem problema, pe plan intern, ce fac celelalte minoritãþi care au 10% sau 12%, sau 15%? Iatã cã scopul nostru nu este cãderea Guvernului, este o problemã de fond a întregii þãri ºi Senatul are atribuþiuni în acest sens.

Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

În primul rând, conform regulamentului, Constituþiei, Guvernul nu poate cãdea dupã o moþiune simplã. Deci, nu e cazul sã aduceþi astfel de argumente, pentru cã legea este foarte clarã ºi legea fundamentalã ºi regulamentele noastre.

În al doilea rând, doresc sã vã spun cã în conformitate cu art. 150 alin. 2, în calitate de preºedinte al Senatului pot sã iau decizia fãrã vot, n-am nevoie de nici un vot din partea plenului, în condiþiile în care constat cã existã excepþia de neconstituþionalitate sau încãlcarea prevederilor Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Senatului. Deci, lucrurile sunt foarte clare aici. Iatã de ce, cred eu, n-ar trebui sã prelungim la infinit aceastã problemã.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/2.III.2001

Vã propun, în final, sã tranºãm prin vot excepþia de neconstituþionalitate, ºi se pronunþã plenul Senatului, dar am considerat cã problema pusã în discuþie este extrem de importantã. Au apãrut foarte multe opinii, foarte multe comentarii, puncte de vedere, o înþelegere deficitarã a unor prevederi din Legea administraþiei publice locale, cã, oricât am ocoli, acolo ajungem, în dezbatere, chiar dacã au fost pus inteligent în contextul moþiunii o serie de aspecte, care sã-i dea un caracter, aºa, un pic european, al intervenþiei, prin moþiune. DacãÉ, ºi v-aº propune sã mergem pe aceastã formulã. Eu cred cã opinia publicã aºteaptã o astfel de dezbatere serioasã din partea Senatului României ºi un punct de vedere din partea Guvernului. Observaþi importanþa pe care i-a dat-o Guvernul, prin prezenþa la aceastã dezbatere a primuluiministru.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

## Procedurã!

Vã dau cuvântul imediat. Deci, numai dacãÉ rugãmintea esteÉ, cã altfel pierdem foarte mult timp. Dacã aveþi probleme deosebiteÉ

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, dupã care, domnul senator Iorgovan.

## Domnule preºedinte,

Eram informat de câteva zile cã se va apela la un fel de ºiretlic juridic, ca sã nu-i zic chiar avocãþesc, ºtiam chiar din presa de dimineaþã ce-a declarat colegul nostru, domnul Ion Solcanu, la o conferinþã de presã de la Iaºi, cã nu divulgã din timp ce excepþii va ridica pentru a nu lãsa rãgaz senatorilor din Partidul România Mare sã se pregãteascã. Noi eram pregãtiþi la orice.

Vreau sã spun cã dacã am fi dorit cu adevãrat sã atacãm Guvernul, introduceam o moþiune de cenzurã. Nu am fãcut-o ºi tocmai aici, poate, rezidã caracterul pozitiv, constructiv al criticii Opoziþiei faþã de Executiv. Am introdus o moþiune simplã, tocmai pentru a dezbate aceste probleme. Dar dacã dumneavoastrã acceptaþi aprioric aceste excepþii de neconstituþionalitate, pe care noi le respingem, pãrerea noastrã este cã e în joc tocmai Constituþia României, adicã e pe undeva o ironie a sorþii sã vinã U.D.M.R.-ul, de pildã, ºi sã invoce Constituþia, când îi convine, dar pe fond, prevederile legii sã fie profund anticonstituþionale. Acele excepþii grave de neconstituþionalitate, U.D.M.R.-ul nu le mai vede. Ca om care se îndeletniceºte uneori cu scrisul, precum mulþi colegi din aceastã salã, nu mã pot opri sã nu mã gândesc la romanul lui Gabriel Garc’a Marquez Ñ ”Cronica unei morþi anunþateÒ. Dumneavoastrã ne daþi dreptul sã dezbatem pe fond aceste chestiuni, pentru cã vã raportaþi, de fapt, la opinia publicã ºi nu e indiferent P.D.S.R.-ului ºi cred cã nici unui partid din aceastã salã, cum vor rãspunde aceste partide celor care ne-au trimis în

Parlament, dar atunci când trebuie sã facem nod la aþã, când trebuie sã ne exprimãm prin vot faþã de aceastã moþiune, nu veþi vota moþiunea, ci votaþi excepþiile de neconstituþionalitate. Eu cred cã e un raþionament greºit. Dacã n-aveþi a vã teme de nimic, votãm moþiunea, în final. Dacã dumneavoastrã ne puneþi ghilotina asta din capul locului, nu ºtiu cu ce aplomb ºi cu ce argumentaþie mai putem sã abordãm noi chestiuni de maximã importanþã pentru aceastã þarã. Am fãcut dovadã prin textul acestei moþiuni.

Nu existã nici o stringenþã care ar putea fi interpretatã ca exces naþionalist. Nu instigãm pe nimeni. Nu criticãm pe nimeni. Dorim, tocmai, sã se racordeze aceastã legislaþie la ceea ce am semnat cu toþii, preºedinþii partidelor parlamentare, dintre care mulþi sunt prezenþi în aceastã salã. Dorim într-adevãr aceastã integrare în structurile europene ºi atlantice. Dar dorim ceva de duratã, sã construim ceva de duratã. Cine are interesul din start sã considere ca ºi trecut acest proiect al Legii administraþiei publice locale? Eu vã spun cã acest proiect conþine _**in nuce** ,_ în germene, un exploziv pentru viitor. Nu vreau sã intru în dezbaterea pe fond, dar vã rog, încã o datã, ºi pe dumneavoastrã ºi pe colegii din P.D.S.R. ºi din celelalte partide, sã zicem cã nu putem termina astãzi, nu ne grãbeºte nimeni ºi în parantezã spus, de ce se grãbeºte Guvernul P.D.S.R. contracronometru? Cine ne sileºte ce nu s-a fãcut în 4 ani ºi s-a reportat din legislatura trecutã acum? Cine ne sileºte la ce nu s-a fãcut în 4 ani sã facem acum în 4 sãptãmâni sau în 4 zile? Deci, vã rog, în concluzie, sã dezbatem, aþi apreciat corect, dar sã ºi votãm ceea ce intereseazã aceastã þarã. Sã votãm problemele de fond, moþiunea, ºi nu excepþiile, care, vã spun, sunt puerile.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu tot respectul pe care vi-l port, vreau sã vã spun cã lucrurile nu stau chiar aºa. Dacã privim ºi interpretãm Constituþia în adevãratul ei înþeles ºi Regulamentul de organizare ºi funcþionare al Senatului, o sã observaþi cã suntem într-o situaþie extrem de delicatã. O moþiune împotriva Parlamentului Ñ nu existã aºa ceva! Moþiunea se depune pentru o problemã de politicã internã sau externã a Guvernului, ºi nu împotriva Parlamentului Or, toate problemele pe care le ridicaþi, cu o excepþie, se adreseazã Parlamentului cã trebuie sã facã, sã acþioneze ºi aºa mai departe. Asta, în primul rând.

În al doilea rând, domnule preºedinte Corneliu Vadim Tudor, Senatul nu reprezintã Parlamentul în totalitatea sa. Senatul nu poate decide. Dumneavoastrã aveþi aici elemente de naturã, hai sã spunem, aºa o exprimare generalã, moþiunii de cenzurã în care Camerele reunite, eventual, ar putea sã ia o decizie, sã îngheþe o lege pe nu ºtiu cât termen, sau s-o suspende, sau sã n-o discute, s-o amâne ºi aºa mai departe. Nu Senatul, n-avem nici un atribut, prin convenþie, sau prin lege care sã ne dea dreptul sã luãm o decizie în numele Parlamentului României. Doresc sã nu vã supãraþi, deci am toate argumentele, ºi am mai multe, puteam sã le ridic fãrã sã mai intru în nici un fel de discuþie. Dar am considerat, ca ºi dumneavoastrã, cã este o problemã extrem de importantã pentru þarã, cã este bine sã facem o dezbatere în Senatul României pe aceastã problemã ºi opinia publicã, cetãþenii acestei þãri sã asculte punctele de vedere, poate se ºi clarificã multe din lucrurile spuse, în mod neclar prin declaraþiile fãcute de unii sau alþii; nu neapãrat parlamentari.

Atunci, observaþi cã am venit în întâmpinare pe aceastã formulã, pe aceastã idee ca sã aibã loc, totuºi, o dezbatere generalã, urmând ca în final, aþi observat, cu toate argumentele care vi le-am adus, sau numai 2-3, puteam sã tranºãm lucrurile de la început. Dar ºi pentru final vom supune la vot Senatului, deci, cu toate cã am ascultat aici 2-3 pãreri, vom supune la vot, excepþia de neconstituþionalitate ºi dacã cade, sigur cã

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Domnule prim-ministru, Onoraþi membri ai Guvernului,

Dincolo de nume, de patimi ºi de subiect, noi ca una dintre Camerele Parlamentului României ºi ca orice Camerã din lumea civilizatã, suntem sclavii regulei. Oricât am încerca noi sã facem altceva decât ne îngãduie regula numãrul unu, ºi aceasta este Constituþia, regula numãrul doi este legea, regula numãrul trei este regulamentul nostru, nu putem sã facem. ªi atunci, domnule preºedinte, dacã nu dãm o interpretare fireascã, corectã, în logica ºi în spiritul lor acestor reguli care ne cârmuiesc activitatea, nu vom da o notã, indiferent de subiectul, pânã la urmã, care vizeazã o moþiune sau o întrebare sau o interpelare, de aºezare întru normalitate, aºa cum ne strãduim. Pentru cã aici s-a vorbit, ºi eram obligat sã dau aceastã explicaþie, s-a vorbit despre o aºa numitã cutumã.

Domnule preºedinte ºi onorat Senat,

Sã-mi fie cu iertare, dar acea cutumã, sau despre o cutumã în Senatul României, vorbim în condiþiile în care Regulamentul Senatului, care a fost în vigoare pânã la acest regulament adoptat de noi în sesiunea extraordinarã, a fost declarat în mare parte neconstituþional ºi a fost declarat de mult timp de Curtea Constituþionalã. În loc, Senatul României, cel care a fost, ºi mã rog, cu majoritatea cunoscutã, sã fi fãcut o operaþie de aºezare a regulamentului în spiritul deciziei Curþii Constituþionale ºi sã vorbim despre o cutumã parlamentarã pe un regulament pus în consonanþã cu legea fundamentalã, nu s-a

întâmplat acest lucru. Am dori, noi cei care am lucrat la texte, ºi cred cã nu se supãrã colegii din Comisia juridicã dacã vorbesc în numele lor, pentru cã am fost pe la toate partidele politice, sã reþinem atenþia tuturor colegilor din Senat cã s-a schimbat nu numai litera, dar ºi filozofia regulamentului, acolo unde se vorbeºte despre moþiune. Deci, filozofia vechiului regulament, care era un regulament preconstituþional, înainte de Constituþie, a fost filozofia unui text aºa cum s-au priceput cei care l-au redactat în condiþiile în care þara trebuia aºezatã printrun Regulament al Senatului, dupã alegerile din mai 1990.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Eu am mai avut un argument pe care nu l-am spus ºi anume, este legat de faptul cã dezbaterile pe fond ale problemelor pe care le-a pus moþiunea vor fi de un real folos ºi pentru colegii noºtri care vor face parte din comisia de mediere. Deci, iatã argumente, pe lângã ce înseamnã o problemã sensibilã, o problemã care trebuie clarificatã, trebuie cunoscutã; o dezbatere nu face altceva decât sã ajute pentru înþelegerea corectã a acestei probleme de cãtre cetãþean. În consecinþã, stimaþi colegi, eu vã propun sã intrãm pe dezbateri generale de fond. Înainte de asta, însã, sã vã comunic cã cei cinci lideri de grupuri parlamentare s-au pus de acord asupra timpilor care trebuie sã-i stabilim pentru fiecare. Biroul permanent a aprobat ºi vreau sã vã comunic cã pentru aceastã moþiune avem, în primul rând, 10 minute pentru prezentarea avizului Comisiei pentru politicã externã, în conformitate cu prevederile art. 150 alin. 3 din Regulamentul Senatului.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Imediat, domnule senator. 20 de minute pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului, urmeazã dezbateri pe grupuri parlamentare, care însumeazã 100 de minute: 47 de minute Ñ Grupul P.D.S.R., 27 de minute Ñ Grupul P.R.M., 9 minute Ñ Grupul P.D., 9 minute Ñ P.N.L., 9 minute Ñ U.D.M.R., rãspunsul, cuvântul final al primului-ministru Ñ 15 minute, dupã care vom trece la vot. Deci, aceasta este desfãºurarea de astãzi a moþiunii. Domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor, aveþi cuvântul pe procedurã.

Este limpede pentru toatã lumea cã doriþi sã ne introduceþi în maºina juridicã a P.D.S.R.-ului înainte de a intra în maºina de vot a aceluiaºi partid. Resping din capul locului acest aer cu care dumneavoastrã, pe care ºtiþi bine cã vã respect, creaþi senzaþia cã ne faceþi un favor supunând dezbaterii aceastã moþiune, care, oricum, n-are nici o finalitate. Nu înþelegem de ce trebuia un aviz al Comisiei pentru politicã externã, pentru cã, totuºi, nu e vorba de relaþiile interþãri, nu e vorba de politica externã a României, sau poate cineva are interes sã internaþionalizeze aceste probleme delicate.

În virtutea prevederilor regulamentului, pe care le-aþi invocat dumneavoastrã, Grupul parlamentar al Partidului România Mare cere o pauzã de consultãri de 15 minute.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, bun, am înþeles, domnule preºedinte. Vreau sã vã spun cã nu vã facem nici un favor. Eu zic cã favorul îl facem Senatului României ºi populaþiei

prin dezbaterea pe fond a problemelor ridicate aiciÉ, ºi eu cred cã o dezbatere, în fond, pe aceastã problemã este bine venitã ºi sunt convins cã toþi colegii mei cred acest lucru.

Numai puþin ºi vã dau cuvântul.

Legat de solicitarea avizului Comisiei de politicã externã. Noi l-am cerut ºi vreau sã vã spun cã s-a lucrat pentru acest aviz pentru cã art. 150 alin. 3 din regulament ne obligã ca atunci când abordãm o problemã care vizeazãÉ, inclusiv o problemã de politicã externã, ºi aici o sã vedeþi interpretarea datã, întrucât Carta limbilor regionale a fost preluatã prin Convenþia-cadru privind protecþia minoritãþilor ºi prin Convenþia privind autonomia localã, deci deja s-a pus în aplicare, nu vreau sã intru în acest lucru, asta va rezulta din raportul Comisiei de politicã externã.

Domnul senator Petre Roman are cuvântul.

Vã ascultãm, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimate ºi stimaþi colegi,

Cred cã nu putem invoca încãlcarea regulamentului de cãtre formularea fãcutã de colegii de la P.R.M. în moþiune, dupã care noi înºine sã încãlcãm regulamentul.

O datã ce considerãm cã existã o problemã de procedurã, regulamentul ne cere sã ne exprimãm asupra ei. Adicã formula propusã de dumneavoastrã e strâmbã ºi dacã undeva e un lucru strâmb trebuie sã-l corectãm dar nu-l corectãm printr-o altã strâmbãturã. În felul acesta am ajunge ca sã dezbatem în Senatul României orice fel de lucruri, de exemplu, horãrâri, declaraþii, poate chiar ºi proiecte de lege, dar noi sã nu ne pronunþãm asupra lor pentru cã o vom face cândva, la sfârºit, sub stigmatul unei încãlcãri de regulament.

Din acest punct de vedere, trebuie sã recunosc cã argumentul adus aici de colegii de la P.R.M. este corect, dumnealor vor un vot pe moþiune ºi nu un vot pe procedurã. Dacã acesta este sã fie dat, el trebuie dat la momentul potrivit ºi conform regulamentului. Îmi pare rãu sã vã atrag atenþia, domnule preºedinteÉ

Da, am înþeles.

Pe de altã parte, cu toþii suntem conºtienþi de faptul cã problema ridicatã de moþiune este alta decât chestiunea de procedurã. Cu alte cuvinte, problema ridicatã de moþiune, putem fi sau nu suntem de acord cu ea, eu pot sã spun de acum cã sunt lucruri acolo cu care, în mod cert, nu sunt de acord, dar problema în sine este o problemã politicã existentã ºi încã una care meritã, într-adevãr, sã fie detaliatã ºi prezenþa primului-ministru aici este cât se poate de bine venitã. Poate cã soluþia, dupã consultãri, este ca Grupul parlamentar P.R.M. sã vinã cu o moþiune în care aceste chestiuni care, orice s-ar spune, sunt o formulare greºitã în raport cu regulamentul, sã fie depãºite pãstrând, bineînþeles, conþinutul; nu e dreptul meu sã intervin asupra acestui lucru, ºi sã ne putem pronunþa asupra moþiunii ºi aici cred cã lucrurile sunt corecte.

Dacã este un vot de procedurã, el e un vot de procedurã, dar nu-l amestecãm cu moþiunea. Politic ºi constituþional ar fi greºit.

Vã mulþumesc, domnule senator Petre Roman. O singurã precizare aº dori sã fac: conform noului regulament, deci art. 151 alin. 4, o moþiune nu poate fi supusã votului înainte de dezbaterea ei. Deci, ca sã mergem cu vot în întâmpinare nu este posibil.

ªi nici nu se poate modifica nimic.

## Poftim? Da.

Deci, acesta este noul regulament faþã de ce aveam în vechiul regulament. În consecinþã, am adoptat aceastã formulã, fiind o problemã de interesÉ, repet încã o datã, numai cã e o problemã de interes ºi trebuie sã facã obiectul dezbaterii, urmând ca dupã aceea sã ne pronunþãm prin vot ºi asupra excepþiei ºi dacã excepþia cade, asupra votului final.

Domnul senator Tãrãcilã ºi dupã aceea cred cã trebuie sã facem acea pauzã de 15 minute solicitatã de domnul preºedinte al Partidului România Mare.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

## Domnule prim-ministru,

## Domnilor miniºtri,

Sigur cã se degajase o anumitã soluþie înaintea intervenþiei domnului senator Corneliu Vadim Tudor ºi precizarea fãcutã de domnul senator Petre Roman m-a obligat sã vin la microfon, întrucât în Comisia juridicã, atunci când discutam despre procedurile regulamentare ºi, în special, despre acest capitol, noi, senatorii, am avut câteva intervenþii de fond determinate de ceea ce s-a întâmplat în legislatura anterioarã atunci când un distins preºedinte al Senatului afirma în aceastã aulã: ”Senatul suntem noiÒ, în momentul în care, în urma unei excepþii de procedurã, Grupul parlamentar P.D.S.R. se retrãgea din salã.

Vã rog sã observaþi cã prevederile art. 148 au fost modificate tocmai pentru a da consistenþã textului constituþional în momentul în care discutãm despre o moþiune simplã care este îndreptatã exclusiv împotriva Guvernului, pentru cã atunci când vorbim despre realizarea politicii interne sau externe suntem obligaþi, potrivit Constituþiei, sã ne raportãm la textul constituþional ºi sã

nu vorbim de ceea ce trebuie sã facã Senatul, de ceea ce trebuie sã facã, la rândul sãu, Camera Deputaþilor sau Parlamentul în ansamblu.

Mai mult decât atât, având acel precedent care încalcã principiile statului de drept, potrivit cãruia o moþiune era supusã votului înainte de dezbatere, în Comisia juridicã ºi ulterior, în plenul sãu, Senatul a stabilit foarte clar: indiferent de majoritate, nici o moþiune sã nu poatã fi respinsã fãrã vot, sã nu poatã fi respinsã fãrã dezbateri.

Sigur cã la redactarea unei moþiuni pe probleme delicate, pe probleme importante de politicã internã sau externã, pot sã aparã anumite susþineri din partea unui partid care sã vinã în contradicþie cu prevederile Constituþiei.

Mai mult decât atât, programul Guvernului este aprobat de plenul Parlamentului. Sigur cã acest program poate sã nu fie conform programului unui partid care se gãseºte în opoziþie. Acest lucru nu înseamnã însã cã acel partid nu are dreptul sã promoveze o moþiune, dar în condiþiile în care, fie în considerente, fie în dispozitivul moþiunii, sunt încãlcate prevederi constituþionale, în mod cert acea moþiune nu poate fi supusã votului final, întrucât dacã s-ar supune la vot acea moþiune, în mod clar o singurã Camerã, Senatul, ar pune la îndoialã prevederi constituþionale.

Vã propun sã luãm pauza de 15 minute care a fost solicitatã de domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor, deci la 6 fãrã un sfert ne vedem în salã.

Vã mulþumesc foarte mult.

## PAUZÃ *

## DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã!

Dau cuvântul liderului Grupului parlamentar P.R.M., domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor, sã vedem ce a hotãrât.

## Domnule preºedinte,

Deºi Grupul parlamentar al Partidului România Mare are serioase rezerve faþã de excepþiile de neconstituþionalitate ridicate de domnii din P.D.S.R., P.N.L. ºi U.D.M.R., totuºi credem cã în folosul bunului mers al activitãþii noastre parlamentare, dar ºi pentru corecta informare a opiniei publice este bine sã acceptãm propunerea dum- neavoastrã privind dezbaterea pe fond a acestei moþiuni. La urma urmei, scopul nostru este sã trezim o reacþie pozitivã în rândul clasei guvernante, dar ºi al opiniei publice, ºi ne declarãm satisfãcuþi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dau cuvântul domnului preºedinte Prisãcaru pentru a prezenta avizul Comisiei pentru politicã externã.

Domnule preºedinte al Senatului, Domnule prim-ministru al României, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi senatori,

Comisia pentru politicã externã a Senatului a fost sesizatã la 16 februarie a.c. cu elaborarea unui aviz în legãturã cu moþiunea simplã introdusã în Senat de un numãr de 36 de senatori aparþinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Scopul declarat al moþiunii este, în primul rând, armonizarea ºi corelarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã privind protecþia ºi folosirea limbilor regionale sau minoritare.

Din textul moþiunii rezultã cã iniþiatorii acesteia sunt animaþi de dorinþa îndeplinirii: ”É într-o societate pluralistã a documentelor internaþionale privind protecþia drepturilor persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale ºi, pe aceastã bazã, sã asigure respectarea identitãþilor etnice, lingvistice, culturale ºi religioase ºi, totodatã, sã creeze condiþii corespunzãtoare care sã le permitã sã-ºi exprime, pãstreze ºi dezvolte aceastã identitateÒ.

De asemenea, în moþiune se subliniazã cã numai un climat de toleranþã ºi dialog contribuie la îmbogãþirea culturalã a societãþii ºi previne divizarea ei.

Întreaga moþiune care cere îngheþarea dezbaterilor la Legea administraþiei publice locale pânã la ratificarea de cãtre Parlamentul României a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare ignorã cu bunã ºtiinþã faptul cã România a semnat ºi ratificat douã documente extrem de importante ale Consiliului Europei ºi care au stat la baza elaborãrii Legii administraþiei publice locale.

Este vorba despre Carta europeanã a autonomiei locale ºi Convenþia-cadru privind protecþia minoritãþilor naþionale, care constituie, în prezent, parte a dreptului intern.

Reamintim cã parlamentarii P.R.M. au votat, la timpul respectiv, în favoarea celor douã documente.

Temerile exprimate în moþiune cu privire la unele implicaþii ale legii îºi gãsesc rãspunsul îndeosebi în Convenþia-cadru privind protecþia minoritãþilor naþionale la art. 5, 6 10 ºi 11.

În aceste articole, ca ºi în întreaga Convenþie, se face distincþie netã între limbile minoritãþilor ºi limba oficialã precizându-se, la art. 14 alin. 3, cã dreptul de a învãþa ºi utiliza limba minoritarã: ”É va fi pus în practicã fãrã a

Vã mulþumesc, domnule preºedinte al Comisiei de politicã externã a Senatului României.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul primuluiministru al României pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului la moþiunea de faþã, moþiune înaintatã de Partidul România Mare.

Poftiþi, domnule prim-ministru!

**Domnul Adrian Nãstase Ñ** _prim-ministru al Guvernului României:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

În primul rând, doresc sã vã mulþumesc pentru prilejul pe care mi-l oferiþi de a mã adresa dumneavoastrã, distinºi membri ai Senatului României.

La mai puþin de 2 luni, de când Parlamentul a acordat votul de încredere asupra programului ºi listei Guvernului pe care le-am prezentat în ºedinþa comunã a celor douã Camere, din 28 decembrie 2000, un numãr de 36 de senatori aparþinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare au iniþiat o moþiune al cãrui scop declarat este: ”Armonizarea ºi corelarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã privind protecþia ºi folosirea limbilor regionale sau minoritareÒ ºi, în continuare, ”amânarea finalizãrii de cãtre Parlamentul României a Legii privind organizarea administraþiei publice locale ºi regimul general al autonomiei locale pânã la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritareÒ.

Pentru început þin sã subliniez cã una din regulile de bazã ale democraþiei constituiþionale, consacratã în toate constituþiile contemporane ºi în regulamentele parlamentare, constã în exercitarea controlului parlamentar de cãtre forurile legislative asupra autoritãþilor puterii executive.

Controlul parlamentar reprezintã ºi o funcþie esenþialã a parlamentelor prin care deputaþii ºi senatorii, în calitate de reprezentanþi ai naþiunii, verificã modul în care activitatea autoritãþilor executive se înscrie în cadrul constituþional ºi legal.

Printre formele de control parlamentar se numãrã ºi moþiunea, ca instrument constituþional, prin care parlamentarii îºi exprimã poziþia într-o problemã de politicã internã sau externã ce þine de sfera Executivului. Nu este mai puþin adevãrat cã recurgerea la moþiune presupune nu numai o strictã respectare a normelor constituþionale ºi regulamentare stabilite pentru promovarea ºi votarea ei, dar ºi o responsabilitate politicã a iniþiatorilor.

Vã mulþumesc, domnule prim-ministru.

## Domnilor colegi,

Trecem la dezbaterea pe marginea moþiunii. Vã reamintesc cã Grupul parlamentar P.D.S.R. are 47 de minute, Grupul P.R.M.Ñ 27 minute, Grupurile P.N.L., P.D., U.D.M.R., câte 9 minute.

Dau cuvântul domnului senator Pricop Mihai, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Se pregãteºte domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## Domnule preºedinte,

## Domnule prim-ministru,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori, înainte de toate, sã salut preocuparea colegilor noºtri faþã de o chestiune atât de actualã pentru noi toþi, membri ai acestui forum legislativ, ºi anume armonizarea legislaþiei naþionale în materie de protecþia drepturilor minoritãþilor naþionale cu cea europeanã. Nu este mai puþin adevãrat cã asemenea preocupare din partea P.R.M. mã surprinde, într-o oarecare mãsurã, iar pe de altã parte, la o analizã mai atentã a textului moþiunii, nu pot decât sã-mi exprim nedumerirea atât faþã de motivele

care au condus la iniþierea acestui document, cât ºi faþã de scopul urmãrit. Sã mã explic.

În înþelegerea mea, prin moþiune se doreºte ratificarea cât mai grabnicã a Cartei europene a limbilor minoritare ºi regionale într-un instrument al Consiliului Europei, deschis spre semnare în anul 1992 ºi intrat în vigoare abia în 1998, prin care se reglementeazã anumite aspecte legate de situaþiile în care reprezentanþii minoritãþilor naþionale pot folosi limba maternã. Pânã aici nimic neobiºnuit, însã probabil colegii noºtri din Grupul P.R.M. nu sunt la curent cu faptul cã instrumentele europene principale referitoare la aceastã chestiune sunt Convenþiacadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale ºi Carta europeanã a autonomiei locale, ambele deja ratificate de þara noastrã.

Surprinderea mea vine din faptul cã asistãm astãzi la un paradox. Pe de o parte, iniþiatorii moþiunii susþin ratificarea cât mai grabnicã a Cartei europene a limbilor minoritare ºi regionale, iar pe de altã parte, aceiaºi iniþiatori contestã dreptul minoritãþilor naþionale de a-ºi folosi limba maternã în relaþiile cu administraþia publicã, acolo unde populaþia minoritarã este de cel puþin 20% din totalul numãrului de locuitori, pe motiv cã reglementãrile Cartei, pe care o doresc ratificatã cât mai urgent, nu prevãd un asemenea procent. Mai precis, nu stabilesc în nici un fel proporþia reprezentãrii minoritare.

Permiteþi-mi sã aduc câteva precizãri bazate pe text. În expunerea de motive este invocatã lipsa de voinþã politicã pentru ratificarea Cartei ºi inexistenþa unui cadru juridic coerent, unitar ºi european. Doresc sã vã informez cã la nivel european Carta, aºa cum s-a mai spus, a fost semnatã de 13 state, ratificatã de 11 din 43 de state. Aceastã cifrã nu semnificã faptul cã celelalte þãri sunt ºi ele lipsite de voinþã politicã, ci reflectã complexitatea chestiunii în cauzã, reglementarea ei având consecinþe importante asupra relaþiilor dintre Majoritate ºi Minoritate.

## Stimate coleg,

Aþi consumat 10 minute din timpul acordat grupului. Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Se pregãteºte, din partea Grupului P.N.L., domnul senator Radu F. Alexandru.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Aceastã moþiune simplã nu s-ar fi introdus dacã P.D.S.R. ºi-ar fi respectat angajamentele luate faþã de propriul electorat. ªtiu ºi eu opinia unor parlamentari P.D.S.R. ºi sentimentul lor este de jenã. În repetate rânduri, domnii Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase au afirmat cã nu existã nici un protocol secret între P.D.S.R. ºi U.D.M.R. Din pãcate, tot ce s-a petrecut în ultimele luni avea sã infirme ºi sã demonstreze cã noi Ñ ºi alþii ca noi Ñ am avut dreptate. Pânã când va fi public acest document, constatãm efectele sale. Numeroºi viceprimari ºi vicepreºedinþi de consilii judeþene din partea U.D.M.R. sprijiniþi de P.D.S.R. în alegerea lor, apoi un numãr de 3 Ñ alþii zic 5 Ñ subprefecþi U.D.M.R. ºi iatã aceastã Lege a administraþiei publice locale, care poate cã va trece de Parlament, dar nu are cum sã treacã de popor. De asta puteþi fi siguri! Nici o raþiune politicã internã ºi nici un calcul diplomatic extern nu pot justifica aceastã capitulare a P.D.S.R.-ului în faþa revizionismului unguresc. Prin încãlcarea Constituþiei României ºi prin legiferarea limbii maghiare ca a doua limbã oficialã pe teritoriul þãrii, pentru cã aceasta este realitatea indiferent ce meºteºugite vorbe s-ar folosi aici, P.D.S.R.-ul se dovedeºte, din pãcate, a fi un partid lipsit de memorie politicã pentru cã ºi domnul Ion Iliescu ºi domnul Adrian Nãstase Ñ ºi alþii din subordinea lor Ñ au luat atitudine ani de zile împotriva revanºismului udemerist. Existã foarte multe similitudini între moþiunea P.R.M. de azi ºi moþiunea P.D.S.R.ÑP.U.N.R.ÑP.R.M. din 18 noiembrie 1997 de la Camera Deputaþilor. Mai þineþi minte?

O serie de parlamentari de la cele 3 partide au efectuat o vizitã în judeþele Harghita ºi Covasna, dupã care, exasperaþi de coºmarul vãzut acolo, au iniþiat ºi au depus o moþiune.

Primul semnatar a fost însuºi domnul Adrian Nãstase Ñ dacã nu mã înºalã memoria Ñ ºi tot Domnia sa a vorbit ºi cel mai mult în plen, în câteva rânduri Ñ ºi eu zic cã a vorbit bine.

Ultima sa luare de cuvânt sunã astfel, conform stenogramei pãstrate în arhiva Camerei Deputaþilor Ñ citez un fragment: ”Aº vrea sã precizez pentru stenogramã ºi pentru istorie cã moþiunea pe care noi am depus-o nu a fost împotriva U.D.M.R.-ului, ci împotriva Guvernului. Deci, neam fi aºteptat ca Guvernul sã explice anumite chestiuni. În ceea ce priveºte politica U.D.M.R., ea ne este foarte clarãÒ Ñ continuã domnul Adrian Nãstase. ”O ºtim de la congresul anterior al U.D.M.R., ºtim care este poziþia sa faþã de Constituþie în ansamblu, deci nu cred cã este nevoie de foarte multe elemente în plus în aceastã chestiune. Problema care ne uneºte astãzi aici, în aceastã dezbatere Ñ continua actualul prim-ministru al României de astãzi Ñ era de a decide cum trebuie sã procedãm în viitor. Vreau sã vã spun, poate tonul meu nu a fost suficient de clar de la început: noi suntem pentru o abordare fermã în aceste chestiuni, sã nu existe nici un fel de dubii, iar toate chestiunile pe care le-au relevat colegii noºtri ºi le veþi vedea în continuare în concluziile noastre aratã foarte clar cã în aceste judeþe existã o situaþie cu totul inadmisibilãÒ.

## **Din salã**

Bravo! Mersi! Bravo!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

...pentru simplul fapt cã U.D.M.R. este organizaþie ilegalã, anticonstituþionalã, antiromâneascã ºi antieuropeanã.

Care este beneficiul României, domnilor, de 11 ani, de când U.D.M.R. patroneazã manifestãri iredentiste ºi sapã la temelia statului naþional unitar român? ªi care este, de fapt, câºtigul regimului Constantinescu, care a obiºnuit U.D.M.R.-ul la guvernare ºi se tot lãuda cu aceastã miºcare politicã, elogiatã pânã ºi de Bill Clinton? Astãzi, ºi regimul Constantinescu, ºi administraþia Clinton au pãrãsit scena istoriei, dar U.D.M.R.-ul ºtie sã supravieþuiascã în orice condiþii ºi, de fapt, de vreo 5 ani se eternizeazã la putere.

Nu vã lãsaþi induºi în eroare de fãgãduielile despre o imagine bunã pe plan extern ºi despre drumul României spre N.A.T.O., care, obligatoriu, ar trebui sã treacã pe la Budapesta, cum se tot scria în anii din urmã! Totul nu este decât o cacealma ieftinã, în maniera acestei organizaþii segregaþioniste de a practica politica paºilor mãrunþi.

Am citit ºi eu cu atenþie Legea administraþiei publice locale. Este proastã! Vã spun eu cã este proastã. Este, în fond, o lege ilegalã. Argumentul cã ea ar fi votatã în legislatura trecutã nu rezistã, fiindcã multe dintre normativele care purtau sigiliul inconfundabil a P.N.Þ.C.D. ºi P.N.L. au fost luate la mânã de P.D.S.R. ºi anulate.

Tentativele domnului Ion Iliescu ºi ale miniºtrilor ºi parlamentarilor P.D.S.R. de a demonstra ce bunã ºi ce europeanã ar fi Legea administraþiei publice locale au produs o vie emoþie în rândul românilor, mai ales al acelora din Ardeal, de unde vin. ªi ºtiu cã existã frãmântãri serioase ºi în unele filiale ale P.D.S.R.-ului. Nu m-am amestecat ºi nu mã voi amesteca în aceste probleme.

Faptul cã, oricum, limba maghiarã tot se foloseºte în unele zone, unde se arboreazã indicatoare de-þi vine sã crezi cã te-ai rãtãcit, efectiv, prin Ungaria, nu poate constitui o justificare, ci o circumstanþã agravantã pentru succesiunea de trãdãri ale unora dintre aceia care s-au tot perindat pe la conducerea României. Nu trebuia sã se ajungã aici!

În definitiv, cu aceastã narcotizare a spiritului naþional ºi cu maghiarizarea forþatã a unor judeþe ale Transilvaniei s-au luptat ºi domnii Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase, pentru ca astãzi sã le invoce ca pe ceva natural ºi implacabil, ca pe un fapt împlinit. La urma urmei, ºi violurile, ºi drogurile, ºi crimele reprezintã o realitate a societãþii româneºti, dar asta nu înseamnã cã noi trebuie sã le ºi legiferãm!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul Partidului România Mare mai are la dispoziþie 7 minute.

Dau cuvântul domnului senator Radu Feldman Alexandru, din partea Grupului P.N.L.

Se pregãteºte, din partea Grupului parlamentar P.D., doamna senator Maria Petre.

Domnule preºedinte, Onorat Senat, Stimate domnule prim-ministru, Distinºi invitaþi,

Cele câteva minute care revin Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal sunt cu totul insuficiente pentru a ne îngãdui mãcar sã ne imaginãm cã putem sã angajãm o discuþie pe o chestiune extrem de gravã.

Dacã nu m-aº teme de uºurinþa cu care putem rosti cuvintele, v-aº mãrturisi un sentiment propriu ºi v-aº spune cã am ferma convingere Ñ ºi o spun privindu-vã în ochi ºi în suflet, ºi în conºtiinþã pe fiecare dintre dumneavoastrã Ñ cã moþiunea pe care o discutãm nu este o moþiune anti-U.D.M.R., cum a spus antevorbitorul, ci este o moþiune anti-România.

Este o afirmaþie gravã, este o afirmaþie pe care n-o fac din dorinþa de a ºoca, din dorinþa de a fi original, este o afirmaþie pe care îmi iau dreptul sã o susþin, cu toate argumentele, în declaraþii, în ocazii ulterioare.

Pentru a mã încadra în cele câteva minute ºi pentru a permite ºi colegului Pãcuraru sã spunã ce are de spus, voi fi extrem de punctual ºi de telegrafic.

Vã asigur, stimaþi colegi din Grupul parlamentar al P.R.M., cã am citit cu toatã atenþia moþiunea dumneavoastrã ºi am început prin a spune: ”DaÒ, citind primul paragraf, în care vã referiþi la societatea pluralistã, la protecþia drepturilor personale ºi aºa mai departe. Fãrã nici un fel de rezervã. Dificultatea ºi momentul în care m-am blocat ºi ne-am blocat Ñ pentru cã vorbesc în numele colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ este momentul în care am descoperit un lucru pe care, iertaþi-mã, nu gãsesc altã formulare, decât am descoperit un neadevãr profund, pentru cã nu vreau sã spun ”falsÒ: afirmaþia care spune cã Legea administraþiei publice locale ”introduce în România a doua limbã oficialã în administraþia publicã, loveºte în suveranitatea ºi integritatea teritorialã a României, lasã loc manifestãrilor ºovinismului, tendinþelor de enclavizare ºi divizare etnicã, aducând, în acelaºi timp, grave prejudicii cetãþenilor români care trãiesc în TransilvaniaÒ.

Vã rog sã mã credeþi cã accept orice fel de sancþiune, pânã la retragerea, pânã la demisia pe care o înaintez din Senatul României, dacã îmi poate dovedi cineva cã existã în textul legii cel mai mic demers în care se vorbeºte de reintroducerea unei alte limbi oficiale. Existã însã ilustrarea în modul cel mai clar ºi cel mai limpede a ceea ce se numeºte art. 6 Ñ ºi nu am voie sã-mi irosesc timpul citându-l Ñ care dã dreptul minoritãþilor la pãstrarea, dezvoltarea ºi exprimarea identitãþilor etnice, culturale, lingvistice ºi religioase.

În Serbia se trãieºte în liniºte?

Domnule senator,

V-am ascultat fãrã sã crâcnesc. Aveþi amabilitatea ºi acordaþi-mi acelaºi tratament!

Dar ne-aþi insultat. Noi nu v-am insultat.

Nu, nu mi-am permis sã insult pe nimeni...

Vã rog eu, nu purtaþi dialoguri la tribunã! Vã ascultãm. O sã vã dau dreptul la replicã.

Deci, un singur cuvânt spuneam asupra unei chestiuni pe care am avut bucuria s-o ascult abordatã ºi de domnul prim-ministru. Ne frãmântãm de 10 ani ºi consider cã niciodatã suficient, respectiv prin mãsuri suficiente, de soarta românilor care trãiesc în afara graniþelor þãrii. Nu putem pretinde, nu ne putem bate pentru drepturile lor fireºti, omeneºti, civilizate, de a trãi în þãrile în care sunt constrânºi sã trãiascã, refuzând aceleaºi drepturi, pe care le revendicãm pentru românii noºtri, minoritarilor care consider cã au ºansa sã trãiascã în România. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Iertaþi-mã! Mai sunt dator o singurã precizare, care decurge de la sine: Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va vota împotriva moþiunii înaintate de Grupul P.R.M.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L. mai are la dispoziþie 3 minute ºi jumãtate. Are cuvântul, din partea Partidului Democrat, domnul senator Ioan Cristolovean ºi se pregãteºte, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Stimate domnule preºedinte, Stimate domnule prim-ministru,

Stimate colege,

Stimaþi colegi senatori,

Domnilor miniºtri,

Reafirmãm poziþia noastrã hotãrâtã ºi implicarea profundã în toate acþiunile Partidului Democrat pentru integrarea europeanã ºi euroatlanticã a României.

În acest sens dorim sã reamintim cã încã din aprilie 1994, prin vocea preºedintelui Partidului Democrat, domnul Petre Roman, la Oradea, ne-am declarat pentru respectarea principiului interetnic vizând limbile regionale ºi minoritare, care sunt astãzi stipulate ºi în Carta Europei.

S-a vorbit aici de toleranþã. Noi am spune cã toleranþa este un principiu pasiv. Noi ne-am exprima cu hotãrâre pentru o convieþuire armonioasã, pe principiul interetnic, activã. Acest principiu, cu toate laturile sale, în toate domeniile ºi cu toate activitãþile, va duce, în sfârºit, cu siguranþã, la cele afiºate de cãtre domnul prim-ministru, vizând înþelegerea de cãtre fiecare dintre locuitorii României a importanþei majore pe care o are.

Noi vom respecta mereu toate etniile care s-au nãscut pe pãmântul României ºi dorinþa lor de a-ºi folosi limba maternã, pentru o cât mai bunã armonie acasã la ei.

Aº dori, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, ca român ardelean, sã mã exprim cã îndrãznesc sã dau un cec în alb colegilor mei de etnie maghiarã, în sensul participãrii active la ceea ce premierul României a prezentat astãzi aici, de bunã înþelegere. ªi îmi doresc sã nu aparã pe biroul primului-ministru al României sau al domnului Cozmâncã o adresã în limba maghiarã, cum mi-a apãrut mie, când eram prefect de Braºov.

Vã rog ca dumneavoastrã sã aveþi aceastã putere, sã determinaþi ºi sã înþelegeþi ceea ce noi, astãzi, în Parlamentul României, ne exprimãm.

Am mandat din partea Partidului Democrat sã exprim faptul cã nu suntem de acord cu moþiunea prezentatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat mai are la dispoziþie 6 minute.

Are cuvântul domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter; se pregãteºte domnul senator Hriþcu Florin, din partea Grupului parlaamentar P.D.S.R.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Moþiunea depusã de cei 36 de senatori ai P.R.M. este neconstituþionalã, nelegalã ºi neavenitã. Iniþial, am vrut sã adaug cã este ºi nulã de drept. Nu este... ºi salut, în principal, discursul domnului prim-ministru, care a fost de o manierã europeanã, ºi salut, cum am mai spus, ºi decizia Senatului de a discuta, totuºi, aceastã moþiune, deºi suferã de vicii de redactare care o fac neconstituþionalã.

Aici, în practicã ºi în literatura de specialitate, s-a relevat clar: moþiunea este îndreptatã împotriva Guvernului ºi creeazã obligaþii Guvernului. Or, în mod evident, aceastã moþiune nu face acest lucru.

La pct. 5, de exemplu, moþiunea instituie obligativitatea unor linii directoare, obligatorii pentru Guvern la semnarea unor documente internaþionale în materie, linii directoare ce ar rezulta din dezbaterea moþiunii. Rezultã din acest text nu numai o necunoaºtere crasã a Constituþiei ºi a Regulamentului Senatului, dar ºi o lipsã de logicã elementarã. S-ar cere Guvernului sã semneze sau nu un acord internaþional prin prisma unor discuþii, dezbateri care sunt prin natura lor contradictorii.

Scopul declarat al moþiunii este armonizarea ºi corelarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã privind protecþia ºi folosirea limbilor regionale sau minoritare, cum au formulat redactorii acestei moþiuni.

Considerãm cã Partidul România Mare are o atitudine nesincerã ºi duplicitarã prin invocarea Cartei europene a limbilor, de fapt, ei urmãresc rediscutarea unui proiect de lege adoptat deja de cele douã Camere ale Parlamentului.

S-a invocat aici faptul cã a fost semnatã Carta limbilor minoritare sau regionale de cãtre Guvernul României la 17 iulie 1995, când funcþia de prim-ministru era ocupatã, de altfel, de actualul preºedinte al Senatului României.

Aº dori sã fac câteva referiri la cele susþinute de domnul senator Corneliu Vadim Tudor. În urmã cu douã zile a fost o mare adunare popularã în Cluj. Acum, numãrul participanþilor, numai dacã erai într-o stare evidentã de ebrietate puteai sã-l vezi dublu. Atunci, eventual, dacã vorbim de dublu, putem sã vorbim de 10.000 de persoane, aduse cu autobuze din toatã þara. Dar, ceea ce este important ºi interesant, faptul cã, cu ocazia acestei adunãri, domnul Vadim Tudor a avut o prestaþie de o duritate ieºitã din comun. Astfel, s-a afirmat: ”Aceºti udemeriºti nu sunt oameniÒ...trãdãtori de neam ºi de þarã sunt acel prim-ministru, acei miniºtri, prefecþi, primari care vor aplica legea... vor aplica o lege care va fi adoptatã de cãtre Parlamentul României, ceea ce intrã în câmpul infracþionalitãþiiÒ.

**:**

Nu am zis aºa, domnule!

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Eu am transcris de altfel de pe o înregistrare, vã pot confrunta oricând...

A mai spus: ”Ungurii sunt priviþi ca ciudãþenii ale naturii...Ò; în afarã de asta...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Aici mi-a plãcut... mi-a dat o idee.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Aº vrea sã mai fac câteva referiri. Se tot bate moneda pe meciul de hochei. Îi aduc la cunoºtinþã, deºi domnul Vadim Tudor este mare amator de sport, cã nu se intoneazã imnul de stat al României cu ocazia meciurilor naþionale de divizie, ci numai la meciurile internaþionale...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

## Românii l-au cântat...

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Pe de altã parte, pe mine mã intrigã fatpul cã P.R.M.-ul s-a grãbit acum sã ne oblige sã ratificãm Carta limbilor regionale sau minoritare. Asta în condiþiile în care domnul senator Dumitru Badea într-o declaraþie fãcutã în numele Grupului parlamentar al P.R.M. a declarat, ºi încerc sã citez textual ceea ce a declarat, conform stenogramei Senatului: ”Trebuie sã armonizãm legislaþia româneascã în funcþie de legislaþia europeanã adoptatã de Parlamentul României, ºi nu de unele recomandãri sau carte necunoscute de noiÒ. Am încheiat citatul. La o sãptãmânã de la aceastã declaraþie se introduce prezenta moþiune.

Eu solicit în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R. ca, respingând aceastã moþiune, sã adoptaþi, într-adevãr, calea toleranþei ºi a concilierii între etniile care trãiesc în România, dacã nu, atunci spuneþi da unui naþionalism care nu mai are ce cãuta în Europa.

Am lãsat timp ºi domnului coleg, senator Frunda, care a fost atins foarte grav cu ocazia mitingului de la Cluj.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Da, într-o aripã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Fac un apel la dumneavoastrã ca în cuvântul pe care-l reluaþi sã vã referiþi la moþiune ºi la conþinutul moþiunii. Orice discurs în afarã îl putem aborda la declaraþii politice.

Sigur, voi da ºi drept la replicã, dacã este cazul, dar rugãmintea mea asta este.

Grupul parlamentar mai are la dispoziþie 3 minute ºi 10 secunde. ## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dupã ceasul de la Budapesta!

Are cuvântul domnul senator Hriþcu Florin, Grupul parlamentar P.D.S.R., ºi se pregãteºte domnul senator Ungheanu Mihai.

## **Domnul Florin Hriþcu:**

Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Domnilor miniºtri,

Iniþiatorii moþiunii pe care o dezbatem azi, colegii care aparþin Partidului România Mare, au provocat în mod deliberat, prin modul cum au gândit ºi redactat textul supus dezbaterii, o confuzie. Nici nu am început bine activitatea ºi s-au ºi grãbit sã punã beþe în roate printr-o inovaþie în viaþa parlamentarã.

Prevalându-se de argumentul cã România a semnat, dar nu a ratificat Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, ºi cã, prin reglementarea unor drepturi ale cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale în relaþiile acestora cu autoritãþile administraþiei publice locale, s-ar aduce atingere unor prevederi constituþionale, iniþiatorii moþiunii cer îngheþarea acestei legi, practic, suspendarea Legii administraþiei publice locale.

Trebuie spus, din capul locului, cã, din punct de vedere strict juridic ºi procedural, aceastã cerere este inadmisibilã. Dupã ce a parcurs toate etapele procesului legislativ, aflându-se în faza de mediere a celor douã Camere, aceastã lege care reglementeazã un domeniu fundamental, organizarea administraþiei locale, nu mai poate fi blocatã printr-o moþiune. Proiectul de lege a fost adoptat cu votul majoritãþii fiecãrei Camere a Parlamentului ºi, în consecinþã, textul prezentei moþiuni poate servi, cel mult, ca suport pentru o declaraþie politicã a senatorilor Partidului România Mare.

Am fi putut împiedica susþinerea acestei moþiuni pe motivul legal cã este inadmisibilã, dar nu am dorit sã repetãm gestul majoritãþii din legislatura trecutã care, în toamna anului 1998, a refuzat dezbaterea moþiunii simple cunoscutã sub numele ”Statul de dreptÒ. Nu am dorit sã se interpreteze ca o acþiune antidemocraticã împotriva spiritului parlamentar, a liberei exprimãri de opinie. Legea pusã în discuþie de semnatarii moþiunii reglementeazã nu doar drepturile minoritãþilor în relaþiile cu autoritãþile administraþiei publice locale, ci reglementeazã regimul general al autonomiei locale, dezvoltând ºi concretizând principiile constituþionale ºi pe cele ale Cartei europene, autonomiei locale. Or, în situaþia în care s-ar aplica mãsura prevãzutã la pct. 3 din moþiune, ºi anume îngheþarea dezbaterilor la Legea administraþiei publice locale, practic ar fi blocatã reforma administraþiei publice în România.

**:**

Era necesarã aceastã insultã, domnule preºedinte Vãcãroiu?! Doriþi un scandal în Senat! Acest domn care nu ºtie sã citeascã un text româneºte... putem face ºi un scandal... cine-i dã dreptul sã insulte un partid?! E mai nou în Parlament, eu îl înþeleg, e prea mic pentru un rãzboi aºa de mare!

## Doamnelor ºi domnilor,

Vã reamintesc cã drepturile minoritãþilor ºi protecþia minoritãþilor constituie un capitol distinct al condiþiilor politice impuse României de Consiliul Europei în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã ºi trebuie sã recunoaºtem cã existã o serie de realizãri incontestabile ale României pe aceastã linie, în ultimii 11 ani de reformã, recunoscute în documentele oficiale europene, cum ar fi: drepturile speciale ºi de reprezentare parlamentarã de care beneficiazã minoritãþile din România; funcþionarea Consiliului Naþional al Minoritãþilor, organism creat în 1993; îmbunãtãþirea considerabilã a climatului de convieþuire ºi a relaþiilor Majoritãþii cu minoritatea maghiarã, în special în urma semnãrii tratatului cu Ungaria din septembrie 1996; asigurarea dreptului cetãþenilor aparþinând minoritãþilor de a învãþa în limba maternã.

În fine, noile prevederi ale Legii administraþiei publice locale oferã posibilitatea minoritãþilor de a se exprima în limba maternã, în relaþiile cu autoritãþile ºi de a obþine acte individuale redactate în limba respectivã în localitãþile unde minoritatea reprezintã cel puþin 20% din populaþie. Aceastã prevedere se aplicã în 1.624 de localitãþi din România, dintre care 1.379 se referã la minoritatea maghiarã.

Unii lideri ai partidului, ai cãrui semnatari au semnat moþiunea, ne acuzã pe cãi diverse cã prin acceptarea acestei legi am fi trãdat interesul naþional.

Nu domnilor, votând aceastã lege noi nu trãdãm interesul naþional, ci dimpotrivã vrem sã realizãm o reformã în interes naþional...

## Numai o secundã!

## Stimaþi colegi,

Am fãcut un apel... ºi fac apel la reprezentanþii presei, în mod deosebit sã închideþi telefoanele mobile. Este o problemã de respect ºi vã rog foarte mult, ºi pe colegii senatori, dar... vã observ de aici de la tribunã cã staþi cu telefonul la ureche ºi... vã rog frumos... avem un foaier frumos afarã, se poate vorbi de acolo... Deci, rugãmintea mea este sã se închidã telefoanele mobile.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Altele sunt problemele reale ale României, ºi eu vorbesc în cunoºtinþã de cauzã, deoarece am avut o bogatã activitate de consilier judeþean. Din 1990 am fost primar al municipiului Tulcea, subprefect ºi dupã aceea preºedinte al Consiliului judeþean Tulcea. Aº vrea sã vã spun cã în Tulcea existã 21 de minoritãþi cu care nu am avut niciodatã nici un fel de problemã. Nu ºtiu cãrui fapt se datoreazã aceastã realitate a judeþului nostru, care

poate fi un exemplu pentru întreaga þarã sau poate chiar pentru întreaga Europã, dar cred cã, neexistând oameni care sã-i învrãjbeascã, ei s-au înþeles foarte bine.

Considerãm cã noi, oamenii politici, ar trebui sã avem clemenþã faþã de unele aspecte care se produc între etnii ºi sã reuºim în felul acesta sã-i facem sã se înþeleagã pe toþi la fel.

Pentru continuarea reformei trebuie realizat programul legislativ pe care Guvernul ºi l-a propus în domeniul administraþiei publice locale, prin iniþierea unor proiecte importante ce vizeazã modificarea ºi completarea legislaþiei specifice, perfecþionarea cadrului legislativ cu privire la realizarea unei reale autonomii locale, adoptarea statutului aleºilor locali, adoptarea Codului funcþionarului public ºi multe altele.

Am speranþa cã argumentele logicii vor avea câºtig de cauzã în faþa poftei de gâlceavã cu orice preþ ºi cã veþi vota alãturi de senatorii ce aparþin Grupului parlamentar P.D.S.R. împotriva acestei moþiuni care este doar un gest propagandistic ce nu poate înºela nici un om informat de bunã-credinþã.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.D.S.R. mai are la dispoziþie 26 minute.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului senator Ungheanu Mihai, ºi se pregãteºte, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Paul Pãcuraru.

Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnule prim-ministru,

Domnilor miniºtri,

Cred cã este bine cã a fost introdusã aceastã moþiune de cenzurã...

Simplã...

...o moþiune simplã... pentru cã ea constituie un test pentru activitatea noastrã senatorialã, ne aratã în ritmul ºi în capacitatea noastrã de lucru, descoperim filozofia, cum a spus un ilustru coleg aici, a atitudinilor noastre, ºi, mai ales, faptul cã, de foarte multe ori, în loc sã ne ocupãm de probleme le învãluim în extrem de multe cuvinte.

Am fãcut pe hol unui coleg observaþia cã nu ne aflãm la barou. În Senatul României intrã specialiºti din diverse ramuri ale existenþei sociale. Nu toþi suntem juriºti. Aici s-a fãcut foarte mult caz, multã arguþie, multã abilitate juridicã pentru a ni se demonstra cã, de fapt, filozofia noului regulament este alta decât a celui vechi ºi cã moþiunea trebuie fãcutã altfel. Eu cred cã aceastã moþiune de cenzurã trebuia fãcutãÉ, scuzaþi-mã, încã o datã, moþiune simplãÉ trebuia fãcutã... pentru cã eu doream o moþiune de cenzurã...despre asta este vorba... trebuia fãcutã pentru cã ea ne ajutã sã ne cunoaºtem.

Mergând mai departe, vreau sã intru în chestiuni mult mai concrete ºi sã vã atrag atenþia cã în acest text nu existã nici o atitudine împotriva spiritului legilor europene ºi a prevederilor lor în aceastã moþiune simplã. Dimpotrivã, toatã lumea este de acord, sunt citate texte ºi, evident, carte care sunt ale Europei. Unde începe diferenþa? ªi sunt foarte mirat cã pânã acum nu s-a pus degetul pe ranã. În aceastã Lege a administraþiei publice sunt 3 articole: 40, 43 ºi 51 care îºi permit sã vorbeascã despre coeficiente etnolingvistice, care sã dea dreptul introducerii unei limbi a unei minoritãþi care ajunge la aceastã cifrã.

De ce 20%, de ce nu 33%, de ce nu 50%, de ce nu 10%?!

Iatã problema! De ce se introduce în aceastã lege, de ce se introduc cifre acolo unde textele, pe care le-am auzit aici citate de primul-ministru, nu citeazã nicãieri nici un coeficient?!

Iatã de ce consider îndreptãþitã reacþia ”moþiunea simplãÒ ºi de ce vorbim aici, în faþa dumneavoastrã, pentru cã trebuie sã facem dialog, trebuie sã ne înþelegem ºi sã ne exprimãm, aºa cum putem s-o facem, fãrã a ne ascunde dupã vorbe goale. Legea administraþiei publice locale face un exces ºi un abuz fixând un coeficient etnolingvistic care introduce o a doua limbã în treburile administraþiei publice.

## Stimate coleg,

Cu tot respectul, vã rog sã vã apropiaþi de final, vi s-a epuizat de mult timpul acordat grupului. Vã ascultãm.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Vreau sã mai adaug, în final, doar atât: cã dreptul limbii române de a fi unicã limbã de stat a fost cucerit de-a lungul vremii prin bãtãlie cultural-politicã. Legislatura ºi guvernarea þãrãnistã a lãsat o patã neagrã în istoria românilor prin cedarea unor vechi teritorii româneºti Ucrainei, cedare consemnatã într-un tratat bilateral incredibil ºi odios. Aceastã Lege a administraþiei publice locale riscã sã devinã un asemenea fapt negativ. Pentru precedentul tratat se poate rãsuci în mormând ªtefan cel

Mare, pentru aceastã lege se poate rãsuci în mormânt Eminescu.

Îmi închei aici intervenþia mea cu regretul de a fi fost întrerupt, atrãgând atenþia cã art. 40, 43 ºi 51 sunt cele care sunt de avut în vedere ºi care trebuie modificate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pentru 3 minute ºi jumãtate are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Paul Pãcuraru, ºi se pregãteºte din partea Grupului parlamentar Partidul Democrat, doamna senator Maria Petre.

Vã ascultãm, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Îmi cer îngãduinþa sã încep prin a vã ruga sã-mi acordaþi o bonificaþie de un minut, pentru cã, oricum, doresc sã laud pe domnul prim-ministru ºi Cabinetul ºi asta ar putea sã intre în timpul de bonificaþie.

Vreau sã apreciez, într-adevãr, prezenþa domnului prim-ministru ºi a Cabinetului ºi îmbunãtãþirea evidentã a relaþiei Guvernului cu Parlamentul, în raport cu legislatura trecutã; deci este un lucru de notorietate care meritã sã fie apreciat ºi profit de ocazie.

În egalã mãsurã, cred cã dacã se urmãrea cu atenþie discursul domnului prim-ministru, vreau sã încerc sã-i dau aºa, un deget de ajutor, nu are dânsul nevoie, dar o voi spune... în discursul Domniei sale a amintit în material de obligativitatea racordãrii rapide la realitãþi ºi a privit foarte atent lucrurile de rezolvat. ªi, dacã s-au fãcut trimiteri la o altã atitudine politicã avutã de Domnia sa în trecut, sigur cã nu putem sã facem abstracþie de faptul cã atunci avea logica unui partid aflat în opoziþie, în timp ce astãzi, fiind la guvernare, trebuie sã se gândeascã ºi la Bruxelles, ºi la Bucureºti, ºi la rezolvarea tuturor problemelor pe care le are în faþã.

În ceea ce priveºte moþiunea, sunt obligat sã spun cã am parcurs, spunea ºi colegul meu cu foarte multã atenþie, ºi sigur cã invocarea obligativitãþii ratificãrii Cartei europene a limbilor regionale ºi minoritare este o problemã pe care Guvernul, probabil, cã o va avea în atenþie deci, probabil cã va gãsi momentul potrivit în care va trimite spre Parlament aceastã temã.

Pot spune însã cã mi se pare forþatã ideea cã într-o lege, într-o lege specialã, sã spunem a învãþãmântului, a administraþiei publice, a audiovizualului ºi aºa mai departe, nu se pot face reglementãri precise privind statutul, gradul de utilizare a unei limbi. Ba, dimpotrivã, atunci când vorbim de administraþia publicã nu putem sã facem abstracþie de faptul cã în reglementarea generalã a funcþionãrii administraþiei publice trebuie obligatoriu inclusã ºi aceastã problemã, pentru cã nu ai, de fapt, un alt cadru juridic mai potrivit decât tocmai aceastã lege. ªi nu cred cã ar fi potrivit sã gândim cã trebuie sã oprim reforma administraþiei publice în România ºi sã o pãstrãm în niºte cantoane rigide ale vechii legislaþii complet depãºite de timp acum, pentru ca acest proiect îndepãrtat, de ratificare a Cartei, nu este încã avut în vedere. Carta Ñ aºa cum s-a spus Ñ are o serie întreagã de articole: pe învãþãmânt, pe justiþie (art. 9), pe administraþie (art. 10), pe mijloace de comunicare (art. 11), pe activitãþi ºi utilitãþi culturale (art. 12), pe viaþã economico-socialã (art. 13) ºi pe schimbãri transfrontaliere (art. 14), niºte gradualitãþi în care statele-pãrþi convin cã acordã sau nu acordã niºte facilitãþi pentru utilizãrile limbii minoritãþii sau ale minoritãþilor în practica publicã sau privatã. Pot spune cã aceeaºi Cartã Ñ dacã tot este invocatã Ñ prevede cã dacã cumva într-un stat existã o generozitate mai mare decât cea care a fost preconizatã de gradualitate, dacã acest lucru se întâmplã, Carta nu obligã sã se renunþe. Dimpotrivã! Susþine o eventualã mai largã abordare sau Ñ sã spunem Ñ o generozitate mai mare din partea Majoritãþii sau a oficialitãþii statului în favoarea Minoritãþii. Deci, chiar dacã am fi în situaþia de a ratifica eventualele drepturi care au fost acordate minoritãþilor ºi Ñ sã spunem Ñ s-a considerat cã exced unei gradualitãþi din Cartã, nu pot fi repuse în discuþie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate coleg,

Apropiaþi-vã de final! Cu toatã bunãvoinþa mea...

S-a fãcut o trimitere la eventualitatea faptului cã P.D.S.R.-ul îºi pierde electoratul. Eu cred, totuºi, cã, sigur în toate partidele sunt foarte mulþi oameni care gândesc în mod diferit, nu cred cã existã frontiere electorale precise, cred cã existã probleme cu adevãrat importante, probleme pe care trebuie sã le rezolvãm ºi cred cã asta este menirea de fond.

Aºa cum a spus colegul meu, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal respinge categoric moþiunea.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Maria Petre pentru 6 minute cât mai are Grupul parlamentar P.D. ªi, am înþeles, pentru 3 minute, cât mai are dreptul, domnul senator Frunda Gyšrgy.

Doamna senator, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru cã sunt absolut convinsã de faptul cã suntem cu toþii aproape obosiþi Ñ ca sã nu recunoaºtem cã suntem deja obosiþi Ñ vã propun o abordare un pic diferitã de cele care au fost fãcute pânã acum ºi vã propun, ca atare, sã încercãm sã ne întoarcem cu toþii în lumea realã, în lumea care se aflã dincolo de zidurile acestei clãdiri în care suntem în acest moment ºi în care suntem pentru 4 ani de zile ºi sã ne punem cu toþii câteva întrebãri.

Prima dintre aceste întrebãri pe care v-o propun este urmãtoarea: se înscrie oare problema pusã în discuþie astãzi, aici, în conþinutul moþiunii, între prioritãþile acestei lumi reale de care vorbeam? Se înscrie oare problema de astãzi între cele pe care administraþia publicã localã este datoare sã le rezolve potrivit legii asupra cãreia ni se propune un nou termen de discutare ºi de finalizare? Este oare normal ºi în folosul comunitãþilor noastre locale ca aceastã lege Ñ dupã pãrerea noastrã Ñ prea des ºi inconsecvent modificatã, din 1991, de la prima ei formulã de adoptare ºi pânã în prezent, sã fie din nou amânatã?

Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Senatul României crede cã acest lucru nu este posibil ºi cã legea aceasta trebuie sã ajungã la final printr-o mediere înþeleaptã între variantele Ñ în multe locuri net diferite Ñ adoptate de cele douã Camere ale Parlamentului României. Noi credem, de asemenea, cã reforma administraþiei publice locale trebuie sã ajungã cât mai repede la final pentru cã ea necesitã, dintre toate cate- goriile sau dintre toate domeniile în care ne-am propus cu toþii sã facem reformã, cele mai mici costuri ºi pentru cã scopul ei final este acela cã trebuie sã avem o administraþie pusã în serviciul ºi la dispoziþia cetãþeanului, a cetãþeanului contribuabil, care a aºteptat deja prea mult Ñ 9 ani Ñ dacã luãm în calcul doar perioada de la adoptarea Legii nr. 69/1991 ºi pânã la zi. Noi, Partidul Democrat, am fi putut considera oportunã o moþiune care sã vizeze accelerarea procesului menþionat ºi anume, acela de reformã a administraþiei publice locale ºi abordarea problemelor reale ale administraþiei locale ºi implicit ale comunitãþilor noastre locale. Daþi-mi voie sã fac, în continuare, un scurt inventar al acestor probleme nerezolvate încã în domeniul de care ne ocupãm astãzi ºi pentru care Partidul Democrat este decis...

## Stimatã colegã,

Sã intrãm la obiect, pe moþiune, pentru cã altfel fiecare avem de þinut un _speech_ cu ce putem face din administraþia publicã localã.

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã sunt de interes pentru noi toþi ºi, totuºi, daþi-mi voie pentru cã...

Vã rog frumos! E alt subiect. Faceþi o declaraþie politicã pe tema asta. Nu vreau sã vã întrerup. Mai aveþi la dispoziþie 3 minute. Vã rog! Cât puteþi prezenta în 3 minute ca sã nu spuneþi cã v-am întrerupt din discurs.

În situaþia aceasta nu fac decât sã reafirm poziþia pe care grupul nostru parlamentar a prezentat-o deja ºi anume, aceea cã având în vedere faptul cã moþiunea nu se referã la prioritãþile pe care noi le considerãm reale ºi care intereseazã comunitãþile locale, noi, Partidul Democrat, votãm împotriva acesteia.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc mult pentru înþelegere. Are cuvântul, pentru 3 minute, domnul senator Gyšrgy Frunda, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Se pregãteºte Ñ zic eu, ultima luare de cuvânt Ñ domnul senator George Pruteanu.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule prim-ministru,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

O sã vã cer ºi eu o bonificaþie nu de un minut, ca ºi colegul Pãcuraru, ci de douã minute, pentru cã nu vreau sã-l laud pe domnul prim-ministru, ci vreau sã-l felicit pentru cã este primul prim-ministru al României post-

decembriste care a avut aceeaºi poziþie inechivocã la Strasbourg ºi la Bucureºti. Cred cã aceasta este linia de urmat.

... ªi la Miercurea-Ciuc.

În ceea ce priveºte fondul problemei.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Semnatarii moþiunii au invocat art. 13 din Constituþie spunând cã el este Ñ fãrã doar ºi poate Ñ cel care nu face posibilã folosirea altei limbi, decât cea a þãrii, în administraþia publicã localã. Cred eu cã aceastã susþinere este exclusivistã ºi nu se împacã cu prevederile Constituþiei.

Art. 6 din Constituþie prevede ”dreptul persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale de a-ºi pãstra, dezvolta ºi exprima identitatea naþionalãÒ. Ce altceva este folosirea limbii materne decât exprimarea liberã a identitãþii lor naþionale? Cred cã acest articol coroborat cu art. 11 ºi 20 din Constituþie, care prevãd prioritatea tratatelor internaþionale, care reglementeazã drepturile omului raportate la legislaþia românã, fac indubitabil faptul cã aceastã moþiune este departe de litera ºi de spiritul Constituþiei.

În ceea ce priveºte tratatele internaþionale, România a semnat ºi ratificat nu numai Convenþia-cadru privind minoritãþile naþionale, dar a semnat ºi Carta limbilor regionale ºi minoritare ºi, de asemenea, sã nu uitãm de recenta recomandare a Consiliului Europei privind drepturile minoritãþilor naþionale adoptate în ultima sesiune a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, în ianuarie 2001. Toate aceste documente internaþionale prevãd o gamã largã a drepturilor minoritãþilor naþionale, pentru cã þãrile membre ale Consiliului Europei au învãþat un lucru simplu: este mult mai uºor sã previi tensiunile ºi diferendele decât pe urmã sã le tratezi. Douã rãzboaie mondiale au izbucnit pentru cã drepturile minoritãþilor nu au fost recunoscute. Toatã Europa merge spre recunoaºterea drepturilor minoritãþilor naþionale, spre o politicã de toleranþã. Nimeni nu pune sub semnul întrebãrii nici o secundã faptul cã limba românã este limba oficialã a acestei þãri, dar, daþi-ne voie ca limba minoritãþilor naþionale sã fie folositã în spiritul Constituþiei României ºi a tratatelor internaþionale pe care România le-a semnat.

ªi pentru cã s-au fãcut referiri la exemple europene, daþi-mi voie sã vã arãt cã douã state europene Ñ Austria ºi Slovacia Ñ prevãd acelaºi procentaj de 20% în actele normative pe care le-au adoptat. Daþi-mi voie sã vã arãt cã limbile minoritãþilor naþionale sunt permise a se folosi: în Spania, unde este folositã ºi limba catalanã ºi limba bascã; dacã veþi merge în Franþa veþi vedea inscripþii în limba catalanã Ñ cum e foarte vizibil; în Italia veþi vedea în Tirolul de Sud folosirea limbii germane...

Da, domnule senator Radu Vasile, în Franþa sunt inscripþiile în limba catalanã pe care vi le arãt ºi în fotografie. Toate acestea, doamnelor ºi domnilor, fac ca aceastã moþiune simplã sã fie inadmisibilã. Ea ne pune, de fapt, faþã în faþã pe politicieni în douã tabere: o tabãrã proeuropeanã, în care suntem majoritatea celor care stãm în rândurile acestui Senat care sunt convins cã veþi vota împotriva acestei moþiuni; ºi pe cei care sunt naþionaliºti, cei ai cãror reprezentanþi la Consiliul Europei nu sunt acceptaþi în nici un grup din cele 5 existente ale Consiliului Europei tocmai datoritã politicii naþionaliste pe care ei o fac aici ºi o fac ºi în Europa.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Cã ne-aþi reclamat voi!

**Din salã**

**:**

De ce i-aþi omorât pe români?

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Cred eu cã avea dreptate acel mare om politic care spunea: ”Învãþaþi istoria pentru a evita greºelile trecutului ºi construiþi prezentul visând la viitorÒ.

Vã rog, sã construim un viitor european votând împotriva acestei moþiuni.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator George Pruteanu, ultimul vorbitor.

Am fãcut un apel la colegii noºtri întrucât P.D.S.R.-ul mai are vreo 27 de minute la dispoziþie... am fãcut un apel pentru a renunþa la luarea de cuvânt. Domnul Pruteanu are cuvântul ºi, dupã aceea, 2 minute pentru drept la replicã la solicitarea Grupului parlamentar P.R.M., domnul Corneliu Vadim Tudor.

Vã ascultãm, domnule senator Pruteanu!

## **Domnul George-Mihail Pruteanu:**

Domnule preºedinte,

Domnule prim-ministru, Stimate colege senatoare,

Stimaþi colegi senatori,

N-am fost niciodatã pentru un meci, nu am fost niciodatã pentru înfruntare ºi am vrut Ñ ºi cum am vrut aºa am sã fac Ñ sã încep cu o vorbã prietenoasã. Am sã citez dintr-un om politic important al României Ñ care a fost citat aici de rãu; eu am sã-l citez de bine, deºi el stã, din piatrã sau din marmurã, fiind cu spatele la Senat ºi pentru martiriul pe care l-a suferit merita o statuie mai de Doamne-ajutã Ñ acest om spunea în 1918 când s-a fãcut România Mare cã: ”Noi care am vãrsat lacrimi vãzând limba noastrã scoasã din ºcoli, biserici, justiþie nu o vom lua altora. Nu vom lua putinþa vieþii de la alþiiÒ Ñ spunea Maniu. ªi am vrut sã încep cu el în spiritul unei mâini întinse, cum întotdeauna am fãcut ºi cu Mark— BŽla ºi cu Verest—y pe care i-am considerat parteneri de dialog, adversari de ºah, nu duºmani ºi nu oameni de scos afarã sau de înfrânt; oameni cu care negociez ”la sângeÒ, oameni care pot sã fie antipatici, dar care sunt parteneri încã o mie de ani de dialog.

Vreau sã vã spun cã pregãtindu-mã pentru aceastã intervenþie mi-am trecut încã o datã în revistã convingerile. Mi-am dat seama cã este o chestiune importantã. Am vrut sã vãd ºi eu, istoric, cum stã chestiunea aceasta. Ei bine, nu e nimic nou sub soare. În primul rând, cã P.D.S.R.-ul nu a descoperit acum chestiunea aceasta. Bãnuiesc cã foarte mulþi dintre dumneavoastrã ºtiu Ñ poate cã au uitat pe moment Ñ cã exact în aceºti termeni s-a pus problema în Tratatul cu Ungaria semnat de cel care este acum preºedintele Senatului ºi care pe atunci era prim-ministru. ªi vã citez textul cuvânt cu cuvânt al art. 15 din Tratatul cu Ungaria, fãcând parte din Legea nr. 113 din 10 octombrie 1996: ”Pãrþile contractante vor asigura condiþiile care sã facã posibilã folosirea ºi a limbii materne în relaþiile cu autoritãþile localeÒ. Am citat dintr-o lege emisã de P.D.S.R. în 1996. Deci, nu este vorba de o conjuncturã, nu este vorba numai de un rãspuns la presiuni ale Europei. Dar merg mai departe. Aceastã chestiune nu s-a pus numai în anul 2001, nu s-a pus în Õ96, nu s-a pus în Õ89, ci mult mai dinainte ºi, repet, chiar în asemenea termeni. Este o problemã veche ºi o problemã latã. Adicã are dimensiuni în timp ºi în spaþiu.

**:**

S-au repetat!

## **Domnul George-Mihail Pruteanu:**

Nu s-au repetat, Corneliu Vadim Tudor!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Secretarul de stat Tãnase ºi ºoferul lui au fost cazaþi în acelaºi pat.

## **Domnul George-Mihail Pruteanu:**

Nu cade un obuz în aceeaºi groapã a doua oarã. Aºa ceva nu se poate! ªi aºa cum a mers pânã acum

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/2.III.2001

”cu mânã forteÒ e cazul sã meargã ºi nimic din aceastã lege, despre care discutãm în fond acum, nimic din aceastã lege nu va îngãdui abuzurile acelea de împingere în afarã a limbii române, ba chiar ºi a românilor, prin diverse ºicane de cãtre extremiºti, de cãtre inflamaþii din U.D.M.R.

Iatã o Hotãrâre a Consiliului de Miniºtri Ñ deci un text cu valoare de lege Ñ din 1938: ”Orice membru minoritar din consiliile comunale se poate exprima în dezbaterile acestor consilii în limba sa maternãÒ. Am citat textual. E adevãrat însã Ñ trebuie sã vedem ºi faþa ºi reversul Ñ se adãuga la pasajul pe care l-am citat: ”Procesele-verbale despre ºedinþele acestor consilii se vor redacta în limba românãÒ. Mai departe, din aceeaºi Hotãrâre a Consiliului de Miniºtri din 1 august 1938: ”Cetãþenii minoritari care nu posedã încã limba statului pot înainta primãriilor locale cereri ºi în limba maternãÒ. Deci, iatã, exact ce discutãm noi. Dar Ñ din nou spun, sã vedem în dialecticitatea lor lucrurile Ñ se adãuga, în acelaºi art. 14: din Hotãrârea pe care o citez: ”În acest caz cererile vor fi întotdeauna întovãrãºite de o traducere certificatã în limba românãÒ. De unde am citat asta? Din acest cãrþoi, care este unul din patru scoase chiar de cel care este prim-ministru, referitoare la drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale. Deci, în orice caz, aceastã lege nu cã ”emanãÒ Ñ fiindcã nu este creaþia dumnealui Ñ dar vine, totuºi, de la un om care ºtie despre ce e vorba în propoziþie. Mãcar atât putem sã-i concedem.

Revin însã la ce spuneam. Mergem mai departe. Ce scria într-o lege din 6 februarie Õ45 Ñ Legea 86 pentru statutul naþionalitãþilor minoritare? Aceea era ºi mai precisã ºi acolo apare un procent precizat ºi anume cel de... ascultaþi! Art. 10: ”Autoritãþile comunale ºi judeþene care au competenþã teritorialã asupra unui district administrativ în care potrivit ultimului recensãmânt numãrul cetãþenilor de limbã maternã comunã, alta decât cea românã, este de cel puþin 30% din totalul locuitorilor acelui district sunt obligate: a) a accepta orice fel de scripte din partea locuitorilor ce formeazã cota de 30% în limba lor maternã ºi Ñ sar unele prevederi Ñ punctul d) în consiliile comunale ºi judeþene ale unor asemenea districte membrii aleºi sau de drept ai naþionalitãþilor de 30% vor putea lua cuvântul în limba lor maternãÒ. Iatã, deci, cã, în timp nu sunt noutãþi nici problema aceasta a abordãrii relaþiilor cu administraþia teritorialã în limba minoritãþii, nici chiar procentul acesta în sine care, repet, nu aici este filozofia Ñ cum s-a spus Ñ nu aici este. Pentru cã nu avem temeiuri filozofice sã afirmãm cã 4% e mai bun decât 2% sau decât 30%. Nu facem decât sã reducem numãrul localitãþilor unde s-ar aplica. Dar ideea rãmâne aceeaºi. Ce temei avem, cum putem ridica sus, spre cerul filozofiei, fruntea afirmând: da, legea asta e bunã dar numai pentru 37 de localitãþi, dar nu e bunã pentru 74. Nu aici e. Buba e Ñ ºi cum voi încerca sã spun în partea a doua a intervenþiei mele Ñ în normele

**:**

Hai sã facem schimb de locuri!

## **Domnul George-Mihail Pruteanu:**

Vã rog?!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Hai sã facem schimb de locuri. Condu tu P.R.M.-ul ºi spune care e prioritatea!

## **Domnul George-Mihail Pruteanu:**

Este bãnuiala mea ºi mi-o exprim colegial. Nu asta este grija ºi pe voi Ñ poate ca ºi pe mine, ca si pe foarte mulþi colegi din P.D.S.R. Ñ ne doare aceastã chestiune, a respectãrii statutului de limbã oficialã a limbii române, incontestabil. ªi, prin ”folosirea limbii materne în administraþieÒ, prin aceastã expresie din legea care e cuiul lui Pepelea în întâlnirea noastrã, expresia aceea este încã acoperitoare a tot sau a nimic. ”FolosireaÒ putea sã însemne Ñ cum vã spuneam Ñ bagatela aceasta de conversaþie, dar poate sã însemne într-adevãr... Numai cã aceastã chestiune nu exclude grija despre care a insinuat, în spirit diplomatic, primulministru aici, privitoare la cele douã teritorii sensibile, fierbinþi, româneºti Ñ ca sã nu zic trei, sã introduc ºi Târgu-Mureº: Harghita, Covasna ºi Târgu Mureº. Asta nu înseamnã cã dacã se va folosi limba, abia avem argumente sã introducem acolo ”zdrenþuitaÒ Ñ la ora actualã Ñ autoritate a statului. S-o introducem nezdrenþuitã, s-o introducem fermã, ca un fel de dictaturã Ñ ca sã zic aºa Ñ a legii. A folosit ºeful Partidului România Mare aceastã expresie, dar nu sunt un plagiator, o folosisem ºi eu înaintea lui, pot dovedi cu texte publicate, aºa încât sã facem parte dreaptã egalã fiecare ºi sã trãim ca fraþii.

Oameni buni,

Daþi-mi voie sã mai adaug douã vorbuliþe! Frãmântãrile acestea Ñ încã o datã Ñ în spirit istoric, ºi aici poate mult mai bine ar fi spus treaba asta istoricul de mare valoare care este Liviu Maior Ñ iarãºi, nu sunt noi nici sub aspectul lor superior, dincolo de ”vânzolealaÓ politicului ºi intrând în liniºtea, în stabilitatea conceptualului, a filozoficului. Un cãrturar, cum este Constantin RãdulescuMotru, în **Revista de filosofie** (aºa scria ”filosofieÒ cu ”sÒ) din aprilieÐiunie 1930 într-un studiu intitulat ”Problema minoritãþilor în România ºi rolul intelectualilorÒ, scria textual: ”Un mare numãr de intelectuali români ºi maghiari fac încã strajã naþionalismului orgoliosÒ. (pe care el îl opunea naþionalismului liniºtit ºi cumpãtat). ªi aici, daþi-mi voie, domnule Gheorghe Frunda, sã vã spun cã ºi eu sunt naþionalist ºi cred cã mulþi colegi de-ai mei din P.D.S.R. suntem naþionaliºti. Naþionalismul, ca ºi socialismul, ca ºi creºtin-democraþia sunt niºte concepte care, în sine, nu au nimic rãu ºi sunt respectabile. Vã recomand o lucrare scoasã sub egida Alinei Mungiu-Pippidi despre

Vã mulþumesc, domnule senator.

Douã minute, drept la replicã, domnul Corneliu Vadim Tudor.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Întrucât s-a pronunþat numele meu de mai multe ori, dar a fost insultat ºi partidul pe care îl conduc, de parcã noi am fi de vinã cã uzãm de un drept al nostru constituþional, acela de a aborda aceste chestiuni. Ar fi fost foarte interesant dacã aceastã dezbatere ar fi avut loc în Transilvania. Eu nu ºtiu dacã unii, care au vorbit aici cum au vorbit, mai spuneau aceleaºi lucruri. Partidele din opoziþie s-au comportat bizar, de parcã ar fi la putere. Ce era de demonstrat s-a demonstrat: Partidul România Mare Ñ spun ºi pentru buna ºi corecta informare a presei Ñ este singurul partid de opoziþie din România. Nu s-a discutat moþiunea. Nici Legea administraþiei publice locale. Am fost discutat eu, mitingul de la Cluj, Partidul România Mare în ansamblu. Noi nu am insultat P.N.L.-ul, domnule Radu Feldman Alexandru! Dumneavoastrã aþi spus cã moþiunea e contra României. Asta este cea mai mare inepþie pe care am auzit-o de 9 ani de când sunt membru al Senatului! Ce e contra României în aceastã moþiune? Cum vã puteþi juca dumneavoastrã cu vorbele? Eu propun public ca P.N.L.-ul sã renunþe la titulatura de ”naþionalÒ. Ce aþi fãcut ºi prin aceastã afirmaþie gravã aratã cã purtaþi incorect numele de naþionalÒ. Ce e ”naþionalÒ în ceea ce faceþi dumneavoastrã? Regret cã nu a vorbit ºi domnul Adrian Pãunescu ºi domnul Sergiu Nicolaescu, care, prin toatã munca ºi opera lor, ºi arta lor au fãcut dovada cã ºtiu sã se batã straºnic pentru limba românã ºi pentru cultura românã fãrã a oprima nici o minoritate. Arãtaþi-mi mie un singur ungur care a pãtimit de pe urma mea sau de pe urma celor din P.R.M. Avem unguri în continuare în Parlament în grupurile noastre parlamentare ºi mai nou am descoperit cã avem ºi un deputat evreu ºi mã bucur. E un evreu creºtinat ºi un om de toatã isprava, este predicator penticostal, aºa cã sã nu mã mai acuzaþi de antisemitism cã vã dau în judecatã!

Domnii Eckstein ºi Frunda au denaturat frazele mele. Dacã ar fi ºtiut limba românã, cred cã nu ajungeau la aceastã situaþie.

Îl rog pe domnul Frunda sã mai lase voiajul pe la Budapesta, ºi pe la Strasbourg, ºi pe la Bruxelles, ºi pe la Paris ºi înapoi la Budapesta, unde se duceÉ da,

, ºi la Bagdad..., este bine când iei banii þãrii tale, este bine, pentru bani alþii se duc în coate ºi în genunchi.

Dumneavoastrã aþi spus cã din cauza minoritãþilor au fost provocate cele douã rãzboaie mondiale.

Nu se poate sã spunem, vorbiþi totuºi, nu sunt eu istoric de talia lui Gheorghe Buzatu sau a lui Liviu Maior dar am studiat istoria la Viena.

Nu din cauza minoritãþilor, ce Dumnezeu, pot sã vã vorbesc pânã mâine, din cu totul... au fost ºi probleme minoritare datoritã destrãmãrii a trei mari imperii din jurul nostru.

Am mai reþinut o frazã care de asemenea ne-ar fi jignit dacã ne-am fi simþit vinovaþi.

Domnul Frunda a spus aici, cu suficienþa cunoscutã, cã ei sunt europeni ºi noi am fi împotriva Europei.

Sã ºtiþi cã noi suntem în Europa cu 1.000 de ani înaintea dumneavoastrã, domnule Frunda!

Am uitat sã vã spun. Cu aceasta am terminat.

Tot apropo de aroganþa aceasta, sã ºtiþi cã un istoric maghiar la 1866 spunea foarte serios cã Dumnezeu s-a adresat perechii biblice Adam ºi Eva în limba maghiarã. Citiþi textul acesta de care râd toþi clasicii.

Spuneþi cum a rãspuns Dumnezeu!

Ighen. Bine cã nu ne pierdem umorul.

Fac apel la Tratatul de eticã a lui Epictet care spunea cã degradarea interumanã a ajuns în clipa în care ne-am pierdut amabilitatea.

Avem cu toþi amabilitate, dar nu-mi aduc aminte sã fi jignit pe cineva, sã-l fac antieuropean sau ceva de genul acesta, sau antiromân, sau antinaþional.

Cu asta vreau sã închei, sã ºtiþi cã în biroul meu, sus, mã aºteaptã de câteva ore, ºi o sã-i prezint scuze, soþia lui Ilie Ilaºcu sã-i rezolv o problemã.

Sã ºtiþi cã bãnuiesc cã ea a auzit totul la acest microfon ºi ar trebui sã ne aducem aminte, ºi dacã mai avem puterea sã roºim, sã roºim pentru cã acest om zace de 9 ani în temniþã ºi pentru limba românã. Vã mulþumesc.

Drept la replicã? Vã ascultãm. Aveþi un minut.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Pentru cã îmi consider aceastã ieºire la o rampã lateralã, ºi nu la cea centralã, un drept la replicã, mã rog, nu un drept, ci întruchiparea unui drept la replicã, voi rãspunde celor spuse de domnul Vadim Tudor.

Personal, nu cred cã moþiunea este propagandisticã, ea rãspunde unei probleme reale. Eu sunt între cei care au avut de la început aceastã problemã ºi continuã sã o aibã, frãmântãrile mele în aceastã direcþie nu înceteazã. Îndoielile mele nu înceteazã. Dar, cum cred în forþa de rezolvare a problemelor de cãtre Guvernul partidului din care fac parte, votul meu va fi un semn de încredere cã lucrurile se vor rezolva, în realitate, aºa cum aºteptãm cu toþii, pentru armonia interetnicã, pentru statul naþional unitar ºi indivizibil care este România, pentru drepturile minoritãþilor naþionale, ºi nu pentru abuzuri, ºi nu pentru dinamitarea limbii române.

## Domnule preºedinte,

## Domnule prim-ministru,

Am intrat în P.D.S.R. de bunã voie. De aceea, pânã la proba contrarie, pe care numai realitatea mi-o poate impune, o probã contrarie negativã, ºi pentru care suma faptelor la care mã simt solidar cu Guvernul e mai mare decât acest fapt, în care continui sã am îndoieli, mã voi comporta ca un membru cinstit ºi solidar al partidului din care fac pate ºi voi vota pentru partidul meu, iar când Legea administraþiei locale va fi în discuþie, în Parlamentul reunit, voi vota împotriva legii.

Acum, însã, cred exact ceea ce spunea Eminescu ºi în acest fel rãspund ºi hohotului de surâs, ca sã zic aºa, al domnului Vadim:

- ”Noi amândoi avem acelaºi dascãl,

ªcolari suntem aceleiaºi pãreri,

Unitul gând oricine recunoascã-l

Ce ºtii tu azi, eu am ºtiut de ieri,

De-acelaºi gând de plângem noi sau râdem

Adicã: ”Nu e acelaºi lucru când doi spun acelaºi lucruÒ! ( _Aplauze._ )

Da, mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, Închei aiciÉ

Foarte scurt, domnule preºedinte, foarte, foarte scurt, vã rog, domnule preºedinte!

Domnule Sergiu NicolaescuÉ vã rog, un minut.

Da. Pot sã încep?

Vã rog, vã ascultãm!

## Da, mulþumesc.

Am fãcut câteva zeci de ore de filme istorice care au fost filme naþionaliste, filme patriotice, adicã dragoste de þarã.

Faþã de 130 de milioane de spectatori care au vãzut aceste filme, orice aº fi spus astãzi erau vorbe goale.

Susþin poziþia partidului din care fac parte ºi cer ca moþiunea sã fie respinsã.

Mulþumesc.

## Mulþumesc foarte mult.

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului prim-ministru al României, domnul Adrian Nãstase.

Dupã aceea ridicaþi problemele de procedurã.

Domnule prim-ministru,

Aveþi cuvântul, pentru a da câteva rãspunsuri la problemele ridicate astãzi aici.

ªi vã dau dupã aceea cuvântul pentru procedurã, dupã ce încheiem dezbaterile cu rãspunsul primului-ministru.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

## Stimaþi colegi,

Sã încep prin a vã da o informaþie. Guvernul României va face o intervenþie în procesul care se desfãºoarã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în favoarea lui Ilie Ilaºcu. ( _Aplauze._ )

Sper ca soþia sa sã afle acest lucru ºi cred cã este important ºi cred cã pentru fiecare cetãþean al României trebuie sã fim capabili, ca guvern, ca societate, sã-i apãrãm drepturile oriunde s-ar afla în lume.

Acum în ceea ce priveºte moþiunea.

Scopul moþiunii, aºa cum era el prezentat, era foarte simplu: armonizarea ºi corelarea legislaþiei cu cea europeanã privind protecþia ºi folosirea limbilor regionale sau minoritare.

S-au spus: nu existã armonizare, pentru cã cei care au scris moþiunea au spus: nu a fost ratificatã Carta europeanã.

ªi atunci practic noi venim ºi spunem, nu a fost adoptatã Carta europeanã a limbilor minoritare ºi regionale, în schimb a fost ratificatã de cãtre Parlament Convenþiacadru privind drepturile minoritãþilor.

ªi art. 10 din acest text ratificat de Parlament creeazã fundamentul pentru cei care aveau o îngrijorare în legãturã cu posibilitatea adoptãrii unei legi pe aceastã materie în România.

ªi acesta ar fi trebuit sã fie, din punct de vedere formal, rãspunsul la moþiune. Atât!

Dincolo de aceste lucruri, s-au discutat, s-a discutat despre istorie, s-a discutat despre limba românã, s-a discutat despre o mulþime de subiecte.

Nu ºtiu dacã este neapãrat nevoie sã rãspund la aceste chestiuni, sã le comentez.

Sigur, este o ocazie pe care o am destul de rar, sã vin în faþa dumneavoastrã, dacã o sã mã primiþi o sã vin ceva mai des, dar pentru a nu scãpa aceastã ocazie, daþi-mi voie totuºi sã fac câteva comentarii.

În primul rând, vreau sã vã spun cã ne raportãm cu toþii la sentimentele cetãþenilor români, nu ºtiu cum putem sã mãsurãm foarte exact aceste lucruri. Preºedintele Partidului România Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor, sugera sã facem un referendum.

Dar a avut loc un plebiscit de curând la Cluj-Napoca în legãturã cu aceastã chestiune. ªi din cei 6 milioane de români chemaþi, sau 22 de milioane, au venit 5.000.

Dacã se lasã cu bombe ºi cu avioaneÉ

## Nu am ºtiut, nu ºtiu.

Deci, daþi-mi voie sã-mi continui argumentaþie ºi sunt convins cã dupã aceea, dacã va fi cazul, o sã puteþi lua cuvântul.

Eu cred cã ºi aceste reacþii ne aratã totuºi cã în societatea româneascã lucrurile totuºi sunt calme.

Oamenii înþeleg cã pânã la urmã avem o mulþime de lucruri pe care trebuie sã le rezolvãm împreunã.

Dacã veþi lua sondajele de opinie din ultima vreme, veþi vedea care este ordinea de prioritãþi.

Cred cã este foarte important sã acceptãm cã aceste chestiuni trebuie rezolvate ºi cã Parlamentul ºi Guvernul au un rol extraordinar, în primul rând în a crea acest climat care sã însemne disiparea, distrugerea unora dintre elementele de adversitate ºi unor chestiuni de mentalitate.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/2.III.2001

Domnul senator Pruteanu vã prezenta o lucrare pe care am realizat-o în urmã cu mai mulþi ani.

Credeþi-mã, ºtiu destul de bine subiectul acesta al reglementãrilor interne, al reglementãrilor internaþionale. Problema însã nu stã aici. Problema nu a stat ºi nu va sta niciodatã în aceste legi. Realitatea este, a fost ºi va fi adeseori foarte diferitã de ceea ce punem noi în legi, mai bune sau mai rele.

De aceea, pânã la urmã, ºi vreau sã spun acest lucru foarte clar, depinde de noi sã facem în aºa fel încât sã construim un cu totul alt tip de relaþie.

Credeþi cã pe mine nu mã doare când aud la un moment dat, când este cântat Imnul României la Miercurea-Ciuc, cã existã o anumitã reacþie?

Dar eu vreau sã vã spun ºi altceva, cu aceeaºi sinceritate.

Am fost la meciul de handbal RomâniaÐUngaria la Bucureºti ºi, atunci când s-a cântat Imnul Ungariei, românii au fluierat.

Încet, încet lucrurile acestea s-au calmat, pentru cã eram ºi eu în salã, erau ºi alþi demnitari, eu cred cã încetul cu încetul, sigur, nu era domul Corneliu Vadim Tudor, probabil cã se uita la televizor la meci, dar cred cã este foarte important sã înþelegem cã depinde de noi sã schimbãm aceste lucruri.

Eu cred foarte puternic în nevoia de identitate naþionalã.

Vã mulþumesc, domnule prim-ministru. Era o problemã de procedurã, vã ascult. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Domnelor ºi domnilor senatori,

Se ºtie cã problemele de procedurã sunt de strictã interpretare, cã acele condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã o anume dezbatere trebuie sã urmeze anume condiþii prevãzute în mod expres de lege. Eu v-aº ruga sã observaþi cã dumneavoastrã, domnule preºedinte, v-aþi conformat dispoziþiilor art. 150 alin. 2 din regulament, potrivit cãruia preºedintele Senatului nu va supune dezbaterii moþiunile care nu îndeplinesc cerinþele prevãzute la art. 148.

În condiþiile în care s-a fãcut dezbaterea pe fond, socotesc cã votul ce urmeazã a fi dat urmeazã sã se dea pe fondul problemelor ºi nu pe probleme de procedurã.

Cã dumneavoastrã aþi acceptat cã probleme de procedurã nu se ridicã, socotesc cã în mod corect aþi gândit, pentru cã atunci când vorbim de probleme de procedurã trebuie sã ne referim la art. 148 ºi 149 din regulament.

Potrivit acestui text problema de procedurã ar fi fost dacã moþiunea nu ar fi fost iniþiatã de cel puþin o pãtrime din numãrul senatorilor, precum ºi a celorlalte condiþii, sau dacã preºedintele Senatului stabileºte data dezbaterii care nu poate depãºi 6 zile, bunãoarã, era tot o chestiune de procedurã.

Ori toate elementele care aduc în discuþie chestiunile de procedurã sunt cele prevãzute în art. 140 ºi urmãtoarele din regulament ºi, în condiþiile în care s-au produs dezbaterile, noi socotim cã este cazul ca dumneavoastrã sã supuneþi votului moþiunea pe fondul lor ºi nu pe probleme de procedurã.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Aº putea comenta mult luarea dumneavoastrã de cuvânt, nu doresc sã o fac pentru cã am fãcut-o la început ºi ar însemna sã continuãm un dialog pe care nu-l mai terminãm.

Deci eu amÉ cred cã am fost destul de clar la început, în calitate de preºedinte puteam sã opresc întreaga dezbatere ºi era corect din toate punctele de vedere.

Nu am fãcut-o ºi s-a dovedit cã am procedat corect.

De ce? Pentru cã o probelmã de mare interes a putut fi dezbãtutã astãzi în Senatul României, luãrile de cuvânt au fost de substanþã, bine venite ºi eu cred cã în acest fel ºi opinia publicã este informatã aºa cum se cuvine legat de aceastã problemã care se referã la armonizarea legislaþiei în ceea ce priveºte utilizarea limbilor minoritãþilor naþionale.

Însã, am încheiat discuþiaÉ ( _Discuþii._ ) domnule preºedinte, scuzaþi-mã, impoliteþeaÉ numai o secundã, nu o luãm de la capãt.

O sã vã dau cuvântul dacã doriþi.

Aº dori însã sã se reþinã ºi cred cã a reieºit din tot ce a însemnat dezbaterea de astãzi.

Eu am crezut cã nici nu mai ridicaþi o astfel de problemã.

## De ce?

Pentru cã întreaga dezbatere nu a adus un singur element care sã sune a moþiune împotriva Guvernului.

Haideþi sã fim cinstiþi cu noi! Vreþi sã continuãm sã facem un show în continuare în Senatul României?

Nu a existat un singur element prin care sã fie atacat pe aceastã problemã Guvernul României, ci, pur ºi simplu, s-au ridicat probleme care vizeazã Parlamentul României, iar o moþiune nu se poate pune împotriva Parlamentului.

Eu cred cã este suficient ca argument, dar mai am ºi altele.

Am repetat ºi cred eu, credem cel puþin cã s-a înþeles, pe probleme legate cum sunt cele ridicate la punctele 2, 3, 4, 5 din finalul moþiunii, cã Senatul României nu poate sã ia o decizie; nici nu are dreptul, nu reprezintã Parlamentul României în totalitatea sa, este numai una din Camere.

Ori, am mers pe formula de început, cã este bine sã dezbatem aceastã problemã de o importanþã cu totul ºi cu totul deosebitã, dar în final, pe probleme ridicate, dacã nu mã înºel, de 3 grupuri parlamentare ºi anume: excepþia de neconstituþionalitate ºi încãlcarea prevederilor regulamentului, nu putemÉ ce sã votãm? Împotriva Constituþiei?

Avem ºi noi regulamentul.

Vã rog, spuneþi dumneavoastrã regulamentul! Vã rugãm, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte,

Pânã la urmã va trebui sã-i daþi dreptate ºi domnului Petre Roman, îmi pare rãu cã a plecat, ca sã nu fiþi nevoiþi sã ne daþi nouã dreptate pentru cã vãd cã vã provoacã un anumit disconfort.

Aici, la art. 150 alin. 2, scrie aºa: ”Preºedintele Senatului nu va supune dezbaterii moþiunile care nu îndeplinesc cerinþele prevãzute la art. 148 ºi nici pe cele care vizeazã finalitãþi specifice moþiunii de cenzurãÒ º.a.m.d.

Deci, dumneavoastrã aþi supus dezbaterii, cu acordul nostru, pentru cã era bine ca lumea sã ºtie despre ce este vorba, spuneþi cã nu a fost criticat Guvernul. Dacã nici eu nu am criticat Guvernul, nu ºtiu cine a mai fãcut-o! ªi spuneþi cã Senatul nu are competenþe în aºa ceva. E într-adevãr o speþã diferitã, pentru cã niciodatã nu am avut o lege care sã fie cu un picior în Camera Deputaþilor, cu un picior în Senat, cu o mânã în legislatura 1996Ð2000 ºi cu o mânã în legislatura 2001Ð2004, tocmai pentru cã este o speþã deosebitã.

Asta era singura formulã prin care puteam determina Guvernul sã retragã aceastã lege aberantã.

Dumneavoastrã sunteþi împins de firul apei, de prevederile regulamentului pe care l-aþi modificat cum aþi dorit, pentru cã nu aþi þinut cont de obiecþiile noastre ºi care spun cã dumneavoastrã nu veþi supune dezbaterii moþiunile care îndeplinesc cerinþele respective.

Dar din moment ce s-au dezbãtut, singura finalitate corectã, singura direcþie este sã votãm pentru sau împotriva moþiunii, nu chestiuni de excepþie de neconstituþionalitate.

Nu ne duceþi spre maºinãria de vot, pentru cã nu este firesc ce faceþi acum.

Am înþeles, domnule preºedinte.

Deci, cu tot respectul, eu cred cã argumentele sunt suficienteÉ

O sã creaþi impresia cã vorbim inutil, este un interes major, nu se poate aºa ceva!

Intenþia mea aceasta este.

Vã rog respectuos, un minut vã reþin ºi eu atenþia, este prima oarã, vã rog frumos, apelez la bunãvoinþa dumneavoastrã.

Vã rog!

Nu a mea, a colegilor.

Dacã nu am ripostat cu Irak-ul ãla!

Eu v-aº ruga pe dumneavoastrã sã-l vedem ºi pe art. 151 din Regulamentul Senatului.

Dupã începerea dezbaterii moþiunii, senatorii semnatari nu-ºi mai pot retrage adeziunea la moþiune.

Nu aþi retras-o.

Punctul 2, daþi-mi voie! La moþiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.

ªi acum urmeazã frumuseþea, iertaþi-mã: ”Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a moþiunii în plenul SenatuluiÒ.

Numai aceasta puteþi face dumneavoastrã acum. Iertaþi-mã, dacã la început nu aþiÉ

Daþi-mi voie, vã ascultãm, domnul senator Adrian Pãunescu.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În mai multe ocazii am dat presei sã scrie, prin ceea ce am fãcut aici, cã aº fi un P.R.M.-ist ascuns care, din P.D.S.R. pledeazã pentru cauzele P.R.M. Nu era aºa. Eu pledam conform propriilor convingeri.

De aceastã datã dau ocazia presei sã observe cã am o pãrere diferitã, chiar opusã cele exprimate de P.R.M. aici, nu pentru cã litera regulamentului nu ar fi cea invocatã, este adevãrat, ci pentru cã preºedintele grupului, domnul Corneliu Vadim Tudor, a venit dupã cele 15 minute de pauzã cerute de dumnealui ºi a spus: ”Suntem de acord cu ceea ce aþi propusÒ.

Sã se dezbatã.

Nu, sã se dezbatã moþiunea ºi sã se voteze excepþia. Eu cred, domnule preºedinte, cã regulamentul spune asta, dar trebuie sã ne conformãm înþelegerii de dupã pauza de 15 minute.

ªi este pãcat sã insistãm asupra acestei chesiuni pentru cã rezultatul probabil va fi acelaºi.

## Mi s-a invocat numele.

Mie îmi pare rãu cã domnul Pãunescu nu a vorbit mai mult pe chestiunea care ne doare pe toþi ºi despre care în particular am vorbit lucruri atât de frumoase ºi de dureroase pentru noi, iar acum se ia de o chestiune interpretabilã.

Eu nu am zis cã sunt de acord cu votarea excepþiilor pe care le-am considerat ele însele anticonstituþionale. Eu am fost de acord cu dezbatera moþiunii.

Nu mergem acum la : ”Mai dã jupâne, mai lasã stãpâne!Ò Nu este o târguialã aici!

Aici este un regulament, aþi invocat mereu regulamentul. Îl respecþi bine, dacã nu, noi la votul pe excepþiile acelea ilegale, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu va participa.

Vã convine situaþia sã fiþi iarã ”Senatul suntem noiÒ? Nu aveþi decât!

Dacã mã invitaþi sã spun o pãrere din afarã.

Vã rog, aveþi microfonul acolo.

## **Domnul Adrian Nãstase:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu toatã prietenia ºi considerând cã acceptaþi un punct de vedere din partea cuiva care a trecut prin multe momente de genul acesta.

Nu are rost dupã aceastã dezbatere sã se creeze o tensiune pe o chestiune care este formalã.

Iniþial, ºi punctul de vedere a fost corect, a fost sã existe un vot în cascadã, pe o chestiune deÉ pe excepþie ºi apoi pe fond, unind dezbaterea pe excepþie ºi pe fond. Aceasta a fost înþelegerea.

Dar eu cred cã nimic nu împiedicã sã se facã un singur vot, P.R.M.-ul va înþelege cã este un vot pe fond, iar liderii grupurilor celorlalte vor face declaraþie de vot ºi vor spune cã au votat împotrivã datoritã elementelor de neconstituþionalitate.

Ceea ce este perfect posibil _(Aplauze.),_ aceasta este o sugestie, sigur dumneavoastrã puteþi sã decideþi, dacã se face însã un singur vot se poate merge pe aceastã cale care este perfect regulamentarã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu puteþi face ce vreþi dumneavoastrã, domnule!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Eu cred cã am abordat destul de mult acest subiect. Nu vreau sã reiau toate argumentele de la început.

Înainte ca Grupul parlamentar Partidul România Mare sã ia pauzã, am specificat acest lucru. Mai mult de atât, în mod expres am spus cã la final, dupã dezbatere, se va supune la vot excepþia dupã care, dacã excepþia cade, intrãm pe votul moþiunii.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dar nu vã permite regulamentul, domnule preºedinte!

Permite regulamentul, domnule preºedinte!

Nu încãlcãm absolut nici un regulament. Deci cu aceasta am plecat la drum.

Dumneavoastrã v-aþi retras, aþi luat pauzã ºi aþi spus: ”Domnule, acceptãm formula pentru cã important este sã dezbatemÒ.

Sã ºtiþi cã eu nu mã cramponez. Putem merge ºi pe formula votului direct...

De ce nu mergem atunci?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Pentru cã ar însemna sã pun pe cineva sã voteze împotriva prevederilor Constituþiei ºi a Regulamentului Senatului.

Poate cã n-am fost suficient de clar: nu poate Senatul sã spunã: ”Se suspendã un an o legeÒ. Nu are aceastã competenþã. Nu poate opri Senatul o procedurã legislativã începutã, trecutã prin Senat, prin Camera Deputaþilor ºi acum ne aflãm în procedura de mediere. Cu toatã bunãvoinþa.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Senatul poate convinge Guvernul s-o retragã, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Guvernul nu mai poate. Conform Constituþiei, o procedurã nu mai poate fi opritã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Ce nu mai poate? Cum a retras, domnule...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Înþeleg... Eu doar consult ºi vã rog... ca sã nu continuãm.

Grupul Parlamentar P.N.L. îºi susþine propunerea iniþialã de excepþie?

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul Parlamentar P.D.S.R.?

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul parlamentar U.D.M.R.?

## **Domnul Verest—y Attila**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, ce pot sã vã spun...

Stimaþi colegi,

Supun la vot excepþia de neconstituþionalitate.

Dacã votaþi ”daÒ... Dacã votaþi ”nuÒ, vom trece la votul moþiunii. Vã rog sã votaþi!

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, excepþia de neconstituþionalitate a fost aprobatã de Senatul României.

Stimaþi colegi,

Declarãm închisã ºedinþa noastrã de astãzi.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/2.III.2001

Joi, de la ora 12,00 la ora 13,00, se dau rãspunsurile la întrebãri ºi interpelãri. Joi.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

ªi interpelãrile de astãzi?

Joi de la ora 12,00 la 13,00...

Domnule preºedinte,

Sunt unele dintre ele chestiuni urgente.

Vã rog mult de tot sã nu le amânãm atât de mult. Sunt interpelãri care se referã la situaþii urgente.

Doriþi sã continuãm la ora aceasta?

Nu, doresc ca mâine sã gãsim o orã în care sã punem întrebãrile.

N-avem cum pentru cã suntem în comisii.

Transmiteþi întrebãrile pânã la ora 12,00 la noi, le dãm Guvernului ºi joi sã vinã sã dea rãspunsul.

Nu e bine.

N-avem ce sã facem.

Domnule preºedinte, Solicitãm o listã, totuºi.

O listã, vã rog!

Grupul parlamentar P.D.S.R. solicitã o listã a votului.

ªi Grupul parlamentar P.N.L.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 21,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/2.III.2001 conþine 48 de pagini.**

Preþul 35.472 lei