Dumitru Badea

ªi, onorat auditoriu, atunci când, în aprilie, la mare înghesuialã, aþi votat Legea privind informaþiile clasificate, am afirmat chiar de la aceastã tribunã, ºi de-aia am vrut neapãrat sã vin tot aici, cã este o lege proastã.

Apreciez ºi aceastã Ordonanþã privind Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat ca un act normativ foarte prost, conceput cu rea-credinþã, cel mai probabil de o persoanã strãinã de materia abordatã ºi de reglementãrile anterioare sau mai degrabã care urmãreºte promovarea unor norme contrare interesului general.

Dacã va fi adoptatã în aceastã formã, sistemul de informaþii românesc, ºi aºa fãrâmiþat, va fi serios dereglat, întrucât cele douã acte normative Ñ Ordonanþa de urgenþã pe care o dezbatem astãzi ºi Legea nr. 172 Ñ conþin norme contradictorii care creeazã confuzii ºi paralelisme în ceea ce priveºte sarcinile ºi atribuþiile organismelor abilitate sã realizeze protecþia informaþiilor clasificate.

Guvernul ºi în special primul-ministru, devenit peste noapte ”fac-totumÒ, în domeniul atât de fragil al informaþiilor au omis un lucru esenþial, ºi anume acela cã invitaþia de aderare la NATO ne obligã sã avem, cel puþin în ceea ce priveºte informaþiile clasificate, stabilitate organizatoricã, rigoare ºi eficienþã.

Voi da numai câteva exemple privind contradicþiile dintre aceste douã reglementãri: la art. 1 alin. 4 din ordonanþã se prevede cã O.R.N.I.S.-ul, citez: ”exercitã atribuþii de reglementare, autorizare, evidenþã ºi control, în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecþia informaþiilor clasificate, standardelor naþionale de protecþie a informaþiilor clasificate ºi normelor privind protecþia informaþiilor clasificate NATOÒ.

Practic, aceastã prevedere, deºi face referire la Legea nr. 182/2002, desfiinþeazã o serie de articole ale legii, ca de exemplu art. 25 alin. 1, care prevede, citez din nou: ”Coordonarea generalã a activitãþii ºi controlul mãsurilor privitoare la protecþia informaþiilor secrete de stat se realizeazã de cãtre unitatea specializatã din cadrul S.R.I.Ò Aici Guvernul se contrazice pe sine însuºi, deoarece

art. 191 din H.G. nr. 585/2002 prevede ca activitatea generalã de exercitare a controlului asupra modului de aplicare a mãsurilor de protecþie de cãtre instituþiile publice ºi unitãþile deþinãtoare de informaþii clasificate este sarcina exclusivã a S.R.I.-ului. Rãmâne, pânã la urmã, o confuzie care nu ºtiu cum va fi rezolvatã dacã va fi adoptatã în aceastã formã.

Mai semnalez ºi prevederea generatoare de abuzuri de la art. 2 al ordonanþei, conform cãreia O.R.N.I.S.-ul ”este abilitat sã solicite informaþiile necesare de la conducãtorii (atenþie!) autoritãþilor ºi instituþiilor publice, ai agenþilor economici cu capital integral sau parþial de stat ºi ai altor persoane juridice de drept public sau privatÒ.

Practic, iniþiatorii ordonanþei n-au scãpat nici un domeniu. De reþinut cã Legea nr. 182/2002, votatã în aprilie, nu abiliteazã nici o instituþie publicã sã solicite informaþii, ci doar prevede verificãri ºi revizuiri de programe care vizeazã protecþia informaþiilor clasificate.