Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 12 decembrie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Romeo Octavian Hanganu ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, pe care îl invit la prezidiu.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 86 de colegi, cvorumul de ºedinþã fiind de 71 de parlamentari. Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 7 parlamentari: 3 sunt membri ai Guvernului, 2 colegi sunt în delegaþii ºi 2 colegi sunt bolnavi.

Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la ora 13,00.

Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuitã, cuprinzând 32 de puncte, existând solicitare din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ca punctul înscris la poziþia 21, respectiv propunerea legislativã privind reparaþiile morale ºi materiale pentru fostele cadre

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/21.XII.2002

militare active îndepãrtate abuziv din armatã dupã 23 august 1944, sã nu fie luat în dezbatere în ºedinþa de astãzi întrucât nu existã punctul de vedere al Guvernului, urmând sã fie înscris în ordinea de zi pentru sãptãmâna viitoare. Rugãmintea este sã fie obþinut punctul de vedere.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni?

Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi observaþii? Dacã nu sunt observaþii,

La probleme organizatorice, domnul senator Solcanu solicitã cuvântul.

Vã rog!

Da. Domnule preºedinte, grupul nostru solicitã înlocuirea domnului senator Cornel Filipescu, de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, cu domnul senator Doru Liviu Bindea, pãstrând însã ºi numãrul, ºi algoritmul politic al comisiei.

DaÕ domnul senator Filipescu mai face parte din altã comisie, cã, altfel, avem o problemã.

Da, la învãþãmânt.

Bun. Dacã sunt observaþii în legãturã cu aceastã solicitare venitã din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Solicitarea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist a fost aprobatã de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

Biroul permanent al Senatului împreunã cu liderii grupurilor parlamentare vã propun pentru sãptãmâna viitoare urmãtorul program de lucru. Sigur cã el este ºi în funcþie de proiectele de lege care vor avea rapoarte pentru a fi înscrise în ordinea de zi. Noi propunem plenului Senatului: lucrãri în plen luni, 16 decembrie, marþi, 17 decembrie, ºi miercuri, 18 decembrie, lucrãri în comisii, adresându-vã rugãmintea sã finalizaþi încheierea avizelor ºi a rapoartelor la proiectele de lege cu care sunteþi învestiþi; joi, 19 decembrie, de la ora 9,30 Ñ ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor, în cadrul cãreia domnul preºedinte Ion Iliescu doreºte sã prezinte

mesajul preºedintelui privind starea naþiunii; la ora 11,00 Ñ ºedinþa solemnã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor consacratã zilei de 22 Decembrie 1989; dupã-amiazã, deci a treia ºedinþã comunã, având ca ordine de zi proiectele de lege ºi diverse rapoarte, informãri pe care noi le-am primit ºi nu le-am luat în dezbaterea celor douã Camere; vineri, 20 decembrie, vom avea, sper, ultima ºedinþã în plen pentru a dezbate proiectele de lege care fie nu o sã fie finalizate astãzi, fie vom primi rapoarte din ºedinþele din comisii, de marþi ºi miercuri.

În funcþie de modul în care vom derula activitãþile sãptãmâna viitoare în comisii ºi în ziua de 20 decembrie, sigur cã se va pune problema programului în zilele de 23 ºi 24 decembrie. Dar acest lucru îl vom discuta sãptãmâna viitoare. Rugãmintea este ca în comisii, marþi ºi miercuri, sã finalizãm proiectele de lege cu care suntem învestiþi, iar în plen, dacã le vom finaliza vineri, sigur, nu vom putea sã avem alt program decât un program în circumscripþiile electorale.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Domnule preºedinte, vã propunem urmãtorii colegi: domnul senator Hriþcu Florin, domnul senator Sin Niculae ºi domnul senator Bucur Dionisie.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal propune pe domnul senator Sârbulescu Ion.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator Seres DŽnes.

A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist propune pe domnii senatori: Hriþcu Florin, Balcan Viorel ºi Bucur Dionisie.

## Mulþumesc.

Vã consult dacã aveþi observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi o abþinere.

A doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea ºi înregistrarea bovinelor în România.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 4 propuneri.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist propune pe domnii senatori: Matei Viorel, Mocanu Vasile, Sporea Elena ºi Triþã Fãniþã.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe domnul senator Dumitru Codreanu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.D. propune pe domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu propunerile formulate de grupurile parlamentare.

Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru ºi o abþinere.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.D. propune pe doamna senator Maria Petre.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. propune pe domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

Mulþumesc.

Dacã nu aveþi intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Comisia de mediere a fost aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi o abþinere.

A patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanþã.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist propune pe urmãtorii domni senatori: domnul senator Predescu Ion, domnul senator Iorgovan Antonie ºi domnul senator Opriº Octavian.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/21.XII.2002

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. propune pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumim.

Vã consult dacã aveþi intervenþii.

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru ºi douã abþineri.

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii organizate.

Vã rog sã observaþi cã în comisia de mediere colegii noºtri au susþinut, iar comisia a aprobat punctul de vedere al Senatului, motiv pentru care vã rog, prin vot, sã luãm act de decizia comisiei de mediere. Deci sunt textele Senatului.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ºi douã abþineri.

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 84/2002 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

De asemenea, colegii au impus punctul de vedere al Senatului. Vã rog, prin vot, sã luãm act de acest raport de mediere.

Raport aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 101 voturi.

La punctul 5 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieþei transporturilor rutiere ºi mãsurile ce trebuie luate în situaþii de crizã în domeniul transportului rutier de mãrfuri.

În cadrul acestui raport avem un singur punct de vedere divergent la poziþia 1 din raport, punctul de vedere al Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi?

Dacã nu sunt intervenþii,

La poziþia 6 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal. De asemenea, colegii au impus punctele de vedere al Senatului.

Vã rog, prin vot, sã luãm act de acest raport.

Raport aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 90 de voturi.

La punctul 7 avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenþia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Domnul preºedinte Ilaºcu, vã rog.

Din partea iniþiatorului, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul. Vã rog!

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru reglementarea convenþiei internaþionale referitoare la organismele modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum ºi cu produse rezultate din acestea, sub egida Programului Naþiunilor Unite pentru mediu înconjurãtor ºi a Secretariatului Executiv al Convenþiei pentru diversitãþi biologice a fost adoptat Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.

Acest proiect de lege are ca scop stabilirea mãsurilor pentru controlul activitãþilor care opereazã cu organisme modificate genetic în vederea asigurãrii ca aceste activitãþi sã se desfãºoare în condiþii de securitate biologicã, care previn, eliminã sau reduc riscurile de a se produce efecte negative asupra diversitãþii biologice, echilibrului ecologic ºi calitãþii mediului înconjurãtor, precum ºi asupra sãnãtãþii oamenilor.

Faþã de cele prezentate, vã propunem adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Ilie Ilaºcu sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, fãrã modificãri.

În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind solicitãri, vã rog sã observaþi cã prin raport nu sunt propuse amendamente, motiv pentru care

Domnule preºedinte, eu am o propunere. La punctul 31 din ordinea de zi este înscris tot un punct al Ministerului Mediului ºi, þinând seama cã tot sunt aici domnii de la Mediu, nu ºtiu, dacã s-ar putea sã-l luãm în dezbatere cu prioritate...

La punctul 31?

Da.

DaÕ este propunere legislativã, nu ºtiu dacã sunt...

Împreunã cu...

A, ºi aveþi raport de respingere.

Da.

Putem sã-l luãm?

Da, da!

Numai puþin. Colegii din Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ne propun sã luãm în dezbatere propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 293/2003 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 73/2000.

Dacã nu mã înºel, este formulatã de domnul senator Pusk‡s.

Da.

Deci, vã rog, trebuie sã-l mai lãsãm puþin, deoarece are un domn ambasador în cabinet ºi vine mai târziu.

Am elibera Guvernul pânã atunci!

Este iniþiatorul absent. Nu am ºtiut, îi spuneam sã rãmânã.

Se pare cã nu va fi eliberat Guvernul, aºa cum dorea Grupul P.R.M.

La punctul 8 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în combaterea criminalitãþii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori, a terorismului ºi a altor infracþiuni grave, semnat la Sofia la 10 iulie 2002.

Doream sã vãd dacã este prezent un coleg din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru cã în acest moment este un simpozion, ei mi-au cerut sã amânãm pentru ora 10,00, dar proiectele de la punctul 8 ºi 9 le putem lua.

Îl consult pe domnul senator Popa dacã poate prezenta punctul de vedere al comisiei, pentru cã domnul preºedinte Roibu ºi domnul secretar Predescu sunt la un simpozion la Curtea Supremã de Justiþie, dar la ora 10,00 se întorc. Îl invit pe domnul senator Popa.

Vã rog, domnule secretar de stat Abraham.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 8 din ordinea de zi Ñ proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în combaterea criminalitãþii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori, a terorismului ºi a altor infracþiuni grave, semnat la Sofia la 10 iulie 2002. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege, elaborat în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Republicii Bulgaria privind cooperarea în combaterea criminalitãþii organizate, a traficului de stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori, a terorismului internaþional ºi a altor infracþiuni grave.

Acest document, semnat la 10 iulie 2002 la Sofia, contribuie la dezvoltarea cooperãrii bilaterale dintre cele douã state în domenii de interes comun ºi cuprinde urmãtoarele aspecte: domeniile cooperãrii, formele în care pãrþile contractante preconizeazã sã realizeze cooperarea în domeniile vizate prin acord, autoritãþile competente sã colaboreze, ale celor douã pãrþi contractante, procedura ºi condiþiile în care se va organiza cooperarea, protecþia informaþiilor, ofiþerii de legãturã care pot fi numiþi de pãrþile contractante, modalitãþi de suportare a cheltuielilor.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Ofer cuvântul domnului senator Popa pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, întrunindu-se în ºedinþa din 3 decembrie 2002, a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind solicitãri,

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Norvegiei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti la 17 iulie 2002.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Pavel Abraham.

În cadrul activitãþilor desfãºurate de Ministerul de Interne privind procesul de integrare ºi pregãtire pentru aderare la Uniunea Europeanã, un loc important l-a ocupat reglementarea juridicã a circulaþiei persoanelor, inclusiv prin acordul readmisiei, pânã în prezent fiind încheiate astfel de acorduri cu toate statele Uniunii Europene.

În dezvoltarea acestei cooperãri româno-norvegiene, þinând seama de fenomenul migraþiei ilegale, s-a impus încheierea acestui Acord, semnat la Bucureºti la 17 iulie 2002, un instrument juridic internaþional, de naturã sã sprijine eforturile depuse de România pentru rezolvarea situaþiei vizelor.

Termenii de referinþã ai Acordului vizeazã definirea noþiunilor de _strãini, vizã, permis de ºedere_ ºi altele, dovada ºi prezumarea cetãþeniei, readmisia cetãþenilor

pãrþilor contractante, tranzitul, transportul, termenele, precum ºi excepþiile de readmisie a strãinilor, modul ºi regulile de rambursare a cheltuielilor de readmisie, modul de intrare în vigoare, suspendare, modificare a acestui Acord.

Faþã de aceastã situaþie, vã adresez respectuos rugãmintea de a fi de acord cu proiectul prezentat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Ofer cuvântul domnului senator Nicolae-Vlad Popa, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a primit proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Norvegiei, a întocmit raport de admitere, fãrã amendamente.

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra raportului, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã. Vã rog sã votaþi!

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Norvegiei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a strãinilor a fost aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Mulþumesc domnului senator Nicolae-Vlad Popa.

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/2002 privind acordarea de cãtre Ministerul de Interne a unui avans în valoare de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr. 110/2002 încheiat cu Societatea Comercialã ”AROÒ Ñ S.A. Câmpulung.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

În procesul de asigurare a nevoilor pentru Ministerul de Interne cu mijloace de transport competitive ºi mai ales pentru a face faþã exigenþelor de lucru ale Jandarmeriei Române în noua concepþie de lucru ºi ale Poliþiei Române, au fost contractate 103 autoturisme ARO cu Societatea Comercialã ”AROÒ Ñ S.A. Câmpulung, care urmeazã sã fie livrate pânã în luna martie a anului viitor, echipate cu motoare Toyota.

Faþã de aceastã situaþie vã adresez respectuos rugãmintea de a fi de acord cu proiectul nostru ºi sã avansaþi contravaloarea acestora pentru Uzina ”AROÒ din Câmpulung.

## Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Sergiu Nicolaescu, pentru a prezenta raportul comisiei.

Cu unanimitate de voturi, a fost avizat favorabil, fãrã propuneri de modificare a textului.

## Mulþumesc.

Precizez caracterul legii, de lege ordinarã. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri gene-

rale.

Vã rog, domnul senator Dan Constantinescu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã, pe fond, sprijinirea armatei cu dotare, cu tehnicã, indiferent cã este vorba de Ministerul Apãrãrii sau Ministerul de Interne, armatã ºi ordine publicã, este o chestiune absolut fireascã ºi normalã, mai ales în perspectiva integrãrii noastre în NATO.

Chestiunea care se pune aici, din pãcate, este una cât se poate de neplãcutã, pentru cã ceea ce se cere nu este finanþarea acestor autovehicule. Aceste autovehicule au fost cumpãrate de la ”AROÒ Câmpulung, probabil ºi pentru a sprijini ºi a mai da niºte comenzi acestei uzine care are probleme, ºi pentru cã sunt mai ieftine, acesta este adevãrul.

Din pãcate, Uzina ”AROÒ Câmpulung nu este o uzinã care sã fie capabilã nici mãcar sã onoreze comenzile de stat în condiþii normale ºi aceºti bani care se dau sunt, de fapt, prin excepþie, bani daþi în avans. Aceasta ni se cere de fapt ºi este bine sã punem lucrurile în matca lor ºi sã arãtãm cã, de fapt, chiar dacã acþionãm pe Legea comenzilor de stat, chiar ºi în aceastã situaþie întreprinderi care lucreazã cum lucreazã trebuie sã fie încã o datã sprijinite.

Pentru aceastã realitate, sigur cã nu vom face obiecþii, dar cred cã ar fi bine sã se spunã lucrurilor pe nume încã din expunerea de motive.

de þarã, cu hârtoape, suspensia este de foarte slabã calitate ºi rapid pivoþii ºi alte elemente legate de direcþie se uzeazã. Întreb dacã Uzina ”AROÒ a îmbunãtãþit aceastã performanþã în ultimii ani, care face ca Poliþia sã poatã fi dotatã cu asemenea maºini.

Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat, dacã doriþi sã interveniþi!

Da, aº dori sã spun cã aceste autovehicule corespund exigenþelor noastre, am avut reprezentanþi care au discutat cu cei de la firmã, au luat mãsuri de îmbunãtãþire.

Dupã câte aþi putut observa, noi am cerut sã fie echipate cu alt tip de motoare, lucru pe care l-au fãcut, înainte de a da acest avans, care erau sume cuprinse în bugetul pe acest an ºi, pentru a le putea avea în continuare ºi sã nu le raportãm la sfârºitul anului ca neconsumate, am fost de acord, dupã ce am verificat inclusiv contractele pe care le au cu firma Toyota pentru livrarea motoarelor respective.

Eu cred cã ele pot face faþã exigenþelor actuale ºi nu avem probleme, în acest moment, cu ele.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

Important cã este motorul bun, lãsaþi suspensia!

## Domnule preºedinte,

Haideþi sã... Eu pun o întrebare. Am condus o asemenea maºinã, îþi intrã praf prin toate încheieturile, iar suspensia este catastrofalã, ca performanþã ºi ca duratã de viaþã. Eu întreb ministerul cât o sã coste întreþinerea pe partea aceasta, care...

Domnul general este specialist în drept, nu în motoare!

Trebuie sã precizez cã sunt de construcþie specialã. Probabil cã nu aþi condus din acestea. Vã invitãm sã veniþi la noi ºi sã vedeþi cum merg.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu, Grupul parlamentar P.D.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

Sigur, la cele spuse de colegul nostru aº adresa o întrebare domnului ministru: dacã performanþa mecanizãrii întregii maºini a fost îmbunãtãþitã, pentru cã ARO este bun dacã mergi pe asfalt cu el; dacã te bagi pe un drum

ªi mi se pare cã sunt folosite pe timp de pace, nu de rãzboi. Fiind la pace, sunt pe ºosea, nu pe arãturã.

Îl rog pe domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

## Stimaþi colegi,

Nu sunt un admirator al acestui autoturism 4x4 ARO, dar vreau sã vã spun cã am fost circa 10-12 zile în Afganistan ºi acolo toate misiunile le-am executat cu aceste maºini ºi cu TAB-urile. Nu numai cã ele corespund, vorbesc de cele fãcute cu motoare Peugeot ºi cu diferenþialul Toyota. Nu numai cã fac faþã, dar chiar sunt, de multe ori, invidiate de americani, care au Hammer-uri, care este o maºinã de excepþie.

Ceea ce vreau sã vã spun este urmãtorul lucru: admitem cazul cã veneam în faþa Domniilor voastre Ñ la întrebarea dumneavoastrã vã rãspund cu o altã întrebare Ñ ºi spuneam cã vrem sã luãm Toyota. Cred cã ar fi fost o explozie asemãnãtoare cu cea atomicã. Este bine sã încurajãm producþia româneascã, este bine sã o îmbunãtãþim, pretenþiile Ministerului de Interne trebuie sã creascã la recepþie ºi, de asemenea, asigurãrile trebuie fãcute pe doi ani. Dacã aceste lucruri sunt îndeplinite, eu cred cã trebuie sã încurajãm industria româneascã. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul senator Szab— K‡roly.

Rãspund eu în locul domnului senator. Dacã s-ar fi luat Toyota, nu s-ar fi adus critici la acest proiect de lege, ci s-ar fi formulat cel puþin o moþiune simplã.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Eu sunt extrem de bucuros cã se discutã acest proiect de act normativ în Senat ºi îmi îngãdui sã fac un comentariu care, evident cã este exact ca ºi minge la fileu. Vã rog sã notaþi, onoraþi colegi, cã este prima oarã când, dintr-o întâmplare, datoritã acestei dificultãþi în a transfera niºte bani în avans, deci dintr-o întâmplare, spun eu, ceea ce este inacceptabil, se pronunþã Senatul într-o chestiune de achiziþii a unui minister cu responsabilitãþi în acest domeniu.

Vã rog sã admiteþi, onoraþi colegi, cã ar trebui sã ne putem pronunþa de fiecare datã, pentru cã, dacã întâmplãtor nu ar fi fost aceastã chestiune cu motor de Toyota în ARO, ci s-ar fi achiziþionat orice, atunci noi nu am fi aflat despre aceastã achiziþie.

Aceasta este chestiunea pe care vreau sã o subliniez ºi, la 13 ani de la evenimentele din decembrie 1989, Parlamentul trebuie sã înceapã sã se pronunþe în materia achiziþiilor publice, dar cu deosebire în materia achiziþiilor din domeniile acestea atât de sensibile.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar închise dezbaterile generale, rugându-vã sã observaþi cã în raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã nu existã nici un amendament Ñ raportul este favorabil, iar caracterul legii, de lege ordinarã Ñ, ºi sã

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Solicitase domnul senator Ilaºcu sã luãm în discuþie punctul 31 din ordinea de zi. A venit domnul senator Pusk‡s, deci putem sã-l luãm.

Este vorba de propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 293/2002 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 73/2000 privind fondul pentru mediu.

Raportul comisiei este raport de respingere a propunerii legislative.

Îl rog pe domnul senator Zolt‡n Pusk‡s sã prezinte punctul de vedere faþã de raportul comisiei sesizate în fond, în calitate de iniþiator.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Cu toate cã problema este importantã, dar prevederile fiind cuprinse ºi într-o iniþiativã mai amplã, sunt de acord cu raportul de respingere.

Punctul de vedere al Guvernului?

Acelaºi punct de vedere, domnule preºedinte, de respingere.

ªi comisia are aceeaºi pãrere.

Deci punctul de vedere al comisiei susþine raport de respingere a propunerii legislative.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale, având în vedere acest consens între Guvern, comisie permanentã ºi iniþiator, nu? Sigur, dând un vot pozitiv ºi aprobând raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, vom respinge propunerea legislativã.

Precizez caracterul legii, de lege ordinarã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Senatul, cu 98 de voturi pentru ºi 4 abþineri, aprobã raportul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi, pe cale de conse- cinþã, cu acelaºi cvorum, respinge propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 293/2002.

Revenim în ordinea de zi. Poziþia 11. Nu sunt amendamente. Deci putem sã luãm, dacã ne ajutã domnul... Este domnul senator Sergiu Nicolaescu? Bun. Dacã vor fi probleme, îl rog pe colegul Nicolae-Vlad Popa sã dea explicaþii, deºi nu sunt amendamente.

Aºadar vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2002 pentru modificarea numãrului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiþiei, Ministerul de Interne ºi Ministerul Public.

Douã comisii au fost sesizate în fond: Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã, este prezent domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu, ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat, în numele iniþiatorului, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 772/2002, s-a înfiinþat Institutul Naþional de Criminologie, organ cu personalitate juridicã în subordinea Ministerului Justiþiei, care are drept scop asigurarea pe baze ºtiinþifice a prevenirii ºi controlului criminalitãþii.

Pentru buna funcþionare a acestui institut, cele trei ministere implicate, Ministerul Public, de Interne ºi Ministerul Justiþiei, au gãsit soluþia transferãrii unui numãr de posturi, 15 de la Interne ºi 8 de la Ministerul Public, posturi finanþate, pentru Institutul Naþional de Criminologie.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat.

Îl rog pe domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu sã prezinte punctul de vedere al comisiilor sesizate în fond.

Comisiile noastre au analizat acest proiect de lege ºi, cu unanimitate de voturi, au hotãrât sã adopte raportul comun de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituþia României.

## Mulþumesc.

Îl consult pe domnul vicepreºedinte Aron Belaºcu dacã doreºte sã completeze susþinerea domnului senator Sergiu Nicolaescu.

Nu am nimic de completat, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

La dezbateri generale, doamna senator Norica Nicolai, Grupul parlamentar al P.N.L.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator.

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Salutãm adoptarea, în sfârºit, a unei decizii de politicã penalã, care înseamnã înfiinþarea Institutului Naþional de Criminologie. Considerãm cã era necesar un corp specializat, pentru a crea o viziune în materie de politici de prevenire, de combatere ºi de atenuare a efectelor criminalitãþii. În România, din pãcate, studiile care au fost sunt studii de tip academic, nu au fost girate niciodatã de cãtre instituþiile statului ºi cu atât mai puþin utilizate.

Credem cã acest institut va fi, din punct de vedere ºtiinþific, unul din principalii furnizori de politici penale pentru toate guvernele, politici penale care vor fi fãrã coloraturã politicã, care vor fi în interesul naþional. De aceea, crearea acestui institut trebuie sã o salutãm cu toþii.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doreºte sã mai intervinã cineva? Da, domnul senator Eugen Marius Constantinescu, Grupul parlamentar al P.R.M.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interesantã aceastã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 133/2002. Probabil cã era, într-adevãr, necesarã înfiinþarea acestui institut ºi ea trebuia sã se facã printr-un asemenea document.

Mirarea este însã cã ceea ce propune ordonanþa se potriveºte cu o anumitã politicã pe care am întâlnit-o într-un loc foarte special, ºi anume existã o prevedere: ”Trebuie extinsã birocraþia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. Este admisã critica activitãþii organelor administrative, însã nu se admite nicidecum scãderea numericã a personalului ºi nici funcþionarea normalã a aparatului birocratic.Ò

Mã întreb dacã institutul va îmbunãtãþi în vreun fel activitatea pentru care se doreºte a fi creat. Aº vrea sã precizez cã ceea ce am citat mai înainte este un extras din cele 45 de directive ale KGB-ului pentru þãrile din orbita sovieticã, Moscova, iunie 1946. Ne învârtim într-un cerc în care nu ºtiu care va fi soluþia. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator, dar vã rog sã observaþi cã, potrivit expunerii de motive ºi potrivit textului Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2002, aceste posturi nu cresc birocraþia, ci, dimpotrivã, posturile sunt preluate prin transfer de la Ministerul de Interne ºi de la Ministerul Public.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

ªi mai creeazã o instituþie.

Este absolut necesarã. Pãcat cã aºa de târziu, cum au spus ceilalþi colegi.

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna secretar de stat.

Realitatea era urmãtoarea: în cadrul fiecãreia dintre aceste instituþii, deci ºi la nivelul Ministerului Public, ºi la nivelul ministerelor de interne ºi de justiþie, existau niºte structuri care aveau competenþe în studiul criminologiei.

Din pãcate, nu exista o coordonare perfectã a acestor structuri ºi tocmai aceasta s-a urmãrit prin înfiinþarea Institutului Naþional de Criminologie. ªi apoi, au apãrut forme noi de manifestare a criminalitãþii în România, care necesitã în primul rând o abordare sistematicã a originilor ºi cauzelor acestui fenomen, pentru a se putea lua, pe cale de consecinþã, ºi mãsuri adecvate în vederea combaterii ºi reprimãrii fenomenului.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Îi consult pe cei doi colegi din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dacã doresc sã intervinã.

Nu.

Nu.

Nu. Mulþumesc.

Domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc.

## Domnule preºedinte,

## Onorate colege ºi onoraþi colegi,

Se cade a fi spuse anumite lucruri în legãturã cu problema aflatã în dezbatere, ºi anume mie mi se pare cã instituirea, înfiinþarea unui astfel de institut care sã furnizeze material de bazã pentru cei care iau decizii în

domeniul politicii penaleÉ deci, fãrã îndoialã, utilitatea acestuia este deasupra oricãror dubii.

Însã obiceiul nostru de a construi noi instituþii, noi entitãþi... Noroc cã nu-i ordonator principal de credite, dar nu despre asta aº vrea sã vorbesc, ci despre faptul cã nu mi se pare suficient sã fie adunate un numãr de posturi din instituþiile enumerate acolo, Ministerul Public, Ministerul de Interne ºi Ministerul Justiþiei, atunci când este evidentã nevoia de a deschide cãtre societatea civilã, pentru cã ºi acolo existã entitãþi care pot ºi chiar produc valori utilizabile de cãtre cei care iau decizii, aflându-se în postura de a lua decizii.

Prin urmare, nici nu vreau sã spun cã acesta, institutul, va fi un ”cimitir de elefanþiÒ. Va elabora studii, va face anumite lucrãri, aºa, ca ºi orice instituþie de stat, dar ceea ce cred cã este un cusur, în general, al instituþiilor, cusur care trebuie evidenþiat aici, este faptul cã nu are suficientã Ñ datoritã construcþiei organizatorice Ñ deschidere cãtre societatea civilã, care, ea însãºi, cum am spus, produce, furnizeazã Ñ nu mai trebuie primit, recepþionat semnalul acela Ñ material de bazã pe care se poate construi o politicã în domeniul acesta.

Din cauza asta, fãrã sã am obiecþiuni referitor la proiect, dar aº zice cã ar trebui vãzutã ºi aceastã faþã a problemei.

## Mulþumesc.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Vã readuc aminte cã la începutul anilor 1930, în Statele Unite, împotriva crimei organizate s-a format o echipã din 11 oameni, care a reuºit, într-adevãr, în urmãtorii ani sã cureþe Statele Unite de bandele de gangsteri cele mai importante.

Faptul cã la noi s-a fãcut un institut aratã, pe de o parte, proporþia care existã la noi în þarã ºi, totodatã, atenþia pe care o acordãm faptelor respective.

Deci eu vã rog sã supuneþi la vot, domnule preºedinte.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã mai sunt intervenþii.

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot Ñ nu existã nici un amendament Ñ, deci atât asupra raportului întocmit de cele douã comisii sesizate în fond, cât ºi asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2002. Vã rog sã votaþi.

Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cât ºi proiectul de lege în ansamblu au fost aprobate de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru ºi 6 abþineri.

Rugãmintea este ca punctul 12 sã-l lãsãm...

Exact asta vroiam sã vã propun, domnule preºedinte, sã nu ne blocãm, pentru cã eu, personal, am amendamente respinse.

Nu, este rugãmintea din partea celorlalþi colegi care au mers la simpozionul de la Curtea Supremã, s-a spus cã dupã ora 10,00 se întorc.

Deci mai avem câteva proiecte de lege la care nu avem amendamente ºi apoi revenim, pentru cã vreau sã epuizãm întreaga ordine de zi astãzi.

Deci la punctul 13 nu sunt amendamente, avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea ºi funcþionarea Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat.

Comisiile sesizate în fond, la fel, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori, prin art. 21 din Legea nr. 182/2002 privind protecþia informaþiilor clasificate, s-a înfiinþat Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat, ca autoritate naþionalã de securitate în domeniu.

Prin proiectul de lege pe care vi-l prezentãm, de aprobare a ordonanþei, se stabilesc atribuþiile ºi structurile acestui organism, iar dintre atribuþii ne permitem sã enunþãm câteva esenþiale. E vorba de atribuþii de reglementare, de autorizare, evidenþã ºi control, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecþia informaþiilor clasificate ºi asigurarea implementãrii unitare la nivel naþional a mãsurilor de securitate a informaþiilor clasificate.

Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat reprezintã organismul naþional de legãturã cu Oficiul de Securitate al NATO, cu structurile de securitate similare din statele membre sau partenere ale Alianþei, precum ºi cu celelalte state cu care România a încheiat tratate sau înþelegeri, ori urmeazã sã încheie astfel de tratate.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de lege, astfel cum a fost promovat de Guvern ºi cum vi se recomandã prin raportul comisiilor de specialitate.

Vã mulþumesc.

Îi rog pe cei doi colegi din partea comisiilor sesizate în fond sã prezinte punctul de vedere al acestora.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Documentul legislativ mai sus menþionat a fost dezbãtut de cele douã comisii în ºedinþe separate.

În ºedinþa sa din 10 decembrie 2002, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raportul de admitere a textului trimis de Guvern, fãrã amendamente. Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã a dezbãtut textul proiectului de lege în ºedinþa din 27 noiembrie ºi, ulterior, la data de 10 decembrie 2002, în prezenþa reprezentanþilor serviciilor de informaþii ºi a directorului general al Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat, adoptând, în final, un raport de admitere, fãrã amendamente, prin vot. Dar în cadrul ºedinþei din 10 noiembrie s-au propus douã amendamente: un amendament este al domnului senator Dumitru Badea, care a propus modificarea alin. 3 art. 3 astfel: ”Directorul general prezintã Parlamentului ºi Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, anual ºi ori de câte ori este nevoie, informãri privind activitatea desfãºuratã de Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat.Ò Amendamentul a fost supus votului ºi respins cu 5 voturi împotrivã ºi 3 voturi pentru.

Doamna senator Norica Nicolai a propus modificarea alin. 2 al aceluiaºi art. 3 astfel: ”Salarizarea directorului general se face potrivit poz. 1 din anexa nr. 3 la Legea nr. 154 din 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioareÒ Ñ de asemenea, supus la vot, a fost respins cu 6 voturi împotrivã ºi douã voturi pozitive.

În concluzie, cu 16 voturi pentru ºi un vot împotrivã, s-a adoptat raportul comun de admitere, fãrã modificãri ale textului trimis de Guvern. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect de lege.

În consecinþã, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat conform prevederilor art. 74 din Constituþia României.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îl consult pe domnul vicepreºedinte al Comisiei juridice Aron Belaºcu dacã doreºte sã intervinã?

Nu mai e nimic de adãugat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Da, vã rog, domnul senator Badea, Grupul parlamentar P.R.M.

## Domnule preºedinte,

Microfoanele sunt pentru toatã lumea, nu numai pentru dumneavoastrã.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/21.XII.2002

Sigur cã da. Numai cã sunt unele care nu sunt puse de preºedinte, ci sunt puse ºi de altcineva.

Preºedinte de ºedinþã.

Aºa.

Ca dovadã cã mã adresez cu formula: ”domnule preºedinteÒ.

Mulþumesc.

ªi, onorat auditoriu, atunci când, în aprilie, la mare înghesuialã, aþi votat Legea privind informaþiile clasificate, am afirmat chiar de la aceastã tribunã, ºi de-aia am vrut neapãrat sã vin tot aici, cã este o lege proastã.

Apreciez ºi aceastã Ordonanþã privind Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat ca un act normativ foarte prost, conceput cu rea-credinþã, cel mai probabil de o persoanã strãinã de materia abordatã ºi de reglementãrile anterioare sau mai degrabã care urmãreºte promovarea unor norme contrare interesului general.

Dacã va fi adoptatã în aceastã formã, sistemul de informaþii românesc, ºi aºa fãrâmiþat, va fi serios dereglat, întrucât cele douã acte normative Ñ Ordonanþa de urgenþã pe care o dezbatem astãzi ºi Legea nr. 172 Ñ conþin norme contradictorii care creeazã confuzii ºi paralelisme în ceea ce priveºte sarcinile ºi atribuþiile organismelor abilitate sã realizeze protecþia informaþiilor clasificate.

Guvernul ºi în special primul-ministru, devenit peste noapte ”fac-totumÒ, în domeniul atât de fragil al informaþiilor au omis un lucru esenþial, ºi anume acela cã invitaþia de aderare la NATO ne obligã sã avem, cel puþin în ceea ce priveºte informaþiile clasificate, stabilitate organizatoricã, rigoare ºi eficienþã.

Voi da numai câteva exemple privind contradicþiile dintre aceste douã reglementãri: la art. 1 alin. 4 din ordonanþã se prevede cã O.R.N.I.S.-ul, citez: ”exercitã atribuþii de reglementare, autorizare, evidenþã ºi control, în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecþia informaþiilor clasificate, standardelor naþionale de protecþie a informaþiilor clasificate ºi normelor privind protecþia informaþiilor clasificate NATOÒ.

Practic, aceastã prevedere, deºi face referire la Legea nr. 182/2002, desfiinþeazã o serie de articole ale legii, ca de exemplu art. 25 alin. 1, care prevede, citez din nou: ”Coordonarea generalã a activitãþii ºi controlul mãsurilor privitoare la protecþia informaþiilor secrete de stat se realizeazã de cãtre unitatea specializatã din cadrul S.R.I.Ò Aici Guvernul se contrazice pe sine însuºi, deoarece

art. 191 din H.G. nr. 585/2002 prevede ca activitatea generalã de exercitare a controlului asupra modului de aplicare a mãsurilor de protecþie de cãtre instituþiile publice ºi unitãþile deþinãtoare de informaþii clasificate este sarcina exclusivã a S.R.I.-ului. Rãmâne, pânã la urmã, o confuzie care nu ºtiu cum va fi rezolvatã dacã va fi adoptatã în aceastã formã.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Constantin Nicolescu.

## Stimaþi colegi,

Aº dori sã încep prin a spune cã, într-adevãr, domnul senator Badea are experienþã deosebitã, dar cred cã astãzi a încercat sã dea o altã nuanþã acestui proiect de lege, într-o direcþie în care, în nici un caz, nu o are conþinutul acestei legi.

În primul rând, aº vrea sã spun cã aceastã lege, Legea nr. 182/2002, a fost aprobatã de noi ºi acest articol pe care astãzi îl reclamã domnul senator Badea era prevãzut în aceastã lege ºi atunci. Chiar puneam problema de ce înfiinþãm un Oficiu al Registrului de Evidenþã, când avem A.N.S.-ul?

Acum, aceastã lege nu face altceva decât aduce A.N.S.-ul cu Oficiul într-un singur obiectiv de lucru ºi aduce atribuþiile, care erau deja aprobate, ale A.N.S.-ului (Agenþiei Naþionale de Securitate) în interiorul sau împreunã cu ceea ce însemna Legea nr. 182/2002, o parte din Legea nr. 182/2002, pentru Oficiul Registrului de Evidenþã Naþionalã ºi cupleazã cele douã sarcini.

Problema a doua este legatã de faptul cã aici spune clar: Oficiul Registrului Naþional de Evidenþã. Deci este un oficiu de evidenþã, ºi nu de informaþii. Nu se vorbeºte nicãieri în aceastã lege despre informaþii. Serviciul S.R.I. ºi Serviciul S.I.E. îºi fac problema dumnealor de fond, iar aici controlul pe care îl prevede legea se referã doar la aspectul de evidenþã a informaþiilor clasificate, deci cum sunt evidenþiate, ºi în nici un caz oficiul nu intrã în ceea ce înseamnã domeniul profesional al celor douã servicii.

Cele douã servicii, e logic, trebuie sã-ºi facã o reglementare, conform legii, pentru lucrul în interiorul dumnealor. ªi, de aceea, Legea nr. 182/2002 nu se contrazice, cã acolo stabileºte cã ºi S.I.E., ºi Serviciul Român de Informaþii îºi fac reglementãrile interne care sunt impuse de Legea nr. 182/2002.

Eu nu cred cã existã paralelism în aceste lucruri ºi nici nu am discutat foarte mult în comisie. Cred cã vrem sã dãm mai multã putere acestui oficiu, iar el, de fapt, are aceastã putere. ªi nu are putere decât, încã o datã, de a þine aceastã evidenþã.

În al doilea rând, aº vrea sã spun cã organismele ONU ne impun o divizare foarte clarã a problematicii. Deci, înainte, poate cã S.R.I.-ul fãcea de toate sau S.I.E. fãcea de toate, trebuia sã-ºi facã ºi aceastã evidenþã, dar, din punct de vedere al NATO se cere ca aceastã evidenþiere ºi acest control a tot ce înseamnã informaþiile NATO sã fie foarte bine stãpânite de un organism specializat, ºi nu fãcute de fiecare instituþie separat ºi sã se controleze toate instituþiile care manevreazã informaþii legate de desfãºurarea activitãþii NATO. Eu cred cã, din contrã, prin acest lucru se face o ordonare în timp a acestor problematici, ºi nu o împrãºtiere a responsabilitãþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Ofer cuvântul doamnei senator Norica Nicolai.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Dupã aceea, vã rog, sã-mi acordaþi dreptul la replicã, pentru cã vi l-am cerut demult.

Domnule senator, v-a lãudatÉ

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Astãzi ni se solicitã sã votãm ceea ce am dorit sã votãm atunci când am adoptat Legea nr. 182.

Poziþia Parlamentului atunci a fost foarte clarã: este necesarã o singurã autoritate în materie de securitate, pentru cã acestea sunt standardele NATO.

În acel moment, Guvernul ne-a criticat vehement, ne-a ºi scris cã nu ne vedem de treabã ºi cã avem idei... Se pare cã cei care duc lipsã de coerenþã sunt guvernanþii, dar aceasta este o altã chestiune. De principiu, este necesarã o autoritate care sã þinã evidenþa informaþiilor clasificate, secrete de serviciu, în conformitate cu standardele NATO.

România a optat obligatoriu pentru aceastã chestiune ºi a considerat cã pentru a evita birocraþia ºi pentru a avea coerenþã în analiza informaþiilor, ºi cele care privesc informaþiile clasificate la nivel naþional trebuie sã facã obiectul acestui registru.

Pânã aici lucrurile sunt foarte clare. Fãrã îndoialã, teama noastrã se referã la tendinþa instituþiilor româneºti de a utiliza informaþia în alte scopuri decât este ea destinatã. ªi trebuie sã recunoaºtem cu foarte multã sinceritate cã în România, în aceºti 13 ani, au existat foarte multe situaþii de implicãri politice ale serviciilor de informaþii, ale diverselor servicii de informaþii, a existat tendinþa ca anumite servicii care au fost iniþiate pentru a reprezenta o serie de interese (ºi aici mã refer la 0962, care iniþial a funcþionat ca un serviciu de protecþie a cadrelor), pentru ca, ulterior, sã-ºi atribuie competenþe ºi în obþinerea informaþiilor cu privire la criminalitatea organizatã. Deci existã tendinþa instituþiilor ºi a oamenilor care pãstoresc aceste instituþii de a face mai mult decât legea le dã competenþã. ªi, din pãcate, actualele prevederi sunt posibil de a fi utilizate în mod abuziv de cei care lucreazã în aceste instituþii. Nu dorim sã discutãm o singurã chestiune atunci când analizãm serviciile de informaþii: o cerinþã, un standard NATO, care este un standard de transparenþã ºi de control civil asupra acestor instituþii. Cred cã este obligatoriu sã prevedem expres posibilitatea controlului parlamentar asupra acestei instituþii, aºa cum ea este prevãzutã ºi pentru celelalte servicii de informaþii, pentru cã este o cerinþã ºi o garanþie a funcþionãrii democratice ºi corecte, conform atribuþiilor pe care aceste instituþii le au.

Vã mulþumesc. Domnul senator Szab—.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Desigur cã importanþa acestui act normativ ar reclama faptul ca mãcar la dezbaterile generale colegii care iau cuvântul sã vorbeascã de la tribunã, dar, þinând cont de elementele de precaritate a securitãþii tribunei respective, eu am sã vorbesc de aici.

Iatã cât de important este sã dezbatem astfel de probleme, pentru cã aici este miezul activitãþii noastre de reprezentanþi ai celor care ne-au ales, iar noi suntem responsabili pentru securitatea lor.

Fãrã îndoialã, avem de-a face cu un important pas înainte în direcþia instituirii acelor stãri de fapte care sã ne facã sã fim, într-adevãr, în rândul þãrilor în care domnia legii ºi statul de drept este o realitate fãrã dubii.

Antevorbitoarea a apreciat cu destulã vehemenþã faptul cã nu acum a fost inventatã locaþia acestei instituþii ºi cã ea a luat naºtere în urma dezbaterii în comisia din care ºi eu, cu onoare, fac parte, dar la vremea respectivã nu a fost împãrtãºitã de cei care au iniþiat Legea nr. 182 la care s-a fãcut referire.

Vreau sã menþionez un fapt care, sã zicem, este de naturã sinteticã în legãturã cu documentul acesta. Adoptarea lui izvorãºte dintr-o filozofie care a fãcut un pas înainte. Filozofia aceasta pune în centrul atenþiei informaþia ca atare, nu organizaþiile care le obþin, le prelucreazã, le gestioneazã ºi le utilizeazã. Asta este o chestiune foarte importantã, pentru cã atunci informaþia Ñ vorbesc de cea clasificatã Ñ este pe cale de a deveni centrul chestiunii, ºi nu institutul respectiv S.R.I., S.I.E. sau alte structuri informative de care avem cunoºtinþã Ð har Domnului! Ð ºi pe care le finanþãm de la buget. Acesta este un evident pas înainte.

Pe de altã parte, nu este voba de a crea un nou serviciu de informaþii. Aceastã instituþie, Oficiul Registrului

Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat, care are o denumire prescurtatã atât de plãcutã, þine o evidenþã întocmai cum registrul comerþului þine evidenþa societãþilor comerciale, cum Registrul de la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci þine evidenþa brevetelor ºi altor chestiuni.

Prin urmare, aici se concentreazã anumite elemente care þin de gestionarea ºi utilizarea într-un anumit scop, bine precizat, a informaþiilor nenumãrate. Nu este adevãrat cã nenumãrate, dar de la multe instituþii, nu numai acelea din sfera siguranþei naþionale, ci toate instituþiile care clasificã, într-un fel, informaþia ce are nevoie de o anumitã protecþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Îi consult pe colegi dacã mai doresc sã intervinã. Nu. Mulþumesc.

Declar închise dezbaterile generale. Doriþi un drept la replicã. Vã rog.

Dar nu mai veniþi la microfon? Este bine sã folosiþi aceleaºi microfoane în timp, domnule Badea.

Pentru cã dau replicã domnului Nicolescu, care a vorbit de la acest microfon, vorbesc de aici.

A fãcut câteva afirmaþii care contrazic prevederile legii ºi sunt nevoit sã o citesc încã o datã.

Nu vã supãraþi, dreptul la replicã... dumneavoastrã, care sunteþi un vechi ºi excelent senator, ºtiþi cã dreptul la replicã este într-o chestiune personalã. În privinþa aprecierilor date faþã de proiectul de lege, este o chestiune pe care nu aveþi dreptul sã o cenzuraþi.

Dânsul are voie sã mã cenzureze pe mine, însã eu nu am dreptul sã-i dau replica. Hotãrâþi-vã odatã, ori îmi daþi cuvântul, ori nu-mi daþi.

Vi l-am dat.

## Lãsaþi-mã sã vorbesc!

Dânsul face urmãtoarea afirmaþie: cã acest organism nu are decât rolul de a înregistra niºte informaþii clasificate. Ei, lucrurile nu stau aºa ºi mã contrazice atunci când spun cã se vor cãlca pe picioare aceste S.R.I.-uri ºi alte organisme care au niºte atribuþii.

Sã vã citez din lege: ”Art. 25 - Coordonarea generalã a activitãþii ºi controlul mãsurilor privind protecþia informaþiilor se realizeazã de cãtre unitatea specializatã din S.R.I.Ò ªi nu este adevãrat cã în comisie nu a fost abordatã corect aceastã problemã de cãtre reprezentantul S.R.I.-ului, care a spus cã O.R.N.I.S.-ul nu ar trebui sã intre peste atribuþiile S.R.I.-ului.

Se spune cã nu fac decât sã înregistreze. Nu este adevãrat. Din moment ce îl abilitãm sã exercite controlul ºi sã solicite informaþiile necesare de la conducãtorii autoritãþilor Ñ nu mai citesc, cã am citit înainte Ñ este clar cã îi dãm atribuþii ºi în acest domeniu, nu sã culeagã informaþii, nu sã facã muncã informativã, dar sã intre în posesia acestor informaþii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îi consult pe cei doi care au formulat amendamente ce au fost respinse în comisii dacã le susþin?

Domnule senator Badea, din intervenþia dumneavoastrã la dezbateri generale aþi fãcut precizarea cã susþineþi amendamentul formulat la art. 3. De altfel, l-aþi ºi susþinut în cadrul intervenþiei de la dezbateri generale.

Vã rog, reprezentantul Executivului, punctul de vedere cu privire la acest amendament inserat în raport.

Da, domnule preºedinte, ne menþinem textul din ordonanþã, iar în ceea ce priveºte amendamentul domnului senator, aºa cum am spus ºi la comisie, reiterez aici faptul cã Parlamentului nu i se ia dreptul de control asupra nici unei structuri administrative ºi cã este greºit spus cã o structurã administrativã, chiar dacã nu este la nivel de minister, nu poate sã fie interpelatã de cãtre dumneavoastrã. Chiar textul care se referã la întrebãri ºi interpelãri spune cã: ”Parlamentul poate sã interpeleze de la primul-ministru, membrii Cabinetului ºi pe ceilalþi ºefi de structuri administrative.Ò

Dacã se doreºte sã se dea un rãspuns direct de ºeful acestei structuri, oricare dintre dumneavoastrã poate sã o facã. Dar noi am spus cã nu este cazul sã se prevadã în ordonanþã controlul direct al Parlamentului asupra acestui organism din alt punct de vedere. Nu pentru cã ne-ar deranja faptul de a fi controlat, nici vorbã de aºa ceva.

În momentul în care spunem cã acest organism este controlat de cãtre Parlament prin rapoarte anuale ºi ori de câte ori este nevoie, implicit îl ridicãm la nivelul structurilor care culeg, prelucreazã date ºi informaþii, ceea ce nu este cazul acestui organism. Acest organism este numai de înregistrare a unor informaþii ºi este adevãrat cã cer pe urmã date ºi informaþii de la organismele abilitate asupra modului în care se pãstreazã, se protejeazã informaþiile pe care ele le au în custodie. Nicidecum nu este vorba de a i se transmite informaþia cu caracter clasificat de la structura care o are în gestiune la acest organism.

În altã ordine de idei, aceste organisme, în statele unde deja sunt înfiinþate, în toate statele membre NATO ºi în majoritatea statelor partenere ale Alianþei, din momentul înfiinþãrii acestei structuri ele nu mai lucreazã cu alte structuri, ci lucreazã numai cu aceastã structurã ºi întreabã: informaþia respectivã existã, unde existã ºi cum este protejatã, bineînþeles, ºi cu aceasta rolul acestui organism este închis.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Acesta este motivul pentru care spunem cã nu este cazul sã instituim un control parlamentar la nivelul S.R.I., la nivelul S.I.E., la nivelul celorlalte structuri, într-adevãr, de informaþii.

Vã rog, punctul de vedere al colegilor din Comisia pentru apãrare sau juridicã faþã de acest amendament.

Domnule preºedinte, nu pot susþine decât ceea ce comisia a decis prin vot.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, am supus dezbaterii dumneavoastrã amendamentul propus la art. 3 de domnul senator Badea... Vreþi sã mai spuneþi ceva?

Vã rog, aveþi cuvântul.

Eu cred cã informaþia pe care o dã domnul ministru este incorectã.

Ce poþi sã spui mai mult decât: Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat este abilitat sã solicite informaþiile necesare?! Informaþiile necesare. Nu sã vadã el cum sunt pãstrate informaþiile clasificate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Aþi ascultat ºi acest ultim argument adus de domnul senator Dumitru Badea. Domnia sa a formulat acest amendament ºi în comisie. Punctul de vedere al comisiei a fost de respingere a amendamentului. Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a amendamentului. Da?

## **Domnul Nicolae Pãtru**

**:**

Pe 6 martie facem altã lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun. Deocamdatã,

La art. 3 alin. 2, de asemenea, existã un amendament formulat de doamna senator Norica Nicolai, care l-a susþinut ºi în cadrul dezbaterilor generale, precizând cã îl menþine. Da?

Da.

Domnule preºedinte, am propus modificarea...

Listã, vã rugãm!

Sigur. O listã, vã rog. O listã legatã de acest vot.

...modificarea alin. 2, în sensul cã salarizarea directorului sã se facã în condiþiile anexei 3 alin. 1 din Legea nr. 154/2000.

## Domnule preºedinte,

În conformitate cu art. 21 din aceeaºi lege, persoanele care ocupã funcþii asimilate cu cele de demnitate publicã se salarizeazã, clar, în condiþiile legii. Or, sediul salarizãrii în condiþia asimilãrii este anexa 3.

Domnul director, prin acest proiect de lege, este asimilat cu o funcþie de demnitate publicã, dar este salarizat ca demnitar, ceea ce nu este cazul. Deci este o chestiune care þine de aplicarea Legii nr. 154/2000 cu privire la salarizarea funcþiei publice.

Mulþumesc. Punctul de vedere al Executivului?

Mulþumim, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, v-am ruga sã-i permiteþi domnului director al Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat sã prezinte...

Vã rog, punctul de vedere.

**Domnul Marius Petrescu** _Ñ director general al Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat_ **:**

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori,

Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, aºa cum s-a stabilit în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, a analizat operativ amendamentul propus de doamna senator Norica Nicolai ºi, prin Adresa nr. 24.521/10.12.2002, a rãspuns Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, susþinânduºi punctul de vedere ºi afirmând cã funcþia asimilatã de secretar de stat se face cu salarizarea prevãzutã aici ºi susþinând în continuare cã aceasta este calea.

Deci s-a fãcut o analizã la nivelul domnului ministru, cu secretarii de stat, cu directorul general al bugetului, ºi au ajuns la aceastã concluzie. Dânºii îºi susþin în continuare punctul de vedere, punct de vedere pe care ºi l-au exprimat ºi în scris, în adresa cãtre Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a Senatului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Rugãmintea este doar sã vã prezentaþi pentru colegii senatori, pentru cã am avut posibilitatea, în felul acesta, sã vã ºi cunoaºtem.

Aþi spus...? Nu am reþinut.

Mã numesc Marius Petrescu ºi sunt directorul general al Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule director general.

Deci, stimaþi colegi, aþi ascultat punctul de vedere al colegei noastre care a formulat acest amendament de modificare a alin. 2 al art. 3 din textul ordonanþei. Domnul director general a prezentat ºi punctul de vedere al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Argumente împotriva acestui amendament.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus. Vã rog sã votaþi.

Amendamentul este respins, întrunind 50 de voturi pentru, 64 împotrivã ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Vã mulþumesc.

Dacã nu mã înºel, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu, mai aveþi doar douã proiecte...

Punctul 19 ºi punctul 20.

Vã rugãm, listã!

Doriþi o listã? Rog, câte o listã legatã de votul final la acest proiect de lege, pentru toate grupurile parlamentare.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã mai are douã proiecte de lege, care nu au amendamente ºi bãnuiesc cã nu nasc discuþii...

Punctele 19 ºi 20.

Punctele 19 ºi 20. Nu ºtiu dacã este... Era prezent domnul deputat Dorel Bahrin. Vã rog! Parcã pentru proiectul de la punctul 19 sunteþi, da?

## **Domnul Dorel Bahrin** Ñ _deputat (din salã)_ **:**

19 ºi 20.

## Vã rog!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind Ordinul _Meritul Cultural_ ºi Medalia _Meritul Cultural_ . Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori,

Propunerea legislativã Ordinul ºi Medalia _Meritul Cultural_ face parte din decoraþiile civile pe domenii de activitate ºi este rezultatul aplicãrii Legii nr. 29/2000.

Ordinul ºi Medalia _Meritul Cultural_ au fost înfiinþate în anul 1931 ºi recompensa, la acea datã, opt categorii de merite specifice. S-a pãstrat, în esenþã, forma generalã a decoraþiei din 1931.

În concluzie, comisia noastrã propune ºi menþine propunerea privind supunerea dezbaterii acestei legi în atenþia dumneavoastrã ºi, bineînþeles, aprobarea ei.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã din partea Guvernului aveþi de completat, domnule secretar de stat Gheorghe Oanã?

**Domnul Gheorghe Oanã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Nu avem observaþii.

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu, în numele comisiei.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect ºi, cu unanimitate de voturi, l-a avizat favorabil.

## Mulþumesc.

Precizez caracterul legii, de lege ordinarã.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Domnul senator Zanc. Vã rog sã fiþi scurt, însã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fireºte, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi-a dat avizul în acest sens, în acord cu textul legii. Ceea ce ne nedumereºte ºi ceea ce am menþinut ºi ca observaþii ºi aº pune-o ca o problemã aici este realizarea acestor însemne. Noi revenim la însemne care nu mai corespund nici perioadei, epocii moderne. Sunt absolut Ñ iertaþi-mã! Ñ sinistre. Numai cruci mortuare, fãrã un simbol al culturii, fãrã un înscris care sã reflecte ce înseamnã o distincþie pentru culturã.

Cine le face, cine le gândeºte cred cã ar trebui sã consulte, totuºi, oameni din domeniul heraldicii, al realizãrilor estetice. Asta este obiecþia care...

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/21.XII.2002

Vã mulþumesc.

Sunt convins cã iniþiatorii vor þine cont de aceastã sugestie.

Vã rog, domnul deputat.

În Comisia de heraldicã, consultant principal este preºedintele Comisiei de heraldicã a Academiei Române.

Aceastã lege a avut avizul Ministerului Culturii ºi Cultelor, am consultat experþi strãini, corespunde cutumei europene moderne în domeniul heraldicii ºi în domeniul decoraþiilor ºi sunt asimilate ºi la reciprocitate cu actualul sistem de decoraþii european. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunteþi mulþumit de rãspuns, domnule senator Zanc?

## **Domnul Grigore Zanc**

**:**

Nu sunt, dar...

Nu sunteþi...

Domnule preºedinte, ºi eu vreau sã spun douã vorbe.

Vã rog!

Observaþia fãcutã de colegul meu, domnul senator Zanc, este de luat în considerare ºi vã rog foarte mult s-o faceþi ºi dumneavoastrã, cei care reprezentaþi astãzi aºa-zisa comisie de heraldicã... preºedinte al Academiei ºi aºa mai departe.

Domnilor, ceva s-a schimbat. În 1931, România se afla într-o anumitã situaþie, în 2002 existã o micã diferenþã. Nu ºtiu dacã crucea este semnul heraldic cel mai bine ales. Deci, din acest punct de vedere, domnul senator Zanc are dreptate.

Eu nu spun sã hotãrâm... Pânã la urmã, legea ajunge la noi, deci ajunge la Parlament. Domnilor, am o rugãminte: întrebaþi-ne ºi pe parcurs. Eu cred cã faptul cã ne aflãm în 2002, pentru culturã putea sã existe un semn mai apropiat de realitate ºi de perioada pe care o trãim ºi nicidecum...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, acestea au fost dezbaterile generale. Le declar închise ºi

La punctul 20 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind Ordinul _Meritul Sportiv_ ºi Medalia _Meritul Sportiv_ .

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Propunerea legislativã privind Ordinul ºi Medalia _Meritul Sportiv_ face parte din decoraþiile civile pe domenii de activitate ºi este rezultatul aplicãrii Legii nr. 29/2000.

Ordinul ºi Medalia _Meritul Sportiv_ au fost înfiinþate, parþial, în anul 1931, ca parte componentã a Ordinului ºi Medaliei _Meritul Cultural_ , care, la acea datã, recompensa ºi educaþia fizicã.

Instituirea propriu-zisã a ordinului ºi medaliei a fost în anul 1966, cuprinzând la acea datã trei clase, atât pentru ordin, cât ºi pentru medalie. La propunerea actualã s-a þinut cont de cutuma internaþionalã în domeniu ºi de tradiþia româneascã, respectiv ”DiscobolulÒ este luat din tradiþia europeanã. Altfel era însemnul respectiv.

Vreau sã menþionez faptul cã, prin bunãvoinþa ºi aprobarea datã ºi acestei legi, punem la dispoziþia instituþiei prezidenþiale posibilitatea de a fi degrevatã de o presiune care era pânã în acest moment pentru ordine naþionale, astfel cã anumite categorii, pe domenii de activitate, sã poatã fi recompensate ºi rãmânând distincþiile la nivel naþional pentru merite deosebite.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat Oanã dacã doreºte sã intervinã.

Nu avem observaþii.

Sunteþi de acord cu proopunerea legislativã, în varianta aceasta?

De acord.

Vã rog, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Nici o observaþie, domnule preºedinte. Cu unanimitate de voturi, a fost avizatã favorabil.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Precizez caracterul legii de lege ordinarã. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi. Bãnuiesc cã toate grupurile parlamentare susþin acest proiect de lege, pe care îl

Doar acest punct din ordinea de zi îl mai avea Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Vã mulþumesc.

Mai este punctul 21!

Punctul 21 s-a amânat de la început, nu? L-am supus votului la solicitarea comisiei.

Revenim în ordinea de zi la punctul 14. Punctele 14 ºi 15 sunt fãrã amendamente, deci se vor lua, sper, mai rapid.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut suplimentar dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naþionalã a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, ºi Comunitatea Europeanã, în calitate de Împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnul secretar de stat Oanã, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Prin ordonanþa de urgenþã amintitã a fost ratificat Acordul de împrumut suplimentar dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naþionalã a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, ºi Comunitatea Europeanã, în calitate de Împrumutãtor, în sumã de 100 milioane euro, semnat la 11 noiembrie 2002.

La data de 27 ianuarie 2000 a fost semnat Acordul de împrumut dintre România ºi instituþiile respective, în sumã de pânã la 200 milioane euro, având la bazã un program de asistenþã financiarã pentru cadru macroeconomic, destinat susþinerii balanþei de plãþi ºi finanþãrii deficitului bugetar.

Prima tranºã a împrumutului, în sumã de 100 milioane euro, a fost eliberatã în iunie 2000, urmând ca data, modalitatea de tragere ºi condiþionalitãþile aferente celei de-a doua tranºe sã fie stabilite între cele douã pãrþi, într-o etapã ulterioarã.

Ratificarea prin ordonanþã de urgenþã este justificatã de necesitatea intrãrii în efectivitate a Acordului de împrumut suplimentar cel mai târziu pânã la 31 martie 2003, fiind necesarã în acest scop ºi îndeplinirea procedurilor suplimentare, ulterioare ratificãrii, solicitate de Comisia Europeanã...

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Deci susþineþi proiectul de lege.

Vã rog, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu unanimitate de voturi, comisia noastrã a adoptat raport favorabil, fapt pentru care supune spre dezbatere ºi aprobare plenului Senatului proiectul de lege, în forma prezentatã de iniþiator, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Precizez caracterul legii, de lege ordinarã.

O

Punctul 15 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/2002 privind acordarea unor înlesniri la platã pentru Societatea Comercialã ”LUKoil Black Sea RomaniaÒ Ñ S.R.L. Bucureºti ºi Societatea Comercialã ”Petrotel LUKoilÒ Ñ S.A. Ploieºti.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Prin aceastã ordonanþã s-au acordat o serie de facilitãþi Societãþii ”LUKoilÒ, facilitãþi de natura celor acordate ºi altor societãþi în acest domeniu, referitor la plata majorãrilor de întârziere, la scutirea de la plata majorãrilor de întârziere aferente taxei pe valoarea adãugatã. Aceste facilitãþi, de naturã fiscalã, au fost notificate Consiliului Concurenþei, care le-a avizat ca atare, în baza Legii nr. 143/1999.

Prin acest ajutor de stat care se acordã, se vor obþine o serie de rezultate prin fluidizarea plãþii la termen a datoriilor faþã de buget, prin realizarea programului de investiþii al societãþii în România, în jur de 135 milioane de euro, ºi permite societãþii sã-ºi modernizeze rafinãria ºi sã dezvolte reþeaua de staþii din þara noastrã.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte, raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia noastrã a adoptat raport favorabil, cu majoritate de voturi, fapt pentru care supune spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul de lege, în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi. Domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, mulþumesc.

De 6-7 ani de zile, pentru bietele I.A.S.-uri cerºim înlesniri din acestea, fiscale. Au ajuns la peste o sutã de miliarde datorii, ºi cresc în fiecare zi, ºi nimeni din Guvern sau din Parlament nu-ºi face probleme cã redresarea agriculturii, fãrã a o repune pe picioare, nu se va putea produce.

Dar observãm cã ”LUKoilÒ ºi tot felul de firme strãine, din motive care mie îmi scapã, li se acordã mii de miliarde... Nu mai vorbesc de ai noºtri, cu mass-media, am auzit, ºi alþii... mii de miliarde ca sã-i aducã la un numitor comun. Ce se întâmplã?! Care sunt criteriile?!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu intru în amãnunte, le-a spus colegul meu.

Ca senator de Prahova, trebuie sã fac observaþia cã acest sprijin dat celor douã societãþi reprezintã în primul rând un sprijin pentru economia în dificultate a judeþului Prahova. ªi, iatã, ne gãsim în situaþia, puþin obiºnuitã, când opoziþia susþine o ordonanþã a Guvernului, iar cineva din partea puterii îºi pune probleme. Cred cã este... Eu am spus, domnul Triþã Fãniþã nu este cineva, este o personalitate.

Noi susþinem ºi votãm aceastã ordonanþã.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Triþã Fãniþã desigur cã nu a spus cã nu susþine aceastã ordonanþã, ci, profitând de prezenþa reprezentantului Ministerului Finanþelor Publice, i-a adus aminte cã, în urmã cu mai mult timp, a fost trecutã o lege prin Parlamentul României care stabileºte mãsuri de susþinere a agriculturii. Bãnuiesc cã la asta aþi dorit sã vã referiþi.

Da, mulþumesc.

Doriþi sã interveniþi? Vã rog, domnul senator Hanganu.

Nu ºtiu dacã mai e cazul sã facem istorie, sigur nu mai este cazul, dar, în orice caz, singurul lucru care se poate spune în legãturã cu aceastã ordonanþã este cã ea s-a dat extrem de târziu.

Poate, dacã se dãdea în urmã cu un an, poate cã în momentul de faþã Rafinãria Teleajen Ñ cã, de fapt, nu este vorba de o societate strãinã, e vorba de Rafinãria Teleajen din Ploieºti Ñ, dacã aceastã ordonanþã se dãdea în urmã cu un an de zile, poate cã acum retehnologizarea rafinãriei era terminatã ºi ea era repornitã.

Eu vreau sã amintesc cã ceea ce se acordã în momentul de faþã sunt doar 90 miliarde ajutor de stat, care înseamnã doar majorãri la plata accizelor ºi a taxei pe valoarea adãugatã.

De asemenea, o parte din aceste majorãri, dacã citiþi în ordonanþa de urgenþã, se vor recupera prin ceea ce are de recuperat de fapt Societatea ”LUKoilÒ Teleajen de la bugetul de stat.

Deci TVA de rambursat ºi, de asemenea, impozit pe profit, care este, de asemenea, de restituit.

Deci consider nu numai cã este absolut necesar ca aceastã ordonanþã sã fie aprobatã, ci ea este ºi o modalitate ca, în cel mai scurt timp, rafinãria din Ploieºti sã reporneascã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Domnul senator, domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

Dacã mai sunt intervenþii? Nu mai sunt alte intervenþii.

Punctul 16 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Aceastã ordonanþã a fost adoptatã de Camera Deputaþilor anul trecut, pe data de 27 septembrie.

Obiectivele ei principale se referã la instituirea altui sistem de impunere privind plata impozitului pe profit, respectiv calcularea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor obþinute din vânzarea bunurilor materiale sau prestãrilor de servicii ºi se acordã totodatã aceleaºi facilitãþi care se acordau ºi investitorilor mari, în sensul cã se reduce cu 20% impozitul datorat în cazul în care se creeazã locuri de muncã, mai mult de 10% decât în anul financiar precedent, iar în cazul achiziþionãrii caselor de marcat, pentru cã aici aveam noi o problemã deosebitã, valoarea acestora se scade înaintea impozitãrii, adicã direct din venit, astfel încât sã putem organiza o evidenþã mai bunã asupra veniturilor microîntreprinderilor.

Controlul fiscal al microîntreprinderilor se va efectua în conformitate cu procedura din Ordonanþa nr. 70/1997, cu amendamentul cã se efectueazã, dar nu mai devreme de doi ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordo- nanþe, ºi specificând-le cã, în cazul în care avem indicii de evaziune fiscalã, vom interveni operativ.

Vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa, legea, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fãcut o analizã temeinicã asupra acestui act normativ.

Având în vedere cã ordonanþa a produs efecte de-a lungul unui an de zile ºi, având în vedere cã, de la adoptarea ordonanþei pânã la adoptarea raportului nostru, s-a procedat la modificarea unor acte normative în materie de fiscalitate, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de comun acord cu iniþiatorii, a convenit asupra unui numãr de amendamente pe care le regãsim în anexa 1 la raportul nostru, respingând totodatã câteva amendamente pe care le regãsim în anexa 2.

Cu amendamentele din anexa 1, supunem spre dezbatere ºi adoptare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 24/2001.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu sunt solicitãri.

Îi consult pe colegii care au formulat amendamente dacã doresc sã le susþinã. În mare parte, ele au fost preluate... Deci nu sunt susþinute amendamentele respinse în comisie. Îl consult pe domnul secretar de stat dacã este de acord cu toate amendamentele aprobate de cãtre comisie.

De acord, domnule preºedinte.

Cu toate?

Da. Cu toate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Faþã de aceastã situaþie, în primul rând, v-aº ruga sã vã pronunþaþi asupra amendamentelor acceptate.

Vã rog sã votaþi.

Amendamente acceptate atât la nivelul comisiei, cât ºi de reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice ºi votate de plen cu 89 de voturi pentru, 5 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 17 din ordinea zi, raport fãrã amendamente, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 67/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

Vã rog, punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat.

Aceastã ordonanþã se referã la activitatea de audit financiar ºi are fundamentul în acþiunile întreprinse pentru aplicarea programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate din România, corelat cu directivele Uniunii Europene în domeniu.

Prin aceastã ordonanþã s-au definit mai exact domeniile de activitate unde auditorii financiari îºi pot exercita independent profesia, s-au definit categoriile de membri ai Camerei Auditorilor, s-au precizat mai clar incompatibilitãþile în efectuarea activitãþii de audit financiar, s-au adus completãri ºi modificãri condiþiilor privind atribuirea calitãþii de auditor financiar, s-a creat posibilitatea publicãrii hotãrârii conferinþei ºi Consiliului Camerei Auditorilor, în raport de conþinut, în Monitorul Oficial, Partea I.

Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ la data de 6 noiembrie a.c.

Susþinem ºi vã propunem sã fiþi de acord.

## Mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte sã prezinte punctul de vedere al comisiei. Invit domnii senatori în salã, pentru a nu fi nevoiþi sã facem apelul.

Domnule preºedinte, comisia noastrã a adoptat raport favorabil, fapt pentru care supunem adoptãrii forma proiectului de lege, aºa cum a fost transmisã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu. Precizez caracterul legii, de lege ordinarã.

O

Punctul 18 în ordinea de zi, procedurã de urgenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv.

Caracterul legii, lege ordinarã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat. Cu amendamente.

## Domnule preºedinte,

Urmare respectãrii angajamentelor asumate prin documentul de poziþie revizuit pentru capitolul 28 privind controlul financiar, întocmit în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanã, aprobat prin Memorandumul respectiv de cãtre Guvernul României, a rezultat obligativitatea completãrii Ordonanþei de urgenþã nr. 119/1999 privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv.

Astfel, dupã eliminarea secþiunii privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv ºi adoptarea Legii privind auditul public, a rezultat necesitatea completãrii acestei ordonanþe, aducându-se urmãtoarele modificãri.

S-a completat obiectul de activitate conform cu legea, referitor la controlul financiar preventiv, cu proiectele de operaþiuni care vizeazã constituirea veniturilor publice.

S-au reformulat prevederile referitoare la numirea, destituirea, suspendarea sau schimbarea din funcþie a personalului care desfãºoarã activitãþi de control financiar preventiv propriu.

S-au completat atribuþiile Ministerului Finanþelor Publice în calitatate de avizator al normelor metodologice respective în domeniu.

S-a soluþionat unitar autorizarea în efectuarea unor operaþiuni pentru care se refuzã viza de control financiar preventiv.

Comisia de specialitate a întocmit raportul respectiv, suntem de acord cu amendamentele respective, care se referã la o corelare mai bunã.

Cu toate amendamentele, domnule ministru?

Cu toate, da.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, punctul de vedere al comisiei.

ºi iniþiatorul, nu fac decât sã punã de acord modificãrile care au survenit în legislaþie în ultima perioadã cu prevederile prezentei ordonanþe.

Cu precizarea cã nu sunt amendamente respinse ºi cã s-a votat cu unanimitate de voturi, supun spre dezbatere ºi adoptare raportul comisiei noastre.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nu sunt intervenþii.

Vã rog sã þineþi cont de precizarea fãcutã de domnul secretar de stat Gheorghe Oanã, în sensul cã Ministerul Finanþelor Publice acceptã toate amendamentele existente în raport, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastrã atât amendamentele, cât ºi raportul comisiei, raport ce a fost votat în unanimitate în comisie.

Vã rog sã votaþi.

Amendamentele ºi raportul Comisiei de buget-finanþe ºi bãnci Ñ aprobate de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, o

Mulþumesc.

Numai puþin, domnule secretar de stat, am vãzut cã mai aveþi un proiect de lege, este ultimul, ca sã nu rãmâneþi aici, bãnuiesc cã mai aveþi treabã ºi în Ministerul Finanþelor Publice.

Punctul 32 din ordinea de zi, de asemenea, este Comisia de buget-finanþe ºi bãnci.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului. Raport de respingereÉ Nu Finanþele?

Nu, Ministerul Turismului.

Este al turismului. De fapt, fondul respectiv s-a desfiinþat.

S-a aprobat doar taxa respectivã sau veniturile respective în cadrul bugetului de stat. Deci nu mai produce nici un efect.

Domnule preºedinte, comisia noastrã a adoptat raport favorabil, cu un numãr important de amendamente, pe care vã rog sã le votaþi, pentru cã ele, aºa cum spunea

Cine poate fi mai competent decât dumneavoastrã sã ne spunã totul în materie fiscalã?

În condiþiile acestea, toatã administrarea acestor venituri o vor face direct prin bugetul de stat. Se respectã aceeaºi destinaþie care era iniþialã pentru fond, având destinaþia ”Dezvoltarea turismuluiÒ, ºi se respectã în acest fel ºi prevederile prevãzute în Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaþional.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Aºa cum arãta ºi iniþiatorul, actul normativ a rãmas fãrã obiect, fapt pentru care comisia noastrã vã roagã sã votaþi proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1998.

Vã mulþumesc.

Sunt împreunã, dar sunt mai încolo. Punctele 26 ºi

29.

Atunci mai faceþi o micã pauzã. Punctul 22 din ordinea de zi.

Legea privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ.

Vã rog, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. Aveþi cuvântul din partea Executivului, vã rog.

## **Domnul Dan Jurcan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice_ **:**

Practic, legea a fost trimisã pentru reexaminare. Suntem de acord cu toate modificãrile operate de comisie.

În aceastã situaþie sunteþi de acord, fiind rãmas fãrã obiect.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Trebuie sã acceptãm douã amendamente, amendament la titlu, amendament la articolul unic, sã transformãm legea dintr-o lege de aprobare într-o lege de respingere, ca sã putem sã o votãm ºi sã facem ca ordonanþa sã-ºi înceteze efectele.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a analizat observaþiile ºi, respectiv, recomandãrile domnului preºedinte la aceastã lege ºi a operat în consens cu aceste recomandãri, mai puþin un articol care a fost menþinut, conform votului ºi, respectiv, poziþiilor exprimate, ºi la Camera Deputaþilor, ºi în Senat.

Nu au fost voturi împotrivã. În unanimitate, comisia este de acord.

Întrebarea mea este, în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã s-a acceptat punctul de vedere din Camera Deputaþilor, da? În raport este clar.

De acord?

Da.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori. Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Mai aveþi alte proiecte de legi la Finanþe?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Dacã doriþi sã interveniþi?

Dacã nu,

Vã mulþumesc. Punctul 23 din ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2002 privind modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Adoptat de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Din partea Executivului, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Rãzvan Ciricã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru protecþia socialã a categoriilor de persoane cu venituri mici, ca urmare a creºterii preþurilor la energie ºi combustibil, programul social ce se va aplica pe perioada 2002Ñ2003, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 811/2002, prevede la capitolul 1 punctul 2 acordarea în continuare de a ajutoare pentru încãlzirea locuinþei, atât pentru cei care utilizeazã energie termicã în sistem centralizat, cât ºi pentru cei care utilizeazã gaze naturale.

În practicã, actul normativ pe care vi-l supunem spre aprobare nu face altceva decât sã stabileascã, þinând cont de creºterea acestor niveluri de preþuri, plafoanelor de venituri, ºi nivelurile ajutoarelor pentru încãlzire care se vor aplica în perioada respectivã.

Pentru încãlzirea locuinþei, în baza prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 121/2002, efortul bugetar va fi de circa 2 mii miliarde lei suportat din bugetul general consolidat al anilor 2002 ºi 2003.

În aceste condiþii Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine aprobarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2002.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, doamna senator Rodica ªelaru.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a analizat proiectul de lege ºi a aprobat în unanimitate adoptarea lui fãrã amendamente, în forma Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Invit domnii senatori în salã, întrucât urmãtoarele 4Ð5 legi au caracter de lege organicã.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

- Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru muncã

- ºi protecþie socialã. Raport favorabil, fãrã amendamente. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 124/2002 aduce modificãri Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor de ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, modificãri care vizeazã în primul rând subvenþionarea din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj a cheltuielilor cu forþa de muncã efectuate în cadrul realizãrilor unor programe care au ca scop ocuparea temporarã a forþei de muncã din rândul ºomerilor pentru executarea de lucrãri ºi activitãþi de interes pentru comunitãþi locale.

De asemenea, în condiþiile legii, vizeazã acordarea de credite din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, cu o dobândã de 25% din rata de referinþã a dobânzii, judeþelor care înregistreazã o ratã anualã mai mare decât rata medie pe þarã, mãsurã ce se va aplica începând cu trimestrul patru al acestui an, extinderea acordãrii dreptului prevãzut la articolul 72 din lege asupra tuturor persoanelor cãrora li s-a stabilit dreptul la indemnizaþia de ºomaj ºi acordarea dreptului la indemnizaþia de ºomaj prevãzut de lege ºi militarilor angajaþi pe bazã de contract, cãrora le înceteazã contractul de angajare la expirarea duratei pentru care a fost încheiat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O rog pe doamna senator Rodica ªelaru sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

ªi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a avizat favorabil, fãrã amendamente.

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

## **Din salã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii,

Punctul 24 din ordinea de zi.

## Nu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, existã raport favorabil, fãrã amendamente. Precizez caracterul legii de lege organicã ºi

Punctul 25 din ordinea de zi, de asemenea, o lege organicã, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap.

Nu este reprezentantul Executivului!

Daþi telefon sã vinã, pentru cã trebuia sã fie prezenþi la dezbateri.

Punctul 26.

Este prezent reprezentantul Executivului la proiectul de Lege privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinþe proprietate personalã?

Este iniþiativã parlamentarã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Este iniþiativã particularã?! Nu este iniþiativã particularã! Iniþiativa particularã era pe altã lege!

Este iniþiativã parlamentarã!

Parlamentarã. Mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã ºi invit la tribunã în calitate de reprezentat al Executivului care trebuie sã vã spuneþi punctul de vedere cu privire la acest proiect de lege.

Este propunere legislativã a colegilor noºtri.

Sã vedem cine este prezent.

Este trecut prin Camera Deputaþilor. Vã rog, punctul de vedere pe aceasta!

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Guvernul a analizat proiectul ºi a dat un punct de vedere favorabil. Suntem de acord cu unele modificãri pe care le-a propus. Ele au fost operate la Camera Deputaþilor ºi, ca atare, suntem de acord cu proiectul.

Mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege a fost discutat în Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Sigur cã ºi Guvernul agreeazã acest proiect, menþionez cã face parte din categoria legilor organice. Fãrã modificãri, propunem Senatului adoptarea acestei legi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu sunt intervenþii.

Ne gãsim în prezenþa unei propuneri legislative formulate de colegi din Camera Deputaþilor, Grupurile parlamentare P.S.D. ºi P.D.

Fiind în dezbatere la a doua Camerã, iniþiatorul putea sã lipseascã. Nu este o problemã.

Deci nu sunt intervenþii la dezbateri generale.

Punctul 27 din ordinea de zi poate fi luat? De asemenea, este lege organicã. Proiectul de lege poate fi luat?

Da.

Este lege organicã, proiectul de Lege privind energia electricã ºi termicã.

Este prezent domnul secretar de stat Romulus Ioan Moucha.

Îl invit pe domnul preºedinte Dan Mircea Popescu la pupitru.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Romulus Ioan Moucha** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ne aflãm în faþa unui proiect de lege deosebit de complex ºi deosebit de important.

Aº dori sã-mi permiteþi sã fac câteva consideraþii pe marginea acestui proiect de lege.

În momentul de faþã, sectorul energiei electrice ºi termice este reglementat prin patru acte normative de bazã, respectiv ordonanþele Guvernului nr. 63/1998, 67/2000, 29/1998, 99/2000.

Experienþa acumulatã în derularea sectorului, ca sã spun aºa, în aceastã perioadã, coroboratã cu necesitatea de a ne alinia la o serie de directive europene, ºi aº cita printre ele Directiva nr. 96/1992, au fãcut ca obiectiv necesarã apariþia unei noi Legi a energiei electrice ºi termice.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/21.XII.2002

Proiectul de lege, doresc sã vã informez, a fost dezbãtut extraordinar de amãnunþit în cadrul Comisiei economice, unde s-au adus o serie de amendamente, amendamente cu care noi, în calitate de iniþiator, am fost de acord, am participat la dezbaterea lor, aºa cã în momentul de faþã legea se prezintã sub o formã deosebit de analiticã ºi îmbunãtãþitã faþã de forma iniþialã.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi.

Într-adevãr, proiectul pe care îl dezbatem astãzi este unul extrem de important, privind energia electricã ºi termicã.

Aºa cum a subliniat domnul secretar de stat, comisia de specialitate, Comisia economicã a Senatului, l-a dezbãtut, a formulat 60 de amendamente la acest proiect, toate însuºite de cãtre iniþiator. Avem avizele Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vreau sã le mulþumesc domnilor senatori Ionel Alexandru ºi în special domnului senator Aureliu Leca pentru efortul pe care l-au depus ºi pentru amendamentele extrem de pertinente pe care le-au formulat.

De asemenea, mulþumesc personalului de specialitate al comisiei, care a fãcut un efort deosebit pentru a da la termen acest proiect.

Vã propun, aºadar, adoptarea proiectului de lege cu cele 60 de amendamente cuprinse în anexa nr. 1, menþionând, aºa cum a fãcut-o domnul preºedinte de ºedinþã, cã proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor organice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Domnul senator Leca, aveþi cuvântul din partea Grupului parlamentar social, democrat ºi umanist.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Importanþa sectorului energetic, sector strategic pentru orice stat, este cel mai bine subliniatã de faptul cã ºi în cazul României evoluþia economicã ºi socialã a þãrii este direct dependentã de acesta. Nu se poate concepe o economie modernã în evoluþie fãrã o industrie energeticã eficientã, capabilã sã asigure ºi sã susþinã cu energie diferitele ramuri economice ºi dezvoltarea socialã.

Energia, în acelaºi timp, este un produs de o mare valoare economicã, socialã, strategicã ºi politicã. Este indispensabilã pentru industrie ºi, astfel, pentru întreaga economie ºi societate. Lipsa accesului la energie are

consecinþe mari, iar rolul strategic ºi politic al energiei a fost în mod clar evidenþiat în ultimii 30 de ani de diferitele crize petroliere, conflicte regionale sau erori în politica energeticã a unei þãri.

În acest context, o lege care sã reglementeze activitãþile din sectorul energiei electrice ºi termice este absolut necesarã ºi este meritul prezentului Guvern sã propunã discutarea ºi aprobarea unei astfel de legi, a doua în istoria României moderne, dupã prima Lege a energiei aprobatã de Parlamentul României în 1924.

Aºa cum a arãtat domnul secretar de stat, sectorul energiei este reglementat de un numãr de acte normative, dar necesitatea actualizãrii legislaþiei este impusã însã de o serie de factori între care aº vrea sã menþionez câþiva:

Ñ în primul rând, dinamica reglementãrilor în acest sector pe plan internaþional ºi mai ales european;

Ñ în al doilea rând, desfiinþarea monopolurilor ºi liberalizarea sectorului energiei;

Ñ în al treilea rând, armonizarea reglementãrilor naþionale cu prevederile directivelor Uniunii Europene în sectorul energiei;

Ñ ºi, nu în ultimul rând, oferirea investitorilor strãini a unei legi adecvate care sã înlocuiascã ordonanþele guvernamentale mai puþin convingãtoare din punct de vedere legislativ.

Având în vedere atributele economice, de eficienþã, ecologice ºi etice ale energiei, legea supusã dezbaterii ºi aprobãrii Senatului are urmãtoarele caracteristici meritorii:

Vã mulþumesc, domnule senator.

Consult pe ceilalþi colegi dacã doresc sã intervinã la dezbateri generale?

Înþeleg cã nu mai sunt alte intervenþii.

Domnule secretar de stat, dumneavoastrã acceptaþi, în numele Executivului, toate amendamentele care sunt trecute în anexa 1, care au fost dezbãtute în comisie, da?

Rãspunsul este pozitiv, mai ales cã noi, în calitate de iniþiatori, am conlucrat foarte strâns cu comisia în definirea acestor amendamente, deci nu avem nici o observaþie negativã pentru forma în care este prezentatã în faþa dumneavoastrã, în acest moment, legea.

Ne bucurã sã auzim acest lucru, pentru cã sunt colegi din alte comisii care spun cã în general nu au o colaborare destul de bunã cu cei care ar trebui sã susþinã proiectele de lege; în comisii, cel puþin.

Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, vreau sã semnalez colegilor ºi dumneavoastrã o eroare materialã, de altfel, singura. La pagina 35 din anexa nr. 1, poziþia 58 din anexã, coloana din mijloc, s-a strecurat o eroare materialã. Este vorba nu de articolele 97Ñ99, ci de articolele 99Ñ101.

Cu aceastã rectificare, dacã-mi este permis, sã votãm amendamentele propuse. Pagina 35, coloana din mijloc.

Deci la articolul 102.

102, da.

102, da.

Deci ar fi vorba de articolele...

În loc de 97 Ñ 99, 99 Ñ 101.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

99Ñ101. Rog staff-ul sã noteze.

Alte observaþii în legãturã cu amendamentele formulate? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor acceptate de comisie. Vã rog sã votaþi.

Aprobate de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, douã împotrivã, douã abþineri.

Vã rog sã votaþi raportul comisiei sesizate în fond. Raportul a fost aprobat de plenul Senatului cu 103 voturi pentru, douã împotrivã, 3 abþineri.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege în ansamblu, proiect de lege care are caracter de lege organicã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 103 voturi, douã împotrivã ºi 4 abþineri.

Sã-i felicitãm pe colegii noºtri din Comisia economicã ºi pe reprezentanþii Executivului pentru aceastã lege, care este extrem de importantã.

Punctul 28 din ordinea de zi: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinþarea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru privatizare. Vã rog, aveþi cuvântul în numele Executivului.

**Domnul Claudiu Seucan** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Numele meu este Claudiu Seucan, sunt secretar de stat, vicepreºedinte A.P.A.P.S. Este vorba despre Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 131/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinþarea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Aceastã ordonanþã are în vedere îmbunãtãþirea cadrului legislativ care reglementeazã activitatea A.P.A.P.S., astfel încât sã asigure îndeplinirea atribuþiilor care îi revin pentru perioada urmãtoare. Prin acelaºi act normativ s-a propus ºi majorarea numãrului secretarilor de stat de la 3 la 6.

În cadrul comisiei de specialitate din Senat s-au fãcut o serie de amendamente pe care le susþinem. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Carol Dina pentru a prezenta raportul Comisiei pentru privatizare.

Acest proiect de lege are ca obiect îmbunãtãþirea cadrului legislativ care reglementeazã activitatea A.P.A.P.S. în perioada urmãtoare.

Proiectul de lege a fost analizat în douã ºedinþe ale comisiei noastre. La dezbateri au participat ºi reprezentanþi ai conducerii A.P.A.P.S., care au fost de acord cu amendamentele propuse ºi anexate la raport.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii... Doamna senator Norica Nicolai. Vã rog!

Domnule preºedinte, o scurtã intervenþie...

Vã rog!

...care se referã la o realitate instituþionalã româneascã. Când am înfiinþat aceastã instituþie am înfiinþat-o pentru a realiza procesul de privatizare, urmând ca în momentul în care acest proces este finalizat ea sã se autodesfiinþeze.

Dimpotrivã, suntem la 13 ani de la Revoluþie, timp în care acest proces de privatizare nu a fost finalizat, ºi asta ºi explicã situaþia economiei româneºti, dar ceea ce este mai grav este cã, în continuare, o instituþie care are acest rol tinde sã-ºi perpetueze condiþia, majorându-ºi numãrul de secretari de stat de la 3 la 6.

Considerãm cã este o dovadã a birocraþiei instituþiilor româneºti ºi nu vom susþine acest proiect de lege.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Hanganu.

## Stimaþi colegi,

Suntem întru totul de acord cu necesitatea consolidãrii fostului F.P.S., a A.P.A.P.S.-ului, pe douã direcþii, cele pentru care a ºi fost înfiinþat: pe direcþia finalizãrii procesului de privatizare, la cât mai este la F.P.S., la A.P.A.P.S., 8-10%, cât a rãmas din totalul capitalului privatizabil, dupã ce majoritatea, în momentul de faþã, se aflã în cu totul altã parte; de asemenea, considerãm extrem de importantã consolidarea pe direcþia controlului postprivatizare, astfel încât chiar nu ne deranjeazã faptul cã se doreºte o structurã cu mai mulþi miniºtri, asta se doreºte ºi probabil cã ºtie mai bine A.P.A.P.S.-ul cum sã se organizeze.

Ce deranjeazã însã este faptul cã deja se doreºte o suprapunere a ceea ce face A.P.A.P.S.-ul peste ceea ce trebuie sã facã alte ministere... Chiar aceastã dorinþã de implementare a strategiilor sectoriale de dezvoltare ºi restructurare pentru societãþile comerciale, chiar din portofoliul F.P.S.-ului, pentru cã prin portofoliul F.P.S.-ului se înþelege, de fapt, cam tot ce s-a privatizat pânã acum, pentru cã se vorbeºte la început de întregul proces de privatizare... Deci doreºte implicarea cu strategii sectoriale de dezvoltare în activitatea acestor societãþi.

Va fi o situaþie cel puþin curioasã de multe ori. Vom avea domenii în care vom vedea cã o serie de... cum este în turism, unde de societãþile privatizate de cãtre Ministerul Turismului se ocupã Ministerul Turismului, iar de altele, gen ”SovataÒ, se ocupã F.P.S.-ul. Vom vedea cã de societãþile din domeniul petrochimiei, cele care sunt la Ministerul Industriilor, la Petrom, se va ocupa Ministerul Industriilor, iar de restul societãþilor comerciale din domeniu se va ocupa A.P.A.P.S.-ul, în ceea ce priveºte implementarea strategiilor de dezvoltare.

Dupã pãrerea mea, este o prevedere care chiar nu va opera. Probabil cã nu va opera, dar acesta este, de fapt, motivul pentru care ne abþinem sã votãm aceastã lege.

Da. Mulþumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Nu existã amendamente respinse. Avem doar trei amendamente acceptate de cãtre comisie.

Iniþiatorul este de acord?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor anexã la raport.

Aprobate de plen cu 82 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, o

Am sãrit peste proiectul de lege înscris la poziþia 25 în ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap.

Este prezentã doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu. Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Suntem în faþa unui proiect de adoptare a unei ordonanþe de urgenþã pentru a reglementa o situaþie de urgenþã. Dintr-o eroare regretabilã, pânã la urmã a fost de dactilografie, în textul Ordonanþei de urgenþã nr. 102/1999, devenitã Legea nr. 519/2002, au fost omise persoanele infectate cu virusul HIV de la drepturile de hranã din spital. Situaþia a fost relatatã ºi aceste nemulþumiri au fost reliefate chiar de pãrinþii copiilor infectaþi cu HIV-SIDA în Valea Jiului.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul doamnei senator Rodica ªelaru, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a aprobat în unanimitate adoptarea acestui raport, fãrã amendamente, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Nefiind alte intervenþii,

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi, propunerea legislativã privind condiþiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agriculturã ºi silviculturã.

Domnul secretar de stat Predilã este în salã?

A fost luat în dezbatere pe 7 octombrie ºi astãzi, 12 decembrie.

Vã rog sã ne prezentaþi punctul de vedere al Guvernului, la zi, în legãturã cu aceastã propunere legislativã.

**Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Tot pe data de 7 octombrie, dupã ce a avut loc discuþia din plenul Senatului, la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii s-a analizat oportunitatea acestui act normativ ºi, având în vedere cã nu încalcã prevederile Legii finanþelor, nu angajeazã fonduri suplimentare, nu este decât o lege-cadru, care nu face altceva decât sã confere o posibilitate mai mare de miºcare conducerii ministerului, o mai bunã dirijare a fondurilor proprii care sunt alocate prin buget, s-a ajuns la concluzia cã este oportunã ºi trebuie sã o susþinem sã fie promovatã.

Astãzi vom primi ºi punctul de vedere scris al Guvernului.

Sunteþi de acord cu propunerea legislativã ºi cu toate amendamentele...

Da, de acord cu propunerea legislativã ºi cu amendamentele.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Domnul senator Paul Pãcuraru, aveþi cuvântul.

Susþinem ordonanþa, domnule preºedinte, dar doream sã spun un singur lucru, nu a fost doar o eroare de dactilografie, ci a fost omisã sursa de finanþare ºi persoanele în cauzã nu au putut intra în drepturi pentru cã nu au avut precizatã sursa de finanþare pentru aceste alocaþii. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Iniþiatorii, mai susþineþi?

Da, cu amendamentele acceptate ºi discutate.

Comisia?

Comisia a dezbãtut aceastã iniþiativã...

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/21.XII.2002

Staþi, ne-aþi mai prezentat o datã! Nu v-aþi modificat punctul de vedere.

Nu ne-am modificat punctul de vedere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Au fost dezbateri pe legea aceasta de douã ori pânã acum.

Nu aþi modificat punctul de vedere, susþineþi propunerea legislativã.

Mai avem de discutat douã proiecte de lege, înscrise la punctele 30 ºi 12. Proiectul de lege înscris la punctul 30 are caracter ordinar. Pentru punctul 12 am sã rog unul dintre secretari sã facã apelul. Invit toþi colegii senatori în salã. Proiectul de lege înscris la punctul 12 are caracter de lege organicã.

Luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 30. Sper sã nu prelungiþi discuþiile. Dacã prelungiþi la amendamente, vã anunþ dinainte cã vom începe cu punctul 12.

Punctul 30 din ordinea de zi, propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea instituþiilor de culturã care desfãºoarã activitãþi în domeniul educaþiei permanente.

Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Propunerea legislativã pe care o înaintãm atenþiei plenului Senatului stabileºte cadrul normativ prin care instituþiile publice de culturã îºi pot desfãºura activitãþi în domeniul educaþiei permanente, ºi aceste instituþii publice de culturã sunt: cãminul cultural, casa de culturã, ºcoala popularã de artã ºi meserii, în principal.

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a adus o serie de amendamente, cu care suntem de acord.

## Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Reprezentantul Executivului? Îl rog pe domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ministerul Culturii ºi Cultelor este de acord cu proiectul de lege în forma care a fost propusã, mai ales cã observaþiile iniþiale ale Guvernului au fost încorporate în proiectul de lege în cursul dezbaterilor în comisie. Aºa cum a spus ºi onoratul iniþiator, acest proiect de lege este de naturã sã reabiliteze un sistem instituþional ºi unul conceptual, un sistem instituþional alcãtuit din cãmine, case de culturã, care într-o perioadã au fost abandonate sau neglijate din cauza lipsei unui cadru legislativ juridic, ºi un cadru conceptual din care face parte ideea de educaþie permanentã, egalitatea ºanselor ºi acces la culturã.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog sã precizaþi dacã sunteþi de acord cu toate amendamentele înscrise în anexa 1.

Suntem de acord cu toate amendamentele propuse.

## Mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Zanc sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a analizat, a dezbãtut ºi a întocmit raport favorabil, cu unele amendamente care sunt anexate, amendamente care aparþin domnului senator Feldman Alexandru, însã nu au trecut la comisie, majoritatea voturilor fiind favorabile raportului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Domnul senator Radu Alexandru Feldman, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Considerãm cã este un proiect legislativ bine venit. În discuþiile din cadrul comisiei am avut o serie de intervenþii, tocmai în sensul sprijinirii acestui proiect legislativ. Sunt o serie de amendamente care nu au întrunit votul colegilor ºi pe care le supun atenþiei plenului. Sunt amendamente de formulare, sunt amendamente de precizare ºi este ºi un amendament care ni se pare chiar de fond, legat de finanþarea acestor instituþii. Pe mãsurã ce vom ajunge la ele, le voi susþine cu argumentele care mi se par necesare.

Þin sã precizez, în numele grupului, cã votul final al grupului va fi, fireºte, condiþionat de felul în care vor fi acceptate amendamentele pe care le voi supune atenþiei plenului.

## Da, mulþumesc.

Mai sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu mai sunt, trecem la dezbaterea pe articole. Reprezentantul Executivului, domnul secretar de stat Pâslaru, a fãcut precizarea cã Executivul este de acord cu toate amendamentele din anexa 1.

În anexa nr. 2 avem o serie de amendamente. Primul este la art. 1, susþinut de domnul senator Radu Alexandru. Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Repet ceea ce am spus cu o clipã înainte: apreciem importanþa acestui proiect privind educaþia permanentã. Existã însã, în formulare, la art. 1 un enunþ pe care îl considerãm neavenit ºi care creeazã o inadmisibilã relaþie de echivalenþã între formele de învãþãmânt ale Ministerului Învãþãmântului ºi aceste forme de ”învãþãmântÒ, sã spunem, forþând puþin lucrurile, care sunt cãminele culturale, casele de culturã ºi celelalte instituþii din reþeaua despre care vorbim.

Trebuie sã precizez cã la discuþiile din comisie, în afara distinsului reprezentant al Ministerului Culturii ºi Cultelor, au fost invitaþi, pe bunã dreptate, ºi reprezentanþii Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care, nu o datã, au punctat ºi au insistat pe o distincþie clarã, fermã, precisã între instituþiile de învãþãmânt cu program ferm, regulat, ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi activitatea acestor cãmine culturale ºi case de culturã.

Vã rog sã reveniþi la amendamentul de la art. 1.

Vã promit cã voi fi cât mai concis.

Ca sã luãm ºi celãlalt proiect de lege, cã, altfel, se creeazã impresia cã l-am lãsat la urmã sã nu-l putem lua în dezbatere.

Absolut, absolut, absolut, voi fi cât mai concis!

Deci cer eliminarea sintagmei ”de aceeaºi importanþãÒ, de a pune pe acelaºi plan formele de învãþãmânt cerc, universitate, facultate cu formele de învãþãmânt formale.

Mulþumesc. Iniþiatorul?

Iniþiatorul este de acord.

Staþi puþin... Vã rog sã-mi îngãduiþi sã...

Vã rog sã aºteptaþi sã vã ofer cuvântul! Nu vã îngãdui.

Reprezentantul Executivului, vã rog!

De acord.

De acord cu ce?

Cu eliminarea sintagmei ”de aceeaºi importanþãÒ.

De acord cu amendamentul domnului senator Radu Alexandru Feldman.

Vã rog, domnul senator Grigore Zanc.

În fapt, faþã de articolul general, amendamentul pe care l-am propus cere eliminarea sintagmei ”ºi de acceaºi importanþãÒ.

Deci nu mi se pare cã este deloc potrivit, ci, din contrã, se creeazã o discriminare, nu mi se pare deloc potrivit sã apreciem cã activitãþile în domeniul educaþiei permanente, organizate în afara sistemului naþional de învãþãmânt formal, în colaborare cu acesta, sã fie de aceeaºi importanþã. Aºadar amendamentul cere eliminarea sintagmei ”de aceeaºi importanþãÒ.

Vã rog, dar vã adresez rugãmintea, domnule senator, am sãrit un proiect de lege al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru cã am crezut cã merge mai repede. Vã rog.

Acum, eu sunt într-o situaþie mai specialã, ºi ca iniþiator, ºi ca...

Punctul de vedere personal. Sigur, pe al comisiei nu aveþi cum sã-l consultaþi.

Punctul de vedere era cã aici nu este vorba de aceeaºi importanþã a cãminului cultural, cum s-a creat discuþie ºi în comisie, ci este vorba de aceeaºi importanþã a învãþãmântului, pe oricare din treptele lui s-ar desfãºura, pentru om. ªi învãþãmântul, de-a lungul vieþii, a devenit o preocupare ºi o strategie generalã. ªi de aceea l-am spus.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/21.XII.2002

Mulþumesc.

Aþi ascultat argumentele pentru ºi argumentele contra. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului de eliminare din art. 1 a cuvintelor ”ºi de aceeaºi importanþãÒ. Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plen cu 81 de voturi pentru, 5 voturi contra, 4 abþineri.

Vã mulþumesc foarte mult.

La punctul 2 în raport, susþineþi amendamentul?

Este o chestiune strict de formulare, de acurateþe de formulare.

Iniþiatorul, de acord?

Activitãþile nu ”se adreseazãÒ, ci ”sunt deschiseÒ. Este o chestiune strict de acurateþe a formulãrii.

Deci sã fie schimbat ”se adreseazãÒ cu ”sunt deschiseÒ.

Poate sã rãmânã aºa.

Da, ar fi bine. Vã rog sã mã credeþi, în limba românã ”activitãþile se adreseazãÒ este de preferat ”sunt deschiseÒ, punctul 1, iar tot în acelaºi punct 2, cu ”excluderea activitãþilor politice sau de prozelitism religiosÒ, ”strãine de orice formã de prozelitism politic sau religiosÒ, referitor la activitatea în aceste instituþii.

Deci, iniþiatorul, nu sunteþi de acord, nu?

Nu.

Reprezentantul Guvernului?

Nu.

Nu sunteþi. Comisia?

Nu, þinem la ceea ce a adoptat comisia în majoritate.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Amendament neaprobat de plen, întrunind doar 23 de voturi pentru ºi 74 de voturi contra. Punctul 3, amendament la art. 4.

La art. 4 sunt...

Susþineþi eliminarea lit. e), da?

Vã rog, eliminarea lit. e). Deci ”Instituþiile publice de culturã desfãºoarã activitãþi specifice în domeniul educaþiei permanente, care au ca scop realizarea urmãtoarelor obiectiveÉÒ ºi sunt trecute o sumã întreagã de deziderate, care mi se par absolut motivate. Ceea ce supun atenþiei dumneavoastrã...

Iniþiatorul este de acord? Staþi sã vedem dacã este de acord. Dacã nu...

Iniþiatorul nu este de acord, pentru cã este o componentã fireascã a educaþiei permanente.

De acord, domnule senator ºi distinse domnule profesor universitar, nu putem pune un semn de egalitate ºi nu putem sã întreþinem iluzia cã asemenea cursuri de cãmin cultural, de ateneu cultural, de brigadã artisticã, prin îmbogãþirea nivelului de cunoºtinþe în vederea asigurãrii de ºanse egale pentru integrarea în societate, nu pot pune ºi nu pot crede cã vã imaginaþi, un cadru universitar cu experienþa ºi cu anvergura dumneavoastrã, cã asigurã ºanse egale de integrare în societate celui care terminã un curs de orice fel de profil în cadrul unui cãmin cultural, cu cel care terminã o formã de învãþãmânt instituþionalizat.

Mulþumesc. Vã rog, iniþiatorii?

Deci îi mulþumesc distinsului coleg Radu F. Alexandru pentru aprecierile fãcute în legãturã cu gradul meu didactic universitar, dar orice formã de învãþãmânt la care facem trimitere, ca instituþie, universitatea popularã, oferã cadrul îmbogãþirii cunoºtinþelor. Asta este indiscutabil.

De acord, dar nu au ºanse egale, domnule senator.

Dar nu au ºanse egale, domnule senator!

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Dacã transformãm într-un dialog, sunt convins cã nu aþi reuºit sã vã puneþi de acord în comisie. Vã rog sã prezentaþi argumentele ºi sã lãsaþi plenul sã hotãrascã. Reprezentantul Executivului?

Domnule senator, conceptul de educaþie permanentã a luat naºtere ºi instituþional tocmai datoritã unor solicitãri din partea societãþii, faþã de care unele persoane, care s-au ºcolarizat în prima parte a vieþii, sunt depãºite ºi uºor marginalizate.

De aceea, educaþia ºi instruirea permanentã acordã ºansa reintegrãrii lor printr-o nouã profesiune, printr-un nou nivel de cunoºtinþe...

Vã mulþumim.

Domnule secretar de stat, aþi discutat în comisie nu ºtiu cât ºi nu v-aþi înþeles.

Vã rog, domnul preºedinte Grigore Zanc.

Nu, am discutat ºi pãstrãm asta...

Deci nu sunteþi de acord cu amendamentul.

Nu sunt, da.

Rog plenul sã se pronunþe prin vot asupra amendamentului de la art. 4, eliminarea lit. e).

Insuficient, a întrunit 27 de voturi pentru ºi 72 de voturi contra.

La art. 5 este doar o micã modificare.

Domnule preºedinte ºi stimate colege ºi stimaþi colegi, celelalte amendamente sunt amendamente Ñ repet Ñ de formulare ºi de acurateþe, pe care nu þin neapãrat sã le susþin, pentru cã înþeleg cã urmeazã o altã lege, un proiect de lege organicã.

Existã însã un punct care mi se pare de maximã...

Staþi puþin sã-i consult pe iniþiatori dacã sunt de acord, atunci este bine.

Nu, eu vã rog sã vã uitaþi...

Care punct?

La punctul 5, înlocuirea ”ºiÒ cu ”sauÒ, ”experþi din þarã sau din strãinãtateÒ.

”...dupã caz, cu experþi din þarã ºi strãinãtateÒ ºi amendamentul este ”...dupã caz, cu experþi din þarã sau din strãinãtateÒ, nu, ”ºiÒ este o condiþie sã am ºi experþi.

De acord.

De acord.

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pãi, nu sunt cumulative, trebuie sã fie alternative. Deci

Vã mulþumesc foarte mult.

Aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 4 voturi contra.

Vã mulþumesc foarte mult.

La art. 10. La punctul 5 art. 10 fãceam precizarea cã centrele culturale de interes naþional subordonate Ministerului Culturii ºi Cultelor sunt acele valori ale patrimoniului cultural, naþional ºi internaþional, ca sã motivãm prezenþa acestor centre culturale în structura Ministerului Culturii ºi Cultelor. Subliniam importanþa naþionalã ºi internaþionalã, valoarea lor de patrimoniu.

Deci dãdeaþi, de fapt, o definiþie centrului cultural de interes naþional, precizând în text.

Este întocmai.

De acord, iniþiatorul?

Subliniam cã sunt, într-adevãr, valori de patrimoniu care îºi au locul în structura Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Iniþiatorul ºi reprezentantul Executivului, de acord?

Nu, nu e necesarã precizarea.

Stai, domnule, ai rãbdare, sã vorbeascã iniþiatorul!

Dar ai ºi tu rãbdare, cã tot am vorbit ºi în comisie, nu mã mai apostrofa aici!

învãþãmânt presupun o taxã de ºcolarizare. Toþi cei care sunt interesaþi sã participe la aceastã activitate plãtesc o taxã. Mi se pare nepotrivit sã adãugãm taxe suplimentare pentru desfãºurarea lor. ªi atunci, amendamentul pe care-l propun este: ”se asigurã la nivel local din bugetul administraþiei publice localeÒ ºi eliminarea ”surse suplimentare de finanþare din taxe ºi impozite localeÒ. Sã nu adãugãm o taxã în plus, atâta vreme cât cei interesaþi îºi plãtesc ºcolarizarea ºi bugetul administraþiei publice locale trebuie sã asigure desfãºurarea lor.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Pãi, am rãbdare, dar nu înseamnã... Hai, Grigore, nu te da în spectacol ºi aici!

Ne dãm seama cu câte amabilitãþi schimbaþi replicile în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. E bine cã ne-am înveselit puþin.

Deci iniþiatorul, de acord?

De acord.

De acord.

Este o definiþie datã în text, ce mare problemã?! Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. ªi iniþiatorii sunt de acord cu amendamentul de la punctul 5 art. 10.

Definirea centrelor culturale de interes naþional, aprobatã de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Renunþaþi la restul amendamentelor?

Bun. La art. 18, la punctul 8, este un lucru...

Deci aþi sãrit peste douã, de acord.

E ultimul, domnul preºedinte, sau nu, spuneþi?

Nu, nu, penultimul.

Da, art. 18, punctul 8, este un lucru de maximã importanþã ºi rog distinsele colege ºi distinºii colegi sã-mi acorde atenþie exact pentru un minut.

Art. 18: ”Pentru finanþarea sistemului de educaþie permanentã prin instituþiile publice de culturã se constituie, la nivel teritorial, surse suplimentare de finanþare din taxe ºi impozite locale.Ò

Stimate colege ºi stimaþi colegi, aºa cum bine ºtim, toate aceste instituþii despre care vorbim trebuie finanþate din bugetul administraþiei locale. Toate aceste forme de

Pãstrãm textul aºa cum este, domnule preºedinte, pentru cã, în ultimã instanþã, legea nu impune nici o taxã, dar dã posibilitatea, de la caz la caz, sã se instituie vreo taxã.

Da, dar aceastã posibilitate este aleatorie ºi cel care suportã o iniþiativã incorectã este pânã la urmã cetãþeanul.

Deci nu facem dialog, domnule senator!

Vã mulþumesc.

Vã rog sã observaþi cã propunerea dumneavoastrã este restrictivã. Propunerea iniþialã are un caracter mai larg, cea care este venitã din partea iniþiatorilor, dã posibilitatea ºi unor surse suplimentare care sã se adauge bugetului local pentru susþinerea acestor activitãþi.

Domnule preºedinte, iertaþi-mã! Am ºi eu, ca ºi dumneavoastrã, textul în faþã.

Da.

Nu dã posibilitatea, ci enunþã clar: ”...se constituie, la nivel teritorial, surse suplimentare de finanþare din taxe ºi impozite localeÒ.

Deci atâta vreme cât eu, Consiliul judeþean sau primãrie, organizez o universitate popularã, un cãmin cultural, cât cei care vin plãtesc, cât am buget local nu mai am dreptul moral sã institui taxe suplimentare.

Noi aici vorbeam de lege, ºi nu de moralã, în primul rând. În al doilea rând, nu vã supãraþi, ca sã poatã sã instituie o taxã, trebuia sã dea o hotãrâre de Consiliu local. ªi, chiar dacã scriem sau dacã nu scriem aici, orice Consiliu local sau judeþean are aceastã posibilitate.

Are acest drept.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Are dreptul sã stabileascã o anumitã taxã.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Dacã îmi îngãduiþi o explicaþie? Cred cã este într-o eroare de interpretare. Nu se instituie Ñ eu aºa înþeleg textul Ñ nu se instituie alte taxe ºi alte impozite locale ºi atunci trebuie sã scriem articulat ”...din taxele ºi impozitele localeÒ. Nu ”din taxe ºi impoziteÒ, pentru cã ar putea sã fie ºi altele noi, ºtiþi? Pe lângã cele existente sã vinã unele de aceastã naturã peste ele. Sã-i dãm sensul exact.

Altele nici nu sunt. Nu vã supãraþi, dar altele mai sunt la nivel local decât taxele ºi impozitele locale? Nu mai sunt.

Sunt tot felul de categorii, se pot constitui, dar vorbim de cele existente, nu altele specifice.

Domnule preºedinte, s-ar putea interpreta textul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Am înþeles. Trecem articulat ”din taxele ºi impozitele localeÒ.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Rãmâne în formularea ”din bugetul administraþiei publice localeÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun. Aºadar insistaþi în amendament.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Da.

Nu suntem de acord.

Nu suntem de acord.