ªtefan Cazimir

Aici ne gãsim într-o situaþie generatã de faptul cã, sub anumite aspecte, limba românã este Ñ nu mã suspectaþi de hiperpatriotism! Ñ mai bogatã ºi mai nuanþatã decât limba francezã.

Câteva exemple: francezul ”constitutionÒ se traduce în româneºte, în funcþie de context, prin ”constituþieÒ sau ”constituireÒ; francezul ”situationÒ se traduce în româneºte, în funcþie de context, prin ”situaþieÒ sau ”situareÒ, ºi numãrul exemplelor ar putea spori.

În cazul de faþã, ne gãsim în faþa termenului ”prevenireÒ, folosit ºi la art. 2, ºi la art. 8, dar schimbat pe parcurs prin termenul ”prevenþieÒ. ”PrevenþieÒ, în limba românã, înseamnã altceva ºi nu este cazul sã vã explic. El nu poate fi folosit în contextul acestei legi, pentru cã ar duce la o confuzie totalã. Aceasta este prima chestiune.

A doua. Din punct de vedere pur sintactic, legãtura este vicioasã. Uitaþi-vã cum sunã: ”Prevenirea îmbolnãvirilor psihice se realizeazã prin programe ºtiinþifice, medicale, educaþionale ºi sociale, destinate: ”a) întregii populaþii, denumitã prevenþie generalãÒ. Cine? Populaþia? Nu. Programele? Nici, pentru cã atunci ar trebui la plural, ”denumiteÒ.

M-am întrebat cum se poate remedia acest viciu de construcþie ºi am ajuns la o soluþie provizorie, pânã în clipa în care comisia ºi iniþiatorul ar subscrie. Aº tãia adjectivul ”destinateÒ de la sfârºitul alin. 1 ºi aº reformula cele trei litere, dupã cum urmeazã: ”a) programele destinate întregii populaþii alcãtuiesc prevenirea generalã; b) programele destinate grupurilor de populaþie cu risc semnificativ mai mareÒ Ð sar peste o porþiune Ð ”alcãtuiesc prevenirea selectivã; c) programele destinate grupurilor cu risc înaltÒ Ð sar peste o porþiune Ð ”alcãtuiesc prevenirea focalizatãÒ.