Stenogramă plen

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Bunã dimineaþa! Sunteþi pe notã? Nu sunteþi?

**Doamna Paula Maria Ivãnescu**

**:**

Da.

Dacã vreþi, vã ºi dau cuvântul. Stenografã avem, ca sã scãpaþi de grijã.

ªi pe urmã domnul Wittstock. Prea mulþi nu sunt înscriºi.

Oi fi numai eu.

Nu, nu. Mai sunt încã 5Ð6.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Sper cã la cele ce voi spune astãzi, cu o asistenþã atât de subþire, sã vã raliaþi ºi dumneavoastrã ºi ceea ce am sã solicit eu, din partea conducerii Camerei Deputaþilor, prin grija dumneavoastrã, sã ajungã la destinatar.

Acum 7 ani, o fetiþã de 14 ani a murit de mâna unei doctoriþe ucigaºe. Nenorocirea a fãcut ca acestei fetiþe sã i se întâmple ce i se întâmplã oricãrei femei în viaþã, dar într-o formã care a prezentat aspecte medicale. Acest copil de 14 ani, o fetiþã virginã, a fost chiuretatã în mod barbar de doctoriþa ªtefania Ciucã, fost medic la Spitalul Cantacuzino.

Fetiþa, cu o hemoragie puternicã, a fost supusã din nou unui chiuretaj, deºi avea hemoglobina numai 3%. Copilul a murit ºi de atunci pãrinþii îndureraþi ai Ceciliei Nicolescu nu pot sã primeascã rezolvarea în instanþele judecãtoreºti din România.

Comisia Superioarã Medico-Legalã de la Institutul de Medicinã Legalã a stabilit clar malpraxisul. Moartea copilului, a fetiþei de 14 ani, s-a datorat intervenþiei criminale a medicului. Deci cel mai avizat for de a stabili cauzele decesului s-a pronunþat, ºi nu o datã, de mai multe ori.

De 7 ani de zile pãrinþii doresc sã se stabileascã vinovãþiile, nu atât dintr-o dorinþã de rãzbunare, pentru cã aceasta nu le aduce copilul înapoi în familie, ci pentru ca altor fetiþe, altor copii, altor oameni sã nu li se mai întâmple la fel.

Acest dosar, care trece din mâna unui procuror în a altuia, în noiembrie anul acesta va fi deja ieºit din termenul legal de cercetare. Deci se împlinesc 7 ani, dupã care se prescrie orice fel de vinovãþie de acest tip.

Pãrinþii fetiþei Cecilia Nicolescu doresc ca justiþia din aceastã þarã sã condamne nu numai pe cei care au furat o gãinã, o ceapã, un litru de lapte sã-ºi hrãneascã copiii, ci doresc sã condamne pe cei care sunt vinovaþi de

omoruri, de evaziuni fiscale, de tâlhãrii, de violuri, de tot ce este îndreptat contra fiinþei omeneºti.

Solicit Camerei Deputaþilor, prin Biroul permanent, sã ia de urgenþã legãtura cu ministrul Joiþa Tãnase, care încã mai patroneazã Parchetul din aceastã þarã, ºi în aceastã lunã, când este pe cale de a se prescrie aceastã faptã, sã transmitã dosarul spre dezbatere instanþelor judecãtoreºti.

Vã mulþumesc ºi eu ºi vã asigur cã mâine avem ºedinþã de Birou ºi voi ridica aceastã problemã în plenul ºedinþei.

Dau cuvântul domnului Wittstock.

Se pregãteºte domnul domnul deputat Ludovic Abiþei.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultimul timp, Forumul Democrat al Germanilor din România, organizaþie pe care am onoarea sã o reprezint în Parlamentul României, a recepþionat o serie de manifestãri de îngrijorare legate de perspectiva construirii parcului de distracþii ”Dracula LandÒ în apropierea burgului transilvan Sighiºoara. Acest proiect este susþinut atât de autoritãþile locale sighiºorene, cât ºi de ministrul turismului, domnul Dan Matei-Agathon.

Permiteþi-mi sã dau citire unuia din aceste apeluri pe care le-am primit.

Se intituleazã ”Sighiºoara creºtinã spune NU parcului tematic de distracþii Dracula LandÒ, autor fiind un tânãr intelectual din Sighiºoara, de profesie preot luteran.

Citez, în continuare, din acest apel: ”Oraºul nostru, Sighiºoara, numit ÇPerla TransilvanieiÈ sau NŸrnbergul din Est, singura cetate medievalã locuitã din sud-estul Europei, prima atestare datând din anul 1280, Castrum Sex, adicã a ºasea cetate fortificatã, în anul 1999 declaratã patrimoniu mondial pe listele UNESCO, a fost aleasã, printr-o Hotãrâre guvernamentalã din 6 iunie 2001, drept loc de amplasare a celui mai mare parc de distracþii din sud-estul Europei.

Pe un platou din apropierea oraºului, pe întreaga suprafaþã de 120 de hectare a unei rezervaþii naturale unice din þarã, cu stejari de peste 400 de ani, se plãnuie un Dracula Land accesibil din oraºul vechi prin teleferic, cu parc de distracþii, teren pentru golf, tren fantomã etc. Cetãþenii oraºului nu au fost consultaþi. Firma ÇPullmann MarketingÈ vrea sã investeascã aici.

Vampirul Dracula reprezintã caricaturã ºi amuzament în faþa ocultismului, cât ºi în faþa beþiei dupã sânge ºi sex. Credem cã, acolo unde vampirismul va fi prezentat drept material didactic ºi distractiv pentru preºcolari ºi tineri ºi va deveni un joc de societate de interes naþional, acolo s-au uitat valorile elementare creºtine ºi umane.

Chemãm creºtinii din oraº ºi din þarã sã se opunã simbolurilor de glorificare a torturii ºi a omuciderii din amuzament. Invitãm la informare, rugãciune ºi culegere de semnãturi.

Mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Ludovic Abiþei. Se pregãteºte domnul Codrin ªtefãnescu.

Vã mulþumesc. Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Partidul România Mare, în Circumscripþia electoralã nr. 35 Suceava, reprezintã a doua forþã politicã dupã Partidul Social Democrat, pãstrând configuraþia existentã la nivel naþional.

La alegerile din anul 2000, la nivelul judeþului, Partidul România Mare a obþinut un numãr de 86 de consilieri locali, un primar de comunã care ulterior a fost convertit, cu ajutorul pârghiilor bugetare, la fostul P.D.S.R., un viceprimar la municipiul reºedinþã de judeþ, un viceprimar la comuna Crucea, localitate cu activitate de minerit metale grele. La alegerile generale din toamna aceluiaºi an am obþinut douã mandate de deputat ºi un mandat de senator.

Susþinerea de care se bucurã Partidul România Mare în rândul electoratului sucevean este reliefatã ºi de numãrul considerabil de audienþe, scrisori ºi sesizãri cu care alegãtorii s-au adresat la biroul parlamentar care funcþioneazã în municipiul reºedinþã de judeþ de la începutul mandatului pânã în prezent.

Menþionez cã majoritatea audienþelor, sesizãrilor ºi scrisorilor au avut ca obiect problemele legate de Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, atât în forma sa iniþialã, cât ºi dupã modificãrile ºi completãrile aduse prin Legea nr. 169/1997.

Este cunoscut faptul cã aceastã lege s-a dorit a fi un act reparatoriu. Or, despre ce acte reparatorii poate fi vorba, când, ºi astãzi, dupã 10 ani de la intrarea sa în

vigoare, existã numeroase cazuri de proprietari care nu au posesia terenurilor ce le-au fost atribuite în proprietate, prin reconstituire sau constituirea dreptului, în conformitate cu legea.

Se întâlnesc situaþii bizare când, pe aceeaºi suprafaþã de teren, existã câte 3Ð4 proprietari cu titlu, unii dobândindu-ºi dreptul de proprietate prin comisiile locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, republicatã, ºi alþii prin hotãrâri judecãtoreºti. Asemenea situaþii au dat naºtere la o serie de conflicte locale, ca în cazul comunelor Dolheºti ºi Liteni, ºi la o uriaºã risipã de timp, de energie nervoasã ºi eforturi financiare din partea justiþiabililor.

O situaþie aparte o constituie localitãþile situate pe graniþa cu Ucraina, unde existã familii care îºi au casa de locuit ºi anexele gospodãreºti în România, iar grãdinile din spatele acestora, în Ucraina. Alegãtorilor aflaþi în asemenea situaþii li s-a promis, cu prilejul celor patru campanii electorale, 1990, 1992, 1996 ºi 2000, cã vor primi terenuri în compensare, dar s-a rãmas la faza de promisiuni atât din partea celor douã guvernãri pedeseriste, cât ºi a celei cederiste.

## Mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat Codrin ªtefãnescu. Se pregãteºte doamna Mihaela Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Supun din nou atenþiei dumneavoastrã o problemã spinoasã, a cãrei urgentã rezolvare este absolut necesarã. Este vorba de situaþia Uzinei ”CugirÒ, unul dintre cele mai importante centre ale industriei de apãrare din România.

Am relatat într-o intervenþie anterioarã starea de fapt a uzinei, dezastruoasã din toate punctele de vedere, stare accentuatã de faptul cã ea susþine pe plan economicofinanciar un oraº întreg.

În scopul redresãrii acestei situaþii au fost înaintate de cãtre Sindicatul Liber ”CugirÒ Ñ SA, prin liderul sãu, Herlea Crãciun, solicitãri ce sunt în mãsurã sã reabiliteze uzina, ca centru de maximã importanþã al industriei în domeniu.

Însã nu numai starea de fapt este pusã sub semnul întrebãrii, ci ºi starea de drept. Motivez aceasta prin constatarea cã, în procesul de restructurare, relansare ºi transformare a Companiei Naþionale ”RomarmÒ Ñ S.A. (companie din care face parte ºi filiala Cugir), nu a fost respectatã convenþia încheiatã între Ministerul Industriilor ºi cele patru federaþii sindicale din acest sector: Federaþia Avram Iancu, Federaþia Solidaritatea Õ90 ºi Federaþia din Chimie ºi Petrochimie.

Convenþia, care stipuleazã consultãri ale pãrþilor asupra mãsurilor ºi etapelor programelor de restructurare, colaborãri în vederea identificãrii ºi promovãrii celor mai bune soluþii legislative, economice ºi sociale necesare relansãrii industriei de apãrare româneºti, a fost redusã astfel la aspectul sãu formal, fãrã a avea în planul real al vieþii cotidiene nici un efect.

Urmare a minimalizãrii, ba chiar a ignorãrii rolului sindicatelor, s-a recurs la pichetarea Prefecturii Alba, pentru a atrage atenþia asupra problemelor cu care se confruntã oraºul Cugir.

Pe plan normativ, se solicitã susþinerea proiectelor de lege referitoare la etapele de derulare a restructurãrii privind reorganizarea Companiei Naþionale ”RomarmÒ Ñ S.A., astfel încât toate unitãþile sã se transforme în filiale cu personalitate juridicã proprie.

Printre proiectele care oferã cadrul juridic favorabil redresãrii situaþiei precare a Cugirului se numãrã ºi cele care privesc anularea penalitãþilor ºi a majorãrilor de penalitãþi, compensarea cheltuielilor cu întreþinerea capacitãþilor militare care existã în fiecare întreprindere, un proiect de ordonanþã privind investiþiile în sectorul de apãrare ºi includerea acestora în bugetul de stat.

## Mulþumesc.

Are cuvântul doamna deputat Mihaela Ionescu. Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nimic nou, nimic bun despre ºcoalã.

Au trecut aproape douã luni ºi jumãtate de la începerea anului ºcolar ºi mai bine de o lunã de la începerea celui universitar, dar veºtile care ne vin din acest domeniu sunt alarmante.

Multe ºcoli primare din diferite judeþe ale þãrii, cum ar fi Alba, ºi-au deschis porþile abia pe 1 octombrie, deoarece imobilele în care funcþioneazã nu fuseserã pregãtite pentru a-i primi în condiþii decente, de siguranþã ºi igienã pe micuþii învãþãcei. În satul Dumbrava, comuna Unirea, preotul, fost duhovnic al echipei naþionale de fotbal, a fost cel care a construit o ºcoalã, ºi nu cei care erau rãspunzãtori sã o facã.

Furnizarea gratuitã de rechizite elevilor sãrmani a fost caracterizatã de presã ca ”o cacealmaÒ. Rechizitele promise pânã la 15 septembrie 2001 vor ajunge ”în etapeÒ pânã la Crãciun sau la Calende. În loc de 13 obiecte de pe listele Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru clasele primare, doar douã caiete dictando ºi douã caiete de matematicã, un creion ºi douã coperete de plastic.

Proiectul de lege pentru acordarea unor tichete de masã pentru elevii proveniþi din familiile sãrace, propus de trei deputate, printre care ºi subsemnata, ale Partidului România Mare, este propus pentru respingere, din lipsã de fonduri.

Profesorii fac grevã, manifestând chiar aici, în faþa Parlamentului, þinuþi însã la distanþã de forþele de ordine, undeva, vizavi, într-un þarc, pentru a nu se apropia de instituþie.

Universitãþile de stat nu sunt gata nici ele. Multe abia dacã terminã acum eventualele cârpeli ºi zugrãveli. La cãmine, nimic nou, nimic bun. Au fost înregistrate 10.000 de cereri în Bucureºti ”RegieÒ, din care dacã au putut fi satisfãcute 5.000. Condiþiile din campusul ”RegieÒ: 80 de studenþi folosesc 4 grupuri sanitare. Camerele sunt recondiþionate, adicã revãruite, de cãtre studenþi, deoarece se pare cã nu a fost aceasta sarcina administraþiei. Lupta cu gândacii e tot inegalã, adicã în favoarea gânda- cilor, pentru cã, în timp ce studenþii slãbesc din lipsa hranei, gândacii se îngraºã ºi se înmulþesc din lipsa de igienã ºi de deparazitare periodicã.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte doamna Mona Muscã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se numeºte ”Incurabila pasiune pentru programÒ.

Nu demult, în ”Monitorul OficialÒ a fost publicat, pe întinsul a 43 de pagini, un document clar ºi simplu: ”Politica industrialã a RomânieiÒ, prin hotãrâre de Guvern. Îþi sunt necesare 3Ð4 ceasuri pentru a parcurge, cu atenþia cuvenitã, un asemenea document. Cu ce rãmâi însã dupã acest efort aceasta este cu totul altã poveste.

Aceasta se adaugã la anterioarele programe: Programul de guvernare, Programe sectoriale de industrie, agriculturã, energeticã, integrare europeanã, transporturi, construcþii de locuinþe º.a.m.d., toate acestea crescând, ca numãr ºi volum de pagini, precum ciupercile dupã ploaie.

Nu aº vrea sã mã pronunþ în general asupra conþinutului ºi valorii pragmatice a acestui nou program. Gãsim în el multe abordãri interesante ºi utile din perspectiva managementului guvernamental, dupã cum gãsim, din pãcate, ºi zone întregi de banalitãþi ºi fraze de umpluturã sau evaluãri aproximative ºi fãrã rost.

Ceea ce vreau sã evidenþiez sunt, cred, câteva din întrebãrile fireºti pe care ni le punem mulþi dintre noi dupã ce citim acest program.

A fost necesarã elaborarea lui, care nu face altceva decât sã repete secvenþe din alte progame deja existente?

Dacã a fost necesarã aceastã nouã producþie de strategie, de ce Guvernul nu a asigurat ºi o minimã mediatizare, mãcar la nivelul unei ºtiri?

Ce valoare practicã are seria de segmente ale politicilor ”industrialeÒ, care nu fac altceva decât sã punã în circulaþie, într-o nouã redactare, informaþii generale prãfuite, nerelevante? Cine anume va urmãri ºi prin ce mijloace, cu ce forþã executivã, implementarea mãsurilor stabilite?

Cu ce se va alege un manager dintr-un sector industrial abordat, dupã lecturarea programului? Are el mai multe informaþii pentru orientarea activitãþii sale în perspectivã, are el mai multe certitudini privind evoluþiile viitoare?

Prin ce pârghii se asigurã înscrierea unor sectoare competitive din economie în politicile industriale ale Uniunii Europene sau în evoluþiile generale de globalizare?

Vã mulþumesc ºi eu. Invit pe doamna deputat Mona Muscã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de subminarea independenþei presei ºi obstrucþionarea procesului legislativ de cãtre putere. Actuala putere continuã rãzboiul, pe toate fronturile, împotriva libertãþii de exprimare ºi a independenþei presei scrise ºi audiovizuale din România.

Constat cã, dupã aproape 12 ani de experienþã democraticã, cabinetul actual ºi majoritatea parlamentarã pesedistã încã nu au înþeles cã existã o serie de principii fundamentale, de la care nu se poate face rabat dacã vrem sã construim o societate cu adevãrat democraticã.

Reprezentanþii actualei puteri, prin actele normative emise ºi prin acþiunile politice care vizeazã domeniul mass-media, se comportã ca ºi cum libertatea de exprimare ºi independenþa presei ar fi concesii fãcute de un Guvern politic care poate sã renunþe la ele oricând ºi sã le sacrifice dacã interesul propriu o cere.

Votul majoritãþii P.S.D. din Parlament, care ameninþã permanent instituþiile publice de media, radioul public ºi televiziunea cu destituirea consiliilor de administraþie ºi, implicit, a redacþiilor acestor instituþii, constrângerile financiare ale instituþiilor private de media cu datorii la bugetul de stat, în timp ce marii datornici din alte domenii industriale sunt iertaþi, hotãrârile de guvern care subordoneazã

administrativ, financiar ºi politic instituþiile de media nu pot rãmâne fãrã urmãri pentru libertatea de exprimare ºi dreptul la informare, aceste douã drepturi constituþionale fiind grav afectate.

Dacã se mai îndoia cineva de faptul cã puterea duce o adevãratã campanie de acaparare ºi subordonare a mass-media, datele pe care vi le voi prezenta vor risipi orice urmã de îndoialã. Rezultatele ultimei monitorizãri, realizate de Centrul pentru monitorizare, analizã ºi evaluare din cadrul A.R.L.D. de pe 5 posturi de televiziune, în perioada 24 septembrieÐ13 octombrie 2001, sunt ºocante.

Disproporþia dintre numãrul de apariþii ale reprezentanþilor Guvernului ºi partidului de guvernãmânt ºi cele ale celorlalþi actori politici este fãrã precedent.

Guvernul ºi P.S.D. au apãrut de 304 ori, Preºedinþia de 62 de ori, în vreme ce P.N.L. ºi P.D., doar de 28, respectiv 20 de ori. Dacã însumãm ºi apariþiile Preºedinþiei, constatãm cã din totalul intervenþiilor publice ale diferiþilor actori politici la emisiunile de ºtiri ale televiziunilor nu mai puþin de 88% aparþin reprezentanþilor puterii. Ca timp, reprezentanþii puterii însumeazã 7 ore, P.S.D., în care intrã Guvernul, ºi partidul, ºi Preºedinþia, ºi doar 25 de minute P.N.L. ºi P.D. împreunã. În plus, în cadrul Guvernului ºi P.S.D., subiecte de importanþã extrem de redusã pentru public deschid emisiunile de ºtiri ºi acoperã o duratã disproporþionat de mare faþã de importanþa lor pentru public.

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, prima parte a lucrãrilor noastre s-a încheiat, vã urez o zi bunã în continuare. Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor ºi sã vã anunþ cã din cei 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 266, sunt absenþi 79, din care 53 participã la alte acþiuni parlamentare.

În legãturã cu moþiunea care a fost depusã ieri de reprezentanþii P.R.M.-ului, vã anunþ cã ea va fi dezbãtutã vineri dimineaþã, la ora 8,30.

Suntem în teritoriu!

N-au înþeles!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vineri dimineaþã, la ora 8,30.

Vã rog sã vã uitaþi ºi prin regulament ºi dacã doriþi altã zi putem sã o punem duminicã, fiind ultima zi din cele 6 prevãzute în regulament.

Rãmãsesem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Este procedurã de urgenþã. Vã reamintesc cã aþi votat, la propunerea preºedintei Comisiei pentru muncã, Smaranda Dobrescu, ca dezbaterea acestui proiect sã aibã loc într-o duratã de 45 de minute, cu intervenþii care sã nu depãºeascã un minut.

Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul legii cu raportul comisiei.

În ce priveºte titlul legii de aprobare, comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Urmãriþi, vã rog, articolul unic al legii, amendamentul 1 propus de comisie. Se sugereazã sã adãugãm sintagma ”cu urmãtoarele modificãriÒ. Deci: ”Se aprobã ordonanþa cu urmãtoarele modificãri.Ò

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 2, comisia ne propune ca în legea

de aprobare sã se adauge punctul 1, text nou, cu un cuprins pe care îl aveþi prevãzut la pagina 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 3 comisia ne propune ca în legea de aprobare sã se adauge un punct nou, având cuprinsul prevãzut acolo. Urmãriþi, vã rog, cu atenþie amendamentul 3.

Vã întreb, urmãrind ºi ordonanþa, dacã la titlul ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- La art. I urmãriþi punctele 1 ºi 6 inclusiv, pânã la care

- comisia nu a avut nici un fel de amendament.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate titlul ordonanþei de urgenþã ºi punctele 1[1] Ð1[5] , pentru cã dupã 1[5] am adoptat amendamentul 2.

Dupã punctul 6, comisia ne propune, prin raport, un amendament 3. Vã rog sã-l urmãriþi, se aflã la pagina 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Comisia nu a avut obiecþiuni la punctul 7 din

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La articolul din legea iniþialã, valoarea unui punct de pensie se calculeazã pe baza unui coeficient care nu poate depãºi 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetelor asigurãrilor sociale. Prin amendamentul acceptat, acest lucru s-a modificat ºi a devenit ”coeficientul nu poate fi mai mic de 30% din salariul mediu brut pe economieÒ.

Eu vã propun ca acesta sã fie 33%, acest coeficient. Deci nu mai mic de 33% ºi nu poate depãºi 50%, aºa

cum este prevãzut în amendament. Motivaþia este simplã, cel puþin luatã prin comparaþie cu faptul cã 11,66% din contribuþia de asigurãri sociale, ceea ce i-o plãteºte angajatul, prin similitudine se poate beneficia de cel mai mic coeficient, 33%.

Mulþumesc.

Din partea iniþiatorului, poftiþi sã vã spuneþi punctul de vedere. **Domnul Petre Ciotloº Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acest coeficient de 30% minim a fost pus în aceastã ordonanþã de urgenþã ca urmare a negocierilor care s-au purtat între Guvern ºi sindicate. Sindicatele au fost de acord cu acest coeficient minim de 30%, el se bazeazã mai mult pe considerente financiare. Conexiunea cu treimea pe care o plãteºte din salariu este oarecum forþatã, întrucât aceastã contribuþie se plãteºte la salariul mediu pe economie, iar aici este vorba de stabilirea punctului, coeficientul de calcul al punctului, deci cu totul altceva decât rata de înlocuire.

Deci menþinem poziþia Guvernului, de 30% coeficient minim pentru calculul acestei valori.

Doamna preºedinte Dobrescu, doriþi sã interveniþi ºi dumneavoastrã?

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Comisia îºi susþine punctul de vedere, mai ales cã la acest articol au avut loc numeroase dezbateri. Am vãzut calcule cu toate cifrele, or, propunerea domnului deputat Barbu este doar ceva mai bunã decât 30%, nu-ºi are sensul, încât noi sperãm ca, conform tuturor modelelor fãcute, sã nu ajungem niciodatã sub 35%.

Ca atare, comisia îºi menþine punctul de vedere.

## Mulþumesc.

Aþi auzit explicaþiile Guvernului ºi ale preºedintei comisiei.

Potrivit regulamentului, eu sunt dator sã supun întâi votului dumneavoastrã amendamentul comisiei.

Cine este pentru amendamentul 24 al comisiei, care prevede limita de calcul între 30% pentru punctul de pensie ºi nu mai mare de 50?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu mare majoritate de voturi s-a admis amendamentul 24.

Dupã amendamentul 24, care se referea la art. 37, la punctele 38 ºi 39 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate. Urmãriþi în continuare punctul 25, care prevede introducerea unui punct nou în ordonanþã, numerotat 39[1] . Urmãriþi, vã rog, amendamentul 25.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- La punctele 40, 41 ºi 42 dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Votate în unanimitate.

- Punctele 43, 44, 45, 46, dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

- Votat în unanimitate.

La punctul 47, cel cu privire la art. 98, urmãriþi, vã rog, amendamentul 26 de la pagina 14..

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 26? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 48 vã rog sã urmãriþi amendamentul 27, pe care îl gãsiþi la pagina 16.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat amendamentul 27 ºi, în consecinþã, noua alcãtuire a punctului 48.

- La punctul 49, amendamentul 28.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 50, amendamentul 29, pagina 18.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Punctul 51, comisia nu a avut amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Punctul 52. Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 30 de la pagina 18.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dacã veþi urmãri raportul, veþi observa cã la art. 144 existã un text de lege în care se aratã cã Casa Naþionalã de Pensii este supusã controlului Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

În acest sens, a fost o scãpare, cred, la redactarea raportului. V-aº ruga sã acceptaþi un amendament la art. 151, care va fi reformulat în felul urmãtor: ”Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea amenzilor se fac de cãtre organele de control ale Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale...Ò, deci în concordanþã cu art. 144 (1), ”Éale Casei Naþionale de Pensii (CNPAS) ºi ale caselor teritoriale de pensii.Ò

Deci trebuie sã introducem aici menþiunea cã Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale poate sã constate contravenþii ºi sã aplice amenzile, pentru cã aceastã funcþie de control este acordatã prin art. 144 Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule Buzatu,

Vedeþi ºi la alin. 2 dacã nu vreþi sã introduceþi ”Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii SocialeÒ ºi acolo, ca sã discutãm la acelaºi amendament. Deci ºi ”reprezentanþi ai Ministerului..., alt personal împuternicit de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii SocialeÒ. ªi acolo, pentru corelare, cã altminteri nu avea sens propunerea dumneavoastrã. Stimaþi colegi,

La amendamentul nr. 39 vã rog sã îl urmãriþi pe cel cu privire la punctul 67[3] , la art. 151 sã se adauge actualelor organe de control ºi cele ale Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale; ºi la alin. 1, ºi la alin. 2.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2001

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vreau sã sesizez urmãtorul lucru ºi, deºi nu existã un alt amendament faþã de cel prezentat aici, vreau sã vã spun cã la art. 180, prin Ordonanþa nr. 49, aºa cum este propus ºi ulterior modificat de comisie, se introduc douã modalitãþi de calcul al pensiilor.

Prin Legea nr. 19 punctul de pensie se calcula cu punctul pe fiecare lunã, un punctaj mediu anual ºi un punctaj mediu care se folosea ulterior pentru calculul pensiei. În amendamentul care ni se propune, pentru cei aflaþi astãzi în pensie punctajul se calculeazã prin raportarea valorii pensiei la zi la valoarea punctului.

Este o deosebire esenþialã în modul de calculare a punctajului ºi singura modalitate pe care o prevede legea este la art. 168, prin eventuale recorelãri, în mãsura în care bugetul va putea suporta o astfel de chestiune.

Deci se aplicã douã metodologii diferite pentru modul în care se calculeazã pensiile ºi din acest punct de vedere credem cã nu este deloc corespunzãtor ºi, de

aceea, vã propun sã se pãstreze modalitatea de calcul al pensiilor aflatã în Legea nr. 19, iniþial. Vã mulþumesc.

Poftiþi, doamna deputat.

Am senzaþia cã aþi avut ºi dumneavoastrã un amendament, dupã statisticile oficiale.

Da. Am introdus un amendament care a fost respins, într-adevãr, de cãtre comisie ºi care se referã la introducerea unor criterii aleatorii în ceea ce priveºte pensia ºi calculul ei, inclusiv cu indexãrile ºi recorelãrile referitoare la punctaj.

Se introduc aici diferenþiat pentru pensiile mai mari, mai mici punctaje medii anuale. În loc sã se respecte spiritul ºi litera Legii nr. 19, care prevedea, inclusiv pentru recorelare, calculul punctajului pentru fiecare pensie aflatã în platã înainte de anul 2001, în aºa fel încât, pe aceleaºi categorii socioprofesionale, sã iasã un punctaj cvasiasemãnãtor ºi sã se facã recorelarea corectã, pentru pensiile care au cuantumuri mai mari se prevãd, în loc de calculul punctajului corect, fãcut între cuantumul pensiei aflate în platã împãrþit la punctul de pensie, niºte punctaje aleatorii, aºa cum doreºte Casa Naþionalã de Pensii ºi inclusiv voinþa politicã a guvernanþilor, ceea ce n-are nimic de-a face nici cu contribuþia, nici cu spiritul legii care a fost votatã în legislatura trecutã, ce-i drept, dar cu unanimitate.

ªi, în acest context, am propus eliminarea alin. 3 ºi 4 ale art. 180 ºi reformularea alin. 7 al art. 80, dupã cum urmeazã: ”În situaþia în care cuantumul pensiilor stabilite conform alin. 4 este mai mic decât cel stabilit în baza legislaþiei anterioare ºi mai mic decât salariul mediu pe economie, se pãstreazã în platã cuantumul avantajos.Ò

Vã mulþumesc.

Domnule ministru,

Vã rog sã vã pronunþaþi ºi, pe urmã, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Ar trebui sã facem puþinã istorie.

Asociaþiile de pensionari susþin vehement necesitatea efectuãrii recorelãrii.

De ce este nevoie de recorelare? Pentru cã, începând din anul 1998, efectele hotãrârii de Guvernului nr. 565 au dus la discrepanþe mari între pensionarii aflaþi în platã ºi cei care au ieºit dupã aceastã datã. Nivelul ratelor de înlocuire diferã substanþial la pensionarii vechi faþã de cei noi. ªi de aceea este nevoie de recorelare, recorelare care a fost prevãzutã în Programul de guvernare ºi care, dupã cum s-a anunþat, urmeazã sã înceapã în luna ianuarie a anului viitor, deci programul va fi fãcut public în luna decembrie ºi aceastã operaþiune începe în luna ianuarie.

În ceea ce priveºte versiunea iniþialã a legii, aceea prin care ar fi trebuit sã se calculeze punctajul pentru toþi pensionarii aflaþi în platã, vreau sã vã reamintesc cã în momentul de faþã existã peste 4.300.000 sau la data intrãrii în vigoare erau peste 4.300.000 de pensionari de stat ºi în jur de 1.700.000 de pensionari agricultori. Ar fi necesitat o muncã imensã, vreme de ani de zile, care ar fi condus la eforturi financiare deosebite pentru susþinere. Dar sã spunem cã am trece ºi peste aceste impedimente; aº vrea sã reamintesc distinºilor deputaþi faptul cã legea prevede în momentul acesta recunoaºterea, deci luarea în calcul a tuturor vechimilor, inclusiv a sporurilor.

De-a lungul istoriei existã în platã oameni care sunt pensionari dinainte de 1950 chiar; existã fel de fel de moduri de calcul al sporurilor. ªi, de asemenea, vreau sã reamintesc faptul cã o mulþime de foste instituþii, întreprinderi nu mai existã. Cum s-ar putea face, pentru cã dosarul de pensie creat pe principiile Legii nr. 3 conþine numai cartea de muncã ºi baza de calcul pentru ultimii 5 ani de activitate, de regulã, pentru cã acestea erau prevederile legii vechi, deci revin: cum ar putea fi calculat punctajul pentru 4.300.000 de pensionari aflaþi în platã. În cât timp? Deci, practic, lucrul acesta este imposibil.

Guvernul a propus o metodã mai simplã ºi care poate fi pusã ºi a fost pusã în practicã imediat, ºi anume: pentru toatã lumea Ñ deci cuvântul ”aleatoriuÒ nu cred cã este potrivit Ñ, pentru toatã lumea s-a procedat la fel. Cuantumul pensiei aflat în platã a fost împãrþit la valoarea punctului, care este o valoare valabilã pentru toatã lumea, ºi s-a obþinut punctajul mediu estimat. Acest punctaj mediu estimat urmeazã a fi corectat prin operaþiile de recorelare care vor avea loc în urmãtorii trei ani. Ca atare, nu cred cã amendamentele pot fi acceptate.

## Doamna Smaranda Dobrescu.

Vã rog sã vã pronunþaþi ºi dumneavoastrã ºi pe urmã punem la vot.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia îºi menþine punctul de vedere faþã de cele douã amendamente respinse, dar, pentru cã cred cã domnul ministru a omis sã rãspundã punctual ºi colegei, doamna deputat Ivãnescu, aº vrea sã-i spunã cã prin acea formulare a amendamentului dumneaei se limiteazã, practic, toate pensiile mari. Este vorba de punctajul lor, care va fi luat în considerare de acum încolo în fiecare an ºi, dacã ministerul a spus cã aceste pensii mari care s-au obþinut, sã spunem, în mare mãsurã, pe baza unei formule de calcul viciate, acestea nu vor mai primi indexãri, ci într-o mãsurã foarte micã Ñ aceasta este politica Ñ, dar în nici un caz nu este corect ca ele sã fie limitate prin lege ºi sã li se limiteze cuantumul. Acea dublã condiþie, sã fie ºi mai mici decât salariul mediu pe economie, acest lucru înseamnã cã toate pensiile care depãºesc un anumit cuantum vor fi micºorate, lucru cu care nu suntem de acord.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, doamna Ivãnescu.

Aveþi dreptul la o nouã intervenþie; tot un minut, cã aºa am votat.

Cred cã înþelegem fiecare ce vrem, lãsând la o parte cã avem totuºi memoria anilor apropiaþi, când acele calcule greºite acum erau fãcute sub jurisdicþia doamnei preºedinte a Comisiei de muncã, în calitate de ministru. Prin practica Casei propusã prin aceastã lege se limiteazã pensiile provenite fie dintr-un calcul generos, fie dintr-o contribuþie serioasã. Deci se limiteazã tocmai aceste pensii care par acum un pic mai mari, în loc sã se facã recorelarea adevãratã. ªi se recurge la soluþii aleatorii, recurgându-se la argumente cã nu mai avem arhivã, cã nu ..., n-avem nu ºtiu ceÉ În momentul când s-a dat legea s-a ºtiut cã existã arhivã sau cã se pot reface punctajele oamenilor acolo unde lipsesc.

Deci eu aº vrea sã fiu bine înþeleasã cã nu propun limitarea pensiilor, ci tocmai sã se recurgã la adevãrul existent.

Oricare ar fi politica de indexare a acestui Guvern: pentru pensiile mai mici Ñ în mai mare mãsurã, pentru pensiile mari Ñ deloc sau în mai micã mãsurã, îl priveºte, dar, totuºi, spiritul legii trebuie respectat.

Vã mulþumesc.

Domnul Buzatu, pentru o ultimã intervenþie.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã propunerea pe care doamna Ivãnescu o face în momentul acesta, de a rãmâne la textul iniþial al legii, ar viza o aplicare a legii, de exemplu pentru bãrbaþi, peste 65 de ani, adicã de acum înainte dupã 65 de ani sã aplicãm legea, iar pentru femei, dupã 60 de ani de acum înainte, atunci textul iniþial al legii ar putea sã rãmânã, pentru cã el a fost constituit ºi s-a lucrat foarte mult ºi cred cã ºi doamna Ivãnescu ºi alþi colegi cunosc detaliile acestui proiect de lege, inclusiv modalitãþile de lucru la acest proiect de lege. Deci, atunci, textul acesta iniþial, care a fost un text, aº zice eu, într-un fel perfect, ar putea fi aplicat foarte bine, pentru cã din momentul acesta am pune la cale tot mecanismul pentru a ne da posibilitatea sã aplicãm textul acela perfect peste 65 de ani.

Din pãcate, experienþa de aplicare a legii, începând de la 1 aprilie ºi pânã astãzi, ne aratã cã acest text nu poate sã rãmânã aºa, pentru cã el, în loc sã înlãture discrepanþele care s-au creat de-a lungul timpului în sistemul de pensii, dimpotrivã, le-ar accentua.

Rugãm ºi pe doamna Ivãnescu, ºi pe toþi ceilalþi colegi sã înþeleagã acest lucru, deºi înþelegem poate ºi considerentele celelalte care stau la baza acestor propuneri, ºi sã voteze textul comisiei, aºa cum este el.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, supun întâi votului dumneavoastrã amendamentul comisiei, urmând ca, dacã acesta va fi adoptat, sã discutãm despre celelalte.

? Nu.

Votat în unanimitate.

Punctul 83.

Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate. Punctul 84.

Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

În cuprinsul legii, vã rog sã vã întoarceþi la lege, comisia ne propune un art. II nou, în care se dispune republicarea ordonanþei, cu modificãrile aduse prin legea de aprobare.

Dacã aveþi obiecþiuni la art. II din lege? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am terminat dezbaterea proiectului de lege pe articole. Urmeazã votul final.

Fiind vorba de o lege deosebit de importantã, care are ºi caracter organic, vom stabili prin Comitetul ordinii de zi data la care sã fie supusã votului dumneavoastrã final.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Trecem la urmãtorul proiect, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Comisia de muncã, în consecinþa celor votate la punctul anterior, ne propune respingerea acestui proiect de lege.

Vã dau cuvântul, doamnã Dobrescu, preºedinta comisiei, sã vã susþineþi aceastã propunere.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107 din 2001, pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, în ºedinþa din 3 octombrie 2001, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului respingerea, întrucât prevederile ordonanþei mai sus menþionate au fost preluate, ca amendamente, în raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001, raport pe care tocmai l-am discutat. În consecinþã, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 107 a rãmas fãrã obiect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul este de acord cu aceastã propunere. Dacã dumneavoastrã aveþi de fãcut vreo obiecþie? Nu aveþi.

Dezbaterile cu privire la aceastã propunere fiind epuizate, vom supune votului final concomitent cele douã proiecte de lege, unul pentru votare, celãlalt pentru respingere.

La punctul 13, Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 cu privire la modificarea ºi completarea Legii cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare. Comisia pentru administraþie publicã?

Domnul deputat Oltean ne precizeazã cã noi am început dezbaterea acestei legi, deci am votat ºi timpii de dezbatere ºi am votat ºi titlul legii.

Urmãriþi, în continuare, articolul unic al legii. ªi, la acesta, sã vã referiþi la amendamentul nr. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Deci articolul unic din lege va fi completat potrivit amendamentului nr. 1.

La punctul 1 din legea de aprobare, astfel cum a fost votatã de Senat, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 2.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. I, preambul. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Punctul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La punctul 2 din ordonanþã vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3, pe care-l gãsiþi la pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 3? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 3 ºi, în consecinþã, noua alcãtuire a punctului 2 din ordonanþã.

Punctul 3 ºi punctul 4 din ordonanþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Punctul 5 din ordonanþa de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 5, cel care dã o nouã formulã art. 17.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 5? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. 17 de la punctul 5 din ordonanþã va avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul nr. 5.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 23/2000 s-a reglementat plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome ºi societãþile comerciale, companiile naþionale care au beneficiat de împrumuturi externe, direct contractate de stat sau cu garanþia statului.

Senatul a respins ordonanþa în data de 26 iunie 2001, dupã ce Camera Deputaþilor adoptase actul în 2 mai 2001. Urmare respingerii de cãtre Senat, actul a fost retrimis pentru o nouã dezbatere Camerei Deputaþilor.

În raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor s-au adus unele amendamente prin care s-au preluat prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 67/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000, ordonanþã care se aflã la urmãtorul punct al ordinii de zi.

Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 cu amendamentul Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci a Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Domnule Grigoraº, vã rog sã vã prezentaþi raportul.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi ºi anexele la aceastã ordonanþã.

Anexa care cuprinde modificãrile în structura Legii nr. 216/2000 privind bugetul de stat din 2001, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001.

Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã anexã? Nu aveþi. Votatã în unanimitate.

La urmãtoarea anexã, numãrul maxim de posturi pe 2000 la Ministerul Administraþiei Publice.

Votat în unanimitate.

La urmãtoarea anexã, veniturile, alocaþiile ºi cheltuielile instituþiilor publice.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ordonanþa nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionale, beneficiare de împrumuturi externe contractate direct sau cu garanþia statului a fost dezbãtutã în Camera Deputaþilor, adoptatã cu o serie de amendamente. Senatul a luat-o în dezbatere, în analizã ºi, având în vedere cã o serie din amendamentele noastre nu au fost acceptate, ei au întocmit un raport de respingere. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camerã a reanalizat amendamentele iniþiale ºi punctul de vedere al Senatului ºi a revenit asupra amendamentelor iniþiale, ºi a adoptat noua formulã a Ordonanþei nr. 23 cu o serie de amendamente care sunt preluate din Ordonanþa nr. 67 care modificã aceastã ordonanþã ºi care la rândul ei, dacã lucrurile vor merge bine, urmeazã sã propunem respingerea ei, aºa cum este ºi pe urmãtorul punct de pe ordinea de zi.

Deci propunem Camerei dezbaterea ºi adoptarea Ordonanþei nr. 23/2000 cu amendamentele cuprinse în raportul comisiei.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã în dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de Lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi, deci, cu privire la preambulul articolului unic din legea de aprobare, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1 care cuprinde o detaliere a actelor normative în privinþa titlurilor lor exacte.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi.

La titlul ordonanþei, respectiv la amendamntul nr. 2, datoritã unor erori produse la noi la dactilografiere, pentru care ne cerem scuze, a apãrut un ”ºiÒ în plus ºi vã propunem sã renunþãm la el. Este vorba de ”Ordonanþã privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome...Ò dispare ”ºiÒ-ul ºi urmeazã sã punem virgula.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi.

Votat în unanimitate în formularea prezentatã astãzi în ºedinþã de domnul Grigoraº, reprezentantul Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci.

La punctul 2 din legea de aprobare, cel cu privire la art. 1 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Punctul 3, cel cu privire la art. 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 4, cel cu privire la art. 3, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã observaþi la punctul 5 dacã aveþi obiecþiuni, cel de la art. 4 din ordonanþã. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În ce priveºte cuprinsul art. 1, 2, 3 ºi 4 urmãriþi, vã rog, amendamentul 3 din raport prin care se propune: ”Regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionaleÒ sã se înlocuiascã cu: ”regiile autonome, societãþile/companiile

naþionale ºi societãþile comerciale rezultate prin reorganizarea societãþilor/companiilor naþionaleÒ.

- Urmãriþi, vã rog, amendamentul 3.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, aceste sintagme vor fi înlocuite potrivit amendamentului.

Punctul 6, cel din legea de aprobare, cel care introduce dupã art. 5 din ordonanþã un articol nou.

- Dacã aveþi obiecþiuni la punctul 6? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 7 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Parcurgând aºadar proiectul legii de aprobare a ordonanþei, putem s-o

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci propune respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 67/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 pe care tocmai am discutat-o ºi am preluat absolut toate prevederile din Ordonanþa Guvernului nr. 67 în Ordonanþa nr. 23.

Ca atare, vã propunem respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67, ea nemaiavând obiect de legiferare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul este de acord cu respingerea.

Dacã dumneavoastrã doriþi vreo intervenþie cu privire la aceastã propunere? Nu.

Fiind vorba de o lege de respingere a acestui proiect de lege,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Domnul academician Ifrim Mircea, preºedintele Comisiei pentru sãnãtate ºi familie. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu credeam cã intrãm chiar cu acesta. Vã mulþumim foarte mult, stãm de mult timp.

Privind proiectul pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã, Comisia pentru sãnãtate ºi familie considerã cã aceastã ordonanþã reprezintã un mare progres, în sensul cã punem în ordine problemele de igienã, de sãnãtate publicã, accentuând foarte mult latura profilacticã care se dezvoltã în toatã lumea.

Având în vedere aceste argumente, vã rugãm sã ne acordaþi votul dumneavoastrã pentru a adopta acest proiect.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreºte nimeni.

Atunci sã trecem la dezbaterea ordonanþei.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

La art. I sunt mai multe puncte. O sã luãm aceste puncte pe rând ºi o sã vã sesizez acolo unde comisia a fãcut propuneri prin raport de modificare. Sunt un numãr de... da, sunt foarte multe, practic sunt 51 de puncte la art. I. Sã le luãm pe rând ºi, dupã aceea, vom adopta art. I.

La punctul 1 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 2. Vã rog sã vã uitaþi în raport la pagina 2,

punctul 2. Comisia are o propunere de amendare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 3. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 5, punctul 3, sunt propuneri de modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 4, care se referã la art. 3. O sã vedeþi în raport la pagina 7 a raportului, punctul 4 al raportului, sunt propuneri de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 5. Este vorba de o eliminare. Comisia n-a avut altã viziune.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 6, la pagina 10 a raportului, punctul 5, veþi observa cã sunt niºte propuneri.

Aveþi obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 7, comisia n-a fãcut propuneri de modificare. Sunt obiecþii?

Adoptat.

Punctul 8. La punctul 8, care se referã la art. 7, sunt mai multe propuneri din partea comisiei, practic la aproape toate literele. În raport o sã vedeþi la pagina 12, punctul 6, toate aceste propuneri, la punctele a), b), c), d), e), f), g), h), j), m) ºi n).

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Atunci punctul 8 în integralitate este adoptat.

Punctul 9. La punctul 7 al raportului veþi vedea cã sunt niºte propuneri de modificare, la câteva din literele acestui punct.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2001 privind modificarea Legii nr. 146/1999 privind organizarea, funcþionarea ºi finanþarea spitalelor, dorim sã vã spunem cã aceastã ordonanþã reprezintã câteva modificãri minore, de naturã sã asigure bugetul ºi funcþionalitatea spitalelor în perioada imediat urmãtoare, însã aceastã Lege nr. 146/1999, care în ansamblul sãu este necorespunzãtoare ºi neaplicabilã, este la ora actualã în curs de elaborare ºi schimbare, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei împreunã cu Comisia pentru sãnãtate ºi familie, ºi sperãm sã vã putem prezenta spre sfârºitul anului.

Vã rugãm, pentru operativitate, deºi legea în fondul ei nu este modificatã, aºa dupã cum vã spuneam, sã fiþi de acord cu aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Dacã la dezbateri generale se înscrie cineva? Nu se înscrie nimeni.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Este adoptat. La art. I sunt 6 puncte. Preambulul art. I. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Existã niºte propuneri din partea comisiei, vedeþi în raportul comisiei, la punctul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat punctul 4, cu modificãrile propuse de cãtre comisie.

Punctul 5. Veþi vedea cã ºi aici, la pagina 3 a raportului, la punctul 3, sunt propuse niºte modificãri.

Dacã sunteþi de acord, dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Punctul 5 a fost adoptat cu modificãrile propuse de comisie.

Punctul 6 este vorba de o abrogare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. I, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanþa în integralitate, am adoptat-o cu modificãrile propuse de comisie.

Acum, titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Veþi observa, la punctul 1 al raportului se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat legea. Da, poftiþi, doamnã secretar de stat.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ð _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã mulþumim pentru încrederea ºi votul Domniilor voastre. Un singur amendament, sigur, poate cã s-a luat în discuþie, Legea nr. 32/1968 privind contravenþiile a fost abrogatã ºi înlocuitã cu Ordonanþa nr. 1/2001. Deci asta era singura chestiune care trebuia menþionatã. Vã mulþumesc.

Da. Am rezolvat-o.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 103/2000 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã.

Din partea iniþiatorului dacã doriþi sã luaþi cuvântul? Este propusã respingerea de cãtre dumneavoastrã.

Da. Este o respingere, suntem de acord, deoarece reglementãrile, prevederile Legii nr. 103 au fost preluate în Legea nr. 108 pe care Domniile voastre aþi votat-o cu câteva minute înainte.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Am înþeles, deci comisia presupun cã îºi pãstreazã punctul de vedere.

Dacã la dezbateri generale cineva are altã opinie? Nu. Trebuie sã înþelegem cã ºi grupurile parlamentare sunt de acord cu aceastã propunere de respingere.

Eu vã

Propunerea legislativã privind Legea sãnãtãþii mintale. Ei, aici e aici!

Din partea iniþiatorilor cine doreºte sã ia cuvântul? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

De fapt, aici suntem doi iniþiatori. Proiectul, care era de mult aºteptat, a fost lucrat de cãtre specialiºtii din Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, proces derulat cu mai mult timp înainte, cu mai mulþi ani în urmã, ºi la acesta a venit ºi preºedintele Comisiei pentru sãnãtate ºi familie din Camera Deputaþilor, domnul profesor Ifrim, care a ºi materializat acest proiect printr-o iniþiativã legislativã.

Sãnãtatea mintalã face obiectul unor mãsuri de promovare ºi apãrare în cadrul planului naþional de sãnãtate mintalã ºi profilaxie în patologia psihiatricã ºi psihosocialã revizuitã anual, de a cãrei elaborare ºi aplicare rãspunde Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. Promovarea sãnãtãþii mintale vizeazã metodele de conduitã ºi stil de viaþã sãnãtos care cresc rezistenþa la factorii perturbatori ºi minimalizeazã riscul de îmbolnãvire. Promovarea sãnãtãþii mintale se realizeazã printr-un cumul de mijloace educaþionale ºi informaþionale similare celor utilizate pentru promovarea bunãstãrii fizice.

La elaborarea acestui proiect s-au avut în vedere ºi reglementãrile date de OMS, de asemenea, de Consiliul Europei, deci toate prevederile internaþionale.

Era un proiect de mult aºteptat, bine venit, pentru cã reglementeazã un aspect delicat care se constatã ºi în societatea româneascã, la o micã parte din categoria semenilor noºtri.

Vã mulþumim pentru încrederea dumneavoastrã ºi supunem aprobãrii Camerei Deputaþilor aceastã iniþiativã legislativã care, v-am spus, de data aceasta are un caracter inedit, prin participarea Ministerului Sãnãtãþii ºi a unui deputat pentru a prinde viaþã.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate, domnul academician Ifrim, preºedintele comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Legea sãnãtãþii mintale, care este ºi un exemplu de colaborare, reprezenta o necesitate. Toate statele Uniunii Europene au o asemenea lege, noi nu o aveam. Aceastã lege permite ca aceastã problematicã a sãnãtãþii mintale sã fie rezolvatã mai bine. Ea este la ora actualã prioritarã. Morbiditatea prin boli psihice ºi sindroamele discordante sunt extrem de ridicate procentual, aºa încât legea reprezintã un real progres pentru asistenþa noastrã medicalã.

În numele Comisiei pentru sãnãtate ºi familie, vã rugãm sã votaþi aceastã lege. Vã mulþumim.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu, nu doresc.

Titlul legii. Vã rog sã observaþi cã încã de la titlu ni se propune o modificare de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Capitolul I. Titlul capitolului. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2.

Poftiþi!

Sunt obiecþii.

Este vorba de un amendament redacþional.

Articolul genitival ”aÒ, folosit în rândul ultim al art. 2, nu poate sã se acorde concomitent cu ”prevenireaÒ ºi cu ”tratamentulÒ. Pentru a remedia aceastã situaþie, vã propun reformularea art. 2 dupã cum urmeazã: ”Guvernul României, prin organismele sale abilitate, întreprinde mãsuri pentru promovarea ºi apãrarea sãnãtãþii mintale, prevenirea ºi tratamentul tulburãrilor psihice.Ò

Comisia e de acord? Da. Comisia e de acord. Iniþiatorul? De acord cu redactarea domnului profesor ªtefan Cazimir.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 3. Veþi observa cã la punctul 3 al raportului se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat art. 3, în forma propusã de comisie.

Art. 4. La punctul 4 al raportului sunt o serie de modificãri ºi la alin. 1, ºi la alin. 2. La alin. 2 chiar se propune eliminarea.

Dacã faþã de propunerile din raportul comisiei de la punctul 4 dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu sunt obiecþii. Deci art. 4 a fost adoptat în forma propusã de cãtre comisie în raport.

Art. 5. Veþi observa cã ºi la art. 5 sunt niºte propuneri de modificare în raport ºi existã o obiecþie ºi din partea domnului profesor ªtefan Cazimir.

Poftiþi, domnule profesor.

N-aº numi obiecþie, ci încercare de ameliorare a redactãrii. Dat fiind cã adjectivul ”psihicÒ sau, la plural, ”psihiceÒ apare de ºase ori, încerc sã mai reduc acest numãr în felul urmãtor: înlãturând de la rândul al ºaptelea ”...precum ºi persoana care...Ò eliminãm ”din punctul de vedere al activitãþii psihiceÒ, pentru cã e clar, din context, cã despre asta e vorba; aºadar: ”precum ºi persoana care manifestã alte dereglãri ce pot fi clasificate, conform practicii medicale actuale, ca fiind astfel de tulburãriÒ. ªi, atunci, din ºase prezenþe ale adjectivului ”psihicÒ, ”psihiceÒ, am rãmas numai cu patru, ceea ce e, totuºi, o oarecare economie.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, aº face tot acum, ca sã nu mai revin la microfon, ºi observaþiile privind lit. b).

## Da. Poftiþi.

## Mulþumesc.

Aici apar, dupã impresia mea care este, evident, cea a unui profan, unele formulãri mai puþin limpezi sau mai puþin inspirate: ”care nu este în stare sã înþeleagã însemnãtatea comportamentului sãu ori nu îºi poate stãpâni voinþaÒ. Cred cã ideea ºi-ar putea gãsi o exprimare mai adecvatã Ñ evident cã ultimul cuvânt revine specialiºtilor Ñ prin urmãtoarea formulare: ”Prin persoanã

cu tulburãri psihice grave se înþelege persoana cu tulburãri psihice incapabilã a-ºi controla comportamentul ori voinþa sau diminuarea acestora necesitã ajutor psihiatric imediat.Ò

Da. Sã o luãm pe rând.

Dacã la lit. a) sunt obiecþii din partea comisiei, de data asta?

La punctul a) putem sã fim de acord: ”...care manifestã alte dereglãri ce pot fi clasificate conform practicii medicale actuale ca fiind tulburãri psihiceÒ. ”PsihiculÒ de la sfârºit trebuie sã rãmânã.

În ce priveºte punctul b), nu suntem de acord, deoarece aceasta este definiþia de specialitate discutatã ºi luatã dupã legile europene.

## Bun.

Domnule profesor, ce rãmâne din lit. a) ? Ca sã fie foarte clar pentru colegii noºtri ce voteazã.

Deci se poate aºa: ”...dependentã de alcool sau droguri, precum persoana care...Ò, ºi scoatem de aici ”din punctul de vedere al activitãþii psihiceÉÒ, ”Écare manifestã alte dereglãri ce pot fi clasificate, conform practicii medicale actuale, ca fiind tulburãri psihiceÒ. Suntem de acord sã scoatem ”...care din punctul de vedere al activitãþii psihiceÒ. Rãmâne ”care manifestãÒ. Deci ”din punctul de vedere al activitãþii psihiceÒ se scoate. Este posibil. La punctul b) suntem pentru formularea comisiei.

## Am înþeles.

Pentru punctul a) comisia agreeazã aceastã formulã: sã se scoatã sintagma ”din punct de vedere al activitãþii psihiceÒ.

Dacã doriþi sã mai adãugaþi ceva, domnule profesor? Poftiþi.

Eu mi-am recunoscut din capul locului calitatea de profan. Problema care se pune acum este urmãtoarea: dacã e vorba sã ne sincronizãm cu anumite norme europene ºi cu anumite definiþii de specialitate, aº fi bucuros ca textele în limbile în care aceste documente au fost redactate sã ne poatã fi înfãþiºate, pentru cã altminteri, pentru mine, vorbitor de limba românã, o sintagmã ca ”însemnãtatea comportamentuluiÒ nu este acceptabilã. Nu e vorba aici de însemnãtate, este vorba de o anumitã naturã a comportamentului, o anumitã deviere a comportamentului. Deci termenul de însemnãtate este vizibil impropriu sau, în orice caz, eu aºa îl percep.

Sau, mai departe: ”nu îºi poate stãpâni voinþaÒ. Voinþa este unul dintre elementele personalitãþii, alãturi de afectivitate, de inteligenþã, ºi nu se poate vorbi de incapacitatea de a-ºi stãpâni voinþa. E vorba, probabil, de anumite impulsuri voliþionale care sunt negative sau nocive ºi nu pot fi stãpânite. Deci, o altã improprietate. Cred cã este o traducere inabilã, cum ne întâmpinã de foarte multe ori. Ne-am procopsit în ultima vreme cu folosirea adjectivului ”versatilÒ în sensul din limba englezã, care nu coincide deloc cu cel din limba românã. S-ar putea ca ºi aici sã fie ceva asemãnãtor.

ºtiþi cã am lucrat cu comisia de specialiºti ºi, ca atare, în general, ar fi bine sã pãstrãm ceea ce s-a stabilit de cãtre specialiºti.

Vã mulþumesc.

Da, dar la punctul a) rãmâne aºa cum a propus domnul Ifrim.

La punctul a) dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în forma propusã de preºedintele comisiei. La punctul b), totuºi, din partea comisiei... Gândiþi-vã, totuºi, dacã la ”însemnãtatea comportamentuluiÒ nu ar trebui ”semnificaþia comportamentului sãuÒ sau...

Domnule preºedinte, da. În primul rând aº vrea sã precizez cã nu facem traduceri _ad litteram,_ ci traduceri proaste. Acesta este limbajul în manualul de psihiatrie ºi, în calitate de medici, le respectãm, în sensul cã în aceastã definiþie trebuie sã se includã atât ”comportamentulÒ, care reprezintã un element medical determinat genetic, ºi nu facem toatã explicaþia acestui fapt, ºi trebuie ca sã includã ºi ”voinþaÒ, care poate sau nu poate fi sub control. Noi putem sã înlocuim cuvântul ”însemnãtateaÒ cu ”semnificaþiaÒ. Este acelaºi lucru ºi este mai avenitã semnificaþia. Nu putem însã renunþa la sintagma ”a stãpâni voinþaÒ. Este vorba de manualele de psihiatrie ºi de medicii psihiatri. La aceastã definiþie s-a lucrat prin tot grupul de specialiºti cu foarte multã atenþie, departe de a fi fãcut vreo traducere din vreun document.

Da.

Doamna secretar de stat.

La punctul b), înlocuirea sintagmei ”însemnãtateaÒ cu ”semnificaþia comportamentuluiÒ ºi, în continuare, ”a stãpâniÒ, înlocuit cu ”a controlaÒ. Deci, ”nu-ºi poate controla voinþaÒ, în loc de ”a stãpâni voinþaÒ, ºi sunã mai bine.

Mulþumesc.

A! Ne puneþi într-o situaþie oarecum dificilã pentru cã, pe de o parte, domnul profesor Ifrim ne spune cã acesta este limbajul uzual în tratatele de psihiatrie româneascã; pe de altã parte, noi facem aici ºi o analizã din punctul de vedere al limbajului comun. Existã, evident, niºte deosebiri între limbajul comun ºi limbajul ºtiinþific al unei anumite discipline. ªi în drept existã asemenea discrepanþe care par ciudate.

Vã rog, domnule profesor, sã vã mai referiþi o datã la chestiunea asta.

Referitor la ”a stãpâniÒ ºi ”a controlaÒ, în limbaj psihiatric nu este acelaºi lucru. Dorim sã ne aprobaþi ”a stãpâniÒ. De asemenea, aceste discuþii sunt foarte bine venite, însã la definiþii aº vrea sã vã asigur ºi la conþinutul acestei legi, care este o lege de foarte mare specialitate, sã

Stimaþi colegi,

Eu vã fac o propunere: hai sã pãstrãm formularea aceasta din lege ºi discuþiile astea sã continue cumva când legea ajunge la Senat, pentru cã este greu aici sã avem o confruntare pe un domeniu atât de specializat.

V-aº propune sã mergem pe varianta comisiei. Dacã sunt alte obiecþii? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Punctul b) este acceptat. Punctul c). Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul d). Obiecþii? Nu sunt.

Sunt mai multe puncte.

La vreunul dintre ele mai este vreo obiecþie pânã la punctul q)? Da.

Poftiþi, domnule profesor.

La lit. h), fiind vorba de sãnãtatea lingvisticã, ºi nu de cea psihicã, presupun cã voi avea câºtig de cauzã.

La rândul penultim, ”exercitarea drepturilor civile sau a unor activitãþi specificeÒ, pentru cã se acordã cu ”exercitareaÒ.

E punctul i), domnule profesor, ãsta.

Punctul h).

Punctul h)?

La mine este punctul h).

Da. Bun.

ªi dacã tot mã aflu la microfon, îmi permiteþi sã mã refer ºi la punctul i)?!

Da.

Pentru o mai bunã construcþie logicã a acestui text, aº adãuga un cuvânt ºi atunci am avea urmãtorul enunþ: ”Prin handicap psihic se înþelege incapacitatea persoanei cu tulburãri psihice de a face faþã vieþii în societate, situaþie decurgând direct din prezenþa tulburãrii psihiceÒ, pentru cã altminteri ”decurgând direct din prezenþa tulburãrii psihiceÒ s-ar putea sã se lege nemijlocit de ”viaþa în societateÒ ºi alogismul ar fi vizibil.

Dacã comisia este de acord cu aceste douã propuneri? Da. Comisia este de acord.

Iniþiatorul este de acord.

La aceste douã litere sunt alte obiecþii? Nu sunt. Adoptate în aceastã formã.

Art. 5, în integralitate.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul II. Titlul capitolului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. La art. 6 vã rog sã observaþi punctul 6 din raportul comisiei, unde sunt propuse niºte modificãri. Sunt obiecþii? Da.

Poftiþi, domnule deputat.

La rândul penultim al art. 6 alin. 1, ”riscul de apariþie a bolilor psihiceÒ, pentru cã e vorba de apariþie, ºi nu de risc.

Da.

Comisia e de acord? Comisia e de acord. Iniþiatorul e de acord? Da.

Art. 6, cu modificarea propusã de domnul profesor Cazimir.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 6. Art. 7.

Vã rog sã vã uitaþi la punctul 7 din raport dacã sunt probleme. Da.

Poftiþi, domnule profesor.

Vã mãrturisesc cã de data aceasta intervin cu teamã, pentru cã mi se poate aduce obiecþia cã nu mai este amendament redacþional, ci este amendament de fond. Dar, cu acest risc asumat, vã rog totuºi sã-mi permiteþi sã spun despre ce e vorba.

Nu cred cã enumerarea printre factorii nocivi a concepþiilor este un lucru acceptabil. Pentru cã textul sunã aºa: ”Apãrarea sãnãtãþii mintale constã în adoptarea de mãsuri de cãtre instituþiile abilitate prin lege prin care sã se limiteze rãspândirea concepþiilor, atitudinilor ºi comportamentelor dãunãtoare pentru sãnãtatea mintalã.Ò

Prezenþa ”concepþiilorÒ în aceastã enumerare mi se pare nelalocul ei. Nu concepþiile sunt acelea care pot sã dãuneze sãnãtãþii mintale. Atitudinile ºi comportamentele, da. Dacã plasãm ºi ”concepþiileÒ în aceastã suitã, existã riscul unor interpretãri abuzive ºi al unor abateri totale de la spiritul legii.

Existã un asemenea risc, dar probabil cã au avut în vedere, de exemplu, satanismul. Ce opinie aþi avea în domeniul ãsta? Pentru cã aceastã concepþie, aceastã ideologie determinã niºte comportamente ºi niºte acte care, în totalitatea lor, pot sã aibã un efect asupra sãnãtãþii mintale.

Da. E o explicaþie.

Da. Comisia?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã cum s-a arãtat încã de la început, este o lege care se ocupã ºi de prevenire, de profilaxie. Dacã limitãm textul legii doar la lucrurile care se fac, care se executã, înseamnã cã nu ne mai referim la profilaxie. Concepþiile sunt lucruri care existã în mintea individului ºi care pot conduce la acte de natura de a fi încadrate în aceastã lege.

De aceea, sugerãm adoptarea textului comisiei în forma în care a fost redactat.

## Da.

ªi domnul profesor Leonãchescu doreºte sã-ºi exprime opinia.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În acest text sunt prezente douã planuri ale analizei: planul ideatic, pe care lucrãtorii la acest proiect l-au concretizat în sintagma ”concepþiileÒ, ºi cadrul concret, aplicativ concretizat în ”atitudini, comportamentÒ. ªi la atitudini, ºi la comportamente, în plan ideatic, existã în fond concepþii. Deci n-am putea renunþa la aceastã formulare ºi eu sunt de acord cu ceea ce a propus comisia.

Mulþumesc.

Da. Este adevãrat, însã, pe de altã parte, cã nu se poate neglija un anumit risc de abuz. Poate comisia mai vrea sã ne mai spunã dacã nu cumva ar putea accepta rãspândirea concepþiilor ilegale sub forma atitudinilor ºi comportamentelor dãunãtoare. Nu ºtiu. Pentru cã se poate ajunge totuºi ºi la un abuz de drept în domeniu.

Din punctul nostru de vedere, nu considerãm cã ar fi restrictivã adoptarea acestei formulãri, întrucât se definesc clar ºi în textul legii. Este vorba de concepþii care pot deveni dãunãtoare pentru sãnãtatea mintalã, ºi ajung iarãºi la partea de profilaxie.

E bine sã nu inoculãm, sã nu lãsãm inocularea în psihicul oamenilor a unor concepþii care pot sã conducã ulterior la acte dãunãtoare. Ele sunt aici parþial definite, în special abuzul de substanþe psihoactive, violenþa, comportamentul sexual anormal ºi pornografia. Nu cred cã puteþi sã combateþi cã asemenea concepþii, favorizarea acceptãrii unor asemenea atitudini ar fi cumva utilã.

De aceea, totuºi, suntem în situaþia de a insista pentru adoptarea acestei formulãri care din punct de vedere psihiatric în nici un caz nu va conduce la abuzuri, iar din punct de vedere legal nu vedem sã genereze consecinþe.

Da.

Dacã altcineva mai doreºte? Domnul Sassu. ªi domnul Cazimir. Mai întâi domnul Cazimir.

N-aº fi revenit la microfon dacã doi dintre antevorbitori nu mi-ar fi oferit argumente suplimentare: unul dintre ei spunând cã atitudinile ºi comportamentele decurg din concepþii ºi, ca atare, invocarea expresã a concepþiilor devine de prisos; iar al doilea enumerând printre concepþii abuzul de substanþe psihoactive, violenþa, comportamentul sexual anormal ºi pornografia, toate acestea nefiind concepþii.

Da. Domnule Sassu, vã rog.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Trebuie sã fiu de acord cu domnul Cazimir, ºi anume faptul cã sintagma ”atitudini ºi comportamenteÒ implicã în spate o concepþie ºi este modul de manifestare a concepþiei respective. Combaterea concepþiei se poate face prin combaterea atitudinilor ºi comportamentelor ºi, din punctul ãsta de vedere, a discuta despre o concepþie care nu se manifestã este o chestiune destul de complicatã. Ea, repet, se manifestã prin comportamente ºi atitudini.

Cred nu neapãrat cã ar da loc la abuz, dar cred cã mult mai corect ºi mult mai clar este sã vorbim despre ceea ce putem combate chiar în sensul profilaxiei, ºi atunci combatem atitudini ºi comportamente.

În al doilea rând, sigur, fãrã a fi foarte important, pentru cã în faþã este sintagma ”în special abuzuriÒ ºi aºa mai departe, totuºi, aº vrea sã reamintesc membrilor comisiei, domnului preºedinte, cã, în general, listele care apar în legi sunt tratate ca lucruri exhaustive, ca liste exhaustive ºi sunt convins cã nu au fost enumerate aici toate cele care pot duce la astfel de comportamente. ªi poate e bine sã facem aºa cum este de fapt în toatã legislaþia: sã nu facem nici un fel de enumerare, fiind cunoscute acele chestiuni... Aici se spune ”în special abuzul de substanþe psihoactive, violenþa, comportamentul sexual anormal ºi pornografia.Ò Repet: de obicei, când apare într-o lege, ea este tratatã ca o listã exhaustivã chiar dacã are în faþã ”în specialÒ ºi poate e bine fie sã ne mai gândim dacã sunt altele, fie efectiv sã renunþãm, pentru cã este o chestiune pe care cei de specialitate o cunosc.

ªi, în al treilea rînd, ºi cu asta închei, dupã pãrerea mea nu este vorba aici numai de mãsurile instituþionale, ci este vorba ºi de mãsuri sociale ºi educative care nu sunt neapãrat instituþionale ºi pot fi fãcute ºi de cãtre organizaþii neguvernamentale ºi care au, din fericire, o activitate destul de bogatã în acest domeniu. Poate fi vorba sau poate ar fi bine sã adãugãm ”instituþionale, sociale ºi educativeÒ ºi poate ar fi un lucru mult mai bun. Vã mulþumesc.

ªi domnul Leonãchescu vrea sã mai intervinã. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este evident cã suntem într-un simpozion pe temã, cã problematica este deschisã tuturor variantelor ºi profesiilor. Iatã, spre exemplu, a redacta în mod omogen un text... În acest proiect de lege, la acest alineat, n-am reuºit. ªi sunt atâtea minþi specializate în comisii administrative la nivelul ministerului ºi în salã, încât, chiar dacã am prelungi dezbaterile pe temã, tot n-am gãsi cea mai omogenã variantã.

De aceea, evident cã ºtiam cã atitudinile au niºte concepþii ºi conceptul ar trebui numai el sã figureze, fiindcã de acolo rezultã totul, derivã totul... Am tãcut! ªi e foarte bine cã aþi punctat ideea, domnule Cazimir, pentru cã în formularea aceasta ne apropiem de ceea ce ne propuneam.

Sigur, ºi domnul Sassu are dreptate. N-am enumerat toþi factorii concreþi care ar putea afecta psihicul ºi mã gândesc, iatã, spre exemplu, la tratamentul cu radiaþii de o anumitã frecvenþã, de o anumitã lungime de undã, cu o anumitã dozã, care pot anihila, de exemplu, voinþa umanã chiar. Am distrus complet, avem de-a face cu o cutie, în anumite cazuri.

Sigur, aici, eu specialist nu sunt decât la capitolul radiaþii ºi radiaþie termicã. Dar acolo, în comisie, pe acest proiect de lege, s-au zbãtut niºte oameni.

Dacã aveþi propuneri, haideþi sã le punem pe masã ºi sã le votãm. Dar dacã nu avem mai bun decât acest text de compromis livrat de comisie, eu vã propun sã îl acceptãm, ca o fazã intermediarã spre un viitor mult mai bogat în idei ºi ilustrabil în legislaþie.

Mulþumesc.

Acum, stimaþi colegi, vreau sã vã spun, tehnic, noi nu putem, de vreme ce nu s-au fãcut niºte amendamente, este o problemã de fond, totuºi. Domnul profesor Cazimir a avut dreptate când a spus acest lucru. Este o problemã de fond, nu este vorba de o redactare.

Pe de altã parte, am putea, cu o oarecare îngãduinþã, sã trecem peste acest text regulamentar numai în cazul în care ºi plenul, ºi comisia ar cãdea de comun acord cu o anumitã variantã.

Deci, dacã comisia nu-ºi schimbã opinia, eu nu pot decât sã supun la vot aceastã variantã a comisiei ºi sã vedem ce se întâmplã, pentru cã nu mai putem sã venim cu amendamente de fond dacã nu existã un consens.

Poftiþi.

Mai facem o ultimã încercare de a restabili consensul despre care vorbea domnul preºedinte.

Vreau sã fac o primã precizare: este o diferenþã între profilaxie ºi terapie. Terapie înseamnã sã tratezi simptome sau comportamente aberante, în cazul psihiatriei. Profilaxie înseamnã sã le previi. Revin la titlul legii ºi la începutul art. 7: ”Apãrarea sãnãtãþii mentaleÒ, deci, vorbind despre sãnãtatea mintalã a individului, aceasta înseamnã ca el sã fie sãnãtos la cap, pe româneºte spus. Pãi, ca sã fie sãnãtos la cap, pe româneºte spus, el trebuie, printre altele, sã aibã ºi niºte concepþii sãnãtoase. Iar aceste concepþii sãnãtoase le poþi inocula în capul individului doar prin educaþie în familie, prin educaþie în ºcoalã ºi prin mãsuri coercitive sau de altã naturã, impuse de societate prin stat. ªi acesta a fost sensul în care am fãcut referire la limitarea acestor concepþii, rãspândirea concepþiilor.

Partea a doua, pe care domnul deputat Sassu o sesizeazã... Este adevãrat, este o enumerare nonexhaustivã. Nefiind, însã, vorba de o lege cu caracter tehnic, este foarte greu ca în psihiatrie ºi în psihologie sã faci o enumerare exhaustivã a tuturor lucrurilor nocive, fiindcã poate sã fie nociv ºi praful de pe stradã ºi bioxidul de carbon din þevile de eºapament, totul este nociv ºi totul poate sã conducã la tulburãri psihice. Din aceastã cauzã nu am fãcut o enumerare exhaustivã.

Dacã consideraþi cã din punct de vedere juridic nu este corect, bineînþeles, suntem de acord sã scoatem aceastã porþiune, însã consider cã acesta a fost motivul pentru care s-a fãcut redactarea în forma care este prezentatã.

Eu vreau sã vã spun cã, din punct de vedere juridic, aceastã enumerare cu caracter ilustrativ, nu exhaustiv, din contrã, diminueazã o eventualã interpretare abuzivã a textului, pentru cã dacã am scoate aceste trimiteri s-ar ajunge la niºte interpretãri destul de periculoase.

Eu vã recomand sã menþineþi aceastã ilustrare a tipurilor de comportamente, pentru cã altfel va veniÉ Vedeþi cã este vorba de niºte mãsuri instituþionale. Mãsurile instituþionale se iau de cãtre autoritatea de stat. Deci autoritatea de stat poate sã spunã cã o anumitã concepþie, chiar ºi politicã, este o concepþie nocivã, care deterioreazã sãnãtatea mintalã a oamenilor. Poate acþiona, eventual, abuziv.

Deci exemplificarea aceasta pe care o faceþi dumneavoastrã aici are, totuºi, un caracter pozitiv, pentru cã ea îndreaptã atenþia ºi zelul interpretatorului cãtre un anumit domeniu.

Poftiþi, domnule profesor.

Eu aº dori sã mai subliniez o datã: comisia este pentru textul care este formulat aici, iar concepþiile este foarte important a fi menþionate. Domnul vicepreºedinte, doctor Brînzan, spunea foarte bine deosebirea între terapie ºi profilaxie. Deci concepþiile trebuie sã rãmânã cu atât mai mult cu cât conceptul de sãnãtate mintalã suferã mari modificãri. Nu intrãm în amãnunte, însã aº vrea sã vã spun, termenul, de pildã, de ”nebunÒ este scos din toatã literatura de specialitate, pentru cã reprezintã un anumit concept atunci când îl utilizezi.

Or, pentru sãnãtatea mintalã trebuie sã lãsãm, tocmai legea având un caracter profilactic, aceastã menþiune de concepþii. ªi putem intra în probleme ºi mai adânc.

Domnul preºedinte de ºedinþã a spus foarte bine: deja prezentãm un amendament de fond, ºi nu un amendament de formã, care trebuia discutat în comisie. Vã mulþumesc.

Luãm act de faptul cã membrii comisiei îºi menþin punctul de vedere. Propunerile de modificare sunt în mod evident niºte amendamente de fond ºi, deci, neavând un accept al comisiei, nu putem sã le luãm în considerare.

Eu vã supun la vot articolul în redactarea comisiei. Cine este pentru redactarea comisiei? Vã rog sã votaþi. Mulþumesc.

Voturi contra? Nu avem nici un vot contra.

Abþineri? Sunt 4 abþineri.

S-a adoptat varianta art. 7, aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 8. La art. 8 dacã sunt probleme? Poftiþi, domnule profesor Cazimir.

Aici ne gãsim într-o situaþie generatã de faptul cã, sub anumite aspecte, limba românã este Ñ nu mã suspectaþi de hiperpatriotism! Ñ mai bogatã ºi mai nuanþatã decât limba francezã.

Câteva exemple: francezul ”constitutionÒ se traduce în româneºte, în funcþie de context, prin ”constituþieÒ sau ”constituireÒ; francezul ”situationÒ se traduce în româneºte, în funcþie de context, prin ”situaþieÒ sau ”situareÒ, ºi numãrul exemplelor ar putea spori.

În cazul de faþã, ne gãsim în faþa termenului ”prevenireÒ, folosit ºi la art. 2, ºi la art. 8, dar schimbat pe parcurs prin termenul ”prevenþieÒ. ”PrevenþieÒ, în limba românã, înseamnã altceva ºi nu este cazul sã vã explic. El nu poate fi folosit în contextul acestei legi, pentru cã ar duce la o confuzie totalã. Aceasta este prima chestiune.

A doua. Din punct de vedere pur sintactic, legãtura este vicioasã. Uitaþi-vã cum sunã: ”Prevenirea îmbolnãvirilor psihice se realizeazã prin programe ºtiinþifice, medicale, educaþionale ºi sociale, destinate: ”a) întregii populaþii, denumitã prevenþie generalãÒ. Cine? Populaþia? Nu. Programele? Nici, pentru cã atunci ar trebui la plural, ”denumiteÒ.

M-am întrebat cum se poate remedia acest viciu de construcþie ºi am ajuns la o soluþie provizorie, pânã în clipa în care comisia ºi iniþiatorul ar subscrie. Aº tãia adjectivul ”destinateÒ de la sfârºitul alin. 1 ºi aº reformula cele trei litere, dupã cum urmeazã: ”a) programele destinate întregii populaþii alcãtuiesc prevenirea generalã; b) programele destinate grupurilor de populaþie cu risc semnificativ mai mareÒ Ð sar peste o porþiune Ð ”alcãtuiesc prevenirea selectivã; c) programele destinate grupurilor cu risc înaltÒ Ð sar peste o porþiune Ð ”alcãtuiesc prevenirea focalizatãÒ.

Trebuie explicatã de cãtre comisie diferenþa aceasta, ”prevenþieÒ, ”prevenireÒ, ºi realizat un termen care poate sã fie folosit pe parcursul întregii legi.

Iar, pe de altã parte, ar putea exista ºi o altã variantã, ca la aceste litere a), b) ºi c) sã se elimine ”pre- venþie generalãÒ, ”prevenþia selectivãÒ, ”prevenþia focalizatãÒ, pentru cã scopul esenþial al articolului este a arãta spre cine se îndreaptã programele. Aceastã clasificare ar putea rãmâne o chestiune de doctrinã, nu neapãrat necesarã legii.

Domnul preºedinte al comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur, putem utiliza termenul de prevenire, în loc de prevenþie, este similar. Noi, de fapt, l-am ºi înlocuit cu ”prevenireaÒ la art. 8, începutul primului paragraf, ºi putem sã facem ”...medicale destinate întregii populaþiiÒ ºi nu mai zicem ”denumitã prevenire generalãÒ, în loc de ”denumitãÒ sã punem o linioarã ºi sã punem ”prevenire generalã, prevenire selectivã, prevenire focalizatãÒ, deoarece aceste trei denumiri sunt denumiri medicale ce trebuie sã rãmânã, totuºi, pentru precizarea conþinutului.

Acceptãm înlocuirea cuvântului ”prevenþieÒ cu ”prevenireÒ, deci acesta este un bun câºtigat.

În ceea ce priveºte înlocuirea ”denumitãÒ cu liniuþã acceptãm aceastã formã.

Sã lãsãm varianta comisiei, deci în loc de ”denumitãÒ,

liniuþã, ºi ”prevenireÒ pe întreg cuprinsul legii, dacã doriþi. Art. 8, cu aceste propuneri de modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în forma convenitã.

Art. 9.

Dacã la art. 9 sunt probleme? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie. Capitolul III. Titlul capitolului. Poftiþi.

Este o anumitã particularitate pe care limba poeticã a ridicat-o pe treptele cele mai înalte, prin Eminescu: ”A noastre inimi îºi jurau / Credinþã pe toþi vecii, / Când pe cãrãri se scuturau / De floare liliecii.Ò Dar Eminescu îºi putea permite sã spunã ”A noastre inimiÒ, iar noi suntem obligaþi de gramatica prozei pe care o folosim sã spunem ”ale noastreÒ. În cazul de faþã, în titlul capitolului III: ”Evaluarea sãnãtãþii mintale ºi proceduri de diagnostic a tulburãrilor psihiceÒ. Nu poate fi în nici un caz ”aÒ! Poate fi sau ”aleÒ, ”proceduri de diagnostic aleÒ, dacã ne referim la proceduri, sau ”alÒ, dacã ne referim la diagnostic: ”proceduri de diagnostic al tulburãrilor psihiceÒ. Ultimul cuvânt revine specialiºtilor.

Comisia? Deci cum trebuie sã sune, spuneþi exact cum trebuie sã sune. ”Evaluarea sãnãtãþii mintale ºi proceduri de diagnostic ale tulburãrilor psihiceÒ, da? Sunteþi de acord cu forma aceasta.

Da.

Bun.

Alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat în aceastã formã.

Art. 10. Vã rog sã vã uitaþi la punctul 11 al raportului. Sunt propuse niºte modificãri.

Obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat art. 10 aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat aºa cum a fost modificiat de comisie.

Art. 14, nemodificat de comisie.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 15. La alin. 3 se propune o modificare de cãtre

- comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 15, adoptat în forma modificatã de comisie. Art 16, nemodificat.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 17. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 18, modificat de comisie. Este o propunere la punctul 15. 15 ce presupune? Sã se elimine.

- Sunteþi de acord cu aceastã eliminare? Sunt obiecþii?

- Nu sunt obiecþii.

Adoptatã propunerea comisiei.

Capitolul IV. Este propusã o modificare de cãtre comisie la titlul acestui articol.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã varianta comisiei.

Art. 19. Este o propunere la alin. 2 fãcutã de cãtre comisie la punctul 17 al raportului.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Articolul, adoptat în forma propusã de comisie.

Art. 20, la punctul 18 din raport se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 20, adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 21. Vã rog sã vã uitaþi la punctul 19. Sunt propuneri de modificare fãcute de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. 21, adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Art. 22. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 23. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Dupã.

Dupã votare. Vã supun la vot aceastã lege ordinarã. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt nici abþineri. Adoptatã în unanimitate. Poftiþi, domnule profesor.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În final, aº dori sã vã mulþumesc, în numele comisiei ºi iniþiatorilor, pentru faptul cã aþi votat aceastã lege. Mulþumim celor care ne-au fãcut observaþiile în cursul ºedinþei, domnului preºedinte de ºedinþã ºi sperãm cã prin aceastã lege vom reuºi sã rezolvãm mai bine o problemã care este socotitã la ora actualã prima problemã a sãnãtãþii, întrucât de buna funcþionare a psihicului depinde tot ceea ce se numeºte stare de sãnãtate. Iar aceastã lege, realizând aceastã concordie între toþi factorii implicaþi, cred cã este un exemplu de însãnãtoºire a acestei problematici.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitãþilor.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Da, poftiþi.

Domnul secretar de stat Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _**Ð** secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubritate a localitãþilor a fost elaboratã în temeiul prevederilor Legii nr. 326 din acelaºi an ºi al legii de abilitare. Ordonanþa se constituie în legislaþie secundarã, având menirea de a face aplicabile prevederile Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã.

Ordonanþa stabileºte competenþele ºi rãspunderile autoritãþilor administraþiei publice locale în acest domeniu, principiile care stau la baza fundamentãrii serviciilor de salubrizare, obligaþiile operatorilor ºi drepturile beneficiarilor din acest domeniu de activitate.

De asemenea, ordonanþa stabileºte faptele care constituie contravenþii ºi sancþiunile care se pot aplica pentru acestea.

Precizez cã ordonanþa a fost analizatã împreunã cu iniþiatorul în Comisia de administraþie publicã. Este întocmit raportul cu ale cãrui prevederi suntem de acord. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul preºedinte al comisiei, domnul deputat Oltean Ioan.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Comisia de administraþie publicã a luat spre dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitãþilor, iar în timpul dezbaterii a þinut cont de avizele favorabile înaintate comisiei de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi de cãtre Consiliul Legislativ.

De asemenea, a avut o colaborare foarte bunã cu iniþiatorul, în aºa fel încât raportul exprimã punctul de vedere comun al iniþiatorului ºi al comisiei de specialitate. Socotesc cã, în felul în care v-am prezentat raportul, acest proiect de lege rãspunde unor necesitãþi evidente. De aceea, vã rugãm sã votaþi proiectul în forma în care comisia vi-l propune.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte a participa la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul I. Titlul capitolului. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Vã rog sã priviþi în raport, existã o propunere de modificare din partea comisiei la punctul 2 al raportului.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. La punctul 3 din raport se propune o modifi-

care.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în forma modificatã de comisie.

Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

de specificul activitãþii, ºi se dau valori. Cuvântul ”perioadãÒ la acest art. 13 alin. 2 eu opinez cã este folosit incorect, deoarece întotdeauna folosirea termenului de perioadã presupune un proces periodic, ciclabil, reciclabil, deci revenim la o fazã iniþialã, dupã o anumitã perioadã de timp. Nu acesta este sensul acestui alineat.

Eu am propus, ºi s-a respins în comisie, un amendament ca în locul cuvântului ”perioadãÒ sã se introducã ”duratãÒ, pentru cã acesta este conþinutul ideii de la acest lineat. Deci, ”pentru o duratã de pânã la 5 ani, 8 aniÒ etc.

Dacã scriem ”perioadãÒ, înseamnã cã din când în când vom reveni în cadrul acestor concesionãri în condiþii date, în condiþii iniþiale. Este incorect folosit aici termenul ”perioadãÒ, de aceea am propus ”duratãÒ.

Aici putem sã îl consultãm ºi pe domnul profesor ªtefan Cazimir. ªi mie mi se pare cã este mai corect sã spunem cã se concesioneazã un anumit serviciu pentru o duratã de 5 ani, decât pentru o perioadã de 5 ani. Este mai corect, nu-i aºa?!

Comisia?

Domnule preºedinte,

Pe fond, cei doi termeni, în opinia mea, sunt sinonimi. În contextul dat, conþinutul alin. 2 nu se modificã dacã folosim termenul ”perioadãÒ sau folosim termenul ”duratãÒ. De aceea, comisia a ºi opinat pentru menþinerea textului aºa cum l-a gândit iniþiatorul ºi noi ne menþinem acest punct de vedere.

Iniþiatorul ce opinie are? Domnule Fleºariu?

Aici este o disputã mai degrabã lingvisticã, decât tehnicã. Este vorba dacã este mai corect sã spunem cã se concesioneazã pentru ”o duratã de 5 aniÒ sau pentru ”o perioadã de 5 aniÒ ºi s-a opinat cã ”durataÒ este termenul românesc mai potrivit decât ”perioadaÒ.

Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Vã rog sã observaþi cã în raport este la punctul 4 o propunere de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat ºi art. 11, propunerea fãcutã de comisie.

Art. 12. Raportul suplimentar la punctul 5. Este o propunere de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. 12, aprobat, aºa cum a fost modificat de comisie prin raportul suplimentar.

Art. 13. Existã o obiecþie.

Poftiþi, domnule profesor Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La acest art. 13 este vorba de concesionarea unor servicii pe o anumitã duratã ºi atât în preambul, la paragraful 2, poziþia 6 din raport, cât ºi în subpunctele a), b), c) se foloseºte termenul de ”perioadãÒ limitatã, în funcþie

Am ascultat discuþia, am vãzut ºi amendamentul fãcut de domnul deputat Leonãchescu. ªi mie mi se pare cã e cam acelaºi lucru, dar în faþa opiniei exprimate de domnul profesor ºi de domnul Leonãchescu, las la aprecierea plenului sã hotãrascã dacã e bine sã folosim ”duratãÒ sau ”perioadãÒ.

Mulþumesc.

Problema este dacã are vreo semnificaþie juridicã, pentru cã... Deci nu are nici o semnificaþie juridicã.

Repet, în opinia mea este acelaºi lucru, fie cã folosim denumirea de ”perioadãÒ, fie cã folosim denumirea de ”duratãÒ. În fond, noi aceasta vrem sã arãtãm prin acest text, cã durata concesionãrii sau perioada pe care se face concesionarea este de 5 ani, 10 ani sau 20 de ani, dupã distincþiile fãcute în text. Este, practic, acelaºi lucru.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2001

Deci nu schimbãm nimic. Din punct de vedere juridic nu se întâmplã nimic dacã rãmâne ”perioadãÒ, nu se întâmplã nimic dacã rãmâne ”duratãÒ.

Da, poftiþi, domnule profesor, dacã doriþi sã mai interveniþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu înþeleg cã ºi sistemul nostru juridic tinde sã devinã un sistem ºtiinþific prin ceea ce facem noi sau, mai exact, ºi prin ceea ce propunem noi. Este evident cã folosim termeni în funcþie de procese, ºi aici nu este vorba de un proces periodic, a cãrui valoare a mãrimii, cãreia îi zicem ”timpÒ, s-o consemnãm în termenul de ”perioadãÒ a procesului. Aici este vorba de un proces continuu, care începe la un moment dat, moment iniþial zero, ºi se terminã dupã o anumitã duratã a lui, nu mai revine în nici un fel la momente sau faze anterioare.

Deci nu are cum, ca, din punct de vedere juridic, folosirea celor doi termeni sã însemne acelaºi lucru. Insist, pentru cã eu operez foarte mult cu aceºti termeni, în funcþie de procesele pe care le analizãm, le identificãm ºi, de aceea, am susþinut ferm cã termenul de ”duratãÒ este adecvat textului pe care noi am dorit sã-l propunem ºi sã îl votãm.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte al comisiei?

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am spus ºi repet: pe fond, nu se modificã absolut nimic. Dar, dacã domnul profesor þine cu orice preþ sã modificãm, putem sã acceptãm modificarea, pentru cã nu se modificã nici sub aspectul formei juridice, nici sub formã gramaticalã.

Deci comisia este de acord cu acest amendament al domnului profesor Leonãchescu.

Vã mulþumesc foarte mult.

În afarã de aceastã obiecþie, mai sunt alte obiecþii? Nu sunt.

Deci considerãm art. 13 adoptat, cu aceastã înlocuire a cuvântului ”perioadãÒ cu ”duratãÒ.

- Secþiunea 2. Titlul secþiunii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 14. Vã rog sã vã uitaþi la punctul 7 din raportul

- suplimentar, la alin. 3, este propusã o modificare. Obiecþii? Nu sunt obiecþiuni.

- Adoptat art. 14, cu modificarea propusã de comisie. Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Capitolul III. Titlul capitolului. Obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Obiecþii? Da, e o obiecþie. Poftiþi, vã rog.

A, deci este vorba tot de ”perioadãÒ ºi ”duratãÒ? Poftiþi la tribunã ºi spuneþi.

Dar, aici, ”informarea periodicãÒ exact acest lucru îl aratã: ritmicitatea cu care se fac aceste informãri.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Eu am analizat sintagma aceasta, ”informarea periodicãÒ. În momentul în care nu precizãm perioada, ajungem într-o zonã labilã.

Iatã, spre exemplu, noi facem analize periodice ale activitãþii diverselor instituþii de stat. Cândva, perioada era formulatã la un an de zile ºi, dupã 5 ani, facem aceste analize... Dacã nu spunem exact perioada, nu are sens sã bãgãm cuvântul ”periodicãÒ. Aceasta era observaþia mea.

Facem analiza Bãncii Naþionale a României, a activitãþii S.R.I.-ului ºi trebuia sã se facã anual, ”periodicÒ, perioada era stabilitã. Dacã n-am menþionat perioada, nu pot folosi termenul. Pentru cã ”perioadaÒ cere detalii, cere parametrii ei specifici. Nu i-am menþionat, nu am voie sã folosesc metoda, stilul, analiza periodicã în sine. E de prisos, practic, dacã nu scriem perioada.

Se presupune cã în niºte norme metodologice se detaliazã ºi se fixeazã perioada.

Domnul secretar de stat Fleºariu.

Într-adevãr, textul ar putea fi înlocuit, chiar aici, cu: ”informare trimestrialã, semestrialã, anualã, din 2 în 2 aniÒ, nu e nici o problemã. Însã, pe noi însãºi ordonanþa ne obligã sã scoatem o hotãrâre de Guvern, prin care sã aprobãm norme metodologice de aplicare a acesteia ºi acolo vom stabili ºi perioada de timp sau periodicitatea în care se vor face informãrile respective.

Opinia comisiei?

## Domnule preºedinte,

ªi noi susþinem punctul de vedere al iniþiatorului. De fapt, aceasta a fost ºi motivaþia pentru care am respins în comisie amendamentul domnului profesor Leonãchescu, lãsând la aprecierea Guvernului ca, prin norme metodologice, sã stabileascã exact când se produc aceste informãri.

Important este ca ele sã se producã ”periodicÒ. Cã aceastã perioadã e trimestrialã, e semestrialã, e anualã o sã vedem prin normele metodologice. De aceea, noi socotim cã textul, aºa cum este în ordonanþã, meritã a fi votat ºi vã rugãm sã îl susþineþi.

Vã mulþumesc.

Supunem la vot varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Un vot contra.

Abþineri? 6 abþineri.

S-a adoptat aceastã variantã iniþialã, a comisiei ºi a iniþiatorului.

Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat, aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 27. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului V, ”SancþiuniÒ. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 28. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 29. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 30. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 31. Sunt obiecþii? Aveþi obiecþii? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã constataþi cã timpul de dezbateri s-a epuizat.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule Leonãchescu.

Dumneavoastrã mi-aþi propus sã continuu cu aceastã lege... Acum, faceþi aceastã constatare ºi nu avem ce sã facem, luãm pauzã.

DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Ne-am oprit la art. 31.

Vã rog sã observaþi în raportul suplimentar amendamentul nr. 9. Dacã aveþi obiecþiuni la acesta? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 9 ºi, deci, noua alcãtuire a art. 31.

La titlul capitolului VI dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 32, îl rog pe domnul preºedinte Oltean sã observe cã sintagma ”în termen de 60 de zileÒ ar lãsa un termen nedefinit. Corect este: ”Intrã în vigoare la 60 de zileÒ.

Deci, stimaþi colegi, la art. 32, vã rugãm sã fiþi de acord cu aceastã propunere a preºedintelui comisiei, de reformulare, în sensul: ”Prezenta ordonanþã intrã în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.Ò

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 33 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Am parcurs, aºadar, Legea de aprobare a acestei Ordonanþe nr. 87/2001.

Fiind, totuºi, puþini deputaþi în salã, lãsãm votul final pentru ziua care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Urmãtorul proiect, propunerea legislativã privind sãnãtatea mintalã. A fost? Da.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile ºi instituþiile publice.

Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte acest proiect.

Comisia pentru administraþie ºi-a luat locul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pânã la aprobarea Ordonanþei nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile ºi instituþiile publice, aceastã problemã era reglementatã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 63/1994. Prevederile acestei ordonanþe erau de mult depãºite. În plus, pe parcursul celor 7 ani de aplicare, i s-au adus mai multe modificãri, ceea ce a fãcut ca ea sã devinã un instrument de lucru foarte greoi.

Aºa fiind, se impunea aprobarea unor noi reglementãri, care sã porneascã de la exigenþele Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, program acceptat de Parlament, privitor la reducerea cheltuielilor publice. Este tocmai ceea ce am încercat sã facem prin emiterea Ordonanþei nr. 80/2001, care vã este astãzi supusã dezbaterii.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, a formulat unele amendamente, cu care suntem integral de acord.

Vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa în forma prezentatã de Guvern, cu amendamentele formulate de comisie.

Domnule preºedinte Oltean?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001, ce constituie astãzi obiectul dezbaterii în plenul Camerei Deputaþilor, este una extrem de importantã, care a antrenat toþi membrii comisiei într-o dezbatere foarte interesantã.

În cadrul comisiei, pe parcursul dezbaterilor, s-au avut în vedere ºi avizele favorabile emise de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, precum ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Ulterior, dupã întocmirea raportului, comisia a fost sesizatã printr-o adresã, semnatã de cãtre domnul Alexandru Radu Timofte, directorul Serviciului Român de Informaþii, care solicita ca art. 1 alin. 3 sã fie revãzut, prin prisma unor obiecþiuni pe care Domnia sa le considera a fi întemeiate. De comun acord cu iniþiatorul, s-au luat în discuþie obiecþiunile formulate, gãsindu-le întemeiate, comisia le-a reþinut ºi le-a cuprins într-un raport suplimentar, care a fost înaintat plenului Camerei spre dezbatere.

De aceea, vã rugãm sã aveþi în vedere, spre dezbatere, raportul suplimentar, pe care noi l-am pus de acord, din toate punctele de vedere, cu inþiatorul ºi îl considerãm ca fiind foarte bun.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea legii ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi raportul în paralel cu textele legii ºi al ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 din raportul comisiei, potrivit cãruia textul de aprobare se completeazã cu formularea: ”se aprobã, cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, articolul unic va avea alcãtuirea rezultatã.

La titlul ordonanþei de urgenþã vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2, care îl reformuleazã.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, titlul ordonanþei se va modifica corespunzãtor.

Art. 1 alin. 1, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 3, cu privire la art. 1 alin. 1? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 alin. 2, practic, nu s-a adus nici o modificare, domnule Oltean, da?

La alin. 2 dacã aveþi dumneavostrã obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La alin. 3 vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 3, începutul paginii 3, care a adãugat ceea ce domnul preºedinte Oltean a spus: ”instituþiilor din domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionaleÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 3, pentru alin. 3 de la art. 1? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 1, în ansamblu, va avea alcãtuirea rezultatã din votarea celor douã amendamente de cãtre dumneavoastrã ºi din însuºirea formulei actuale a alin. 2. Pentru art. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 4? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 2 va avea aceastã alcãtuire.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Când am discutat, înainte de pauzã, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanþia statului, din pãcate Ñ ºi ne asumãm aceastã eroare Ñ am mers pe textul aprobat iniþial de cãtre Camera Deputaþilor ºi respins de Senat, ºi nu pe textul iniþial, propus de Guvern, în ordonanþã, la care se adaugã amendamentele din raport.

Reamintesc faptul cã, în cadrul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma respingerii de cãtre Senat a acestei ordonanþe, s-a renunþat la varianta pe care am aprobat-o iniþial, am rãmas la varianta propusã de Executiv, la care se adaugã amendamentele din raport care, de fapt, cuprind douã modificãri propuse prin intermediul Ordonanþei nr. 67/2001.

În aceste condiþii, v-aº ruga sã revenim ºi sã discutãm pe textul iniþial ºi pe cele trei amendamente din raportul comisiei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu vã reamintesc cã, practic, mergând pe raport, aºa s-a supus... Dar existã totuºi îndoiala cã s-ar fi votat art. 1, 2, 3, 4 ºi 5 dupã legea noastrã ºi, pentru a nu exista nici un fel de dubiu, vã supun din nou atenþiei dumneavoastrã.

Asupra titlului proiectului de lege nu mai revenim. S-a aprobat.

La articolul unic am votat de asemenea modificarea de la comisie din raport, de la amendamentul de la punctul 1, în sensul cã textul de aprobare se completeazã cu sintagma ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Titlul ordonanþei de asemenea l-am votat. Îl mai votãm o datã.

Dupã amendamentul de la punctul 2 este titlul Ordonanþei nr. 23/2000. Deci va fi ”Ordonanþã privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionale...Ò Astfel, primul ”ºiÒ dispare, urmând sã se punã virgulã.

Dacã mai aveþi alte obiecþii la titlul ordonanþei de urgenþã? Nu.

Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 3, prin care, pentru cele patru articole pe care le-am votat, urmeazã sã se înlocuiascã sintagma ”regiile autonome ºi societãþile/companiile naþionaleÒ cu sintagma ”regiile autonome, societãþile/companiile naþionale ºi societãþile comerciale rezultate prin reorganizarea societãþilor/companiilor naþionaleÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament de la punctul 3? Nu aveþi.

În consecinþã, în cuprinsul celor patru articole, art. 1, 2, 3 ºi 4, se va face înlocuirea sintagmei respective.

- La art. 5, unde comisia nu a mai avut nici un fel de

- obiecþii din ordonanþa astfel cum a fost elaboratã de Guvern, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

Vom supune, în consecinþã, votului final proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre regiile autonome la ºedinþa care va fi fixatã.

- Putem sã dezbatem proiectele amânate.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie.

**:**

Domnule preºedinte, la rândul 2, poziþia 115, trebuie sã fie ”acteleÒ.

Deºi prin legea de modificare nu se avea în vedere modificarea art. 28 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 115.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

În consecinþã, a fost votat amendamentul de la punctul 115, cu corectura de acord gramatical: ”...lãmuriri ºi actele pe care le considerã necesare...Ò

Dupã art. 28 alin. 1 comisia introduce, prin amendamentul de la punctul 116, un text nou.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 116? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Cu scuzele de rigoare, acest raport a suferit câteva mici modificãri în privinþa gramaticii. Au fost niºte erori materiale.

La poziþia 116, rândul 5: ”...iar aceasta va transmite la oficiu...Ò se modificã astfel: ”...iar aceºtia pot transmite la oficiu...Ò, ca sã se facã acordul gramatical.

La amendamentul de la punctul 119, vã rog sã urmãriþi noul art. 29.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

În consecinþã, s-a votat în unanimitate ºi se introduce în textul legii de bazã un articol nou, art. 29.

La amendamentul de la punctul 120 comisia propune eliminarea alin. 1 ºi 2 de la art. 29.

Dacã sunteþi de acord cu amendamentul de la punctul 120? Da.

În consecinþã, se eliminã alin. 1.

Urmãriþi în continuare amendamentul de la punctul 121, care dã un nou conþinut art. 29 alin. 2 al legii. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 121? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

La amendamentul de la punctul 122, cu privire la art. 29 alin. 3, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 122 a fost admis ºi, în consecinþã, alin. 3 al art. 29.

La amendamentul de la punctul 123.

Propunem eliminarea alin. 2.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi exact amendamentul de la punctul 116, pagina 36, rândul 5. În loc de sintagma ”iar aceasta va transmiteÒ vã propunem, prin vocea domnului coleg Bivolaru, ”iar aceºtia pot transmite la oficiuÒ, cu eliminarea virgulei dintre ”oficiuÒ ºi ”comunicãriÒ, virgula punându-se dupã ”comunicãriÒ.

Cu aceste precizãri gramaticale, dacã sunteþi de acord cu amendamentul de la punctul 116?

- Cine este pentru?

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Atrag atenþia staff-ului comisiei cã, în mod normal, trebuia sã ia în discuþie fiecare din punctele legii de modificare. Dumneavoastrã aþi luat în discuþie articole din legea iniþialã. Când veþi face textul final, de pildã, la art. 27 va trebui sã precizaþi punctul 46 la art. 27 ºi aºa mai departe. Va trebui sã renumerotaþi punctele din legea de modificare.

Deci va trebui sã luaþi în discuþie fiecare din punctele legii de modificare. Când atacaþi un alt articol al legii de bazã care nu a fost avut în vedere în legea de modificare, va trebui sã renumerotaþi punctele acestea în toate cazurile.

Comisia, vã rog sã urmãriþi în continuare cã amendamentul de la punctul 117 adaugã un alin. 3 la art. 28. Urmãriþi în cuprins ce ni se prezintã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. În consecinþã, este încã o intervenþie de modificare la legea de bazã.

Pentru punctul 118, vã rog sã observaþi ºi aici o nouã intervenþie de modificare a comisiei pentru alin. 2 ºi 3 ale art. 28.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 118? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, cele douã texte vor fi modificate.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 123? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. În consecinþã, art. 29 alin. 2 se eliminã.

La amendamentul de la punctul 124 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia propune introducerea unui alin. 4. Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 124 a fost votat în unanimitate ºi, în consecinþã, noul alin. 4 al art. 29.

La amendamentul de la punctul 125 comisia noastrã propune eliminarea alin. 5 ºi 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 125? Nu aveþi.

Amendamentul a fost admis ºi au fost eliminate cele douã alineate.

La amendamentul de la punctul 126, comisia propune eliminarea alin. 4 care devine alin. 7.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 126? Nu aveþi.

- În consecinþã, a fost votat ca textul propus de comisie

- sã se elimine.

La amendamentul de la punctul 127 comisia introduce

un nou alineat, alin. 5, ce a rãmas dupã renumerotare. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 127? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

La amendamentul de la punctul 128 comisia propune un alin. 6, cu acel cuprins pe care îl gãsiþi la pagina 42. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 128? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- La amendamentul de la punctul 129 comisia propune

- pentru art. 29 un alin. 7, pe care îl gãsiþi la paginile 42Ñ43. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Amendamentul de la punctul 129 a fost votat în

- unanimitate. La amendamentul de la punctul 130 comisia propune un nou text pentru alin. 4 care devine alin. 8.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 130? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La amendamentul de la punctul 131, comisia ne propune încã un alineat nou, alin. 9.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 131? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul de la punctul 132 comisia ne propune încã un alin. 10 la art. 29.

Domnule preºedinte,

Împreunã cu iniþiatorul, s-a convenit acum, în ultimã instanþã, sã rãmânem pe varianta proiectului. Este vorba de coloana din mijloc, la poziþia 134. Rãmânem pe formularea proiectului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi art. 30. Comisia renunþã la amendament.

Dacã aveþi obiecþiuni la art. 30 din varianta proiectului? Nu aveþi.

Varianta proiectului pentru art. 30 a fost votatã în unanimitate.

Prin amendamentul de la punctul 135 comisia ne propune însã un al doilea alineat la art. 30, pe care îl gãsiþi la pagina 45.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 135? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 31 alin. 1 urmãriþi amendamentul de la punctul 136.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Amendamentul de la punctul 136 a fost votat ºi, în consecinþã, noul cuprins al art. 31 alin. 1.

La art. 31 alin. 2 dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia îºi însuºeºte textul proiectului. Textul art. 31 alin. 2 a fost votat în varianta proiectului.

La amendamentul de la punctul 138, vã rog sã urmãriþi introducerea alin. 4, la pagina 46.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 138? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 138 a fost votat ºi noul cuprins al art. 31 alin. 4.

Pentru art. 32 alin. 1, urmãriþi amendamentul de la punctul 139.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 139 a fost votat în unanimitate ºi noul cuprins al art. 32 alin. 1.

Pentru art. 32 alin. 2 comisia îºi însuºeºte textul proiectului. Urmãriþi punctul 140.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

A fost votat în unanimitate art. 32 alin. 2, în varianta proiectului.

Pentru art. 32 alin. 3 urmãriþi amendamentul de la punctul 141.

Dacã aveþi obiecþiuni?

**Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Trebuie sã fie: ”...pentru produsele medicamentoase sau produsele fitosanitare...Ò

Deci, pentru a se respecta exact acordul, la amendamentul de la punctul 141 vã rog sã citiþi primele douã rânduri în felul urmãtor: ”...pentru produsele medicamentoase sau produsele fitosanitare...Ò

Cu aceste corecturi, dacã sunteþi de acord cu amendamentul de la punctul 141?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru art. 33, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 142.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 142 a fost votat în unanimitate ºi noul cuprins al art. 33.

Titlul capitolului IV rãmâne nemodificat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 34 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 144.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pentru art. 34 alin. 2 urmãriþi amendamentul de la punctul 145.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la punctul 146, pagina 48, vã rog sã urmãriþi alin. 2, care devine alin. 3.

Aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

A fost votat în unanimitate amendamentul ºi noul cuprins al alin. 2 din art. 34.

La amendamentul de la punctul 147, urmãriþi propunerea comisiei pentru art. 34 alin. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 147? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, se introduce un alin. 4 la art. 34.

La amendamentul de la punctul 148, este un text nou la alin. 5 pentru art. 34.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la punctul 149 este un alineat nou, alin. 6, pentru art. 34.

Aveþi cuvântul, domnule Bivolaru.

## Domnule preºedinte,

Toate aceste obiecþiuni sunt însuºite de iniþiator. Se eliminã prima parte: ”...în pofida celor prevãzute la alin. 5...Ò ºi începem cu: ”Brevetul acordat sau amendat în procedurile de revocare sau anulare în parte va determina retroactiv protecþia conferitã prin cererea de brevet de invenþie...Ò ºi aici introducem ”...conform prevederilor alin. 2...Ò, ºi textul curge în continuare.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, se introduce ºi acest text.

Prin amendamentul de la punctul 153, comisia ne mai propune un alineat? alin. 10.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, se introduce acest alineat.

La art. 35, pentru alin. 1, urmãriþi amendamentul de la punctul 154.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

## Stimaþi colegi,

Urmãriþi amendamentul de la punctul 149. Se propune, pe bunã dreptate, aceastã sintagmã, formularea ”...în pofida celor prevãzute...Ò nefiind deloc uzitatã în limbajul normativ.

Deci textul începe în felul urmãtor: ”Brevetul acordat sau amendat în procedurile de revocare sau anulare în parte va determina retroactiv protecþia conferitã prin cererea de brevet de invenþie, conform prevederilor alin. 2, în mãsura în care aceasta nu a fost extinsã.Ò

Dacã sunteþi de acord cu acest text reamendat? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La amendamentul de la punctul 150, comisia ne propune pentru art. 34 încã un alineat, alin. 7

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 150? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul de la punctul 151, comisia ne propune pentru art. 34[1] încã un alineat, alin. 8.

Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule Bivolaru.

A fost votat amendamentul de la punctul 154 ºi deci noul text pentru art. 35 alin. 1.

Textele de la art. 35 alin. 2 ºi art. 36 rãmân nemodificate.

La amendamentul de la punctul 157 urmãriþi noul text pentru art. 37 lit. a) ºi b)

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 157? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Domnule preºedinte,

Este o eroare materialã. La art. 37 este ”Nu constituie încãlcarea drepturilor prevãzute de art. 34 alin. 2Ò, pentru cã s-a scris alin. 1. Deci trebuie sã fie alin. 2.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. Este vorba de o îndreptare, de fapt.

Deci la amendamentul de la punctul 157, preambulul art. 37, se înlocuieºte alin. 1 cu alin. 2. Fiind vorba de o greºealã de numerotare, nu mai

Domnule preºedinte,

În partea finalã, în loc de cuvântul ”dotatÒ, ultimul rând, propunem sã fie ”având aceleaºi caracteristiciÒ.

În varianta comisiei, ultimele trei rânduri sunã astfel: ”...reproducere sau multiplicare sub forma identicã sau diferenþiatã ºi având aceleaºi caracteristici...Ò

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi pagina 50 din raport, amendamentul de la punctul 151. Ultimele douã rânduri sunã în aceastã formã: ”...sub formã identicã sau diferenþiatã ºi având aceleaºi caracteristici...Ò, în loc de sintagma ”dotat cuÉÒ.

Dacã sunteþi de acord cu reformularea amendamentului în acest fel?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Pentru art. 34, comisia ne mai propune încã un alineat, alin. 9, prin amendamentul de la punctul 152.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 152? Nu aveþi.

Pentru art. 37 lit. c) urmãriþi amendamentul de la punctul 158.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Lit. d), e) ºi f) rãmân nemodificate.

La art. 37 alin. 2 este amendamentul de la punctul 159.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 159? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. În consecinþã, art. 37 alin. 2 se va modifica corespunzãtor.

Art. 38 nu se modificã.

Art. 38 alin. 3, de asemenea.

Art. 39, de asemenea, rãmâne nemodificat în concepþia comisiei.

Pentru art. 40 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 165.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 165? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, se modificã art. 40 alin. 1.

Art. 40 alin. 2 ºi 3 rãmân nemodificate. La art. 41, urmãriþi amendamentul de la punctul 167. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. - În consecinþã, art. 41 se va modifica corespunzãtor.

În continuare, textele de la celelalte alineate ale art. 41 pânã la alin. 6 rãmân nemodificate.

La art. 41 alin. 6, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 172.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Trecem la art. 42. Urmãriþi amendamentul de la punctul 173.

”În cazul în care un ameliorator nu poate exploata un brevet de nou soi de plantã, fãrã sã aducã atingere unui brevet de invenþie anterior, acesta...Ò, nu ”aceastaÒ, ”poate solicita o licenþãÒ.

De acord? Da.

Deci, cu modificarea acestui termen la amendamentul

- 217, nu sunt alte obiecþiuni, da? Nu.

- Votat în unanimitate.

- La acelaºi articol urmãriþi amendamentul 218, prin

- care se introduce un alin. 5.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Alin. 4 se renumeroteazã.

- Art. 52 rãmâne cum a fost.

Urmãriþi, vã rog, amendamentul 222. Comisia ne propune un nou alineat la art. 52[2] .

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 222? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- La art. 53 comisia nu face intervenþii.

- Pentru art. 53[1] urmãriþi amendamentul 225.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- La art. 54 nu se fac intervenþii.

Pentru art. 54[1] urmãriþi amendamentul 227.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Capitolul VI rãmâne nemodificat.

La art. 55 vã rog sã urmãriþi amendamentul 229.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 229? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pentru alin. 2 al art. 55 urmãriþi amendamentul 230. Domnule Bivolaru, aveþi o intervenþie. Poftiþi.

În ultimul rând, sã introducem ”din cadrul oficiuluiÒ, în primã instanþã. Deci sã introducem cuvântul ”oficiuluiÒ. S-a omis acest cuvânt.

Deci ”o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul oficiului...Ò.

”...oficiuluiÒ, da, virgulã, în primã instanþã.

Care oficiu?

Este definit oficiul respectiv în...

Aveþi o definiþie la început.

Da, este introdus acest oficiu. O sã-l gãsim ºi mai încolo.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

E în regulã. Stimaþi colegi,

La amendamentul 230, deci ultimul rând, la sintagma ”Departamentul de apeluri din cadrulÒ, se adaugã ”din cadrul oficiuluiÒ.

Cu aceastã precizare dacã sunteþi de acord? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru alin. 4 al aceluiaºi articol, urmãriþi amendamentul 232.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 56 alin. 1 urmãriþi amendamentul 233. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pentru alin. 2 al art. 56 urmãriþi amendamentul 234. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Urmãriþi amendamentul 235. Dupã art. 56 comisia ne propune un articol nou, 56[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 235? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 235.

Prin amendamentul 236 comisia ne propune un text ºi eu întreb comisia dacã acesta e alineat al art. 56[1] sau ce este.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Da, este un alineat...

Al art. 56[1] ?

Da, al art. 56[1] .

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Stimaþi colegi,

Atunci, la amendamentul 235, notaþi cã am votat art. 56[1] alin. 1, iar la amendamentul 236, dacã nu aveþi obiecþiuni... Nu aveþi.

Votat în unanimitate art. 56[1] alin. 2. ## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Chiar sã le punem 1 ºi 2 acolo.

L-am pus, puneþi-l ºi dumneavoastrã.

Pentru art. 57 urmãriþi amendamentul 237.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul 237, deci noul text al art. 57 alin. 1.

- Pentru art. 57 alin. 2 urmãriþi amendamentul 238. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate amendamentul ºi noul alineat. Alin. 3 al art. 57, urmãriþi amendamentul 239. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

Comisia ne propune prin amendamentul 240 încã un alineat, 4, la art. 57.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- Pentru art. 58 urmãriþi amendamentul 241.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul 241 ºi noul cuprins al art. 58.

Prin amendamentul 242, comisia ne propune eliminarea textului din coloana 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul 242, deci se eliminã textul.

La amendamentul 243 urmãriþi noul text al alin. 1 de la art. 59.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul 243.

Art. 59 alin. 3 rãmâne nemodificat de cãtre comisie, deci rãmâne nemodificat textul din lege.

Urmãriþi amendamentul 246, pentru art. 59[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate amendamentul 246 ºi noul text al

- art. 59[1] .

Amendamentul 247, urmãriþi noul text al art. 59[2] . Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 247.

Celelalte texte rãmân nemodificate.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pentru art. 60 urmãriþi amendamentul 250. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate noul text al art. 60[1] .

Pentru art. 60 alin. 2 urmãriþi amendamentul 251. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 61 alin. 1 urmãriþi amendamentul 252. Dacã aveþi obiecþiuni?

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

De la bun început vreau sã vã spun cã sunt de acord cu propunerea comisiei. Nu am o criticã la adresa textului care e marcat la art. 61: ”Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi nãscute din brevetul de invenþiiÒ etc., etc.

Existã însã un caz pe care îl avem în vedere de dinainte de cel de Al Doilea Rãzboi Mondial, cazul Basgan. Este vorba de brevet românesc fãcut cunoscut în plan internaþional, inclusiv brevetat în Statele Unite, în care titularul, creatorul român Ion Basgan, a fost deposedat infracþional de drepturile lui. Între momentul înregistrãrii brevetului ºi momentul de dupã, situaþia de dupã rãzboi, s-a interpus aceastã catastrofã, sã zicem, provocatã, Al Doilea Rãzboi Mondial.

Cum apãrãm, în acest caz Ñ eu îmi pun întrebarea fãrã sã am o soluþie Ñ, noi drepturile creatorilor români, în situaþii de acest gen? S-ar putea sã mai fie ºi alte cazuri. Nu cred cã am prins, lecturând proiectul de lege, soluþia la o asemenea chestiune. Probabil cã nici comisia nu s-a gândit.

Eu vã spun cã vom vota aceastã lege, este un pas înainte în ce priveºte protecþia creatorilor ºi stimularea lor, dar mai avem de rezolvat, iatã, o problemã de acest gen. A rãmas deschisã ºi Ion Basgan ar avea dreptul, decedatul, regretatul Ion Basgan, la o despãgubire de 8 miliarde de dolari. A fost furat ca în codru. Existã o carte în limba românã pe aceastã temã ºi varianta în limba englezã, pe care am prefaþat-o eu. Este cunoscutã, de altfel.

Am putea gândi o soluþie la aceastã chestiune, interpunerea unei catastrofe între un moment ºi altul, când constatãm infracþiunea pe care un guvern extern, poate cã chiar noi, nu vrea sã recunoascã drepturile creatorilor? Cum îi apãrãm noi în asemenea situaþii? Vã mulþumesc.

Adresez întrebarea aceasta iniþiatorului. Deci, pentru ipoteza evocatã de distinsul nostru coleg, existã soluþie în lege? Dacã nu existã, putem gãsi acum? Aveþi cuvântul.

**Domnul Varga G‡bor** _Ñ director general al Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am ascultat cu mare atenþie aceastã sesizare ºi, într-adevãr, este o intervenþie foarte beneficã, dar, în momentul de faþã, se aplicã dreptul comun. Pãrerea noastrã este cã, în aceastã situaþie, noi ne menþinem asupra textului iniþial ºi credem cã, prin aplicarea dreptului comun, se poate gãsi soluþia judecãtoreascã corespunzãtoare.

Vã mulþumesc.

Domnule Bivolaru, doriþi ºi dumneavoastrã sã interveniþi?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi am încercat, pe undeva, sã gãsim o soluþie. Dacã ne întoarcem la poziþia 188, unde am introdus, am completat un amendament în legãturã cu brevetarea în strãinãtate a invenþiilor prevãzute la alin. 1, ”se aduce la cunoºtinþa Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi MãrciÒ, aici am introdus ”de cãtre persoanele fizice române care le-au creat sau de cãtre succesorul în drepturiÒ. E o soluþie de a rezolva, dar, acum, nu ºtiu dacã, mã rog, cazul citat al domnului Basgan..., el s-ar putea înscrie chiar în legãturã cu aceastã noþiune de succesor, adicã dacã are succesori ºi dacã aceºtia pot sã-i apere dreptul. E o problemã în caz de forþã majorã.

Nu ºtiu, soluþia ar fi urmãtoarea, domnule preºedinte. Iniþiatorul poate sã reþinã acest lucru, vreau sã fac o corecþie cã, de fapt, noi, aici, nu discutãm pe textul de lege venit de la Senat, noi discutãm chiar pe textul de ordonanþã de modificare a legii, suntem primii ºi, în consecinþã, iniþiatorul sã preia aceastã idee ºi sã încerce sã o intercaleze în amendamentele care vor fi fãcute de cãtre iniþiator la Senat. Chiar domnul Leonãchescu poate sã iniþieze o amendare în sensul acesta, pentru comisia de la Senat.

Trebuie gânditã soluþia.

## Stimaþi colegi,

Cred cã e cea mai bunã soluþie ºi l-aº ruga ºi pe domnul Leonãchescu sã accepte ideea de a gãsi o rezolvare de cãtre Senat.

Cu aceastã precizare, întreb încã o datã dacã existã obiecþiuni la punctul 252, deci la amendamentul 252. Nu. Votat în unanimitate.

Pentru amendamentul 253 comisia ne propune modificarea alin. 2 al art. 61.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

- De asemenea, nici la punctul 260 nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pentru art. 62, nemodificat prin lege, comisia propune prin amendamentul 261 modificarea.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 261? Nu. Votat în unanimitate.

Dupã actualul text al art. 62, care va deveni art. 62 alin. 1, vã rog sã reþineþi în stenogramã, comisia, prin amendamentul 262, propune un alin. 2 nou.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate amendamentul 262.

- Prin amendamentul 263 comisia ne propune un

- art. 62[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 263? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Capitolul VII Ñ ”Atribuþii O.S.I.M.Ò rãmâne nemodificat. La art. 63 urmãriþi amendamentul 265. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate amendamentul 265, noul text al

- art. 63.

- Pentru art. 64 urmãriþi amendamentul 266, care se

- întinde de la pagina 93 pânã la pagina 95, lit. j). Dacã la amendamentul 266 aveþi obiecþiuni? Nu... Poftiþi, domnule Bivolaru.

Domnule preºedinte, de completat un cuvânt la pagina 94, la lit. c): este depozitarul Registrului naþional al cererilor de brevet de ”invenþieÒ.

Votat în unanimitate noul text.

La punctul 254 comisia îºi însuºeºte modificarea propusã de iniþiator, dar la alin. 2 al art. 61[1] urmãriþi amendamentul 255.

Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu aveþi.

Votat amendamentul în unanimitate ºi noua alcãtuire a alin. 2.

Pentru alineatele urmãtoare, pe care le gãsiþi la amendamentele 256, 257, 258...

Vã rog, la care din puncte vã raportaþi, domnule Bivolaru?

La 257, domnule preºedinte, e o eroare. Se repetã textul de la 256, din partea a doua. Deci poziþia 257 trebuie eliminatã.

Deci: ”Pentru ordonarea mãsurilor asigurãtorii sunt aplicabile dispoziþiile dreptului comu.Ò?

Da, se regãseºte la 256, în alin. 2.

Bun. Deci punctul 257 nu va fi luat în seamã, nu trebuie supus votului, pentru cã el este cuprins la 256.

De asemenea, 258 rãmâne nemodificat.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu.

Pentru art. 61[2] urmãriþi punctul 259. Comisia nu propune alte amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Urmãriþi pagina 94, lit. c), adãugarea acestei sintagme, pentru a identifica exact subiectul despre care e vorba în propoziþie: este depozitarul Registrului naþional al cererilor de brevet de ”invenþieÒ.

Dacã aveþi alte obiecþiuni la acest text? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Titlul capitolului VIII rãmâne nemodificat. De aseme-

- nea, art. 65.

Urmãriþi amendamentul 268.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 268? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pentru art. 65 alin. 2 ºi 3, prin legea de modificare, s-

- a prevãzut abrogarea. Comisia îºi însuºeºte acest text. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- La art. 66 alin. 1, urmãriþi amendamentul 270. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

Pentru art. 66 alin. 2 nou introdus dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 271, cu privire la art. 66 alin. 2.

Prin amendamentul 272, comisia ne propune renume-

- rotare, ceea ce nu este cazul sã mai

Deci: ”În termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul României va adopta o hotãrâre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie, aºa cum este modificatã ºi completatã prin prezenta lege.Ò

Nu mai este nevoie, rog ºi iniþiatorul sã fie atent, deci ”de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþieÒ.

Da.

## Evitãm repetiþia.

Împreunã cu iniþiatorul, domnule preºedinte, vrem sã renunþãm la poziþia de aici, de la 280, sã sãrim peste ea, adicã sã o eliminãm, pentru cã acest text, cu o uºoarã modificare, vrem sã-l introducem, ca alin. 4, la art. II, respectiv dupã poziþia 286. Sediul materiei respective este acolo, la art. II.

Bun.

## Stimaþi colegi,

Deci luaþi act, din partea comisiei, cã nu mai susþine amendamentul 280, mai exact nu-l susþine aici.

Dar alin. 3 rãmâne de la punctul 281?

Deci v-aº sugera urmãtoarea reformulare: ”În termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotãrâre, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþiiÒ.

De acord cu aceastã formulare a alin. 3?

Da.

Mai aveþi o precizare de fãcut?

La alin. 3, dupã ce terminaþi...

Da, rãmâne.

Deci, dupã alin. 3 al art. II, prin amendamentul 286...

## Bun.

La amendamentul 281 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

În consecinþã, alin. 3 se introduce la art. 68.

Pentru art. 68, prin amendamentul 282, comisia ne mai propune un alin. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 283 comisia îºi însuºeºte propunerea de abrogare a art. 69.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 70 din lege, art. II din legea de modificare, urmãriþi, vã rog, amendamentul 284.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 284? Nu aveþi. Votat în unanimitate noul text al art. II.

Vã rog sã urmãriþi amendamentul 285: comisia ne-a propus ca alin. 2 sã aibã cuprinsul pe care îl aveþi dumneavoastrã aici. În prezent, comisia ne propune un nou alin. 3, în urmãtoarea formulare: ”în termen de 3 luni de la publicarea legii, Guvernul României...Ò, aici trebuie spus ”de la publicarea prezentei legiÒ...

Mã auziþi, domnule Bivolaru?

Da.

Nu, domnule preºedinte...

Vã ascult.

La 285 aþi fãcut dumneavoastrã aceste precizãri de modificare a noului text. Este o problemã, acum, care e mai proaspãtã ºi ne cerem scuze, dar, pentru cã textul pe care vi l-am dat eu s-a renumerotat, la poziþiile de la numãrul curentÉ, avem ºi alin. 2 de la 284, pe care îl aveþi acum dumneavoastrã în faþã, fostul 285, 284 pe lista nouã, ºi acest alin. 2 suferã o modificare, respectiv ”De la aceastã datã, se abrogã dispoziþiile art. 30 alin. 2, liniuþa a patra din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum ºi alte dispoziþii contrare.Ò

Deci aici este vorba de alin. 2 de la articolul respectiv, de la art. II.

ªi a fost la poziþia 284.

Da, 284 din ce aveþi dumneavoastrã în faþã acum, cu scuzele de rigoare.

Aveþi obiecþiuni la amendamentul 284? Nu.

Votat în formularea pe care v-a citit-o tocmai distinsul nostru coleg.

Prin amendamentul 286, comisia ne propune un alin. 4 la art. II, al cãrui cuprins sunã în felul urmãtor: ”Determinarea cotei de profit sau a profitului obþinut de titularul brevetului, prevãzutã la art. 68, se va face prin norme elaborate de Ministerul Finanþelor Publice la propunerea O.S.I.M. în termen de 90 de zile de la promulgarea prezentei legi aprobate prin hotãrâre de guvern.Ò Termenul de 90 de zile nu poate curge de la promulgare, ci de la publicare. Deci, de la publicarea prezentei legi.

Cu rectificarea pe care v-am propus-o, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 286 astfel cum vi l-am prezentat? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 287 comisia ne propune un art. III, având urmãtorul conþinut: ”Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezenta lege, se republicã în termen de 30 de zile de la publicare, dându-se textelor o nouã numerotare.Ò

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 287? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

ªi cu aceasta vã rog sã constataþi cã am reuºit acest maraton de a adopta toate punctele din raport. Vã rog sã constataþi cã prezenþa nu ne permite sã o supunem la vot, deºi este vorba de o lege cu caracter ordinar, o vom face în ziua stabilitã pentru vot final.

Am mai amânat în ºedinþa de dimineaþã propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie pentru care aceeaºi comisie, urmare a celor adoptate la punctul precedent, ne propune respingerea acestei iniþiative legislative.

Rog pe domnul deputat Bivolaru sã susþinã aceastã propunere.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aceastã propunere legislativã privind modificarea ºi completarea acestei Legi nr. 64, la care dumneavoastrã tocmai aþi finalizat modificarea, a fost preluatã în aceastã propunere de modificare a lui 64, pe care am votat-o chiar mai înainte, acel alin. 4 de la art. II.

În consecinþã, propunerea legislativã respectivã nu îºi mai are obiectul. De comun acord ºi cu iniþiatorul solicitãm respingerea acestei propuneri legislative care era constituitã într-un singur articol.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Iniþiatorul? Din punct de vedere al ministerului susþineþi propunerea comisiei.

Dacã nu doreºte nimeni sã participe la dezbateri cu privire la propunerea de respingere, o vom supune votu-

lui final o datã cu legea la ºedinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaþiei de platã.

Lipseºte Comisia juridicã, vine imediat. Stimaþi colegi,

Pânã vin colegii noºtri de la Comisia juridicã, vã propun sã luãm proiectul de Lege pentru aprobarea plãþilor restante pentru costurile de participare pe perioada 1998Ð2001 la experimentele Centrului European pentru Cercetãri Nucleare (CERN) de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Comisia de buget este.

Rog iniþiatorul...

Poftiþi. Vã rog sã susþineþi acest proiect.

## **Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Începând din anul 1998 România a participat la experienþe la Centrul European pentru Cercetãri Nucleare (CERN) de la Geneva pe baza unui Acord semnat în 1991 ºi a unor memorandumuri de înþelegere, elaborate pentru fiecare cercetare în parte.

Întrucât pânã în prezent nu s-au fãcut nici un fel de plãþi pentru aceste cercetãri de la CERN solicitãm sã fiþi de acord cu propunerea pe care a fãcut-o comisia. Vã mulþumesc.

Domnul Grigoraº, din partea Comisiei de buget.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea plãþilor restante pentru costurile de participare pe perioada 1998Ð2001 la experimentele Centrului European pentru Cercetãri Nucleare (CERN) de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare plenului Camerei în forma prezentatã. Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe textele sale. La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 2, care este ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului, suntem în faþa unei legi cu caracter ordinar, dar o lãsãm votului final pentru ºedinþa care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi. ## Domnule Olteanu, sunteþi gata de atac?

Domnule preºedinte Olteanu, începem cu aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaþiei de platã în ordinea în care sunt înscrise aici. Nu, nu, staþi cã o prezintã iniþiatorul.

V-am rugat doar sã vã luaþi locul ce vi se cuvine. Domnul ministru Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

În scopul îmbunãtãþirii funcþionãrii justiþiei, prin degrevarea instanþelor de numeroase cauze, a fost adoptatã de cãtre Guvernul României procedura somaþiei de platã. S-a avut în vedere situaþia economicã ºi socialã existentã în societatea româneascã, când costurile unui proces sunt din ce în ce mai greu suportate de justiþiabil, iar proiectul se înscrie în cadrul mãsurilor impuse de dezideratul de a oferi creditorilor o procedurã rapidã ºi mai puþin costisitoare pentru obþinerea titlurilor executorii în vederea realizãrii creanþelor prin executare silitã.

Ordonanþa privind procedura somaþiei de platã reglementeazã o modalitate simplã, operativã de obþinere a titlului executoriu, dupã modelul reglementãrii din Codul francez, cunoscutã sub numele ”injocþiunii de platãÒ. O asemenea procedurã existã ºi în Codul german de procedurã civilã. Bineînþeles cã la elaborarea acestei ordonanþe, pe lângã modelul legislativ menþionat, au fost avute în vedere realitãþile autohtone actuale.

Procedura somaþiei de platã se aplicã doar creanþelor certe, lichide, exigibile, ce reprezintã o obligaþie de platã a unor sume de bani asumate prin contract, constatat printr-un înscris, ori determinate potrivit unui statut reglementat printr-un act scris care este însuºit de pãrþi prin semnãturã ori într-un alt mod admis de lege ºi care atestã drepturi ºi obligaþii privind executarea anumitor servicii, lucrãri sau orice fel de alte prestaþii.

Domnule ministru,

Mai avem vreo douã proiecte de ale dumneavoastrã, dacã epuizaþi tot timpul cu acestea, nu le putem lua pe celelalte.

Am vrut sã explic ce înseamnã... Avantajul acestei proceduri este cã furnizeazã creditorilor în anumite situaþii care nu implicã neapãrat niºte discuþii contradictorii, furnizeazã un mijloc rapid de obþinere în condiþii de garanþie maximã pentru debitori a unui titlu executoriu, degrevând astfel instanþele de numeroase litigii care, pe fond, nu au caracter contencios.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Ionel Olteanu.

Numai puþin. Aveþi o problemã de procedurã? Staþi sã prezinte raportul.

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a examinat acest proiect de lege în ºedinþa din 25 septembrie 2001 ºi cu majoritate de voturi a adoptat proiectul în forma prezentatã de iniþiator. Faþã de cele prezentate deja de domnul secretar de stat Alexe Ivanov, pot sã spun cã acest act normativ era necesar, este un act normativ care presupune degrevarea instanþelor judecãtoreºti, printr-o procedurã mai puþin costisitoare, mai eficientã.

Comisia juridicã propune, în consecinþã, adoptarea proiectului de lege astfel cum a fost prezentat în raportul comisiei.

Poftiþi, domnule coleg. La dezbateri generale da? Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã subliniez utilitatea acestui act normativ care, prin structura lui de ordonanþã, deja a început sã fie aplicat. Economia româneascã simþea nevoia unui astfel de act normativ ºi aplicabilitatea lui dã dovadã cã este util ºi eu sunt convins cã va fi aprobat de toatã lumea. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 1 ºi 2 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Art. 3 ºi 4, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate în unanimitate.

Art. 5, 6, 7 ºi 8 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votate în unanimitate.

Art. 9 ºi 10, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate în unanimitate.

Art. 11 ºi 12, care este ºi ultimul.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am dezbãtut ºi proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, urmeazã sã supunem acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final în ºedinþa care va fi dispusã.

Urmãtorul proiect, propunerea legislativã pentru completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecãtoreascã.

Cine este iniþiatorul acestei propuneri legislative? Domnul deputat Haºotti este autorul propunerii. Îl susþine cineva? Poftiþi.

Eu, în Comisia juridicã, am susþinut acest proiect de lege ºi, în acest context, daþi-mi voie ºi vã rog sã-mi permiteþi ca, în lipsa colegului meu, sã susþin acest proiect de lege fãrã a intra în foarte multe alte detalii de naturã tehnicã. Expunerea de motive eu cred cã este convingãtoare ºi voi supune plenului formula aºa cum a fost ea rezultatã din Comisia juridicã. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Olteanu, vã rog sã vã prezentaþi ºi dumneavoastrã raportul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a adoptat în ºedinþa din 25 septembrie 2001 acest proiect de lege.

Este vorba de proiectul de Lege privind reînfiinþarea Judecãtoriei Cernavodã. Propunerea Comisiei juridice este de adoptare a acestui proiect de lege în forma prezentatã de iniþiator ºi de comisie.

Mulþumesc.

La dezbateri dacã reprezentantul Ministerului Justiþiei doreºte sã intervinã? Vã rog sã luaþi act în stenogramã cã ºi reprezentantul Ministerului Justiþiei este de acord cu aceastã propunere legislativã.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului legii.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine de fapt dispoziþia de modificare a Legii nr. 92, în sensul completãrii în judeþul Constanþa cu Judecãtoria Mangalia.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter organic. O vom supune votului final în ºedinþa care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii.

Rog reprezentantul Ministerului Justiþiei sã prezinte pe scurt.

Legea nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii a fost o iniþiativã foarte bunã, dar în 2 ani de zile de la adoptarea acesteia au apãrut o serie de disfuncþionalitãþi în practicã. Acest proiect de lege are ca scop tocmai înlãturarea acestor disfuncþionalitãþi. Vã rugãm sã le adoptaþi aºa cum au fost formulate.

Domnul preºedinte Olteanu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a adoptat raportul privind proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82/1999 tocmai datoritã considerentelor deja expuse de iniþiator. Comisia juridicã propune adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentatã în raportul comisiei distribuit în termen. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Domnul deputat Tudor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã spun o frazã. Aceastã lege trebuia propusã încã din 1990. Am umplut puºcãriile cu oameni, femei care furau gãini ºi cu 3Ñ4 copii acasã, stãteau câte un an, doi prin puºcãrie. Aºa le dãm posibilitatea sã stea în continuare sã munceascã pentru folosul comunitãþii ºi în plus sã-ºi întreþinã ºi copiii sau, oricum, sã nu cadã, sã nu decadã din calitatea lor de om, pe care, într-adevãr, o simþim cu toþii la cei care ies din puºcãrie. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacã aveþi vreo obiecþie? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Preambulul art. I

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctele 1 ºi 2 din art. I dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

La punctul 3, în ceea ce priveºte introducerea art. 1[1] pentru alin. 1, 2 ºi 3, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La alin. 4 al art. 1[1] de la punctul 3 urmãriþi, vã rog, amendamentul 1 al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Votat amendamentul în unanimitate.

În consecinþã, art. 1[1] alin. 4 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentului.

La punctul 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

La punctul 5 din art. I dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Punctul 6, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Punctele 7 ºi 8, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La punctul 9, cel cu privire la introducerea capitolului III, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Punctul 10, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Punctele 11, 12, 13 ºi 14, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Punctul 15, cel cu privire la modificarea art. 13, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. II, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. III ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs acest proiect de lege. Având în vedere cã prezenþa nu ne permite votul final, vom amâna acest moment pentru ºedinþa care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

În continuare, tot de la Ministerul Justiþiei ºi de la Comisia juridicã, prezentã aici, avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþii internaþionale, procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte,

Comisia juridicã are onoarea sã propunã colegilor deputaþi timpii: 3 minute pentru fiecare intervenþie ºi 15 minute pentru ansamblul proiectului de lege. Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în primul

rând la titlu, care cuprinde dispoziþia de aprobare. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi articolul unic al legii.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanþa de urgenþã vã rog sã urmãriþi singurul amendament al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate amendamentul ºi, în consecinþã, noul cuprins al art. 1 din ordonanþã.

La art. 2 din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

Am parcurs ºi proiectul de lege, ºi ordonanþa de urgenþã. Este vorba de o lege cu caracter ordinar. Din lipsa cvorumului de vot, vom supune votului final în ºedinþa care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Ultimul proiect din aceastã zi de ºedinþã, aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecþia copilului, procedurã de urgenþã.

Tot Comisia juridicã, prin domnul preºedinte Olteanu, ne va propune timpii de dezbatere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Timpii de dezbatere propuºi de Comisia juridicã sunt 3 minute pentru fiecare intervenþie, 15 minute pentru ansamblul proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacã aveþi observaþii sau propuneri? Nu. Votat în unanimitate.

Conþinutul articolului unic, dispoziþia de aprobare a Ordonanþei nr. 123.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/16.XI.2001

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 1, 2 ºi 3 din ordonanþa de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastrã.

Votate în unanimitate.

Art. 4, 5 ºi 6, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Art. 7 ºi 8, 8 fiind ultimul al ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã s-au dezbãtut ºi cuprinsul proiectului de lege, ºi conþinutul ordonanþei de urgenþã. Este vorba de o lege cu caracter organic. O vom supune votului final dumneavoastrã în ºedinta de vot care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã astãzi s-a încheiat programul acestei zile, dar înainte de a închide ºedinþa vã rog sã-mi permiteþi sã adoptãm o comisie de mediere, cea pentru proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi.

Sunt propuºi urmãtorii colegi deputaþi: Bercãroiu Victor, Bleotu Vasile, Grigoraº Nicolae de la Grupul P.S.D., Baban ªtefan, Ionescu Daniel, P.R.M., Cladovan Teodor, P.D., ºi domnul Iuliu Vinkler de la U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Cu aceasta declar închisã ºedinþa de astãzi. Mâine, activitãþi în comisii, joi, plen.

Vã doresc o dupã-amiazã plãcutã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 164/16.XI.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei