Monitorul Oficial·Partea II·2 noiembrie 2004
Informare · respins
Mircea Ciopraga
Informare privind demisia domnului Andrei Gabriel Ple∫u din Colegiul C.N.S.A.S.
Discurs
Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ va modifica Tratatul de baz„ cu Ucraina, deoarece rela˛iile dintre cele dou„ state au ajuns Ón impas din pricina divergen˛elor la frontier„. De∫i Tratatul de baz„ cu Ucraina a fost semnat Ón anul 1997, s-a dovedit c„ mecanismele prev„zute Ón tratat ∫i chiar ∫i prevederile tratatului nu au fost func˛ionale Ón dou„ cazuri extrem de importante, care au creat foarte mult„ emo˛ie ∫i tensiune, Ón primul r‚nd, problema minorit„˛ii rom‚ne∫ti din Ucraina, de aici rezult‚nd problemele sistemului de Ónv„˛„m‚nt, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, problema Canalul BÓstroe ∫i, Ón general, de Ómp„r˛ire sau divizare a spa˛iilor maritime. Rom‚nia ar trebui s„ revad„ ∫i prevederile de fond ∫i mecanismele de func˛ionare a tratatului, Ón special sistemul de consult„ri bilaterale.
Traian B„sescu, candidatul nostru la Pre∫edin˛ie, a declarat c„ scandalul BÓstroe e unul fals, iar ministrul de externe al Rom‚niei, Mircea Geoan„, a confundat Canalul BÓstroe cu Bra˛ul Chilia, îcare e ap„ comun„“. Respectiv, îCanalul BÓstroe a fost construit acum 30 de ani ∫i are o lungime de 2,5 kilometri. Efortul ucrainenilor a fost Ón sensul de a face navigabil pentru nave maritime Bra˛ul Chilia, adic„ nu numai pentru nave de mic tonaj. Costurile de men˛inere a naviga˛iei pe Bra˛ul Chilia nu se justific„ dec‚t dac„ exist„ interese strategice. Or, interesul strategic exist„ ∫i trebuie discutat“. Œn prezent, singura ˛ar„ care poate permite accesul navelor militare pe Dun„re este Rom‚nia, pe Canalul Sulina. Cu Ucraina trebuie negociat„ partea strategic„, capacitatea de introducere a navelor militare pe Dun„re prin Bra˛ul
Chilia, ∫i nu accesul comercial pe Chilia c„tre porturile ucrainene. Œn concluzie, noi avem un avantaj major pe Chilia, deci trebuie s„ negociem.
O alt„ problem„ de interes pentru Alian˛a P.N.L.-P.D. o constituie utilizarea anumitor zone maritime din regiunea de sud a Insulei ™erpilor. P‚n„ acum, nu exist„ o reac˛ie a p„r˛ii ucrainene, de∫i Rom‚nia a cerut din nou oprirea neÓnt‚rziat„ a lucr„rilor pe Bra˛ul Chilia, Ón a∫teptarea evalu„rii Comisiei independente de anchet„ conduse de U.E., care s„ analizeze impactul acestor lucr„ri. Este vorba de anumite leg„turi pe care Ucraina, ca ∫i Rom‚nia, le-a avut cu firme occidentale din domeniul petrolului ∫i al gazelor. Rom‚nia a negociat un contract cu o mare firm„ francez„ pentru a face prospec˛iuni ∫i pentru a testa care este poten˛ialul real al resurselor naturale din platoul continental, din zona economic„ din Marea Neagr„, ∫i, bineÓn˛eles, contracte formale vor putea fi f„cute nu numai de Ucraina, dar ∫i de Rom‚nia, dar dup„ ce Curtea de la Haga va arbitra ∫i va decide care este Ómp„r˛irea teritorial„ a platoului continental Óntre cele dou„ ˛„ri.
Poate c„ apropiatele alegeri preziden˛iale din Ucraina vor eviden˛ia orientarea acestei ˛„ri, Ón sf‚r∫it, spre Europa.
Chiar ∫i Alexei Iablokov, vicepre∫edintele Uniunii Mondiale pentru Protec˛ia Mediului ∫i, totodat„, cel mai cunoscut lider al mi∫c„rii ecologiste din Rusia, a declarat despre Canalul BÓstroe c„ este o gre∫eal„ ∫i c„ Ucraina nu va avea nimic de c‚∫tigat din acest proiect, pentru c„ este Óndreptat Ómpotriva dezvolt„rii Europei. Este greu de Ón˛eles de ce insist„ Ucraina asupra acestui proiect. Ucraina vrea s„ fac„ parte din Europa, dintr-o Europ„ civilizat„, Óns„ se comport„ exact pe dos, ca o parte necivilizat„ a Europei.