Stenogramă plen

171 de discursuri

1. Corneliu Ciontu

   #21395

   Bun„ diminea˛a!

   Œncepem cu secven˛a dedicat„ interven˛iilor personale ale deputa˛ilor.

   Domnul Dumitru Bentu are onoarea s„ deschid„ ultima ∫edin˛„, de fapt, a acestei legislaturi, de declara˛ii politice.

2. Dumitru Bentu

   #21634

   Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Declara˛ia politic„ de ast„zi poart„ denumirea de îTainul“.

   Toamna este anotimpul alaiurilor de nunt„, de frunze moarte, dar mai ales electorale. Au n„v„lit pe bl‚ndele plaiuri sucevene, peste oameni cump„ta˛i ∫i r„bd„tori, corifeii unei alian˛e care vor s„ impun„ dreptatea ∫i adev„rul lor tuturor rom‚nilor. Œn frunte, conduc„torul-vapor, pentru c„ locomotiv„ nu-i putem spune, dat„ fiind ascenden˛a sa naval„, a celui care a v„zut lumina zilei Ón decorul podgoriilor de la Murfatlar.

   B„i de mul˛ime, so˛ii, autografe, mitinguri, reportaje etc. Œn unele ziare, cifra sucevenilor prezen˛i la Ónt‚lnirea cu B„sescu ∫i ai lui este aproximat„ la 3.000. Œntr-un alt cotidian, miraculos, ferestrele lui trei se Ónchid ∫i apare un opt triumf„tor. De aici ∫i p‚n„ la dublarea cifrei n-a mai fost dec‚t un pas ∫i a fost f„cut f„r„ ezitare.

   Structura atitudinal„ a celor afla˛i Ón pia˛a central„ a ora∫ului a fost bine surprins„ de relatan˛i ∫i redat„ Ón termeni foarte onorabili: activi∫ti de partid, simpatizan˛i ∫i

   gur„-casc„. De la ace∫ti gur„-casc„ a∫teapt„ Alian˛a voturi pentru ca ei, cei care au mai fost, s„ redevin„ actuali. M„ rog! E dreptul lor la iluzii.

   ™i cum s„ nu vin„ oamenii c‚nd Ón ora∫ul lor vine circul, reprezenta˛ia este gratuit„, arti∫tii sunt cunoscu˛i ∫i recunoscu˛i pentru spectacolele date Ón stagiunea 1997—2000.

   Zicerile domnului Traian B„sescu i-au adus o anumit„ notorietate, s-o numim ferentarian„, ∫i nici de aceast„ dat„ nu s-a dezmin˛it. Expresiile portuare sau cele care fac deliciul marinarilor subjuga˛i de diverse fantezii Ón timpul travers„rilor se substituie unui discurs serios, implicat ∫i, mai ales, elegant.

   C‚teva spicuiri sunt edificatoare Ón acest sens. Vorbind despre domnul Adrian N„stase, candidatul cu adev„rat real la func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Traian B„sescu folose∫te caracteriz„ri de genul îsuperficial“, îobraznic“, îgeamba∫“, îÓnlocuitor“, îbomboan„“, îjenant“, îtrivial“, îagresiv“, adic„ specifice ∫efului P.D.

   El Óns„ este cel a∫teptat, cel original, ba chiar exotic, un Mesia, dac„ vre˛i, pe care admiratorii s„i de tip Krescova Ól a∫teapt„ s„ vin„ Ón fruntea ˛„rii.

   Din acest moment, lucrurile Óns„ se complic„, prin turnura pe care o pot lua, prin gravitatea implica˛iilor Ón planul rela˛iilor externe, afirma˛iile sale iresponsabile.

   Spunea, cu destindere ∫i onestitate, cel care-∫i plimb„ pa∫ii iluziilor pe aleile Cotrocenilor, c„ îŒnal˛i demnitari occidentali vin la Bucure∫ti doar pentru a-∫i lua tainul“. Pentru Domnia sa red„m semantica acestui cuv‚nt, a∫a cum apare Ón Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne: îtain — por˛ie de alimente sau de b„utur„ care se d„dea zilnic ienicerilor sau subalternilor de c„tre conduc„tori, domnitori sau boieri; sum„ de bani care se d„dea zilnic servitorilor, echivalent„ cu ra˛ia lor alimentar„, sau por˛ie de nutre˛ care se d„ animalelor pentru o perioad„ de timp“.

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 La care dintre aceste defini˛ii s-o fi g‚ndit sau s-o fi referit g‚nditorul de l‚ng„ Hamangia atunci c‚nd a implicat personalit„˛i politice de prim rang ale spa˛iului european, cum sunt Romano Prodi, Gerhard Schroeder sau premierul francez Jean-Pierre Raffarin. Nu au sc„pat de aluzii nici Statele Unite ale Americii care, Óns„, vor ocupa un loc privilegiat Ón politica extern„ plin„ de m„rinimie a domnului Traian B„sescu, candidat la preziden˛iat. ™i pentru c„ lucrurile nu se puteau opri aici, se preg„tesc Israelul ∫i Austria.

   Faptele, ca ∫i vorbele, sunt grave. A ataca, prin cei mai autoriza˛i reprezentan˛i ai lor, na˛iuni Óntregi este Óngrijor„tor. Sunt periclitate rela˛iile cu aceste ˛„ri, cu alte state europene, sunt minate realiz„rile Rom‚niei Ón efortul de a se recupla pentru totdeauna la valorile civiliza˛iei occidentale.

   Politica extern„ a Cabinetului Adrian N„stase a Ónsemnat dreptul cet„˛enilor rom‚ni de a c„l„tori Ón spa˛iul Schengen, Óncheierea primului acord stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional, cre∫terea economic„ real„ ∫i reconfirmat„, statutul de economie func˛ional„ de pia˛„, intrarea Ón NATO, confirmarea calendarului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„. Sunt argumente pentru continuitate, sunt argumente pentru evitarea condamn„rii poporului rom‚n la o nemeritat„ izolare paneuropean„, printr-o repetare a nop˛ii polare din perioada 1997—2004.

   îCa preziden˛iabil nu trebuie s„ ai fa˛„, ci obraz!“ spunea Traian B„sescu. Ce te faci Óns„ c‚nd nu ai nici una, nici alta?!

   Mul˛umesc.

3. Corneliu Ciontu

   #26194

   Mul˛umesc.

   Dau cuv‚ntul domnului deputat Kerekes Károly. Va urma domnul ™tefan Baban.

4. Kerekes Károly

   #26314

   ## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

   Mai Ónt‚i, Ónainte de toate, regret foarte mult lipsa din sal„ a domnului deputat Adrian Moisoiu, pentru c„ aceast„ declara˛ie politic„ constituie de fapt o replic„ la interven˛ia de s„pt„m‚na trecut„ a domnului deputat.

   Mar˛i, 19 octombrie a.c., Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón timpul afectat declara˛iilor politice, deputatul P.R.M. de Mure∫, domnul Adrian Moisoiu, ne-a atacat, pe deputatul Borbély László ∫i pe mine, acuz‚ndu-ne c„ am ie∫it la atac cu baioneta, Óncerc‚nd s„ motiv„m platforma electoral„ a U.D.M.R. îDialog pentru autonomie“ prin faptul c„ ultimul director maghiar de ∫coal„ general„ din municipiul T‚rgu-Mure∫ a fost schimbat din func˛ie.

   Declara˛iile politice ale domnului deputat Adrian Moisoiu Ómi aduc aminte de cele, aproape s„pt„m‚nale, ale fostului deputat P.U.N.R. de Mure∫, Laz„r L„dariu, Ón civil, redactorul-∫ef al cotidianului mure∫ean îCuv‚ntul liber“, cu care Ón multe ocazii, Ón perioada 1992—2000, am fost Ón disput„ parlamentar„. Œn c‚teva cazuri, monologurile na˛ionaliste antimaghiare ale acestuia nu le-am putut l„sa f„r„ replic„.

   Dat fiind c„ Ón actuala legislatur„ P.U.N.R.-ul lipse∫te din Parlament, a∫adar ∫i domnul L„dariu, se pare c„ activitatea i-a fost preluat„ de domnul Moisoiu. P‚n„ acum, acestei activit„˛i nu i-am acordat mare importan˛„, deoarece declara˛iile sale se adresau doar simpatizan˛ilor

   P.R.M., pe care le reg„sesc cu pl„cere Ón cotidianul sus-amintit.

   Domnul deputat Adrian Moisoiu Ómi repro∫eaz„ c„ Ón declara˛ia mea politic„ din 12 octombrie nu am precizat faptul c„ domnul director Andrássy Árpád, eliberat din func˛ie, este cunoscut ca av‚nd dosar de cercetare penal„.

   Nu puteam s„ precizez a∫a ceva din moment ce nu este adev„rat. Afirma˛ia domnului deputat cu privire la dosarul penal al directorului de ∫coal„ a fost publicat„ Ón cotidianul îCuv‚ntul liber“, induc‚nd Ón eroare opinia public„. Fapta poate fi calificat„ drept calomnie, Óns„ domnul deputat se afl„ Óntr-o situa˛ie norocoas„, Óntruc‚t este ap„rat de prevederile art. 72 din Constitu˛ia Rom‚niei, privitoare la imunitatea parlamentar„.

   Œns„ nu Ón aceea∫i situa˛ie se afl„ inspectorul-∫ef al Inspectoratului ™colar Jude˛ean Mure∫, cel care a furnizat domnului deputat Moisoiu informa˛ia ∫i care Óntr-un alt cotidian mure∫ean motiva Óndep„rtarea directorului tocmai prin existen˛a unui a∫a-zis dosar penal.

5. Corneliu Ciontu

   #30747

   Mul˛umesc ∫i eu.

   Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004

6. ™tefan Baban

   #30954

   Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îPromisiunea vaccin„rii antigripale“

   Campania de vaccinare antigripal„ gratuit„ a popula˛iei ar fi trebuit s„ Ónceap„ din 15 octombrie. Pentru a fi adus„ la cuno∫tin˛„ s-a f„cut o publicitate imens„ prin mass-media, astfel ca to˛i s„ fim informa˛i, cu mic cu mare, de ce putem beneficia, Ón aceast„ toamn„, ca asigura˛i ∫i buni pl„titori ai sistemului de s„n„tate.

   De la vorbe p‚n„ la fapte este cale lung„, iar zicala s-a adeverit ∫i Ón acest caz. Beneficiarii vaccin„rii antigripale gratuite din acest an, trecu˛i pe listele medicilor de familie sau ale pediatrilor, degeaba s-au prezentat la cabinetele acestora, Óncep‚nd cu data sus-men˛ionat„, pentru c„ au aflat c„ sunt c‚teva probleme tehnice ∫i c„ vor fi anun˛a˛i c‚nd trebuie s„ ajung„ la vaccinare.

   Asta Ón condi˛iile Ón care Ministerul S„n„t„˛ii anun˛a prin campania publicitar„ f„cut„ c„ au achizi˛ionat prin licita˛ie na˛ional„ peste 1,2 milioane de doze pentru vaccinarea gratuit„, vaccinuri produse de institute medicale renumite. Ceea ce nu a specificat Óns„ onoratul ministru a fost faptul c„ licita˛ia pentru achizi˛ionarea acestor doze s-a ˛inut doar cu o zi Ónainte de declan∫area campaniei de vaccinare, astfel c„, din start, nici una dintre companiile c‚∫tig„toare nu a putut asigura Ón urm„toarele 24 de ore cele 1,2 milioane de doze necesare.

   Este de Ón˛eles confuzia care domne∫te la cabinetele medicilor, care ∫i-au Óntocmit listele cu pacien˛ii care au dreptul la aceast„ gratuitate, dar care nu ∫tiu dac„ vor beneficia to˛i Ónscri∫ii, pentru c„ nici repartiz„rile de doze nu s-au f„cut. Œn aceste condi˛ii, beneficiarii acestei facilit„˛i vor avea îpl„cuta“ surpriz„ fie s„ nu mai poat„ fi vaccina˛i, fiind deja gripa˛i, fie s„ nu mai poat„ beneficia de aceast„ gratuitate din cauza dozelor insuficiente.

   Nu e de mirare, deci, c„ sistemul asigur„rilor de s„n„tate devine din ce Ón ce mai perimat. Din totalul promisiunilor f„cute de cei autoriza˛i s„ gestioneze acest sistem, nici pensionarii, nici bolnavii cronici ∫i, mai ales, nici copiii nu beneficiaz„ de prea multe avantaje, pentru c„ birocra˛ia ∫i alocarea Ón direc˛ii gre∫ite a fondurilor colectate aduc Ón pragul disper„rii mii de rom‚ni care sunt nevoi˛i fie s„ scoat„ al˛i bani din buzunar pentru cump„rarea de medicamente, fie s„ a∫tepte cronicizarea bolilor ∫i apoi marele final.

7. Corneliu Ciontu

   #34284

   Mul˛umesc.

   Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

   Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

   Doi, U.D.M.R., doi, Partidul Rom‚nia Mare, la ultima ∫edin˛„!

8. Becsek-Garda Dezideriu Coloman

   #34483

   ## Domnule pre∫edinte,

   Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

   Sus˛inerea mafiei Ón domeniul silviculturii a devenit o practic„ general„ Ón ultima perioad„. Nu Ón˛elegem practica Guvernului condus de c„tre domnul Adrian N„stase care, pe de o parte, Ó∫i face datoria la nivelul controlului, prin domnul ministru delegat Ionel Bl„nculescu, iar, pe cealalt„ parte, Óncearc„ s„ mu∫amalizeze ho˛ia generalizat„, prin ministerul de resort, m„ g‚ndesc la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, pentru ca organele de cercetare penal„ s„ aib„ posibilitatea de a da solu˛ii de neÓncepere a urm„ririi penale sau ca faptele ilegale s„ fie rezolvate Ón fapt Ón favoarea mafio˛ilor, prin instan˛ele judec„tore∫ti.

   Cele afirmate de mine le dovedesc printr-un caz concret. Inspectoratul de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita ∫i procuratura, Ón cazul Dosarului penal nr. 74/2004, a dispus Ónceperea urm„ririi penale, la data de 18 iunie 2004, fa˛„ de unii ingineri ∫i tehnicieni silvici, sub aspectul s„v‚r∫irii infrac˛iunilor: abuz Ón serviciu, abuz Ón serviciu contra intereselor persoanelor ∫i publice ∫i fals Ón Ónscrisuri sub semn„tur„ privat„.

   La cererea inculpa˛ilor, a fost dispus„ efectuarea Ón cauz„ a unei expertize tehnice silvice Ón vederea stabilirii realit„˛ii efectu„rii unor lucr„ri de Ómp„durire, cu toate c„ Garda Na˛ional„ de Mediu ∫i, mai t‚rziu, Garda Financiar„ au constatat corect, la fa˛a locului, m„rimea suprafe˛elor neÓmp„durite din fondul forestier na˛ional din U.P.1 Ditr„u UA 59, 60 ∫i 62 ABC, care reprezint„ o suprafa˛„ de 72,5 hectare, la care s-a efectuat decontare fictiv„ de c„tre inginerii silvici ∫i tehnicienii silvici.

   Patru angaja˛i ai Ocolului silvic Gheorgheni au Óncercat s„ deruteze organele de cercetare penal„ prin tergiversarea expertizei tehnice, afirm‚nd c„ avocatul lor este Ón concediu ∫i, probabil, din aceast„ cauz„, expertiza tehnic„-judiciar„ a fost reprogramat„ s„ fie finalizat„ p‚n„ la 2 noiembrie 2004.

   Œn zilele de 21, 22 ∫i 23 octombrie 2004, inculpa˛ii, pentru derutarea cercet„rilor, au Ónceput plantarea puie˛ilor Ón parcelele respective, fapt constatat la fa˛a locului at‚t de inspectorii G„rzii Na˛ionale de Mediu, c‚t ∫i de c„tre Inspectoratul de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita.

9. Corneliu Ciontu

   #39132

   Domnul Nicolae Leon„chescu. Va urma doamna Minodora Cliveti.

10. Nicolae Leon„chescu

    #39226

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

    De c‚tva timp, Ucraina, unul dintre vecinii no∫tri, se bucur„ de faptul c„ a existat un pact bol∫evico-fascist, semnat de Ribbentrop ∫i Molotov. Datorit„ acestui pact, Ucraina st„p‚ne∫te sudul Basarabiei, o parte din Bucovina ∫i Insula ™erpilor ∫i exercit„ presiuni teritoriale asupra Rom‚niei.

    Implicarea Ucrainei Ón Transnistria este o realitate, iar construc˛ia Canalului BÓstroe deconspir„ apetitul de a acapara platforma continental„ de la gurile Dun„rii. Disputa balizelor de pe Bra˛ul Chilia reprezint„ Ónc„ un semnal de alarm„, pentru c„ rezolvarea prin for˛„ a problemelor de frontier„ nu mai este specific„ mileniului al III-lea ∫i reprezint„ punctul final al acutiz„rii unor diferende nerezolvate la timp.

    Fa˛„ de o asemenea evolu˛ie geopolitic„, Rom‚nia trebuie s„-∫i ia m„surile care se impun spre a-∫i conserva patrimoniul ∫i a promova standardele europene ∫i ale dreptului interna˛ional Ón rela˛iile cu to˛i vecinii s„i.

    Recent, am f„cut o vizit„ Ón jude˛ul Boto∫ani ∫i am constatat c„ pe Prut, la borna 29 a frontierei rom‚no-ucrainene, este pe cale s„ apar„ o nou„ surs„ de tensionare a rela˛iilor de bun„ vecin„tate. Acolo, Ón satul Horodi∫tea, Prutul face un cot spre Ucraina, bucl„ Ón care se afl„ 95 hectare de teren arabil. Datorit„

    viiturilor ∫i prin schimbarea albiei Prutului exist„ pericolul de a pierde acest teren.

    Consolidarea malurilor Prutului la borna 29 ar preÓnt‚mpina pierderea celor 95 hectare de p„m‚nt rom‚nesc ∫i, de aici, apelul nostru c„tre factorii de resort ai Executivului de a interveni p‚n„ nu este prea t‚rziu.

    M-am bucurat s„ constat c„ podul peste Prut, dintre localit„˛ile R„d„u˛i, Prut ∫i Lipcani, se apropie de inaugurare. De mult timp, acest pod trebuia s„ fie construit. Deschiderea acestui nou punct de trecere din Rom‚nia Ón Basarabia va avea efecte salutare pentru rom‚nii de pe ambele maluri ale Prutului ∫i pentru traficul interna˛ional.

    O analiz„ succint„ a parametrilor tehnico-economici ∫i geostrategici impune concluzia c„ jude˛ul Boto∫ani poate avea o dezvoltare exploziv„ Óntr-un viitor nu prea Óndep„rtat, prin deschiderea punctului de trecere semnalat mai sus, aceasta pentru c„ de-a lungul marilor trasee comerciale ∫i de comunicare au Ónflorit localit„˛ile, prin dezvoltarea elementelor de infrastructur„ care s„ faciliteze fluidizarea traficului rutier.

11. Corneliu Ciontu

    #42375

    Mul˛umesc ∫i eu.

    O invit pe doamna deputat Minodora Cliveti. Va urma cine va sosi.

12. Minodora Cliveti

    #42492

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

    Doamnelor ∫i domnilor colegi,

    Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i-a desemnat tandemul cu care vrea s„ cucereasc„ Pre∫edin˛ia Rom‚niei ∫i a Guvernului viitor.

    Domnii B„sescu ∫i Popescu-T„riceanu vor s„-i conving„ pe rom‚ni c„ vor integra ˛ara Ón Europa sau, cel pu˛in, acesta este scopul principal declarat al programului politic ∫i al strategiei electorale al Alian˛ei D.A., exprimat de domnul Stolojan pe vremea c‚nd Ónc„ mai reprezenta ceva Ón politica rom‚neasc„.

    Œmi amintesc chiar c„ domnul Stolojan considera incert viitorul european al Rom‚niei dac„ aceasta ar fi fost Ón continuare condus„ de P.S.D. ∫i de pre∫edintele Adrian N„stase. Apreciez grija domnului Stolojan pentru viitorul Rom‚niei, chiar dac„ discursul s„u era o pledoarie _pro domo_ liberal„, Ón timp ce realitatea arat„ clar c„ cei mai semnificativi pa∫i spre integrare au fost f„cu˛i Ón ultimii patru ani.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Tr„g‚nd Ón mod firesc spuza pe turta Alian˛ei, domnul Stolojan se ar„ta a fi totu∫i un bun rom‚n. Ceea ce fac Óns„ candida˛ii Alian˛ei la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, respectiv a viitorului Guvern, prin recentele ∫i stupefiantele declara˛ii despre cadourile pe care guvernan˛ii actuali le-ar face marilor puteri europene ∫i despre tainul pe care unul sau altul dintre importan˛ii lideri europeni ar veni s„-l ia din Rom‚nia Ón schimbul ader„rii ˛„rii Ón Uniunea European„, este o lovitur„ Ón Óns„∫i inima poporului rom‚n.

    Acum, c‚nd ne-am angajat, Ón fine, pe un drum mai drept ∫i c‚nd viitorul european al nostru ∫i al copiilor no∫tri devine de la o zi la alta mai sigur, ace∫ti domni, orbi˛i de dorin˛a de a g„si subiecte cu care s„ atace P.S.D.-ul ∫i pe pre∫edintele N„stase, presa˛i de nevoile unei campanii electorale distructive, nu doar negative pe care au Ónceput-o deja, atac„ Europa Óns„∫i.

    îDomnii de la Bruxelles acord„ Ón mod gre∫it statutul de economie de pia˛„ pentru Rom‚nia“, spune domnul B„sescu. îPremierul Raffarin vine Ón Rom‚nia s„-∫i ia tainul“, spune domnul B„sescu. î™tim noi. Dar asta nu ne proste∫te pe noi, rom‚nii.“ Noi nu ne l„s„m du∫i de nas Ón Europa, ad„ug„m noi Ón spiritul afirma˛iei celui care dore∫te s„ devin„ pre∫edintele rom‚nilor.

13. Corneliu Ciontu

    #46504

    Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Ioan Timi∫.

14. Ioan Timi∫

    #46582

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îLa Constitu˛ie, Traiane, la Constitu˛ie!“.

    Dac„ nu se poate cere deocamdat„, de∫i Óncerc„ri au mai fost, nici unui candidat la Pre∫edin˛ia Rom‚niei certificatul medical c„ este Óntreg la minte, obliga˛ia de a cunoa∫te Constitu˛ia ca pe o Biblie va trebui s„ fie introdus„ de urgen˛„.

    L-am auzit zilele trecute pe domnul Traian B„sescu declar‚nd cu ingenuitate ∫i non∫alan˛„ c„ nu cunoa∫te Constitu˛ia Rom‚niei, dar dac„ va ajunge pre∫edintele Rom‚niei, va avea timp s„ o citeasc„. Cred c„ oricui Ói va fi greu s„-∫i imagineze un pre∫edinte al statului care, Ón loc s„ utilizeze cuvinte folosite zilnic de milioane de ori de c„tre rom‚ni, ca drept, constitu˛ie, lege, democra˛ie, abia reu∫e∫te s„ articuleze grup„ri de sunete, precum ˛epe, b„taie, geamba∫, tain etc.

    Dup„ primul s„u strig„t democratic ∫i complex, ca o lucrare de doctorat, îLa ˛epe, b„ie˛i, la ˛epe, Ón Pia˛a Victoriei!“, imediat dup„ ce a programat domnului Stolojan un sejur Óntr-o sta˛iune, Traian B„sescu umbl„ haihui prin ˛ar„, Óncerc‚nd s„ conving„ popula˛ia c„, dac„ un actor a ajuns pre∫edintele Statelor Unite ale Americii, atunci de ce n-ar ajunge ∫i un marinar pre∫edintele Rom‚niei?!

    Oricum, problema flotei rom‚ne∫ti nu se mai pune, pentru c„ ea a fost, ∫i acum nu mai este. Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. ∫i-a epuizat comentariile Ónainte ca el s„ apar„, a∫a c„ Traian B„sescu nu mai are dec‚t trei probleme de campanie electoral„: Adrian N„stase, puturo∫ii ∫i cadourile electorale. Cum, lui Adrian N„stase, Traian B„sescu nu-i Ón˛elege nici vorbele ∫i nici faptele, candidatul preziden˛iabil al Alian˛ei D.A. Óncearc„ o traducere liber„ Ón limba lui, vorbind lumii despre îtainul lui Raffarin“, despre îgeamba∫ul de copii“, despre îgeamba∫ul de contracte“, ∫i, ca orice marinar care a Ónt‚rziat mai mult dincolo de rada portului, vrea s„ ne dovedeasc„, Ón aceast„ stare, ce poate face el cel mai mult pentru Rom‚nia ∫i cum ne va conduce Ónspre Uniunea European„ — ca pre∫edinte juc„tor —, declar‚nd c„ Ól va lipi de perete pe Adrian N„stase ∫i-i va administra o b„taie cum nici mama lui nu i-a administrat-o c‚nd a f„cut lucruri rele.

15. Corneliu Ciontu

    #50749

    Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Miclea.

    Deputa˛ii Mihaela Ionescu, Romeo Raicu, Puiu Ha∫otti, Eugen Nicol„escu ∫i Mircea Ciopraga au depus la secretariat declara˛iile.

16. Ioan Miclea

    #50971

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îŒnceputul campaniei electorale“.

    De∫i, conform calendarului electoral, mai sunt c‚teva zile p‚n„ la data Ónceperii oficiale, liderii politici se Ónjur„ ∫i se porc„iesc prin toate mijloacele mass-media, de parc„ aceasta ar fi ultima campanie electoral„ ∫i de ea ar depinde Óntreaga existen˛„ viitoare a Rom‚niei.

    Partidul Rom‚nia Mare, prin vocea autorizat„ a pre∫edintelui s„u, a declarat c„ va duce o campanie electoral„ civilizat„, f„r„ atacuri la persoan„ sau la adversarii politici.

    Prin cele c‚teva apari˛ii televizate, pre∫edintele P.R.M., dar ∫i al˛i conduc„tori ai partidului, au dovedit c„ promisiunea f„cut„ este cert„ ∫i au avut presta˛ii de bun-sim˛.

    Consider„m c„ este mai important ca fiecare partid, uniune sau alian˛„, care particip„ la campania electoral„, s„ spun„ aleg„torilor ce vrea s„ fac„, dac„ vor c‚∫tiga alegerile, cum ∫i cu ce resurse ∫i programe.

    Œn ceea ce ne prive∫te, nu am fost scuti˛i, Ón perioada ce a trecut, de îbinefacerile“ declara˛iilor belicoase ale adversarilor no∫tri politici.

    Desigur, mult tr‚mbi˛atul extremism cu care suntem eticheta˛i se afl„ Ón fruntea acuza˛iilor ce ni se aduc. Din p„cate, nici unul, dar absolut nici unul dintre cei care ne tot aga˛„ de coad„ tinicheaua extremismului nu a putut s„ aduc„ m„car un singur exemplu de ac˛iune sau discurs extremist apar˛in‚nd Partidului Rom‚nia Mare. Mai schimba˛i placa, domnilor politicieni, nu vede˛i ca a˛i Ónceput s„ plictisi˛i lumea cu minciunile pe care le profera˛i la adresa P.R.M.?!

    Œn treac„t fie spus, conform DEX, extremismul este: îatitudinea doctrinar„ a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, p„reri exagerate, unilaterale, extreme, urm„resc, prin m„suri violente sau radicale, s„ impun„ programul lor.“

    Nu ar fi greu de demonstrat c„ partidul nostru nu a comis, de-a lungul existen˛ei sale, nici un fel de ac˛iuni

    sau manifest„ri violente ∫i nu a Óncercat impunerea unor doctrine extreme. Suntem ∫i vom r„m‚ne un partid democrat, de centru st‚nga, cre∫tin ∫i na˛ionalist.

    Dar, dac„ am analiza c‚t de c‚t activitatea ∫i declara˛iile unor adversari politici, care se Ómp„uneaz„ cu fel de fel de merite europeniste, care propov„duiesc ∫i ac˛ioneaz„ prin mijloace extreme ∫i prin doctrine fasciste, iredentiste ∫i separatiste dezlipirea de la trupul ˛„rii a unor teritorii, ne amenin˛„ cu tot felul de ac˛iuni de sabotare a ader„rii noastre la U.E., organizeaz„ Ómpreun„, Ón diverse organiza˛ii fasciste din ˛„ri vecine, manifesta˛ii Ón care cer nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t modificarea grani˛elor actuale ale ˛„rii, am constata c„ extremismul se g„se∫te Óntr-o alt„ curte dec‚t a noastr„.

17. Corneliu Ciontu

    #54832

    V„ mul˛umesc. Mai a∫tept„m 10 minute.

    Dau cuv‚ntul noului sosit, domnului deputat Dan Bruda∫cu. Este Óncadrat Ón timp. P‚n„ la ∫i dou„zeci mai avem c‚teva minute.

18. Dan Bruda∫cu

    #55029

    ## **Domnul Dan Bruda∫cu:**

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Domnilor ∫i doamnelor prezente,

    Inten˛ia mea de ast„zi este de a m„ referi succint la c‚teva dintre momentele deosebite ale legislaturii pe care o Óncheiem.

    Este vorba, Ón primul r‚nd, de preocuparea avut„ pentru a asigura activit„˛ii parlamentare ˛inuta ∫i responsabilitatea pe care o presupune aceast„ demnitate. Ca parlamentar de Cluj, am Óncercat Ón aceast„ perioad„ s„ reprezint interesele tuturor locuitorilor jude˛ului Cluj, indiferent de apartenen˛a politic„, de etnie, de religie, Óntotdeauna fiind receptiv la problemele ridicate de cet„˛eni, indiferent de complexitatea acestora, indiferent de problematica pe care aceasta o presupunea.

    Singura b„t„lie pe care am dus-o Ón aceast„ perioad„ a fost b„t„lia pentru domnia legii, principiu Ónscris Ón statutul Partidului Rom‚nia Mare, principiu care ar trebui

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 s„ c„l„uzeasc„, Ón general, activitatea tuturor parlamentarilor unei ˛„ri care Ó∫i dore∫te instaurarea domniei legii.

    Un alt element pe care l-am avut Ón vedere a fost acela de a reprezenta interesele comunit„˛ii, mai ales cele care vizeaz„ dezvoltarea economico-social„, crearea de locuri de munc„, asigurarea unei judicioase repartiz„ri a fondurilor de la bugetul de stat, eliminarea tendin˛elor tot mai agresive ∫i permanente — de fapt — de a repartiza aceste fonduri nu Ón raport de lege sau de necesit„˛ile obiective ale comunit„˛ii, ci — Ón primul r‚nd — Ón raport de culoarea politic„ a celor care se aflau la conducerea comunit„˛ilor respective.

    Ca parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, am Óncercat, de asemenea, s„ promovez acele principii care vorbesc despre necesitatea identit„˛ii na˛ionale, culturale, spirituale a popula˛iei din aceasta zon„, f„r„ ca prin aceasta s„ urm„resc s„ aduc atingere demnit„˛ii ∫i valorii culturii minorit„˛ilor etnice tr„itoare Ón acest spa˛iu de vie˛uire rom‚neasc„.

    Nu Ón ultimul r‚nd, am Óncercat o colaborare c‚t se poate de fructuoas„ cu cultele religioase, indiferent c„ era vorba de biserica na˛ional„ sau de cealalt„ stran„ a bisericii na˛ionale, greco-catolic„, sau de reprezentan˛ii cultelor neoprotestante. Am considerat c„ acesta este un principiu care se g„se∫te ∫i se reg„se∫te Ón practica curent„ ∫i Ón documentele oficiale ale Partidului Rom‚nia Mare, Ón˛eleg‚nd prin aceasta respectul unit„˛ii prin diversitatea op˛iunilor spirituale ale locuitorilor jude˛ului Cluj.

19. Dan Bruda∫cu

    #59227

    Memoriu de activitate — Dan Bruda∫cu Date generale

    Data ∫i locul na∫terii: 27.03.1951, Ciucea, jud. Cluj

    Studii:

    - Facultatea de filologie a Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“,

    - Sec˛ia englez„-rom‚n„;

    - Cursuri postuniversitare de comer˛ exterior ∫i

    - cooperare economic„ interna˛ional„;

    - Cursuri postuniversitare de management ∫i

    - marketing;

    — Specializare Ón Marea Britanie ∫i Danemarca.

    Publica˛ii: 2.500 articole, eseuri, recenzii, reportaje, note de lectur„ etc. ap„rute Ón publica˛ii din Rom‚nia, S.U.A., Canada, Coreea de Sud, Iugoslavia, Australia; 56 de volume (traduceri, eseuri, istorie literar„, cursuri universitare, dic˛ionare, antologii etc.)

    Activitate politic„ ∫i civic„: purt„tor de cuv‚nt al P.R.M. (2001—2002); membru Ón Comitetul Director al P.R.M. (din 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent); vicepre∫edinte al Filialei P.R.M. Cluj

    Titluri, distinc˛ii: cadru didactic asociat la Universitatea îAvram Iancu“, Cluj-Napoca; profesor onorific al Universit„˛ii Districtului Columbia, S.U.A.; membru onorific al Consiliului na˛ional coreean pentru rela˛ii interna˛ionale; Diploma ∫i Medalia de Aur a Academiei Braziliei; Diploma de Excelen˛„ a Universit„˛ii Districtului Columbia, S.U.A.

    Membru al (uniuni, asocia˛ii, societ„˛i etc.), membru al Uniunii Ziari∫tilor Profesioni∫ti din Rom‚nia; membru al Societ„˛ii îLucian Blaga“; membru al Societ„˛ii îAvram Iancu“; pre∫edinte al Asocia˛iei SEDCENT, Cluj-Napoca Limbi str„ine cunoscute: englez„, francez„, rus„ Activitate parlamentar„ ∫i de partid:

    a) Activitatea parlamentar„:

    — secretar al Comisiei de politic„ extern„; membru al Comisiei pentru integrare european„; pre∫edinte al Grupului parlamentar de prietenie Rom‚nia — Republica Islamic„ Iran; membru Ón Grupul parlamentar de prietenie Rom‚nia — India;

    — 13 ianuarie 2001 — prezent: 2.550 persoane primite Ón audien˛„;

    — 11 decembrie 2000 — prezent: 573 Óntreb„ri ∫i interpel„ri;

    — declara˛ii politice: 91;

    — propuneri legislative: 65, din care legi votate: 4;

20. Corneliu Ciontu

    #78758

    Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Pribeanu.

    Va urma ultimul vorbitor, domnul deputat Radu Ciuceanu.

21. Gheorghe Pribeanu

    #78900

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Declara˛ia mea se nume∫te: îS.O.S. Turismul“.

    Nu este de ajuns s„ spunem c„ Rom‚nia este frumoas„, c„ poate oferi multe posibilit„˛i pentru practicarea turismului, ci este necesar s„ dezvolt„m durabil acest sector, dezvoltarea durabil„ fiind acea dezvoltare care corespunde nevoilor prezente, f„r„ a leza capacitatea genera˛iilor viitoare. A∫adar, strategia dezvolt„rii durabile trebuie s„ fie g‚ndit„, precum ∫i modalitatea de a optimiza raportul resurse-nevoi Ón acest sector.

    Conceptul de dezvoltare durabil„ porne∫te de la ideea c„ natura este singurul izvor de resurse de via˛„, ∫i, de aceea, trebuie protejat at‚t pentru prezent, c‚t ∫i pentru viitor. Niciodat„ p‚n„ acum o civiliza˛ie nu ∫i-a distrus at‚t de mult mediul de via˛„, nu au fost amenin˛ate ca acum cu distrugerea de oceane Óntregi, specii de plante ∫i rase de animale, iar stratul de ozon nu a fost a∫a de puternic afectat ca Ón prezent, ∫i, niciodat„, poluarea nu a fost at‚t de amenin˛„toare.

    De tot acest dezastru ecologic Ón care ne afl„m trebuie s„ se fac„ vinova˛i aceia care, din cauza l„comiei, ne∫tiin˛ei, neaten˛iei, neglijen˛ei, indiferen˛ei, nu au selectat, nu au aplicat corect descoperirile din ∫tiin˛„ ∫i tehnic„, nu au ac˛ionat astfel Ónc‚t s„ duc„ la dezvoltarea ∫i protejarea naturii, ∫i nu la degradarea ei.

    Protec˛ia mediului este una dintre marile provoc„ri ale Europei, dat„ fiind amploarea prejudiciilor aduse Ón mileniul actual de c„tre poluare, cu toate c„ varietatea reliefului, a climei ∫i diversitatea hidrografic„ a Rom‚niei permit realizarea unui turism de Ónalt„ ˛inut„, cu adev„rat a industriei gulerelor albe.

    Realitatea confirm„ c„ Ón perioada postdecembrist„, datorit„ proastelor guvern„ri ∫i intereselor meschine individuale sau de grup, s-a distrus turismul rom‚nesc, aduc‚ndu-l la parametri economici falimentari, pentru a fi

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 privatizat pe mai nimic, Ón folosul unei clientele lacome ∫i neavenite.

    Transformarea Ministerului Turismului Ón Agen˛ie pentru Turism ∫i alipirea ulterioar„ a acestui sector la Ministerul Transportului, plimbarea gestiunii acestui domeniu strategic pentru dezvoltarea economic„ a Rom‚niei de la un portofoliu la altul fac posibil„ ascunderea adev„ratelor valori ∫i imposibil controlul asupra fondurilor cuprinse Ón capitolul îTransferuri“ din bugetele aferente fiec„rui minister.

22. Corneliu Ciontu

    #81945

    ## Mul˛umesc.

    Dau cuv‚ntul domnului deputat Radu Ciuceanu, ultimul vorbitor.

23. Radu Ciuceanu

    #82056

    ## **Domnul Radu Ciuceanu:**

    ## Domnule prezident,

    ## Domnilor colegi,

    Œncerc Ón c‚teva cuvinte s„-mi exprim un punct de vedere care, de altfel, va fi detaliat Ón declara˛ia pe care o voi Ónm‚na secretariatului. Este vorba de acea dulce uitare, poporul rom‚n Ómbog„˛indu-∫i mereu istoria, prin l„sarea la vatr„ a unor datorii pe care le are fa˛„ de cei care au luptat pentru prop„∫irea sa, pentru salvarea lui.

    Acum trei ani de zile, dup„ nenum„rate discu˛ii, s-a hot„r‚t s„ ia fiin˛„ un ordin comemorativ al rezisten˛ei. Prin el se manifesta o recuno∫tin˛„ a patriei noastre fa˛„ de cei care zeci de ani au luptat Ómpotriva comunismului.

    Au trecut aproape 4 ani de zile de atunci ∫i nu s-a f„cut nimic. La repetatele noastre insisten˛e, pe care le consideram motivate at‚t dintr-un punct de vedere personal, c‚t ∫i cel al comisiei noastre — Ómpotriva abuzurilor —, ni s-a r„spuns c„ nu se g„sesc bani.

    Este foarte ciudat. Iat„ c„ acum ne-am g„sit s„ scoatem zeci de milioane de euro s„ pl„tim desp„gubiri celor care trebuiau s„ fie ultimii desp„gubi˛i, pentru zecile de mii care urmau s„ capete o distinc˛ie, Ón fond, ace∫ti bani n-au ap„rut.

    Personal, Ómi pare r„u de acest fapt ∫i voi prezenta, voi depune la secretariat protestul meu, nu numai al meu, dar ∫i al camarazilor mei de lupt„.

    V„ mul˛umesc.

    Declara˛ie politic„ intitulat„: îDou„ castele pentru... un bilet de intrare!“

    Hot„r‚t lucru ∫i parc„ izvor‚t dintr-un blestem pe care poporul rom‚n Ól adast„ cu grij„, mai ales dup„ cele dou„ r„zboaie mondiale ∫i Revolu˛ia din Decembrie 1989, umbrele celor ce s-au jertfit pentru ˛ar„ ∫i credin˛a Ón Dumnezeu devin din ce Ón ce mai scurte, pierz‚ndu-se degrab„ Ón albul indiferen˛ei ∫i ignor„rii timpului pe care-l tr„im.

    Ne despart numai c‚teva zile de c‚nd un H.G. a oferit fostului rege Mihai — detronat neconstitu˛ional de c„tre Armata Ro∫ie ∫i regimul comunist, pe care, din p„cate, miopia sa ∫i a partidelor politice i-a adus Ón ˛ar„ — o desp„gubire substan˛ial„ de zeci de milioane de euro pentru propriet„˛ile sale de la Sinaia, ceea ce ni s-a p„rut surprinz„tor, pe fundalul unei transparen˛e pe care vrem s„ o Ómbr„˛i∫„m atunci c‚nd vom trece poarta Uniunii Europene. S„ fim bine Ón˛ele∫i, nim„nui nu Ói trece prin minte s„ fac„ vreun proces, Ón general, monarhiei rom‚ne ∫i, Ón special, regelui Mihai, care a tr„it momente de cov‚r∫itoare importan˛„ pentru Rom‚nia, la o v‚rst„ care-i proiecta g‚ndurile ∫i deciziile sub autoritatea celor mai ilu∫tri reprezentan˛i ai clasei politice rom‚ne∫ti.

24. Iosif Arma∫

    #87753

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Pu˛ini dintre noi cunosc situa˛ia real„ a presei independente din Basarabia. Recent, aceasta a mai primit o lovitur„. Iat„ despre ce este vorba.

    In urm„ cu aproximativ dou„ s„pt„m‚ni, deputa˛ii comuni∫ti de la Chi∫in„u au votat un proiect de lege conform c„ruia publica˛iile periodice vor fi obligate s„ se reÓnregistreze la Ministerul Justi˛iei. Era oare nevoie de aceast„ lege?

    Ini˛iativa comuni∫tilor a fost imediat catalogat„ drept tentativ„ de lichidare a presei independente. Nu pun la Óndoial„ faptul c„ Ón viitorul apropiat ziarele care lupt„ cu dictatura ro∫ie se vor confrunta cu presiuni dure ∫i interdic˛ii de tot felul, venite din partea puterii. Iat„ c‚teva argumente.

    Partea formal„ a ini˛iativei legislative vizeaz„ situa˛ia Ón care un segment, cel mai mare, al presei este Ónregistrat la Camera Œnregistr„rii de Stat, iar cel„lalt, la Ministerul Justi˛iei. Comuni∫tii spun c„ aceast„ stare de lucruri nu este bun„ ∫i c„ Óntr-un interval de trei luni ziarele trebuie s„ se reÓnregistreze Óntr-un Registru unic na˛ional creat de Ministerul Justi˛iei.

    Ce scop se urm„re∫te? De ce timp de ani de zile acest sistem a mers, f„r„ s„ trezeasc„ nemul˛umiri sau repro∫uri, f„r„ s„-i treac„ cuiva prin cap s„-l schimbe, f„r„ s„ fi r„sunat vreo voce cum c„ nu ar fi acceptabil pentru toat„ lumea? R„spunsul e destul de simplu. Se apropie alegerile parlamentare, decisive pentru soarta comuni∫tilor, ∫i din acest motiv ziarelor independente trebuie s„ li se pun„ c„lu∫ul la gur„.

    Motivarea comuni∫tilor este de-a dreptul dezarmant„: ei spun c„ Ónregistrarea la Ministerul Justi˛iei va îcontribui la cre∫terea r„spunderii publica˛iilor pentru Ónc„lcarea legisla˛iei Ón vigoare“, Ón timp ce Camera Œnregistr„rii de Stat nu dispune de competen˛a de a avertiza, Ón scris, fondatorul organului media Ón cazul depist„rii unor Ónc„lc„ri ale prevederilor legale.

    M„ Óntreb ce fel de îÓnc„lc„ri ale legisla˛iei Ón vigoare“ pot comite ziarele ∫i s„ r„m‚n„ nesanc˛ionate? S„ incite la ur„ rasial„ ∫i interetnic„? S„ lanseze apeluri la violen˛„? Dar exist„ Constitu˛ia! S„ lezeze demnitatea ∫i onoarea cuiva? S„ r„sp‚ndeasc„ informa˛ii false? Dar exist„ Legea presei ∫i Codul civil, care stipuleaz„ amenzi grele pentru asemenea Ónc„lc„ri!

25. Mihaela Ionescu

    #91459

    Ne despart doar c‚teva zile de Ónceperea campaniei electorale, ∫i atmosfera devine aproape pestilen˛ial„. Unii candida˛ii la pre∫edin˛ia ˛„rii nu se comport„ ca ni∫te adversari politici care se confrunt„ pe teme de guvernare, pe teme de management versus amatorie, pe demonstra˛ii despre cine a condus destinele ˛„rii sau ale comunit„˛ii mai bine ∫i cine a dus-o Ón pragul disper„rii, Ón s„r„cia din care, aceia∫i, se ofer„ acum s„ o scoat„. Ei se comport„ deplorabil, iar exemplul lor nu face dec‚t s„ se amplifice exponen˛ial la nivelul membrilor de partid care Ón˛eleg campania electoral„ ca pe un meci de box Ón care loviturile sub centur„ sunt permise ∫i chiar recomandate. Dac„ adversarul cade, el trebuie c„lcat Ón picioare sau chiar omor‚t, dup„ care se vars„ lacrimi de crocodil pe morm‚ntul s„u.

    Partidul Rom‚nia Mare prive∫te cu Óngrijorare climatul Ón care se vor desf„∫ura alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, atr„g‚nd aten˛ia autorit„˛ilor asupra posibilit„˛ii ca apropiata campanie s„ degenereze Ón acte de violen˛„ care sunt at‚t de departe de idealurile europene ale democra˛iei, dar at‚t de aproape de regretatele amintiri ale imaginilor minerilor cu ranga Ón m‚n„ ∫i ale Pie˛ei Universit„˛ii, cu toat„ ura ei revan∫ard„ ∫i cu tot cinismul manifesta˛iilor de acolo. C„ este a∫a ne-o dovedesc chiar c‚teva posturi de televiziune care relateaz„ despre fapte de violen˛„ Ón diverse regiuni. Œn cazul lui Leon Duma din satul Chiochig, jude˛ul Bistri˛aN„s„ud, presa scris„ ∫i unele posturi tv, printre care ∫i Realitatea TV, au relatat faptul c„ el ∫i familia sa, dar ∫i vecinii s„i din dreapta ∫i st‚nga casei sale, sunt supu∫i unor ac˛iuni violente din partea unui piroman care, Ón nop˛ile de 1 septembrie, ora 23,30, 4 septembrie, ora 1,30, 29 septembrie, ora 2,45 ∫i, de cur‚nd, pe 2 octombrie, la ora 4,30, dar ∫i la 8,30 diminea˛a, pun foc la f‚narele, hambarele, grajdurile de animale ori la c„pi˛ele de f‚n, teroriz‚ndu-l pe el ∫i familia sa, dar, cum am mai spus, ∫i pe vecinii lui. Lipsa de reac˛ie a poli˛iei locale, Óncetineala cu care pompierii ajung la sinistru, dup„ circa dou„ ore, fac ca dl. Duma s„ nu se simt„ Ón siguran˛„ Ón satul s„u, Ón casa sa. Mai mult, el ∫i-a f„cut o echip„ de paz„ proprie ∫i st„ cu butoaiele preg„tite, Óncerc‚nd s„ fie ba poli˛ist, ba pompier. Ceea ce mass-media a omis s„ spun„ este faptul c„ domnul Duma Leon este pre∫edintele organiza˛iei P.R.M. din

26. Mircea Ciopraga

    #95799

    Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ va modifica Tratatul de baz„ cu Ucraina, deoarece rela˛iile dintre cele dou„ state au ajuns Ón impas din pricina divergen˛elor la frontier„. De∫i Tratatul de baz„ cu Ucraina a fost semnat Ón anul 1997, s-a dovedit c„ mecanismele prev„zute Ón tratat ∫i chiar ∫i prevederile tratatului nu au fost func˛ionale Ón dou„ cazuri extrem de importante, care au creat foarte mult„ emo˛ie ∫i tensiune, Ón primul r‚nd, problema minorit„˛ii rom‚ne∫ti din Ucraina, de aici rezult‚nd problemele sistemului de Ónv„˛„m‚nt, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, problema Canalul BÓstroe ∫i, Ón general, de Ómp„r˛ire sau divizare a spa˛iilor maritime. Rom‚nia ar trebui s„ revad„ ∫i prevederile de fond ∫i mecanismele de func˛ionare a tratatului, Ón special sistemul de consult„ri bilaterale.

    Traian B„sescu, candidatul nostru la Pre∫edin˛ie, a declarat c„ scandalul BÓstroe e unul fals, iar ministrul de externe al Rom‚niei, Mircea Geoan„, a confundat Canalul BÓstroe cu Bra˛ul Chilia, îcare e ap„ comun„“. Respectiv, îCanalul BÓstroe a fost construit acum 30 de ani ∫i are o lungime de 2,5 kilometri. Efortul ucrainenilor a fost Ón sensul de a face navigabil pentru nave maritime Bra˛ul Chilia, adic„ nu numai pentru nave de mic tonaj. Costurile de men˛inere a naviga˛iei pe Bra˛ul Chilia nu se justific„ dec‚t dac„ exist„ interese strategice. Or, interesul strategic exist„ ∫i trebuie discutat“. Œn prezent, singura ˛ar„ care poate permite accesul navelor militare pe Dun„re este Rom‚nia, pe Canalul Sulina. Cu Ucraina trebuie negociat„ partea strategic„, capacitatea de introducere a navelor militare pe Dun„re prin Bra˛ul

    Chilia, ∫i nu accesul comercial pe Chilia c„tre porturile ucrainene. Œn concluzie, noi avem un avantaj major pe Chilia, deci trebuie s„ negociem.

    O alt„ problem„ de interes pentru Alian˛a P.N.L.-P.D. o constituie utilizarea anumitor zone maritime din regiunea de sud a Insulei ™erpilor. P‚n„ acum, nu exist„ o reac˛ie a p„r˛ii ucrainene, de∫i Rom‚nia a cerut din nou oprirea neÓnt‚rziat„ a lucr„rilor pe Bra˛ul Chilia, Ón a∫teptarea evalu„rii Comisiei independente de anchet„ conduse de U.E., care s„ analizeze impactul acestor lucr„ri. Este vorba de anumite leg„turi pe care Ucraina, ca ∫i Rom‚nia, le-a avut cu firme occidentale din domeniul petrolului ∫i al gazelor. Rom‚nia a negociat un contract cu o mare firm„ francez„ pentru a face prospec˛iuni ∫i pentru a testa care este poten˛ialul real al resurselor naturale din platoul continental, din zona economic„ din Marea Neagr„, ∫i, bineÓn˛eles, contracte formale vor putea fi f„cute nu numai de Ucraina, dar ∫i de Rom‚nia, dar dup„ ce Curtea de la Haga va arbitra ∫i va decide care este Ómp„r˛irea teritorial„ a platoului continental Óntre cele dou„ ˛„ri.

27. Puiu Ha∫otti

    #101264

    Guvernul Adrian N„stase a adoptat de cur‚nd o serie de hot„r‚ri privind alocarea fondurilor locale, ocolind Legea finan˛elor publice locale, ce prevede deja procedura de constituire a bugetelor locale. Potrivit legii, fondurile sunt alocate pe jude˛e, iar consiliile jude˛ene repartizeaz„ aceste fonduri pe localit„˛i, respect‚ndu-se astfel spiritul Constitu˛iei, al Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001 ∫i principiile autonomiei locale ∫i subsidiarit„˛ii.

    Prin Hot„r‚rile de Guvern nr. 1.397/2004 si nr. 1.537/2004 s-au repartizat sume din Fondul de rezerv„ bugetar„ direct pe localit„˛i.

    Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.397/02.09.2004 au fost alocate 200 miliarde lei din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut Ón bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Aceste sume prinse Ón hot„r‚re apar˛in:

    P.S.D. P.U.R. U.D.M.R. TOTAL ALIANfi√ GUVERNARE P.S.D. + P.U.R. + U.D.M.R. 64% 3% 3% 70%

    P.N.L. P.D. TOTAL ALIANfi√ D.A. P.N.L. + P.D. 13% 11% 24%

    Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.537/23.09.2004 au fost alocate 290 miliarde lei din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut Ón bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

    Suma de 290 de miliarde de lei a fost Ómp„r˛it„ unor localit„˛i ∫i consilii locale din 18 jude˛e, conduse de primari ∫i consilieri locali ai P.S.D. Localit„˛ilor conduse de reprezentan˛i P.S.D. le-au fost alocate 165 de miliarde de lei, iar, dac„ ad„ug„m ∫i sumele alocate alia˛ilor din P.U.R. si U.D.M.R., suma repartizat„ localit„˛ilor cu primari din cele trei partide dep„∫e∫te 202 miliarde de lei. Comparativ, comunele care au primari din P.N.L. ∫i P.D. au primit de opt ori mai pu˛in, adic„ aproximativ 26 de miliarde de lei.

    Procentual situa˛ia este urm„toarea: P.S.D. P.U.R. U.D.M.R. TOTAL ALIANfi√ GUVERNARE P.S.D. + P.U.R. + U.D.M.R. 60% 3% 15% 78% P.N.L. P.D. TOTAL ALIANfi√ D.A. P.N.L. + P.D. 9% 7,5% 16,5%

    Conform unor surse recente, alte 1.000 de miliarde lei urmeaz„ s„ fie alocate autorit„˛ilor locale, Ón propor˛ie ∫i mai mare, primarilor P.S.D. ∫i acoli˛ilor s„i.

28. Tudor Mohora

    #104465

    Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la îUnele reflec˛ii cu privire la libertatea de exprimare“.

    Dup„ recenta dezbatere ∫i respingere Ón Camera Deputa˛ilor a Mo˛iunii privind libertatea de exprimare unele reflec˛ii r„m‚n de actualitate.

    Se cuvine a fi amintit c„ apari˛ia Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public a avut rezultate benefice Ón acest domeniu. Ea a fost rezultatul unui compromis Óntre putere ∫i opozi˛ie.

    Practic, cel pu˛in pentru Camera Deputa˛ilor, con˛inutul tuturor activit„˛ilor sale sunt puse la dispozi˛ia presei ∫i a opiniei publice at‚t prin site-ul pe Internet, c‚t ∫i prin conferin˛ele de pres„ care se ˛in, de regul„, bis„pt„m‚nal.

    Ca urmare, toate informa˛iile privind componen˛a Camerei Deputa˛ilor, C.V.-ul fiec„rui deputat, declara˛iile lor de avere ∫i de interese, lu„rile de cuv‚nt Ón cadrul plenului Camerei Deputa˛ilor, interven˛iile politice, interpel„rile, ini˛iativele legislative ∫i amendamentele depuse la diversele proiecte legislative sunt la dispozi˛ia opiniei publice pentru informare.

    Œn cursul anului 2003, din partea societ„˛ii civile s-au Ónregistrat 599 cereri formulate Ón temeiul Legii nr. 544/2001, cuprinz‚nd un num„r total de 890 solicit„ri de informa˛ii de interes public cu privire la: activitatea legislativ„; controlul parlamentar; informa˛ii generale despre Camera Deputa˛ilor ∫i despre structurile care o compun, despre deputa˛i ∫i activit„˛ile acestora, precum ∫i despre activitatea Secretariatului General al Camerei Deputa˛ilor; informa˛ii referitoare la programul de lucru ∫i ordinea de zi, respectiv modalitatea de acces la informa˛ii etc.

    Peste 90% din solicit„rile formulate au fost rezolvate favorabil.

    Œn perioada sesiunilor parlamentare se editeaz„ s„pt„m‚nal agenda electronic„ a deputatului, care cuprinde: programul de lucru ∫i ordinea de zi; ini˛iativele legislative Ónregistrate s„pt„m‚nal la Camera Deputa˛ilor, precum ∫i ini˛iativele legislative adoptate Ón s„pt„m‚na precedent„ apari˛iei buletinului.

    Se poate afirma c„ aplicarea prevederilor Legii privind liberul acces la informa˛iile de interes public reprezint„ un

29. Romeo Marius Raicu

    #114202

    îCet„˛enii rom‚ni, cobai pentru experimente sub supravegherea celor pl„ti˛i s„ Ói protejeze“

    Chiar Ón acest moment, un copil, un b„tr‚n sau un adult Ón pauza de mas„ m„n‚nc„. Oare ∫tie fiecare ce? ™tiu Ministerul S„n„t„˛ii ∫i agen˛iile na˛ionale care au acest obiect de activitate? Dac„ da, de ce tac pe banii contribuabililor, dac„ nu, oare de ce?

    Rom‚nii consum„, prin produsele de strict„ necesitate, E-uri ∫i organisme modificate genetic, f„r„ s„ poat„ evita aceasta, chiar dac„ vor! Cu ∫tiin˛a sau f„r„ ∫tiin˛a consumatorului, aceasta este o realitate grav„.

    De∫i sunt recunoscute riscurile pe care ∫i le asum„ consumatorul de cereale ∫i legume modificate genetic de c„tre Comisia Na˛ional„ pentru Securitate Biologic„, aceasta sus˛ine c„ popula˛ia nu a fost avertizat„ deoarece nu au existat bani! Au existat Óns„ bani, din buzunarele tuturor consumatorilor, pentru a-i informa pe consumatori despre existen˛a drepturilor lor fundamentale prin afi∫e ∫i pliante.

    A fost ignorat dreptul de a fi informat complet, corect ∫i precis prin eticheta fiec„rui produs pe care consumatorul Ól evalueaz„ Ónainte de cump„rare, nu prin afi∫ele puse Ón ∫coli, unde Ónva˛„ copiii care nu au decizia de cump„rare ∫i Ónfiin˛‚nd linii verzi la care consumatorul p„gubit s„-∫i exprime nemul˛umirea fa˛„ de produsul cu care deja s-a p„c„lit, atunci c‚nd efectele imediate, vizibile ∫i pe termen scurt se fac sim˛ite!

    Ce ne facem Óns„ cu ceea ce nu se vede, pentru c„ factorii de decizie nu doresc s„ se cunoasc„, cu efectele perverse pe termen lung ∫i care nu pot fi sesizate?

    Potrivit rapoartelor organiza˛iilor interna˛ionale de profil, mortalitatea Ón r‚ndul popula˛iei lumii cauzat„ de consumul alimentelor îÓmbog„˛ite“ cu substan˛e artificiale se afl„ pe locul al treilea, dup„ droguri ∫i accidente de circula˛ie. Œn Rom‚nia, nici m„car la nivelul forurilor competente nu au fost f„cute cunoscute riscurile consum„rii acestor produse.

    Œn alte ˛„ri, cerealele ∫i legumele modificate genetic sunt etichetate special, produsele alimentare au eticheta explicit„ Ón ceea ce prive∫te con˛inutul de substan˛e artificiale, decizia de consum apar˛in‚nd Ón Óntregime consumatorului.

30. Eugen-Gheorghe Nicol„escu

    #120431

    Acest Guvern a r„mas cu nostalgia statului care face totul, de la care a∫tep˛i totul, pentru c„ el, statul, are grij„ de oricine, oric‚nd ∫i oriunde.

    Este bine s„ le asigur„m oamenilor un anume confort psihic c„ nu vor muri de foame, c„ se va g„si pentru fiecare un ajutor din partea colectivit„˛ii, dar de aici ∫i p‚n„ la a-i am„gi pe oameni c„ vor primi de la stat totul ∫i c„ ei vor sta acas„ drumul este lung, periculos ∫i p„gubitor.

    Œn ultima vreme, l-am v„zut Ón c‚teva emisiuni de televiziune pe ministrul finan˛elor publice promi˛‚nd ajutoare peste ajutoare, facilit„˛i de tot felul, de parc„ era ministrul protec˛iei sociale, nu cel al finan˛elor, care trebuie s„ se Óngrijeasc„ de gospod„rirea judicioas„ a banului public.

    Am auzit c„ peste un milion de familii, Ón medie circa trei milioane de cet„˛eni, vor primi ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛elor Ón aceast„ iarn„.

    Asta Ónseamn„ c„ o ∫eptime din popula˛ia Rom‚niei nu este capabil„ s„-∫i pl„teasc„ costurile aferente Ónc„lzirii locuin˛elor, adic„ se afl„ Óntr-o s„r„cie lucie, ceea ce demonstreaz„ c„ politicile guvernamentale au avut ca efect tocmai s„r„cirea popula˛iei.

    Dac„ punem la socoteal„ restul ajutoarelor acordate de stat pentru diverse categorii de cet„˛eni, putem ajunge la concluzia c„ peste jum„tate din popula˛ia Rom‚niei este asistat„ social, este Óntre˛inut„ de stat.

    Este clar c„ statul va deveni falimentar cu aceste politici care repartizeaz„ resursele bugetare pentru voturi, av‚nd caracter electoral, Ón loc s„ aplice politici de creare de locuri de munc„, de reducere a corup˛iei prin care s„ creasc„ veniturile cet„˛enilor care s„ fie capabili din munca lor s„-∫i asigure traiul de zi cu zi.

    Absen˛a politicilor de dezvoltare ∫i de sus˛inere a ini˛iativei private a adus ˛ara Ón sap„ de lemn ∫i a s„r„cit popula˛ia care nu-∫i poate permite un trai decent.

    De aceea, este de neÓn˛eles activitatea ministrului finan˛elor publice, care a uitat s„ sus˛in„ politici de utilizare ra˛ional„ a banului public ∫i s-a pus Ón situa˛ia primitiv„ de a sec„tui bugetul ˛„rii, aspect pentru care va trebui s„ dea socoteal„ potrivit Legii r„spunderii ministeriale.

31. Amalia B„l„∫oiu

    #123120

    Declara˛ie politic„: î25 octombrie — Ziua Armatei Rom‚ne“.

    Cu 60 de ani Ón urm„, la 25 octombrie 1944, ora∫ele Carei ∫i Satu Mare au fost eliberate de fasci∫ti de c„tre

    trupele militare rom‚ne, aceast„ zi, cu valoare de simbol, devenind Ziua Armatei Rom‚ne.

    Ast„zi, c‚nd Rom‚nia este membr„ a NATO, militarii rom‚ni particip„ la misiuni Ómpotriva terorismului de orice fel ∫i Ón diverse p„r˛i ale lumii, cum sunt Afganistan ∫i Irak, ∫i fac parte din trupele O.N.U. de men˛inere a p„cii din Kosovo.

    De asemenea, dup„ desfiin˛area Tratatului de la Var∫ovia, Ón special dup„ 1994, Rom‚nia, prin armata sa, a participat la numeroase misiuni pentru instaurarea ∫i men˛inerea p„cii Ón cadrul O.N.U., O.S.C.E. ∫i NATO, aliniindu-se astfel noilor realit„˛i istorice.

    Œn marea majoritate a ac˛iunilor la care au participat militarii rom‚ni, datorit„ seriozit„˛ii, abnega˛iei, eroismului, spiritului de disciplin„ ∫i profesionalismului, s-au remarcat, ob˛in‚nd recunoa∫terea tuturor, fiind nu de pu˛ine ori cita˛i ∫i eviden˛ia˛i prin diferite ordine de zi.

    Œmplinindu-se, acum, 60 de ani de la momentul 25 octombrie 1944, merit„ s„ ne aducem aminte de evenimentele care au precedat aceast„ zi, Ón finalul celui de Al Doilea R„zboi Mondial.

    Dup„ cum este cunoscut, prin actul de la 23 August 1944, Rom‚nia a denun˛at alian˛a cu Germania, al„tur‚ndu-se celorlalte na˛iuni care luptau Ómpotriva hitlerismului.

    Un rol hot„r‚tor Ón derularea evenimentelor care au urmat l-a avut armata rom‚n„, care, Ón lunile septembrie ∫i octombrie, a dus lupte grele pe valea Mure∫ului, la vest, Ón mun˛ii Apuseni, Ón Podi∫ul Transilvaniei, pe v„ile Cri∫urilor pentru eliberarea de sub ocupa˛ia germano-maghiar„ a ora∫elor Turda, Cluj, Gil„u, Huedin, Salonta, Oradea.

    La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fasci∫ti ultimele teritorii rom‚ne∫ti, ora∫ele Carei ∫i Satu Mare, astfel aceast„ zi devenind Ziua Armatei Rom‚ne.

    Bilan˛ul particip„rii Rom‚niei la r„zboiul antihitlerist o plaseaz„ pe locul al patrulea Ón cadrul tuturor na˛iunilor implicate. Au fost for˛ate 12 cursuri de ap„ ∫i 20 masive muntoase, au fost eliberate 8.717 localit„˛i, armata rom‚n„ provoc‚nd inamicului pierderea a 136.529 de combatan˛i, mor˛i ∫i prizonieri.

32. Corneliu Ciontu

    #126884

    ## **Domnul Corneliu Ciontu:**

    V„ mul˛umesc ∫i eu.

    Mul˛umesc tuturor ∫i v„ doresc o zi deosebit„.

33. Valer Dorneanu

    #127145

    ## Stima˛i colegi,

    Da˛i-mi voie s„ declar deschise lucr„rile celei de-a doua p„r˛i a ∫edin˛ei de ast„zi, destinat„ dezbaterii proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi. Sunt Ónregistra˛i prezen˛i, din cei 345 de deputa˛i, 284, 61 sunt absen˛i, 10 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

    Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, Ónainte de a intra Ón dezbateri, faptul c„ domnul Ple∫u Andrei Gabriel, membru Ón Colegiul C.N.S.A.S.-ului, ne-a comunicat demisia Domniei sale, Óncep‚nd cu data de 12 octombrie a.c. Ast„zi, Ón ∫edin˛a Birourilor permanente reunite s-a stabilit ca grupurile parlamentare care au avut reprezentan˛i Ón C.N.S.A.S. ∫i care au demisionat s„ se Óntruneasc„ pentru a vedea dac„ timpul r„mas p‚n„ la Óncheierea sesiunii ne mai permite s„ facem numirile corespunz„toare Ón C.N.S.A.S.

    La Codul fiscal cine din partea comisiei prezint„? V-a∫ ruga s„ propune˛i timpii de dezbatere, pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

34. Alexandru Mocanu

    #128108

    Domnule pre∫edinte, propunem 10 minute, c‚te un minut de interven˛ie pentru fiecare grup.

35. Valer Dorneanu

    #128232

    ## Mul˛umesc.

    Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere?

    Dac„ este cineva Ómpotriv„?

    Ab˛ineri?

    Unanimitate.

    Pentru fluen˛a dezbaterilor, a∫ ruga-o pe doamna ministru s„ fac„, Ón cadrul timpilor afecta˛i, o foarte scurt„ prezentare.

    active imobilizate ∫i titluri de participare care sunt realizate Ónainte de 1 ianuarie 2004, data de intrare Ón vigoare a Codului fiscal. Se extind deducerile de provizioane ∫i alte cheltuieli destinate realiz„rii de venituri.

    Œn ceea ce prive∫te impozitul pe venit, Ordonan˛a Guvernului nr. 83/2004 l„rge∫te sfera veniturilor neimpozabile, prin includerea Ón aceast„ categorie a primelor acordate de stat ∫i a dob‚nzilor la depozitele constituite, potrivit legii, privind economisirea ∫i creditarea Ón sistem colectiv.

    Se asigur„ o reducere a num„rului de cote de impozit pe venit, de la 5 la 3 cote, ∫i se rea∫az„ tran∫ele de impozitare.

    Se stabilesc noi limite de impozitare Ón cazul veniturilor din pensii, Óncep‚nd cu 9 milioane de lei, Ón cazul premiilor, de la 8 milioane lei, iar pentru valoarea cadourilor oferite copiilor, peste 1,5 milioane lei.

    Totodat„, se majoreaz„ cota de impunere pentru veniturile sub form„ de dividende realizate de c„tre persoanele fizice.

    Œn materie de T.V.A. se introduc m„suri de simplificare, Ón scopul combaterii evaziunii fiscale Ón domeniul comer˛ului cu de∫euri ∫i resturi de metale feroase ∫i neferoase, terenuri, cl„diri sau p„r˛i de cl„dire ∫i se introduce procedura de taxare invers„ pentru tranzac˛iile cu astfel de bunuri efectuate Ón ˛ar„ Óntre pl„titorii de T.V.A., cu scopul reducerii evaziunii fiscale din aceast„ tax„.

    Œn domeniul accizelor, se asigur„ o reducere a accizelor la berea produs„ de micii produc„tori, la vinuri spumoase, la b„uturi fermentate spumoase ∫i la cafea, se introduce o acciz„ minim„ la ˛igarete, se introduce prevederea ca Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005 contravaloarea banderolelor pentru b„uturi alcoolice s„ fie suportat„ de la bugetul de stat, din accizele aferente acestor bunuri accizabile.

    Œn ce prive∫te impozitele ∫i taxele locale s-au introdus prevederi noi referitoare la scutirea de la plata impozitului pe cl„diri, impozitului pe teren ∫i a taxei pentru eliberarea de autoriza˛ii de construire pentru elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile care sunt amplasate ori sunt destinate Ón acest scop.

36. Valer Dorneanu

    #131670

    Cu aceste preciz„ri, trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

    La titlul legii, astfel cum a fost adoptat de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    Votat Ón unanimitate.

    - Preambulul articolului unic.

    Votat Ón unanimitate.

    Punctele 1 ∫i 2 din legea adoptat„ de Senat. Nu sunt obiec˛iuni.

    - Votate Ón unanimitate. Punctele 3 ∫i 4. Votate Ón unanimitate. Punctele 5 ∫i 6. Votate Ón unanimitate.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 La punctul 7 v„ rog s„ urm„ri˛i Ón raport amendamentul 28. Œncepem cu acestea, pentru c„ celelalte amendamente vizeaz„ ordonan˛a.

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 28? Nu.

    Votat amendamentul, se introduce acest text.

    La punctul 8 din Legea Senatului urm„ri˛i amendamentul 29.

    Adoptat amendamentul 29, se introduc art. 116[1] ∫i 116[2] .

    La punctul 9 urm„ri˛i amendamentul 30.

    - Admis amendamentul, se modific„ acel text.

    - Œn continuare, trecem la dezbaterea ordonan˛ei.

    - La titlul ordonan˛ei dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

    Articolul I, preambul. Votat Ón unanimitate.

    Punctele 1, 2 ∫i 3 din ordonan˛„.

    Votate Ón unanimitate.

    Dup„ punctul 3 comisia propune, prin raport, prin

    - amendamentul 1, introducerea a dou„ puncte noi, 3[1] ∫i 3[2] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

    - Se introduc cele dou„ texte.

    La punctele 4 ∫i 5 din ordonan˛„ nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„. La punctele 6, 7, 8 ∫i 9? Votate Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni. Punctele 10, 11 ∫i 12. Votate Ón unanimitate.

    Dup„ punctul 12 urm„ri˛i amendamentul 2. Comisia propune introducerea unui text nou, 12[1] .

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

    La punctul 13 din ordonan˛„?

    Votat„ Ón unanimitate formula din ordonan˛„.

    Dup„ punctul 13 urm„ri˛i amendamentul 3, de la pagina 4. Comisia propune introducerea unui punct nou, 13[1] .

37. Constantin Selagea

    #133949

    Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, La punctul 30 este o eroare material„: Ón loc de î1 iulie 2002“ trebuie corectat î1 iulie 2003“.

38. Valer Dorneanu

    #134118

    Ini˛iatorul, corect? Fiind vorba de o eroare material„... Punctele 31 ∫i 32? Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón formularea din ordonan˛„. Punctele 33, 34, 35, 36, 37? Votate Ón unanimitate. Punctele 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47? Votate Ón unanimitate.

    Punctul 48.

    Votat Ón unanimitate.

    Dup„ punctul 48 urm„ri˛i punctul 5 din raport. Comisia propune introducerea unui text nou, numerotat 48[1] , care se refer„ la art. 58 alin. 2 din Codul fiscal. Nu sunt obiec˛iuni.

    Votat Ón unanimitate. Punctele 49, 50, 51 ∫i 52 din ordonan˛„. Votate Ón unanimitate. Punctele 53 ∫i 54. Votate Ón unanimitate. Punctele 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61 ∫i 62. Votate Ón unanimitate. Punctele 63 ∫i 64. Votate Ón unanimitate. Dup„ punctul 64, prin amendamentul 6, comisia propune un punct nou, 64[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat amendamentul, se introduce acel text. Punctele 65, 66, 67, 68 ∫i 69. Votate Ón unanimitate. Punctele 70, 71 ∫i 72. Votate Ón unanimitate. Punctele 73, 74 ∫i 75. Votate Ón unanimitate. Punctele 76, 77. Votate Ón unanimitate. La punctul 78 urm„ri˛i amendamentul 7. Œl g„si˛i la pagina 6. Comisia a propus modificarea acestui punct cu referire la art. 155 alin. 1 din Codul fiscal. Votat amendamentul, se modific„ textul. Punctele 79, 80, 81. Votate Ón unanimitate. La punctul 82 urm„ri˛i amendamentul 8. Œl g„si˛i la pagina 7 din raport.

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Modificat textul punctului 82. La punctul 83 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Punctele 84 ∫i 85. Votate Ón unanimitate. Dup„ punctul 85 urm„ri˛i amendamentul 9. Comisia propune introducerea unui punct nou, 85[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate acest punct. Punctul 86. Votat Ón unanimitate. Punctele 87, 88, 89? Votate Ón unanimitate. La punctul 90 urm„ri˛i amendamentul 10, la pagina 9. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat textul de la punctul 90. Punctul 91. Votat Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„. Punctul 92. Urm„ri˛i amendamentul 11. Œl ave˛i la pagina 11.

    Votat Ón unanimitate amendamentul, se modific„ textul de la i[2] ). Punctul 93. Votat Ón unanimitate. Dup„ punctul 93 urm„ri˛i amendamentul 12. Comisia propune un text nou.

39. Florin Iordache

    #141079

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Propunem ca timp total de dezbatere cinci minute, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

    Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei ∫i reprezentan˛ii Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„, au dezb„tut Ón cadrul comisiei proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41 din 2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7 din 1996 ∫i vi-l propun dumneavoastr„ spre dezbatere ∫i adoptare, cu amendamentele prev„zute Ón raportul Ónlocuitor, care Ónlocuie∫te amendamentele prev„zute Ón anexa la raportul ini˛ial.

    Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

    V„ mul˛umesc.

40. Valer Dorneanu

    #141896

    ## **Domnul Valer Dorneanu:**

    Dac„ sunte˛i de acord cu timpii de dezbatere? Dac„ este cineva Ómpotriv„?

    Ab˛ineri? Unanimitate.

    V„ rog, stima˛i colegi, s„ urm„ri˛i cu aten˛ie raportul Ónlocuitor care v-a fost difuzat ast„zi Ón sal„, Ón paralel cu proiectul de lege.

    La titlul proiectului, Ón formula adoptat„ de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

    Votat Ón unanimitate.

    Cuprinsul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul 1 din raportul Ónlocuitor.

    Admis amendamentul, modificat preambulul articolului unic.

    Prin amendamentul 2 comisia v„ propune modificarea alin. 2 de la art. 3.

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    Votat Ón unanimitate.

    V-a∫ ruga, stima˛i colegi, pe proiectul din legea adoptat„ Ón formula Senatului, la singura linioar„ a articolului unic Senatul modificase alin. 1[2] de la art. 20. Comisia nu are acum amendamente.

    Dac„ dumneavoastr„ ave˛i?

    E destul de greu de urm„rit noua formul„, pentru c„ raport„rile din proiectul de lege sunt f„cute la raportul ini˛ial.

    Repet, la art. 20 alin. 1[2] , Senatul Ól modificase, a∫a cum Ól ave˛i Ón variant„, la linioar„. Comisia noastr„, prin amendamentul nr. 5 — Ól g„si˛i la pagina 7 —, ne propune un alt text.

    Dac„ ave˛i observa˛ii la amendamentul nr. 5 de la comisie? Nu.

    Votat Ón unanimitate.

    La ordonan˛a de urgen˛„, la titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

    Preambulul.

    Votat Ón unanimitate.

    Art. I, preambul.

    Votat Ón unanimitate.

    La punctul 1 din ordonan˛„ nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

    La punctul 2 din ordonan˛„ urm„ri˛i amendamentul nr. 2.

    Votat amendamentul, modificat acel text, respectiv art. 3.

    La punctul 3 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

    La punctele 4 ∫i 5 nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

    La punctul 6? Urm„ri˛i, v„ rog, punctul 3 din raportul Ónlocuitor.

    Votat amendamentul, modificat acel text.

41. Valer Dorneanu

    #143819

    **:**

    Eu am ridicat m‚na, numai c„ Ón partea noastr„ nu se vede!

42. Valer Dorneanu

    #143887

    V„ rog.

43. Márton Árpád Francisc

    #143927

    Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

    Aceste rapoarte au anumite defecte. De exemplu, amendamentele depuse Ón scris care nu au fost acceptate nu apar ca amendamente respinse.

    Noi avem o problem„ destul de mare cu Óns„∫i aceast„ idee expus„ aici, ca o autoritate s„-∫i spun„ punctul de vedere Ón cazul folosirii Ón justi˛ie a exper˛ilor independen˛i.

44. Valer Dorneanu

    #144323

    Am rug„mintea s„ v„ raporta˛i la un text, ca s„ Ón˛eleag„ ∫i colegii.

45. Márton Árpád Francisc

    #144425

    Punctul 3 lit. k): îAvizeaz„ expertizele efectuate de c„tre exper˛ii judiciari Ón specialitatea topografie, geodezie ∫i cadastru, cu privire la corectitudinea datelor topografice, Ónainte de depunerea acestora la instan˛ele de judecat„. Avizele men˛ionate mai sus vor fi date de c„tre speciali∫tii Ón domeniu ai Oficiului de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„.“

    Atunci, exper˛ii independen˛i care apar Ón justi˛ie nu mai sunt exper˛i independen˛i, ci ei sunt subordona˛i unei autorit„˛i, iar expertiza se realizeaz„ de c„tre aceast„ autoritate. Œns„∫i ideea de justi˛ie nu mai poate fi aplicat„ Ón acel moment.

46. Valer Dorneanu

    #145076

    Comisia juridic„?

47. Florin Iordache

    #145126

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Pentru membrii Comisiei juridice, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii Autorit„˛ii Na˛ionale, Ón momentul Ón care au propus acest amendament, motiva˛ia a fost urm„toarea: nu este problema de exper˛i independen˛i, este vorba de avizul pe care trebuie s„-l dea reprezentan˛ii Oficiului Na˛ional de Geografie ∫i Geodezie din teritoriu, pentru c„ au existat Ón justi˛ie expertize depuse de exper˛i — c„ au fost ei exper˛i independen˛i sau au fost...—, fiindc„ to˛i exper˛ii, Ónainte de a depune Ón justi˛ie o expertiz„, trebuie s„ ia o viz„ de la oficiul

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 cadastral, care certific„ doar faptul c„ h„r˛ile dup„ care s-a f„cut expertiza sunt cele reale ∫i reactualizate.

    Aceasta este motiva˛ia pentru care am introdus acest amendament.

48. Valer Dorneanu

    #145985

    ## Stima˛i colegi,

    Amendamentul domnului Márton vizeaz„, practic, eliminarea lit. k). A˛i ascultat argumentele Comisiei juridice, care sus˛ine p„strarea formul„rii din amendamentul pe care Ól g„si˛i la punctul 5.

    Supun, totu∫i, votului dumneavoastr„ propunerea de eliminare f„cut„ de c„tre domnul Márton.

    - Cine este pentru? Dou„ voturi pentru.

    - Œmpotriv„? Marea majoritate a celor prezen˛i. Ab˛ineri? Nu sunt.

    - Supun amendamentul comisiei, av‚nd Ón vedere c„

    - s-a propus eliminarea, votului dumneavoastr„, Ón con˛inutul amendamentului nr. 3 de la paginile 4—5. Cine este pentru? Mul˛umesc.

    - Œmpotriv„? Nici un vot.

    - Ab˛ineri? Nu sunt.

    - La punctul 7 dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

    - Votat Ón formularea din ordonan˛„.

    La punctul 8 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 4, care se refer„ la art. 9.

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 4?

    Admis amendamentul, modificat punctul 8, cu privire la art. 9.

    La punctul I din ordonan˛„ a fost modificat alin. 1 al art. 20.

    - Dac„ ave˛i obiec˛iuni la formularea din ordonan˛„? Nu. Votat Ón unanimitate.

    Dup„ alin. 1 comisia, prin amendamentul nr. 5 din raportul Ónlocuitor, propune dou„ alineate noi, 1[2] ∫i 1[3] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    Votat amendamentul, se introduc cele dou„ texte.

    Stima˛i colegi, tot la art. 20, la punctul 10, vede˛i,

    comisia a mai ad„ugat Ónc„ trei alineate noi: 1[3] , 1[4] , 1[5] . Dac„ la acestea ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votate Ón unanimitate.

    La punctul 11 din ordonan˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut.

49. Márton Árpád Francisc

    #147545

    Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

    ™i acest art. IV[1] este o prevedere util„, zic eu, ∫i s-ar putea, Óntr-adev„r, s„ rezolve unele dintre probleme care rezult„ din aceast„ ordonan˛„, din textul chiar necorelat al legii. Pentru c„, onora˛i colegi, membri ai Comisiei juridice, eu sunt bucuros c„ a˛i adoptat un amendament prin care spune˛i clar c„ se Ónfiin˛eaz„ Ón fiecare localitate unde exist„ judec„torii c‚te un oficiu, numai c„ legea, a∫a cum a˛i l„sat-o, spune c„ Ónc„perile Ón care func˛ionau aceste oficii se dau Ónapoi Ministerului Justi˛iei, adic„ judec„toriilor, ∫i nu ave˛i nici o prevedere, ce se Ónt‚mpl„ cu materialul depozitat acolo, unde vor func˛iona aceste oficii.

    Mai departe, nu ave˛i nici o prevedere ce se Ónt‚mpl„ cu acea documenta˛ie care se afl„ la diferite institu˛ii care au fost rase cu o singur„ abrogare, care aveau propria institu˛ie de cadastru ∫i propriul material. Nu ∫tiu, nu cred c„ se poate interveni Ón cazul acestei Ón˛elegeri, pentru c„ a r„mas pe dinafar„ Ministerul Justi˛iei din aceast„ Ón˛elegere, dar am o presim˛ire, c„ aceast„ ordonan˛„, Ón momentul Ón care se va Óncerca s„ se aplice, ne va duce Ón situa˛ia Ón care ne-a adus modificarea Codului de procedur„ civil„. Mi se pare c„ Ón loc s„ fie una care s„ promoveze o stabilitate mai mare Ón domeniul publicit„˛ii imobiliare, din contr„, va duce la o instabilitate a acesteia.

    Poate ar fi util s„ include˛i Ón aceast„ Ón˛elegere ∫i Ministerul Justi˛iei. Pentru c„, v„ spun Ónc„ o dat„, n-ave˛i nici o prevedere unde vor func˛iona aceste oficii, n-ave˛i nici o prevedere tranzitorie, ce se Ónt‚mpl„ cu c„r˛ile funciare care se afl„ actualmente acolo, cine unde le duce, unde le depoziteaz„. Pentru c„ actualele Ónc„peri de care dispun oficiile de cadastru nu sunt destule pentru ca tot materialul s„ fie mutat acolo. V„ mul˛umesc.

50. Valer Dorneanu

    #149426

    Reprezentantul Guvernului, v-a∫ ruga s„ r„spunde˛i problemelor pe care le-a ridicat colegul meu.

    Votat Ón unanimitate.

    Dup„ punctul 11, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 6, care se refer„ la art. 50, unde se modific„ lit. a). Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 6 de la pagina 8?

    Votat Ón unanimitate, se modific„ lit. a).

    La punctul 13 urm„ri˛i amendamentul nr. 7.

    Admis amendamentul, modificat Ón mod corespunz„tor punctul 13, cu privire la art. 52 alin. 2.

    La punctul 14 urm„ri˛i amendamentul nr. 8, cel care se refer„ la art. 56.

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    Admis amendamentul, modificat acest text.

    Punctele 15 ∫i 16 din ordonan˛„, stima˛i colegi.

    Votate Ón unanimitate, Ón formularea din ordonan˛„. Art. II.

    Votat Ón unanimitate. Art. III.

    Votat Ón unanimitate.

    Art. IV. Dup„ art. IV comisia, prin amendamentul nr. 9, propune un articol nou, IV[1] , la care domnul Márton are o observa˛ie.

    V„ rog.

    ## **Domnul Florin Ciobanu** _— director general al Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„_ **:**

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

    La art. II alin. 1 se prevede c„ p‚n„ la preluarea lor birourile de carte funciar„ ∫i personalul acestora Ó∫i vor continua activitatea Ón cadrul judec„toriilor, Ón acord cu procedurile men˛ionate Ón Legea nr. 7 a cadastrului. Deci, practic, pe perioada de tranzi˛ie, p‚n„ la preluarea efectiv„, birourile de carte funciar„ Ó∫i vor continua activitatea ca ∫i p‚n„ acum.

    La art. V alin. 4 se men˛ioneaz„ faptul c„ îBunurile materiale ∫i arhiva utilizate de birourile de carte funciar„ trec Ón proprietatea Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i vor fi preluate pe baz„ de protocol“. S-a lucrat deja, s-a ∫i semnat protocolul cu Ministerul Justi˛iei pentru preluarea arhivelor.

    Cu privire la spa˛iile Ón care Ó∫i vor desf„∫ura activitatea aceste birouri, nu am crezut c„ trebuie

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 men˛ionat acest aspect Óntr-o lege. Normal c„ Agen˛ia de Cadastru va rezolva problema spa˛iilor.

51. Valer Dorneanu

    #151512

    Domnule Márton, v„ men˛ine˛i obiec˛iile la art. IV[1] ?

52. Márton Árpád Francisc

    #151600

    ## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

    ## Domnule pre∫edinte,

    Obiec˛ia mea, nu la acest capitol, eu am Óncercat s„ dau o solu˛ie la rezolvarea multor probleme semnalate Ón amendamentele pe care le-am depus ∫i care, din p„cate, nu au fost luate Ón serios. Articolul acesta, Ónc„ o dat„ spun, dac„ r„m‚ne a∫a, e bine. Poate ar fi bine s„ fie inclus ∫i Ministerul de Justi˛ie, dar, dac„ se zice c„ exist„ acest protocol, e bine c„ el exist„.

    Totodat„, ar trebui s„ spun Ónc„ o dat„ c„ mi se pare c„ aceast„ ordonan˛„... ™i nu ∫tiu, a˛i modificat ∫i acel termen de eliberare a spa˛iilor, p‚n„ pe 31 decembrie?

    ## **Domnul Florin Ciobanu**

53. Márton Árpád Francisc

    #152260

    **:**

    Œn principiu, da!

54. Márton Árpád Francisc

    #152287

    ## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

    Œn principiu da, dar Ón lege exist„, _de facto_ , acest termen?

    ## **Domnul Florin Ciobanu**

55. Márton Árpád Francisc

    #152442

    **:**

    P‚n„ la 31 decembrie Ól putem folosi gratuit, dup„ aceea trebuie s„ pl„tim.

56. Valer Dorneanu

    #152527

    Am o rug„minte, domnule ministru, veni˛i la tribun„ ∫i r„spunde˛i la aceste obiec˛ii, ca s„ aud„ ∫i colegii ceilal˛i.

57. Florin Ciobanu

    #152677

    ## Domnule pre∫edinte,

    Conform planului pe care Ól avem cu toate oficiile jude˛ene, Ón momentul de fa˛„ sunt probleme de spa˛iu doar Ón vreo dou„ sau trei jude˛e ∫i avem timp s„ le rezolv„m p‚n„ la 31 decembrie. Œn situa˛ia Ón care, totu∫i, ∫i dup„ 31 decembrie vor exista birouri de carte funciar„ care n-au spa˛iu s„ fie preluate, prin protocol pe care l-am Óncheiat cu Ministerul Justi˛iei, am prev„zut s„ putem ocupa spa˛iile respective Ón continuare, dar cu plata unor chirii. Deci p‚n„ la 31 decembrie le ocup„m gratuit.

58. Valer Dorneanu

    #153237

    ## Mul˛umesc.

    Stima˛i colegi, p‚n„ la urm„, e o chestiune de aplicare a legii.

    Œn aceste condi˛ii, Ól mai Óntreb Ónc„ o dat„ pe domnul Márton, ave˛i obiec˛iuni la text? Nu.

    Textul art. IV[1] a fost, Ón consecin˛„, votat Ón unanimitate, Ón alc„tuirea din amendamentul nr. 9.

    Art. V.

    Votat Ón unanimitate, Ón formularea din ordonan˛„. Art. VI.

    Votat Ón unanimitate. Art. VII.

    Votat Ón unanimitate.

    Art. VIII. Votat Ón unanimitate. Art. IX.

    Votat ∫i acesta Ón unanimitate.

    Vom supune proiectul de lege votului final ast„zi, la ora afectat„ voturilor finale.

    Stima˛i colegi,

    P‚n„ la punctul 15 inclusiv nu mai avem proiecte Ón situa˛ia de a fi supuse dezbaterii.

    Trecem la punctul 16, propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area comunei ™op‚rli˛a, prin reorganizarea comunei P‚r∫coveni, jude˛ul Olt.

    Ini˛iatorul acestei propuneri cine este? Pofti˛i. Domnul Florin Iordache este ini˛iatorul.

59. Florin Iordache

    #154171

    Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

    Domnule pre∫edinte,

    Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Ómpreun„ cu colegul meu Nicolae Gr„dinaru, propunem plenului Camerei pentru dezbatere reÓnfiin˛area comunei ™op‚rli˛a.

    Actualmente, viitoarea comun„ ™op‚rli˛a este sat component al comunei P‚r∫coveni. Vreau s„ v„ spun c„ Óndepline∫te condi˛iile cerute de lege pentru reÓnfiin˛are, at‚t din punct de vedere al popula˛iei, dar ∫i prin faptul c„ dispune de sediu pentru prim„rie, pentru ∫coal„, pentru gr„dini˛„ ∫i pentru cabinet medical ∫i sta˛ie cale ferat„.

    Prin reorganizare, comuna P‚r∫coveni va avea Ón componen˛„ satele P‚r∫coveni, Butoiu ∫i Olari ∫i va avea o popula˛ie de 3.397 de locuitori.

    La referendumul care s-a organizat au fost Óndeplinite condi˛iile cerute de lege. Din cele 1.980 de persoane chestionate, 1.965 au avut voturi exprimate pentru reÓnfiin˛area comunei ™op‚rli˛a.

    V„ mul˛umesc.

60. Valer Dorneanu

    #155108

    Comisia pentru administra˛ie public„, v„ rog?

61. Alexandru fi bulc„

    #155186

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Œn ∫edin˛a din 21 octombrie 2004 a Camerei Deputa˛ilor s-a hot„r‚t ca Raportul nr. 26/11.10.2004 ∫i propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area comunei ™op‚rli˛a prin reorganizarea comunei P‚r∫coveni, jude˛ul Olt, s„ fie retrimise Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Ón vederea reanaliz„rii.

    Comisia a reanalizat propunerea legislativ„ sus-men˛ionat„ Ón ∫edin˛a din 26 octombrie 2004 ∫i cu unanimitate de voturi a hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor dezbaterea ∫i adoptarea acesteia, cu amendamentele admise de comisie. La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere ∫i Avizul Consiliului Legislativ nr. 1.547/16.09.2004.

    Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004

62. Valer Dorneanu

    #156143

    Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Pofti˛i.

    Domnul Dan Bruda∫cu.

63. Dan Bruda∫cu

    #156268

    ## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Œn general, ideea aducerii administra˛iei publice mai aproape de oameni este o idee generoas„. Probabil c„ ∫i din acest considerent Ón programul legislativ al actualului Executiv, care ne-a fost Ónm‚nat Ón anul 2001, se prevedea, Óntre alte m„suri, ∫i realizarea unei Ómp„r˛iri administrativ-teritoriale a ˛„rii, Ón sensul corect„rilor necesare, subliniate de cerin˛ele popula˛iei, Ón sensul refacerii unor comune care au fost desfiin˛ate sau comasate abuziv Ón 1968.

    Œn absen˛a unei ini˛iative concrete Ón materie, numero∫i colegi, Óntre care ∫i subsemnatul, am g„sit de cuviin˛„ s„ propunem reÓnfiin˛area unor comune, a c„rei necesitate, cum spuneam, nu o contest„m, dar modul Ón care s-a f„cut acest lucru nu este Óntotdeauna solu˛ia cea mai potrivit„.

    Œn luna iunie au avut loc alegerile locale, cu care prilej au fost constituite noile consilii locale, noile organe de conducere. Pentru aceast„ ac˛iune, desigur, dup„ cum se ∫tie, au fost cheltuite de la bugetul de stat sume considerabile Ón vederea organiz„rii acestor alegeri. Iat„ Óns„ c„ acum, Ón absen˛a unui act normativ pe care Guvernul Ól propune de patru ani, dar pe care nu l-am v„zut Ónc„ finalizat, apar din nou aceste î∫op‚rli˛e“, respectiv aceste proiecte de lege pentru reÓnfiin˛area de localit„˛i. Aceasta presupune o dijmuire suplimentar„ a bugetului, ∫i a∫a s„rac, pe care l-am putea folosi nu pentru reorganizarea de alegeri Ón localit„˛ile afectate de aceast„ modificare, ci probabil pentru realizarea infrastructurii absolut necesare, Ón vederea preg„tirii ˛„rii noastre pentru integrarea euroatlantic„.

    Av‚nd Ón vedere aceste considerente, ∫i deloc cele care ˛in de necesitatea apropierii administra˛iei de cet„˛eni, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare nu sus˛ine aprobarea acestui proiect de lege.

    Noi sus˛inem ca actualul Guvern s„-∫i Óndeplineasc„ aceast„ obliga˛ie asumat„, s„ se retrag„ acest proiect de lege ∫i el s„ fie cuprins Ón viziunea general„ a proiectului de lege pe care Ól a∫tept„m de patru ani de la Guvern pentru reÓnfiin˛area tuturor acelor localit„˛i, dar Óntr-o form„ organizat„ guvernamental, fiind vorba de cele care au fost nedrept„˛ite, care au disp„rut absolut dintr-o serie de orgolii absurde sau din alte considerente politice ∫i politicianiste.

64. Valer Dorneanu

    #158614

    Mai dore∫te altcineva dintre colegi s„ discute? Nu. Ini˛iatorul mai dore∫te s„ intervin„.

65. Florin Iordache

    #158736

    ## Domnule pre∫edinte,

    ## Stima˛i colegi,

    Colegul meu confund„. Este vorba de o ini˛iativ„ a unor deputa˛i. Guvernul va veni cu propria ini˛iativ„ de reÓnfiin˛are a unor comune, separat de aceast„ ini˛iativ„.

    Conform Constitu˛iei, noi, ca deputa˛i sau senatori, avem dreptul constitu˛ional s„ propunem plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului reÓnfiin˛area ∫i reorganizarea teritorial„.

    V„ mul˛umesc.

66. Valer Dorneanu

    #159175

    Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

    - La titlul proiectului de lege urm„ri˛i amendamentul de

    - la punctul 1.

    Admis amendamentul ∫i se modific„ titlul. La art. 1 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 1. La art. 2 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 2. La art. 3 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 4. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 3. La art. 4 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 4.

    - Dup„ art. 4 comisia propune prin amendamentul de la

    - punctul 6 un articol nou.

    - Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    Admis amendamentul ∫i se introduce art. 5 nou.

    - La fostul art. 5 comisia propune prin amendamentul

    - de la punctul 7 eliminarea.

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    Admis amendamentul ∫i se elimin„ textul.

    - Actualul art. 6. Comisia propune modificarea acestuia

    - prin amendamentul de la punctul 8.

    Admis amendamentul ∫i se modific„ textul art. 6. Vom supune proiectul votului final ast„zi.

    - La punctul 29 este proiectul de Lege privind asocia˛iile

    - pensionarilor.

    Rog ini˛iatorul s„ prezinte acest proiect.

67. Smaranda Dobrescu

    #160354

    ## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Este vorba de o propunere legislativ„ ∫i prin aceast„ propunere, prezentat„ sub forma proiectului de Lege privind asocia˛iile pensionarilor, se urm„re∫te reglementarea cadrului legislativ pentru constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea unor structuri asociative ale pensionarilor, prin derogare de la prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii, pentru a simplifica birocra˛ia necesar„ Ónscrierii ∫i a facilita ∫i a Óncuraja spiritul de asociere.

    Aceast„ propunere legislativ„ se bucur„ de sprijinul organiza˛iilor de pensionari, a trecut prin Senat ∫i are aviz pozitiv de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

    V„ mul˛umesc.

68. Valer Dorneanu

    #161103

    Rog Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ prezinte raportul.

69. Florin Iordache

    #161206

    V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

    Senatul a adoptat proiectul de lege, Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat favorabil acest proiect

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 de lege. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, c‚t ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic au avizat favorabil acest proiect de lege.

    Œn comisie noi am dezb„tut acest proiect de lege ∫i de aceea v„ propunem s„ Ól dezbatem Ón plenul Camerei Deputa˛ilor cu amendamentele admise prezentate Ón anexa nr. 1 ∫i amendamentele respinse prezentate Ón anexa nr. 2.

    Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

    V„ mul˛umesc.

70. Valer Dorneanu

    #161956

    Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?

    Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

    V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul comisiei, care cuprinde ∫i textele adoptate de Senat, ∫i cele propuse. La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    - Votat Ón formula Senatului.

    - Titlul capitolului I.

    Votat Ón formula Senatului.

    La art. 1 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2. Da, v„ rog, domnule Bruda∫cu.

71. Dan Bruda∫cu

    #162389

    ## Domnule pre∫edinte,

    Pentru claritatea exprim„rii, a∫ dori s„ propun colegilor ca dup„ sintagma îintereselor“ s„ preciz„m ale cui sunt aceste interese, deci s„ fie îintereselor lor“, pentru c„, altfel, este vorba de o formulare extrem de grav„ care nu se raporteaz„ exact la persoane anume.

    Deci formularea ar fi urm„toarea: îPensionarii, indiferent de sistemul de asigur„ri sociale c„ruia Ói apar˛in, Ón vederea ap„r„rii drepturilor ∫i a promov„rii intereselor lor economice...“, ∫i textul continu„ conform formul„rii comisiei.

72. Valer Dorneanu

    #162952

    ## **Domnul Valer Dorneanu:**

    Este corect„ observa˛ia dumneavoastr„.

    Supun totu∫i votului dumneavoastr„ amendamentul de

    la punctul 1, cu aceast„ precizare terminologic„.

    Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Art. 1 alin. 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la ele? Votate Ón formula Senatului. Art. 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    ## **Domnul Dan Bruda∫cu**

73. Valer Dorneanu

    #163329

    **:**

    Da!

74. Valer Dorneanu

    #163342

    Da, domnule Dan Bruda∫cu.

75. Dan Bruda∫cu

    #163400

    Pentru a evita o cacofonie rezultat„ din apropierea cuvintelor îpublice“ ∫i îcentrale“, formularea fiind îpublice centrale“, a∫ dori s„ propun colegilor din comisii s„ fie

    de acord cu inversarea acestor cuvinte, Ón sensul: îRaporturile cu institu˛iile administra˛iei publice locale ∫i centrale...“.

    Œn felul acesta nu se schimb„ sensul textului, dar se elimin„ cacofonia rezultat„.

76. Valer Dorneanu

    #163814

    Comisia este de acord cu aceast„ Ómbun„t„˛ire terminologic„.

    - Titlul capitolului II.

    - Votat Ón unanimitate.

    La art. 3 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5. Votat amendamentul ∫i se modific„ art. 3.

    La art. 4 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 6. Da, pofti˛i, domnule Bruda∫cu.

77. Dan Bruda∫cu

    #164131

    Din c‚te m„ pricep eu, se ∫tie c„ orice ordonan˛„ a Guvernului devine operant„ Ón momentul Ón care ea este adoptat„ printr-o lege. A∫ fi preferat ca aici, la completarea f„cut„, comisia s„ fi avut Ón vedere î...conform prevederilor Legii nr. ... de adoptare“ sau î...privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului...“, pentru c„ referin˛a se face Ón general la legea prin care se adopt„ o ordonan˛„, ∫i nu at‚t la ordonan˛a Ón sine.

78. Valer Dorneanu

    #164587

    Nu prea ave˛i dreptate, stimate coleg, dup„ regulile tehnico-legislative. Cel mult, pute˛i solicita s„ se precizeze îOrdonan˛a... aprobat„ prin Legea...“.

    A∫ ruga ini˛iatorii ∫i comisia s„ opereze aceast„ chestiune: î...conform prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 26, aprobat„ prin Legea nr. ...“, ∫i da˛i titlul legii.

    Dac„ sunt alte obiec˛ii la amendamentul de la punctul 6, cu privire la art. 4?

    Votat Ón unanimitate cu aceast„ precizare. La art. 5 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 7. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 5. La art. 6 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 8. Da, domnule Bruda∫cu, ave˛i cuv‚ntul.

79. Dan Bruda∫cu

    #165245

    Œn limba rom‚n„ subiectul nu se desparte prin virgul„ de predicat, deci a∫ dori s„ se elimine virgula dup„ îsediul“, ca s„ existe corectitudinea gramatical„ necesar„.

80. Valer Dorneanu

    #165442

    Comisia s„ ia aminte ∫i l-a∫ ruga pe distinsul meu coleg ca, acolo unde este vorba de chestiuni indiscutabile, s„ depun„ amendamentul la comisie. Aici a fost o sc„pare.

    La art. 7 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 9. Da, domnule Bruda∫cu.

81. Dan Bruda∫cu

    #165715

    ## Domnule pre∫edinte,

    Am Ón vedere alin. 3. Era corect„ formula adoptat„ de Senat, pentru c„ aici nu avem o enumerare — o dat„ sau de dou„ ori —, ci este vorba de adverb — c‚nd? — odat„.

    Deci este corect„ formula Senatului ∫i rog s„ se revin„ asupra ei.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004

82. Valer Dorneanu

    #166072

    Rog comisia s„ ia act, pentru c„ interven˛ia colegului meu este f„r„ discu˛ie.

    Restul textului r„m‚ne potrivit amendamentului de la punctul 9.

    Art. 8.

    Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

    Votat textul ini˛ial.

    La art. 9 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 11. Votat amendamentul ∫i se modific„ textul.

    La art. 10 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 12. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 10.

    La art. 11 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 13. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul.

    La art. 12 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 14, care vizeaz„ alin. 3 ∫i 4.

    Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 12. Titlul capitolului III. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

    La art. 13 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 16. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 13.

    La art. 14 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 17. Da, pofti˛i, domnule deputat.

83. Kerekes Károly

    #166955

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    La art. 14 am un amendament. Potrivit ini˛iatorilor, adunarea general„ s-ar Óntruni o dat„ la doi ani. Eu consider c„ nu este corect acest lucru. Din moment ce intr„ Ón atribu˛iunile acestei adun„ri generale aprobarea bugetului de venituri ∫i cheltuieli, atunci Ónseamn„ c„ trebuie s„ se Óntruneasc„ o dat„ pe an, pentru c„ peste tot bugetul se aprob„ anual.

    De aceea, v„ rog s„ vede˛i c„ am propus ca textul s„ fie: îAdunarea general„ se Óntrune∫te o dat„ pe an.“ V„ rog s„ supune˛i votului.

84. Valer Dorneanu

    #167519

    ## **Domnul Valer Dorneanu:**

    Comisia ∫i ini˛iatorul sunt de acord.

85. Vot · Amânat

    Informare privind demisia domnului Andrei Gabriel Ple∫u din Colegiul C.N.S.A.S.

86. Valer Dorneanu

    #169602

    I. Votat textul ini˛ial. La art. 33 nu sunt amendamente. Votat textul ini˛ial. Art. 34. Votat textul ini˛ial.

    La art. 35 comisia propune prin amendamentul de la punctul 42 eliminarea. Admis amendamentul ∫i se elimin„ textul.

    La art. 36 comisia nu are amendamente. Votat textul ini˛ial. Titlul capitolului VIII. Votat textul ini˛ial.

    La art. 37 comisia propune eliminarea prin amendamentul de la punctul 45.

    Votat amendamentul. Titlul capitolului IX. Votat textul ini˛ial. Art. 38. Votat textul ini˛ial, dar renumerotat. Art. 39. Comisia propune eliminarea prin amendamentul de la punctul 48. Admis amendamentul ∫i se elimin„ textul. La art. 40 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 49. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul. La art. 41 comisia nu are obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial, dar va fi renumerotat. La art. 42 nu sunt amendamente. Votat textul ini˛ial ∫i se renumeroteaz„. Stima˛i colegi,

    Am parcurs textele acestui proiect de lege, pe care Ól vom supune ast„zi votului final.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Punctul 30, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2004 privind acordarea unor drepturi de protec˛ie social„ din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj salaria˛ilor concedia˛i colectiv de la Societatea Comercial„ VAGMAR — S.A. Craiova.

    Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

    Rog Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ propun„ timpii de dezbatere.

87. Smaranda Dobrescu

    #171047

    Stima˛i colegi, v„ propunem 5 minute, cu un minut lu„ri de cuv‚nt.

88. Valer Dorneanu

    #171149

    Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? V„ mul˛umesc.

    Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei.

    - Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

    Textul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni.

    Votat Ón unanimitate.

    Titlul ordonan˛ei de urgen˛„.

    Votat Ón unanimitate. Preambulul.

    Votat Ón unanimitate. Art. 1.

    Votat Ón unanimitate.

    Art. 2.

    Punctul 1, cu privire la art. 80. Votat textul din ordonan˛a de urgen˛„.

    La punctul 2, cu privire la art. 81, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2.

    Doamna Smaranda Dobrescu, pre∫edintele comisiei, are o observa˛ie la acest punct.

89. Smaranda Dobrescu

    #171822

    V„ cerem permisiunea s„ facem Óndreptarea unei erori materiale: Ón loc de art. 180[2] , avem art. 180 alin. 2.

90. Valer Dorneanu

    #171968

    Cu aceast„ precizare, v„ Óntreb dac„ la amendamentul de la punctul 2 mai ave˛i obiec˛iuni. Nu.

    Votat amendamentul de la punctul 2 cu modificarea f„cut„ de c„tre doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu. Vom supune proiectul votului final ast„zi.

    Punctul 32, proiectul de Lege privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale persoanelor din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consultare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

    Procedur„ de urgen˛„.

    Rog Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ propun„ timpii de dezbatere.

91. Smaranda Dobrescu

    #172601

    Stima˛i colegi, v„ propunem un sfert de or„ ∫i un minut lu„ri de cuv‚nt.

    Votat Ón unanimitate.

    Am parcurs textul proiectului de Lege de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2004 ∫i Ól vom supune votului final ast„zi.

    Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2004 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

    Procedur„ de urgen˛„.

    Rog Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ propun„ timpii de dezbatere.

92. Smaranda Dobrescu

    #173167

    V„ propunem 5 minute, cu un minut lu„ri de cuv‚nt.

93. Valer Dorneanu

    #173253

    Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Dac„ este cineva Ómpotriv„?

    Ab˛ineri?

    Unanimitate.

    V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul ∫i raportul comisiei. Exist„ o singur„ modificare.

    La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

    Cuprinsul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1.

    Adoptat amendamentul de la punctul 1 ∫i se modific„ cuprinsul articolului unic.

    Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate. Preambulul.

    Votat Ón unanimitate. Articolul unic, preambulul. Votat Ón unanimitate.

94. Valer Dorneanu

    #173831

    Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri. Este cineva Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

    - V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul adoptat de

    - Senat ∫i raportul comisiei.

    La titlu comisia nu a avut obiec˛ii. Nici dumneavoastr„. Votat Ón unanimitate Ón formula Senatului. Titlul capitolului I ∫i art. 1. Votate Ón unanimitate Ón formula Senatului. Art. 2.

    Votat Ón unanimitate.

    La art. 3 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. Admis amendamentul de la punctul 1 ∫i se modific„

    art. 3 din formula Senatului.

    - Art. 4.

    Votat Ón unanimitate Ón formularea Senatului.

    La art. 5 alin. 1 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2.

    Admis amendamentul de la punctul 2 ∫i se modific„ alin. 1, preambulul, art. 5.

    - Pentru lit. b) de la acela∫i alineat urm„ri˛i

    - amendamentul de la punctul 3.

    - Admis amendamentul ∫i se modific„ lit. b).

    - Lit. a), c) ∫i d) nu au avut amendamente. Votate Ón formularea Senatului.

    La lit. e) urm„ri˛i amendamentul de la punctul 4.

    - Admis amendamentul de la punctul 4 ∫i se modific„

    - lit. e).

    - La lit. f), g), h) ∫i i) nu au mai fost amendamente. Votate Ón formularea Senatului.

    - La lit. j) urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Admis amendamentul ∫i se modific„ lit. j).

    La lit. k) urm„ri˛i amendamentul de la punctul 6. Admis amendamentul ∫i se modific„ lit. k). La lit. l) ∫i m) nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón formularea Senatului.

    La alin. 2 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 7. Votat amendamentul comisiei ∫i se modific„ alin. 2. La art. 6 ∫i 7 nu sunt amendamente ∫i nici obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ alte observa˛ii? Votate Ón formularea Senatului. Titlul capitolului II. Votat Ón unanimitate. La art. 8 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 8. Votat amendamentul ∫i se modific„ textul. La art. 9 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 9. Votat amendamentul ∫i se modific„ art. 9. La art. 10 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 10. Votat amendamentul ∫i se modific„ art. 10. Doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu.

95. Smaranda Dobrescu

    #175913

    Ne pare r„u, dar iar„∫i avem o gre∫eal„, ∫i anume: Ón finalul alin. 1 al art. 10 avem î...r„spunderea pe care o implic„ func˛ia de conducere...“, nu îfunc˛ia de baz„“.

96. Valer Dorneanu

    #176116

    ## **Domnul Valer Dorneanu:**

    Pentru amendamentul de la punctul 10 privitor la art. 10 alin. 1,

97. Vot · Amânat

    Informare privind demisia domnului Andrei Gabriel Ple∫u din Colegiul C.N.S.A.S.

98. Valer Dorneanu

    #176411

    ## **Domnul Dan Bruda∫cu**

99. Valer Dorneanu

    #176450

    **:**

    Am obiec˛ii la art. 13 ∫i 14!

100. Valer Dorneanu

     #176489

     Domnul Dan Bruda∫cu are interven˛ii la art. 13 ∫i 14.

101. Dan Bruda∫cu

     #176575

     Cu prilejul discut„rii ∫i dezbaterii acestui proiect de lege la Comisia pentru politic„ extern„ am propus dou„ amendamente care se afl„ la amendamente respinse, Ón sensul c„ solicit ca acest capitol, capitolul II, sec˛iunea 1, îSalarizarea“, de la art. 13 ∫i art. 13 s„ se elimine.

     Motivul pentru care solicit acest lucru este c„, prin specificul activit„˛ii pe care o desf„∫oar„ acest corp profesional, confiden˛ialitatea trebuie s„ fie unul dintre elementele care r„m‚n de necontestat. Dac„ nu avem diploma˛i Ón care s„ avem Óncredere c„ vor p„stra confiden˛ialitatea asupra activit„˛ii desf„∫urate, atunci suntem Óntr-o situa˛ie foarte grav„. Deci nu v„d de ce s„ se pl„teasc„ pentru ceva care constituie un element obligatoriu pentru exercitarea acestei profesiuni.

     Iar la art. 14, av‚nd Ón vedere faptul c„ Rom‚nia va deveni parte a Uniunii Europene foarte cur‚nd, obligativitatea diploma˛ilor de a cunoa∫te cel pu˛in engleza ∫i franceza reprezint„, de asemenea, un element

     de necontestat. Prin urmare, propunerea pe care am f„cut-o Ón privin˛a acestui articol, art. 14, era aceea de a se face urm„toarea precizare: îMembrii corpului diplomatic ∫i consular al Rom‚niei (...) ∫i cunosc limbi str„ine, altele dec‚t franceza ∫i engleza.“ Œn aceste condi˛ii, se Óncurajeaz„ personalul corpului diplomatic ∫i consular s„ Ó∫i Ónsu∫easc„ alte limbi str„ine necesare desf„∫ur„rii activit„˛ilor lor ∫i mai ales limbile str„ine rare, Óntruc‚t se cunoa∫te faptul c„ la nivelul personalului diplomatic ∫i consular cunosc„torii acestor limbi str„ine rare, altele dec‚t franceza ∫i engleza, sunt destul de pu˛ini ∫i nu exist„ o alt„ modalitate de a-i stimula dec‚t prin a le acorda acest spor pentru cunoa∫terea acestor limbi str„ine.

     Mai fac o alt„ paralel„. Œn alte institu˛ii, Ón Parlamentul Rom‚niei, spre exemplu, personalul de la Departamentul de rela˛ii interna˛ionale nu prime∫te un spor pentru cunoa∫terea de limbi str„ine. ™i ei folosesc aceste cuno∫tin˛e Ón rela˛iile interna˛ionale, chiar dac„ nu ajung s„ le foloseasc„ Ón acelea∫i condi˛ii ca ∫i cei care sunt angaja˛i efectiv Ón aceast„ activitate.

     Pe de alt„ parte, dac„ se insist„ totu∫i pe ideea s„ nu se fac„ aceast„ precizare, eu a∫ solicita ca acordarea acestui spor s„ se fac„ abia dup„ ce cunoa∫terea limbilor str„ine este atestat„ de un for academic sau universitar.

102. Valer Dorneanu

     #178941

     Rog ini˛iatorul s„ este pronun˛e Ónt‚i cu privire la eliminarea art. 13.

     **Domnul Ferdinand Nagy** _— secretar de stat_

     _Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

     Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

     Ini˛iatorul nu este de acord cu eliminarea art. 13 pentru c„ exist„ asemenea prevederi ∫i Ón legisla˛ii similare cu alte categorii profesionale.

     Confiden˛ialitatea este, Óntr-adev„r, obligatorie la Ministerul Afacerilor Externe ∫i prin acest articol putem s„ le acord„m aceste facilit„˛i.

103. Valer Dorneanu

     #179480

     Pentru a c‚∫tiga timp, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i ∫i cu privire la propunerile domnului Dan Bruda∫cu Ón leg„tur„ cu art. 14.

104. Ferdinand Nagy

     #179634

     Da. ™i la art. 14 consider„m c„, dac„ stabilim limba englez„ ∫i limba francez„ ∫i le elimin„m din start, cre„m o mare problem„ pentru c„ sunt foarte mul˛i care vorbesc aceste limbi ∫i sunt defavoriza˛i, deci propunem p„strarea limbii franceze ∫i a limbii engleze.

105. Valer Dorneanu

     #179930

     Am Ón˛eles. Doamna Smaranda Dobrescu.

106. Smaranda Dobrescu

     #180000

     La art. 13 consider„m c„ confiden˛ialitatea nu este neap„rat un apanaj al acestei categorii sociale. De altfel,

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 plusul de confiden˛ialitate se cere ∫i altor institu˛ii, cum ar fi P.N.A.-ul, magistra˛ilor, Ministerului de Interne, chiar unor categorii de personal din Parlament. Ca atare, nu putem discrimina diploma˛ii ∫i s„-i lipsim de acest spor.

     Œn privin˛a limbilor str„ine, consider„m c„ face parte din meseria respectiv„ cel pu˛in cunoa∫terea unei limbi str„ine, c„ este o condi˛ie _sine qua non_ , f„r„ de care nu po˛i s„ te consideri apt pentru aceast„ func˛ie. Tot ce este Óns„ mai mult de o limb„ str„in„ trebuie s„ primeasc„ o bonifica˛ie. Deci textul ini˛ial este corect.

107. Valer Dorneanu

     #180791

     Domnul Dan Bruda∫cu.

     V-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere, totu∫i, c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

108. Dan Bruda∫cu

     #180918

     Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

     Sunt de acord, pentru a avea un corp diplomatic ∫i consular performant, bine preg„tit, sunt de acord c„ este nevoie de o salarizare corespunz„toare, Ón raport de complexitatea ∫i importan˛a activit„˛ii pe care o desf„∫oar„, dar nu sunt de acord cu Óncurajarea superficialit„˛ii. Am avut posibilitatea s„ Ónt‚lnesc foarte des diploma˛i rom‚ni care vorbesc limbi de circula˛ie ca la pia˛„, de o manier„ ∫i un nivel care nu fac cinste calit„˛ii de diplomat. Dac„ nu se are Ón vedere acest element care vrea s„ stimuleze activitatea pe care o desf„∫oar„ diploma˛ii, s„ nu ne mir„m, m‚ine, poim‚ine, dac„ imaginea pe care diploma˛ii rom‚ni o vor avea nu va fi corespunz„toare preten˛iilor ∫i a∫tept„rilor noastre.

     Eu a∫ fi dorit s„ se p„streze cel pu˛in aceast„ obligativitate, ca acordarea acestui spor pentru cunoa∫terea de limbi str„ine s„ se fac„ numai dup„ ce se ob˛ine un atestat, pentru c„ nu orice persoan„ care spune c„ cunoa∫te limba str„in„ o ∫i poate folosi Ón interesul serviciului, lucru care este demonstrat Ón at‚tea ∫i at‚tea cazuri pe care le cunosc foarte mul˛i dintre colegii prezen˛i la aceast„ dezbatere.

109. Valer Dorneanu

     #182103

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     A˛i ascultat, stima˛i colegi, ∫i propunerile avute Ón vedere de c„tre domnul Dan Bruda∫cu, cu motiva˛ia...

     A˛i dori s„ lua˛i cuv‚ntul, domnule Podgoreanu?

110. Vot · Amânat

     Informare privind demisia domnului Andrei Gabriel Ple∫u din Colegiul C.N.S.A.S.

111. Valer Dorneanu

     #184372

     ate. Art. 47. Votat Ón unanimitate. Art. 48, amendamentul 16. Votat, modificat art. 48. Art. 49, urm„ri˛i amendamentul 17.

     Votat, modificat art. 49, doar cu privire la alin. 2. Restul r„m‚ne Ón formula Senatului.

     Art. 50, urm„ri˛i amendamentul 18.

     - Votat Ón unanimitate, modificat acest articol doar la

     - lit. a) de la alin. 1. Art. 51, 52. Votate Ón formula Senatului. Art. 53, urm„ri˛i amendamentul 19. Votat, modificat acest articol. Art. 54, 55. Votate Ón formularea Senatului. Art. 56, 57, 58, 59. Votate Ón formularea Senatului. Titlul capitolului V.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Votat Ón unanimitate.

     Art. 60, 61.

     Votate ambele Ón formularea Senatului.

     Art. 62, urm„ri˛i amendamentul 20.

     Votat amendamentul, modificat acest articol doar la alin. 2. Restul r„m‚ne Ón formularea Senatului.

     Art. 63, 64, 65, 66, 67, 68. Votate Ón formularea Senatului.

     La anexa I dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat„ Ón unanimitate Ón formularea Senatului.

     Anexa II. Votat„ Ón unanimitate Ón formularea Senatului. Anexa III.

     Votat„ Ón formularea Senatului.

     Anexa IV, urm„ri˛i amendamentul 21.

     Modificat„ anexa IV potrivit acestui amendament. Anexa V. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat„ Ón unanimitate Ón formularea Senatului.

     Am parcurs proiectul de lege, Ól vom supune ast„zi votului final.

     33. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 87/2004 pentru aprobarea num„rului de exemplare din speciile urs, pisic„ s„lbatic„ ∫i lup, care se pot recolta Ón cadrul sezonului de v‚n„toare 2004—2005.

     Rog ini˛iatorul s„-l prezinte, iar Comisia pentru agricultur„ s„ se preg„teasc„ pentru a ne prezenta, la r‚ndul ei, raportul.

     ## **Domnul Gheorghe Predil„** _— consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

     ## Domnule pre∫edinte,

     Rom‚nia este membr„ Ón mai multe organisme europene ∫i mondiale care se refer„ la protec˛ia v‚natului ∫i a habitatului s„lbatic, dar are ∫i drepturi, prin legi proprii, atunci c‚nd situa˛ia o impune, s„ fac„ anumite derog„ri de la prevederile generale, Ón interesul protec˛iei florei ∫i faunei, pentru a preveni pagubele produse agricultorilor ∫i alte asemenea situa˛ii.

112. Valer Dorneanu

     #187208

     ## Mul˛umesc.

     Domnule pre∫edinte B‚ldea, al Comisiei pentru agricultur„, v„ rog s„ v„ prezenta˛i raportul.

113. Ioan B‚ldea

     #187348

     Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

     Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 87/2004 pentru aprobarea num„rului de exemplare din speciile de urs, pisic„ s„lbatic„ ∫i lup, care se pot recolta Ón cadrul sezonului de v‚n„toare 2004—2005.

     Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

     Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate, Ón ∫edin˛a din 12 octombrie 2004. Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 27 septembrie 2004.

     Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

     V„ mul˛umesc.

114. Valer Dorneanu

     #188194

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Trecem la dezbaterea proiectului de lege, Ón formula adoptat„ de Senat.

     La titlul acesteia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Adoptat Ón unanimitate. Art. 1.

     Votat Ón unanimitate. Art. 2 ∫i 3. Votate Ón unanimitate. Art. 4.

     Votat ∫i acesta Ón unanimitate.

     Vom supune proiectul votului final ast„zi.

     34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 82/2004 privind m„surile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere.

     Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru, s„ v„ prezenta˛i acest proiect.

115. Gheorghe Predil„

     #188914

     ## Domnule pre∫edinte,

     Av‚nd Ón vedere dispersia fondului forestier ∫i mai ales c„ o bun„ parte din el se afl„ pe terenuri Ón pante uneori inaccesibile, autoritatea central„, respectiv Ministerul Agriculturii, Ón baza unui program, a stabilit s„ se realizeze, Ón medie, cel pu˛in 500 kilometri de drum anual, pentru a putea preg„ti accesibilizarea Óntregului fond forestier.

     Sigur c„, p‚n„ c‚nd noi am reu∫it s„ asigur„m cofinan˛area la toate aceste programe, a trebuit s„ mai treac„ un an, suntem undeva la 350 kilometri vitez„ ∫i, ca atare, cu programele pe care le-am demarat cu sprijinul Uniunii Europene, este o perspectiv„ Ómbucur„toare, fiindc„, f„r„ aceste drumuri forestiere, vom tr„i acelea∫i momente ca atunci c‚nd furtunile au

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 rupt suprafe˛e mari de p„duri ∫i cantit„˛i mari de lemn ∫i se intr„ foarte greu la ele, pentru a putea fi valorificate.

     De aceea, acest program va fi urm„rit, pentru c„ este o necesitate obiectiv„ ∫i f„r„ el nu putem s„ realiz„m nici igiena p„durilor, dar nici s„ extragem lemnul care, dac„ nu este extras la timp, nu mai este bun pentru valorificare.

116. Valer Dorneanu

     #190113

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Pe drumurile forestiere e foarte mult„ lini∫te! S„ fie ∫i Ón sal„ tot la fel.

117. Valer Dorneanu

     #190298

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

     Din partea comisiei, totu∫i, raportul.

     Am Óntrebat dac„ vrea s„ intervin„ la vreun aspect procedural, pentru c„ era mult„ g„l„gie Ón sal„.

     Pofti˛i, dori˛i? Nu.

118. Ioan B‚ldea

     #190571

     ## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

     Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare pe fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 82/2004 privind m„surile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere. Comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

     Proiectul de lege are ca obiect de reglementare accesibilizarea fondului forestier proprietate public„, prin construirea de drumuri forestiere, Ón vederea asigur„rii desf„∫ur„rii lucr„rilor silvice, a celor de prevenire ∫i stingere a incendiilor ∫i pentru asigurarea unei activit„˛i de exploatare a p„durilor Ón condi˛ii ecologice ∫i de rentabilitate.

     Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ie.

     Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate, Ón ∫edin˛a din 12 octombrie 2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 septembrie 2004.

     Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

     Mul˛umesc.

119. Valer Dorneanu

     #191916

     Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?

     Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul 1. Admis, modificat acest articol. Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Urm„ri˛i amendamentul 2. Votat Ón unanimitate. Art. 2, 3, 4, 5 din ordonan˛„.

     Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Votat Ón unanimitate.

     Repet, la art. 1, v„ Óntreb din nou dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 2 al comisiei, prin care se modific„ art. 1. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votat, deci, art. 1 Ón varianta din amendamentul 2. Titlul capitolului II.

     Votat Ón unanimitate.

     Art. 6, 7, 8 ∫i 9 din acest capitol.

     Votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„. Titlul capitolului III. Votat Ón unanimitate.

     Art. 10, 11, 12, 13 din ordonan˛„. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului IV.

     Votat Ón unanimitate.

     Art. 14 ∫i art. 15, care este ∫i ultimul din ordonan˛„, votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

     Am parcurs proiectul de lege, Ól vom supune votului final ast„zi, la sf‚r∫itul ∫edin˛ei.

     La punctul 35, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 62/2004 privind regimul de organizare ∫i func˛ionare a parcurilor turistice. Procedur„ de urgen˛„.

     Comisia pentru industrii, domnul pre∫edinte Antal, timpii de dezbatere.

120. Antal István

     #193376

     Domnule pre∫edinte,

     Propunem 5 minute pentru dezbateri generale ∫i c‚te un minut pentru interven˛ie.

     O s„ am la art. 7 o interven˛ie, o propunere de modificare, care se pare c„ va fi agreat„ ∫i de ini˛iator. V„ mul˛umesc.

121. Valer Dorneanu

     #193630

     Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? E cineva Ómpotriv„?

     Ab˛ineri?

     Unanimitate.

     Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul 2. Votat Ón unanimitate.

     La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

     Votat Ón unanimitate.

     La art. 1 din ordonan˛„ urm„ri˛i amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art. 1. La art. 2 urm„ri˛i amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art. 2. La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art. 3. La art. 4 urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat ∫i art. 4. La art. 5 urm„ri˛i amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art. 5. Art. 6, urm„ri˛i amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat art. 6. Art. 7, urm„ri˛i amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat ∫i acest art. 7. La art. 7 domnul Antal are o interven˛ie. V„ rog.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004

122. Antal István

     #194685

     La art. 7 solicit„m o modificare. Dac„ vre˛i s„ m„ urm„ri˛i, domnule pre∫edinte: îAdministrarea parcului turistic se realizeaz„ de c„tre un comitet de administrare ale c„rui atribu˛ii vor fi stabilite, Ón principal, prin normelecadru de aplicare a prezentei ordonan˛e de urgen˛„. Pentru fiecare caz Ón parte, la propunerea ini˛iatorului, prin hot„r‚re a Guvernului, se va stabili componen˛a comitetului de administrare...“ — ∫i aici vine completarea — î...conform particip„rii la realizarea parcului turistic, precum ∫i alte atribu˛ii ale acestuia.“

     Aceast„ completare este necesar„ av‚nd Ón vedere faptul c„, Ón cazul Ón care ini˛iatorul fiind consiliul local ∫i participan˛ii fiind din sfera particular„, atunci este normal ca aceast„ componen˛„ a consiliului de administra˛ie, care se stabile∫te prin hot„r‚re a Guvernului, s„ ˛in„ cont de acest procent.

123. Valer Dorneanu

     #195574

     Nu mai degrab„ ar fi bine s„ spune˛i îconform cotei de participare“, ca s„ fie mai clar?

124. Antal István

     #195695

     ## **Domnul Antal István:**

     Da.

     ## **Domnul Dan Bruda∫cu**

125. Antal István

     #195768

     **:**

     Mai corect ar fi îÓn raport de cota de participare“.

126. Gheorghe Marin

     #195830

     ## Domnule pre∫edinte,

     Cu acordul ini˛iatorului, am s„ prezint eu raportul. Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/1997 privind opera˛iunile de leasing ∫i societ„˛ile de leasing.

     La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisiei pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor.

     Proiectul de lege prevede c„ softul pentru calculatoare poate constitui obiect al opera˛iunilor de leasing ∫i precizeaz„ condi˛iile de desf„∫urare a acestor opera˛iuni. De fapt, prin aceast„ propunere legislativ„, se urm„re∫te introducerea acestui tip de leasing, leasing pentru soft-ul de calculatoare, deci o chestiune destul de nou„ ∫i care credem noi c„ va impulsiona acest domeniu, prin accesul mai facil la procurarea acestor soft-uri.

     Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

     Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

     Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca acest proiect de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele admise ∫i prezentate Ón anex„.

     V„ mul˛umesc.

127. Antal István

     #197246

     îŒn raport cu cota de participare“. Cum considera˛i dumneavoastr„ c„ este mai corect formulat, noi suntem de acord.

128. Valer Dorneanu

     #197392

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

129. Vot · Amânat

     Informare privind demisia domnului Andrei Gabriel Ple∫u din Colegiul C.N.S.A.S.

130. Antal István

     #197564

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

131. Valer Dorneanu

     #197628

     Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Art. 8. Comisia nu are obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón formularea din ordonan˛„. Art. 9 ∫i 10. Votate ambele Ón formularea din ordonan˛„.

     Anexe nu avem. Am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei. Vom supune votului final proiectul de lege.

     La punctul 36, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/1997 privind opera˛iunile de leasing ∫i societ„˛ile de leasing. Comisia economic„?

     Ini˛iatorii sunt prezen˛i? Da, v„ rog.

     E o propunere legislativ„ ∫i domnul vicepre∫edinte Gheorghe Marin o s„ prezinte ∫i propunerea, ∫i raportul.

132. Valer Dorneanu

     #198312

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

     Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, Ón forma Senatului.

     La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

     Preambulul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul 1. Votat Ón unanimitate.

     La punctul 1 din lege urm„ri˛i amendamentul 2. Votat Ón unanimitate amendamentul, modificat punctul 1. La punctul 2 urm„ri˛i amendamentul 3. Nu-i amendament. De fapt, e punctat Ón raport, Óns„ comisia propune s„ r„m‚n„ textul ini˛ial al Senatului.

     Votat textul Senatului.

     La punctul 3 comisia propune, prin amendamentul 4, eliminarea.

     Admis amendamentul 4, se elimin„ punctul 3.

     Dup„ punctul 3 comisia propune, prin amendamentul 5, un text nou, art. 8[1] .

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Admis amendamentul, se introduce textul nou, 8[1] . Punctul 4, cu privire la art. 9.

     Urm„ri˛i amendamentul nenumerotat, din p„cate, de

     c„tre comisie, Ól g„si˛i dup„ punctul 5, la pagina 5. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Se admite acest amendament nenumerotat de la punctul 5, cu privire la art. 9 lit. b) ∫i c), care se modific„ Ón mod corespunz„tor.

     La punctul 5 urm„ri˛i amendamentul 6, care, nici el, nu este numerotat. Rog comisia s„ fie mai atent„ la Óntocmirea rapoartelor, staff-ul comisiei.

     Admis amendamentul de la pagina 6, modificat punctul 5 cu privire la art. 17. Acesta a fost ∫i ultimul.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Dac„ mai sunt alte probleme? Nu. Vom supune proiectul votului final Ón cursul acestei zile.

     La punctul 37, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia nr. 139/1995.

     bun„ varianta aceea c„ Ministerul Finan˛elor Publice, cu consultarea Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie, va emite norme metodologice. Nu ∫tiu ce p„rere ave˛i dumneavoastr„, ca fost pre∫edinte al Consiliului Legislativ, normele metodologice nu sunt norme juridice, normele metodologice?

     Ini˛iatorul, v„ rog.

133. Valer Dorneanu

     #200304

134. Mircea Ifrim

     #200335

     Domnul Nicol„escu, v„ rog.

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Privind proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 139/1995 a Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia, votat de c„tre Senat ∫i transmis nou„, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie a Camerei a avizat acest proiect de lege, cu anumite amendamente.

     Proiectul de lege Ónscrie Societatea Na˛ional„ de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia Ón circuitul tuturor societ„˛ilor din alte ˛„ri, fiind Ón acord cu principiile Uniunii Europene, ∫i, Ón acela∫i timp, creeaz„ un plus de func˛ionalitate acestei societ„˛i.

     V„ rug„m s„ vota˛i raportul prezentat de comisie.

135. Valer Dorneanu

     #200993

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

     Domnule profesor, v-a∫ ruga s„ m„ ajuta˛i pu˛in.

136. Valer Dorneanu

     #201172

     La proiectul de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat„ forma Senatului.

     V„ rog, domnule deputat.

     Cuprinsul preambulului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ forma Senatului.

     La punctul 1 din lege urm„ri˛i amendamentul 1.

     Comisia propune un nou punct care se refer„ la art. 16.

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Nu, nu, pardon este dup„ punctul 7, Ómi cer scuze. Deci la punctele 1, 2 ∫i 3 nu sunt obiec˛iuni. Votate toate Ón formularea Senatului.

     Punctele 4, 5, 6 ∫i 7.

     Votate Ón formularea Senatului.

     Dup„ punctul 7 al legii adoptate de Senat, comisia, prin amendamentul 1, propune un punct nou care s„ se refere la art. 16.

     Admis amendamentul 1, se introduce acest punct.

     La punctul 8 v„ rog s„ urm„ri˛i raportul suplimentar, punctul 1 din raportul suplimentar, care propune un nou punct.

     Da, v„ rog, domnule deputat.

137. Kerekes Károly

     #201989

     La punctul 8 am, domnule pre∫edinte.

     S-a introdus alin. 5, care spune urm„toarele: îSocietatea Na˛ional„ de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia va emite norme metodologice cu avizul Ministerului Finan˛elor Publice.“ Eu m„ Óndoiesc c„ are acest drept Societatea Na˛ional„ de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia, s„ emit„ norme metodologice. Normele metodologice sunt norme juridice ∫i Societatea Na˛ional„ de Cruce Ro∫ie nu este un organ al administra˛iei publice. Deci ar fi mai

138. Gheorghe-Eugen Nicol„escu

     #202477

     Cred c„ ceea ce propune domnul deputat Kerekes nu este corect, pentru c„ Societatea Na˛ional„ de Cruce Ro∫ie este organism de utilitate public„, mai sunt ∫i altele care au c„p„tat prin delegare competen˛ele statului ∫i pot s„ emit„ asemenea norme.

     Cred c„ este bine s„ l„s„m textul ini˛ial din lege. Mul˛umesc.

139. Valer Dorneanu

     #202832

     Comisia? Domnul profesor Ifrim.

140. Mircea Ifrim

     #202896

     Comisia este pentru a l„sa textul ini˛ial din lege, deoarece nu este Ónt‚mpl„tor. Societatea de Cruce Ro∫ie, a∫a cum spunea distinsul coleg, are acest drept, precum au ∫i alte asemenea institu˛ii de interes public, ∫i putem s„ d„m elemente. ™i, Ón al doilea r‚nd, dac„ vom l„sa la m‚na Ministerului Finan˛elor va fi cu totul altceva, or, noi vrem ca s„ poat„ s„ fiin˛eze aceast„ societate care a ajuns de-a dreptul muribund„. V„ mul˛umesc.

141. Valer Dorneanu

     #203366

     Dac„ mai sunt obiec˛iuni la punctul 8, astfel cum a fost amendat prin amendamentul 1 a raportului suplimentar?

     Nefiind obiec˛iuni, adoptat Ón unanimitate acest punct. La punctul 9 v„ rog s„ urm„ri˛i punctul 3 din raportul ini˛ial.

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 3? De fapt, nu este amendament, comisia propune p„strarea lui, doar cu renumerotarea Ón 10.

     Punctul 9 este votat Ón formularea Senatului Ón aceste condi˛ii, dar reformulat.

     Mai sunt alte observa˛ii?

     Votat proiectul pe textele acestuia, Ól vom supune votului final ast„zi.

     Propunerea legislativ„ privind facilitarea schimburilor de terenuri Ón vederea constituirii de ferme agricole.

     Comisia a propus respingerea.

     Rog Comisia pentru agricultur„ s„ sus˛in„... Sus˛ine˛i-v„ propunerea de respingere.

142. Ioan B‚ldea

     #204172

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ privind facilitarea schimburilor de terenuri Ón vederea constituirii de ferme agricole. La Óntocmirea raportului comisia a avut

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

     Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare instituirea unor dispozi˛ii privind facilitatea schimburilor de terenuri Ón vederea constituirii de ferme agricole Ón scopul cre∫terii productivit„˛ii ∫i al stimul„rii dezvolt„rii de ferme agricole prin comasare de terenuri agricole.

     Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

     Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 6 voturi Ómpotriv„ Ón ∫edin˛a din 13 octombrie 2004. Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea ini˛iativei legislative pentru urm„torul considerent: reglement„rile propuse privesc realizarea schimbului de imobile, terenuri agricole printr-o procedur„ derogatorie de la dispozi˛iile dreptului comun Ón materie, respectiv Codul civil, Legea nr. 54/1998 privind circula˛ia juridic„ a terenurilor ∫i Legea cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7/1996, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

     V„ mul˛umesc.

143. Valer Dorneanu

     #205632

     Ini˛iatorul? V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i proiectul.

144. Ion Mocioi

     #205711

     ## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Ini˛iatorii, deputa˛ii Dumitru B„l„e˛ ∫i subsemnatul, Ion Mocioi, sus˛inem totu∫i acest proiect de lege pentru facilitarea schimburilor de terenuri Ón vederea constituirii de ferme agricole. Noi ne-am bazat pe c‚teva motive.

     Œn primul r‚nd, faptul c„ nici dup„ aproape 14 ani de la evenimentele din decembrie 1989 nu dispunem de ferme ∫i exploata˛ii agricole productive ∫i eficiente se datoreaz„, Óntre altele, ∫i f„r‚mi˛„rii extrem de mari a p„m‚ntului. Statisticile ne arat„ c„ sectorul privat de˛ine 96,4% din suprafa˛a agricol„ total„ din 2001, din care majoritatea apar˛ine gospod„riilor ˛„r„ne∫ti mici, Ón jur de 2, 3 hectare. Aceast„ f„r‚mi˛are a p„m‚ntului este Óns„ ∫i mai mare dec‚t ne-o arat„ ∫i ne-o pot ar„ta statisticile oficiale, c„ci Ón ele nu se specific„ faptul c„ fiecare gospod„rie ˛„r„neasc„ dispune de loturi de p„m‚nt Ómpr„∫tiate Ón diferite zone ale satului sau comunei ∫i chiar Ón afara unit„˛ilor administrativ-teritoriale unde se afl„. Uneori se ajunge chiar ∫i la 10—20 de asemenea loturi pentru o astfel de suprafa˛„ mic„. Acestea se datoreaz„ mo∫tenirilor de tot felul, precum ∫i admiterii la desfiin˛area C.A.P.-urilor a a∫ez„rii loturilor ˛„r„ne∫ti individuale pe vechile amplasamente.

     Consecin˛ele unei asemenea situa˛ii sunt dezastruoase pentru productivitatea Ón agricultur„, f„c‚nd imposibil„ orice redresare, orice preocupare de a avea ferme agricole moderne, puternice ∫i eficiente. Statul poate r„m‚ne indiferent la o asemenea situa˛ie? Ei bine, nu, c„ci altfel Óntregul p„m‚nt agricol ˛„r„nesc va intra rapid, dac„ nu Ón mare m„sur„ a ∫i intrat, pe m‚na afaceri∫tilor de p„m‚nt, Ón special a celor str„ini, care acapareaz„ de la ˛„rani, mai mult pe degeaba, lot dup„ lot ∫i f‚∫ie dup„ f‚∫ie de p„m‚nt. Œn felul acesta se desparte definitiv produc˛ia agricol„ de baza ei ˛„r„neasc„ de sus˛inere ∫i redresare, cre∫te ∫omajul Ón mediul rural, iar nivelul de trai va sc„dea ∫i mai mult Ón condi˛iile unei productivit„˛i sc„zute Ón agricultur„.

     Dup„ opinia noastr„, punctul de pornire pentru o bun„ ∫i organic„ redresare a agriculturii noastre trebuie s„ se afle Ón interiorul gospod„riei ˛„r„ne∫ti actuale, respect‚ndu-se Óntru totul principiul propriet„˛ii individuale. fi„ranii trebuie sprijini˛i s„-∫i unifice loturile de p„m‚nt de care dispun, fie Ón cadrul unor ferme agricole personale mai puternice, fie al asocia˛iilor familiale, fie al coopera˛iei agricole de tip occidental. Putem s„ facem acest lucru? Putem s„-i Óncuraj„m pe ˛„rani pe aceast„ linie, Ónl„tur‚nd pe c‚t posibil birocra˛ia, cre‚nd facilit„˛i ∫i avantaje reciproc valabile? Da, putem. Este ∫i scopul acestui proiect legislativ pe care-l supunem aten˛iei Parlamentului Rom‚niei spre aprobare.

145. Valer Dorneanu

     #208492

     Domnul Dan Bruda∫cu dore∫te s„ intervin„ cu privire la propunerea legislativ„ ∫i propunerea comisiei, de respingere.

146. Dan Bruda∫cu

     #208641

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Dup„ cum se cunoa∫te, Ón momentul de fa˛„, unul dintre capitolele aflate Ón negociere de c„tre delega˛ia rom‚n„ ∫i Uniunea European„ este cel legat de agricultur„.

     Una dintre condi˛iile importante prev„zute pentru integrarea Rom‚niei este ∫i aceea referitoare la realizarea unei agriculturi performante, nu a unei agriculturi de subzisten˛„, a∫a cum se recunoa∫te de c„tre marea majoritate a speciali∫tilor c„ se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia.

     Dup„ cum se ∫tie de c„tre to˛i cei care sunt preocupa˛i Ón problematica respectiv„, Ón Uniunea European„ suprafe˛ele minime pentru constituirea unei ferme agricole sunt de 30 de hectare. Œn acest sens, exist„ chiar interdic˛ii, persoanelor care de˛in suprafe˛e sub aceast„ cot„ nepermi˛‚ndu-li-se s„ desf„∫oare activitate agricol„. Realitatea rom‚neasc„ este cu totul alta. Ea nu se datoreaz„, nu putem spune, cuiva anume, ci se datoreaz„ procesului Ónceput Ón 1946, dup„ ce se trece politic la un alt regim, care a contribuit la distrugerea structurilor agricole anterioare.

     Pe de alt„ parte, a∫ vrea s„ re˛ine˛i c„ este ∫i Ón interesul autorit„˛ilor actuale, al Guvernului actual, acela de a accelera procesul de transformare a agriculturii Óntr-o agricultur„ performant„. Prin urmare, m„ a∫teptam ca o asemenea ini˛iativ„ legislativ„ s„ vin„ chiar din partea Guvernului, s„ demonstreze concret inten˛ia de a contribui la modificarea situa˛iei din agricultura rom‚neasc„ Ón sensul preg„tirii formelor institu˛ionalizate pentru crearea de ferme ∫i aplicarea prevederilor aquis-ului comunitar.

     A∫ vrea s„ nu m„ refer numai la situa˛ia din agricultura vest-european„. V„ dau un exemplu care subliniaz„ preocuparea ∫i Ón alte zone ale lumii Ón aceast„ direc˛ie. M„ refer la situa˛ia din Coreea de Sud sau la situa˛ia din Iran, ˛„ri care stimuleaz„ constituirea de ferme agricole pe suprafe˛e mari, pe suprafe˛e luate compact, ∫i nu pe distribuirea pe locuri diferite a unor suprafe˛e mici agricole. Nu se asigur„ performan˛a, nu se asigur„ produc˛iile de calitate, cresc pre˛urile pentru realizarea culturilor, pentru Óntre˛inerea acestora ∫i a∫a mai departe.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Av‚ndu-se Ón vedere c„, la data dezbaterii acestui proiect de lege Ón Comisia agricol„, unul dintre ini˛iatori, ini˛iatorul de baz„, profesorul B„l„e˛, era bolnav ∫i av‚nd Ón vedere ∫i aspectele care ˛in oarecum de imaginea noastr„, nu cred c„ ar da bine Ón fotografie dac„ noi respingem acum o idee care s„ ne apropie mai mult de agricultura european„. Iat„ de ce, cu tot respectul, solicit Comisiei pentru agricultur„ s„ fie de acord ca acest proiect de lege s„ fie retrimis la comisie ∫i Ómpreun„ cu ini˛iatorii s„ aduc„ modific„rile care s„-l fac„ de aprobat de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor.

147. Valer Dorneanu

     #211482

     Comisia pentru agricultur„?

148. Ion Oltei

     #211542

     Proiectul de ordonan˛„ propus vine Ón completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 73/2003, av‚nd Ón vedere obliga˛iile asumate de Guvern vizavi de Ón˛elegerile cu Fondul Monetar Interna˛ional pe anul 2004 privind restructurarea din domeniul feroviar, viz‚nd externaliz„ri de activit„˛i, lichid„ri, privatiz„ri de societ„˛i comerciale Ón domeniu. Ea propune spre privatizare, Óntr-o form„ simplificat„, ultimele trei societ„˛i aflate Ón dificultate, care figurau Ón planul de restructurare pentru anul 2004 printr-o procedur„ aplicat„ Ónc„ din anul 1998. V„ mul˛umesc.

149. Valer Dorneanu

     #212131

     Domnule Gheorghe Marin, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

150. Ioan B‚ldea

     #212227

     ## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Nu vreau s„ reiau argumentele care au fost prezentate at‚t de c„tre unul dintre ini˛iatori, c‚t ∫i de domnul deputat Bruda∫cu. Permite˛i-mi s„ precizez, totu∫i, c„ acest proiect de lege a fost luat Ón discu˛ia Comisiei de agricultur„ Ón prima jum„tate a lunii septembrie 2004. Ideea Ón sine a fost salutat„ de Óntreaga componen˛„ a Comisiei de agricultur„, cu remarca de a reformula propunerea pentru eliminarea din text a caracterului derogatoriu de la dispozi˛iile dreptului comun Ón materie, respectiv Codul civil, precum ∫i Legea nr. 54.

     Din motiva˛ia pe care a prezentat-o ∫i domnul deputat Bruda∫cu, ini˛iatorul principal, colegul nostru, domnul B„l„e˛, este bolnav. A∫tept‚nd ∫i neprimind o nou„ reformulare, am introdus-o pe ordinea de zi, Ón urma c„reia, nefiind Óndeplinite condi˛iile care s-au pus la prima discu˛ie Ón Comisia de agricultur„, a fost respins„ Ón comisie cu 6 voturi Ómpotriv„, colegii de la P.R.M., cum mi se pare normal.

     Pentru Comisia de agricultur„ nu este un impediment s„ relu„m Ón discu˛ie aceast„ lege, dar cu condi˛ia strict„ s„ reformuleze ∫i s„ nu ne introduc„ Ón contradic˛ie cu legisla˛ia Ón vigoare Ón acest domeniu.

     V„ mul˛umesc.

     Suntem de acord cu retransmiterea ei.

151. Valer Dorneanu

     #213504

     ## Stima˛i colegi,

     Av‚nd Ón vedere scopul agriculturii performante invocat aici ∫i cu credin˛a c„ autorul va putea s„ revin„ asupra unor formul„ri, se propune restituirea c„tre comisie a acestui proiect.

     Cine este pentru? Mul˛umesc.

     Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

     Ab˛ineri?

     Unanimitate. V„ mul˛umesc.

     Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2004 privind unele m„suri referitoare la finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale aflate Ón dificultate.

     ## Comisia economic„?

     S„ se preg„teasc„ ∫i reprezentantul Guvernului. V„ rog s„ prezenta˛i foarte pe scurt proiectul.

152. Gheorghe Marin

     #214139

     ## Domnule pre∫edinte,

     ## Stima˛i colegi,

     Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47 din 2004 privind unele m„suri referitoare la finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale aflate Ón dificultate.

     La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

     Acest proiect de lege prevede privatizarea prin filiale a Societ„˛ii Na˛ionale de Transport Feroviar Marf„ — îC.F.R. Marf„“ — S.A. ∫i Companiei Na˛ionale de C„i Ferate îC.F.R.“ — S.A., respectiv a Societ„˛ii Comerciale îŒntre˛inere ∫i Repara˛ii Vagoane“ — S.A., a Societ„˛ii Comerciale Baz„ de Aprovizionare a C.F.R. — S.A. ∫i a Societ„˛ii Comerciale îSere ∫i Pepiniere C.F.R.“ — S.A. Pentru aceste societ„˛i comerciale procesul de privatizare se va desf„∫ura Ón condi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73 din 2003, aprobat„ prin Legea nr. 453 din 2003.

     Camera Deputa˛ilor este camer„ decizional„, iar Ón raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

     Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare planului Camerei Deputa˛ilor Ón forma adoptat„ de Senat.

     V„ mul˛umesc.

153. Valer Dorneanu

     #215652

     Trecem la dezbaterea proiectului, stima˛i colegi. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

     Preambulul articolului unic, adic„ textul articolului unic care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei nr. 47. Votat Ón unanimitate.

     Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate. Art. I. Votat Ón unanimitate. Art. II. Votat Ón unanimitate.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Art. II cuprinde ∫i punctele 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate ∫i acestea. Art. III.

     Votat Ón unanimitate. Anexa. Votat„ ∫i aceasta Ón unanimitate. Stima˛i colegi,

     Mai sunt 6 proiecte cu propuneri de adoptare. Membrii Biroului permanent ∫i ai Comitetului ordinii de zi v„ propun s„ parcurgem cele 6 proiecte ast„zi, pentru a nu fi obliga˛i joi s„ ne Ónt‚lnim pentru respingeri. Le parcurgem Ón 10—15 minute ∫i pe urm„ facem votul final.

     Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 70/2004 pentru instituirea unor m„suri postprivatizare la Societatea îAutomobile Dacia“. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

     Domnule Gheorghe Marin, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

     De aceea, noi am venit cu c‚teva propuneri de facilit„˛i Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, respectiv pentru cei care se asociaz„ ∫i sunt ∫i persoane juridice s„ suport„m 50% de la bugetul de stat din cheltuielile care se fac pentru amenajarea acestor terenuri forestiere ∫i mai ales dac„ dep„∫esc 50 de hectare.

     Œn acela∫i timp, s„ suport„m 50% din cheltuielile, de la bugetul de stat, pentru persoanele fizice ∫i juridice care se asociaz„ ∫i realizeaz„ Ón comun peste 300 de hectare de p„duri Ón trupuri compacte ∫i Ón acela∫i timp s„ se suporte costul lucr„rilor de amenajare pentru proprietarii de p„duri, persoane fizice, pe de o parte, ∫i persoane fizice ∫i juridice, pe de alt„ parte, care se constituie Ón asocia˛ii Ón condi˛iile prezentei ordonan˛e, cu 25% din valoarea total„, dac„ suprafe˛ele de teren din asocia˛ie dep„∫esc 300 de hectare.

     Restul sunt prev„zute Ón alte acte normative, cum intervenim prin Regia Na˛ional„ a P„durilor Ón a∫a fel Ónc‚t aceste p„duri s„ fie exploatate dup„ toate regulile ∫tiin˛ifice, a∫a cum cer legile Ón vigoare.

154. Gheorghe Marin

     #217869

     Domnule pre∫edinte, v„ propunem ca timp de dezbatere 5 minute Ón total ∫i un minut de interven˛ii.

155. Valer Dorneanu

     #218000

     Domnule pre∫edinte B‚ldea, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

156. Valer Dorneanu

     #218099

     Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

     La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

     Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„? Votat Ón unanimitate. Art. 1. Votat Ón unanimitate. Art. 2 ∫i 3. Votate Ón unanimitate. Art. 4. Votat ∫i acesta Ón unanimitate. Vom supune proiectul votului final ast„zi.

     Proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de p„duri private Ón scopul gospod„ririi durabile a acestora.

     Ini˛iatorul? Pofti˛i, domnule ministru.

157. Gheorghe Predil„

     #218769

     ## Domnule pre∫edinte,

     A∫a dup„ cum se cunoa∫te, peste 500.000 de oameni, ca efect al legii, au devenit proprietari de p„duri, p„duri aflate pe terenuri mai pu˛in accesibile, dispersate Ón suprafe˛e mici, ∫i pentru a respecta prevederile Codului silvic ∫i ale legii care prive∫te organizarea ∫i exploatarea dup„ regulile silvice ale acestor p„duri este foarte greu pentru actualii proprietari s„ suporte singuri amenaj„ri ∫i alte activit„˛i f„r„ s„ fie sprijini˛i Ón primii ani cel pu˛in de stat, fiindc„, altfel, tot ceea ce se Óntreprinde din punct de vedere tehnic ∫i ∫tiin˛ific nu poate fi materializat datorit„ acestor situa˛ii destul de grele de accesibilizare ∫i de punere Ón valoare a acestor terenuri.

158. Ioan B‚ldea

     #219515

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

     Proiectul de ordonan˛„ are ca obiect de reglementare acordarea de facilit„˛i proprietarilor de p„duri private constitui˛i Ón asocia˛ii, cu scopul urm„ririi suprafe˛elor forestiere gospod„rite unitar.

     Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de p„duri private Ón scopul gospod„ririi durabile a acestora face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ie.

     Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 20 octombrie 2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 16 septembrie 2004.

     Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

     V„ mul˛umesc.

159. Valer Dorneanu

     #220289

     Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

     Trecem la dezbaterea textelor proiectului. Titlul legii. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

     Cuprinsul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul 1. Votat Ón unanimitate.

     La linioara de la cuprinsul articolului unic, introdus„ de Senat, cea privind lit. c) de la art. 2, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2 al comisiei.

     Votat amendamentul 2, art. 2 va avea alc„tuirea rezultat„ din amendamentul Camerei.

     Prin amendamentul 3 comisia propune ∫i modificarea alin. 2 al art. 3.

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Admis amendamentul 3.

     De asemenea, prin amendamentul 4, comisia propune modificarea art. 14 din ordonan˛„.

     Admis amendamentul, modificat acest text.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Prin amendamentul 5, comisia propune modificarea art. 15 al ordonan˛ei.

     Admis, modificat acest text.

     Prin amendamentul 6, comisia propune modificarea art. 16.

     Admis amendamentul, modificat art. 16.

     Prin amendamentul 7 comisia propune modificarea art. 17.

     Admis, modificat acest text.

     V„ rog s„ urm„ri˛i Ón continuare textele din ordonan˛„ asupra c„rora nu au fost f„cute amendamente.

     S„-mi spune˛i dumneavoastr„ dac„ ave˛i obiec˛iuni la titlul ordonan˛ei. Nu.

     La art. 1, nu. Votat Ón forma din ordonan˛„. La art. 13, votat forma ordonan˛ei. Titlul capitolului 4. Votat forma ordonan˛ei. Art. 18 ∫i 19. Votate Ón forma din ordonan˛„. Art. 20. Votat Ón formula din ordonan˛„.

     Am parcurs ∫i acest proiect.

     La punctul 42 nu avem cel„lalt proiect care vizeaz„ Codul de procedur„ civil„ gata.

     La punctul 43, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contraven˛iilor.

     Ini˛iatorul?

     Rog Comisia juridic„ s„ prezinte raportul. V„ rog. A venit ∫i ini˛iatorul?

     L„sa˛i ini˛iatorul s„ prezinte proiectul ∫i apoi Comisia juridic„.

160. Ion Oltei

     #222210

     Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

     Plec‚nd de la unele sesiz„ri pe care le-am primit Ón teritoriu privind modul Ón care este reglementat regimul contraven˛iilor, ini˛iatorii s-au g‚ndit s„ Ónainteze propunerea legislativ„ prin care s„ se modifice Ordonan˛a nr. 2/2001 Ón sensul cre∫terii eficien˛ei Óncas„rii amenzilor din contraven˛ii. Acesta a fost scopul.

     La dezbaterea din Senat fac men˛iunea c„ a fost o singur„ ab˛inere, Ón rest, toat„ lumea a votat pentru, ceea ce v„ rog ∫i pe dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

161. Valer Dorneanu

     #222765

     Domnule deputat ™tefan Cazimir, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

162. ™tefan Cazimir

     #222869

     Membrii comisiei au examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 20 octombrie 2004.

     Dup„ dezbateri, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu un amendament admis, prezentat Ón anexa la prezentul raport.

     Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

163. Valer Dorneanu

     #223379

     ## V„ mul˛umesc.

     Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate Ón formula Senatului.

     Preambulul articolului unic. Votat Ón unanimitate. Punctul 1 ∫i punctul 2. Votate Ón unanimitate. Punctul 3. Votat Ón unanimitate. La punctul 4 urm„ri˛i amendamentul comisiei, din raport.

     Votat amendamentul, modificat punctul 4. Punctul 5, care este ∫i ultimul. Votat Ón unanimitate.

     Vom supune proiectul votului final ast„zi.

     La punctul 44, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 68/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor.

     Rog ini˛iatorul s„ prezinte foarte pe scurt acest proiect.

     ## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

     ## Domnule pre∫edinte,

     Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

     Proiectul de act normativ propune modificarea unor texte de lege astfel Ónc‚t s„ se creeze cadrul juridic privind parteneriatul public-privat Ón sistemul de s„n„tate, posibilitatea de a se privatiza anumite unit„˛i sanitare publice, organizarea activit„˛ii de cercetare ∫tiin˛ific„ medical„ Ón institutele ∫i centrele clinice, prin coordonarea acestora de c„tre un director general adjunct medical, cadru didactic universitar.

     Se mai introduce o prevedere legal„ care s„ asigure cadrul legal privind plata cheltuielilor de delegare a membrilor consiliului de administra˛ie Ón spitalele care au re∫edin˛a Ón alte localit„˛i dec‚t cele Ón care domiciliaz„ reprezentan˛ii senatului, decanatelor, ca membri Ón consiliile de administra˛ie, ∫i, totodat„, se introduce o prevedere ca cadrele didactice ∫efi de clinici cu integrare clinic„ se beneficieze de o indemniza˛ie de cel pu˛in 20% din salariul de baz„.

     Propun ∫i rog s„ fi˛i de acord cu proiectul de lege.

164. Valer Dorneanu

     #225183

     Domnule profesor Ifrim, v„ rog s„ prezenta˛i, tot a∫a, pe scurt, raportul comisiei.

165. Mircea Ifrim

     #225299

     Referitor la Ordonan˛a privind completarea Legii spitalelor nr. 270/2003, comisia a analizat aceast„ ordonan˛„. Ea reglementeaz„ o serie de aspecte privind parteneriatul public-privat, privind numirea ∫efilor de sec˛ii clinice Ón spitalele universitare prin ordin al ministrului sau al directorului direc˛iei sanitare, la propunerea senatelor, astfel Ónc‚t comisia consider„ c„ va duce la o Ómbun„t„˛ire a activit„˛ii spitalelor, ∫i v„ rug„m s-o vota˛i Ón forma aprobat„ de comisie.

     MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004

166. Valer Dorneanu

     #225882

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     Trecem la dezbaterea legii de aprobare a ordonan˛ei. La titlul acesteia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

     Preambulul articolului unic.

     Votat Ón unanimitate.

     La punctul 1 din legea de aprobare, Ón formula Senatului, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

     Votat Ón unanimitate.

     Punctul 2 ∫i punctul 3.

     Domnule profesor Ifrim, vre˛i s„ veni˛i pu˛in?

167. Valer Dorneanu

     #226326

     Stima˛i colegi,

     Punctul 1, punctul 2 ∫i punctul 3 din art. I, Ón formularea Senatului, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votate toate Ón formularea Senatului.

     Punctul 4, punctul 5, punctul 6.

     Votate toate Ón formularea Senatului.

     Dup„ punctul 6 comisia, prin amendamentul nr. 1, propune un punct nou, care s„ fie numerotat 9[1] . Œl g„si˛i Ón raport la pagina 3.

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Admis amendamentul, se introduce acest text. V„ rog.

168. George Pavelescu

     #226764

     Propun la alin. 2, partea final„ a alin. 2, teza 1: î...∫i se aprob„ prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii sau al mini∫trilor de resort, pentru clinicile universitare din spitalele clinice aflate Ón subordinea ministerelor cu re˛ea sanitar„ proprie.“

     Deci propunem aceast„ completare, Óntruc‚t este vorba de un act administrativ care nu poate fi s„v‚r∫it de ministrul s„n„t„˛ii.

169. Valer Dorneanu

     #227176

     ## **Domnul Valer Dorneanu:**

     S-a Ón˛eles, domnule ministru. Comisia este de acord?

170. Vot · Amânat

     Informare privind demisia domnului Andrei Gabriel Ple∫u din Colegiul C.N.S.A.S.

171. George Pavelescu

     #227859

     Domnule pre∫edinte,

     Propunem ca de la alin. 2 s„ fie eliminat„ sintagma îminimum“ ∫i s„ r„m‚n„ textul ini˛ial. Aceast„ exprimare va crea confuzii la nivelul spitalelor, Ón special al spitalelor clinice, care nu pot aplica acest procent de îminimum“, care poate fi variabil, de la 51 p‚n„ la 100%.

172. Valer Dorneanu

     #228191

     Am Ón˛eles c„ pre∫edintele comisiei, Ón numele acesteia, este de acord. Aceasta Ónseamn„ c„ punctul 8 r„m‚ne Ón formula ini˛ial„. Da?

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni la formula Senatului, la punctul 8, pentru c„ ∫i-a retras amendamentul comisia? Nu.

     Votat Ón formula Senatului.

     Am parcurs ∫i votat proiectul acestei legi.

     Penultimul proiect de ast„zi se refer„ la modificarea Legii nr. 539/2003 privind Ordinul _Meritul Sanitar_ ∫i Medalia _Meritul Sanitar_ .

     Comisia pentru medalii este?

     Nu se afl„ nimeni din Comisia pentru ordine ∫i medalii? Am‚n„m acest proiect.

     Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/2004 privind schimbarea destina˛iei unor p„r˛i din imobile situate Ón municipiul Bucure∫ti, precum ∫i trecerea unor p„r˛i dintr-un imobil proprietate privat„ din administrarea C.N.I. Ón administrarea TAROM.

     Procedur„ de urgen˛„.

     Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic? Domnule Florescu, v„ rog.

173. Ion Florescu

     #229206

     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

     V„ propun pentru dezbateri timp total de 5 minute ∫i nu mai mult de un minut pe interven˛ie.

     V„ mul˛umesc.

174. Valer Dorneanu

     #229415

     Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Unanimitate.

     Trecem la dezbaterea proiectului.

     La titlul proiectului de lege Ón formula votat„ de Senat dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

     Votat Ón unanimitate Ón formula Senatului.

     Cuprinsul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul nr. 1. Votat, modificat acest text.

     Cu privire la titlul anexei nr. 2, urm„ri˛i amendamentul nr. 3.

     Admis amendamentul, modificat titlul anexei nr. 2. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat Ón formula Guvernului.

     La art. 1 urm„ri˛i amendamentul nr. 2. Admis amendamentul, modificat art. 1.

     Art. 2, art. 3 ∫i art. 4 din ordonan˛„. Nu sunt obiec˛iuni.

     Votate Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„. Titlul anexei nr. 1 ∫i con˛inutul acesteia. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

     La anexa nr. 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate textele anexei ∫i titlul acesteia. Am parcurs ∫i proiectul acestei legi. Œl vom supune votului final ast„zi.

     V-a∫ ruga, liderii grupurilor parlamentare, s„ v„ invita˛i to˛i colegii Ón sal„.

     44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004

     Stima˛i colegi, s-au prezentat ∫i colegii no∫tri din Comisia pentru ordine ∫i medalii.

     Dau cuv‚ntul domnului Bahrin s„ prezinte proiectul. Invit to˛i colegii Ón sal„!

175. Dorel Bahrin

     #230788

     Domnule pre∫edinte, Stimate ∫i stima˛i domni deputa˛i,

     Proiectul de lege vine s„ fac„ o rectificare, o amendare a Legii privind Ordinul _Meritul Sanitar_ , Ón ideea Ón care, la momentul Ón care a fost conceput ordinul, s-a Óncercat s„ se fac„ un simbol integrator al medicinei alopate ∫i homeopate la acest simbol care a fost propus, dup„ care Cancelaria Ordinelor a f„cut o rectificare ∫i a solicitat s„ r„m‚n„ simbolul clasic al medicinei, drept pentru care comisia s-a conformat, ca ∫i institu˛iile care, absolut toate, au fost consultate ini˛ial ∫i au fost de acord cu aceast„ modificare.

     Drept urmare, am modificat o liter„ din legea ini˛ial„ ∫i toate plan∫ele. ™i, de asemenea, la propunerea Consiliului Legislativ, ne-am Ónsu∫it problemele de tehnic„ legislativ„.

     V„ mul˛umesc.

176. Valer Dorneanu

     #231606

     Stima˛i colegi, v„ rog s„ urm„ri˛i raportul comisiei ∫i proiectul de lege.

     La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat Ón formula Senatului.

     Art. I, preambul.

     Votat Ón formula Senatului.

     Linioara 1, cu privire la anexa nr. 1, urm„ri˛i amendamentul nr. 1.

     Votat, modificat textul.

     Art. II. Urm„ri˛i amendamentul nr. 2.

     Admis amendamentul, modificat art. II.

     Art. III. Urm„ri˛i amendamentul nr. 3.

     Admis amendamentul, modificat art. III.

     Prin amendamentul nr. 4 comisia propune un text nou. Art. II, probabil, va fi renumerotat.

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Admis amendamentul nr. 4, se introduce acest text.

     V„ rog s„ urm„ri˛i ∫i anexele, care cuprind modelul desenat al Ordinului _Meritul Sanitar_ .

     Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

     Votat cuprinsul acestei anexe.

     La anexa nr. 2, modelul desenat al Medaliei _Meritul Sanitar_ .

     Adoptat ∫i cuprinsul anexei nr. 2.

     V-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.

     V-a∫ ruga pe to˛i colegii deputa˛i s„ v„ a∫eza˛i pe locurile dumneavoastr„.

     Stima˛i colegi,

     1. Propunere legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Per∫inari, jude˛ul D‚mbovi˛a. A expirat termenul constitu˛ional pentru dezbaterea ∫i adoptarea acesteia, Ónc‚t nu ne r„m‚ne s„ constat„m dec‚t c„ a fost adoptat„ tacit.

     2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îARO“ — S.A. C‚mpulung Muscel. Lege ordinar„.

     Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

     Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? 174 voturi pentru, 12 contra. Ab˛ineri? O ab˛inere.

De altfel, este interesant de men˛ionat c„ la numirea lui ca director adjunct al aceleia∫i ∫coli dosarul penal nu a mai fost o problem„. Probabil c„ este o chestiune de consecven˛„ ∫i de acurate˛e a argumentului, pe care nu doresc s„ o abordez aici ∫i acum.

Doresc doar s„ precizez c„, prin Rezolu˛ia din 7 aprilie a.c., Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Mure∫ a dispus confirmarea propunerii de neÓncepere a urm„ririi penale a directorului Ón cauz„. Este posibil ca informatorul domnului deputat s„ nu-i fi spus ∫i acest mic am„nunt sau, dac„ i-a spus, situa˛ia este cu at‚t mai grav„: domnul dr. ing. prof. Adrian Moisoiu, cu toate c„ nu este jurist, dup„ 4 ani de activitate Ón Legislativul ˛„rii, ar fi trebuit s„ ∫tie c„ acea persoan„ cercetat„ fa˛„ de care, la propunerea organelor de cercetare, nu se Óncepe urm„rirea penal„ nu are dosar penal.

Domnul deputat nu-∫i ascunde satisfac˛ia pentru deficien˛ele colabor„rii politice dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R., manifestare u∫or de Ón˛eles. Aceast„ bucurie a Domniei sale va d„inui, de altfel, p‚n„ c‚nd organiza˛ia local„ a P.S.D. contribuie la numirea ∫i men˛inerea Ón fruntea institu˛iilor locale a unor persoane care numai de dragul func˛iei se declar„ P.S.D.-iste, Óns„, Ón realitate, sunt mai aproape de ideile ∫i declara˛iile P.R.M.

Revenind la acuza˛ia formulat„ de domnul deputat, men˛ionat„ Ón partea introductiv„ a declara˛iei mele politice, ˛in s„ Ól asigur pe domnul deputat c„ avem ∫i alte motive, suficient de multe, pentru a purta un dialog Ón scopul ob˛inerii autonomiei.

Aspira˛iile unei minorit„˛i na˛ionale, cum este cea maghiar„, de a avea institu˛ii ∫colare proprii nu se manifest„ doar printr-un slogan electoral, ci constituie un obiectiv real ce Ó∫i are temeiul Ón documentele interna˛ionale privind minorit„˛ile na˛ionale la care a aderat ∫i Rom‚nia, ∫i anume Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, Óncheiat„ la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificat„ de Rom‚nia prin Legea nr. 33/1995.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

A∫a se va Ónt‚mpla ∫i Ón cazul acestei vaccin„ri gratuite antigripale. Ne Óndrept„m spre sf‚r∫itul lunii octombrie, lun„ de toamn„ destul de capricioas„ Ón acest an, ∫i, dup„ cum am constatat, marea majoritate dintre noi..., epidemia de grip„ a ∫i venit deja. Œn aceste condi˛ii, dozele antigripale, care au o anumit„ valabilitate, vor putea fi folosite doar pentru foarte pu˛ini cet„˛eni, Ón raport cu necesit„˛ile exprimate de medicii de familie ∫i pediatri, ∫i, astfel, asigura˛ii vor face din nou cozi interminabile la cabinetele acestora ∫i/sau la farmacii pentru a-∫i cump„ra c‚teva pastile cu care s„ mai treac„ peste gripa de toamn„ a anului 2004.

Drumul spre iad este pavat cu bune inten˛ii. Lucrul este valabil ∫i pentru campania de vaccinare antigripal„ gratuit„, o nou„ promisiune electoral„ ∫i o nou„ dezam„gire medical„. Via˛a merge Ónainte pentru to˛i sau doar pentru o parte dintre noi...

V„ mul˛umesc.

Pentru dovedirea infrac˛iunii, noi am reu∫it s„ Ónregistr„m pe casete video at‚t situa˛ia real„ existent„ Ónaintea ac˛iunii de Ómp„durire a terenului respectiv, c‚t ∫i Ón momentul c‚nd a fost transportat pe teren materialul s„ditor, precum ∫i situa˛ia terenului dup„ Ómp„duririle efectuate la datele de 21, 22 ∫i 23 octombrie 2004, cu toate c„ la speciile de r„∫inoase plantarea se face numai prim„vara.

Expertiza s-a f„cut pe teren, probabil dup„ aceste Ómp„duriri, iar poli˛ia trebuia s„ opreasc„ efectuarea expertizei dup„ prinderea Ón flagrant a echipei de muncitori care a participat la plant„ri, la dispozi˛ia fostului ∫ef de ocol, Ón ziua de 22 octombrie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Eu cred c„ Nota de constatare a G„rzii Na˛ionale de Mediu ∫i declara˛iile solicitate de c„tre Inspectoratul de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita dovedesc clar c„ inculpa˛ii au cerut expertiza tehnic„ silvic„ pentru ducerea Ón eroare a organelor abilitate ale statului, Ón vederea mu∫amaliz„rii cazului din Dosarul nr. 74/2004.

Pe l‚ng„ aceste acte doveditoare, cred c„ nu mai e nevoie s„ continue jocul cu expertizele tehnice, pentru c„ este foarte ru∫inos faptul c„ procuratura nu ia Ón considerare dovezile clare prezentate de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control ∫i permite celor Ónvinui˛i tergiversarea ∫i modificarea sau distrugerea dovezilor constatate de c„tre organele de control.

Totodat„, cer tragerea la r„spundere a domnului secretar de stat Adam Cr„ciunescu, care, chiar dup„ insisten˛ele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, nu numai c„ nu a suspendat din func˛ie pe silvicultorii aminti˛i, conform Statutului personalului silvic ∫i Statutului func˛ionarului public, mai mult chiar, a pus pe fostul ∫ef de ocol Óntr-o func˛ie prin care el a devenit ∫eful cu atribu˛ii pentru cultura ∫i refacerea p„durii, dup„ cele constatate de c„tre Garda Na˛ional„ de Mediu ∫i Garda Financiar„, av‚nd Ón continuare posibilitatea de a distruge probele stabilite de c„tre organele de control.

Conform celor prezentate, v„ pun Óntrebarea: cum se poate ca ace∫ti inculpa˛i, dup„ numeroasele infrac˛iuni ∫i abuzuri Ón serviciu constatate, s„ mai poat„ continua ∫i practica distrugerea probelor prezentate de c„tre organele de control ∫i cele abilitate ale statului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Din acest punct de vedere, o linie de cale ferat„ care s„ fac„ leg„tura, pe aici, Óntre Rom‚nia, Ucraina ∫i ˛„rile baltice, prin nordul Basarabiei, devine o necesitate care trebuie pus„ Ón parametrii reali.

Iat„ de ce, f„r„ s„ uit„m o clip„ problemele delicate de la gurile Dun„rii, merit„ s„ fim aten˛i ∫i la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón nordul ˛„rii, Ón zona de grani˛„ din jude˛ul Boto∫ani. Or, rom‚nii din cele nou„ localit„˛i aflate Ón raionul Her˛a, r„pite de ru∫i la sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, a∫teapt„ ca noi s„ le venim Ón ajutor prin m„suri practice, care s„ duc„ la spiritualizarea frontierelor ∫i Ón aceast„ zon„.

Timpul nu ne iart„, iar lipsa de reac˛ie la aceste semnale ne condamn„.

V„ mul˛umesc.

Rugat s„ comenteze aceste cuvinte, premierul pe care Ól propune Alian˛a P.N.L.-P.D., domnul PopescuT„riceanu, declar„ c„ domnul B„sescu are dreptate, c„ ∫i alte mari puteri vor primi cadouri de la Guvernul P.S.D. pentru a fi de acord cu integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Aceste afirma˛ii mi-aduc aminte de vremurile tulburi de la Ónceputul anilor ’90, vremuri pe care diferi˛i patrio˛i le tulburau ∫i mai tare, cer‚nd lumii democrate, cu iresponsabilitate ∫i Ón dispre˛ul oric„rui spirit de conservare na˛ional, s„ nu sprijine Rom‚nia, care se angaja cu greu, ucig‚ndu-∫i proprii mon∫tri, Ón lupta pentru un viitor mai bun.

Œn calitate de femeie, mam„ ∫i membr„ a Parlamentului Rom‚niei, reprezent‚nd interesele copilului meu ∫i ale tuturor copiilor rom‚ni, protestez fa˛„ de aceste lovituri de cu˛it Ón Ónsu∫i sufletul rom‚nesc.

Vreau, ca to˛i rom‚nii, un viitor european pentru copiii no∫tri. Avem Ónc„ de parcurs un drum greu, ∫i Ón urm„torii trei ani toat„ suflarea rom‚neasc„ din ˛ar„ ∫i din str„in„tate, de la vl„dic„ p‚n„ la opinc„, trebuie s„ se bat„ pentru Rom‚nia. Avem nevoie de oameni care s„ se pun„ Ón fruntea acestei b„t„lii cu dorin˛a de a o c‚∫tiga cu orice pre˛, sacrific‚ndu-se de este nevoie, lu‚nd m„suri nepopulare, poate, dar indispensabile pentru atingerea scopului european. Nu ne trebuie lideri care s„ urm„reasc„ victoria intern„, s„ c‚∫tige alegerile pentru ei Ón∫i∫i ∫i pentru partidele politice pe care le reprezint„, ∫i care, o dat„ instalat la Cotroceni ori Victoria, s„ exclame: îDup„ noi, potopul!“ Ne trebuie solidaritate na˛ional„ con∫tient„ ∫i asumarea responsabilit„˛ii viitorului Rom‚niei de c„tre fiecare cet„˛ean rom‚n, mai ales Ón fa˛a urnei de vot.

V„ mul˛umesc.

Dup„ analiza complexit„˛ii ∫i Ónc„rc„turii semantice a cuvintelor principale folosite mai sus — îmama“, îm„r“, îlucruri rele“, îb„taie“, îperete“ —, sunt aproape convins c„ vom avea de-a face cu un pre∫edinte bebelu∫ sau, Ón cel mai bun caz, cu un pre∫edinte b„t„u∫. Obi∫nuit, se pare, cu cei care sp„lau pun˛ile pe vapoare, denumi˛i ∫i Ón filme îlene∫i“ sau îputuro∫i“, candidatul Alian˛ei D.A. la preziden˛ialele din acest an nu uit„ nici de statul rom‚n, care este îpaternalist“, nu social, cum prevede Constitu˛ia, ∫i-i ap„r„ pe puturo∫i. Œn alt„ declara˛ie, Traian B„sescu Ói trimite pe puturo∫i la munc„.

Chiar dac„ sunt un adversar politic convins al domnului Traian B„sescu, nu pot s„ cred c„ expresia îputuro∫i“ se refer„ la Óntreg poporul rom‚n, dar, Ón acela∫i timp, nu garantez c„ nu g‚nde∫te astfel despre noi Domnia sa.

Preocupat Ón ultima vreme de îgeamba∫erii vocale sau r„zboinice“, Traian a lipsit mult de-acas„ ∫i se pare c„ cineva i-a spart depozitul cu afi∫e electorale ∫i c„mara cu provizii de iarn„, ∫i le risipe∫te degeaba prin ˛ar„. Numai Ón jude˛ul Hunedoara a fost vorba de c‚teva mii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 de astfel de afi∫e de tot felul ∫i de c‚teva tone de zah„r, ulei ∫i alte bun„t„˛i.

Œl invit pe aceast„ cale pe Traian B„sescu s„ se Óntoarc„ acas„ c‚t poate de repede, pentru c„ dispari˛ia de afi∫e ∫i de produse alimentare este at‚t de mare Ónc‚t, dac„ nu vine de urgen˛„ acas„, risc„ s„ r„m‚n„ f„r„ afi∫e ∫i alimente Alian˛a îA.A.“ — afi∫e ∫i alimente — Ón campania electoral„ care Óncepe cu adev„rat peste c‚teva zile.

Œl rog tot pe aceast„ cale pe Traian B„sescu s„ nu m„ Ón˛eleag„ gre∫it, s„ nu m„ îtraduc„“, pentru c„ m-am exprimat ∫i eu a∫a, la figurat, îla plesneal„“.

La sf‚r∫itul declara˛iei mele, drag„ Traian, afl„ despre mine c„ sunt s„n„tos la minte, care s„n„tate ˛i-o doresc ∫i ˛ie, de le Bunul Dumnezeu.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Din p„cate, for˛e politice care se pretind a fi democrate nu v„d acest lucru, ∫i aceasta din interese politice m„runte ∫i meschine.

Zilele trecute, conduc„torul unei asemenea for˛e politice amenin˛a poporul rom‚n c„ dac„ va vota cu P.R.M., nu vom intra Ón Europa, dar ei, îdemocra˛ii“ iredenti∫ti ∫i fasci∫ti, vor intra ∫i ne vor l„sa pe noi Ón cea mai neagr„ mizerie.

Noi v„ respect„m, domnilor politicieni, care profera˛i astfel de amenin˛„ri la adresa poporului rom‚n, ∫i am fi Óndrept„˛i˛i s„ v„ cerem acela∫i respect, dar nu o facem, deoarece ∫tim c„ nu sunte˛i capabili a-l acorda.

Suntem o for˛„ politic„ demn„ de luat Ón seam„, iar alegerile ce se apropie vor confirma acest lucru. Acesta este motivul pentru care ne ataca˛i cu minciuni ∫i fantezii boln„vicioase.

Dar, fi˛i pe pace, dup„ 28 noiembrie 2004, noi nu v„ vom trage nici Ón ˛epe Ón Pia˛a Victoriei ∫i nici nu v„ vom l„sa Ón Asia atunci c‚nd, Ómpreun„ cu poporul rom‚n, vom intra Ón Uniunea European„.

C‚t Dumnezeu ne va ajuta vom lupta ca to˛i rom‚nii s„ intre Ón Europa unit„, indiferent c„ ne numim Ioan, Ianos sau Johan.

A∫a sa ne ajute Dumnezeu!

Nu Ón ultimul r‚nd, Ón aceea∫i perioad„ m-am preocupat de aspectele care ˛in de procesul instructiv-educativ, de sprijinirea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt, fie c„ este vorba de Ónv„˛„m‚ntul general sau gimnazial, sau de cel universitar. Din acest punct de vedere, cred c„ pot s„ spun, acum la sf‚r∫it de mandat, c„ am distribuit, cu ajutorul unor unit„˛i din afara ˛„rii — societ„˛i, funda˛ii, asocia˛ii ∫.a.m.d. —, ajutoare pentru unit„˛ile ∫colare, inclusiv cele de grad universitar, Ón valoare de peste 10 miliarde ∫i jum„tate de lei, const‚nd Ón c„r˛i de literatur„ beletristic„ ∫i de specialitate, aparatur„ birotic„, calculatoare, frigidere ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, mobilier ∫colar, av‚nd Ón vedere c„ Ón multe, Ónc„, dintre ∫colile jude˛ului Cluj se Ónva˛„ Ón b„nci f„cute pe la sf‚r∫itul anilor ’40, Ónceputul anilor ’50.

O alt„ dimensiune a activit„˛ii pe care am desf„∫urat-o este cea referitoare la activitatea de asisten˛„ medical„, urm„rind ∫i sprijinind eforturile pentru a asigura ridicarea continu„ a calit„˛ii actului medical Ón jude˛ul Cluj.

Prin aceasta cred c„ am reu∫it s„ c‚∫tig de partea Partidului Rom‚nia Mare categorii foarte multe de cet„˛eni, indiferent de profesii, adeseori chiar indiferent de etnia acestora, f„c‚nd s„ se Ón˛eleag„ mesajul deosebit al acestui partid, adic„ acela c„ el este pentru nevoile oamenilor, sluje∫te oamenii ∫i nu se sluje∫te de ei.

Detalii ale activit„˛ii, verificabile Ón orice clip„, voi depune la stenograme pentru cei care vor avea curiozitatea s„ urm„reasc„ felul Ón care mi-am Óndeplinit mandatul Óncredin˛at de c„tre electoratul jude˛ului Cluj. Mul˛umesc.

— amendamente la numeroase proiecte ∫i propuneri legislative aflate Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor (exemplu: Legea nr. 215/2001, Legea bugetului de stat pe anii 2001, 2002, 2003 ∫i 2004, Legea Poli˛iei Rom‚ne ∫i Statutul poli˛i∫tilor, Legea energiei electrice, Legea privind statutul personalului diplomatic ∫i consular, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea privind modificare Constitu˛iei, Legea privind circula˛ia pe drumurile publice, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, Legea privind exercitarea profesiunii de medic dentist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti din Rom‚nia, Legea privind regimul mormintelor, cimitirelor ∫i operelor comemorative de r„zboi ∫i Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale pentru Cinstirea Eroilor, Legea nr. 586/2002, Codul muncii, Codul penal, Codul fiscal, Legea privind institu˛iile publice de spectacole ∫i concerte, instituirea voluntariatului Ón armat„, Legea Poli˛iei Comunitare etc.);

— interven˛ii Ón plenul Camerei Deputa˛ilor: 228 de ∫edin˛e;

— interven˛ii Ón Parlamentul European (Comisia mixt„ UE — Rom‚nia): 3;

— ales (Ómpreun„ cu un deputat canadian ∫i un senator din Indonezia) Ón comisia de redactare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 documentelor finale ale Reuniunii interparlamentare pe probleme de servicii sociale, Seul, august-septembrie 2003;

— invitat de Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Sud, prin intermediul îKoreea Foundation“, pentru o vizit„ de documentare de 10 zile (martie 2004), cu primiri ∫i convorbiri la Parlament, Guvern, institu˛ii politice ∫i culturale, prezentarea de prelegeri la Universit„˛ile Ajou ∫i Hangkuk, interviuri Ón presa scris„ ∫i audiovizual„, lansare de carte ∫i organizarea Zilei culturii ∫i literaturii rom‚ne la Seul;

— delega˛ii oficiale pe linie parlamentar„: Cehia, Belgia, Danemarca, Slovenia, Spania, S.U.A., Albania, Croa˛ia, Bulgaria, Coreea de Sud, Serbia ∫i Muntenegru;

— participarea la Ónt‚lniri oficiale cu delega˛ii parlamentare, guvernamentale ∫i cu ambasadori str„ini acredita˛i la Bucure∫ti;

— invitarea, la Cluj-Napoca, a unor ambasadori str„ini (Brazilia, Iran, Coreea de Sud, Armenia, Polonia, Japonia, Filipine, Danemarca, Croa˛ia etc.) Ón vederea spargerii blocajului puterii ∫i a schimb„rii imaginii privind administra˛ia local„ pe timpul mandatului domnului Gheorghe Funar;

— dona˛ii:

— bani pentru biserici ∫i persoane s„race: 169 milioane lei; materiale de construc˛ii, mobilier ∫i calculatoare pentru biserici ∫i case parohiale: 150 milioane lei; c„r˛i pentru biblioteci publice ∫i ∫colare (Biblioteca Jude˛ean„ îOctavian Goga“, Biblioteca Municipal„ Dej, Biblioteca Municipal„ Huedin, bibliotecile ∫colilor generale din R„chi˛ele, Ciucea, Morlaca, M„n„stireni, Gil„u, Palatca, fiaga, precum ∫i ale unor colegii ∫i licee din Cluj-Napoca, Gherla, Gil„u, Cuzdrioara etc.); c„r˛i de premii pentru ∫colari ∫i pre∫colari (anual au fost donate c„r˛i Ón acest scop pentru c‚te circa 600 de elevi, iar Ón anul 2004, pentru 940 de elevi din jude˛ul Cluj); mobilier ∫colar (b„nci, scaune, table, cuiere, ni∫e pentru laboratoare de chimie ∫i fizic„); calculatoare; aparatur„ de laborator; frigidere; Ómbr„c„minte; Ónc„l˛„minte; juc„rii; medicamente ∫i alte materiale sanitare, inclusiv halate ∫i aparatur„ medical„; materiale de construc˛ii;

— 85.000 dolari U.S.A. pentru proiectul Funda˛ia îExcelsior“ (destinat copiilor din orfelinate care au Ómplinit v‚rsta de 18 ani) ob˛inu˛i din surse externe;

— dotarea cu mobilier (Ón anul 2003) a Palatului Copiilor din Huedin (80%);

— dotarea cu mobilier (Ón anul 2003) a Casei Municipale de Cultur„ Dej (60%);

— medicamente pentru Spitalul Huedin: 250 milioane lei

— medicamente pentru dispensarele Poieni ∫i Ciucea: 125 milioane lei;

— vopsele ∫i alte materiale de construc˛ii pentru ™coala General„ din Frata: 65 milioane lei;

— reapara˛ii la ∫colile generale din Ciucea, Petre∫tii de Jos, G‚rb„u, Jichi∫u de Jos, Panticeu (efectuate Ón anii 2002, 2003 ∫i 2004 de tineri din Olanda, la ini˛iativa ∫i invita˛ia mea, care au suportat toate cheltuielile de transport, mas„ ∫i cazare, precum ∫i cele pentru achizi˛ionarea materialelor necesare): 250 milioane lei;

— sprijin acordat Ón anul 2004 Liceului din Aghire∫ pentru repararea unor s„li de clas„: 60 milioane lei;

— sprijin pentru ob˛inerea de fonduri de la bugetul de stat pentru Sala de sport ∫i ™coala General„ din Huedin: circa 2,5 miliarde lei;

— sprijin Ón ob˛inerea de fonduri, de la bugetul local, jude˛ean ∫i de stat, pentru lucr„rile de repara˛ii ∫i Óntre˛inere la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Art„, Teatrul Na˛ional ∫i Opera Na˛ional„ din Cluj-Napoca, precum ∫i la Casa Memorial„ îOctavian Goga“ din Ciucea: circa 2,4 miliarde lei;

— sprijin pentru ob˛inerea de la bugetul de stat a circa 700 milioane de lei pentru lucr„ri de investi˛ii ∫i repara˛ii la Gr„dina Botanic„ din Cluj-Napoca;

— suplimentarea fondurilor de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor alocate jude˛ului Cluj pentru substan˛e fitosanitare folosite Ón combaterea d„un„torilor pentru pomii fructiferi, Ón anii 2003 ∫i 2004: circa 2,9 miliarde lei;

— sus˛inerea colectivului Operei Rom‚ne din Cluj-Napoca Ón vederea recuper„rii restan˛elor salariale (inclusiv prin determinarea ministrului R„zvan Theodorescu s„ se deplaseze la Cluj-Napoca pentru a discuta cu grevi∫tii);

— interven˛ie Ón sprijinul unor ac˛iuni sindicale privind unit„˛i economice din municipiile Cluj-Napoca, Gherla, Huedin ∫i Dej

— ini˛ierea de ac˛iuni privind realizarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca (dezbateri publice cu participarea factorilor de decizie — prefectur„, consiliul jude˛ean, prim„rie, poli˛ie, Agen˛ia Na˛ional„ a Drumurilor, Ministerul Transporturilor, arhitec˛i, speciali∫ti, mass-media —, interpel„ri ∫i Óntreb„ri adresate Guvernului, mediatizarea proiectului etc.);

— sus˛inerea, prin interven˛ii la Ministerul Transportului, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛ei, la b„nci ∫i la diverse ambasade str„ine din Bucure∫ti, a proiectului de realizare de parking-uri sub ∫i supraterane Ón municipiul Cluj-Napoca;

— interven˛ii numeroase la ministerul de resort, Ministerul Finan˛elor ∫i la primul-ministru pentru alocarea fondurilor necesare finaliz„rii lucr„rilor de construc˛ie la blocurile pentru tineret din municipiul Cluj-Napoca;

— Ónaintarea ∫i sus˛inerea de amendamente privind suplimentarea sumelor alocate, prin Legea bugetului de stat, jude˛ului Cluj pentru anii 2001, 2002, 2003 ∫i 2004

— declara˛ii politice ∫i interpel„ri la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, P.N.A. ∫i la primul-ministru privind ineficien˛a, abuzurile ∫i ilegalit„˛ile comise de unele cadre din conducerea Poli˛iei Jude˛ului Cluj;

— solicitarea de fonduri de la bugetul de stat sau din Fondul de rezerv„ al Guvernului pentru persoanele sinistrate Ón urma unor inunda˛ii sau furtuni, ca ∫i pentru eliminarea efectelor acestora;

— solicitarea de fonduri de la bugetul Ministerului Mediului ∫i Apelor pentru urgentarea execut„rii de lucr„ri specifice pe r‚ul Some∫ ∫i pe alte cursuri de ap„ din jude˛ul Cluj cu risc sporit de inunda˛ii;

— numeroase interpel„ri pentru alocarea din Fondul de rezerv„ al Guvernului sau din bugetul Ministerului Mediului ∫i Apelor a sumelor necesare pentru securizarea depozitelor de de∫euri chimice toxice din zona Turzii, ca ∫i a celor r„mase de la fostele C.A.P.-uri;

— interven˛ii la organele jude˛ene, precum ∫i la ministrul agriculturii pentru urgentarea achit„rii subven˛iilor pentru produc„torii de lapte ∫i carne, a celorlalte sume alocate ca subven˛ii pentru agricultorii din jude˛ul Cluj;

— interven˛ii repetate la primul-ministru, ministrul economiei ∫i comer˛ului pentru solu˛ionarea, potrivit legii, a situa˛iei S.C. îClujana“ — S.A. ∫i a altor unit„˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 economice clujene (C.U.G., Tipografia îArdealul“, îUnirea“ Huedin etc.);

— sprijin pentru solu˛ionarea, potrivit legii ∫i intereselor angaja˛ilor, a conflictelor dintre ac˛ionarii de la S.C. îTerapia“ — S.A. ∫i evitarea oric„ror abuzuri rezultate ca urmare a interven˛iei unor apropia˛i ai cercurilor Palatelor Cotroceni ∫i Victoria;

— interpel„ri ∫i interven˛ii ferme Ómpotriva distrugerii de c„tre actualii proprietari ai S.C. îTerapia“ — S.A., unitate etalon a produc˛iei de medicamente, devenit„ Ón prezent simplu depozit pentru ambalarea ∫i distribuirea medicamentelor din import, cu consecin˛e grave Ón privin˛a locurilor de munc„, a concedierilor repetate etc.;

— semnalarea permanent„, prin comunicate, declara˛ii politice, Óntreb„ri ∫i interpel„ri, a ilegalit„˛ilor, abuzurilor ∫i furturilor comise de unii primari (Bon˛ida, Chinteni, Vad, Mica, Apahida, Frata, Palatca, Turda etc.), lucr„tori de poli˛ie, ∫efi de ocoale silvice, reprezentan˛i ai prefecturii sau consiliului jude˛ean ∫.a., inclusiv sesizarea P.N.A., a primului-ministru, a procurorului general al Rom‚niei, a Cur˛ii de Conturi;

— interven˛ii repetate la membrii Guvernului, P.N.A. ∫i Poli˛ie pentru a stopa t„ierile s„lbatice ∫i distrugerea fondului forestier, Ón special din zona Apusenilor, respectiv pentru alocarea de fonduri Ón vederea plant„rii de puie˛i;

— solicitarea aplic„rii prevederilor Legii mo˛ilor ∫i acordarea de facilit„˛i pentru de˛in„torii carnetelor de mo˛;

— colaborare permanent„ cu executivul Prim„riei Municipiului Cluj-Napoca, consilierii jude˛eni, consilierii locali ai P.R.M. din cadrul consiliilor locale ale comunelor din zona de munte, Huedin, Aghire∫, precum ∫i din municipiile Dej, Gherla, Turda;

— ini˛iativ„ Ón semnalarea, prin numeroase Óntreb„ri, interpel„ri, declara˛ii politice, comunicate de pres„ etc., a situa˛iei de la Ro∫ia Montan„, solicitarea ini˛ierii de c„tre Grupul parlamentar P.R.M. a mo˛iunii simple ∫i sus˛inerea tuturor celorlalte forme de protest ulterioare;

— interven˛ie la ministrul s„n„t„˛ii, ministrul finan˛elor publice ∫i primul-ministru pentru ob˛inerea de fonduri pentru persoane aflate Óntr-o stare grav„ a s„n„t„˛ii lor. (ex. Dan Mihai Chirvai — circa 300 milioane lei anual);

— interven˛ie pentru recuperarea fondurilor Funda˛iei îEmanuil Gojdu“ de la Budapesta, restituirea fondurilor arhivistice aflate pe teritoriul Ungariei ∫i Austriei, precum ∫i pentru acordarea de drepturi b„ne∫ti persoanelor refugiate Ón timpul regimului horthist de ocupa˛ie;

— interven˛ie Ón sprijinul pensionarilor militari, al veteranilor de r„zboi, al persoanelor care de˛in titlul ∫tiin˛ific de doctor, al persoanelor persecutate Ón timpul regimurilor de ocupa˛ie horthist„ ∫i al celui de dictatur„ comunist„ pentru ob˛inerea de compensa˛ii, major„ri sau recalcul„ri ale pensiilor lor;

— interven˛ie pe linie parlamentar„ Ón sprijinul persoanelor fizice ∫i juridice Óndrept„˛ite a li se restitui terenuri, p„duri sau imobile;

— interven˛ii pe linie parlamentar„ pentru eliminarea unor erori judiciare sau rejudecarea unor cauze privind drepturi materiale sau evitarea unor abuzuri;

— sprijin acordat ziari∫tilor clujeni sanc˛iona˛i Ón urma interven˛iei abuzive a prefectului jude˛ului Cluj;

— interven˛ii pe linie parlamentar„ pentru acordarea de ajutoare sociale ∫i rezolvarea unor cazuri sociale deosebite;

— c„r˛i pentru elevii premian˛i: 256 milioane lei, din care 136 milioane lei Ón 2004 (940 de elevi din jude˛ul Cluj au primit c„r˛i de premii); peste 75% din fonduri din surse personale;

— asigurarea fondurilor necesare deplas„rii la specializare (Ón 2001 ∫i 2002) Ón Danemarca a 30 de angaja˛i ai Prim„riei Municipiului Cluj-Napoca;

— ob˛inerea fondurilor necesare organiz„rii Ón Danemarca a unei specializ„ri pe probleme de administra˛ie pentru 31 de consilieri jude˛eni ∫i locali, primari ∫i viceprimari, Ón majoritatea lor membri ai P.R.M., din jude˛ul Cluj, fiind singura ini˛iativ„ de acest fel la nivelul jude˛ului Cluj din partea parlamentarilor;

Valoarea total„ a dona˛iilor: circa 10,5 miliarde lei (din surse externe — peste 95% —, locale ∫i din venituri proprii).

- b) Activitate de partid

— purt„tor de cuv‚nt (2001—2002);

- membru al Comitetului Director (2001 — prezent);

- vicepre∫edinte al Filialei Cluj (2001 — prezent);

- membru al Departamentului organizatoric central;

— membru al Departamentului central de propagand„, cultur„, imagine; Organiza˛ii ale Filialei P.R.M. Cluj:

||DATA|COMUNE|SATE|ORA™E| |---|---|---|---|---| ||1 ianuarie 2001|51|10|5| ||30 iunie 2001|52|12|6| ||31 decembrie 2001|52|12|6| ||1 aprilie 2002<br>30 august 2002<br>31 decembrie 2002|52<br>55<br>55|12<br>13<br>13|6<br>6<br>6| ||1 aprilie 2003|56|14|6| ||30 august 2003<br>31 decembrie 2003|56<br>60|14<br>15|6<br>6| ||30 iunie 2004|63|17|6| ||31 august 2004<br>Prezent|63<br>63|20<br>20|6<br>6|

Organiza˛ii P.R.M. Ónfiin˛ate ∫i cu contribu˛ia mea personal„, din 1 ianuarie 2001 p‚n„ Ón prezent:

- Aiton — comun„;

— Aluni∫ — comun„;

- Cetan — sat;

- Ciucea — comun„;

- Chinteni — comun„;

- Coru∫ — sat;

- Deu∫ — sat;

- D„b‚ca — comun„;

- Diviciorii Mari — sat;

- Diviciorii Mici — sat;

- Geaca — comun„;

- G‚rb„u — comun„;

- Huedin — ora∫;

- M„hal — sat;

- M„rg„u — comun„;

- Mintiu Gherlii — comun„;

- Negreni — comun„;

- R„chi˛ele — sat;

- S„rata — sat;

- S‚ncraiu — sat;

- S‚nm„rtin — comun„;

- Suceag — sat; — T‚rgu∫or — sat;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 - fiaga — comun„;

- Valea Ierii — comun„;

— am asigurat Ónfiin˛area a 25 organiza˛ii P.R.M. pe raza jude˛ului Cluj;

— am realizat ∫i finan˛at publica˛iile lunare ale Filialei Cluj îVulturul Br‚ncovenesc“ ∫i îTricolorul“;

— am coordonat folosirea timpilor de anten„ la Studioul Teritorial de Radio Cluj (pe durata campaniei electorale din iunie a.c. am gestionat repartizarea ∫i utilizarea timpilor de anten„ la studiourile teritoriale de radio ∫i tv din Cluj-Napoca pentru un num„r de 12 jude˛e din Transilvania);

— am redactat ∫i prezentat, at‚t ca purt„tor de cuv‚nt, c‚t ∫i ca parlamentar, zeci de materiale difuzate la postul na˛ional de radio, postul na˛ional de televiziune, precum ∫i la posturile locale privind pozi˛ia P.R.M., ini˛iative parlamentare, combaterea unor atacuri, drepturi la replic„ etc.;

— am colaborat cu materiale scrise la revista îRom‚nia Mare“ ∫i ziarul îTricolorul“;

— am conceput ∫i redactat numeroase materiale de pres„ prezentate Ón cadrul conferin˛elor de pres„ ale Filialei Cluj;

— cu prilejul deplas„rilor oficiale Ón str„in„tate, am prezentat doctrina ∫i programul P.R.M., contribuind la Ómbun„t„˛irea imaginii sale externe, inclusiv la stabilirea de contacte Ón interesul P.R.M. cu lideri politici din Polonia ∫i Croa˛ia;

— am efectuat deplas„ri s„pt„m‚nale Ón teritoriu, Ón localit„˛i din tot jude˛ul, inclusiv Ón perioada vacan˛elor parlamentare;

— am organizat adun„ri cet„˛ene∫ti pentru prezentarea doctrinei ∫i programului P.R.M., a activit„˛ii parlamentare desf„∫urate de deputa˛ii clujeni ai partidului;

— am participat la Ónt‚lniri cu sindicatele, O.N.G.-urile, asocia˛iile de pensionari (civili ∫i militari) reprezent‚nd Filiala Cluj a P.R.M.;

— am participat, ca parlamentar al P.R.M., la sesiuni ∫i simpozioane ∫tiin˛ifice, concursuri ∫i festivaluri literare ∫i cultural-artistice (Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Huedin, Alba Iulia, Sebe∫, Lancr„m, Sibiu, Zal„u, Bistri˛a-N„s„ud etc.), precum ∫i la lans„ri de carte, vernis„ri de expozi˛ii ∫.a.;

— am contribuit la Ómbun„t„˛irea activit„˛ii politice ∫i organizatorice Ón multe organiza˛ii P.R.M.: B„i∫oara, Beli∫, Buza, Baciu, C„l„˛ele, C„∫eiu, Ciucea, C„tina, Huedin, Flore∫ti, Frata, Gil„u, G‚rb„u, Jichi∫u de Jos, M„guri R„c„t„u, M„rg„u, M„ri∫el, N„d„∫el, R„scruci, Bon˛ida, Petre∫tii de Jos, S‚ncraiu, S„cuieu, S‚nmartin, Tureni, Ungura∫, Valea Ierii, Vultureni;

— am participat la ∫edin˛e de dare de seam„ Ón localit„˛ile din zona de responsabilitate, dar ∫i din alte zone ale jude˛ului Cluj: Aghire∫, Baciu, Beli∫, C„l„˛ele, C„tina, Chinteni, Ciucea, Coru∫, D„b‚ca, Deu∫, G‚rb„u, Gil„u, Huedin, Iara, M„guri R„c„t„u, M„ri∫el, Negreni, N„d„∫el, Poieni, Pope∫ti, R„daia, Rogojel, R‚∫ca, S„cuieu, S„v„disla, SÓnpaul, S‚nmartin, T‚rgu∫or, M„hal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, S‚nboieni, Some∫u Rece, S‚ncrai, Suceag, fiaga, Valea Dr„ganului, Valea Ierii;

— am participat la adun„rile generale trimestriale ∫i anuale din Cluj-Napoca, Huedin, Dej, Gherla (mai rar), C‚mpia Turzii, Turda;

— am dotat cu mobilier ∫i calculatoare organiza˛iile P.R.M. municipale Cluj-Napoca, Gherla, Dej, organiza˛ia or„∫eneasc„ Huedin ∫i organiza˛ia jude˛ean„ O.T.R.M.;

— am distribuit, prin organiza˛iile de cartier, comunale, or„∫ene∫ti ∫i municipale (Huedin, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Poieni, Valea Dr„ganului, Bologa, Hodi∫, Morlaca, Ciucea, M„n„stireni, Ardeova, Bedeciu, R‚∫ca, C„l„˛ele, C„lata, M„guri R„c„t„u, Muntele Rece, M„rg„u, R„chi˛ele, M„ri∫el, Mintiul Gherlei, fiaga, Baciu, Pope∫ti, R„daia, Suceag, C„tina, C„∫eiu, Cuzdrioara, Vad, Bob‚lna, Jichi∫u de Jos, Petre∫tii de Jos, Rogojel, Turda, C‚mpia Turzii, Valea Ierii, Baciu, SÓnpaul, Mih„ie∫ti, G„d„lin, Jucu, Iclod, Orman, Livada, S„cuieu, C„ianu, Gil„u, S‚nmartin, T‚rgu∫or, M„hal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici etc.) pentru propriii membri de partid, dar ∫i pentru persoane s„race ∫i nevoia∫e, pachete cu Ómbr„c„minte ∫i Ónc„l˛„minte;

— am contribuit, Ón produse ∫i bani, la organizarea, anual, a serb„rii Pomului de iarn„ Ón municipiile ∫i ora∫ele din jude˛;

— am sus˛inut financiar ∫i material O.T.R.M. ∫i O.F.R.M. Cluj ∫i Cluj-Napoca.

Observ„m c„ Ón cadrul aceleia∫i guvern„ri sunt repetate mai multe reorganiz„ri de ministere pentru a face imposibil„ stabilirea exact„ a costurilor necesare func˛ion„rii acestora.

Dar nu dispera˛i, dragi rom‚ni, programul economic al P.R.M., Ón cuprinsul s„u, are Ón vedere, la capitolul îI.M.M.-uri“, subcapitolul îTurismul — principal factor de dezvoltare economic„“, prin care se vor pune Ón valoare toate valen˛ele turistice Ón complementaritatea lor. Numai a∫a putem confirma afirma˛ia f„cut„ de Papa Ioan al II-lea, c„ îRom‚nia este gr„dina Maicii Domnului“. V„ mul˛umesc.

Evident c„ hot„r‚rea luat„ de Guvernul Rom‚niei are o pronun˛at„ ∫i nedisimulat„ tent„ politic„. Indiferent de aportul pozitiv al domnului Radu Duda, marcat de altfel, de Óns„∫i premierul ˛„rii, al activit„˛ii sale, problema restituirii celor dou„ palate at‚t de mult legate de istoria regilor, dar ∫i a poporului rom‚n, trebuia s„ aib„ Ón mod necesar o audien˛„ public„, cu at‚t mai mult cu c‚t la rotunjirea sumelor au contribuit ∫i danii f„cute de binevoitori din ˛ar„, f„r„ a mai vorbi de generozitatea poporului rom‚n, exemplificat„ prin cele dou„ legi de Ónzestrare a Coroanei Regale, Ón a doua jum„tate a secolului al XIX-lea.

Œn consecin˛„, am considerat c„ o evaluare a celor dou„ castele nu poate fi rupt„ de o evaluare general„ a Óntregului patrimoniu pierdut at‚t de fostul rege Mihai, c‚t ∫i de patrimoniul na˛ional al Coroanei. Aici, evident, trebuie ˛inut cont de marile prejudicii artistice ∫i financiare aduse ˛„rii, Ón condi˛iile dramatice ale abdic„rii regelui Carol al II-lea, c‚nd, Ón cele nou„ vagoane care l-au Ónso˛it, au fost pierdute faimoasele colec˛ii de art„ flamand„ ∫i italian„, francez„ ∫i englez„, care numai Ón parte apar˛inuser„ defunctului rege Carol I.

Œn ceea ce prive∫te scurgerile de bunuri valorice, obiecte de art„, bijuterii, ac˛iuni, nu se poate face o estimare corect„ asupra lor.

Ceea ce se poate sus˛ine ∫i afirma deschis este c„ — evident cu acceptul discret al ocupan˛ilor sovietici — o seam„ de bunuri apar˛in‚nd inventarului regal au fost fie Ónlocuite prin copii, urm‚nd s„ Ónso˛easc„ Óntr-un transport asigurat alte bunuri, printre care picturi de valoare, spre o destina˛ie ∫tiut„. Pe urm„, de ce s„ nu se adauge suma de 500.000 de franci elve˛ieni pe care Alexandru B‚rl„deanu i-a predat, la plecare, Casei Regale, dintr-o sum„ care ar fi urmat s„ fie completat„, dar numai prin t„cerea des„v‚r∫it„ a fostului rege Mihai, ceea ce de altfel nu s-a petrecut, spre cinstea t‚n„rului monarh.

™i o ultim„ observa˛ie care este legat„ de îstarea na˛iunii“. Am fi considerat c„ ultimii, chiar efectiv ultimul care urma s„-∫i ia propriet„˛ile Ónapoi — unele i-au fost deja restituite de mai bine de un an de zile — trebuia s„ fie, Ón mod onorabil, cel care a p„r„sit ˛ara, l„s‚nd Ón urma sa s„ se consume tragedia unui popor care a Ónnobilat p„m‚ntul ˛„rii cu sute de mii de victime sau care, tot cu sutele de mii, aproape de un milion, au suferit Ón urma terorii bol∫evice. De aceea ni se pare anormal, dac„ nu straniu, ∫i poate vina nu este Ón exclusivitate a fostului rege, ci a familiei sau consilierilor s„i, ca, pe fundalul luptei de rezisten˛„, care a fost o realitate, aici, Ón Rom‚nia, omul care a fost de dou„ ori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 rege s„ se coboare, accept‚nd o negociere petrecut„ pe sub m‚n„, aduc„toare de mari beneficii, Ónainte chiar ca anumite probleme legate de Ónstr„inarea unor bunuri apar˛in‚nd poporului rom‚n s„ nu fie complet elucidate.

™i acestea toate pentru a fi ∫i a r„m‚ne un exemplu de rectitudine moral„ ∫i regal„.

Ce altceva? S„ se eschiveze de la plata impozitelor? S„ Óncalce legisla˛ia fiscal„? Exist„ o armat„ Óntreag„ de inspectori fiscali ∫i colaboratori de la crima organizat„ ∫i poli˛ia economic„.

Ce se poate Ónc„lca mai mult dec‚t at‚t? De ce mai e nevoie de un nou jandarm care s„ avertizeze Ón scris fondatorul media? Cu ce drept Ministerul Justi˛iei va avertiza Ón leg„tur„ cu noi Ónc„lc„ri o dat„ ce rela˛ia mass-media cu statul ∫i cet„˛enii este cuprins„ Ón

legisla˛ia Ón vigoare? De ce s„ obligi zeci ∫i sute de ziare s„ umble prin instan˛e, din moment ce exist„ un cadru comod de Ónregistrare a presei care func˛ioneaz„ de mai mult de un deceniu f„r„ s„ nemul˛umeasc„ pe cineva?

Nemul˛umi˛i sunt doar comuni∫tii. Œn cazul Ón care Ministerul Justi˛iei de la Chi∫in„u va avea dreptul s„ avertizeze pot ap„rea multe surprize nepl„cute. Av‚nd p‚inea ∫i cu˛itul Ón m‚ini, adic„ dreptul de a Ónregistra ∫i, concomitent, de a-i pedepsi pe cei Ónregistra˛i, Ministerul Justi˛iei va avea grij„ s„ creeze mari b„t„i de cap ziarelor care iau Ón serios no˛iunea de libertate a cuv‚ntului ∫i spun lucrurilor pe nume.

Apari˛ia jandarmeriei presei Ón preajma alegerilor parlamentare din anul 2005 denot„, c‚t se poate de clar, inten˛ia guvern„rii de a-i suprima brutal pe to˛i opozan˛ii, asigur‚ndu-∫i Ónc„ patru ani de huzur pentru ei, dar Ónc„ patru ani de adev„rat co∫mar pentru toat„ popula˛ia Basarabiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Chiochig, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, ∫i c„ ac˛iunile piromanului nu sunt Ónt‚mpl„toare, ci fac parte dintr-un ∫ir de ac˛iuni violente de intimidare a adversarului politic, a∫a cum au fost numeroase ∫i Ón cazul recentelor alegeri locale din mediul rural. Exemplul care ne vine primul Ón minte este cel din satul Movili˛a, jude˛ul Constan˛a, unde oamenii erau amenin˛a˛i dac„ participau la activit„˛i ale P.R.M. Un pre∫edinte de organiza˛ie s„teasc„, cum este dl. Duma, organiza˛ie care num„r„ 200 de membri, este terorizat de violen˛a cu care este atacat„ gospod„ria sa de c„tre persoane necunoscute ∫i nedescoperite de c„tre organele de ordine din sat, timp de dou„ luni, care preced alegerilor.

Partidul Rom‚nia Mare, care a fost acuzat de at‚tea ori, pe nedrept, c„ ar pune Ón pericol democra˛ia, prin dorin˛a lui de a instaura ordinea ∫i dreptatea, Ón spiritul legii, Ón ˛ara noastr„, trage un serios semnal de alarm„ fa˛„ de recrudescen˛a actelor de violen˛„ Ón perioada campaniei electorale ∫i fa˛„ de nivelul suburban al discursurilor politice. Acestea au debutat cu expresii de intimidare de tipul: îŒl voi bate ∫i-l voi lipi de peretele studioului, dac„ nu va fi decent“, afirma˛ie c„reia i se r„spunde tot cu amenin˛„ri de b„taie ∫i de Ónjur„turi, proferate Ón fa˛a unei adun„ri de partid care aplaud„ entuziasmat„, la scen„ deschis„, candidatul care face asemenea declara˛ii. De la declara˛ii incendiare p‚n„ la ac˛iuni incendiare ale unor adversari politici care pun foc la gospod„ria unui pre∫edinte de organiza˛ie a celui mai mare partid al opozi˛iei nu este dec‚t un pas. Cerem, de aceea, organelor abilitate ale statului s„ vegheze asupra bunei desf„∫ur„ri a procesului electoral, asigur‚ndu-se un climat de siguran˛„ care s„ permit„ electoratului s„-∫i exprime Ón mod liber ∫i neÓngr„dit dreptul la vot.

Poate c„ apropiatele alegeri preziden˛iale din Ucraina vor eviden˛ia orientarea acestei ˛„ri, Ón sf‚r∫it, spre Europa.

Chiar ∫i Alexei Iablokov, vicepre∫edintele Uniunii Mondiale pentru Protec˛ia Mediului ∫i, totodat„, cel mai cunoscut lider al mi∫c„rii ecologiste din Rusia, a declarat despre Canalul BÓstroe c„ este o gre∫eal„ ∫i c„ Ucraina nu va avea nimic de c‚∫tigat din acest proiect, pentru c„ este Óndreptat Ómpotriva dezvolt„rii Europei. Este greu de Ón˛eles de ce insist„ Ucraina asupra acestui proiect. Ucraina vrea s„ fac„ parte din Europa, dintr-o Europ„ civilizat„, Óns„ se comport„ exact pe dos, ca o parte necivilizat„ a Europei.

Œnc„ din anul 2000, Ucraina a organizat campanii publice pentru sus˛inerea lucr„rilor de construc˛ie a Canalului BÓstroe, iar Rom‚nia s-a f„cut c„ nu exist„ nici o problem„, l„s‚nd lucrurile s„ ajung„ Ón situa˛ia actual„.

Din acest motiv, ac˛iunile de reconstruc˛ie ecologic„ a Deltei Dun„rii, pentru Ónl„turarea efectelor generate de lucr„rile efectuate de Ucraina pe canal, vor costa Rom‚nia aproximativ dou„ milioane euro anual, Óntre 2005 ∫i 2008.

Ne baz„m pe faptul c„ raportul Comisiei Europene va reprezenta ∫i pentru noi, ∫i pentru ucraineni un element de evaluare independent„ a impactului acestui canal ∫i, pe baza lui, vom putea s„ revenim, c‚t de cur‚nd, la o situa˛ie normal„, adic„ Ucraina s„ Ónceteze s„ sfideze dreptul interna˛ional.

Rom‚nia, practic, a devenit frontiera r„s„ritean„ a Occidentului, a∫a c„ obliga˛iile noastre ∫i ale partenerilor europeni ∫i euroatlantici fa˛„ de aceast„ frontier„ sunt extrem de importante. Aceste incidente cu Ucraina conduc, pentru noi, la responsabilit„˛i Ón domeniul protec˛iei zonei de frontier„ de tip Schengen.

Nu Ón ultimul r‚nd, a∫ vrea s„ amintesc faptul c„ deputa˛ii din Comisia pentru administra˛ie public„ au votat, Ón unanimitate, pentru constituirea unei comisii de anchet„ privind impactul construirii Canalului BÓstroe asupra Deltei Dun„rii. Ace∫tia ar fi trebuit s„ mearg„ Ón Delt„ pentru a aduna ∫i de pe teren datele necesare unei concluzii pe care urmau s„ o formuleze public, dar conducerea a calificat ca inoportun„ aceast„ cercetare Ón perioada campaniei electorale. Probabil c„ o anchet„ am„nun˛it„ ar fi scos la iveal„ faptul c„ oficialii de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Bucure∫ti erau la curent cu construirea de c„tre ucraineni a Canalului BÓstroe ∫i c„ nu au protestat Ón nici un fel Ón perioada incipient„ a proiectului.

Abia dup„ ce canalul a fost aproape gata, liderii rom‚ni au Ónceput s„ se Óngrijoreze, aduc‚nd Ón discu˛ie, concomitent, ∫i problema stabilirii platoului continental din jurul Insulei ™erpilor.

Discriminarea politic„ este evident„ Ón cazul jude˛elor Constan˛a ∫i Neam˛, unde nu au beneficiat de bani dec‚t localit„˛ile cu primari P.S.D.

Toate autorit„˛ile locale din jude˛ul Constan˛a cuprinse Ón aceste hot„r‚ri — 17 la num„r — apar˛in P.S.D., de∫i, spre exemplu, primarul ora∫ului H‚r∫ova a solicitat sume necesare rezolv„rii unor probleme grave ale comunit„˛ii, Ónmorm‚ntate Óns„ de pre∫edintele consiliului jude˛ean ∫i de prefectul jude˛ului Constan˛a, situa˛ia disperat„ Ón care ne afl„m fiind descris„ Ón comunicatul de pres„ anexat.

Acest mecanism este folosit de partidul de guvern„m‚nt ∫i pentru presiuni Ón vederea racol„rii primarilor din opozi˛ie. Aceste exemple ne arat„ adev„rata fa˛„ a P.S.D., profund nedemocratic„, ne arat„ un partid incapabil s„ respecte regulile democratice ∫i legile Rom‚niei, un partid care dore∫te s„-∫i conserve puterea ∫i baronii Ón detrimentul cet„˛enilor, al intereselor acestora ∫i comunit„˛ilor locale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 pas important cu privire la respectarea principiului libert„˛ii de exprimare.

Exist„ p„reri ale opozi˛iei politice potrivit c„rora Ón Rom‚nia se exercit„ o politic„ sistematic„ a Guvernului P.S.D. de monopolizare a discursului public ∫i de limitare a libert„˛ii de expresie. Reprezentan˛ii acesteia continu„ s„ fac„ trimitere chiar ∫i la Raportul de ˛ar„, recent dat publicit„˛ii de Comisia European„.

Este necesar Ón aceast„ privin˛„ s„ se fac„ distinc˛ie Óntre formul„rile folosite pentru acest subiect.

Opozi˛ia declar„ cu t„rie c„ Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei se afirm„ c„ îlibertatea de exprimare se afl„ Ón Rom‚nia sub semnul Óntreb„rii“ sau c„ îacumularea datoriilor marilor trusturi de pres„, inclusiv ale celor mai importante televiziuni private..., influen˛eaz„ independen˛a editorial„ ∫i duce la autocenzur„“.

Spre deosebire de aceast„ formulare, Ón Raportul de ˛ar„ se subliniaz„ progresele realizate de Rom‚nia prin amendarea Codului penal, cu privire la incriminarea insultei, precum ∫i prin adoptarea Statutului jurnali∫tilor ∫i a Codului deontologic al jurnalistului de c„tre Conven˛ia Organiza˛iilor de Media din Rom‚nia, Ón iulie 2004. Œn ciuda acestor progrese, Raportul subliniaz„ c„ îanumite probleme structurale pot influen˛a realizarea practic„ a libert„˛ii de exprimare“.

Evident, Óntre aceste dou„ formul„ri exist„ o mare deosebire de nuan˛„, ca ∫i Óntre îa fi“ sau a îa putea fi“, aceasta din urm„ r„m‚n‚nd o ipotez„ care se poate judeca Ón func˛ie de evolu˛ia realit„˛ilor din societatea noastr„.

Chiar ∫i Ón declara˛ia Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia se arat„ c„: îŒn ceea ce prive∫te libertatea de expresie, situa˛ia juridic„ a jurnalistului s-a Ómbun„t„˛it, Óns„ situa˛ia economic„ a multor organiza˛ii de pres„ r„m‚ne precar„, fiind nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta independen˛a media.“

Faptul c„ arieratele trusturilor de pres„, Ón acest an, s-au redus foarte mult ∫i au tendin˛a de a fi complet Ónl„turate reprezint„ un fapt pozitiv, care vine Ón Ónt‚mpinarea eforturilor men˛ionate Ón Declara˛ia Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia.

Este de notorietate public„ faptul c„ Ón Rom‚nia presa este apreciat„ pozitiv. Œn toate sondajele de opinie cu privire la Óncrederea acordat„ de popula˛ie presa se situeaz„ constant pe locurile 3 sau 4, dup„ Biseric„ ∫i Armat„.

Presa, prin spiritul critic care o caracterizeaz„, poate influen˛a Ón bine mersul societ„˛ii. Sunt cunoscute cazurile Ón care semnalele furnizate de pres„, pe baza unor elemente verificabile, au condus Ón anii care au trecut la demisia unor mini∫tri sau parlamentari, precum ∫i la amendarea unor proiecte de acte normative.

Totodat„, sunt ∫i cazuri Ón care popula˛ia a putut fi p„c„lit„ ∫i manipulat„ Ón mod grav de unii reprezentan˛i ai presei, care au lansat informa˛ii neverificate, abuz‚nd astfel de buna-credin˛„ a publicului.

Avem credin˛a c„ o dat„ cu evolu˛ia societ„˛ii noastre vom asista ∫i la aplicarea din ce Ón ce mai mult a principiilor deontologiei Ón domeniul presei.

Pentru realizarea unui astfel de deziderat sunt necesare cel pu˛in dou„ condi˛ii, ∫i anume: eliminarea unor fenomene de _malpraxis_ din pres„ ∫i diminuarea st„rii de indiferen˛„ a multor persoane publice fa˛„ de semnalele critice ∫i fenomenele negative pe care le furnizeaz„ presa.

Profesia de ziarist merit„ s„ fie respectat„ at‚t datorit„ deontologiei profesionale pe care trebuie s„ o respecte, c‚t ∫i pentru riscul pe care Ól comport„ exerci˛iul acestei profesii. Œntre 1999 ∫i octombrie 2004 au fost 76 de cazuri de agresiuni la adresa jurnali∫tilor, din care 72 au fost rezolvate de autorit„˛ile competente, iar 4 au r„mas Ón continuare nerezolvate. Aceste date eviden˛iaz„ c„ autorit„˛ile au adoptat o atitudine responsabil„ fa˛„ de anchetarea cazurilor de agresiune fa˛„ de jurnali∫ti. Evident, men˛inerea unei ferme consecven˛e Ón aceast„ problem„ este necesar„.

Merit„ s„ amintim c„, practic, nu exist„ ˛ar„ Ón lume Ón care jurnali∫ti care au cercetat ad‚nc unele probleme tenebroase s„ nu fi fost supu∫i unor presiuni, agresiuni sau chiar ∫i-au pierdut via˛a. Iat„ de ce aceast„ profesie impune respect.

Via˛a politic„ din ˛ara noastr„ parcurge, Ón prezent, un moment deosebit legat de alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale. El se conjug„ cu un alt moment special legat de finalizarea negocierilor privind aderarea la Uniunea European„.

Aceast„ perioad„ este caracterizat„ de o puternic„ intensificare a luptei politice. Fiecare partid caut„ cele mai variate mijloace pentru a ob˛ine un scor c‚t mai bun Ón alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale.

Dup„ c‚t este cunoscut, procesul de negociere a capitolelor de aderare la Uniunea European„ a fost ∫i este dur. Œn acest proces, argumentele negociatorilor no∫tri se Óntemeiaz„ nu numai pe realiz„rile economice ∫i sociale ale ˛„rii noastre sau pe angajamentele poten˛iale care au fost luate, chiar dac„ ele nu sunt puse Ónc„ Ón aplicare, ci ∫i pe criteriile politice pe care partenerii no∫tri de negocieri nu vor ezita nici un moment s„ le invoce.

Iat„ de ce acest moment special se cuvine s„ fie sus˛inut cu maxim„ acuitate de fiecare partid politic, ˛in‚nd seama c„ Ón felul acesta se sus˛ine interesul nostru na˛ional. A pune Ón discu˛ie Ón acest moment anumite teze, cum ar fi neÓndeplinirea criteriului politic de c„tre Rom‚nia, sau a pune sub semnul Óntreb„rii statutul de economie func˛ional„ de pia˛„, respectiv a posibilit„˛ii Ónchiderii Ón acest an a ultimelor 3 capitole aflate Ón procesul de negociere cu Uniunea European„, este de natur„ s„ impieteze asupra pozi˛iei Rom‚niei Ón aceste negocieri.

Trebuie, de asemenea, s„ fim con∫tien˛i c„ Rom‚nia, Ón momentul ader„rii la U.E., nu va Óndeplini impecabil nici unul dintre criteriile economice ∫i financiare negociate, pentru c„ ˛ara noastr„ este Óntr-o puternic„ transformare ∫i adaptare la regulile comunitare, ca ∫i celelalte ˛„ri foste socialiste. Toate aceste ˛„ri se vor confrunta cu numeroase probleme ∫i dup„ anul 2007.

Œn acest context, este de datoria oamenilor politici, at‚t ai puterii, c‚t ∫i ai opozi˛iei, s„ fie solidari Ón Óncercarea de a g„si cele mai bune solu˛ii, fie c„ ele sunt social-democrate, liberale sau de alt„ natur„, pentru a Ónlesni drumul pe calea atingerii unor niveluri c‚t mai ridicate Ón domeniile dezvolt„rii durabile ∫i ale prosperit„˛ii pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Exist„, f„r„ Óndoial„, un merit deosebit care se cuvine s„ fie consemnat. Este meritul premierului Adrian N„stase privind conducerea procesului deosebit de complex privind aderarea la Uniunea European„, Óncep‚nd de la construc˛ia legislativ„ ∫i institu˛ional„ ∫i urmat„ de m„surile de stimulare a cre∫terii economice, de peste 5% realizate Ón ace∫ti 4 ani de guvernare, ∫i chiar de 7,6%

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Ón acest an, cea mai ridicat„ rat„ de cre∫tere fa˛„ de ˛„rile membre ale U.E.

Declara˛iile Comisiei Europene referitoare la Óndeplinirea criteriilor politice ∫i acordarea statutului de economie func˛ional„ Ón acest an pentru ˛ara noastr„ confirm„ acest merit al„turi de factorii economici ∫i politici care ∫i-au adus contribu˛ia la aceste realiz„ri.

Important„ r„m‚ne Óns„ continuitatea Ón men˛inerea ∫i Ómbun„t„˛irea performan˛elor ob˛inute.

Avem deplin„ Óncredere c„ cet„˛enii Rom‚niei se vor pronun˛a Ón viitorul apropiat Ón aceast„ problem„ crucial„, prin votul lor, judec‚nd pe fapte demonstrate, ∫i nu pe vorbe.

Mass-media a semnalat de foarte mult timp ∫i de foarte multe ori faptul c„ rom‚nii sunt folosi˛i drept cobai pentru testarea efectelor substan˛elor artificiale ∫i ale organismelor modificate genetic, dar... vorba aceea, c‚inele de paz„ al societ„˛ii semnaleaz„, dar caravana trece, acest lucru r„m‚n‚nd f„r„ nici un rezultata la nivelul ac˛iunii Executivului.

Cu acceptul tacit al organelor guvernamentale, Rom‚nia este singura ˛ar„ european„ care a devenit zon„ de testare ∫i implementare a culturilor ∫i soiurilor modificate genetic, a substan˛elor artificiale folosite la nivel de mas„ Ón hrana popula˛iei, situ‚ndu-se, Ónc„ o dat„, pe o pozi˛ie advers„ nu numai cu Uniunea European„, dar ∫i cu securitatea alimentar„ a popula˛iei.

Œn Occidentul din care vrem s„ facem parte, produsele care con˛in organisme modificate genetic ∫i substan˛e artificiale sunt cunoscute sub denumirea de frankenfood, iar cet„˛enii informa˛i, con∫tien˛i ∫i care au posibilitatea de a opta nu accept„ astfel de produse; Ón schimb, Ón Rom‚nia, existen˛a acestor produse pe pia˛„ este ˛inut„ sub t„cere, neexist‚nd nici un produs pe care s„ fie scris c„ are Ón con˛inut OMG, de∫i legea impune etichetarea.

Aceast„ politic„ ira˛ional„ referitoare la E-uri ∫i OMG-uri a Guvernului N„stase se r„sfr‚nge Ón mai multe feluri asupra consumatorului. Cel mai grav este Óns„ faptul c„ autorit„˛ile guvernamentale cu competen˛e Ón domeniu se fac vinovate de Ónc„lcarea unui drept fundamental. Starea de s„n„tate ∫i nivelul de trai Ón regres, ∫i constant, ∫i sigur, m„ fac s„ cred c„ folosirea rom‚nilor pe post de cobai pentru testarea produselor modificate genetic se transform„ pe termen mediu ∫i lung Óntr-un genocid na˛ional.

Al doilea efect al politicii ira˛ionale a Guvernului este cel economic. 70% din culturile de soia din Rom‚nia sunt modificate genetic. Ce vom face Ón 2007 c‚nd vom intra Ón Uniunea European„? Aceste culturi vor trebuie s„ fie strict controlate, fie desfiin˛ate! Prin generalizare, c‚t de cur‚nd, Rom‚nia risc„ s„-∫i piard„ clien˛ii pentru exportul de alimente c„tre Uniunea European„. Guvernul joac„ dup„ regulile impuse de marile corpora˛ii, excluz‚nd, ca de obicei, omul de r‚nd, contribuabilul ∫i s„n„tatea acestuia ∫i a genera˛iilor urm„toare, aceasta nefiind o preocupare guvernamental„.

O preocupare guvernamental„ tot mai serioas„ este goana dup„ favorurile celor ce produc ∫i comercializeaz„ cu bun„ ∫tiin˛„ produse pe care, dac„ ar fi con∫tient, informat ∫i Óncuno∫tin˛at, consumatorul le-ar respinge! Agen˛iile guvernamentale al c„ror obiect de activitate este s„ r„stoarne tarabe ∫i s„ p„zeasc„ de mu∫te, s„ goneasc„ printr-o agresivitate paranoic„ ˛„ranii care Ó∫i aduc legumele din gr„dina proprie la pia˛„, pentru a-∫i cump„ra o p‚ine... artificial„, nu fac dec‚t s„ expun„ cet„˛eanul, pe salarii grele ∫i func˛ii pompoase Ón Executiv, priv‚ndu-l de protec˛ia pe care ar trebui s„ i-o ofere, expun‚ndu-l la practici care d„uneaz„ vie˛ii, s„n„t„˛ii ∫i securit„˛ii.

A evaluat oare, doamna secretar de stat Rovana — (cum altfel dec‚t bacovian?) — Plumb sau domnul Ovidiu BrÓnzan, ministrul s„n„t„˛ii — at‚t de Óngrijorat de s„n„tatea unora, c„ este gata s„ Óncalce jur„m‚ntul sacru al lui Hipocrate — efectele acestor substan˛e artificiale, E-uri ∫i OMG-uri, asupra propriei lor s„n„t„˛i, asupra copiilor lor, asupra tuturor rom‚nilor care, de s„r„cie, se hr„nesc tot mai ieftin ∫i mai prost?

Mai r„u, nici cei care pot ∫i vor s„ ocoleasc„ nu au cum s„ nu fie otr„vi˛i de aceast„ politic„ guvernamental„, onorabilii guvernan˛i av‚nd grij„ s„ nu calce prin magazinele populare ∫i pie˛e dec‚t Ón campanii: fie electorale, fie pentru circul cotidian oferit popula˛iei, care nici Ón p‚ine nu mai are Óncredere...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Ce alimente cump„ra˛i pentru copiii ∫i p„rin˛ii dumneavoastr„, domnule ministru BrÓnzan ∫i doamna secretar de stat Plumb? Informa˛i-ne ∫i pe noi, s„ ∫tim ce anume s„ cump„r„m pentru copiii ∫i p„rin˛ii no∫tri... V„ mul˛umesc.

Probabil c„ atunci va Ón˛elege c„ impostura nu poate acoperi lipsa de profesionalism, de loialitate fa˛„ de popor ∫i lipsa de responsabilitate politic„, ∫i vor Ón˛elege ∫i al˛ii c„ ministeriatul nu este numai o surs„ de privilegii, ci ∫i un scaun plin de r„spunderi, inclusiv de natur„ penal„.

Sper ca guvernan˛ii, oricare ar fi ei, s„-∫i asume responsabilitatea pentru faptele lor ∫i s„ ∫tie c„ vor fi tra∫i la r„spundere pentru o activitate defectuoas„, pentru c„ ei gestioneaz„ banul public.

Armata noastr„, prin Óntreaga sa ac˛iune, lucru recunoscut de mul˛i istorici rom‚ni ∫i str„ini, prin actul de la 23 August ∫i urm„rile sale a contribuit la scurtarea cu 6, 8 luni a duratei celui de Al Doilea R„zboi Mondial.

Revolu˛ia din 1989 a adus transform„ri cuvenite ∫i armatei rom‚ne, revenindu-se la tradi˛iile militare, Óndeplinindu-∫i menirea ∫i scopul pentru care a fost creat„, Ónl„tur‚ndu-se astfel situa˛iile Ón care a fost obligat„ s„ participe cu militari; Ón construc˛ii, pe diverse ∫antiere, Ón agricultur„ ∫i la alte activit„˛i f„r„ leg„tur„ cu obliga˛iile ∫i specificul militar.

Recent, cu prilejul Zilei Armatei, pre∫edintele Ion Iliescu a dezvelit la sediul M.A.N. un monument ridicat Ón cinstea ∫i pentru contribu˛ia la men˛inerea p„cii ∫i ordinii de c„tre trupele noastre Ón str„in„tate Ón cadrul misiunilor Ón care au fost implicate.

Armata rom‚n„ a reprezentat ∫i reprezint„ Ón con∫tiin˛a rom‚nilor o for˛„ capabil„ s„ men˛in„ pacea, unitatea ∫i stabilitatea Ón ˛ar„, pentru care poporul ∫i-a p„strat ∫i Ó∫i p„streaz„ constant Óncrederea. Acest fapt creeaz„ o obliga˛ie Ón plus Parlamentului ∫i Guvernului Rom‚niei s„-i acorde tot sprijinul necesar pentru a fi capabil„ s„ parcurg„ aceast„ perioad„ de transform„ri radicale — Ón calitate de armat„ membr„ a Alian˛ei Nord

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 Atlantice, o armat„ de profesioni∫ti, capabil„ s„ Óndeplineasc„ misiunile Ón care este sau va fi solicitat„ de c„tre ceilal˛i parteneri.

Facem men˛iunea c„ Senatul a adoptat actul normativ Ón data de 16 septembrie 2004, comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare cu amendamente, cu care Ministerul Finan˛elor Publice este de acord, motiv pentru care propunem adoptarea proiectului ordonan˛ei Ón varianta rezultat„ din raport. V„ mul˛umesc.

## **Doamna Maria Manolescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin acest act normativ, Codul fiscal, ast„zi se adopt„ modific„rile care ar trebui s„ intre Ón vigoare Óncep‚nd cu anul 2005, pentru tot ceea ce Ónseamn„ impozitele directe ∫i impozitele indirecte pe care agen˛ii economici din Rom‚nia le pl„tesc.

Principalele modific„ri, pe categorii de impozite, se refer„ la: Ón primul r‚nd, Ón materie de impozit pe profit, actul normativ prevede o diminuare a cotei standard de impozit pe profit de la 25% la 19%. De asemenea, se extinde cota redus„ de 10% ∫i pentru tranzac˛iile cu

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptat amendamentul, se introduce acel text. La punctele 14 ∫i 15 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón formula din ordonan˛„. La punctele 16, 17, 18 ∫i 19? Votate Ón unanimitate.

La punctele 20, 21, 22, 23, 24 ∫i 25? Nu sunt obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„. La punctele 26, 27, 28, 29, 30? La 30, domnul deputat Selagea. V„ rog.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 12? Admis amendamentul, se introduce acel text.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004 La punctul 94 urm„ri˛i amendamentul 13. Admis amendamentul.

Dup„ 94, prin amendamentul 14, comisia propune dou„ puncte noi, 94[1] , 94[2] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Se introduc cele dou„ texte, nefiind obiec˛iuni. Punctul 95. Votat Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„. Dup„ punctul 95 urm„ri˛i amendamentul 15. Comisia propune un alineat nou, 7[1] .

Admis amendamentul, se introduce acel text. La alin. 8 urm„ri˛i amendamentul 16. Admis amendamentul, se modific„ textul respectiv, care prive∫te alin. 8. Punctele 96 ∫i 97. Votate Ón unanimitate. Punctele 98, 99, 100. Votate Ón unanimitate. Punctul 101. Votat Ón unanimitate. Dup„ punctul 101 comisia propune un amendament, 17, care introduce un punct nou, 101[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis, se introduce acest punct. Punctul 102. Votat Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„. Dup„ punctul 102, prin amendamentul 18, comisia propune un punct nou, pentru art. 102[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Punctele 103 ∫i 104. Votate Ón unanimitate. Dup„ punctul 104 comisia propune, prin amendamentul 20, un text nou, 104[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. La punctul 105 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate punctul 105. Dup„ punctul 105 comisia, prin amendamentul 21 de la pagina 16, mai propune un text nou, 105[2] . Votat amendamentul, se introduce acel text. Punctele 106 ∫i 107 votate Ón unanimitate. La punctul 108 urm„ri˛i amendamentul 22. Comisia propune abrogarea art. 243. Admis amendamentul, se introduce aceast„ modificare. Dup„ punctul 108 comisia propune, prin amendamentul 23, un punct nou, 108[1] . Admis amendamentul, se introduce acel punct. La punctul 109 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Dup„ punctul 109, prin amendamentul 24, de la pagina 18, comisia propune un punct nou, 109[1] , care vizeaz„ abrogarea art. 245.

Admis acest punct, se abrog„ textul respectiv. Dup„ punctul 109, prin amendamentul 25, pe care Ól g„si˛i la pagina 20, comisia propune un punct nou, 109[2] , care vizeaz„ modificarea alin. 3 de la art. 249 din Codul fiscal.

Admis amendamentul, se introduce acel text. La punctul 110 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Dup„ punctul 110, prin amendamentul 26 de la pagina 21, comisia propune un punct nou, 110[1] .

Adoptat amendamentul, se introduce acel text. La punctul 111?

Votat„ Ón unanimitate Ón formula din ordonan˛„. Dup„ punctul 111, prin amendamentul 27, comisia propune un punct nou, 111[1] . Adoptat amendamentul, se introduce acel text. Punctele 112, 113, 114 ∫i 115. Votate Ón unanimitate. Punctul 116. Votat ∫i acesta Ón unanimitate. Mie nu mi-a fost marcat amendamentul 28. Dup„ punctul 115 comisia propune, prin amendamentul 28 de la pagina 22, un punct nou, 115[1] , cu privire la art. 283. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Se introduce acel text. La punctul 111 revin. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón formula din ordonan˛„. Punctele 112, 113, 114, 115, 116. Votate Ón unanimitate. Dup„ punctul 116 comisia propune, prin amendamentul 29, dou„ puncte noi, 116[1] , 116[2] . Votate Ón unanimitate. Punctele 117, 118 ∫i 119. Votate Ón unanimitate. La punctul 119, care nu era marcat la mine cu Ónsemn cu privire la amendament, comisia a avut, totu∫i, un amendament prin care propune modificarea art. 287. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 30? Nu. Votat Ón unanimitate. Dup„ punctul 119 comisia propune, prin amendamentul 31, un punct nou, 119[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. La punctul 120 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Dup„ punctul 120, prin amendamentul 32, comisia propune introducerea punctelor 120[1] ∫i 120[2] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Se introduc aceste texte. La punctul 121 urm„ri˛i amendamentul 33. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul 33, se modific„ Ón mod corespunz„tor punctul 121. Articolul II. Votat Ón unanimitate. Articolul III. Votat Ón unanimitate. La art. III comisia propune introducerea unui amendament. Œl g„si˛i la pagina 29, amendamentul 34. Admis amendamentul, se introduce acest text.

Am parcurs, stima˛i colegi, textul legii de aprobare a ordonan˛ei ∫i cuprinsul ordonan˛ei, astfel cum a fost modificat.

Vom supune proiectul votului final ast„zi. Punctele 7 ∫i 8 se dezbat joi.

Nici la punctul 9 nu avem Ónc„ raportul suplimentar. La punctul 10, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii cadastrului ∫i a publicit„˛ii. Avem raportul suplimentar.

Rog Comisia juridic„ s„ propun„ timpii de dezbatere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2004

Pofti˛i. La care punct vre˛i s„ interveni˛i?

## **Domnul Márton Árpád Francisc**

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Sigur c„ aceste specii care sunt vizate Ón actul normativ sunt mai rare ∫i ele, deci, au un ritm de Ónmul˛ire mai lent. Ca atare, chiar dac„ uneori produc ∫i pagube, ele trebuie protejate ∫i, din acest motiv, suntem Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ propunere, ca num„rul de animale extrase din fondul cinegetic la aceste trei specii s„ fie limitat, iar ordonan˛a stabile∫te num„rul care s-a prev„zut pentru anii 2004—2005.

Rug„mintea noastr„ este s„ accept„m num„rul acesta care este propus plenului, Óntruc‚t el se face pe baz„ de evaluare, de constat„ri repetate ∫i se ˛ine cont ∫i de gradul de migrare a speciilor Ón arealele respective. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

174 pentru · 21 contra