Adrian Pãunescu

Am ascultat aici, cu toþii, pe omul încãrcat de istorie ºi de poezie, care este senatorul Mircea Ionescu-Quintus, ºi am înþeles încã o datã cât de importantã este viaþa de dincolo de cuvinte.

ªi câtã dreptate avea strãmoºul latin, citat de Eminescu, sã spunã: **”Non idem est, si duo dicunt idem.Ò (”Nu e acelaºi lucru când doi spun acelaºi lucru.Ò)** Conteazã enorm încãrcãtura de suferinþã de dincolo de cuvinte.

Ceea ce cred eu cã e foarte important în momentul de faþã este sã înþelegem ºi **sã ne asumãm imperativele unei vieþi civilizate în România,** cãreia tocmai îi suntem aleºi, ºi, de exemplu, sã ne preocupãm cu seriozitate ºi profunzime de ce înseamnã separaþia puterilor în stat, de ce înseamnã separaþia domeniilor în activitatea generalã a societãþii româneºti. Separaþie pentru conjugarea domeniilor!

Mult timp nu m-am gândit foarte atent la motivele pentru care ni se cere de cãtre autoritãþile internaþionale, ºi uneori supranaþionale, sã acþionãm pentru independenþa justiþiei. Mult timp, dar nu tot timpul. Cred cã e **momentul în care normalizarea vieþii sociale ºi a vieþii individului în România ar putea veni tocmai dintr-o nouã privire ºi dintr-o nouã acþiune asupra domeniilor vieþii sociale, pentru ca ele sã înceapã sã producã în beneficiul general.**

Am sã mã explic! Nici un guvern nu poate veni în faþa poporului sãu sã stabileascã: ”Formula apei este H2SO4Ò, decât cu preþul prãbuºirii în ridicol ºi, eventual, în ”Cartea recordurilorÒ. Nu se poate ca politica sã þinã loc de chimie sau de fizicã sau de istorie. ªi istoria este o ºtiinþã. Nici un guvern nu poate stabili, nici un parlament nu poate decide, nici un preºedinte nu poate sugera cã Ion Ionescu de la Arad a omorât vrãbii. **Numai cei care au autoritatea profesionalã ºi moralã în domeniul în care se exprimã ºi cãruia îi sunt exponenþi au aceastã calitate de a hotãrî asupra faptelor specifice domeniului. De aceea ºi justiþia, ºi istoria, ºi cultura, ºi ºtiinþa, în genere, trebuie sã se bucure, în aceste vremuri, de perfectã independenþã de acþiune.**

Este obligatoriu ca România civilizatã de mâine sã îºi respecte profesioniºtii, meseriaºii, ºi sã respecte una dintre ºtiinþele fundamentale, poate ºtiinþa fundamentalã a omenirii, care este istoria. **Aºa cã vom fi de acord cu orice mãsurã care îi fereºte pe oameni de excese împotriva firii: bolºevism sau nazism, dar vom cere dreptul ºi obligaþia ca în istorie sã se exprime istoricii. Academia Românã sã îºi intre în drepturile ei fundamentale.**

Nu poate ministrul sãnãtãþii, chiar dacã este doctor, sã opereze în locul profesorului Ioan Pop de Popa, ca meseriaº. Nu poate sã opereze ministrul culturii în locul istoricului, chiar dacã ºi profesorul Rãzvan Theodorescu este un remarcabil istoric. Trebuie despãrþite aceste domenii ºi eu, în acest sens, înþeleg pledoaria legatã de activitatea avocaþilor, pledoaria internaþionalã legatã de activitatea avocaþilor.