Stenogramă plen

Permiteþi-mi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi, lucrãrile vor fi conduse de subsemnatul, asistat de cei doi colegi secretari, domnul senator Constantin Nicolescu ºi domnul senator Mihai Ungheanu.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa 111, 6 colegi sunt absenþi motivaþi.

Aþi primit ordinea de zi. Vã rog, dacã sunt observaþii la ordinea de zi?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, ordinea de zi a fost aprobatã de cãtre Senatul României. Programul de lucru, cel obiºnuit, de la ora 15,00 la 19,30.

Dacã sunt obiecþii?

Dacã nu, vã rog sã votaþi ºi programul de lucru.

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, programul de lucru a fost votat de cãtre Senatul României.

Permiteþi-mi sã deschidem primul punct: Declaraþii politice.

Din partea Grupului social-democrat ºi umanist, dau cuvântul domnului senator Bãdulescu Doru-Laurian.

## **Domnul Doru-Laurian Bãdulescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Trãim evenimente care devin, mai repede ca oricând, secvenþe de istorie contemporanã. Dupã cum vã este cunoscut, în zilele de 25 ºi 26 martie 2002, s-a desfãºurat la Bucureºti, la Palatul Parlamentului, reuniunea ”Primãvara noilor aliaþiÒ, la care au participat reprezentanþii celor zece þãri candidate pentru aderare la NATO, constituite în Grupul de la Vilnius. Totodatã, lideri politici ºi militari ºi-au fãcut remarcatã prezenþa la acest summit.

Doi preºedinþi, Ion Iliescu ºi Alexandr Kwasniewski, ºi 12 prim-miniºtri, împreunã cu cei peste 400 de participanþi, au conferit reuniunii, prin problematica abordatã, prin mesajele transmise, precum ºi prin cele primite, precum ºi prin Declaraþia finalã, poziþia de eveniment politic internaþional major.

”International Herald TribuneÒ a titrat semnificativ: ”Marea Neagrã Ñ noul punct focal al expansiunii NATOÒ. ”Financial TimesÒ a lansat ideea cã NATO trebuie sã accepte România ºi Bulgaria.

”Washington PostÒ observa cã, dupã 11 septembrie, importanþa strategicã a regiunii Mãrii Negre a catapultat România ºi Bulgaria în evaluarea de cãtre NATO.

A fost, cu siguranþã, pentru prima datã când presa americanã s-a aplecat atât de masiv cãtre o analizã

atentã asupra cazului românesc. Dar nu numai presa americanã, ci, în general, în mass-media din strãinãtate s-au remarcat numeroase reacþii care ne fac plãcere sã le amintim:

”Strana. RuÒ, publicând opiniile a trei din cei mai reputaþi analiºti ai presei ruse privind aderarea României la NATO, exprima pãrerea cã ”decizia se ia la Washington ºi a fost deja luatã, veþi fi primiþi... România are tot dreptul sã intre în Alianþã, este o necesitate generalã, geopoliticã, a dezvoltãrii ºi formãrii Europei marilor democraþiiÒ.

”Deutsche WelleÒ a considerat summit-ul de la Bucureºti un ”eveniment de importanþã centralãÒ, concluzionând: ”Mesajul transmis de Armitage pare, în orice caz, sã fie cea mai încurajatoare declaraþie publicã fãcutã pânã acum în favoarea României.Ò

Da, vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar România Mare, are cuvântul domnul senator Ioan Aurel Rus.

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, ”Libertate, te iubim! Ori învingem, ori murim!Ò

Aceste cuvinte rãsunau pe strãzile Chiºinãului duminicã ºi izvorau din inimile tinerilor ce se îndreptau spre piaþa ce avea sã gãzduiascã marea adunare popularã.

La acest eveniment au participat peste 80 de mii de români, iar alþi zeci de mii au fost împiedicaþi sã ajungã. Spun asta pentru cã miliþia comunistã a recurs la cele mai diabolice metode, ºi anume: la peste 400 de autobuze li s-au ridicat numerele de înmatriculare, iar microbuzelor li s-au luat taloanele. De pe ruta Ungheni au fost anulate ºi trenurile, numai ca sã fie împiedicaþi românii sã ajungã la adunare.

Parlamentarii P.R.M. s-au deplasat la Orhei ºi au constatat cele descrise. Am fost informaþi de autoritãþile locale cã adunarea este ilegal constituitã, dar am avut surpriza sã vedem o scenã solidã, dotatã cu aparaturã puternicã, iar cablurile de alimentare cu energie electricã veneau din clãdirea Guvernului. Deci nu era autorizatã manifestaþia.

Sutele de jandarmi comasaþi în zonã au asigurat liniºtea ºi ordinea care, de fapt, domneau la Chiºinãu. Mulþimea, bine organizatã, scanda lozinci de genul: ”Grea îi viaþa în strãinie, vreau acasã, Românie!Ò sau ”Trãiascã, trãiascã, trãiascã Ardealul, Moldova ºi Þara Româneascã!Ò. Multe sloganuri erau înscrise pe pancarte ºi mulþimea îºi cerea dreptul de a-ºi pãstra limba, istoria ºi fiinþa naþionalã.

Un loc distinct la fiecare vorbitor îl ocupa dispariþia deputatului Vlad Cubreacov ºi solidarizarea cu familia disperatã. Toþi cereau eliberarea urgentã a acestuia prin implicarea tuturor forþelor, precum ºi pãrãsirea teritoriului moldav de cãtre trupele ruseºti.

Vorbitorii adresau mulþimii îndemnul la unitate ºi continuarea manifestãrilor pânã la plecarea de la putere a comuniºtilor. S-a cerut demisia în bloc a Parlamentului, a Guvernului ºi a preºedintelui, precum ºi organizarea de alegeri anticipate.

Toatã noaptea, vorbitorii adresau mesaje pacifiste ºi chiar rugau mulþimea sã nu se lase antrenatã în certuri ºi scandaluri. Luni, în jurul orei 8,30, elevii ºi studenþii s-au prezentat în piaþã cu aceleaºi lozinci, asigurând continuitatea manifestãrilor care se vor încheia dupã îndeplinirea cerinþelor exprimate în Manifestul cãtre þarã ºi Declaraþia Marii Adunãri Naþionale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului democrat, are cuvântul doamna senator Petre Maria.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Senatorul ºi instituþia întrebãrilor ºi interpelãrilorÒ ºi o sã vedeþi din conþinutul acesteia de ce un asemenea titlu.

La solicitarea salariaþilor unei societãþi comerciale din Feteºti, judeþul Ialomiþa, care nu înþelegeau în ce modalitate s-a privatizat firma la care munceau de-o viaþã Ñ este vorba de o fabricã de conserve, cunoscutã comercial sub denumriea de S.C. ”HorticonsÒ Ñ S.A. Ñ ºi în calitatea mea de senator de Ialomiþa m-am adresat ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor Ilie Sârbu, în data de 4 martie 2002, cu o întrebare al cãrei scop firesc era acela de a primi cele mai autorizate informaþii cu privire la privatizarea societãþii deja menþionate.

Cu o întârziere uºor suspectã, aº spune, abia în data de 21 martie 2002 am primit, în scris, rãspunsul solicitat ºi un set de informaþii anexate acestuia. Am studiat cu atenþie rãspunsul ºi m-am întors Ñ deci am primit rãspunsul într-o zi de plen, joia Ñ în ziua urmãtoare, vineri, în judeþ, pregãtitã sã mã întâlnesc cu cei care mi se adresaserã ºi sã le pun la dispoziþie rãspunsul autorizat.

Potrivit acestui rãspuns, semnat, probabil, de altcineva, de un secretar de stat, în locul ministrului e semnat cu ”pentruÉÒ, societatea în cauzã s-a privatizat în luna decembrie 2001 prin metoda negocierii directe, cu preselecþie, la care s-a prezentat un singur ofertant, care a ºi fost selectat, ºi anume Asociaþia PAS ”HorticonsÒ Feteºti, cu care s-a semnat ºi contractul de vânzare-cumpãrare pentru un pachet de acþiuni care reprezintã Ñ din rãspunsul ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor Ñ 50,0903% din capitalul social al societãþii ºi cu un preþ de 3,6 miliarde lei, adicã doar 5.225 lei pe acþiune.

Îmi rãspunde, de asemenea, domnul ministru, cã plata s-a fãcut integral, în termen de cinci zile de la semnarea contractului, ºi anume: semnarea s-a petrecut în ziua de 28 decembrie 2001, cu ordinele de platã nr. 417 din 9 noiembrie 2001 Ñ deci, subliniez, contractul este semnat în 28 decembrie ºi prima platã s-a fãcut în 9 noiembrie 2001, aºa scrie domnul ministru în rãspunsul

Din partea Grupului parlamentar naþional liberal, are cuvântul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Domnule preºedinteÉ

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sunt încã surprins ºi contrariat de faptul cã persoane publice, mai mult sau mai puþin îndreptãþite, ºi-au exprimat opinii potrivit cãrora românii, adicã noi, eram învinovãþiþi de holocaust, de producerea unor dramatice întâmplãri petrecute cu multe zeci de ani în urmã, undeva în Moldova sau în Basarabia.

De la aceastã înaltã tribunã s-au luat atitudini demne ºi s-au rostit proteste, pe care le împãrtãºesc întru totul, în sensul cã asemenea aserþiuni grave nu corespund realitãþii ºi cã datoria de a ne întoarce în timp pentru corecta cunoaºtere a trecutului revine în primul rând istoricilor.

Mãrturisesc cã nu mã bucur de o pregãtire deosebitã în materie, dar am avut ºansa sã ascult istoria de la dascãli iluºtri, chiar ºi de la Iorga, ºi de la ei am învãþat sã preþuiesc ºi sã-mi venerez înaintaºii, adevãraþi fãuritori de istorie. Am învãþat mai ales sã respect adevãrul, adevãrul istoric, adevãr pe care, datoritã vârstei, îl cunosc nu din relatãri, nu din lecturi, nu din memorii, ci din trãirea unor împrejurãri în care s-a vãdit neîndoielnic comportarea noastrã faþã de evrei în acel timp ºi în toate timpurile.

ªi iatã, exact acum 58 de ani, la început de aprilie 1944, mã aflam cu unitatea mea militarã la Roman, în plinã zonã de front. Autoritãþile locale hotãrâserã sã foloseascã cetãþeni evrei nemobilizaþi pentru curãþenia oraºului, într-un program zilnic de patru ore. Aveam gradul de sublocotenent de rezervã ºi am primit misiunea de a supraveghea modul în care se desfãºura aceastã acþiune, þinând seamã de locul în care se petrecea.

Încã din prima zi s-au prezentat peste o sutã de persoane amãrâte ºi îngrijorate, femei ºi bãrbaþi, tineri ºi bãtrâni, unii suferinzi. Dupã o sumarã triere ºi de acord cu împuternicitul primãriei, am trimis imediat acasã toate femeile, toþi bãtrânii ºi bolnavii ºi am pãstrat pentru lucru vreo 20 de tineri. Acestora li s-au alãturat imediat, ºi din proprie iniþiativã, numeroºi localnici care ieºeau în faþa caselor fãcând ºi ei curãþenie ºi invitând pe tinerii evrei în curþile lor pentru a bea apã ºi pentru a se spãla, dovedind ºi de data aceasta bunãvoinþã ºi înþelegere.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

Am ascultat aici, cu toþii, pe omul încãrcat de istorie ºi de poezie, care este senatorul Mircea Ionescu-Quintus, ºi am înþeles încã o datã cât de importantã este viaþa de dincolo de cuvinte.

ªi câtã dreptate avea strãmoºul latin, citat de Eminescu, sã spunã: **”Non idem est, si duo dicunt idem.Ò (”Nu e acelaºi lucru când doi spun acelaºi lucru.Ò)** Conteazã enorm încãrcãtura de suferinþã de dincolo de cuvinte.

Ceea ce cred eu cã e foarte important în momentul de faþã este sã înþelegem ºi **sã ne asumãm imperativele unei vieþi civilizate în România,** cãreia tocmai îi suntem aleºi, ºi, de exemplu, sã ne preocupãm cu seriozitate ºi profunzime de ce înseamnã separaþia puterilor în stat, de ce înseamnã separaþia domeniilor în activitatea generalã a societãþii româneºti. Separaþie pentru conjugarea domeniilor!

Mult timp nu m-am gândit foarte atent la motivele pentru care ni se cere de cãtre autoritãþile internaþionale, ºi uneori supranaþionale, sã acþionãm pentru independenþa justiþiei. Mult timp, dar nu tot timpul. Cred cã e **momentul în care normalizarea vieþii sociale ºi a vieþii individului în România ar putea veni tocmai dintr-o nouã privire ºi dintr-o nouã acþiune asupra domeniilor vieþii sociale, pentru ca ele sã înceapã sã producã în beneficiul general.**

Am sã mã explic! Nici un guvern nu poate veni în faþa poporului sãu sã stabileascã: ”Formula apei este H2SO4Ò, decât cu preþul prãbuºirii în ridicol ºi, eventual, în ”Cartea recordurilorÒ. Nu se poate ca politica sã þinã loc de chimie sau de fizicã sau de istorie. ªi istoria este o ºtiinþã. Nici un guvern nu poate stabili, nici un parlament nu poate decide, nici un preºedinte nu poate sugera cã Ion Ionescu de la Arad a omorât vrãbii. **Numai cei care au autoritatea profesionalã ºi moralã în domeniul în care se exprimã ºi cãruia îi sunt exponenþi au aceastã calitate de a hotãrî asupra faptelor specifice domeniului. De aceea ºi justiþia, ºi istoria, ºi cultura, ºi ºtiinþa, în genere, trebuie sã se bucure, în aceste vremuri, de perfectã independenþã de acþiune.**

Este obligatoriu ca România civilizatã de mâine sã îºi respecte profesioniºtii, meseriaºii, ºi sã respecte una dintre ºtiinþele fundamentale, poate ºtiinþa fundamentalã a omenirii, care este istoria. **Aºa cã vom fi de acord cu orice mãsurã care îi fereºte pe oameni de excese împotriva firii: bolºevism sau nazism, dar vom cere dreptul ºi obligaþia ca în istorie sã se exprime istoricii. Academia Românã sã îºi intre în drepturile ei fundamentale.**

**În toate-aceste rãtãciri bolnave Tu, întuneric, ce mai tot îndrugi? Mileniu trei al omenirii, ave! Noi n-avem cum sã fim popor de slugi!**

**Destul cu-acest concert de servitori, La zoo cu gibonii de serviciu, Mai degrabã mori, decât sã cobori Cãtre cuºca ta cu biciul Cã doar nu eºti popor din flori.**

**Noi îþi vom face într-o zi dreptate Popor român în pace sau rãzboi ªi Dumnezeul neamurilor toate Se va întoarce iarãºi printre noi.**

**Destul cu-acest complex provincial, Când noi am fost, în luptele barbare, Matcã, val ºi mal, cãlãreþ ºi cal, Europei zid de apãrare, Un zid creºtin-oriental.**

## **Noi, milostiv popor de foaie verde, Fiorul Absolut ne strãbãtu, La cãte-am tot pierdut, vom mai ºi pierde, Dar demnitatea, niciodatã nu!Ò**

Uneori, faptele noastre din trecut ne obligã la radicalizarea mesajului prezent, care se mai stinge cu vârsta. Tocmai din aceastã perspectivã, a nevoii de normalitate ºi a faptului cã uneori politica nu poate stãpâni viaþa, ci poate doar s-o potenþeze, în schimb cultura influenþând istoria, ºi istoria, ºi cultura, uneori, ajutând politica, am pledat ºi pledez pentru normalizarea societãþii româneºti în direcþia limpezirii fizionomiei noastre europene.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Domnule preºedinte, vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

”Cine nu are bãtrâni sã ºi-i cumpereÒ spune un proverb românesc ºi voi spune ºi eu astãzi, dupã scurta, dar frumoasa lecþie de demnitate, pe care ne-a dat-o tuturor un om care a traversat un veac de istorie româneascã. Îi mulþumesc venerabilului coleg Mircea Ionescu-Quintus pentru faptul cã, prin autoritatea sa moralã, a restabilit adevãrul. Aºa este: ”Non est idem, si duo dicunt idem.Ò (”Nu e acelaºi lucru când doi oameni spun acelaºi lucru.Ò)

Cineva are interesul sã prezinte poporul român ca pe un popor de criminali; ºi nu de ieri, de azi, de multã vreme. Este un popor vânat, cu cât e mai bun, cu cât e mai tolerant, cu cât e mai omenos, cu atât e mai vânat.

În privinþa celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, vreau sã le spun acelora care ne acuzã din senin de fapte pe care nu le-am sãvârºit, dar le trec sub tãcere pe cele foarte bune pe care le-am sãvârºit, cã piloþii americani ºi britanici, care bombardau de zor în anii 1943Ñ1944 ºi Valea Prahovei, ºi Bucureºtii, ºi alte zone ale României, aveau instrucþiuni scrise: dacã se întâmplã cumva sã cadã cu avionul sau cu paraºuta peste Dunãre, în Bulgaria, sã facã tot posibilul sã ajungã în România, pentru cã poporul e mult mai omenos, e mult mai blând, mult mai primitor. ªi s-a vãzut asta, pentru cã piloþii, cei mai mulþi rãniþi, care au ajuns în România, au fost salvaþi, deºi au semãnat prãpãd ºi moarte, au fost primiþi cu dragoste ºi unii supravieþuitori chiar se întorc acum, în momente de comemorare, mai ales la cimitirul britanic, pe care îl ºtim cu toþii.

De ce se încearcã de cãtre anumiþi evrei, nu toþi, pentru cã eu am o mare stimã faþã de poporul Bibliei, dar sunt unii care trãiesc numai din culpabilizarea poporului român, ºi-au fãcut o meserie de a denunþa ºi de a demasca poporul român. În mare parte, explicaþia este aceasta: pasul urmãtor dupã asemenea învinovãþire este cererea de retrocedãri, individuale sau colective, minore sau majore, masive.

În urmã cu 7Ñ8 ani, am publicat în revista mea, ”România MareÒ, un document pe care mi l-a furnizat un general-doctor, Traian Bãndilã se numeºte, a trecut destul de mult timp ca sã spun cine mi l-a furnizat, un om de valoare din judeþul Mureº ºi care, printr-un concurs de împrejurãri, l-a obþinut de la Ministerul Afacerilor Externe. Era vorba de o minutã încheiatã între unii reprezentanþi ai unor ligi de retrocedãri de bunuri ºi proprietãþi din Israel ºi câþiva reprezentanþi ai Ministerului Afacerilor Externe. Se cereau nu mai puþin de 400.000 de imobile din România, probabil câte un imobil pentru fiecare evreu care ar fi fost ucis în România, aºa dupã cum reiese dintr-o blasfemie, pentru cã acea piatrã care a fost instalatã în faþa Sinagogii Templului Coral din Bucureºti, din care reiese cã în România au fost asasinaþi 400.000 de evrei, este o blasfemie, este o mistificare grosolanã a istoriei. Suntem prea experimentaþi ºi prea bãtrâni, aº spune, în politicã, de 12 ani, unii chiar mai de dinainte, ca sã mai menajãm pe cei care ne mint în faþã, ca sã

Deci el vrea sã ia dolari. A gãsit un cumpãrãtor cu 25.000 de dolari. Asta vrea sã facã Radu Ioanid. O iubi el victimele holocaustului, dar nici banul nu-i de colea!

Aº vrea sã închei, stimaþi colegi, revenind la chestiuni serioase. A zis bine cine a zis: ”Hai sã lãsãm istoria pe seama istoricilor!Ò Dacã noi venim cu ºenila acestui tanc nemilos, care-i politica ºi care face ºi greºeli, venim peste chestiuni atât de delicate, ”strivim corola de minuni a lumiiÒ, ca sã-l parafrazãm pe Lucian BlagaÉ Am avut onoarea în 1995 sã fiu primit în cadrul unei delegaþii senatoriale de Majestatea Sa, regele Juan Carlos al Spaniei. Coleg al dumneavoastrã de partid, domnul Oliviu Gherman, care pe atunci era preºedintele Senatului, dar, fireºte, nu atât de valoros ca acest titan al gândirii democratice, care-i Nicolae Vãcãroiu, a încercat sã-l lãmureascã pe regele Spaniei cum a scos Ceauºescu untul din el, din Gherman. Probabil, pe când era asistent la Cluj ºi scria în ”ScânteiaÒ articole vibrante despre marxism-leninism; bune ºi alea. Ar trebui sã le punem pe versuri Adrian, sã le punem pe muzicã. ªi la care regele Spaniei i-a spus: ”Domnule senator, opriþi-vã aici. ªi Franco ºi Ceauºescu au fãcut parte din istoria popoarelor noastre. Lãsaþi popoarele sã-i judece.Ò Dupã care am vizitat Vale des Los Caidos, unde sunt 40.000 de morþi din Rãzboiul Civil din Spania (1936Ñ1939) ºi în mijloc este mausoleul de granit, de piatã roºie al generaului Franco.

S-au împãcat în eternitate ºi republicanii, ºi fasciºtii. Au fost tragedii îngrozitoare, dar cred cã singura cale de reconciliere naþionalã este sã se împace toate aceste asperitãþi. Dacã noi certãm morþii, noi certãm din nou morþii în postumitate, facem un lucru incalificabil. De ce, nu avem alte teme de discuþie? Nu ne pricepem sã facem altceva? Atunci sã ne dãm la o parte, sã lãsãm generaþia tânãrã, care nu are complexele astea ºi va ºti ea sã facã treburi mai bune pentru þarã.

Acestea fiind spuse, vreau sã fac un apel, din nou, la colegii din partidul de guvernãmânt, pe care-i asigur de simpatia mea, cã e prea mult pentru generaþia noastrã, sã moarã ºi de foame, ºi de ruºine.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului democrat, pentru patru minute, domnul Romeo Octavian Hanganu.

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, în urmã cu douã zile s-au împlinit 69 de ani de la naºterea poetului Nichita Stãnescu ºi aº vrea sã spun câteva cuvinte legate de casa pãrinteascã

a poetului din Ploieºti, în care s-a nãscut însuºi poetul ºi care a avut dupã 1944 o istorie extrem de zbuciumatã.

Naþionalizatã prin Decretul nr. 92/1950, casa a trecut în proprietatea chiriaºului în decembrie 1973, numãrându-se printre puþinele case vândute, din câte fuseserã naþionalizate în Ploieºti. Parlamentul României are meritul de a fi aprobat Ministerului Culturii, la votarea bugetului pentru anul 1995, suma de 500 milioane lei pentru cumpãrarea caselor Lucian Blaga ºi Nichita Stãnescu ºi, dacã în Alba s-a lucrat unit ºi eficient ºi s-a achiziþionat casa preotului Sidor Blaga, nu acelaºi lucru s-a întâmplat în Prahova, astfel cã la rectificarea bugetului din august 1995 suma alocatã recuperãrii casei lui Nicolae Stãnescu a fost trecutã la agriculturã.

Am încercat de câte ori am condus administraþia publicã din judeþul Prahova, fie ca primar al Ploieºtiului, fie ca prefect, sã ajut la ceea ce trebuia fãcut pentru memoria lui Nichita Stãnescu într-o perioadã grea, în care personalitatea lui Nichita Stãnescu a fost de multe ori folositã de diverse grupãri politice, ca sã nu mai vorbim cã de la an la an creºtea numãrul colegilor sau al prietenilor lui Nichita, pentru diverse interese. Am reuºit sã armonizez dorinþa localã cu bunãvoinþa centralã ºi în 1998, pe 26 august, am putut asista la semnarea actului de trecere a preþioasei relicve în proprietate publicã, alãturi de cel care era ministrul culturii atunci, domnul Caramitru, ºi cred cã fac un act de dreptate amintind cã domnul Caramitru a fost singurul ministru al culturii care a reuºit sã direcþioneze aceºti bani cãtre casa poetului. ªi nu peste mult timp, s-a realizat în Parcul Central al Ploieºtiului monumentul lui Nichita Stãnescu, inaugurat la 24 septembrie 1999.

Toate aceste lucruri se gãsesc scrise în cartea apãrutã în acea perioadã, ”Ploieºti. Casa îngerului Ñ 16 ani dupã nemurireÒ. De aceea, implicat în destinul memorial al poetului, nu pot fi indiferent la ce se întâmplã acum cu casa natalã ºi la neînþelegerea dintre oamenii de culturã din Ploieºti legat de modul cum ar trebui fãcutã restaurarea.

Ultima luare de cuvânt din partea Grupului Naþional Liberal, domnul senator Paul Pãcuraru. Domnule vicepreºedinte, vã rog.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu siguranþã, toate mediile politice sunt bucuroase atunci când semnalele integrãrii României în NATO devin din ce în ce mai pozitive, mai accentuate.

Cred însã cã este o micã problemã, care sper sã nu fie subiect de dezbatere politicã, problema confiscãrii acestui eveniment, ºi, din pãcate, din declaraþia politicã audiatã, am înþeles cã deja avem parte de o astfel de confiscare de cãtre partidul de guvernãmânt sau de cãtre domnul prim-ministru.

Opinia mea este cã va trebui totuºi sã respectãm adevãrul, ºi anume faptul cã structuri politice, forþe politice, partide politice în România, chiar de 10Ð12 ani se pronunþã pentru aceste valori, pentru aceste obiective, pentru aceastã integrare ºi lucrurile trebuie recunoscute. Pentru cã a face un succes al partidului de guvernãmânt din acest subiect înseamnã a omite ceea ce presa internaþionalã, ”Herald TribuneÒ, spunea, cã fãrã 11 septembrie problema integãrii României ºi a Bulgariei în NATO era un subiect hilar. Deci factorii conjuncturali externi sunt cei care au favorizat, din fericire, obiectivul major al politicii externe române ºi din acest motiv ar trebui sã þinem cont cã nu putem sau încã un motiv pentru care nu putem apela la o confiscare sau a-l considera un succes al politicii externe române. Dacã în politica externã, lucrurile, din fericire, par a fi rezolvate, prin conjunctura aºtrilor ºi a factorilor de decizie, cred cã mult mai multã poticnealã avem, în schimb, ºi aceasta este tema intervenþiei mele, în ceea ce priveºte politica internã.

Cea mai mare discrepanþã între Programul de guvernare ºi realitate, precum ºi ceea ce se întâmplã atât în plan legislativ, în plan instituþional, cât ºi în realitatea de zi cu zi a românilor este, fãrã îndoialã, discrepanþa în ceea ce se numesc politicile sociale ale Cabinetului Adrian Nãstase.

Capitol cu capitol, asistãm la un eºec de proporþii uriaºe ºi iatã cã ne apropiem de jumãtatea mandatului de guvernare ºi, în loc sã avem corecþii cât de cât pozitive, avem un eºec în linie, ceea ce face ca starea populaþiei sã ajungã din ce în ce mai grea, aproape de disperare. Pe piaþa muncii, în politica locurilor de muncã, Programul de guvernare spune cã va creºte gradul de ocupare a forþei de muncã, cã va diminua ºomajul, cã va stimula cererea ºi crearea de locuri de muncã, cã va dimensiona alocaþia de ºomaj funcþie de vechimea în muncã ºi de ultimul salariu avut.

Mulþumesc, domnule senator.

Înseamnã cã trebuie sã mai facem o fabricã de bani. O sã încercãm.

Trecem la punctul urmãtor: Notã pentru exercitarea de cãtre Parlament a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, conform art. 117 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992.

Aveþi dreptul de a sesiza Curtea Constituþionalã la urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalitãþii organizate, a terorismului ºi a altor categorii de infracþiuni, semnat la Varºovia la 11 iulie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2002 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 25 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare;

Ñ Legea privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanþate direct din fonduri nerambursabile NATO;

Ñ Legea pentru acceptarea amendamentului adoptat de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite, prin Rezoluþia 50/155 din 21 decembrie 1995, la Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptatã la New York la 20 noiembrie 1989, ratificatã prin Legea nr. 18/1990;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de canalizare ºi a staþiei de epurare a apelor uzate în Oradea, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 ºi la Bucureºti la 10 octombrie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea ºi modernizarea sistemului de alimentare cu apã potabilã ºi a reþelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 31 mai 2001 ºi la Bucureºti la 10 octombrie 2001;

Propunem pe domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan.

Mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisia de mediere s-a aprobat de cãtre Senat cu

89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri. Trecem la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei ªieu, judeþul Maramureº.

Grupul social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Mulþumesc. România Mare Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Bîciu Constantin ºi Vasile Horga.

Grupul democrat Ñ o propunere.

Iuliu Pãcurariu.

Grupul naþional liberal Ñ o propunere.

Dan Constantinescu.

Dan Constantinescu. Vã mulþumesc. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisia de mediere a fost aprobatã cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, Grupul social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ºi Bucur Dionisie.

România Mare Ñ douã propuneri.

Domnul senator Ionel Alexandru ºi doamna senator Angela Bãlan.

Grupul naþional liberal Ñ o propunere.

Propunem pe domnii senatori Bindea Liviu, Hriþcu Florin ºi Bucur Dionisie.

Mulþumesc. România Mare Ñ douã propuneri.

Domnul senator Gheorghe Zlãvog ºi doamna senator Angela Bãlan.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Maria Petre. U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Vã mulþumesc foarte mult. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, a fost aprobatã ºi aceastã comisie de mediere. Ne bucurãm cã a venit ºi domnul senator Panã. Îl rugãm sã ia loc.

La proiectul Legii bibliotecilor, Grupul social-democrat ºi umanist Ñ 4 propuneri.

Propunem pe domnul senator Zanc Grigore, doamna senator Rebreanu Nora, domnul senator Pruteanu George ºi domnul senator Nicolaescu Ioan.

Mulþumesc. România Mare Ñ o propunere.

Domnul senator Marius Constantinescu.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Mulþumesc.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România Ñ o propunere.

Seres DŽnes.

Grupul democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

Grupul naþional liberal Ñ o propunere.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/12.IV.2002

Domnul senator Ion Pãun Otiman.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat ºi aceastã comisie de mediere, cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut.

Grupul social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnul senator Mocanu Vasile, domnul senator Matei Viorel ºi doamna senator Sporea Elena.

Mulþumesc.

Grupul România Mare Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Grupul naþional liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Grupul U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Pete ªtefan. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

ªi aceastã comisie de mediere s-a aprobat, cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 173/2001 privind majorarea capitalului social al Societãþii Comerciale ”Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Ñ TAROMÒ Ñ S.A., prin conversia în acþiuni a creanþelor unor unitãþi de aviaþie civilã, Grupul social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Bãdulescu Doru ºi Dinu Marin.

Grupul România Mare Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Dorel Onaca.

Grupul democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Grupul U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Pete ªtefan. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 99 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat ºi aceastã comisie de mediere.

Trecem la ultima comisie de mediere, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar. Grupul social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Propunem pe doamna senator ªelaru Rodica, domnul senator Ciocârlie Alin ºi domnul senator Filipescu Cornel.

Grupul România Mare Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Corneliu Bichineþ.

Grupul democrat Ñ o propunere.

Domnul Constantin Bãlãlãu.

Grupul liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. A fost constituitã ºi aceastã comisie de mediere, cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea ºi funcþionarea asociaþiilor de proprietari. Domnul Hriþcu.

Deci, stimaþi colegi, aveþi în anexã textele în divergenþã.

La nr. crt. 1 Ñ text comun propus în unanimitate. Pe articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat.

La nr. crt. 2 Ñ text Senat, deci nu-l votãm.

Stimaþi colegi, la nr. crt. 3, 4 ºi 5, text Camera Deputaþilor, votate în unanimitate.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Deci pentru nr. crt. 3, 4 ºi 5, în redactarea Camerei Deputaþilor.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat.

Nr. crt. 6, 7 Ñ text Senat. Nu sunt alte texte. Stimaþi colegi, în condiþiile acestea,

Aveþi observaþii? Nu sunt.

În aceste condiþii,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea Programului de gestionare a câinilor fãrã stãpân.

Domnul Hriþcu sau domnul Pricop? Sunteþi acolo.

Stimaþi colegi, vã rog sã mã urmãriþi, uitaþi-vã ºi pe materialul dumneavoastrã.

La nr. crt. 1 ºi 2, deci art. unic ºi art. 4, cele douã modificãri, s-a mers în unanimitate pe textul Camerei Deputaþilor.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi textul Camerei Deputaþilor.

Cu 81 de voturi pentru, 15 împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat.

La nr. crt. 3 cu referire la art. 5 alin. 1, s-a mers pe textul Senatului. La alin. 2 (este vorba de nr. crt. 3), pe textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al colegilor din comisia de mediere.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, 15 împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat.

La nr. crt. 4, cu referire la art. 7 alin. 3, la nr. crt. 5, art. 8 alin. 1 ºi 2, la nr. crt. 6, cu referire la art. 10, s-a mers cu textul Camerei Deputaþilor în unanimitate. Aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a aprobat.

- La nr. crt. 7, cu referire la art. 11, text comun. Aveþi observaþii? Nu sunt.

- S-a votat în unanimitate acest text comun. Vã rog sã votaþi.

- Cu 83 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi douã abþineri,

- s-a aprobat.

- La nr. crt. 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 s-a mers

- pe varianta Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al colegilor din comisia de mediere.

- Aveþi observaþii la vreun punct? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaþionale pentru siguranþa navelor, prevenirea poluãrii ºi asigurarea condiþiilor de muncã ºi viaþã la bordul navelor maritime care utilizeazã porturile româneºti sau care navigheazã în apele naþionale.

Domnul Novolan, dacã va fi nevoie de dumneavoastrã, vã rog sã veniþi.

Stimaþi colegi, urmãriþi textele în divergenþã. La nr. crt. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, în toate cazurile, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al colegilor prezenþi în comisia de mediere.

Aveþi observaþii la vreunul din aceste puncte? Nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Constantin BrâncoveanuÒ din Piteºti.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Grupul nostru parlamentar m-a mandatat sã fac aceastã precizare. Noi, ca partid, sprijinim învãþãmântul particular ºi am fost alãturi faþã de aceastã iniþiativã încã din anii 1990, dar nu putem fi de acord cu poziþia ministerului, care a selectat un grup de 6 universitãþi particulare din cele 18, la început, apoi 20, câte au trecut la Senat în urmã cu 3 ani.

Nu putem accepta aceastã tratare diferenþiatã, acest regim preferenþial. Sunt foarte multe universitãþi pe care Comisia pentru învãþãmânt din vechiul mandat le-a vãzut. Am vizitat aceste universitãþi particulare din toatã þara ºi sunt multe care dispun de resurse umane ºi materiale deosebite.

De aceea, noi credem cã în viitor Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii trebuie sã lãrgeascã lista ºi sã accepte acele universitãþi care îndeplinesc condiþiile, bineînþeles, nu acele universitãþi care sunt doar cu numele, cum s-a întâmplat undeva, în þarã, când am gãsit deschisã doar casieria.

Aceasta este observaþia grupului. Noi vom vota favorabil aceste rapoarte de mediere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator Bunduc Gheorghe. Sigur cã ne dorim ca toate cele 18 sã îndeplineascã întocmai condiþiile impuse. ªtiþi bine cã avem o comisie de acreditare. Dorim sã avem facultãþi bune ºi de calitate, acesta este scopul.

Vã mulþumesc. Cred cã intervenþia este corectã. Stimaþi colegi,

Suntem la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”BrâncoveanuÒ. Dupã cum observaþi, la nr. crt. 1, respectiv art. 1, nr. crt. 2, respectiv art. 2, nr. crt. 3, cu referire la art. 4, ºi nr. crt. 4, cu referire la art. 4, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al celor prezenþi în comisia de mediere.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, 5 împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

La nr. crt. 5, cu referire la art. 5, avem un text comun, propus cu votul în unanimitate al membrilor comisiei.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 3 abþineri.

La nr. crt. 6, text Camera Deputaþilor. Vot în unanimitate.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 97 de voturi pentru, 5 împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

La nr. crt. 7, cu referire la art. 8, s-a mers pe text comun, cu votul în unanimitate al membrilor comisiei. Aveþi observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 3 abþineri, s-a aprobat.

La nr. crt. 8, cu referire directã la anexa pe care o aveþi în mapã, s-a mers în unanimitate pe textul Camerei Deputaþilor.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 6 împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Nicolae TitulescuÒ din Bucureºti.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!

Vã rog.

Toate celelalte 5 rapoarte sunt identice din punct de vedere al structurii ºi au fost votate în unanimitate dupã acelaºi sistem ca ºi cel pe care l-am votat. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Nu am ce face, trebuie sã merg cu procedura de vot.

În cazul în speþã, la nr. crt. 1, 2, 3, textul Camerei Deputaþilor.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 88 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere,

- s-a aprobat.

La nr. crt. 4, text comun. Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

La nr. crt. 5, cu referire la art. 6, textul Camerei Deputaþilor. Vot în unanimitate. Aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere, s-a aprobat.

La nr. crt. 6, text comun, votat în unanimitate. Aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

La nr. crt. 7, cu referire la anexã, textul Camerei Deputaþilor, cu vot în unanimitate. Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii de Vest ”Vasile GoldiºÒ din Arad.

Stimaþi colegi, sunt aceleaºi probleme, practic. Vã rog sã urmãriþi la nr. crt. 1, textul Camerei Deputaþilor, la nr. crt. 2, cu referire la art. 3, la fel, la nr. crt. 3, textul Camerei Deputaþilor, la nr. crt. 4, cu referire la art. 5, text comun, votat în unanimitate. Toate textele au vot în unanimitate.

La nr. crt. 6, cu referire la art. 8, text comun, votat în unanimitate.

La nr. crt. 7, textul Camerei Deputaþilor în unanimitate, inclusiv prevederea din anexã.

Aveþi observaþii la vreunul din puncte? Nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”George BacoviaÒ din Bacãu.

Vã rog sã urmãriþi textele în divergenþã. La nr. crt. 1, 2, 3, textul Camerei Deputaþilor în unanimitate. La nr. crt. 4, text comun, votat în unanimitate. La nr. crt. 5, textul Camerei Deputaþilor, cu vot în unanimitate. La nr. crt. 6, text comun, cu referire la art. 8, votat în unanimitate. La nr. crt. 7, inclusiv anexa, textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate.

Aveþi observaþii la vreunul din cele 7 puncte? Nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Dimitrie CantemirÒ din Bucureºti.

Stimaþi colegi, acelaºi lucru. La nr. crt. 1, 2, 3, 4, textul Camerei Deputaþilor. La nr. crt. 5, text comun propus de cele douã comisii de mediere. La nr. crt. 6, textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al colegilor din comisia de mediere. La nr. crt. 7, cu referire la art. 8, text comun votat în unanimitate. La nr. crt. 8, text comun votat în unanimitate, inclusiv anexa.

Aveþi observaþii la vreunul din aceste puncte sau texte în divergenþã? Nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Titu MaiorescuÒ din Bucureºti.

La nr. crt. 1, 2, 3, 4 s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor cu votul tuturor colegilor din comisia de mediere. La nr. crt. 5, cu referire la art. 5, s-a mers pe text comun, votat în unanimitate. La nr. crt. 6, cu referire la art. 6, textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate. La nr. crt. 7, cu referire la art. 8, text comun votat în unanimitate. La nr. crt. 8, text comun, cu referire la anexã, votat în unanimitate.

Aveþi observaþii la vreun text care a fãcut obiectul medierii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 180/2001 privind unele mãsuri de redresare financiarã la Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ Ñ S.A.

Rog Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Din partea ministerului, domnul secretar de stat Predilã.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul. Proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaþilor ºi a ajuns la noi.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În data de 20 decembrie, Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ înregistra datorii cãtre bugetul statului în sumã de 3.000 de miliarde, din care impozitele ºi taxele reprezentau 1.675 miliarde, iar majorãri de întârziere aferente acestora de 1.393 de miliarde ºi penalitãþi de întârziere de 24 de miliarde.

În conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/1996, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 26/26.07.2001, Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ împreunã cu Ministerul

Agriculturii ºi Alimentaþiei au formulat cãtre Ministerul Finanþelor Publice, în luna decembrie, o cerere privind acordarea de înlesniri la platã, dupã cum urmeazã:

Ð sã se reeºaloneze plata impozitelor ºi taxelor pe perioadã de 5 ani, cu perioadã de graþie de 6 luni;

Ð scutirea de la plata majorãrilor ºi penalitãþilor de întârziere;

Ð scutirea de la plata debitului suplimentar, generat de metoda ”suveicãÒ de calcul a majorãrilor de întârziere.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 180/2001, Guvernul a aprobat solicitarea ministerului ºi a Societãþii Naþionale ”Tutunul RomânescÒ, dupã cum urmeazã:

Ð eºalonarea la platã pe o perioadã de 5 ani, cu perioadã de graþie de 6 luni, pentru valoarea de 1.675 miliarde, datorie care include ºi suma de aproximativ 604 miliarde lei, care reprezintã debit suplimentar generat de aplicarea metodei ”suveicãÒ de calcul a majorãrilor;

Stimate domnule secretar de stat, cred cã nu ne citiþi toatã expunerea de motive, cã o avem.

Dacã aveþi ceva suplimentar de adãugat.

Închei. Faþã de expunerea iniþialã nu avem nimic de adãugat.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnule senator ªtefan Viorel, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Comisia noastrã, luând în dezbatere prevederile prezentei ordonanþe ºi þinând cont ºi de argumentele pe care iniþiatorul le-a prezentat ºi în faþa plenului, a votat pentru raport favorabil ºi propune plenului dezbaterea ºi adoptarea prezentului proiect în forma transmisã de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Domnul senator Triþã Fãniþã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am votat în comisie acest proiect de lege, voi vota ºi azi, dar vreau sã remarc faptul cã în timp ce luãm mii de miliarde la unele instituþii, fabrici, din toate domeniile de activitate ale economiei, nenorocitele de IAS-uri le-am uitat. Sunt 600.000 ha care nu se mai cultivã, pentru cã nimeni nu ºi-a pus problema cã fãrã sã le luãm datoriile Ñ este vorba de IAS-urile deja privatizate Ñ ele vor putea fi puse în exploatare, vor avea acces la credite ºi probabil cã vor asigura, cum se asigura ºi înainte, 30% din fondul central al statului. Pãcat de ele!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles.

Vã informez cã sãptãmâna trecutã Guvernul a aprobat o ordonanþã de urgenþã prin care se extinde la toate societãþile din România aceastã formulã, cu condiþiile de intrare în ceea ce priveºte plata în fiecare lunã în totalitate a obligaþiilor. Numai o informaþie am vrut sã vã dau.

Domnule senator Panã, vã rog sã luaþi cuvântul. Scuzaþi-mã, v-am vãzut cu degetul mic ridicat ºi nu m-am putut abþine. Vã rog. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Nici eu nu mã pot abþine sã nu fac o uºoarã analizã comparativã. Dacã Guvernul anterior privatiza aceeaºi societate cu 40 milioane de dolari ºi asumarea de cumpãrãtor a datoriei de 55 milioane de dolari, nu pot sã remarc acum decât faptul cã pentru un contract de dare în platã, de care vinovat se face Ministerul Finanþelor Publice, care a arestat niºte bani ai celui care câºtigase licitaþia pentru ”Tutunul RomânescÒ, dupã ce cã se dã în platã pentru o datorie de 8,7 milioane dolari, când putea sã fie cuprinsã aceastã sumã în bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pe acest an, se vine cu o propunere post-inovaþie de privatizare în care 1.400 miliarde sunt scutiþi de platã Ñ e vorba de majorãrile ºi penalitãþile de întârziere Ñ ºi cu alte 1.675 miliarde reeºalonate pe un termen de 5 ani.

Dacã ne uitãm atent pe textul ordonanþei vedem cã, de fapt, se cam amânã pânã la calendele greceºti plata acestei reeºalonãri, deoarece vom citi undeva cã, deºi se vorbeºte despre 20 ale fiecãrei luni plata reeºalonãrilor, undeva se face referinþã numai la 20 decembrie al anului bugetar, ceea ce înseamnã cã pe acest an ar putea achita ceva, iar tot anul viitor poate sã nu achite nimic ºi nu suportã nici un fel de penalitate ºi de reluare în platã a datoriei, care, prin neachitarea ratelor scadente pe 20 ale fiecãrei luni, îi dã posibilitatea ca numai pe 20 decembrie a fiecãrui an bugetar sã plãteascã.

Eu nu vreau sã mai pledez, au fost discuþii ºi la moþiunea ”Corupþia instituþionalizatãÒ, dar aº vrea sã fac totuºi apel la colegii noºtri parlamentari din P.S.D., care ar putea dovedi cã nu existã duplicitate în acest partid ºi în Guvernul P.S.D. Pentru cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 186/2001 a fost votatã fãrã celebrul art. 10, care a fost amendat atât de Comisia Uniunii Europene, cât ºi de F.M.I., dar sã ne amintim circumstanþele de vot: s-a votat pentru cã la Bucureºti era F.M.I. ªi aceastã ordonanþã, ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 186 au fãcut obiectul atât a scrisorilor Comisiei Uniunii Europene, cât ºi ale F.M.I.

Dacã P.S.D. azi voteazã în favoarea adoptãrii ordonanþei, aºa cum a fost ea prezentatã, este semnalul sigur cã la mediere, pe Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 186/2001 duplicitatea va fi dusã la sublim, la final, ºi se va vota în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc, domnule senator. Nu toþi parlamentarii, ci numai senatorii. Are cuvântul domnul senator Horga Vasile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori, formal, aceastã ordonanþã de urgenþã se înscrie pe linia acordãrii de cãtre Guvern a unor înlesniri la platã, selectiv, pentru unii agenþi economici, mai mult sau mai puþin din punct de vedere al transparenþei.

Vreau însã sã semnalez un fapt, cã este o premierã în privatizarea româneascã când un pachet majoritar de acþiuni intrã în proprietatea unor investitori prin executarea unei hotãrâri judecãtoreºti prin care un avans este reþinut în mod ilegal de cãtre statul român ca un fel de incapacitate de platã al acestuia faþã de un investitor care, în mod corect, ºi-a depus garanþia de bunã execuþie pentru privatizarea unei societãþi comerciale.

Nu putem sã înþelegem cum statul român, când este atât de darnic cu atâtea mii de miliarde eºalonãri, deci nu îºi încaseazã obligaþiile sale normale, nu poate sã restituie unui investitor o sumã care îi aparþine de drept. Cum ºi-a putut permite sã cheltuie acele 10 milioane de dolari pe care investitorul respectiv le-a depus drept garanþie, astfel încât acesta sã fie obligat sã apeleze la instanþele române de judecatã ca sã execute ulterior pachetul majoritar de acþiuni care aparþinea statului român la Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ?

Eu nu cred cã acest lucru este întâmplãtor. Cred cã acest lucru s-a fãcut deliberat, cu complicitatea statului, cu complicitatea Guvernului, astfel încât, dintr-un contract care putea fi benefic statului român, în care licitaþia se câºtigase la valoarea de 40 de milioane de dolari, sã fie adjudecatã ulterior, printr-o executare silitã, la 8,7 milioane de dolari. Mai mult decât atât, statul român putea sã facã eºalonarea acestor datorii cãtre ”Tutunul RomânescÒ încã înainte de aceastã executare silitã, astfel încât sã facã aceastã societate, aºa cum spunea ministrul privatizãrii, domnul Muºetescu, într-o intervenþie televizatã, seara trecutã, adicã o babã la 60 de ani, sã o îmbrace frumos, sã o facã precum o fatã mare ºi dupã aceea s-o mãrite. De ce nu a mãritat ºi Societatea ”Tutunul RomânescÒ în acest fel? Sigur, poate nu a mãritat-o pentru cã nu era dânsul implicat în aceastã privatizare. Au fost alþii implicaþi în aceastã privatizare, care aveau alte interese.

Mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Ceea ce era de spus au spus colegii mei. ªi Partidul Naþional Liberal va vota împotriva acestei ordonanþe, þinând seama de faptul cã aceastã societate s-a vândut cu o valoare extrem de micã ºi þinând seama de faptul cã, astãzi, noi trebuie sã hotãrâm aici dacã scutim de la platã 1,4 mii de miliarde lei, care reprezintã penalitãþi ºi majorãri de întârziere, ºi reeºalonãm pe încã 5 ani 1,6 mii de miliarde lei, datorii pe care aceastã societate le-a înregistrat la bugetul de stat.

În consecinþã, Partidul Naþional Liberal va vota împotriva acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt.

Doriþi sã daþi un rãspuns? Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Predilã:**

Domnule preºedinte,

Domnul senator Panã ºi domnul senator Flutur au ridicat asemenea probleme ºi în comisia de specialitate. Noi am avut ºi atunci o discuþie ºi am precizat cã actualul Guvern nu face altceva decât sã îndrepte niºte stãri de lucruri deosebite, care s-au întâmplat în guvernarea anterioarã ºi care au pus Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ în situaþia de a nu mai putea funcþiona.

În legãturã cu suspiciunea dânsului, cã vom face ºmecherii sã votãm la comisia de mediere O.U.G. nr. 186/2001 în forma iniþialã, nu cred cã aveþi asemenea argumente, sã demonstraþi cã noi umblãm cu ºmecherii în textele de lege ºi vreau sã vã asigur cã art. 10, când a fost pus de iniþiatori Ñ ºi a mai fost discutat ºi cu alþi oameni Ñ nu a urmãrit sã creeze înlesniri Societãþii Naþionale ”Tutunul RomânescÒ, ci a vrut sã stimuleze producþia de tutun românesc, creând obligaþii tuturor procesatorilor de tutun, celor care fac þigãri, sã foloseascã în anumite cote ºi tutunul românesc, inspirându-ne din alte legi din statele în care noi ne integrãm. Unii au chiar cotã obligatorie de 50% de tutun autohton, din þara respectivã. Nefolosindu-l, li se ridicã automat licenþa de fabricaþie.

Deci nu a fost nimic la bazã, decât sã-i stimulãm pe cei 70.000 de cultivatori de tutun, care, în proporþie de 60Ñ70%, trãiesc din veniturile aduse de tutun, ºi sã revenim la ce am avut, 27.000 de tone de tutun anual care se produceau în România, ºi nu ce avem acum, 10.000 de tone.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, avem un regulament, avem o procedurã. Au dreptul sã ia cuvântul câte un reprezentant de la fiecare grup parlamentar. Dacã mai doriþi sã interveniþi, supunem la vot. Dacã mai doriþi... Eu cred cã ne-am lãmurit, în general, asupra problemelor.

Domnul Panã doreºte totuºi sã ia cuvântul?

Supun la vot plenului Senatului dacã se doreºte continuarea discuþiilor. Vã rog sã votaþi. Dacã doriþi continuarea discuþiilor, continuãm sã discutãm.

Deci, cu 52 de voturi pentru, 68 împotrivã ºi o abþinere, s-a respins propunerea.

Deci s-a votat, am sistat discuþiile. Nu avem amendamente la raportul comisiei. Comisia a propus sã se voteze proiectul de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

## **Domnul Aurel Panã**

_**:**_

Drept la replicã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dupã vot, vã ascultãm, domnule Panã.

Cu 71 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost aprobat de cãtre Senatul României.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor mãsuri pentru diminuarea datoriei publice.

Vã rog, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul secretar de stat Blãnculescu...

Vã rog, câte o listã la grupurile parlamentare, la proiectul de lege votat.

Domnule secretar de stat, vã rog, o sintezã. Vã ascultãm.

## **Domnul Ionel Blãnculescu Ñ** _preºedintele Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare:_

Prin prezenta ordonanþã se prevede utilizarea cadrului juridic reglementat pentru valorificarea unor creanþe preluate la datoria publicã internã, care ºi-a dovedit deja eficienþa, prin valoarea recuperatã pânã în prezent, care depãºeºte 7.000 de miliarde lei, în scopul accelerãrii procedurilor de recuperare a debitelor restante rezultate din convenþiile sau acordurile încheiate de cãtre Ministerul Finanþelor Publice cu beneficiarii împrumuturilor externe.

Astfel, autoritatea este autorizatã sã asigure recuperarea sumelor achitate de Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de garant, în urma plãþii la extern a ratelor aferente creditelor externe, în contul agenþilor economici beneficiari ai acestora.

Recuperarea acestor sume se va face de cãtre autoritate în condiþiile prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 409/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Viorel ªtefan prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã, luând în dezbatere prezentul proiect de lege, avizeazã favorabil ºi supune dezbaterii ºi aprobãrii plenului textul proiectului, amendat conform prevederilor din anexa la prezentul raport.

În legãturã cu amendamentele propuse de comisie, v-aº ruga sã aveþi îngãduinþa sã corectãm formularea de la art. 5 alin. 1, deoarece acum, înainte de dezbateri, am sesizat, de comun acord cu iniþiatorul, cã textul nu este foarte limpede ºi nu rãspunde problemei de fond.

Deci noi am dori, dacã ne îngãduiþi, sã completãm amendamentul de la art. 5 alin. 1 cu urmãtoarea sintagmã: ”...urmând ca în termen de 90 de zile de la aceeaºi datã sã se efectueze regularizarea contabilãÒ. Este o problemã absolut tehnicã, rãspunde celor discutate în ºedinþa comisiei, dar textul care a rezultat ar fi mai explicit cu acest amendament. Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului, de acord?

Da, suntem de acord. Aº vrea sã mai specific, la trei rânduri mai sus de locul în care se introduce sintagma respectivã, modificarea celor 90 de zile cu 15 zile, aºa cum prevedea varianta iniþialã a ordonanþei.

Da, 15 zile, ºi completând ca regularizarea sã fie la 90 de zile.

S-a înþeles. Vã rog, dezbateri generale. Vã ascultãm, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa dupã cum se observã cu ochiul liber, chiar dacã este puþin închis pe jumãtate, aºa, sunt amendamente fãcute ”pe piciorÒ, ceea ce regulamentul nu permite ºi vã rugãm, dacã este nevoie sã se completeze acest text, sã meargã înapoi la comisie ºi, dupã aceea, sã vinã complet formulat aici.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, am înþeles, domnule Constantinescu. Cred cã ceea ce se propune nu este atât de greu de priceput. Am sã vã citesc textul ºi, dacã depãºeºte înþelegerea... Sau citiþi-l, domnul... Este vorba de amendamentul fãcut de comisie, nu este vorba de altceva. Deci este vorba de o completare, ”regularizarea în 90 de zileÒ. Nu e nimic nou sub soare.

Vã trebuie un timp de gândire pentru treaba asta?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Nu, dar orice comisie sã respecte regulamentul.

Bun. Deci supunem la vot.

Domnule ªtefan Viorel, vã rog sã daþi citire art. 5 alin. 1, cu modificarea propusã.

Art. 5 alin. 1, în forma propusã, are urmãtoarea redactare: ”Creanþele provenite din executarea garanþiilor de stat emise pentru împrumuturile externe, prevãzute la art. 3 alin. 1, existente în evidenþa contabilã a Ministerului Finanþelor Publice la data de 31 decembrie 2001, actualizate la data finalizãrii contractelor de cesiune, vor fi cesionate în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanþe, urmând ca în termen de 90 de zile de la aceeaºi datã sã se efectueze regularizarea contabilã.Ò

Deci propunem doar ultima...

Vã rog sã citiþi ºi alin. 2.

Alin. 2: ”Creanþele rezultate din executarea ulterioarã a cesiunii, a garanþiilor de stat emise pentru împrumuturile externe, vor face obiectul unor acte adiþionale la contractele de cesiune de creanþã, ce se vor încheia în termen de 15 zile calculate de la data achitãrii sumelor scadente la extern de cãtre Ministerul Finanþelor Publice.Ò

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, stimaþi colegi, este singura modificare solicitatã. Este vorba de art. 5 alin. 1 ºi alin. 2.

Sigur, este o propunere pe care o iau în considerare ºi o supunem la vot dacã e cazul sã o trimitem la comisie, sã mai venim peste trei sãptãmâni ... cã e bine sã tragem de acte normative cât se poate de mult.

Stimaþi colegi, dacã existã obiecþii la aceastã redactare prezentatã de domnul ªtefan?

Dacã nu,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate.

Domnul preºedinte Apostolache, din partea comisiei. Domnul Predilã, vã ascultãm. Vã rog sã ne prezentaþi o sintezã.

Aceastã ordonanþã de urgenþã nu face altceva decât sã vinã în completarea altor mãsuri ale Guvernului actual, de a stimula creºterea animalelor ºi producþia zootehnicã, în mod special.

La un inventar care a fost fãcut de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, a rezultat cã, prin reformele care au avut loc în agriculturã, respectiv Legea nr. 18/1991, Legea de privatizare a societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat sau mixt, au rãmas foarte multe spaþii destinate creºterii animalelor ºi fabrici de nutreþuri combinate nefolosite. Unele dintre ele între timp au cãpãtat alte destinaþii, au devenit magazii sau depozite de mãrfuri ºi, la inventarul care a fost fãcut de specialiºtii noºtri, a rezultat cã în momentul de faþã am putea sã luãm în calcul ºi sã sprijinim repopularea unor capacitãþi care înseamnã 2 milioane, aproape 3 milioane de capete pentru porcine, 16 milioane de locuri pentru pãsãri, aproape 600.000 de locuri pentru bovine ºi 1.200.000 de locuri pentru porcine.

Dupã cum este cunoscut, noi stimulãm ºi producþia de lapte cu acea primã, care este de trei ori mai mare decât cea din anii anteriori, precum ºi cu mãsuri punctuale, de sprijinire cu prime pe fiecare produs în parte. Am avut în vedere sã acordãm aceste construcþii zootehnice în primul rând tinerilor care terminã un institut de învãþãmânt superior ºi nu-ºi gãsesc imediat un loc de muncã, cu înlesnirile care sunt prevãzute în ordonanþã, precum ºi altor investitori care au pregãtire în domeniu ºi care solicitã sã se ocupe, în fond, de ceea ce se pricep sã facã cel mai bine.

Ordonanþa reglementeazã ºi modul cum se atribuie, cine are dreptul sã participe la adjudecarea ºi la popularea acestor obiective, iar în normele metodologice sunt prevãzute toate etapele pe care trebuie sã le parcurgã un solicitant pentru a intra în posesia acestor adãposturi, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate.

Noi am participat ºi la dezbaterile din comisie ºi suntem de acord cu prevederile raportului comisiei.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã va fi prezentat de domnul preºedinte Apostolache Victor.

Vã ascultãm, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa, aºa cum a spus iniþiatorul, urmãreºte reglementarea situaþiei construcþiilor zootehnice ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate.

Menþionez cã proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Prin natura reglementãrilor, prezentul proiect de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Doamna senator Sporea, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii animalelor, îngrãºãrii lor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate este deosebit de important în clipa de faþã, þinând cont cã România importã o cantitate destul de mare de carne de porc, situaþie care a dus la dezechilibre în creºterea animalelor.

Acest proiect de lege va face ca adevãraþi fermieri Ñ pentru cã tot am votat Legea exploataþiilor agricole, avem Legea zootehniei Ñ sã preia aceste construcþii zootehnice ºi sã le utilizeze pentru întregirea ºeptelului, pentru ca România sã importe cât mai puþinã carne de porc, de asemenea, sã dezvoltãm sectorul creºterii taurinelor, pentru a dezvolta un sistem de hranã sãnãtoasã Ñ carnea de taurine fiind o carne dieteticã Ñ mai ales þinând cont de faptul cã România nu face parte din categoria þãrilor care au boala vacii nebune.

De aceea, i-aº ruga pe colegii mei sã voteze cu încredere acest proiect de lege, care va duce la redresarea zootehniei româneºti.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Triþã Fãniþã, vã rog, foarte pe scurt.

S-a stabilit câte un reprezentant pentru fiecare grup parlamentar.

Aveþi dreptate. Îmi cer scuze. Vã dau dreptul la doi. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o mãsurã extraordinar de bunã pentru agricultura României, dar sã nu uitãm cã repopularea asta, cum o numeºte domnul secretar de stat, pentru cei care vor deveni beneficiari, proprietari, contra sumei de un euro, va însemna foarte mari cheltuieli materiale, financiare, pentru a repune în exploatare, în funcþiune ºi, chiar dacã le dãm pe un euro, dar, dupã aceea îi lãsãm singuri, nu se va realiza nimic. Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Ministerul Finanþelor Publice, pe care îl putem numi, în parantezã, ”groparul agriculturii româneºtiÒ, trebuie sã aibã în vedere cã oamenii aceºtia, cei care vor beneficia Ñ este vorba de tineret, de specialiºtii care sunt ºomeri Ñ au nevoie de sprijin financiar foarte serios ºi pe termen lung ºi, dacã se poate, chiar gratuit. Altfel, sã nu ne imaginãm cã, de Crãciun, vom avea carne de porc din aceste repopulãri.

Vã mulþumesc.

Trebuia sã spui cine le-a depopulat.

Are cuvântul domnul senator Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Credeam cã mai ia cuvântul ºi al treilea de la grupul dumneavoastrã.

Aceastã ordonanþã de urgenþã, supusã dezbaterii plenului Senatului, vine, dupã pãrerea mea, cam târziu, întrucât distrugerile din agricultura româneascã, în special în sectorul zootehnic, începând cu anul 1991, sunt considerabile.

Dacã aceastã gândire lucidã, prezentatã în ordonanþa de urgenþã, era pusã în aplicare în anul 1991, atunci când se punea acel pariu cu agricultura Ñ acum, nu ºtiu ce fel de pariu: pentru înflorirea agriculturii, pentru ducerea agriculturii spre prãpastie... Deci aceastã gândire lucidã, prezentatã de ordonanþã, aºa cum a fost exprimatã de cãtre domnul prim-ministru Adrian Nãstase cu ocazia întâlnirii de lucru de la Fundulea de anul trecut, agricultura nu ar fi ajuns în starea jalnicã în care se aflã acum, îndeosebi zootehnia.

Încercarea Guvernului de a mai face ceva pentru acest sector important al agriculturii, care este zootehnia, este foarte dificil de realizat în momentul de faþã. Adãposturile nefolosite au un grad mare de uzurã, necesitã alocarea unor investiþii costisitoare pentru repunerea lor în funcþiune. Totuºi, în cazul în care Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor va avea în vedere derularea unor programe coerente pentru dezvoltarea acestui sector, cu subvenþii pentru produsele zootehnice acordate procesatorilor, care, la rândul lor, sã aducã pe piaþã produse de calitate ºi ieftine, ºi cu asigurarea unui preþ de achiziþii satisfãcãtor pentru producãtori, se va putea ca, într-o perioadã optimã, sã avem produse zootehnice îndestulãtoare ºi nu sã avem, cum avem la ora actualã, 10% din ceea ce produceam în 1989, 5% carne de pasãre, aºa cum spuneau ºi colegii de la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, 12% carne de porc, 14% ouã, 14% lapte ºi aºa mai departe.

Prin urmare, trebuie depuse toate eforturile pentru repunerea în valoare a acestor spaþii Ñ bineînþeles, cu nu prea marea speranþã a domnului senator Triþã, se va face ceva ºi în aceste spaþii Ñ, dar ºi urmãrirea activitãþii ulterioare a celor care vor beneficia de prevederile ordonanþei, pentru ca spaþiile sã fie utilizate numai în scopul dezvoltãrii zootehniei, conform contractelor ce vor fi încheiate.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, stimate coleg.

Trecem la proiectul de Lege pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului, cu destinaþie agricolã, ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

## Este vorba despre o nouã dezbatere.

Îl rog pe domnul Apostolache sã ne prezinte raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Este vorba despre o lege care nu îºi mai are obiectul, întrucât reglementarea a fost preluatã într-o altã lege. De acord?

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci comisia propune respingerea acestui proiect de lege.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu 110 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a respins.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munþilor Apuseni.

Comisia economicã, domnul preºedinte Dan Mircea Popescu, vã rog.

Reprezentantul Guvernului este prezent? Proiectul de Lege nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munþilor Apuseni.

Este propunere legislativã.

Dacã este propunere legislativã înseamnã cã existã un iniþiator. Înseamnã cã îl cooptãm pe domnul senator Dan Mircea Popescu.

O amânãm.

Nu, nu, haideþi s-o vedem, pentru cã e o lege bunã! Dacã aveþi opinii la dezbateri generale, o amânãm, dar am vãzut cã, în unanimitate, toþi colegii, ºi din opoziþie, ºi de la putere, au fost de acord.

Sã-l ascultãm pe domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Din analiza fãcutã în ºedinþa comisiei a rezultat cã Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munþilor Apuseni nu a fost aplicatã, întrucât la art. 12 al legii nu se prevedea expres cãrui ordonator de credite îi revine obligaþia asigurãrii fondurilor pentru subvenþiile necesare.

Prin acest proiect de lege se completeazã art. 12 al legii, precizându-se cã subvenþiile necesare se asigurã prin bugetele Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Faþã de aceastã situaþie, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, în forma trimisã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri, existând, în acest sens, ºi avizul favorabil al Guvernului, al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei noastre pentru buget, finanþe ºi bãnci. Natura legii, lege ordinarã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, întreaga comisie, ºi colegii din opoziþie, ºi cei de la putere au fost de acord. Este vorba de acea reducere de 50% pe calea feratã pentru locuitorii Munþilor Apuseni ºi 50% la costul materialului lemnos ºi cine sã asigure Ñ cele douã ministere.

Eu cred cã este un lucru bun. Deci

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aveam intenþia sã vã reþin atenþia cã, în lipsa ministerului, un proiect de lege nu poate fi dezbãtut, dar, întrucât am observat cã nici pentru dumneavoastrã regulamentul nu mai conteazã, renunþ la aceastã intenþie, pentru a nu vã crea alte probleme de conºtiinþã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã renunþaþi ºi sã votaþi pentru.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitãþii de soluþionare a petiþiilor.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu.

Domnule secretar de stat, vã rog, vã ascultãm.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ceea ce priveºte problema soluþionãrii petiþiilor, la ora actualã ne aflãm într-un gol de reglementare. În România a existat Legea nr. 1/1978 privind soluþionarea cererilor oamenilor muncii, care a fost în vigoare pânã în 1998, când a fost abrogatã, rãmânând acest sector de activitate fãrã o reglementare legalã.

În consecinþã, am elaborat aceastã ordonanþã, Guvernul a aprobat-o, privind procedura de soluþionare a cererilor cetãþenilor, a petiþiilor pe care aceºtia le adreseazã instituþiilor ºi autoritãþilor publice. Comisia care a întocmit raportul nu are amendamente de formulat.

Noi vã rugãm sã supuneþi aprobãrii ordonanþa, în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va fi prezentat de domnul secretar Predescu Ion.

Domnule preºedinte, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere,

Domnule preºedinte, sigur, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va vota favorabil, dar aº vrea o singurã clarificare din partea domnului ministru.

Mecanismul vechi de soluþionare a contestaþiilor ºi a scrisorilor populaþiei era bazat pe un circuit în 30 de zile în care scrisoarea se trimitea spre cel care dãdea, posibil sã dea, un rãspuns. De regulã, din pãcate, soluþia era cã scrisoarea ajungea exact la cel reclamat ºi cel reclamat, în cunoºtinþã de cauzã, se apãra, dãdea un rãspuns adecvat apãrãrii sale ºi, de regulã, petiþionarul nu avea nici o ºansã sã-ºi rezolve nimic, decât sã primeascã pe un petic de hârtie rãspunsul.

Întrebarea este: Existã în proiectul Guvernului posibilitatea ca altcineva decât cel reclamat sã rãspundã faptic la scrisoare ca sã ºtim dacã, într-adevãr, petiþionarii din România, cei care depun cereri sau reclamaþii sau sesizãri, pot, într-adevãr, sã spere cã se îndreaptã cineva pe fond, pe solicitare, ºi nu cã se apãrã ºi dã un rãspuns negativ, în consecinþã?

Cred cã am fost înþeles, domnule ministru.

Am încercat sã vã urmãresc ºi sã înþeleg întrebarea pe care mi-aþi pus-o.

Vreau sã vã spun cã în ordonanþã se prevede clar posibilitatea soluþionãrii petiþiilor adresate de oameni ai muncii de cãtre instituþiile cãrora acestea le sunt adresate. Nu ne aflãm în faþa unei proceduri de contradictorialitate. Partea care solicitã ºi adreseazã o petiþie o trimite instituþiei respective, iar aceasta este obligatã ca, în termen de 30 de zile, sã rãspundã solicitãrii care i s-a fãcut.

În mãsura în care va fi necesar sã se dea unele lãmuriri, sigur, partea respectivã, solicitantul poate sã fie chemat ºi sã dea niºte explicaþii în plus.

Vreau sã vã spun cã, dacã petiþia este adresatã unei pãrþi care nu este competentã sã o soluþioneze, aceasta este obligatã sã o trimitã organului competent sã soluþioneze petiþia respectivã ºi curge un nou termen de 30 de zile pentru soluþie.

În mãsura în care, în continuare, petentul se declarã nemulþumit de soluþia care a fost datã, se poate adresa, potrivit Legii nr. 29/1990, instanþei de contencios administrativ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Nu avem amendamente. Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberãrii certificatului ºi adeverinþelor de cãtre autoritãþile publice centrale ºi locale.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Necesitatea adoptãrii acestei ordonanþe de cãtre Guvern a fost impusã de faptul cã, în prezent, în þara noastrã, problema eliberãrii adeverinþelor ºi certificatelor are o reglementare, dar care este foarte veche, Decretul nr. 86/1950. Evident, el este depãºit sub toate aspectele, e cãzut total în desuetudine, practic, nu se mai aplicã ºi atunci am simþit nevoia sã elaborãm o nouã reglementare ºi sã o aprobãm.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, domnul vicepreºedinte Hriþcu, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. Dezbateri generale.

Stimaþi colegi, vã rog frumos, puþinã atenþie!

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului...

E ora ºase, avem întrebãri ºi interpelãri... Vã rog, nu trebuie sã ne agitãm, nu sunt radiodifuzate, mai avem douã-trei proiecte de lege, le putem face ºi trecem... ºi facem ºi toate întrebãrile ºi interpelãrile.

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/2000 privind staþiunile balneare, climatice ºi balneoclimatice ºi asistenþa medicalã balnearã ºi de recuperare.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul senator Cârciumaru, vã rog sã susþineþi raportul.

Doamna ministru, foarte pe scurt, vã rog, o sintezã, pentru cã avem nota de fundamentare.

Vã ascultãm.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat_

## _în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

Se impune crearea unei autoritãþi medicale ºi balneotehnice pentru aplicarea mãsurilor de reformã în sãnãtate, precum ºi... Prin trecerea la sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate este necesarã revizuirea accesului unor grupe de populaþie cu boli cronice ºi factori cu risc la cure balneo adecvate.

Este un proiect lucrat ºi armonizat cu legislaþia comunitarã. Se dã acces ºi pacienþilor strãini, deci prezenþa României în circuitul turismului balnear internaþional.

De asemenea, se instituie Institutul Naþional de Recuperare, Medicinã Fizicã ºi Balneoclimatericã, înfiinþat prin organizarea actualului Institut de Medicinã Fizicã, Balneoclimatologie ºi Recuperare Medicalã, Bucureºti din subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Se asigurã prin aceastã ordonanþã asistenþa serviciilor medicale balneare ºi de recuperare la scara întregii þãri, inclusiv prin constituirea autoritãþilor competente în domeniu.

Având în vedere avizele favorabile de la comisiile de specialitate, ale Consiliului Legislativ, vã solicitãm, domnilor parlamentari, aprobarea.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Domnul senator Cârciumaru, aveþi cuvântul.

Cu Adresa L3/2002, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/2002 privind staþiunile balneare, climatice ºi balneoclimatice ºi asistenþa medicalã balnearã ºi de recuperare, adoptat de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, a Consiliului Legislativ ºi aviz favorabil, cu amendamente, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, amendamente care au fost acceptate de comisie ºi incluse în raport.

În ºedinþa din 30 ianuarie 2002, membrii comisiei au luat în dezbatere acest proiect de lege în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, reþinând urmãtoarele: Prezentul act normativ are ca obiect reglementarea statutului juridic al staþiunii balneoclimaterice, precum ºi înfiinþarea Institutului Naþional de Recuperare Medicalã ºi Fizicã ºi Balneoclimatologie, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

În urma dezbaterii, comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege ºi întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele prevãzute în anexã.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente respinse. Înþeleg cã ministerul este de acord cu observaþiile comisiei.

Domnule preºedinte, o singurã problemã!

Numai o secundã, doar v-am întrebat...

Nu sunt... O singurã chestiune, de formã, la punctul 1, atât!

Imediat, o sã vã dau cuvântul.

Dacã sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Vã rog, deci la numãrul 1 curent?

Deci punctul 1, la numãrul curent 1, deci la art. 13 alin. 1 indice 1 trebuie scris ”în condiþiile Legii privatizãrii ºi ale Legii regimului concesiunilorÒ, sã nu trecem la personificarea legii pentru cã o nominalizãm numai pe cea din regimul concesiunilor, nu ºi pe cea a privatizãrii... ºi s-a scãpat Legea privatizãrii...

Nu vã supãraþi, citiþi-ne textul exact.

”Unitãþile medico-balneare de tratament ºi de recuperare aflate în subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei se pot privatiza sau concesiona cu avizul prealabil al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, în condiþiile Legii privatizãrii ºi ale Legii privind regimul concesiunilor.Ò Deci sã se adauge ºi Legea privatizãrii.

De acord, domnule senator Cârciumaru?

Este o propunere a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Noi nu am discutat-o în comisie, pentru cã noi am cerut... ºi exact aºa cum am scris aici, aºa ne-a trimis Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Dacã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei s-a gândit pe parcurs, asta noi nu mai rãspundem. Noi nu am discutat aceasta... cu Legea privatizãrii nu am discutat în comisie.

Imediat vã dau cuvântul!

Domnule senator Cârciumaru, aveþi în faþã textul, da?! Ia uitaþi-vã ce zice: ”se pot privatiza sau concesionaÒ. Deci dumneavoastrã aþi spus, nu eu, comisia... Dacã spui ”se pot privatiza sau concesionaÒ, trebuie sã spui ”în condiþiile Legii privatizãrii sau a Legii concesionãriiÒ... Ce vreþi sã mai discutaþi, oameni buni, în comisie?!

Pãi, dacã aºa a venit de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei?! Avem scris numai ”în condiþiile Legii nr. 219 privind regimul concesiunilorÒ... Adãugãm acuma ºi privatizarea?!

De ce nu ne-a trimis de atunci hârtie scrisã?!

Dacã îmi permiteþi...

Vã rog, vã rog, liniºte! Domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Nu este cazul ca, sub imperiul grabei sau al presiunii timpului, sã comitem, iertaþi-mi expresia, erori.

Mai întâi, eu accept ideea cã atunci când Guvernul, în ansamblul sãu, adoptã o hotãrâre, o ordonanþã de urgenþã, atunci are în vedere argumente venind din diverse ministere, din diverse autoritãþi, subunitãþi, entitãþi care-l compun.

Nu este ”fairÒ ca acela care susþine în faþa forului legislativ sã susþinã ceva ce Guvernul nu a acceptat.

Este posibil sã facã lobby ºi asta este procedura cu care ne-am obiºnuit în cei 12 ani de democraþie parlamentarã, ca o prevedere care nu este pe de-a întregul satisfãcãtoare unui anumit departament al Guvernului sã poatã fi promovatã în plenul Senatului, dar acela care, în numele Guvernului, susþine un act normativ pe cale de a fi adoptat, acela trebuie sã-l susþinã aºa cum Guvernul l-a adoptat. Eu nu vreau sã prescriu norme de conduitã pentru membrii Executivului care vin aici, în faþa noastrã...

Dacã-mi permiteþi...

Îmi pare rãu, stimatã doamnã, domnul preºedinte încã mi-a oferit mie cuvântul ºi nu mi l-a luat...

Deci nu este ”fairÒ ca un membru al Guvernului sau un reprezentant al Executivului, ca sã fiu mai exact în formulare, sã susþinã aici altceva decât, cu virgulã ºi chiar cu greºeli de ortografie, cã ºi din acelea au fost, a fost adoptat de cãtre Guvern. Altminteri, el nu reprezintã Guvernul, nu reprezintã iniþiatorul actului normativ, ci reprezintã un anumit grup, o anumitã entitate, un anumit departament.

Deci acest lucru trebuie sã fie deosebit de clar.

Dacã onoraþii colegi, repet, îºi însuºesc, pentru cã aºa se face, comisiile parlamentare, în loc de a impune politica Executivului într-un anumit domeniu, impun, de fapt, comportamentul, la votul majoritãþii, asta funcþioneazã în orice democraþie, dar sã se ºtie acest lucru.

Prin urmare, dacã o anumitã modificare, indiferent de conþinutul ei...

Domnule senator...

Îmi pare rãu, domnule preºedinte, a trecut ora...

Nu, nu, eu vã rog sã... dovadã cã nu ne grãbim, vã rog sã continuaþi.

Mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Deci nu pledez împotriva vreunui amendament pe care îl face, sã spun aºa, în galopul calului, cineva aici, în graba aceasta de a adopta legi, dar nu accept ca sã fiu folosit drept unealtã, chiar dacã anumite aranjamente politice pe mine mã obligã sã susþin o anumitã idee, un anumit Guvern. Tocmai de aceea, prin urmare, rog frumos, aici, iniþiatorul sã nu aducã amendamente, nici mãcar în comisie.

Onoraþii colegi au dreptul sã o facã, iniþiatorul trebuie sã se refere ºi sã susþinã, în exclusivitate, textul Guvernului, aºa cum a fost el adoptat de cãtre Guvern, chiar dacã nu-i convine.

Vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte...

Vã mulþumesc.

Totuºi sã fiþi îngãduitor cu virgula... Are cuvântul domnul senator Tãrãcilã.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am rãmas impresionat de discursul fãcut de colegul nostru Szab—, dar Domnia sa nu s-a referit la textul care existã în raportul comisiei.

Vã rog sã observaþi cã în acest articol sunt trei chestiuni înscrise de cãtre iniþiator.

Prima, cã unitãþile balneoclimaterice se pot concesiona; 2 Ñ cã se pot privatiza; ºi 3 Ñ pentru a fi fãcut acest lucru, trebuie obþinut avizul de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

În partea finalã, vã rog sã observaþi cã lipseºte o sintagmã, pentru cã cele douã modalitãþi de privatizare ºi concesionare s-a trecut cã vor fi realizate prin intermediul aceleiaºi legi.

În realitate, existã o lege care reglementeazã privatizarea, o lege care reglementeazã concesionarea ºi bãnuiesc cã o sã mai existe ºi altele în viitor.

De aceea, în textul de lege ar trebui sã scriem ”potrivit legii, se pot concesiona sau privatizaÒ ºi sã nu spunem nr. 137, 127 ºi aºa mai departe, cã s-ar putea, sãptãmâna viitoare, sã o mai modificãm o datã ºi atunci cel care procedeazã, fie Autoritatea pentru privatizare, la privatizarea sau concesionarea acestor societãþi, cu siguranþã vor stabili cã acest lucru se poate face potrivit legii în vigoare.

Bun. Dau cuvântul... Vã rog, prelungim programul, pentru cã e o lege foarte importantã.

Stimaþi colegi, eu, personal, ca preºedinte, ºi pe mine mã deranjeazã, ºi are dreptate domnul Szab—, intervenþia reprezentantului Guvernului. De ce? Foarte simplu: Au avut timp în comisie, dar nu asta e problema. Avem un raport cu amendamente care oricum merge la mediere... Ca sã introduci douã cuvinte, dar numai ca sã faceþi aici tot acest circ, veniþi sã interveniþi pe o treabã care nu-ºi avea rostul... Ca sã se facã observaþii direct reprezentantului Guvernului.

Are cuvântul domnul senator Predescu, dupã care domnul senator Vela, dupã care doamna senator Norica Nicolai, dupã care...

Dupã care nu mai terminãm!

Domnule preºedinte, discuþia e oþioasã. De ce sã nu recunoaºtem?! ªi, ca atare, inutilã.

Dacã în textul legii se prevãd douã modalitãþi de dispoziþie ºi valorificare, ori zicem ”în condiþiile legiiÒ ºi ne

referim generic la oricâte ar fi ele, ori ”în condiþiile legiiÒ, denumindu-le generic ”privatizãrii ºi concesionãriiÒ. E simplu de tot, aºa cã... sunt ca ºi clauze de stingere.

Domnule senator Predescu, sunteþi jurist... ºi dacã nu spun nimic, tot se aplicã Legea privatizãrii. Dacã spun...

Exact, dar trebuie sã scriu ”în condiþiile legiiÒ, e obligatoriu, ”în condiþiile legiiÒ e suficient.

Absolut. Domnul senator Vela.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã menþionez doar atât. Cã nu sunt de acord cu amendamentul propus, deoarece aici se spune: ”Se pot privatiza sau concesiona, cu avizul prealabil al Ministerului Sãnãtãþii ºi FamilieiÒ ºi aºa mai departe ºi nu poate fi adãugatã la sfârºit Legea privatizãrii, deoarece Legea privatizãrii nu impune aviz din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

E, asta e!

Deci ceea ce propunea la început domnul vicepreºedinte Tãrãcilã, cu aºa ceva, ca membru al comisiei, aº fi de acord, dar nu sã adãugãm la sfârºit Legea privatizãrii. Legile acestea se referã la avizul prealabil. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Doamna senator Norica Nicolai.

Domnul senator Panã, doriþi ºi dumneavoastrã? Vã rog sã spuneþi dacã...

Domnule preºedinte, dincolo de chestiunile procedurale care, mã rog, calificã un anumit tip de comportament al Guvernului, despre care nu este cazul sã discutãm aici, cred cã este foarte important sã stabilim despre ce Lege a privatizãrii este vorba, pentru cã aceastã lege a pornit sub regimul unei reglementãri cu privire la privatizare ºi astãzi i se aplicã legea în vigoare, care este Legea accelerãrii privatizãrii.

În acest context, doresc sã o întreb pe doamna secretar de stat, pentru cã Legea actualã a accelerãrii privatizãrii prevede, veþi vinde ºi ce a mai rãmas din staþiunile balneoclimaterice pe un euro, stimatã doamnã?!

Aþi spus, am înþeles eu bine, un euro?!

Da.

Mulþumesc foarte mult. Dolari aveam, dar euro n-am.

Domnule preºedinte, o singurã chestiune ºi cred cã lãmurim...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã... Nu v-am dat cuvântul, e o întrebare retoricã, nu trebuie sã rãspundeþi.

Stimaþi colegi, înþeleg cã suntem în urmãtoarea situaþie. Avem un raport al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, cu amendamente, ºi toþi colegii din comisie au fost de acord cu... De acord? Da.

Deci, faþã de formula proiectului de lege primit de la Camera Deputaþilor, avem o serie de amendamente.

Cã o sã fie un punct în discuþie legat de reglementare, la mediere, deci vor fi 14 colegi, 7 ºi 7, cu minþi înþelepte, ºi dacã va fi cazul ºi necesar ne vor da o redactare la mediere.

Eu vã fac o propunere. Dacã sunt observaþii la raportul comisiei? Nu sunt observaþii.

Acum vã

Trecem la proiectul de Lege privind staþiunile balneoclimaterice în România ºi asistenþa medicalã balnearã. Doamna secretar de stat, foarte pe scurt, vã rog.

Domnule preºedinte, pentru cã prevederile acestui proiect au fost preluate în proiectul care tocmai s-a votat, solicitãm respingerea.

Fac o singurã precizare, cu scuze cã intervin, dar amendamentul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, deci al Guvernului, care a fost depus la Senat, spunea ”în condiþiile legiiÒ, dar asta ca sã rãspund colegilor...

Am înþeles, stimatã doamnã...

Apropo de respectul Executivului faþã de Legislativ. Vã mulþumesc.

S-a înþeles.

Vã rog, vã ascultãm la acest proiect de lege. Este un proiect de lege de respingere.

Vã ascultãm, domnul Cârciumaru.

S-a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. În ºedinþa din 6 februarie 2002, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege împreunã cu reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

În consecinþã, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a votat, în unanimitate, respingerea proiectului de Lege privind staþiunile balneoclimaterice din România ºi asistenþa medicalã, întrucât a rãmas fãrã obiect. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor...

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, daþi-mi voie sã rãspund doamnei secretar de stat, cã nu are dreptate în privinþa...

Domnul senator, vã rog, eu...

Avem aici, de la doamna ministru Daniela Bartoº, ºi nu spune decât ”în condiþiile Legii nr. 219 din 1998Ò. Doamna secretar de stat nu cunoaºte înseamnã, pentru cã nu vrea sã vinã la noi la comisie...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul senator Cârciumaru, vã rog eu, mai avem puþin, o orã ºi jumãtate, vã întâlniþi împreunã, beþi o cafea ºi discutaþi.

Stimaþi colegi, este vorba despre respingerea unui proiect de lege, toate reglementãrile fiind preluate în noua lege pe care am votat-o.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Dacã nu sunt,

Mai avem un proiect de lege. Doriþi sã intrãm ºi pe acesta? Privitor la protecþia împotriva efectelor fumatului?

Vã ascultãm, doamna ministru.

Este o iniþiativã legislativã. Noi am venit cu amendamente...

Este iniþiativã legislativã?!

Este iniþiativã legislativã... a unui senator!

Nu avem iniþiatorul. O vom relua la prima ºedinþã. Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la întrebãri ºi interpelãri.

PAUZÃ ## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã reluãm lucrãrile. Trecem la întrebãri ºi interpelãri. Domnul senator Dumitru Codreanu este?

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Da, da!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Bun.

Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, vã rog sã rãspundeþi la întrebãri.

Domnul senator Dumitru Codreanu a pus o întrebare legat de producþia de zahãr din România, da?

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Da, da.

Vã ascultãm, domnule ministru. Vã rog, foarte pe scurt, o sintezã.

Sã punã întrebarea.

Domnule preºedinte, întrebarea adresatã domnului ministru Ilie Sârbu.

Reamintesc un lucru ºtiut. Toþi gospodarii agriculturii româneºti care s-au succedat la conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor au gãsit cele mai variate cãi pentru a nimici culturi tradiþionale de plante tehnice.

Concomitent, au dispãrut ºi unitãþi industriale de prelucrare a acestor materii prime. Se include aici ºi categoria fabricilor de zahãr. Producþia de zahãr din România, una din cele mai puternice, slujitã de circa 40 de fabrici renumite în Europa, a scãzut alarmant de mult.

Întrebare: Domnule ministru, de ce s-a ajuns ca în România sã mai funcþioneze doar 5 fabrici de zahãr? Ce veþi face cu aceste fabrici care sunt aproape toate în stare de faliment? Ce faceþi cu Fabrica de zahãr ”SiretulÒ din Bucecea? Cazul acestei fabrici este cel mai elocvent. A fost o unitate de mare producþie de zahãr, în jurul ei trãieºte o comunitate de câteva sute de familii, este unicat în tot nordul Moldovei ºi este, practic, în faliment. Ce faceþi cu ea? O lãsaþi de izbeliºte ca pe celelalte 35 de fabrici de zahãr care au dispãrut?

Domnule ministru, vã rog sã daþi un rãspuns domnului senator.

Domnule preºedinte, domnul ministru Ilie Sârbu...

Fabrica e privatizatã, nu?

Da, e privatizatã.

Bun. Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Noi dispunem de o documentaþie destul de mare în ceea ce priveºte rãspunsul la întrebarea domnului senator. O sã i-o punem la dispoziþie, dar eu aº vrea sã punctãm câteva lucruri.

Datoritã apariþiei Legii nr. 18/1991, suprafaþa de sfeclã de zahãr, prin pulverizarea acestor exploataþii, a scãzut destul de accentuat în fiecare an, respectiv de la 240.000 hectare, cât se cultivau în 1989, în 2001 s-a ajuns la 39.000 de hectare. A fost ºi un an nefast datoritã secetei, pentru aceastã culturã, iar producþiile de zahãr au scãzut de la 505.000 tone la 73.000 tone. În aceºti ani, susþinerea acestei culturi de cãtre stat, mai ales începând din 1997, practic nu a mai existat. A scãzut ºi rentabilitatea, au crescut costurile ºi ea nu a mai fost susþinutã ºi, în acelaºi timp, trebuie sã recunoaºtem cã au fost ºi conduceri ale unor fabrici, mai ales patroni, dupã procesul de privatizare, care ºi-au permis sã rezilieze unilateral contracte cu producãtorii ºi în acelaºi timp sã le plãteascã drepturile contractuale, recunoscute de ambele pãrþi, dupã 2 ani sau, unii, sunt acum în litigii ºi se judecã în tribunale dupã 4 ani.

O altã cauzã a scãderii a fost ºi decapitalizarea acestor fabrici.

Referitor la întrebarea pe care a pus-o dânsul Ñ De ce au mai rãmas numai 5 fabrici? Ñ rãspunsul nostru este altul, deºi nu este de naturã sã ne mulþumeascã. Eu vreau sã-l informez corect pe domnul senator cã au funcþionat 33 de fabrici de zahãr la începutul anului 1990, au rãmas 10, din care 5 au lucrat numai pentru sfeclã de zahãr, iar alte 5 au procesat numai zahãr brut din import. Celelalte 23 de fabrici în momentul de faþã ºi-au încetat activitatea, 6 dintre ele sunt dezafectate dupã ce au fost cumpãrate, restul fiind în lichidare judecãtoreascã. Capacitãþile zilnice de prelucrare a rãdãcinilor de sfeclã au scãzut de la 83.000 de tone de sfeclã la 15.000 de tone.

Sigur cã România este parte la multe acorduri, printre care ºi Acordul privind sistemul global de preferinþe comerciale, în care þãrile producãtoare de zahãr din trestie pot exporta fãrã taxe vamale. România a semnat cu ani în urmã un asemenea acord, în 1998. Dar pentru a veni ºi sprijini producãtorii de zahãr ºi pentru a relansa cultura sfeclei de zahãr, în anul 2001, pentru producþia acestui an s-a elaborat programul strategic de revitalizare a sectorului de zahãr prin care noi susþinem cu 565.000.000.000 lei producþia de sfeclã la producãtor pentru 1,8 milioane de tone. Am emis ºi o hotãrâre de Guvern care prevede creºterea taxei vamale la zahãrul brut din trestie pe timp de 6 ani cu 30% Ñ este o taxã asimilatã cu importul de zahãr alb. În acelaºi timp vom susþine ºi programul de irigaþii pentru aceastã culturã, în aºa fel încât sã ajungem la prevederea de 125.000 de hectare de sfeclã în anii urmãtori ºi sã repunem în circuitul productiv 16 fabrici de zahãr, care, în momentul de faþã, mai pot fi reabilitate, unele din ele, din cele care sunt în funcþiune. Pentru documentarea dânsului în continuare, având în vedere cã sunt foarte multe rãspunsuri de dat, îi punem la dispoziþie toate datele de care dispunem.

Da. Vã rog, domnuÕ senator!

Rãspunsul dumneavoastrã mi se pare cã este corect, dar eu aº vrea sã vã întreb pe dumneavoastrã. Dupã câte þin eu minte am fost împreunã la întâlnirea cu comisarul de la Comunitatea Europeanã, care ne-a arãtat câteva date impuse pentru aderare în Capitolul 13 ºi v-aº ruga pe dumneavoastrã sã vã exprimaþi, care este cota de zahãr pe care trebuie s-o producã România în urmãtorii 4 ani, ca noi sã ajungem la maxim cât ne-a dat Comunitatea Europeanã. ªi în condiþiile în care îmi veþi da un rãspuns privind aceastã cotã, vreau sã vã întreb pe dumneavoastrã: Cum o vom realiza cu aceste 5 fabrici de zahãr? Dumneavoastrã aþi zis cã este prins în buget ºi avem acest program de reabilitare a producþiei de sfeclã de zahãr. Cum vor realiza aceastã cotã impusã prin Capitolul 13 de aderare, în condiþiile în care mai funcþioneazã numai 5 fabrici de zahãr ºi unele din ele, cum este ºi cea de la Bucecea, sunt spre închidere? Domnul preºedinte Vãcãroiu are perfectã dreptate când întreabã dacã este privatizatã. Aºa este! Este a SIF Moldova Ñ 60 ºi ceva la sutã este a lor. Reprezentantul SIF-ului Moldova, când a venit colegul dumneavoastrã, secretarul de stat Lungu, la Botoºani, pe aceastã problemã, era în biroul dumnealui, pentru cã este ºi deputat, ºi i-am spus: ”Domnule, vino, te rog, în salã ºi explicã-le oamenilor, cã îi ia la bãtaie ºi pe secretar, ºi pe director.Ò Nu a vrut sã vinã ºi nu îi intereseazã fabrica. Ori cã nu-i intereseazã fabrica, ori cã sunt contra politicii duse de cãtre dumneavoastrã Ñ Ministerul Agriculturii ºi de cãtre agricultura româneascã, în general.

Eu consider cã trebuie sã luãm, domnule ministru...

Domnule senator Codreanu, vedeþi cât de înþelegãtor sunt?! Nu am stabilit timp. ªtiþi cã nu aveþi voie mai mult de 2 minute.

Mulþumesc, domnule preºedinte. E corect.

Deci oricât... Hai sã nu þinem discursuri politice acum. Avem program de declaraþii.

Dar nu e politic, domnule preºedinte, eu vin la...

Pe cine nu doare problema asta ºi ar vrea sã funcþioneze bine, dacã s-ar putea, mâine?! Nu este aºa simplu.

De asemenea, domnule secretar de stat, vã rog, rãspuns concis, la obiect. Dacã sunt necesare completãri, la comisii, scris, raport ºi aºa mai departe.

Vã rog, daþi rãspunsul.

Cu permisiunea domnilor senatori ºi a dumneavoastrã, vreau sã-i rãspund punctual ºi am spus cã dispunem de tot documentarul. Deci, prin program, noi trebuie sã ajungem la cele 500.000 de tone de zahãr, deoarece ºtiþi cã la data când ne vom integra noi ne vom prezenta cu producþia din ultimii 4 ani ºi în funcþie de ce vom realiza, atunci noi vom primi cota. De aceea, ºi programul nostru prevede creºterea pânã la 150.000 de hectare în

aceastã perioadã, ºi sã ne apropiem, datoritã creºterii intensivitãþii producþiei, la acea cotã pe care toþi o dorim s-o avem la data integrãrii.

Da. Vã rog, domnuÕ Codreanu!

Domnule preºedinte...

Tot la întrebarea asta?

Nu. Conform regulamentului propus ºi aprobat de cãtre noi, mai am dreptul la o întrebare. Dacã-mi permiteþi?!

Aveþi dreptul la mai multe întrebãri.

Douã. Aºa scrie în regulament ºi eu îl respect.

Nu. Vroiam sã vã dea rãspunsul la interpelare, cã tot e ministrul aici.

A, aºtept!

Dacã doriþi sã mergem operativ! Deci tot domnul Dumitru Codreanu a fãcut ºi o interpelare cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, legatã de sprijinirea producãtorilor agricoli.

Da, domnule preºedinte, dar are termen peste 14 zile, rãspuns în scris.

Bun. Atunci puneþi întrebarea, domnule Codreanu.

Da, mulþumesc. Aceasta pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor era o interpelare. Probabil domnul secretar de stat nu prea a citit bine. Eu am scris: ”Doresc sã mi se rãspundã scris ºi verbal.Ò Dar nu e problemã, aºtept peste douã sãptãmâni.

Dar nu astãzi.

Aºtept peste douã sãptãmâni. Mulþumesc, domnule secretar.

A doua întrebare a mea se adreseazã domnului ministru Ioan Mircea Paºcu.

În 1992, în baza Legii nr. 56 din luna iunie a aceluiaºi an, grãnicerii au trecut de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la Ministerul de Interne. În asemenea condiþii, o parte dintre cadrele grãnicereºti au ieºit la pensie când se aflau la Ministerul Apãrãrii Naþionale, iar o parte au ieºit la pensie de la Ministerul de Interne. Aceste situaþii au dus la un fenomen care a dat naºtere la unele nelãmuriri. Astfel, cadrele grãnicereºti cu acelaºi grad, cu aceeaºi funcþie, cu aceleaºi studii ºi aceeaºi vechime primesc pensii diferite, cei de la Ministerul Apãrãrii Naþionale mai mici, ºi întreb de ce.

De asemenea, existã discrepanþe între aceste douã categorii de pensionari la acordarea medicamentelor gratuite ºi a altor avantaje pe care le au pensionarii de la Ministerul de Interne. De ce? De ce Direcþia medicalã a armatei nu vine în sprijinul pensionarilor militari pentru a beneficia, aºa cum prevede legea, de medicamente gratuite întocmai ca cei de la Ministerul de Interne? Aºtept rãspuns scris ºi vebal.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, bine. Am reþinut întrebarea dumneavoastrã. Mergem mai departe cu întrebãrile. Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei nu este? Nu. Aþi primit rãspunsul scris, domnule senator Pãcuraru?

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru**

**:**

Nu am verificat la cabinet dacã s-a primit rãspunsul.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã verificaþi ºi mã informaþi ºi pe mine dacã s-a dat rãspunsul în scris.

Doamna Norica Nicolai, aveþi o întrebare cãtre Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, privind situaþia recuperãrii prejudiciilor Bãncii Agricole.

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Nu þin neapãrat sã mi se dea acum rãspunsul. Rog sã mi se dea în scris.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-i transmiteþi în scris doamnei senator Norica Nicolai. Mai aveþi ceva aici, la mine? Nu mai aveþi.

Ministerul Lucrãrilor PubliceÉ De pus o întrebare? Poftiþi, vã ascultãm!

Am ºi o interpelare...

Nu! Staþi o secundã! Domnule senator, imediat vã dau cuvântul.

Nu, cã nu o prezint. Numai sã convenim cã primesc rãspunsul scris, ca sã nu-l mai þinem pe domnul Blãnculescu aici.

Mulþumesc.

Da, poftiþi. Referitor la aplicarea Legii nr. 409, da?

Numai o întrebare aº avea eu, dacã-mi permiteþi?!

Vã rog!

Conform Regulamentului Senatului, la art. 158 alin. 3 se spune: ”În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebãri care privesc probleme de interes personal sau particular.Ò ªi aº dori, pentru a mã edifica ºi a nu cade eu într-o greºealã...

Nu vã lãsãm noi, nu vã faceþi probleme!

Sigur cã da. Din acest motiv aº vrea sã mã clarific. Întrebãrile pe care domnul senator ni le-a pus pentru a rãspunde la ele sunt legate, în accepþiunea noastrã, de un interes particular. ªi dacã Regulamentul Senatului prevede posibilitatea de a prezenta un rãspuns ca pentru un interes particular, atunci noi ne-am permite sã ne manifestãm acest rãspuns în scris cãtre dânsul, dar ca persoanã privatã, iar dacã dânsul susþine mai departe cã întrebãrile sunt în calitatea pe care dânsul a reiterat-o, de senator în Parlamentul României, atunci noi vom transmite rãspunsul conform uzanþelor Parlamentului.

Domnule preºedinte, problema este foarte simplã. Orice senator se duce în teritoriu ºi ia contactul cu cetãþenii, cu oameni de afaceri, cu societãþi care pun întrebãri ºi solicitã lãmuriri. Deci pot sã existe cazuri când senatorul a fost interpelat în teritoriu ºi i s-au cerut lãmuriri cu privire la o situaþie. S-a dus în calitate de senator. În calitate de senator v-a solicitat dumneavoastrã, vi s-a fãcut o interpelare. Nu ºtiu, presupun, nu ºtiu care e cazul.

Exact aºa este, domnule preºedinte.

Societatea X nu ºtiu ce a fãcut, nu ºtiu ce a pierdut... Dumneavoastrã faceþi un rãspuns scris, conform legii, aºa solicitã domnul senator Pãcuraru.

Asta am vrut. Sã nu cãdem în greºalã. Din analizele noastre, domnul senator este implicat în firma care...

Aici nu discutãm despre afaceri. Nu facem afaceri private. Discutãm un caz. Dumneata ai o lege pe care o respecþi, þi s-a pus o întrebare. Conform legii, daþi rãspunsul. Nu ºtiu dacã sunt suficient de clar.

Eu vroiam sã vã întreb dacã la acest caz, care este punctual...

Nu cunosc cazul, repet. Dar presupun cã este vorba de o interpelare din teritoriu.

Domnule preºedinte, ca sã nu... Îmi pare rãu cã domnul preºedinte Blãnculescu face aluzii. Nu am nici un fel de implicare personalã, în afarã de faptul cã îl cunosc pe cel în cauzã, care este într-o situaþie foarte grea datoritã unui complex de factori, fãrã sã fie ºi vina lui. Am spus foarte clar, domnule Blãnculescu, ºi aveþi obligaþia sã faceþi asta, sã-mi daþi rãspunsul scris, conform solicitãrii pe care o fac.

ªi vã rog, interpelãrile personale le facem pe coridor.

Bine, e-n regulã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu. E vorba sã ne clarificãm. Domnule Blãnculescu, senatorii se duc în circumscripþii electorale, sunt solicitaþi, li se pun întrebãri, le rãspundem conform prevederilor legale.

Deci înþeleg cã ºi doamna Norica Nicolai, ºi domnul Pãcuraru doresc rãspunsul scris, da?

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Da.

Bine, vã mulþumesc foarte mult. Ministerul Lucrãrilor Publice? Este cineva de la minister aici?

Domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie? În ºedinþa...

Numai o secundã. Nu v-am dat voie.

E vorba de Ministerul Lucrãrilor Publice.

V-a dat rãspunsul scris?

Domnul ministru mi-a dat telefon cã e bolnav ºi mi-a dat rãspunsul în scris, dar pentru stenogramã ar fi normal sã prezint întrebarea.

În urma vizitei pe care aþi efectuat-o în judeþul BistriþaNãsãud, ziarele locale scriu cã aþi afirmat urmãtoarele: ”Trebuie întãrit spitalul din Nãsãud care dispune nu numai de specialiºti ºi de o dotare superioarã spitalului din Beclean, dar ºi de o populaþie ceva mai mare arondatã zonei respective.Ò

Vã informez cã Spitalul Beclean deserveºte 19 comune, deci o treime din judeþ, ºi aici vin bolnavi care fac 2Ñ3 ore pânã ajung cu Salvarea. Spitalul Beclean a avut în 2001 internaþi 4.390 de pacienþi în zona arondatã, fãrã cei de la azil ºi secþia de bolnavi psihic cronici ºi are indicatori foarte buni în anul acesta. Judeþul are doar 3 spitale, iar la Beclean au fost aduºi bolnavi ce nu mergeau la Nãsãud ºi Bistriþa, ci la Dej, în judeþul Cluj, ºi este dat în folosinþã doar de 5 ani.

Întrebare: Becleanul are dreptul numai la Centrul de îngrijire minori, grãdiniþã ºi ºcoalã pentru persoane cu handicap, Centrul de îngrijire a celor asistaþi, secþie de bolnavi psihici cronici, ºi nu ºi de spital cu toate secþiile existente? Cine nu suportã spitalul din Beclean? Ce se urmãreºte, de fapt, doamnã ministru? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mai am ºi o interpelare, domnule preºedinte.

Vã rog!

Interpelare adresatã domnului ministru Ovidiu Muºetescu...

Nu, staþi! Vã rog! Vã dau cuvântul imediat. Sã terminãm cu întrebãrile, cã nu mai apucãm.

Domnul Romeo Hanganu, înþeleg cã are douã întrebãri de pus. Vã ascultãm, domnule senator.

Nu-i nevoie, cã se regãseºte în stenogramã când aþi pus-o. Nu vãd de ce...

Da, bun. Vã mulþumesc. Eu sunt mulþumit, oricum, de rãspunsul pe care l-am primit.

Vã mulþumesc, domnule senator. Ministerul Sãnãtãþii? Întrebare adresatã de domnul senator Ioan Aurel Rus, legatã de spitalul din Beclean. Aþi primit rãspuns scris?

Nici nu a pus-o!

N-aþi pus încã întrebarea? Vã rog s-o puneþi. Scuzaþi-mã, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebare adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Prima întrebare este adresatã domnului ministru Ovidiu Muºetescu ºi este legatã de contractul de vânzarecumpãrare a acþiunilor la RAFO Oneºti: Care este situaþia facilitãþilor din contractul de vânzare-cumpãrare încheiat între A.P.A.P.S. ºi IMPERIAL CANYON, altele decât cele din Ordonanþa nr. 177/2001, ºi cum va ajunge investitorul la aceste facilitãþi?

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Datoritã faptului cã minimele facilitãþi obþinute la privatizare în 1998, în special cea de amânare cu 25 de ani a plãþii datoriei istorice rãmase de la Compania Românã de Petrol, nu se respectã, Combinatul Petrochimic PETROTEL Ploieºti nu mai lucreazã de 8 luni, mii de oameni sunt trimiºi în ºomaj, iar investitorul LUKOIL este pus în situaþia de a se retrage. ªi asta în timp ce pentru alþi operatori în domeniu s-a gãsit posibilitatea acordãrii unui pachet extrem de mare de facilitãþi, ajungându-se la un tratament discriminatoriu, extrem de periculos pentru industria petrochimicã. În aceste condiþii, ordonanþa care sã rezolve mãcar parþial problemele cu care se confruntã PETROTEL-LUKOIL S.A. Ñ scutiri de la plata majorãrilor de întârziere ºi modificarea Ordonanþei nr. 10/1998 Ñ nu este aprobatã, tergiversându-se în mod grav reglementarea situaþiei. Când se va semna ordonanþa sau ce soluþii gãseºte Guvernul?

Mulþumesc foarte mult.

Doamna senator Maria Petre doreºte sã punã o întrebare cãtre ministrul justiþiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aduc la cunoºtinþã doamnei Rodica Stãnoiu, în calitatea dumneaei de ministru al justiþiei, cã în anul 2001 în judeþul Ialomiþa s-a prezentat o organizaþie care se autointitula, probabil, ”Uniunea Europeanã Patronalã Ñ Departamentul pentru Europa Centralã ºi de EstÒ, care organizaþie, sub patronajul Consiliului Judeþean Ialomiþa, a convocat toate primãriile din judeþ ºi le-a solicitat acordul de asociere la aceastã organizaþie contra unei sume de 150 dolari americani. Aceastã sumã era prezentatã în condiþiile de asociere ca reprezentând un minim de cotã de cofinanþare pe termen scurt, iar în facturile trimise primãriilor, drept ”taxã de asociere, cotizaþie ºi cofinanþare pe termen scurtÒ.

Pentru a lãmuri toatã aceastã situaþie, ce pare a fi o banalã escrocherie patronatã din pãcate de o autoritate localã, o sesizez pe doamna ministru cã, aºa cum aratã ºtampila acestei organizaþii, ea nu poate funcþiona legal în România ºi cã factura trimisã primãriilor este un document care nu mai circula legal în 2001.

I-am sesizat, de asemenea, doamnei ministru cã înregis-trarea fiscalã a acestei aºa-zise organizaþii pãrea a fi fãcutã în judeþul Braºov Ñ aºa aratã codul fiscal Ñ dar facturile, false ºi nelegale, poartã numere de înregistrare în Covasna, deci încã un motiv care a dat foarte multor oameni, ºi mai ales celor care au plãtit aceastã sumã, de bãnuit. I-am transmis doamnei ministru, în copie, documentele care atestã toate aceste aspecte ºi o întreb, în final: Ce mãsuri crede Ñ în calitatea dumneaei Ñ cã poate dispune pentru clarificarea ºi rezolvarea acestei situaþii ºi cum apreciazã faptul cã se fac asemenea abuzuri asupra administraþiilor locale rurale, care, într-un judeþ ca Ialomiþa, fac asemenea plãþi în condiþiile în care nu dispun de sumele necesare plãþii salariilor propriilor funcþionari, de sumele necesare achitãrii facturii de iluminat public ºi aºa mai departe?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt întrebãri de pus? Înþeleg cã nu mai sunt.

Trecem la interpelãri. Vã ascultãm, doamna senator Simona Marinescu! În fapt, sunt vreo 8 senatori, o ofensivã totalã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Georgiu Gingãraº, ministrul Tineretului ºi Sportului. Aº vrea sã spun de la început cã este un demers comun cu alþi colegi senatori. Este vorba de domnul senator Ion Honcescu, de domnul senator Gyšrgy Frunda, domnul senator Alin Ciocârlie, domnul senator Aureliu Leca ºi domnul senator Paul Pãcuraru.

În temeiul art. 157 din Regulamentul Senatului, adresãm Ministerului Tineretului ºi Sportului aceastã interpelare care priveºte contractele de difuzare a meciurilor Diviziei A de fotbal.

Drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal din Campionatul Naþional Divizionar A au fost adjudecate în favoarea unor posturi de televiziune începând cu returul Campionatului 2000 contra sumei de 3.750.000 dolari S.U.A. pentru primul an de desfãºurare a contractului. Posturile de televiziune câºtigãtoare au obligaþia creºterii sumei cu 10% pentru fiecare dintre anii urmãtori pânã la expirarea contractului, suma totalã fiind de 12.527.500 dolari S.U.A.

Procedura de adjudecare a drepturilor de difuzare a meciurilor din Divizia A a fost stabilitã de Liga Profesionistã de Fotbal, structurã sportivã constituitã cu avizul Ministerului Tineretului ºi Sportului, potrivit art. 42 alin. 6 din Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000.

Liga Profesionistã de Fotbal este titulara drepturilor de difuzare a meciurilor în temeiul art. 65 alin. 1 din Actul adiþional la Statutul LPF, încheiat în 10 decembrie 2001.

Facem precizarea cã în ultimii ani cluburile de fotbal din Divizia A au încercat sã retragã Ligii Profesioniste de Fotbal drepturile de difuzare a meciurilor din convingerea cã sumele obþinute din tranzacþionarea lor directã ar putea fi mai mari.

Adunarea generalã a LPF a respins aceastã solicitare. Liga Profesionistã de Fotbal care, potrivit statutului sãu, art. 15 litera g), reprezintã interesele cluburilor în raporturile cu Ministerul Tineretului ºi Sportului, F.R.F., cu societãþile de radio ºi televiziune, înþelege sã adjudece drepturile de difuzare a meciurilor Campionatului Naþional divizionar A astfel încât sã-ºi creeze o sursã proprie de finanþare.

Vã mulþumim foarte mult.

Doamna Norica Nicolai, aveþi o interpelare cãtre Ministerul de Interne ºiÉ

Domnule preºedinte, nu am sã detaliez interpelãrile. Pe scurt, interpelarea adresatã Ministerului de Interne se referã la o precizare cu privire la numãrul de persoane pensionate în anul 2001, în baza Ordinului domnului ministru de interne, situaþia plãþii soldelor, conform legii, ºi, în plus, situaþia asigurãrii cu posturi de înlocuire a acestor persoane care au plecat ºi în special în structura de ordine publicã.

ªi o ultimã întrebare la care dorim sã ni se rãspundã: Care este situaþia plãþilor drepturilor de hranã ºi a Ordinului 50, la zi?

În ceea ce priveºte Ministerul Administraþiei Publice, întrebarea se referã la maniera în care vor fi sprijinite bugetele consiliilor locale, care, neavând prevãzuþi bani pentru recensãmânt, bugetele fiind aprobate anterior Hotãrârii de Guvern nr. 680, urmeazã sã primeascã prin redistribuire sumele de bani investite în aceastã operaþiune.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã sunt niºte rãspunsuri restante, da?

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Urmeazã Grupul P.R.M. Eram înscriºi pe listã ºi astãzi.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Imediat vã dau cuvântul. Dar înþeleg cã aºteptaþi ºi niºte rãspunsuri. Daþi-mi ºi mie lista cu rãspunsurile.

Pânã atunci, domnul Dumitru Badea dorea sã facã o serie de interpelãri.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Dacã ne permiteþi, ºtiþi cã dânsul este bolnav, s-o prezentãm noi sau s-o dãm la doamna stenografã.

Da. Rog sã fie introdusã în stenogramã interpelarea domnului Dumitru Badea.

Voi da citire interpelãrii domnului senator Dumitru Badea.

Interpelarea este adresatã domnului ministru Marian Sârbu, Minsterul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, ºi domnului ministru Mircea Geoanã, Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul ºi motivarea interpelãrii: oferta de muncã în Spania, la cules de cãpºuni, fãcutã de statul spaniol prin Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, s-a dovedit a fi o cacealma pentru românii care au sperat cã munca ce urmau sã o presteze va fi retribuitã cu 500 euro pe lunã, potrivit înþelegerilor convenite, ºi cã li se va asigura condiþii de masã ºi cazare decente.

Deziluzia este totalã. O datã ajunºi acolo, dupã severe trieri în þarã, românii au constatat cu stupoare cã firma intermediarã i-a abandonat pe la diverºi patroni

agricoli spanioli care, tratându-i cu un dispreþ total, le-au oferit condiþii mizere de cazare ºi de hranã, iar din retribuþia promisã nu le-au dat nici 50%. Nici firma intermediarã ºi nici Ambasada românã la Madrid nu se implicã cu nimic pentru asigurarea respectãrii de cãtre beneficiari a prevederilor contractelor de muncã încheiate.

Aceasta i-a determinat pe unii dintre ei sã se înapoieze deja în þarã.

De altfel, indiferenþa reprezentanþilor þãrii faþã de problemele cu care se confruntã cetãþenii români în strãinãtate a intrat în cotidian ºi este tratatã ca un fapt normal.

Cum înþeleg ministerele pe care le conduceþi sã acþioneze pentru apãrarea drepturilor cetãþenilor români care se aflã în situaþii dificile, atunci când, din diverse motive, sunt în strãinãtate ºi sunt lezaþi prin încãlcarea legilor sub diferite forme?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult.

Domnul Vasile Horga doreºte sã facã o interpelare. Vã ascultãm!

Dar, repet încã o datã, reþineþi cã tot grupul are 8 minute. Vã rog, pe scurt, sã prezentaþi.

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº.

Doamnã ministru, în nenumãratele deplasãri pe care le-am efectuat în localitãþile Circumscripþiei electorale Dâmboviþa, am identificat o serie de probleme majore cu care se confruntã comunitãþile locale care, din pãcate, nu pot fi rezolvate nici de cãtre primari, nici de cãtre consiliile locale. Una din aceste probleme pe care o consider, prin efectele sale, foarte gravã este asigurarea asistenþei medicale în fiecare comunã de cãtre medicul de familie. Organele de specialitate judeþene care coordoneazã aceastã activitate, sesizate de cãtre primari ºi consiliile locale, s-au arãtat neputincioase în rezolvarea acestei grave probleme cetãþeneºti, invocând ca motiv permanent lipsa de competenþã ca urmare a faptului cã instituþia medicului de familie nu le este lor subordonatã, medicii de familie având un program privilegiat, care nu depãºeºte douã ore pe zi, afiºat, cel mult o datã sau de douã ori pe sãptãmânã programul fiind respectat. Este bizar ca cetãþeanul care plãteºte cu regularitate contribuþia pentru sãnãtate sã stea pe la uºa medicului de familieÉ

Vedeþi cã consumaþi toate cele 8 minuteÉ

Nu le consum, termin imediat.

Ésã stea pe la uºa acestui medic de familie, sã cerºeascã consultaþii sau un bilet de trimitere cãtre un medic de specialitate.

Semnalez, de asemenea, un fapt foarte grav, ºi anume refuzul staþiilor de salvare de a trimite, la solicitare, în zonele rurale maºini de salvare dotate corespunzãtor, invocându-se motive care merg de la lipsa acestor mijloace ºi pânã la lipsa de carburant, cetãþenii din aceste zone fiind de cele mai multe ori nevoiþi sã apeleze ori la mijloacele Primãriei, ori la cele particulare pentru a-ºi salva viaþa.

Pentru edificare, sugerãm sã fie verificate situaþiile din comunele Glodeni ºi Gura-Ocniþei din judeþul Dâmboviþa, cu menþiunea cã situaþia este aproape generalizatã.

Vã rog, potrivit prerogativelor pe care le aveþi, sã impuneþi respectarea legalitãþii în acest domeniu atât de important social, aºa cum este sãnãtatea unui popor, ºi sã ne comunicaþi în scris ºi oral despre mãsurile pe care intenþionaþi sã le luaþi în rezolvarea acestor grave probleme cu care se confruntã cetãþeanul.

Câte probleme sunt în þara asta!

Cred cã aveþi sarcinã de la partid, fiecare sã aveþi activitate.

Doamna senator Angela Bãlan, vã ascultãm.

Am rugãmintea sã prezentaþi pe scurt. Acesta este timpul. Ce sã facem!

Domnule preºedinte al Senatului,

Am douã interpelãri. Prima este adresatã Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Recent încheiatul ”Târg de carte ºi presãÒ, gãzduit de Muzeul Naþional de Istorie, a prilejuit ºi organizarea unor dezbateri despre bibliotecile ºcolare ºi sãteºti.

Conform unor statistici fãcute de Biblioteca pedagogicã, din 13.645 de ºcoli în mediul urban ºi 5.881 în mediul rural, în 4.744 de ºcoli nu existã biblioteci, iar din acest numãr 4.613 sunt la sate.

Din aceste statistici, situaþia se prezintã ca dezastruoasã, nu numai prin numãrul redus de biblioteci sãteºti sau prin deturnarea spaþiilor de biblioteci în alte scopuri, spaþii pentru discoteci, pentru nunþi, dar ºi prin numãrul de volume, din cele 50 milioane, numai 16 milioane se aflã în bibliotecile sãteºti ºi, mai ales, prin conþinutul acestor volume: lipsesc operele clasicilor români, lipsesc dicþionare, atlase geografice, istorice, albume, enciclopedii.

Existã iniþiative lãudabile, cum este aceea a canalului radio ”România-culturalÒ, care a început acþiunea ”Cartea pentru biblioteca sãteascãÒ, ce constã în colectãri de donaþii de cãrþi pentru completarea fondului bibliotecilor ºcolare ºi sãteºti, dar care nu pot rezolva fondul problemei.

Întrebãm Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, cum susþin aceste iniþiative, care este strategia celor douã ministere în acest demers.

Aºteptãm rãspuns în scris.

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint ºi cea de-a doua interpelare, adresatã Ministerului de InterneÉ

Stimaþi colegi,

Astãzi, sã spunem, facem o concesie. Repet, vorbiþi de 12 minuteÉ

Eu?! NuÉ

Tot grupul. Nu aveaþi decât 8 minute.

Grupul parlamentar.

Dumneavoastrã veþi fi ultima care faceþi interpelare astãzi. N-am ce sã fac.

Domnule preºedinte,

Din respect pentru instituþia de întrebãri, interpelãriÉ

V-am rugat frumos, nu-mi citiþi toatã pagina aceea, daþi-o la stenogramã ºi v-o prinde acolo.

Am înþeles cã nu este voie, ci trebuie, efectiv, sã pun întrebarea aici. Dacã nu citesc nu se consemneazã.

Da, dar se vor supãra colegii dumneavoastrã pentru cã nu le dau voie sã facã ºi ei interpelãri.

Nu ne-am supãrat când, cu voia dumneavoastrã, am stat sã votãm legi, nu ne supãrãm nici dacã stãm peste program.

Vã mulþumim.

Vã ascultãm!

La interpelarea adresatã Ministerului de Interne, în data de 4 martie 2002, prin care semnalam situaþia precarã a dotãrii secþiilor de poliþie ºi legat de aceasta ºi faptul cã poliþiºtii îºi cumpãrã din salariile lor aparatura necesarã pentru identificarea infractorilor, în rãspunsul primit, sub semnãtura domnului ministru Ioan Rus, se recunoºtea acest lucru, precizându-se cã ”este un fapt lãudabil, care dovedeºte iniþiativã, preocupare ºi profesionalism, faptul cã poliþiºtii îºi cumpãrã din banii proprii aparaturã pentru dotare ºi cã sunt numeroase exemplele care pot fi date, de poliþiºti care procedeazã astfel.

Iatã însã cã, la data de 13 martie 2002, domnul ministru Ioan Rus semneazã o recomandare cãtre comandanþii de unitãþi din Ministerul de Interne, prin care li se comunicã modificãri salariale pe aceastã lunã. Ofiþerii nu primesc norma de hranã, iar subofiþerii nu primesc jumãtãþi din aceastã normã ºi nici banii de haine.

Coroborând aceste date Ñ salarii înjumãtãþite, dotare sub limitele admise Ñ îl întrebãm pe domnul ministru Ioan Rus, dacã în bugetul de stat au fost prevãzute sumele necesare pentru drepturile de haine ºi hranã ale poliþiºtilor, dacã pentru 2002 sunt asigurate în proporþie de 100% salariile poliþiºtilor, aºa cum anunþa o oficialitate a Ministerului de Interne, unde sunt atunci banii care ar trebui sã ajungã ºi în buzunarele subordonaþilor? Aºteptãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Ioan Aurel Rus. Înþeleg cã aveþi de fãcut o interpelare cãtre Autoritatea pentru Privatizare, da?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã se poate, o prezint în scris ºi nu maiÉ

Faceþi interpelarea.

În urma grevei din luna februarie la S.C. ”PrometÒ Ñ S.A. Beclean, Bistriþa-Nãsãud, am stat de vorbã cu mai mulþi muncitori ºi s-au desprins urmãtoarele întrebãri:

1. Cu ce sumã a fost achiziþionatã aceastã societate, de cine ºi cât s-a plãtit pânã în prezent?

2. Ce valoare avea stocul la data cumpãrãrii? Dar în prezent?

3. Ce utilaje au fost dezafectate, unde sunt, care au fost înstrãinate, unde ºi cu ce sumã?

4. Câþi muncitori au fost disponibilizaþi ºi câþi au fost reangajaþi?

5. Care este stadiul actual al datoriilor cãtre stat ºi cãtre regiile naþionale?

6. Cum se face cã fostul preºedinte al F.P.S. Bistriþa-Nãsãud din timpul privatizãrii, Câmpean Dragomir, este membru în actualul consiliu de administraþie?

7. Din promisiunile fãcute muncitorilor, câte s-au îndeplinit ºi în ce proporþie?

8. Litigiile pe rol la Parchet, judecãtorie ºi tribunalul judeþean în ce fazã sunt, câte sentinþe s-au pus în aplicare?

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, aveþi de fãcut o interpelare.

Vã rog, tot sintezã. Vã ascultãm.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

De la aceastã tribunã am interpelat pe ministrul finanþelor, Mihai Tãnãsescu, ºi pe ministrul de interne, Ioan Rus, asupra cazului miliardarului sucevean Severin Tcaciuc, care a fãcut o serie de nereguli care s-au ridicat la o pagubã adusã statului de peste 100 de miliarde.

Am cerut ºefilor celor douã ministere sã rãspundã, în faþa Senatului, cum a fost posibil ca lungul ºir de încãlcãri a legilor sã scape neobservat subalternilor Domniilor lor din teritoriu.

În timp ce de la Ministerul Finanþelor am primit un rãspuns elaborat ºi la obiect, foarte competent, urmat de mãsuri organizatorice, care au dus la destituirea directorului general al Direcþiei generale a finanþelor publice a judeþului, pentru aceste nereguli, de la Ministerul de Interne am primit, în schimb, un rãspuns care este aproape la nivelul unui sergent major de anchete, adicã enumerarea unor dosare.

Pentru întãrirea autoritãþii lucrãtorilor de poliþie în domeniu, eu revin cu interpelarea ºi solicit ministrului de interne, Ioan Rus, sã identifice subordonaþii care au trecut cu vederea ilegalitãþile respective, aceºtia urmând ca pentru prejudiciile cauzate statului sã rãspundã în faþa legii, în solidar cu omul de afaceri care a pãgubit statul.

Rog de la ministrul de interne rãspuns în plenul Senatului, oral ºi scris.

Domnul senator Gheorghe Bunduc. Aveþi o interpelare, vã ascultãm.

Domnul senator Codreanu nu este, înþeleg?!

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Câteva sute de cetãþeni ai judeþului Tulcea vin cu solicitarea de prelungire a termenului de depunere a dosarelor privind acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la data de 7 septembrie 1940.

Adresãm aceastã rugãminte deoarece arhivele statului din Tulcea nu au avut documentele necesare, acestea gãsindu-se la arhivele din Bucureºti, Galaþi ºi Constanþa, iar timpul solicitat este mult mai mare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la rãspunsuri.

Domnul ministru Ion Lificiu are de dat un rãspuns domnului senator Ioan Aurel Rus, legat de apa potabilã din oraºul Nãsãud.

Domnul senator Ionel Alexandru are de primit un rãspuns de la secretarul de stat Cristian Niculescu, legat de extrãdarea Mariei Vlas.

Vã ascultãm, domnule ministru.

**Domnul Cristian Niculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Noi am studiat cazul cu atenþieÉ

O secundã! La toate celelalte trei s-a solicitat amânarea. Domnul senator Gheorghe Acatrinei, Ioan Aurel Rus ºi Dumitru Badea, legat de aceste probleme. Domnul senator Rus ºi-a rezolvat problema. Vã ascultãm, domnule ministru.

Am studiat cazul cu atenþie. Ministerul Justiþiei a transmis Ambasadei Israelului cererea de extrãdare în anul 2000, iar corespondenþa în legãturã cu stadiul soluþionãrii acestei solicitãri se poartã între Ministerul Justiþiei al României ºi Ministerul Justiþiei din Israel.

Practica internaþionalã în materie de comisii rogatorii ºi Convenþia de la Viena privind Statutul corpului diplomatic nu permite Ministerului Afacerilor Externe sau misiunilor diplomatice sã intervinã în procedurile respective, sã exercite presiuni, ambasadele fiind, din acest punct de vedere, numai canale diplomatice de transmitere a documentelor juridice.

Din acest punct de vedere, Ministerul de Externe, legal, pe baza practicii internaþionale, nu poate face mai mult.

Vã mulþumesc foarte mult. Mergem mai departe cu rãspunsurile.

Dacã-mi daþi voie, domnule preºedinte!

Aveþi de pus întrebãri suplimentar. Vã rog!

Din câte cunosc, sunt o serie de convenþii internaþionale în legãturã cu extrãdarea. Deci Ministerul de Externe are atribuþii în acest sens ºi eu am solicitat nu sã se facã presiuni asupra statului Israel, ci sã ni se prezinte o sintezã a demersurilor diplomatice fãcute în acest sens. ªtim cã s-au mai fãcut ºi în alte cazuri, de alte state, astfel de acþiuni diplomatice. Nu vãd de ce n-ar fi normal ca ºi Ministerul nostru de Externe sã se preocupe în aceastã problemã foarte delicatã, mai ales cã noi am semnat Convenþia Europeanã de extrãdare, cele douã state sunt membre ale Interpolului, iar un rãspuns de genul ”nu intrã în atribuþia noastrãÒ este un rãspuns pueril, nu are sens sã-l ascultãm.

Eu sunt de acord sã se revinã cu un rãspuns serios. Vã mulþumesc.

Domnule senator,

Privind extrãdarea se ocupã Ministerul de Interne, nu Ministerul de Externe.

Ioana Maria, din partea autoritãþilor din Israel nu am primit pânã în prezent un rãspuns.

DomnuÕ senator, mai doriþi sã întrebaþi ceva?

Nu mi s-a rãspuns la ultima întrebare, dacã s-au fãcut intervenþii pentru recuperarea acestor bani.

Ministerul dumneavoastrã a acþionat din acest punct de vedere?!

Ei nu v-au rãspuns. Ce s-a fãcut în continuare? Aºteptãm sã rãspundã la paºtele cailor?!

Dosarul a fost întocmit de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, s-a fãcut aceastã cerere cãtre autoritãþile din Israel, nu ni s-a rãspuns, dosarul se aflã acum în stadiu de judecatã. Chiar dacã Maria Ioana Vlas este lipsã, ea poate fi judecatã ºi în aceste condiþii ºi toate aceste mãsuri urmeazã sã fie luate de cãtre instanþa de judecatã.

Din câte am înþeles, dumneavoastrã trebuie sã continuaþi aceste demersuri ºi pentru extrãdare, pentru cã aºa am înþeles de la Ministerul de Externe pânã la urmãÉ

De acord cu dumneavoastrã, dar dumneavoastrã puteþi interveni pe linie diplomaticã ºi sã reglaþi anumite aspecte de la nivel diplomatic pentru rezolvarea acestei probleme care, vã daþi seama, este o problemã deosebitã, nu este o problemã care nu are prea mare importanþãÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

DomnuÕ senator Ionel Alexandru, haideþi, sã nu exagerãm, cã nu descoperiþi dumneavoastrã America acum. Intervenþiile s-au fãcut de un an de zile ºi se fac pentru extrãdare de cãtre Ministerul de Interne. Aceasta este situaþia. Nu este în Israel, este plecatã în altã þarã, unde nu avem posibilitãþiÉ dar, mã rog, se fac intervenþii în continuare ºi este bine sã se soluþioneze, dar sã nu credeþi cã este aºa de simplu.

Mai aveþi de dat vreun rãspuns? Vã mulþumesc!

## **Domnul Alexe Costache Ivanov**

**Ñ** _secretar_

_de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Am eu de prezentat un rãspuns!

Cãtre cine? Tot pentru domnul senator Ionel Alexandru.

Este vorba de contul despre care autoritãþile israeliene ne-au comunicat cã ar fi fost deschis de cãtre Maria Ioana Vlas la Hapo Alim, o bancã din Israel. Deºi Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie Ñ Secþia anticorupþie a solicitat indisponibilizarea acestui cont bancar în scopul reparãrii prejudiciului produs prin infracþiunile care s-au reþinut în sarcina numitei Vlas

Dacã-mi permiteþi, Ministerul Justiþiei nu soluþioneazã dosarele concrete. Noi suntem administraþie, dumnealor sunt autoritate judecãtoreascã, nu ne putem implica în dosare. Mãsurile sunt în mâna completului de judecatã, care cred cã a revenit cu adrese cãtre autoritãþile din Israel, pentru a clarifica aceastã situaþie, dar vã daþi seama, dacãÉ din anul 2000 pânã acum, a trecut destul timp, cred cã contul respectiv a fostÉ asta este o presupunere, probabil cã Maria Vlas ºi-a retras banii de acolo.

Haideþi, sã nu facem presupuneri!

Din câte am înþeles eu de la externe, dumneavoastrã trebuia sã continuaþi problemaÉ

Dacã doriþi, discutaþi dupã aceea, separat, cu domnul ministru, nu vã poate da dânsul rãspunsurile acestea.

Este o judecatã, este un proces care se deruleazã. Indiferent cã Vlas poate fi adusã sau nu în þarã, se judecã, este condamnatã, dacã are ceva aici, se recupereazã, dacã nu, se continuã demersurile pentru extrãdare. Dânsul nu poate sã vã spunã mai mult, pentru cã aici intervine Parchetul, care înseamnã procuraturã, judecãtorie, plus expertize care se fac în cadrul procesului prin Ministerul de Interne.

De acord cu dumneavoastrã, domnul preºedinte, dar cei de la externe chiar acum au spus cã domnii de la justiþie trebuie sã continue demersurile pentru extrãdare ºi chiar vroiam sã întreb care sunt aceste demersuri. Problema rãmâne deschisã. Pânã la urmã, nimeni nu a luat nici o mãsurã din punctul acesta de vedere. Sunt doi ani de când tot vorbim despre extrãdareÉ

Domnule ministru, mai aveþi vreun rãspuns?

Mergeþi la domnul senator ºi explicaþi-i cum este cu extrãdarea, daþi-i numãrul de lege care se referã ºi reglementeazã problemele de extrãdare, þãrile cu care avem sau nu avemÉ Mergem mai departe!

Domnul secretar de stat Iacob Zelenco are de dat un rãspuns domnului senator Romeo Hanganu, o interpelare legatã de contractul de vânzare-cumpãrare a acþiunilor la RAFO Oneºti.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule senator,

Întrebarea a fost transmisã ºi acum douã sãptãmâni, nu s-a putut rãspunde rândul trecut, a fost reiteratã acum, ºi se referã la facilitãþile contractului RAFO Oneºti ºi voi încerca sã rãspund foarte pe scurt la întrebarea care a fost reiteratã ºi astãzi.

În ceea ce priveºte situaþia facilitãþilor la RAFO Oneºti, în conformitate cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 177/2001, acestea sunt:

Ñ scutiri la plata majorãrilor ºi penalitãþilor aferente creanþelor bugetare ale Ministerului Finanþelor Publice ºi ale Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei;

Ñ conversia în acþiuni a creanþelor bugetare ale Ministerului Finanþelor Publice ºi ale Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei;

Ñ acþiunile suplimentare rezultate ca urmare a conversiei creanþelor la cele douã ministere menþionate urmeazã sã fie vândute investitorului strategic format din consorþiul româno-portughez. Sumele obþinute din vânzarea acestui pachet de acþiuni vor fi distribuite de cãtre autoritate celor douã instituþii creditoare.

Cu privire la alte facilitãþi acordate cumpãrãtorului în baza contractului de vânzare-cumpãrare, menþionãm cã nu sunt cuprinse alte facilitãþi decât cele prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 177/2001, acestea fiind acordate numai societãþii comerciale ºi nu privesc cumpãrãtorul, ºi nu cumpãrãtorului, de fapt.

Celelalte datorii ale societãþii au fost ºi rãmân ale societãþii ºi nu ale cumpãrãtorului, acesta din urmã având cunoºtinþã de acestea, fiind luate în considerare în cadrul negocierilor contractului de vânzare-cumpãrare de acþiuni. Ca urmare, societatea urmeazã sã achite aceste datorii ca orice agent economic, în continuare.

DomnuÕ Zelenco, dacã ne þineþi aici trei oreÉ Dacã domnului senator îi prezentaþi în scris ce îl intereseazãÉ

Înseamnã cã eu sunt în posesia unui contract de vânzare-cumpãrare eronat, probabil cã nu este cel bun, pentru cã în contractul pe care îl am eu, la subcapitolul 7.11 mai sunt trecute încã 4Ñ5 tipuri de facilitãþi pentru care A.P.A.P.S.-ul ar trebui sã intervinã la Guvern, sã dea o ordonanþã ºi sã aprobe ºi aceste facilitãþi.

Vã rog sã-mi daþi rãspunsul în scris ºi vom verifica.

De fapt, am spus cã sunt cele de la 177É

Eu nu vorbesc de 177.

Domnule senator Hanganu,

Aveþi rãspunsul scris aiciÉ verificaþi, ceva suplimentar, vedemÉ

Vã vom prezenta o informare completã.

Am rugãmintea dacã se poate rãspunde ºi la întrebarea de data trecutã sau de acum douã sãptãmâni, la care nu mi s-a rãspuns pânã acum. Domnul Zelenco nu este implicat în treaba aceasta.

Domnul ministru Muºetescu a fãcut o afirmaþie în plenul Senatului, este consemnatã în stenogramã ºi eu am întrebat care este situaþia. Dumnealui a spus cã existã rafinãrii care au primit facilitãþi mai mari decât RAFO, dând exemplu faptul cã PETROTEL-ului i s-a amânat cu 25 de ani acea datorie de 53 milioane de dolari, datoria istoricã de la C.N.P. Datoria istoricã de la C.N.P. a fost împãrþitã pe toate rafinãriile, PETROTEL-ul a avut 53, RAFO a avut 70, PETROMIDIA a avut 120 ºi aºa mai departe. Pentru cele douã rafinãrii care s-au privatizat, când s-au privatizat, aceste douã datorii au rãmas, la RAFO nu mai existã cele 70 de milioane de dolari, aceasta era întrebarea.

Am rugãmintea, dacã se poate, ºi aici sã mi se dea un rãspuns în scris.

Aici, nu domnul Zelenco, luaþi legãtura cu finanþele ºi daþi rãspunsul în scris domnului Hanganu.

Da, pentru cã problema este mai mult la finanþe decât la noi.

La amândouã, da? Solicitaþi ºi Ministerului Finanþelor Publice tot rãspuns scris.

DomnuÕ secretar de stat, rãspunsul doamnei senator Maria Petre, da?

Vã rog, vã ascultãm.

Întrebarea formulatã de doamna senator Maria Petre a fost ascultatã de noi mai devreme, însã trebuie sã rãspund doamnei senator cã Ministerul Justiþiei, dupã cum este cunoscut, nu are îndrituirea de a face investigaþii de genul celei pe care o solicitã dânsa.

Ca urmare, pentru cã în interpelare sunt enunþate doar niºte generalitãþi ºi trebuie fãcute niºte investigaþii pentru stabilirea societãþilor comerciale care au comis respectiva activitate, persoanele care stau în spatele acestei societãþi, aceasta este o chestiune care dureazã foarte mult în timp ºi soluþia care se impune este aceea de a trimite respectiva sesizare organelor de urmãrire penalã competente, sub semnãtura doamnei ministru Stãnoiu, pentru a se face investigaþiile care se impun, urmând ca dupã ce ele sã fie finalizate, ºi asta cred cã va dura, sã-i fie comunicate doamnei senator cele ce vor fi stabilite.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Doamna senator, de acord cu rãspunsul?

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Da!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dumneavoastrã mai aveþi o întrebare cãtre administraþia publicã, legatã de aplicarea legilor proprietãþii, ºi ni se spune aici cã s-a discutat cu ministerul ºi dacã sunteþi de acord sã vi se transmitã rãspunsul în scris.

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Sunt de acord, cu condiþia respectãrii termenelor regulamentare!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aveþi dreptate. S-au angajat cã dau un rãspuns scris. Mai existã vreo interpelare care a fost fãcutã ºi nu s-a rãspuns? Dacã nu, vã mulþumim. Încheiem ºedinþa.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/12.IV.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei