Monitorul Oficial·Partea II·30 iunie 2006
Dezbatere proiect de lege · respins
Iulian Gabriel BÓrsan
Discurs
Am consultat DEX-ul pentru a avea o defini˛ie c‚t mai exact„ a cuvintelor îa se refugia“ ∫i îrefugiat“. Compil‚nd defini˛iile a rezultat: îa se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din fa˛a unui pericol c„ut‚nd sprijin, ocrotire la cineva sau undeva, spre a se pune la ad„post“.
Cu siguran˛„ aceste cuvinte ne duc cu g‚ndul la st„rile conflictuale care de-a lungul istoriei au creat premisele necesit„˛ii unei puneri la ad„post din fa˛a du∫manului.
Con∫tien˛i sau nu, suntem ∫i azi martorii unor evenimente violente Óntre oameni cu religii diferite, concep˛ii de via˛„ adverse sau interese economice ∫i geopolitice aflate Ón antitez„. Œncrunt„m pu˛in din spr‚ncene sau avem o u∫oar„ tres„rire la auzul unor ∫tiri legate de oameni afla˛i Ón suferin˛„.
Primul g‚nd care urmeaz„ e c„ fiind la o oarecare distan˛„ de ˛ara noastr„, sigur, dar absolut sigur, nou„ nu ni se poate Ónt‚mpla a∫a ceva. A∫ spune c„ e omenesc sentimentul. La o analiz„ mai profund„ Óns„ chiar ar trebui s„ fim Óngrijora˛i pentru nenorocirile care li se Ónt‚mpl„ unor semeni ai no∫tri, indiferent unde, Ón lume.
Am cunoscut un b„tr‚n armean care a tr„it c‚teva luni, minor fiind, Ómpreun„ cu mama lui, ad„posti˛i Óntr-o pe∫ter„. Ceilal˛i 17 membri ai familiei fuseser„ uci∫i. La c‚teva zeci de ani de la acele evenimente inima lui continu„ s„ pl‚ng„ zilnic.
Am avut colegi de facultate ale c„ror povestiri de acas„ includeau crime de o atrocitate ie∫it„ din comun. Pu˛ini considerau c„ se puteau g„si ∫i alte solu˛ii, mai pa∫nice, pentru evitarea lor.
Am discutat mult timp cu o doamn„ ce avea marcate pe m‚n„ Ónsemnele trecerii printr-un lag„r al mor˛ii. Am Ónv„˛at de la d‚nsa Ón˛elepciunea ∫i echilibrul Ón luarea unei decizii, dar mai ales nep„sarea Ón fa˛a mor˛ii, consider‚nd via˛a ca o victorie Ón lupta cu r„ul.
Cel mai mult Óns„ m-a pus pe g‚nduri nep„sarea noastr„, a rom‚nilor, fa˛„ de rom‚ni. Dincolo de dramele tr„ite de alte semin˛ii din lumea larg„, noi, rom‚nii, am reu∫it s„ fim necru˛„tori cu ai no∫tri. Cu fra˛ii, cu p„rin˛ii, cu tovar„∫ii de joac„, cu prietenii no∫tri. Asta Ón numele
unei doctrine politice de import, care a dus la distrugerea ∫i negarea trecutului, cu bunele ∫i relele lui.
A∫a au ajuns mul˛i rom‚ni refugia˛i Ón propria ˛ar„, foarte mul˛i pl„tind cu via˛a pentru vina de a fi fost mai harnici ∫i mai muncitori dec‚t al˛ii. Satele deporta˛ilor din B„r„gan, aproape pustii azi, r„m‚n o ran„ deschis„ pentru cei care simt rom‚ne∫te.
™i poate cel mai mult ar trebui s„ ne pun„ pe g‚nduri faptul c„ dup„ ’89 mul˛i am uitat de istoria nu foarte Óndep„rtat„ a ˛„rii, am nesocotit faptul c„ to˛i suntem trec„tori prin via˛„, am negat nevoia de viitor a rom‚nilor aici, la ei acas„. A rezultat un exod continuu al rom‚nilor care, paradoxal, s-au refugiat Ón ˛„ri str„ine, care le-au oferit sprijin ∫i ocrotire.
Ar trebui s„ fim mai responsabili fa˛„ de concet„˛enii no∫tri, mai Óngrijora˛i de viitorul tinerilor rom‚ni, pentru a nu ne trezi singuri ∫i f„r„ un sprijin la b„tr‚ne˛e, refugia˛i Ón neputin˛„.