Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 30 iunie 2006 · monitorul.ai

Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi, Declara˛ia mea se intituleaz„ îConfirmare“.

Discursul rostit de c„tre domnul pre∫edinte Traian B„sescu Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei a confirmat unele dintre opiniile pe care le-am exprimat Ón ultima vreme, legate de situa˛ia grav„ din domeniul s„n„t„˛ii ∫i din cel al Ónv„˛„m‚ntului.

Pre∫edintele B„sescu ∫i-a m„rturisit nedumerirea fa˛„ de reticen˛a unor politicieni Ón ceea ce prive∫te restructurarea Guvernului, pozi˛ie îcel pu˛in greu de Ón˛eles“, Ón condi˛iile Ón care acest blocaj este explicat prin cerin˛ele impuse de c„tre Uniunea European„. Œn acest context, domnul pre∫edinte a apreciat c„ r„spunsul corect la Óntreb„rile pe care europenii ∫i le pun Ón privin˛a capacit„˛ii Rom‚niei de a deveni membr„ a Uniunii Europene este unul singur: îscoaterea din mediocritate a institu˛iilor statului“. El a precizat c„, atunci c‚nd vorbe∫te

de nevoia de performan˛„ a institu˛iilor statului, se refer„ la Guvernul Rom‚niei, la ministere, agen˛ii guvernamentale, administra˛ie local„, servicii descentralizate, justi˛ie, Pre∫edin˛ie, Parlament.

La vremea c‚nd mi-am spus p„rerea despre neregulile din s„n„tate ∫i din Ónv„˛„m‚nt mi s-a repro∫at — mie, dar ∫i altor social-democra˛i (a se vedea reac˛iile dup„ mo˛iunea viz‚nd reforma din s„n„tate) — c„ este u∫or s„ critici atunci c‚nd e∫ti Ón opozi˛ie. Iat„ Óns„ c„ exact acelea∫i idei le exprim„ acum pre∫edintele Traian B„sescu, nemul˛umit c„ îangajamentul ferm din campania electoral„ privind modernizarea institu˛iilor ∫i a sistemului politic intern a r„mas simpl„ promisiune“, f„r„ minim„ acoperire.

De∫i nu a rostit nume — nici nu era nevoie —, principalele domenii vizate erau exact cele conduse de c„tre democratul H„rd„u ∫i liberalul Nicol„escu, la care f„cusem ∫i eu referire Ón c‚teva r‚nduri. ™i poate nu m-a∫ fi oprit la aceste dou„ sectoare importante dac„ n-a∫ fi fost ∫ocat de gafele ce se ˛in lan˛ Ón con˛inutul a∫a-ziselor reforme pe care cei doi le coordoneaz„, de lu„rile de pozi˛ie tupeiste, de limbajul prea colorat ∫i obraznic, nepotrivit pentru un demnitar, dar ∫i de numeroasele pl‚ngeri ∫i sesiz„ri primite de la cet„˛enii din Neam˛, Ón cadrul programului de audien˛e. Nu Ón˛eleg de ce ace∫ti mini∫tri consider„ c„ a face reform„ Ónseamn„ s„ demolezi tot ceea ce au f„cut cei dinaintea ta ∫i s„ promovezi m„suri care din start sunt sortite e∫ecului. E drept c„ nici guvernarea P.S.D. nu a reu∫it s„ rezolve problemele mari, dar lucruri grave ∫i absurde ca Ón acest an ∫i jum„tate de conducere portocalie nu s-au putut m„car imagina.

Ca om ∫i ca politician din mandatul ce a Ónceput Ón anul 2004, venit la Bucure∫ti cu g‚ndul de a fi util oamenilor care au crezut Ón mine, sunt extrem de dezam„git de antireforma din aceste domenii. Chiar dac„ m„ aflu Ón opozi˛ie, m-a∫ fi bucurat ca oamenii s„ fie s„n„to∫i, ca ∫coala s„ fie ∫coal„, profesorii, profesori (chiar dac„ m„ repet) ∫i s„ nu fiu nevoit s„ iau cuv‚ntul pentru a critica.

Iat„ de ce ar fi fost mai bine s„ nu am dreptate ∫i domnul pre∫edinte s„ fi fost mai mul˛umit de activitatea la care m-am referit.

Nu voi relua criticile domnului B„sescu doar pentru a repeta lucruri deja spuse, ci voi ad„uga doar faptul c„ ele sunt juste ∫i cu siguran˛„ i-au fost aduse la cuno∫tin˛„ de c„tre speciali∫tii din sistem.

™i, pe bun„ dreptate, aprecierea sa c„ respingerea restructur„rii Guvernului reprezint„ îo abordare politicianist„“ este concluzia logic„ a e∫ecurilor constatate ∫i care l-au determinat s„ sus˛in„ acest discurs.

C‚t despre implicarea ∫i seriozitatea mini∫trilor din Guvernul T„riceanu, e suficient s„ spun c„ din cei 23 au fost prezen˛i doar 11, ceilal˛i 12, Ón frunte cu premierul, av‚nd, probabil, treburi mai importante dec‚t Ónt‚lnirea cu B„sescu.

Sigur vom asista Ón zilele urm„toare la fr„m‚nt„ri mari Ón Alian˛„!

Œn concluzie, cred c„ mini∫trii de la Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate trebuie, a∫a cum sugera pre∫edintele B„sescu, s„ ne lase, s„ plece.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006

™tefan Baban

#21493

Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îComa, punctul final al sistemului sanitar!“

Efectele negative ale genialei reforme din sistemul sanitar rom‚nesc, implementat„ prin noul pachet legislativ intrat Ón vigoare la finele lunii mai, nu au Ónt‚rziat s„ apar„: revolta familiei medicale, care este decimat„ at‚t prin pension„ri for˛ate, dar ∫i prin instituirea unei noi perioade de interimat la conducerea spitalelor, ca urmare a Ónlocuirii actualilor directori cu manageri agrea˛i de domnul ministru. ™i agrearea nu se datoreaz„ profundelor

calit„˛i profesionale ∫i manageriale ale acestora, c‚t partidului din care fac parte, precum ∫i slug„rniciei de care dau dovad„.

Pensionarea silit„ a medicilor la 57, respectiv 62 de ani a fost considerat„, Ón opinia economistului Nicol„escu, de bun augur at‚t pentru cei care au ajuns la aceste v‚rste, c‚t ∫i pentru personalul medical t‚n„r care exist„ pe pia˛a for˛ei de munc„ Ón Rom‚nia. De ceea ce a uitat domnul ministru s„ ˛in„ seama la aplicarea fenomenalei sale reforme este c„ pentru a ajunge un medic specialist, dup„ 6 ani de facultate, mai urmeaz„ ∫i un reziden˛iat care mai m„n‚nc„ cel pu˛in 5 ani din vechimea minim„ necesar„ pentru pensionare. Domnul Nicol„escu ar fi trebuit s„ ∫tie p‚n„ Ón acest moment c„, dup„ terminarea facult„˛ii, medicii, spre deosebire de ceilal˛i speciali∫ti, mai au de Ónv„˛at. Totodat„, dac„ dore∫te s„ introduc„ ∫i s„ aplice o reform„ european„ Ón sistemul sanitar, ar fi trebuit s„ ∫tie c„ ∫i Ón U.E., v‚rsta minim„ de pensionare este 65 de ani, iar m„rinimia pachetului legislativ care men˛ioneaz„ c„ v‚rsta de pensionare se poate prelungi p‚n„ la 70 de ani, pe l‚ng„ faptul c„ este ambigu„, creeaz„ ∫i premisele de corup˛ie, d‚nd dreptul ministrului s„n„t„˛ii s„ dea avizul de prelungire pentru continuarea activit„˛ii medicale dup„ ni∫te criterii anormale, Ón care politicul de˛ine ponderea principal„.

Nici din punct de vedere constitu˛ional aceste pension„ri ∫i schimb„ri din func˛ie ale directorilor de spitale nu sunt corecte. Dar, de∫i Alian˛a Ónc„ de la instalare a jurat c„ va respecta Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii, p‚n„ acum nu a demonstrat dec‚t c„ le respect„ Ónc„lc‚ndu-le!

Schimbarea directorilor de spitale cu manageri, Ón special economi∫ti, este o alt„ gre∫eal„ de percep˛ie a activit„˛ii medicale de c„tre domnul Nicol„escu. Un spital nu este o fabric„ Ón care s„ spui c„, dac„ nu ai ce s„ le oferi oamenilor de lucru Ói po˛i trimite acas„, pentru c„ oricum p‚n„ la sf‚r∫itul lunii vor realiza ceea ce au de f„cut. Spitalul poate fi comparat cu organismul uman: de exemplu, dac„ inima nu pompeaz„ s‚nge, corpul nu va supravie˛ui; dac„ a∫a-zisul manager specialist nu va cunoa∫te ∫i rezolva problemele medicale, nu va fi dec‚t un scrib care va semna documente ∫i care mai mult Óncurc„ activitatea, put‚nd duce chiar ∫i la sucombarea spitalului. Dac„ Ón alte domenii de activitate, mai ales institu˛ii publice, au putut fi numi˛i oameni din exterior, care nu aveau nici Ón clin nici Ón m‚nec„ cu activitatea lor ∫i care ∫i acum, dup„ un an, nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ acolo, sistemul sanitar din Rom‚nia nu-∫i poate permite ∫i alte experimente.

Experimente pe care domnul ministru le continu„: chiar zilele trecute propunea ni∫te tarife ∫i servicii foarte dubioase pentru asigura˛ii care-∫i doresc prea mult dup„ opinia sa, dar care de fapt solicit„ servicii medicale decente, a∫a cum se Ónt‚mpl„ de exemplu Ón Polonia, Ungaria etc. Faptul c„ ˛i se pune un diagnostic de care depinde via˛a ta, iar tu ca pacient mai ceri ∫i o alt„ p„rere a unui alt specialist, este taxabil, Ón condi˛iile Ón care ani de-a r‚ndul ai cotizat la asigur„rile de s„n„tate ∫i nu ai beneficiat de nici o facilitate p‚n„ Ón momentul Ón care solici˛i acest serviciu suplimentar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Domnule ministru, Ón˛eleg foamea dumneavoastr„ de bani ∫i faptul c„ s„n„tatea este un sac de bani f„r„ fund, pentru c„ dac„ ar fi altfel a˛i fi dorit s„ v„ identifica˛i sumele ce vi se cuvin din contribu˛ii ∫i nu le-a˛i fi l„sat la un loc cu toate celelalte, ca s„ nu ave˛i nici un control asupra lor, dar ca s„ le pute˛i cheltui f„r„ a r„spunde pentru ele. Reforma Ón sistemul sanitar ar fi trebuit s„ Ónceap„ cu identificarea contribuabililor corec˛i, a celor care eludeaz„ legea ∫i nu pl„tesc ani buni, ∫i apoi cu pensionarea medicilor, pentru a pl„ti poli˛e adversarilor politici.

Domnule ministru, Ón ce const„ reforma dumneavoastr„ Ón sistemul sanitar, Ón afar„ de interimate, destituiri ∫i pension„ri? Calitatea actului medical nu s-a Ómbun„t„˛it, sistemul sanitar este tot Ón colaps, medicamentele tot cu cozi se ob˛in. M„car ∫ti˛i c‚˛i dintre cei ce trebuie s„ suporte ura ∫i r„zbunarea dumneavoastr„ sunt buni contribuabili ∫i care sunt serviciile de care beneficiaz„ p‚n„ c‚nd ve˛i hot„rÓ s„ pl„teasc„ ∫i statul la r‚nd la medicamente?!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Andrian Sirojea Mihei

#26626

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îConstruind f„r„ autoriza˛ie, demol„m turismul!“

Stima˛i colegi,

Fac ast„zi un apel c„tre domnul pre∫edinte Traian B„sescu, const„n˛ean, cunosc„tor ∫i iubitor al litoralului rom‚nesc, un fervent sus˛in„tor al dialogului cu societatea civil„, s„ nu promulge legea care ar institui Ordonan˛a nr. 19/2006 privind utilizarea plajei M„rii Negre ∫i controlul activit„˛ilor desf„∫urate pe plaj„ ∫i s„ trimit„ legea Ónapoi Ón Parlament, s„ cear„ celor responsabili o strategie coerent„, astfel Ónc‚t deciziile s„ nu fie haotice, s„ nu fie necesar s„ schimb„m legile Ón foarte scurt timp ∫i pentru a salva, m„car Ón ultimul moment, turismul litoral de la dezastru.

Œl invit pe domnul B„sescu s„ viziteze plajele precum Cuza cu ocaua, cu ordonan˛a ∫i anexa Ón m‚n„, s„ vad„ dac„ m„car spiritul legii ar fi respectat (∫i nu e!) ∫i, mai presus de asta, cum vede ∫i percepe turistul, om oarecare, bogat sau s„rac, rom‚n sau str„in, ceea ce se Ónt‚mpl„. M„ ofer s„ Ói fiu ghid, nu pe plaje special aranjate pentru c„ se ∫tie c„ vin autorit„˛i Ónalte, ci pe Óntregul litoral, pentru a vedea ce anume vede omul de r‚nd.

Voi Óncepe printr-o scurt„ analiz„ a acestei foarte controversate Ordonan˛e de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei M„rii Negre ∫i controlul activit„˛ilor desf„∫urate pe plaj„.

Œn primul r‚nd, faptul c„ Ónc„ discut„m aceast„ ordonan˛„, care reglementeaz„ utilizarea ∫i activit„˛ile desf„∫urate pe plaj„ ∫i care precizeaz„ c„ sezonul

Óncepe Ón mai, la mijlocul lui iunie ne arat„ cum ∫tim s„ ne urm„rim interesele. ™i m„ refer la interesul de a face turismul litoral s„ mearg„ cu adev„rat. Œns„ modific„rile aduse Ón ultimul moment ordonan˛ei, respectiv cu o zi Ónainte de a fi supus„ votului Ón Camera Deputa˛ilor, ∫i mai ales controversata modificare care permite chiria∫ilor s„ amplaseze pe plaj„ construc˛ii ∫i dot„ri f„r„ autoriza˛ie de construc˛ie parc„ te fac s„ crezi c„ aceste Ónt‚rzieri au fost anume pentru a se ajunge la asta. Œn orice caz, aceast„ disperare de a construi f„r„ autoriza˛ie, dac„ va fi legiferat„, va crea un precedent cel pu˛in ciudat. Suntem Ón plin sezon, se va construi oricum, cu turi∫tii de fa˛„.

Vreau s„ v„ subliniez c‚teva aspecte legate de aceast„ modificare: se subestimeaz„ dreptul fundamental al comunit„˛ii locale ∫i al societ„˛ii civile, Ón general, de implicare Ón procesul decizional privind zona costier„, excluz‚ndu-se etapa dezbaterii publice a investi˛iilor realizate Ón zona costier„; dreptul hotelierilor de a le rezerva clien˛ilor lor o priveli∫te ∫i o plaj„ pl„cut„, amenajat„ la nivelul de clasificare a hotelului, este Ónc„lcat Ónc„ de c‚nd au fost desconsidera˛i, f„r„ ca ei, cei mai Ón m„sur„ s„ exprime o p„rere sau solu˛ii, s„ fie consulta˛i, iar acum este pur ∫i simplu c„lcat Ón picioare, chiria∫ii plajelor av‚nd dreptul s„ fac„ absolut ce vor.

Se creeaz„ un cadru periculos pentru demararea unor construc˛ii abuzive, pe care ulterior sunt curios cine ∫i cum le va mai desc‚lci.

Oricine dintre cei care au Ónchiriat plaja, va face dup„ propriul gust ∫i dup„ propriile idei ∫i finan˛e diverse construc˛ii care vor transforma plajele Óntr-un adev„rat b‚lci.

Œ∫i asum„ doamna ministru — ∫i, eventual, parlamentarii de Constan˛a care au votat pentru aceast„ ordonan˛„ — r„spunderea c„ acei chiria∫i nu vor construi dec‚t ce le este permis prin ordonan˛„? ™i nu vi se pare c„ exprimarea îdot„ri pentru agrement specific plajei“ este destul de evaziv„, permi˛‚nd interpret„ri care ulterior vor crea controverse?

V„ citesc articolul 3, punctul 2: îOperatorii plajelor cu destina˛ie turistic„ au obliga˛ia ca la Ónceperea sezonului turistic s„ amenajeze plaja cu destina˛ie turistic„ ∫i s„ asigure serviciile turistice necesare, Ón conformitate cu reglement„rile Ón vigoare.“ Punctul acesta a r„mas nemodificat la ultima interven˛ie, ceea ce, Ón spiritul legii, dat fiind c„ sezonul turistic a Ónceput la 1 mai, Ói pune automat Ón culp„ pe operatori, plajele nefiind amenajate, iar serviciile turistice nefiind asigurate. Punctul 3 al articolului 3 spune: îAdministra˛ia Na˛ional„ Apele Rom‚ne, prin Direc˛ia Apelor Dobrogea—Litoral, realizeaz„ lucr„rile de amenajare a plajelor p‚n„ la Ónceperea sezonului turistic.“ Ceea ce evident nu a fost Óndeplinit, dat fiind faptul c„ nici acum acest lucru nu este vizibil pe Óntreg litoralul. Œn consecin˛„, conform articolului 8, at‚t operatorii, c‚t ∫i D.A.D.L. sunt pasibili de amenda prev„zut„ imediat ce aceast„ ordonan˛„ este legiferat„. Dac„ va fi legiferat„, sper ca îpersoanele anume desemnate“, dup„ cum e descris Ón articolul 8 punctul 2, s„ constate contraven˛iile ∫i s„ aplice sanc˛iunile prev„zute.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 De asemenea, operatorii de plaje au obliga˛ia (art. 5) îs„ Óntre˛in„ ∫i s„ igienizeze zilnic suprafa˛a de plaj„ Ónchiriat„“, lucru care de o lun„ ∫i jum„tate este Ón discu˛ia tuturor ∫i Ónc„ nu este rezolvat pe toate plajele. Bine, pe de o parte ∫i pentru c„ D.A.D.L. nu ∫i-a f„cut treaba Ónainte de Ónceperea sezonului, dar de 50 de zile... zilnic dac„ ∫i-ar fi Óndeplinit aceast„ sarcin„ operatorii... am fi avut nisipul cel mai curat ∫i fin.

Dac„ ajungem la criteriile minime pentru utilizarea plajelor Ón scop turistic din anexa la ordonan˛„, despre care nu se precizeaz„ Óns„ clar alte detalii, tragem concluzia c„ mai nici o plaj„ nu Óndepline∫te criteriile, astfel: calitatea nisipului — nisipul s„ nu con˛in„ obiecte periculoase —, Ón multe zone de plaj„ sunt cioburi, buc„˛i ∫i a∫chii de lemne sau metale de la fostele construc˛ii, care nu vor disp„rea p‚n„ c‚nd operatorii sau cei responsabili nu vor face ceea ce trebuie (zilnic, conform ordonan˛ei); zona de Ómb„iere s„ nu prezinte vegeta˛ie acvatic„ sau alte corpuri plutitoare — ce pot s„ spun?... plaja la momentul acesta are ea Óns„∫i zone pline de alge Ón putrefac˛ie, c‚t despre ap„... ce s„ mai vorbim!

Suprafa˛a minim„ de plaj„ asigurat„ pentru o persoan„ — 8 metri p„tra˛i —, dac„ v„ uita˛i la felul Ón care sunt a∫ezate ∫ezlongurile Ón unele p„r˛i, Ón fuga dup„ c‚t mai mul˛i bani, nu este l„sat nici 1 metru, 2, pentru o persoan„!

Tot aici sunt descrise ∫i condi˛iile pe care construc˛iile f„r„ avizare ar trebui s„ le Óndeplineasc„. Sunt sceptic c„ vor fi construite a∫a cum este descris acolo.

Iar ultima idee a doamnei ministru chiar c„ dep„∫e∫te grani˛ele imaginarului: proiect-pilot cu camere video pentru supravegherea plajelor... transmise prin Internet! V-ar pl„cea s„ v„ vede˛i la televizor pentru c„ sta˛i lini∫ti˛i sau înelini∫ti˛i“ pe plaj„? Deja aceast„ idee se Ónscrie la categoria îno comment“.

I-a∫ sugera doamnei ministru s„ fac„ un proiect-pilot de supraveghere cu camere video a barajelor cu pericol de inundare sau, dup„ cum anun˛„ Administra˛ia Rezerva˛iei Biosferei îDelta Dun„rii“ Óntr-un raport, c„ poluarea cu hidrocarburi a Dun„rii a atins cote alarmante, s„ ia m„suri pentru a evita aceste lucruri ∫i pentru c„ Dun„rea se scurge la noi Ón mare, pentru a evita s„ devenim un canal colector al Europei, ∫i s„ lase turismul Ón seama celor care au idee despre modul Ón care acesta poate fi f„cut s„ se dezvolte.

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#37661

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Mi-am pus recent o Óntrebare pe care ∫i-o pun foarte mul˛i rom‚ni: îAmbiguit„˛i sau complicit„˛i?“

Primirea Ón Uniunea European„ a unei ˛„ri putred de corupte, Ón care averile s-au f„cut prin jefuirea patrimoniului public, prin distrugerea economiei ∫i s„r„cirea popula˛iei, prin ho˛ii ∫i t‚lh„rii de propor˛ii inimaginabile, nemaiÓnt‚lnite ∫i nemaiÓnt‚mplate la aceste cote nic„ieri Ón lume, este, orice s-ar spune, un gest suspect.

Œn naivitatea lor bonom„, mai sunt oameni simpli dispu∫i s„ cread„ c„ st„p‚nii lumii nu au alt„ grij„ dec‚t s„ fac„ binele planetar lucr‚nd Ón folosul altora. Adic„, nu poate magnatul cutare ori puternicul cut„ric„, din str„in„tate, s„ doarm„, s„ m„n‚nce, s„ c„l„toreasc„, s„ benchetuiasc„, s„ huzureasc„, p‚n„ nu ne face nou„ bine! Cum se scoal„, dis-de-diminea˛„, marele boss nu are timp nici s„ se spele pe din˛i p‚n„ nu face un bine Rom‚niei. Exist„ Óns„ ∫i cet„˛eni instrui˛i, Ónzestra˛i cu sim˛ civic autentic, pentru care facerea de bine, prin acceptarea integr„rii noastre Ón clubul select al b„tr‚nului continent, este decodificat„ diferit. A da mereu note de trecere, a Óncuraja ∫i a premia elevul care minte, fur„, bate, chiule∫te, copiaz„, sparge geamuri, vinde creta ∫i tabla, mai nou, calculatorul, s„ fac„ bani de biliard ∫i de discotec„, este un gest suspect de complicitate.

Suspiciunea de complicitate la jefuirea Rom‚niei pare pe deplin Óntemeiat„. Ea se bazeaz„ pe notele bune acordate elevului-problem„ al Europei, guvern„rilor mafiote, justi˛iei de parad„ mediatic„, pre∫edin˛iei gol„ne∫ti, oligarhiei apatride ∫i rapace, de c„tre comisarii europeni.

Dac„ Rom‚nia e aplaudat„ ∫i premiat„ pentru c„ ∫i-a distrus economia, pentru c„ ∫i-a jefuit Óntreg sistemul bancar, pentru c„ ∫i-a Ónstr„inat pe nimic pre˛ioasele z„c„minte de petrol ∫i gaze, de aur ∫i uraniu, produc˛ia de ciment, de o˛el, de aluminiu, de autocamioane, tractoare ∫i ma∫ini agricole, atunci au dreptate acei rom‚ni, nu pu˛ini, care se Óndoiesc de seriozitatea construc˛iei europene.

Ideea european„ este, f„r„ doar ∫i poate, una valoroas„, dar cei ce au pus-o Ón oper„ au degradat-o Ón timp, Óndrept‚nd-o spre faliment. M„rturie st„ respingerea prin vot a proiectului de Tratat constitu˛ional Ón Fran˛a ∫i Olanda, dup„ care s-au sistat scrutinurile. Altminteri, e de presupus c„ lista ˛„rilor care au e∫uat Ón Óncercarea de a aproba Legea fundamental„ a Uniunii ar fi fost mai mare. Dar nemul˛umirile altora nu coincid deloc cu acelea ale rom‚nilor.

Noi ne Óntreb„m cum de este curtat„ ∫i apropriat„ de ˛„rile civilizate o ˛ar„ ca a noastr„ Ón care se falsific„ grosolan alegerile, Ón care satele nu au ap„ ∫i lumin„, iar

pe marile ∫osele nu exist„ un telefon ori o toalet„ public„!

Ajung‚nd membri ai Uniunii, cu palate ˛ig„ne∫ti, cu vilele din furat, cu o ˛ar„ devastat„ de corup˛ie, cu alegeri furate, cu televiziuni mafiote, cu institu˛ii maneliste, suspiciunea c„ edificiul european s-a degradat, iar aderarea noastr„ e doar perdeaua de fum care ascunde marele jaf na˛ional postdecembrist, nu va mai fi o simpl„ prezum˛ie, ci atestarea unui crud adev„r.

P‚n„ una-alta, popula˛ia rabd„ ∫i Ónghite Ón sec, cu ochii pe secundarul ceasului ader„rii. Dup„ care, marii strategi ai p„c„lirii perpetue a electoratului vor striga ca din gur„ de ∫arpe: îŒnapoi la popor!“. Adic„, hai la alegeri handicapate, s„ ne aleag„ aburi˛ii tot pe noi, mafio˛ii, care am t‚lh„rit ˛ara la Ón˛elegere ∫i cu r‚ndul!

Da, dar dac„ se vor trezi cumva din amor˛eal„ goii ∫i fl„m‚nzii ∫i se vor revolta la urne mai tare ca Ón 2000?!

Ei, dac„ se va Ónt‚mpla una ca asta, Direc˛ia Na˛ional„, to˛i membrii ∫i simpatizan˛ii P.R.M., for˛ele s„n„toase ale na˛iunii, vom deveni adev„ra˛ii reformatori ai ˛„rii noastre.

La bun„ vedere Ón U.E. ∫i, dup„ aceea, Ón Rom‚nia Mare liber„, demn„ ∫i prosper„, sub o guvernare patriotic„, dinamic„ ∫i eficient„!

V„ mul˛umesc.

Mircia Giurgiu

#41784

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îClinicile de medicin„ a muncii, Ón moarte clinic„?“.

A∫a cum se ∫tie, sistemul sanitar rom‚nesc se pare c„ se afl„ Ón pragul falimentului. Lipsa de organizare ∫i de finan˛are din s„n„tate conduc, Óncet dar sigur, spre colaps. Œn ciuda promisiunilor ministrului s„n„t„˛ii, fondurile pentru medicamentele compensate nu ajung, iar cozile la farmacii, la Ónceputul fiec„rei luni, se Óntind pe sute de metri.

Œn aceast„ situa˛ie — ∫i Ón plus exist„ o problem„ deosebit„ cu care se confrunt„ clinicile de medicin„ a muncii din ˛ar„ — eu am preg„tit un material mai amplu, eventual o s„ spun c„ la sf‚r∫itul anului trecut a fost emis„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 171/2005 care suspenda finan˛area de la bugetul de stat a clinicilor de medicin„ a muncii, ∫i aceasta era trecut„ la Ministerul Muncii, de la Ministerul S„n„t„˛ii.

Cu toate c„ a fost aprobat„ prin Legea nr. 346, aceast„ ordonan˛a de urgen˛„, din p„cate, cu toate c„ reglementeaz„ clar cine trebuie s„ finan˛eze clinicile de medicin„ a muncii, Ónc„ nu se pune Ón aplicare.

Solicit celor doi mini∫tri, al s„n„t„˛ii ∫i al muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, s„ pun„ c‚t mai urgent Ón aplicare legea, at‚t ordonan˛a aprobat„ prin lege, ∫i s„ finan˛eze clinicile de medicin„ a muncii, altfel risc„m s„ r„m‚n„ f„r„ finan˛are pacien˛ii, bolnavii care s-au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Ómboln„vit la locul de munc„ s„ nu mai poat„ s„ fie trata˛i.

Clinica de Medicina Muncii din cadrul Spitalului Clinic Jude˛ean Cluj se confrunt„ cu o problem„ extrem de grav„, dar care exist„ la nivelul Óntregii ˛„ri, ∫i anume lipsa fondurilor at‚t pentru salariile angaja˛ilor, c‚t ∫i pentru buna func˛ionare a institu˛iei. Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005 se suspend„ finan˛area de la bugetul de stat a Clinicii de Medicina Muncii din Cluj. Astfel, p‚n„ la 31.12.2005, serviciile medicale acordate Ón clinici ∫i sec˛ii de boli profesionale sau Ón sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii aflate Ón structura spitalelor, persoanelor care sufer„ de boli profesionale au fost finan˛ate de la bugetul de stat, prin Ministerul S„n„t„˛ii, ∫i, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006, potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2002, serviciile medicale acordate Ón clinici ∫i sec˛ii de boli profesionale sau Ón sistem ambulatoriu, prin cabinetele de medicina muncii aflate Ón structura spitalelor, persoanelor care sufer„ de boli profesionale, se asigur„ din Fondul pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, gestionat de Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i Asigur„ri Sociale.

Pe h‚rtie, pentru evitarea disfunc˛ionalit„˛ilor Ón finan˛area activit„˛ii acestor unit„˛i ∫i servicii, Ministerul S„n„t„˛ii a propus ca solu˛ie temporar„ ca plata drepturilor de personal pentru salaria˛ii sec˛iilor de boli profesionale ∫i cabinetelor de medicina muncii, Ón luna ianuarie 2006, s„ fie efectuat„ din sumele aflate la dispozi˛ia spitalului, av‚nd Ón vedere c„ sec˛iile ∫i cabinetele respective sunt structuri f„r„ personalitate juridic„, urm‚nd ca pl„˛ile efectuate s„ fie reconstituite ulterior, la nivelul spitalului, pe baza contractelor Óncheiate Óntre Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i Asigur„ri Sociale cu furnizorii de servicii medicale.

Pentru legiferarea ∫i generalizarea acestei propuneri, Ón vederea solu˛ion„rii modalit„˛ilor de efectuare a pl„˛ilor ∫i decont„rii lor, Óntre bugetul asigur„rilor sociale de stat, Ón care este inclus ∫i Fondul na˛ional pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale ∫i bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate, Ministerul Muncii ∫i Ministerul S„n„t„˛ii au transmis Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ de la Camera Deputa˛ilor solicitarea de amendare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2002.

Œn ciuda tuturor acestor asigur„ri, la Clinica de Medicina Muncii din cadrul Spitalului Clinic Jude˛ean Cluj nu se Ónt‚mpl„ nimic pozitiv, situa˛ia fiind, Ón continuare, din ce Ón ce mai sumbr„. ™i Óntreb: p‚n„ c‚nd sistemul sanitar rom‚nesc va fi la acela∫i nivel cu cel al ˛„rilor lumii a treia, mai ales c„ ˛ara noastr„ sper„ s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene?!

V„ mul˛umesc.

Vasile Mocanu

#46335

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îInforma˛i-i pe ˛„rani!“.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, a dat o fug„ p‚n„ Ón jude˛ul Ia∫i. Reprezentantul Guvernului a vizitat c‚teva comune, s-a Óntre˛inut cu localnicii ∫i a l„udat marile realiz„ri ale Cabinetului T„riceanu.

Domnul Gheorghe Flutur a avut numai cuvinte frumoase despre Programul îFermierul“, despre care a spus — ca s„ citez o expresie celebr„ a guvernan˛ilor — c„ îduduie“. Œn viziunea ∫efului agriculturii via˛a la ˛ar„ este tot mai roz, e adev„rat, cu c‚teva nelipsite ∫i nevinovate pete portocalii pe la col˛uri.

Din p„cate, Ónc„ o dat„ domnul Flutur a trecut sub t„cere marile probleme cu care se confrunt„ ∫i se va confrunta, Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„, agricultura rom‚neasc„.

Ministrul agriculturii era obligat s„ le spun„ fermierilor ie∫eni ∫i tuturor fermierilor din Rom‚nia ce Ói a∫teapt„ dup„ 1 ianuarie 2007, c‚nd — o sper„m cu to˛ii — ne vom Óntoarce Ón Europa. Nepreg„ti˛i de autorit„˛i, ˛„ranii rom‚ni pot pierde competi˛ia integr„rii Ónc„ de la Ónceput.

De luni de zile, fermierii din Polonia, Ungaria, Cehia ne atrag aten˛ia c„, dac„ Óntr-un an de zile maximum de la aderare ˛„ranii rom‚ni nu se vor adapta regulilor Uniunii Europene, vor ie∫i de pe pia˛„.

Concuren˛a ∫i noul sistem de subven˛ii din agricultur„ vor aduce zile grele celor nepreg„ti˛i. Vor exista pierderi mari — din cauza varia˛iei pre˛urilor — la carne, lapte ∫i anumite cereale. Pentru a contracara aceste efecte negative ∫i pentru a supravie˛ui, fermierii rom‚ni vor trebui s„-∫i protejeze propriile pie˛e ∫i chiar s„ cucereasc„ altele.

Un sfat necesar, domnilor guvernan˛i, informa˛i-i pe ˛„rani ori de c‚te ori discuta˛i despre agricultur„! Œn caz contrar, s-ar putea ca 45% din popula˛ia Rom‚niei s„ r„m‚n„ Ón afara Europei.

V„ mul˛umesc.

Adrian Moisoiu

#48428

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îMul˛umesc, Vadim!“.

Aceasta este calea pe care am ales-o pentru a-i spune mul˛umesc domnului Corneliu Vadim Tudor, pentru vina de a fi creat, Ón urm„ cu 15 ani, un partid pentru îun popor frumos, care s-a n„scut cre∫tin ∫i, dup„ porunca Domnului, a crescut ∫i s-a Ónmul˛it, pl„smuind bijuterii de art„ ∫i civiliza˛ie care entuziasmeaz„ o planet„ Óntreag„“, c„ruia i s-a spus Partidul Rom‚nia Mare.

Pentru c„ a dat posibilitatea copilului unor Ónv„˛„tori simpli, dar cu mult„ dragoste de ˛ar„, care i-au vopsit sufletul ∫i inima Ón ro∫u, galben ∫i albastru, s„ accead„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i s„ aib„ parte de un sentiment suprem: m‚ndria de a fi rom‚n.

Am s„ m„ refer la trei momente din via˛a mea.

Ianuarie 1990, atunci c‚nd copiii rom‚ni care Ónv„˛au la Liceul îBolyai Farkas“ din T‚rgu-Mure∫ au fost da˛i afar„ de c„tre ∫ovinii unguri, care doreau separarea ∫colar„ ca un prim pas spre federalizarea statului unitar rom‚n, prin crearea unei noi Regiuni Autonome Maghiare, ceea ce m-a determinat s„ m„ Ónscriu Ón r‚ndurile nobilei uniuni a rom‚nilor, Uniunea îVatra Rom‚neasc„“.

Februarie 1990, atunci c‚nd, Ón fa˛a celor trei adjunc˛i ai ministrului Ónv„˛„m‚ntului, elevii din T‚rgu-Mure∫ au demonstrat Ómpotriva separatismului ∫colar, purt‚nd o lozinc„ mare pe care scria at‚t: îNoi suntem de na˛ionalitate copii!“

28 noiembrie 1991, Ónt‚mpl„tor ziua de na∫tere a domnului senator dr. Corneliu Vadim Tudor, ziua Ón care la T‚rgu-Mure∫ s-a Ónfiin˛at Partidul Rom‚nia Mare, ∫i m-am Ónscris Ón P.R.M.

Sunt momente care mi-au marcat decisiv ∫i frumos via˛a, Ón care am jurat ca din toate puterile mele s„ veghez ∫i s„ ap„r limba ∫i unitatea statal„ rom‚n„.

De aceea, ast„zi, ca membru al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport din Camera Deputa˛ilor, una dintre cele trei comisii care particip„ la dezbaterea propunerii legislative privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale, doresc s„ prezint modul Ón care deputa˛ii rom‚ni ai altor partide, m„ refer la cei democra˛i ∫i cei liberali, Ón˛eleg s„ sus˛in„ preten˛iile ∫i interesele U.D.M.R.-i∫tilor de a nu Ónv„˛a limba rom‚n„, de a se oficializa cunoa∫terea limbii maghiare pentru ocuparea unor posturi, Ón a∫a definitul de ei îf nut Secuiesc“, adic„ jude˛ele Harghita, Covasna ∫i par˛ial Mure∫, ∫i, Ón fapt, str„vechi p„m‚nt rom‚nesc.

Œn acest fel, se continu„ îepurarea etnic„“ declan∫at„ Ón 1990, c‚nd peste 4.000 de rom‚ni au fost for˛a˛i s„ p„r„seasc„ zona, fapt consemnat Ón vestitul Raport Harghita-Covasna, dezb„tut Ón Parlament Ón 1992.

Desigur, s-ar putea sugera, conform unui proverb, îS„tulul nu Ól crede pe cel fl„m‚nd“, c„ de vin„ sunt cei care nu cunosc problematica Ardealului, dar... ce te faci dac„ cei care voteaz„ Óntr-o veselie al„turi de U.D.M.R. sunt tocmai ardeleni clujeni, s„l„jeni, bihoreni sau bistri˛eni, demagogi ∫i ahtia˛i de b„i de imagine? Doamne, c‚t adev„r este Ón parabola biblic„ despre securea care nu a putut t„ia p„durea p‚n„ nu a avut coad„...

™i modul Ón care se evit„ orice responsabilitate, fiindc„ conform unei maxime citite cu pu˛in timp Ón urm„ Ón revista îRom‚nia Mare“: îCrimele colective nu angajeaz„ pe nimeni“.

C‚t„ deosebire Óntre noi, P.R.M-i∫tii, care avem posibilitatea de a fi noi Ón∫ine, de a vota dup„ cum ne dicteaz„ propria con∫tiin˛„, ∫i liberalii sau democra˛ii care nu au dreptul la un pic de demnitate ∫i sunt obliga˛i s„ fac„ sluj la comanda U.D.M.R.!

Doresc, totodat„, s„ fac cunoscut faptul c„ lucr„rile comisiilor Ón care se dezbate propunerea legislativ„ privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale se Óncearc„ s„ se desf„∫oare chiar ∫i f„r„ a fi asigurat cvorumul necesar, Ón condi˛iile Ón care pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Bogdan Olteanu, nepot al tovar„∫ei secretare a

Comitetului Central al defunctului P.C.R., prezent ca Ónlocuitor la lucr„ri, Óncurajeaz„ comiterea neregulilor, faptul c„ se caut„ ca Istoria Rom‚niei ∫i Geografia Rom‚niei s„ nu se mai studieze Ón limba rom‚n„, se promoveaz„ Ónv„˛„m‚nt separat la toate nivelurile, c‚t ∫i recunoa∫terea ∫i garantarea autonomiei culturale, ca prim pas c„tre autonomia teritorial„, cu alte cuvinte, federalizarea Rom‚niei!

Prea u∫or se uit„ c„ pentru a fi buni europeni trebuie s„ fim Ón primul r‚nd buni rom‚ni, iar pentru aceasta, slujirea interesului na˛ional, conform jur„m‚ntului depus de noi to˛i, parlamentarii, îPrima dintre virtu˛i este devotamentul fa˛„ de Patrie“! Mul˛umesc.

Sergiu Andon

#54643

Doamna pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aceast„ declara˛ie politic„ are dou„ teme: î1. Combaterea criminalit„˛ii prin lege“; 2. îSalvarea justi˛iei prin remanierea Guvernului“.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006

Consider orice introducere de prisos.

Nu numai Óntreaga societate rom‚neasc„, ci Óntregul continent a∫teapt„ de la Rom‚nia pa∫i concluden˛i Ón direc˛ia unei bune func˛ion„ri a justi˛iei ∫i a Ónt„ririi ordinii de drept.

Ace∫ti pa∫i depind de dou„ mari direc˛ii de ac˛iune:

1. Schimbarea mentalit„˛ilor;

2. Reform„ institu˛ional„ autentic„.

Sunt direc˛ii care nu pot fi urmate dec‚t prin conlucrarea coerent„, conform unui program lucid, bine conturat, a tuturor factorilor puterii: Parlament, Pre∫edin˛ia Rom‚niei, Guvern, autoritatea judec„toreasc„.

Din p„cate, conlucrarea nu numai c„ nu s-a realizat, dar s-a instaurat opusul ei. Elementul de discordie, de discordie na˛ional„, putem spune, Ól reprezint„ exact veriga cheie a transform„rilor necesare: Ministerul Justi˛iei.

Meritele ∫i p„catele acestuia se cunosc. Este posibil ca Partidul Conservator s„ reia analiza lor Óntr-o mo˛iune simpl„ sau de cenzur„, Ón func˛ie de pozi˛ia politic„ Ón care ne vom afla Ón viitorul apropiat.

Deocamdat„, timpul ne preseaz„, Ón sensul c„ se Óncheie sesiunea Parlamentului ∫i suntem pe cale s„ subscriem tacit la un nou ∫i mare pas gre∫it Ón domeniul justi˛iei.

Nemul˛umirile Ón acest domeniu subzist„ ∫i ele sunt justificate, numai c„ diagnosticul este gre∫it. ™i este gre∫it pentru c„ o parte dintre factorii politici mizeaz„, Ón continuare, Ón mod gre∫it, pe cartea Macovei.

Doamna ministru Monica Macovei are meritul incontestabil de a fi sf„r‚mat o crust„ de mentalit„˛i nefaste pentru ordinea de drept, cimentate Ón jurul ideilor de infailibilitate ∫i neputin˛„.

Spargerea acestei cruste reprezint„ un mare succes, justific„ aprecierile elogioase ale responsabililor europeni, dar at‚t. Sub aspectul reform„rii institu˛iilor din justi˛ie, sub aspect constructiv nu s-a Óntreprins nimic coerent.

Ceea ce s-a Óntreprins a fost haotic, distructiv, animat de r„zbun„ri ∫i lupte personale ori de dorin˛a form„rii ∫i Óntre˛inerii unei false aureole de haiduc al drept„˛ii.

Reforma Macovei a Ónceput prin demonizarea Óntregului corp al magistra˛ilor, a justi˛iei, ca sistem, ceea ce nu numai c„ este gre∫it, ci este catastrofal. Subminarea Óncrederii Ón justi˛ie, ca sistem, a produs consecin˛e negative Ón con∫tiin˛a popula˛iei, care vor dura ani ∫i ani de zile, reprezent‚nd un pericol pentru Óns„∫i siguran˛a na˛ional„.

La un moment dat, mi s-a p„rut c„ domnul pre∫edinte al Rom‚niei s-a distan˛at de aceast„ strategie periculoas„. Asear„, Óns„, Ón mesajul rostit de la tribuna Parlamentului, a fost din nou vizibil„ nefasta influen˛„ Macovei. Aceasta se manifest„ Ón cel mai nepotrivit moment.

Lupta Ómpotriva criminalit„˛ii, Ómbun„t„˛irea actului de justi˛ie au nevoie, Ónainte de orice, de legi. Legea este materia prim„ de baz„ a justi˛iei.

N-am s„ reiau numeroasele exemple de proast„ activitate a laboratorului legislativ pilot care ar trebui s„ fie Ministerul Justi˛iei. Acest minister exceleaz„ fie Ón proiecte Ónt‚rziate ∫i proaste, impuse Parlamentului Ón condi˛ii de ultimatum, fie Óntr-o atitudine de del„sare ∫i

transfer tacit al competen˛elor spre alte ministere, cum a fost cazul pachetului de legi privind proprietatea.

Cel mai scandalos caz este, Óns„, acela al legii fundamentale pentru lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a criminalit„˛ii, Ón general, Codul penal.

Revizuirea Codului penal a constituit un obiectiv important al integr„rii, cu stegule˛ ro∫u. Ei, bine, Rom‚nia s-a achitat de aceast„ sarcin„ Ónc„ din anul 2004. Parlamentul a adoptat noul Cod penal; pre∫edintele l-a promulgat; textul a fost publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei; s-a dat r„gaz un an de zile pentru intrarea lui Ón vigoare.

R„gazul era necesar pentru buna cunoa∫tere de c„tre popula˛ie, pentru aprofundarea de c„tre speciali∫ti, pentru conturarea prin doctrin„ a unei practici c‚t mai unitare ∫i pentru schimbarea treptat„ a practicii judiciare.

Termenul de un an s-a Ómplinit, dar Guvernul a am‚nat cu Ónc„ un an ∫i c‚teva luni intrarea Ón vigoare. A fost un semnal c‚t se poate de prost, un factor de derut„, de bulversare a sistemului, preg„tit Ón ansamblul s„u, de la studen˛ii Ón drept la magistra˛ii supremi, s„ aplice noul cod.

Motivul stupefiant al acestei Ónt‚rzieri s-a v„zut recent, c‚nd ministrul justi˛iei, Ón loc s„ impulsioneze intrarea Ón vigoare a Codului penal, eventual s„-l Ómbun„t„˛easc„, s„ completeze legisla˛ia cu un nou Cod de procedur„ penal„, a venit cu c‚rpeli f„cute pe legisla˛ia din 1968, pe legisla˛ia ceau∫ist„.

Analiz‚nd explica˛iile acestui comportament straniu, distructiv, constat„m c„ blocarea aplic„rii noului Cod penal se asociaz„ cu dezinformarea grav„ a Guvernului, iar prin Guvern a Óntregului sistem institu˛ional, a popula˛iei ∫i a factorilor europeni.

Vom da dou„ exemple de o gravitate extrem„: Ón expunerea de motive la proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal din 1968, recent dezb„tut Ón Parlament (PL 24/2006) se consemna ca justificare pentru a motiva aceast„ bizar„ Óntoarcere la legisla˛ia ceau∫ist„: îPentru prima dat„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„ este consacrat„ institu˛ia r„spunderii penale a persoanei juridice“.

Este un grav neadev„r.

Œn Codul penal nou, adoptat ∫i promulgat, care a∫teapt„ de doi ani s„ Óntre Ón vigoare, Titlul II Capitolul VI ∫i Titlul III Capitolele II ∫i V reglementeaz„ exact r„spunderea penal„ a persoanei juridice.

Al doilea exemplu. Œn materia confisc„rii speciale se evoc„ nevoia de: îacoperire a lacunelor Ón reglementarea Ón vigoare“ prin prevederea de a se confisca ∫i alte bunuri apar˛in‚nd altei persoane dec‚t infractorul, care a cunoscut scopul ilicit al folosirii acelor bunuri.

Este, evident, o reglementare de cea mai mare importan˛„ Ón lupta Ómpotriva marii corup˛ii. Numai c„ ∫i aceast„ reglementare exist„ ad litteram Ón Codul penal, art. 136 alin. 1 lit. b), a c„rui intrare Ón vigoare se Ónt‚rzie Ón mod deliberat.

S-ar putea sus˛ine c„ primul-ministru al Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, care a isc„lit expunerea de motive, a fost pus Ón situa˛ia de a comite un fals de propor˛ii.

De asemenea, doamna ministru Macovei, ministrul justi˛iei, era susceptibil„ de a fi comis infrac˛iunea de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 comunicare de informa˛ii false, de natur„ s„ aduc„ atingere rela˛iilor interna˛ionale ale Rom‚niei, prev„zut„ de art. 168[1] , teza final„, din Codul penal.

Am spus îera“ deoarece doamna ministru, prin actualizarea for˛at„ a Codului penal vechi ∫i prin nepunerea Ón vigoare a Codului penal nou, a reu∫it s„ dezincrimineze exact aceast„ infrac˛iune.

Nu ne preocup„, Óns„, r„spunderea penal„ Ón situa˛iile ar„tate, ci blocarea luptei Ómpotriva marii corup˛ii, a criminalit„˛ii, Ón general, prin lipsirea justi˛iei de principalul ei instrument, Legea penal„, arm„ care exist„, dar este ˛inut„ la rastel. Œntre timp, popula˛ia este instigat„ s„ fac„ v‚n„toare de vr„jitoare printre magistra˛i.

Œn fa˛a unor asemenea solu˛ii mai mult dec‚t imorale, solu˛ii anti˛ar„ ∫i infrac˛ionale, cerem primului-ministru al Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, s„ deblocheze reforma Ón justi˛ie prin Ónlocuirea ministrului de resort cu un ministru onest ∫i sincer, indiferent ce partid Ól sus˛ine.

De asemenea, Ói cerem s„ nu mai Óntreprind„ nimic din ce ar putea s„ am‚ne din nou legea penal„ necesar„, pe care ˛ara o are.

Dac„ aceste m„suri nu vor fi luate, voi propune Partidului Conservator ie∫irea de la guvernare ∫i introducerea unei mo˛iuni de cenzur„.

Mul˛umesc.

Monalisa G„leteanu

#62565

Mul˛umesc mult, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn aceast„ diminea˛„ declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îActuala putere, b‚ntuit„ de spectrul alegerilor anticipate“.

Fiecare cet„˛ean al Rom‚niei se treze∫te zilnic cu dezam„girea c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„ nu este un co∫mar care se sf‚r∫e∫te o dat„ cu ivirea zorilor, ci este unul real, Ón care haosul, dezastrul, s„r„cia ∫i umilin˛a poporului sunt la ele acas„.

Tr„im Óntr-o Rom‚nie care nu mai apar˛ine rom‚nilor ∫i care este la cheremul unor guvernan˛i deruta˛i, dep„∫i˛i de situa˛ie, care nu Ó∫i recunosc incapacitatea de a conduce ˛ara.

Partidul Social Democrat nu poate s„ stea deoparte ∫i s„ priveasc„ cum dezn„dejdea ∫i dezam„girea poporului cresc, cum ˛ara se duce de r‚p„, cum speran˛a cet„˛enilor Óntr-o via˛„ mai bun„ se n„ruie∫te cu fiecare zi care trece.

Astfel, ca partid de opozi˛ie preocupat Ón permanen˛„ de problemele rom‚nilor, Partidul Social Democrat ia atitudine, canaliz‚ndu-∫i toat„ for˛a c„tre Ónf„ptuirea schimb„rii reale Ón bine, Ón sensul Ómbun„t„˛irii vie˛ii de zi cu zi a rom‚nilor. Nu este vorba nicidecum de un exerci˛iu de imagine a P.S.D., ci de Ónf„ptuirea r„spunderilor asumate fa˛„ de electorat.

Œn acest sens, Partidul Social Democrat a tras nenum„rate semnale de alarm„ cu privire la incapacitatea

actualei puteri nu numai de a-∫i duce la Óndeplinire promisiunile f„cute rom‚nilor Ón campania electoral„, dar ∫i de a solu˛iona corect ∫i prompt problemele ap„rute pe parcursul guvern„rii.

Se pare c„ de incompeten˛a actualului Guvern sunt con∫tien˛i ∫i o parte dintre membrii acestuia, fapt dovedit cu ocazia Ónaint„rii de c„tre P.S.D. a mo˛iunii simple cu privire la reforma din domeniul s„n„t„˛ii. Chiar dac„ rezultatul voturilor a fost Ómpotriva reformei reale, faptul c„ votul a fost foarte str‚ns a dovedit boala grav„ de care sufer„ sistemul Ón s„n„tate.

Nici Ón Ónv„˛„m‚nt lucrurile nu stau mai bine, haosul existent Ón acest domeniu afect‚nd deopotriv„ cadrele didactice ∫i elevii.

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 este Ónc„ pus„ sub semnul Óntreb„rii, din cauza proastei gestion„ri a situa˛iilor de criz„ de care actuala putere a dat dovad„, dar ∫i de faptul c„ aceasta nu a fost capabil„ s„ r„spund„ cerin˛elor impuse de Uniunea European„. Rom‚nia are, cu certitudine, un loc de drept Ón Uniunea European„, dar acesta nu trebuie pl„tit cu pre˛ul umilin˛ei ∫i al degrad„rii unit„˛ii na˛ionale.

Consider„m c„ este imperios necesar„ Ónlocuirea actualilor guvernan˛i, acest lucru fiind posibil numai prin organizarea de alegeri anticipate.

Ca atare, P.S.D. Ó∫i asum„ responsabilitatea depunerii unei mo˛iuni de cenzur„ prin care s„ sanc˛ioneze dur toate gre∫elile s„v‚r∫ite de actuala putere.

V„ mul˛umesc.

Mircea Valer Pu∫c„

#65526

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„. Doamnelor, domnilor,

Declara˛ia politic„ de ast„zi, pe care o voi sus˛ine Ón fa˛a dumneavoastr„, are ca titlu: îC‚nd ceea ce a votat poporul, exercit‚ndu-∫i suveranitatea, nu poate fi ob˛inut din cauza celui pe care l-au votat cet„˛enii, exercit‚ndu-∫i dreptul de a alege“ ∫i are ca moto: îTeoria, ca teoria, dar practica ne omoar„!“

Sunt oare valori ale societ„˛ii rom‚ne∫ti: respectul cuv‚ntului dat, respectul serviciului public fa˛„ de cet„˛ean, respectarea drepturilor consacrate de Constitu˛ie? Poate teoretic! Œn practic„, lucrurile stau de prea multe ori altfel.

Este cuv‚ntul dat mai greu, dac„ este sub form„ de jur„m‚nt, cu m‚na pe Constitu˛ie ∫i, dup„ caz, pe Biblie? Mul˛i vor spune c„ da sau c„, m„ rog, ar trebui s„-i dea o greutate mai mare. Eu spun simplu: respectul fa˛„ de cuv‚ntul dat, ca ∫i puterea jur„m‚ntului nu sunt dec‚t expresia valorii omului! Dau un citat: îValoarea unui om st„ Ón cuv‚ntul s„u!“ Este un citat drag mie, care cuprinde multitudinea sensurilor rela˛iei umane, care poate duce la Óncredere, respect, pre˛uire etc. Altfel spus, fiecare om valoreaz„ exact c‚t valoreaz„ cuv‚ntul s„u. Cu at‚t mai mult c‚nd este vorba de jur„m‚nt! Mai ales Ón cazul celor pentru care refuzul de a-l depune atrage

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 sanc˛iunea pierderii demnit„˛ii sau, dup„ caz, a calit„˛ii de func˛ionar public.

Administra˛ia, acest serviciu public pl„tit din taxe ∫i impozite, este conceput„ pentru a servi interesele cet„˛eanului. Func˛ionarii publici, ca, de altfel, ∫i demnitarii, Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón limitele mandatului, mandat pus Ón serviciul cet„˛eanului. Nu, nu cred c„ sunt cuvinte mari, sunt doar teze consacrate Ón Constitu˛ie ∫i legi. Œn fapt, nimic ne-ar Ómpiedeca s„ fie chiar a∫a. Poate doar incompeten˛a, lipsa de cultur„ civic„ sau, sper c„ nu, reaua-credin˛„, reaua-voin˛„, tenta˛ia de a deveni (un mic) dictator, superficialitatea ∫i lipsa de seriozitate, Ón Ón˛elesul grav al acesteia.

Œn ceea ce prive∫te respectarea drepturilor consacrate de Constitu˛ie, datoria este a tuturor. Fiecare cet„˛ean este liber s„-∫i exercite drepturile doar Ón m„sura Ón care este l„sat sau ajutat s-o fac„. C„ obstruc˛ia poate fi opera altui îsimplu cet„˛ean“ sau a unuia Ónvestit cu putere (demnitar sau func˛ionar public), efectul este acela∫i, chiar dac„ gravitatea faptei celui din urm„ este mai mare. Cu siguran˛„ mai mare, pentru c„ demnitarul sau func˛ionarul public are Ón plus ∫i atributele autorit„˛ii de stat. Adic„, mai pe Ón˛elesul tuturor, are ∫i p‚inea, ∫i cu˛itul. Atunci c‚nd autoritatea de stat nu respect„ drepturile cet„˛enilor, putem vorbi despre dictatur„, autoritarism, stat de îdrep˛i!“, dar despre stat de drept, democra˛ie, suveranitatea poporului, cu siguran˛„, nu.

™i acum, cu scuzele de rigoare pentru lunga introducere, s„ intru Ón subiect. De c‚teva zile bune Óncerc, f„r„ succes, s„-mi exercit un drept banal, acela de a solicita ∫i primi un extras de pe propriul meu certificat de na∫tere. Cu alte cuvinte, doresc s„ am un document care s„ cuprind„ unele dintre acele informa˛ii care, de-a lungul vie˛ii mele, au fost consemnate Ón Registrul St„rii Civile. Nici m„car nu le-am cerut pe toate. Faptul c„ art. 31 din Constitu˛ie sau Legea nr. 544/2001 Ómi dau acest drept Ói las„ reci pe (i)responsabilii din cadrul Prim„riei Cluj-Napoca. Argumentele mele nu l-au impresionat nici chiar pe domnul primar Emil Boc, care, chiar dac„ a recunoscut c„ nu-i normal s„ mi se refuze eliberarea actului solicitat, s-a dovedit a fi neputincios Ón a-mi asigura respectarea unui drept constitu˛ional, drept consacrat ∫i prin amintita Lege nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛ii de interes public.

Cei aviza˛i ∫tiu c„ Legea nr. 544/2001 asigur„ dreptul invocat prin art. 2 lit. b) care calific„ toate actele elaborate de o institu˛ie public„ Ón categoria larg„ a informa˛iilor de interes public, chiar dac„ acela∫i articol, la lit. c), acord„ unora dintre acestea atributul de îinforma˛ii cu caracter personal“, ferindu-le, atunci c‚nd este cazul, prin ceea ce prevede art. 12 alin. 1 lit. d), de indiscre˛ia altor cet„˛eni. Pentru cei neaviza˛i, trebuie spus c„ art. 12 alin. 1 lit. d) prevede c„ îse excepteaz„ de la accesul liber al cet„˛enilor informa˛iile cu privire la date personale“.

Consider c„ refuzul de a-mi fi eliberat extrasul de pe certificatul de na∫tere este un abuz incalificabil at‚ta vreme c‚t este vorba de informa˛ii care sunt despre mine. Motiva˛ia ∫efului de serviciu din cadrul Direc˛iei de Eviden˛„ a Persoanelor de pe l‚ng„ Consiliul Municipal Cluj-Napoca, prin care-mi este refuzat„ solicitarea, este stupefiant„: îprin art. 12 alin. 1 lit. d) din Legea

nr. 544/2001 se excepteaz„ de la accesul liber al cet„˛enilor informa˛iile cu privire la datele personale ∫i ca atare invocarea prevederilor Legii nr. 544/2001 nu este posibil„ Ón situa˛ia solicit„rii unor documente de stare civil„“. Calificam argumenta˛ia refuzului ca fiind stupefiant„ pentru c„ prevederea amintit„ nu poate fi interpretat„ ca fiind înorm„ de conduit„“. Aceasta din simplul motiv c„ legea stabile∫te reguli ale rela˛iilor cet„˛eanului cu ter˛ii (institu˛ii publice sau al˛i cet„˛eni), ∫i nu reguli de comportament ale persoanelor cu ele Ónsele. Nu cred c„ domnului primar Ói sunt str„ine ra˛iunile invocatei except„ri, anume de a asigura cet„˛enilor un alt drept consacrat Ón Constitu˛ie: acela privind via˛a intim„, familial„ ∫i privat„.

Œncercarea de a m„ proteja de propria-mi imixtiune Ón propria-mi intimitate, pe l‚ng„ absurdul situa˛iei, denot„ ∫i mari caren˛e Ón a Ón˛elege valorile ∫i principiile sistemului democratic, cu at‚t mai mult cu c‚t accesul meu la propriile mele date personale nu restr‚nge drepturile sau libert„˛ile altor cet„˛eni, nu aduce prejudicii nim„nui ∫i nici m„car nu se Óncadreaz„ Óntre excep˛iile prev„zute la art. 31 din Constitu˛ie, neput‚nd aduce prejudicii: îm„surilor de protec˛ie a tinerilor sau securit„˛ii na˛ionale“.

Dac„ vor fi fiind curio∫i care s„-mi pun„ Óntrebarea ce a∫ fi f„cut eu Ón locul domnului primar Ón situa˛ia Ón care m-a∫ fi confruntat cu un asemenea caz Ón care un ∫ef de serviciu ar fi Ómpiedicat un cet„˛ean s„-∫i exercite drepturile, le pot r„spunde sincer: l-a∫ fi dat afar„! Nu, nu pe cet„˛ean, pe ∫eful de serviciu. ™i a∫ fi f„cut-o cu temei legal, pentru c„ ∫eful de serviciu ∫i-a Ónc„lcat jur„m‚ntul privind respectarea Constitu˛iei ∫i, prin abuz, a Ómpiedicat exerci˛iul unui drept constitu˛ional. Prin solidarizare cu subalternul s„u, domnul primar devine, el Ónsu∫i, sperjur. Trist, trist de tot, pentru îcel mai bun produs politic de dup„ 1989“, cum Ól caracteriza domnul Traian B„sescu, pre∫edintele Rom‚niei.

Dar a gre∫i este omenesc, spuneau str„mo∫ii no∫tri latini, iar gre∫eala domnului pre∫edinte trebuie iertat„. Nu ∫i gre∫eala domnului primar Emil Boc. Dac„ gre∫eala domnului pre∫edinte este una de apreciere, f„r„ consecin˛e (altele dec‚t cele de a stimula cre∫terea de Óncredere Ón favoarea celui l„udat), cea a domnului primar este o Ónc„lcare a îcuv‚ntului dat“, anume de a respecta Constitu˛ia. Cu alte cuvinte, prima situa˛ie este o chestiune de apreciere, a∫ putea spune îde gust“ (care nu se discut„, conform a ceea ce ne Ónv„˛au deja aminti˛ii str„mo∫i ai no∫tri), dar a doua este o chestiune care d„ m„sura valorii individului: valoarea cuv‚ntului s„u ori, m„ rog, a jur„m‚ntului.

Urmare a acestei triste experien˛e Ómi pun o Óntrebare, poate retoric„: dac„ dreptul elementar de a ∫ti ce anume înoteaz„“ autorit„˛ile publice despre ∫i Ón leg„tur„ cu propria ta persoan„ este negat, cum Ó˛i sunt respectate celelalte drepturi?

™i atunci, noi, oamenii politici, s„ ne mai mir„m c„ Óncrederea Ón noi scade, c„ Parlamentul este v„zut ca fiind îo adun„tur„“ de neserio∫i, c„ administra˛ia local„ este perceput„ ca fiind mai mult ostil„ dec‚t un partener de sprijin ∫i c„ cet„˛eanul sf‚r∫e∫te prin a obosi Ón demersul s„u de a-∫i afla dreptatea?! P„i s„ nu ne mir„m?! Sau, m„ rog, dac„ o facem, s„ avem decen˛a de a constata c„ de multe ori singurii vinova˛i suntem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 noi, cei care Ón∫el„m a∫tept„rile cet„˛eanului decent de a fi respectat el ∫i de a-i fi respectate drepturile consacrate Ón Constitu˛ie, a∫a cum i-au fost propuse ∫i a∫a cum le-a validat prin votul s„u suveran.

V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#74120

Mul˛umim frumos, doamna pre∫edint„. Doamna pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc ∫i guvernarea de dreapta Ón anul 2006“.

Œn campania electoral„ din 2004, Alian˛a D.A. P.N.L.P.D., a fluturat prin fa˛a oamenilor ∫colii un Program de guvernare care, prin m„surile propuse, a l„sat impresia c„ Ón Ónv„˛„m‚nt va curge numai lapte ∫i miere.

Scrisoarea personalizat„ pus„ Ón cutiu˛ele po∫tale a sute de mii de cadre didactice Ón timpul campaniei electorale gl„suia: îStimate domnule profesor, m-am g‚ndit bine ce responsabilit„˛i Ómi asum prin candidatura mea la Pre∫edin˛ia Rom‚niei. Trebuie s„ fac Rom‚nia s„ func˛ioneze, s„ devin„ performant„ (c‚t„ minciun„ ∫i cinism!). Œns„ nici o ˛ar„ nu poate progresa dac„ educa˛ia ∫i Ónv„˛„m‚ntul nu sunt considerate ∫i Ón fapte, nu numai Ón vorbe, prioritate na˛ional„. Eu doresc s„ Ónf„ptuiesc acest lucru. V„ asigur c„ niciodat„ Educa˛ia nu va fi cenu∫„reasa bugetelor de stat. Cu sinceritate, Traian B„sescu“.

Acum, la 500 de zile de guvernare portocalie, constat„m c„ Alian˛a P.N.L.-P.D. nu Ó∫i poate ˛ine promisiunile. A min˛it cu neru∫inare Óntregul corp profesoral.

Cadrele didactice au fost jignite de repetate ori, desconsiderate, descalificate Ón fa˛a elevilor ∫i a p„rin˛ilor de actuala putere P.N.L.-P.D., de pre∫edintele ˛„rii, domnul B„sescu, de premierul portocaliu, T„riceanu, prin etichetarea lor ca fiind îevazioni∫ti“ ∫i îlipitori ale bugetului“, de ministrul Ónv„˛„m‚ntului, P.D.-istul H„rd„u, c„ îau creierele pr„fuite“, Óndemn‚nd p„rin˛ii s„ bat„ cu pumnul Ón mas„ pentru a le trezi din be˛ie.

Realitatea este c‚t se poate de trist„. Alian˛a P.N.L.P.D. a promis dublarea salariilor cadrelor didactice ∫i nu reu∫esc s„ o pun„ Ón aplicare. Majoritatea profesorilor au crezut ∫i au votat cu Alian˛a portocalie. B„sescu a ob˛inut pozi˛ia cea mai Ónalt„ Ón stat numai cu ajutorul intelectualilor.

Profesorii, Ónv„˛„torii ∫i educatoarele au fost manipula˛i de promisiuni de∫arte, de o guvernare de dreapta, de un pre∫edinte care are ca principal„ grij„ conservarea imaginii P.D.-ului.

C‚nd actualii guvernan˛i erau Ón opozi˛ie, au fost de acord ∫i au sus˛inut frenetic ca, prin lege, Ónv„˛„m‚ntului s„-i fie alocat 5% din P.I.B. Ón 2006 ∫i Ón 2007 6% din P.I.B.

Prevederile bugetare pentru Ónv„˛„m‚nt pe 2006 reprezint„ 88% din bugetul pe 2005 alocat de guvernarea P.S.D. ∫i 3,78% din P.I.B. Iat„ o dovad„ c„ actuala

Coali˛ie nu era ∫i nu este preg„tit„ s„ conduc„ ˛ara ∫i nici s„ gestioneze realist ∫i profesionist problemele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Actualii guvernan˛i, prin cota unic„ de impozitare a veniturilor de 16%, au adus prejudicii grave politicilor ∫i programelor de finan˛are a Ónv„˛„m‚ntului.

Œn negocierile din noiembrie 2005, Guvernul a oferit 5% din P.I.B. pentru educa˛ie doar pe h‚rtie. Œn realitate, ace∫ti bani nu exist„. Suma promis„ de 1,1 miliarde euro pentru infrastructura ∫colar„ a fost o minciun„, deoarece p‚n„ la ora actual„ s-au alocat doar 100 milioane euro, reprezent‚nd partea de finan˛are a Rom‚niei Ón programele finan˛ate de Banca Mondial„, programe puse Ón practic„ de guvernarea P.S.D.

Actualele conduceri ale structurilor din Ónv„˛„m‚nt nu sunt capabile s„ gestioneze programele Óncepute Ón timpul guvern„rii P.S.D.: investi˛iile noi au fost Ónghe˛ate; rechizitele ∫colare, reduse; achizi˛iile de calculatoare, reduse; sumele pentru mobilier ∫colar, reduse la jum„tate; dotarea cu microbuze ∫colare, sistat„; num„rul de calculatoare din re˛elele pentru ∫colile gimnaziale, reduse de la 15 la 10, fiind redus ∫i num„rul de ∫coli care le vor primi.

Protec˛ia ∫i educa˛ia copiilor nu reprezint„ pentru actualii guvernan˛i portocalii P.N.L.-P.D. o prioritate. Este o prioritate politizarea cu performan˛e maxime a Ónv„˛„m‚ntului de la cea mai Ónalt„ func˛ie p‚n„ la femeia de serviciu ∫i portar?

Sunt consternat s„ v„d c„ legile nu sunt respectate, c„ se guverneaz„ f„r„ profesionalism, cu foarte multe b‚lb‚ieli, c„ tragediile sunt tratate cu triumfalism, c„ nu exist„ ordine ∫i disciplin„, respect pentru corpul profesoral.

Violen˛a Ón ∫coli, Ón ultimii 2 ani, a luat o amploare deosebit„, manifest‚ndu-se prin agresiuni fizice Óntre elevi, Óntre elevi ∫i profesori, Óntre p„rin˛i ∫i profesori (cazul de la ™coala îIon Creang„“ — T‚rgu-Frumos).

Este incalificabil ∫i inadmisibil ca subiectele de la testele na˛ionale s„ ajung„ la persoane neautorizate, demonstr‚nd o lips„ total„ de responsabilitate Ón organizarea examenelor na˛ionale.

Toate cele de mai sus demonstreaz„, Ónc„ o dat„, incompeten˛a ∫i neprofesionalismul guvernan˛ilor Alian˛ei portocalii P.N.L.-P.D., arogan˛a ∫i dispre˛ul total fa˛„ de cei care le-au dat voturile, fa˛„ de cei care trudesc la catedr„ pentru ni∫te salarii de mizerie.

C‚nd totul s-a politizat, c‚nd func˛iile cu responsabilit„˛i din Ónv„˛„m‚nt au fost ocupate de membrii activi ai P.N.L.-P.D., dar, din nefericire, nu sunt profesioni∫ti, concluzionez c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a regresat Ón cele 500 de zile de guvernare portocalie.

Mai mult, prin ac˛iunile Óntreprinse se distruge ∫i ce este mai bun: sufletul ∫i speran˛a copiilor, viitorul ˛„rii. V„ mul˛umesc.

Petru C„lian

#79559

## V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îConsiliul C.N.S.A.S. — judec„tori cu musca pe c„ciul„!“

Principalul eveniment de pe scena politic„ de s„pt„m‚na trecut„ — ∫i care va continua s„ ˛in„ capul de afi∫ al scandalurilor politice p‚n„ la solu˛ionarea, Óntr-un fel sau altul, a problemei ∫i poate c„ Ónc„ mult timp dup„ aceea — a fost decizia C.N.S.A.S. privind solicitarea pre∫edintelui Dan Voiculescu de verificare a propriului dosar de Securitate. Specula˛iile pe aceast„ tem„ au fost multiple, astfel Ónc‚t nici un cotidian nu s-a ab˛inut s„ publice articole incendiare, dar neobiective, av‚nd Ón vedere faptul c„ decizia C.N.S.A.S. nu a fost dat„ publicit„˛ii Ón mod oficial. Senza˛ionalul se vinde Óntotdeauna mai bine dec‚t adev„rul obiectiv ∫i crud!

A∫adar, alimentat„ de declara˛ii Ón coad„ de pe∫te ale unor membri din C.N.S.A.S., presa a vehiculat tot felul de informa˛ii relativ la substan˛a deciziei Consiliului, rezultatul fiind c„ opinia public„ nici nu are nevoie de o declara˛ie oficial„ pe aceast„ tem„, lu‚nd de bune specula˛iile media.

Nu vreau s„ cad Ón aceea∫i capcan„, de aceea nu m„ voi referi ∫i nici nu voi comenta Ón vreun fel decizia C.N.S.A.S. cu privire la faptul c„ domnul Dan Voiculescu a f„cut sau nu poli˛ie politic„ pe vremea comunismului.

Ceea ce mi se pare ciudat, dac„ nu chiar sup„r„tor de intrigant, este faptul c„ nu ∫tiu ca vreun membru al C.N.S.A.S. s„-∫i fi f„cut public propriul dosar. Mi se pare incredibil s„ judeci activitatea trecut„ a unui om ∫i s„ o condamni, indiferent de apartenen˛a politic„ a respectivului, de implicarea acestuia Ón via˛a social„ ∫i de vizibilitatea de care el se bucur„ Ón pres„, Ón momentul Ón care asupra ta, ca membru al C.N.S.A.S., planeaz„ aceea∫i Óndoial„ pe care e∫ti chemat s„ o clarifici, respectiv a apartenen˛ei sau nu la breasla turn„torilor securi∫ti. Drept pentru care, solicit Ón mod imperios ca to˛i membrii C.N.S.A.S. s„ dea publicit„˛ii propriul dosar de Securitate, Ónainte de a judeca ∫i de a emite alte decizii.

C.N.S.A.S. trebuie s„ prezinte raportul de activitate pentru perioada 2002—2005. M„ Óntreb cum este posibil ca un consiliu cu o asemenea r„spundere, care a provocat sau a fost subiectul unor scandaluri de o importan˛„ cov‚r∫itoare pentru scena politic„, s„ prezinte un raport Ón 2006, pentru o perioad„ de trei ani, ∫i care s-a Óncheiat anul trecut, respectiv 2002—2005? S„ Ón˛eleg c„ raportul pentru anul Ón curs va fi prezentat Ón 2008 sau mai t‚rziu?

De ce, m„ Óntreb, rigoarea cu care se laud„ acest Consiliu c„ analizeaz„ fiecare dosar Ón parte nu se aplic„ ∫i Óndeplinirii propriilor sarcini? De ce anumite persoane din consiliu dau declara˛ii presei, f„c‚nd loc la specula˛ii, dup„ ce au lipsit la marea majoritate a ∫edin˛elor C.N.S.A.S.?

Pentru cine nu a intuit Ónc„, m„ refer la domnul Mircea Dinescu, ilustrul absent din C.N.S.A.S., care, cu declara˛ia sa Ón doi peri, a dat fr‚u liber specula˛iilor referitoare la sensul deciziei C.N.S.A.S. Ón privin˛a solicit„rii domnului Dan Voiculescu de verificare a propriului dosar de Securitate.

Cred c„ sunt Ón asentimentul tuturor cet„˛enilor de bine din ˛ara asta ∫i care nu cad prad„ cu u∫urin˛„ capcanelor demagogice c‚nd afirm c„ vreau s„ v„d dosarele de Securitate ale unor membri C.N.S.A.S., s„ m„ conving c„ nu sunt ni∫te judec„tori cu musca pe c„ciul„; afirm c„ vreau s„ v„d un raport anual de activitate al acestui consiliu, c„ vreau ca absen˛ii de la ∫edin˛ele consiliului s„ returneze banii primi˛i, c„ vreau s„ v„d rigoarea cu care se analizeaz„ dosarele vizate, vreau s„ v„d o activitate corespunz„toare a C.N.S.A.S. Œn caz contrar, acest consiliu cade Ón derizoriu ∫i ajunge s„ fie exact ce a speculat presa: un organism de Óndep„rtare a persoanelor incomode de pe scena politic„ sau un alt instrument aflat la Óndem‚na celui care ne conduce.

V„ mul˛umesc.

Vasile Filip Soporan

#83613

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„: îC‚t valoreaz„ diagnosticul f„r„ terapie?“

Pre∫edintele B„sescu a f„cut o ampl„ analiz„ asupra st„rii na˛iunii la 500 de zile de la instaurarea Guvernului de dreapta, al c„rui artizan principal a fost chiar Domnia Sa.

Raportul prezentat Ón fa˛a Parlamentului a scos Ón eviden˛„ deficien˛e pentru patru domenii: agricultur„, justi˛ie, educa˛ie ∫i s„n„tate, abordarea f„c‚ndu-se prin prisma integr„rii Rom‚niei Ón structurile Uniunii Europene.

Œn acest moment foarte important, c‚nd mobilizarea guvernan˛ilor ar trebui s„ fie exemplar„, asist„m, cu nelini∫te ∫i p„rere de r„u, la reapari˛ia formelor specifice perioadei de trist„ amintire 1977—2000, unde guvernarea C.D.R.-U.D.M.R.-P.D. a impus conflictualizarea rela˛iilor din interiorul puterii ∫i a legalizat complotul ∫i def„imarea constant„ a partenerilor, considera˛i a fi Ón r„zboi permanent Óntre ei ∫i ei Ómpotriva altora.

Se neglijeaz„ modul Ón care func˛ioneaz„ institu˛iile statului, modul Ón care acestea asigur„ conlucrarea, buna realizare a obiectivelor propuse ∫i, ceea ce a uitat s„ aminteasc„ pre∫edintele Ón discursul s„u, realizarea cre∫terii economiei. Acest ultim obiectiv poate s„ asigure resurse reale ∫i adev„rate pentru educa˛ie ∫i s„n„tate, pentru rezolvarea problemelor sociale ∫i a celor legate de dezvoltarea infrastructurii.

Care este situa˛ia economic„ ∫i financiar„ a Rom‚niei dup„ 500 de zile de guvernare ineficient„ ∫i lipsit„ de perspectiv„? Dac„ cre∫terea economic„ Ón anul 2004 a fost de 8%, Ón anul 2005 aceasta a ajuns la 4%. Veniturile bugetare au fost Ón anul 2005 cu peste un miliard de euro mai mici dec‚t cele din 2004, prin adoptarea cotei unice de impozitare, cu toate c„ am asistat la o politic„ guvernamental„ de majorare de pre˛uri, taxe, tarife ∫i accize. Infla˛ia anual„ s-a men˛inut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 la 9%, cu mult peste nivelul stabilit Ón Programul guvernamental portocaliu.

Lucr„rile mari de infrastructur„ au lipsit Ón anul 2005 ∫i sunt, Ón continuare, incerte pentru anul 2006. Practic, cheltuielile pentru calamit„˛ile care au afectat drumurile Ón anul 2005 (271.499 mii lei) au fost mai mari dec‚t cheltuielile pentru repara˛ii curente (51.827 mii lei) ∫i dec‚t cheltuielile pentru investi˛ii (96.318 mii lei). Situa˛ia propus„ pentru 2006, Ón acela∫i domeniu, r„m‚ne neschimbat„ ca structur„, dar cu o cre∫tere semnificativ„ la Capitolul îCalamit„˛i“ (388.310 mii lei).

Ce dovede∫te acest lucru? Œn primul r‚nd, lipsa unor programe, Ón al doilea r‚nd, alocarea unor sume foarte mari Ón activit„˛i Ón care controlul folosirii resurselor financiare este mai greu de f„cut, poate spre binele clientelei politice, ∫i nu spre binele Rom‚niei.

Un domeniu Ón care actualul Guvern a demonstrat neputin˛„, la care pre∫edintele Rom‚niei nu a f„cut referire, este cel legat de protec˛ia mediului, Ón general, ∫i de managementul de∫eurilor, Ón particular.

Poluarea industrial„, pentru activit„˛ile care au mai r„mas, este Ónc„ la nivelul anilor 1990, graficul de investi˛ii pentru ameliorarea func˛ion„rii instala˛iilor tehnologice nu este realizat, exist‚nd o amenin˛are clar„ de Ónchidere a unor obiective industriale ∫i de eliminare corespunz„toare a locurilor de munc„. Acest lucru se traduce printr-un cartona∫ ro∫u, care este nu numai al Uniunii Europene, ci ∫i al dezvolt„rii economice.

Cum putem, stima˛i guvernan˛i, s„ rezolv„m problemele Rom‚niei f„r„ dezvoltare economic„? Ave˛i o re˛et„ special„, Ón curs de brevetare, Ón care pot fi neglijate concluziile Raportului Comisiei Europene din octombrie 2005 ∫i ale Raportului de monitorizare din mai 2006?

Dup„ raportul pre∫edintelui B„sescu a∫tept„m un raport Ón detaliu al primului-ministru C„lin PopescuT„riceanu, Ón care radiografia-diagnostic cu paraf„ preziden˛ial„ s„ fie urmat„ de un tratament pentru o situa˛ie de urgen˛„. Poate s„ ofere premierul acest lucru? Mai este posibil„ o conlucrare pentru scoaterea din mediocritate a Rom‚niei Ón procesul de Óndeplinire a standardelor integr„rii Ón structurile Uniunii Europene, Óntre diagnostician, Ón cazul nostru pre∫edintele, ∫i terapeutul momentului, reprezentat de premier?

Cine ∫i cum poate s„ declan∫eze restructurarea ∫i declan∫area procesului de modernizare a institu˛iilor statului? Cine g‚nde∫te, cu adev„rat, Ón momentul de fa˛„, strategia fiscal„ de care are nevoie Rom‚nia pentru dezvoltarea ei ∫i pentru asigurarea contribu˛iei la bugetul Uniunii Europene ∫i a cofinan˛„rilor la care este parte?

Cine mai poate g‚ndi ∫i pune Ón oper„ o nou„ strategie Ón domeniul s„n„t„˛ii publice, dup„ ce Óntregul sistem este Ón criz„? Poate actualul ministru al s„n„t„˛ii purt„rii vorbelor s„ rezolve problemele din sistem?

Cum poate un ministru agitat, care are pl„cerea prezent„rii mesajelor-∫oc, ∫i nu a rezolv„rii problemelor complexe ∫i grave, s„ aduc„ agricultura ∫i dezvoltarea rural„ la nivelul cerin˛elor impuse de Uniunea European„?

Cum pot s„ apar„ marile programe de dezvoltare a infrastructurii, dac„ proiectele lipsesc ∫i finan˛„rile nu se pot constitui?

Poate actualul ministru Berceanu are o baghet„ magic„ ∫i un suflu constructiv demn de cele mai bune spectacole, Ón care apari˛ia ∫i dispari˛ia sunt elementele unui joc unde iluzia optic„ are un rol important.

Aceste Óntreb„ri a∫teapt„ r„spunsuri din partea unui Guvern capabil, disciplinat ∫i ancorat cu adev„rat nu Ón jocul politic, ci Ón b„t„lia pentru integrarea Ón structurile Uniunii Europene.

Aceast„ b„t„lie se d„ contra cronometru Ón lunile care urmeaz„. Sunt necesare clarific„ri Óntre pre∫edinte ∫i premier, Óntre premier ∫i liderii partidelor din coali˛ie. Pute˛i s„ le face˛i, trebuie s„ da˛i un r„spuns ∫i s„ porni˛i motoarele care stau Ón a∫teptare Óncep‚nd cu ianuarie 2005, pentru a nu periclita realizarea obiectivului major, acela al integr„rii, pute˛i s„ continua˛i diagnosticul pre∫edintelui B„sescu cu o terapie corespunz„toare, stima˛i guvernan˛i.

V„ mul˛umesc.

Aurel Olarean

#91064

Declara˛ie politic„: îBiserica ∫i Guvernul, ireconciliabile c‚nd este vorba despre averi“.

- Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn s„pt„m‚na care a trecut, pe l‚ng„ mi∫c„rile sindicale din Ónv„˛„m‚nt, pu˛in a lipsit s„ nu asist„m la o premier„ Ón domeniul protestelor de strad„: pichetarea Guvernului de c„tre Biseric„. Spun Biseric„ cu liter„ mare pentru c„, Ón acest caz, este vorba de biseric„ ca o entitate ∫i, mai ales, m„ refer direct la una dintre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 institu˛iile statului Ón care rom‚nii au mare Óncredere. Nu vreau s„ fiu subiectiv ∫i s„ folosesc clasamentul f„cut de un partid sau altul, dar un fapt este sigur: toate sondajele indic„ clar c„ Biserica se afl„ pe unul dintre primele locuri Ón topul credibilit„˛ii la rom‚ni. Deci o putere din umbr„ pe care toate guvernele au ignorat-o tacit, f„r„ s„ ˛in„ cont de for˛a imens„ pe care aceast„ institu˛ie o poate avea Ón a influen˛a popula˛ia, mai ales Ón mediul rural. Din fericire, p‚n„ acum Biserica a stat retras„ ∫i a evitat s„ se implice public Ón problemele de guvernare.

Iat„ c„ a sosit Óns„ momentul Ón care, consider‚nd c„ este nedrept„˛it„ ∫i furat„ de actualul Guvern, Biserica s-a hot„r‚t s„ ias„ la atac. ™i a ales calea cea mai direct„: s„ picheteze sediul Guvernului. Motivul? Este simplu: Ministerul Agriculturii refuz„ s„ retrocedeze Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor o suprafa˛„ de 193.000 hectare de p„dure. Iat„ c„ din nou Guvernul, reprezentat Ón acest caz de domnul ministru Gheorghe Flutur, reu∫e∫te s„ tulbure apele, implic‚nd Ón conflict una dintre pu˛inele institu˛ii ale statului care, p‚n„ Ón prezent, nu avusese revendic„ri sociale sau economice. Este vorba de acela∫i ministru Flutur care, din ignoran˛„ ∫i nepricepere, a creat isteria gripei aviare sau a pierdut, din lips„ de proiecte, fondurile europene destinate moderniz„rii agriculturii.

Nu sunt cel Ón m„sur„ s„ decid„ de partea cui este adev„rul, dar un fapt este grav: dac„ Biserica Ó∫i adun„ enoria∫ii Ón fa˛a Guvernului Ónseamn„ c„ p‚n„ ∫i bruma de pace sufleteasc„ pe care o mai avea acest popor s-a risipit. Numai tactul ∫i puterea de convingere a Œnalt Preasfin˛iei Sale Pimen, arhiepiscop de Suceava ∫i R„d„u˛i, a f„cut ca acest conflict s„ fie am‚nat. Nu stins, ci am‚nat, pentru c„ sunt sigur c„ Biserica a vrut acum s„ trag„ numai un semnal de alarm„ asupra abuzului s„v‚r∫it contra sa, dar nu cred c„ va renun˛a a∫a u∫or la lupt„.

Œn calitate de deputat de Suceava Ól voi contacta pe Œnalt Preasfin˛ia Sa Pimen ∫i, Ón m„sura Ón care Domnia Sa va fi dispus, Ói voi lansa o invita˛ie s„ vin„ personal Ón fa˛a Parlamentului ∫i s„ sus˛in„ punctul de vedere al Bisericii. Atunci poate c„ ∫i Ministerul Agriculturii va Ón˛elege gravitatea faptului.

Liviu Bogdan Ciuc„

#93875

îComentarii privind Summit-ul de var„ al Consiliului Europei“

Consiliul European s-a reunit Ón cadrul Summit-ului de var„, Ón perioada 15—16 iunie, la Bruxelles, av‚nd ca tem„ central„ viitorul Europei ∫i implicit aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la U.E.

Œn rezolu˛ie se precizeaz„ c„, p‚n„ la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia ∫i Bulgaria trebuie s„ Ó∫i Óndeplineasc„ angajamentele asumate prin Tratatul de aderare.

De asemenea, documentul reafirm„ c„ obiectivul comun al U.E. este integrarea Rom‚niei ∫i Bulgariei, prin intrarea celor dou„ ˛„ri Óncheindu-se al cincilea val de extindere.

Rom‚nia nu mai are nici un capitol care s„ duc„ la activarea clauzei de salvgardare. Œn acela∫i timp, dac„ la anumite capitole ˛ara noastr„ va r„m‚ne la un nivel minim de dezvoltare care nu corespunde standardelor

comunitare, pot fi ac˛ionate clauze de salvgardare sectoriale, ceea ce ar fi dureros, pentru c„ acest lucru presupune nealocarea fondurilor.

Œn privin˛a Rom‚niei, Ón concluziile Summit-ului se arat„ c„ îeste obiectivul comun al Uniunii s„ primeasc„ Bulgaria ∫i Rom‚nia Ón ianuarie 2007 ca membre ale Uniunii, dac„ sunt preg„tite. Consiliul a recomandat ∫i statelor membre s„ urgenteze ratificarea ader„rii Rom‚niei. Œn Consiliul european din decembrie a.c. va fi dezb„tut viitorul extinderii Uniunii, urm‚nd s„ se analizeze foarte clar nu doar posibilit„˛ile de l„rgire, ci ∫i capacitatea de absorb˛ie. Comisia trebuie s„ preg„teasc„ un raport referitor la capacitatea de absorb˛ie a Uniunii pentru aceast„ dezbatere, care s„ aib„ Ón vedere ∫i percep˛iile cet„˛enilor, ∫i nevoia de a explica extinderea opiniei publice din U.E.

Cu referire la pia˛a unic„, atribut definitoriu al Uniunii Europene, Consiliul apreciaz„ ini˛iativa Comisiei de evaluare a eficien˛ei acesteia ∫i Óncurajeaz„ prezentarea unui raport interimar Ónaintea Consiliului din martie. Œn viziunea liderilor Uniunii Europene, priorit„˛ile trebuie s„ fie politica industrial„, cunoa∫terea ∫i inova˛ia, siguran˛a alimentar„ ∫i protec˛ia consumatorului.

Œn ceea ce prive∫te politica energetic„, domeniu Ón care Rom‚nia are deja Ón preg„tire proiecte importante, precum îNabucco“, Consiliul recomand„ continuarea elabor„rii ∫i implement„rii unei politici energetice externe. De asemenea, pia˛a intern„ Ón domeniul energiei trebuie extins„ ∫i la vecinii Uniunii Europene, iar politica european„ de vecin„tate trebuie s„ fie un mecanism ∫i pentru atingerea obiectivelor politicii energetice a Uniunii Europene.

Un alt subiect extrem de important pentru viitorul Uniunii Europene a fost cel al transparen˛ei activit„˛ilor Uniunii, astfel Ónc‚t cet„˛enii s„ poat„ avea acces la lucr„rile Consiliului. Œn aceast„ direc˛ie a fost adoptat„ îPolitica general„ privind transparen˛a“, document care s„ permit„ Uniunii Europene s„ devin„ mai democratic„, mai transparent„, mai eficient„, Ón beneficiul cet„˛enilor.

Œn chestiunea Tratatului constitu˛ional, Consiliul European recomand„ ca necesar„, dup„ acest an de reflec˛ie, mutarea aten˛iei c„tre transmiterea de rezultate concrete ∫i implementarea de proiecte.

Consiliul propune o abordare dual„: Ón primul r‚nd, utilizarea posibilit„˛ilor oferite de tratatele Ón vigoare pentru a oferi cet„˛enilor rezultatele pe care ace∫tia le a∫teapt„; Ón al doilea r‚nd, Pre∫edin˛ia va prezenta un raport Consiliului European Ón primul semestru din 2007, pe baza consult„rilor extensive cu statele membre.

Acest raport va include o evaluare a discu˛iilor actuale, dar va explora ∫i posibilele dezvolt„ri viitoare. De asemenea, pe 25 martie 2007, liderii U.E. vor adopta o declara˛ie politic„ care s„ statueze valorile ∫i ambi˛iile europene ∫i care s„ confirme angajamentul lor comun pentru Óndeplinirea acestora.

Claudius Mihail Zaharia

#97622

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Zilele acestea o nou„ problem„ cu care ˛ara noastr„ se confrunt„ Ónainte de aderarea la Uniunea European„ a ie∫it Ón eviden˛„ Óntr-un moment extrem de delicat:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 interesul pe care angaja˛ii institu˛iilor publice ∫i-l dau Ón Óndeplinirea sarcinilor pe care le presupune demnitatea pe care o de˛in.

Ne-a fost dat s„ vedem cum Óntr-o institu˛ie public„ central„, Ministerul Educa˛iei, o persoan„ neautorizat„ a reu∫it s„ ob˛in„, f„r„ a premedita cu aten˛ie ∫i f„r„ a folosi un plan elaborat, un set de documente cu un serios caracter secret: variantele de subiecte pentru examenul de bacalaureat.

Este o palm„ puternic„ aplicat„ angaja˛ilor din institu˛iile publice ∫i o dovad„ de necontestat c„ Ón administra˛ia public„ local„ ∫i central„ performan˛ele ∫i calitatea serviciilor sunt la un nivel sub cel impus de Uniunea European„.

Pentru a combate acest fenomen ∫i pentru a Óndrepta starea actual„, sus˛in cu t„rie ac˛iunile drastice de sanc˛ionare a celor care, prin func˛ia pe care o de˛in, trebuie s„ se asigure de coordonarea activit„˛ii institu˛iilor publice. Chiar dac„ reforma administra˛iei publice este Ón plin proces de realizare, reform„ care promite s„ creasc„ stabilitatea func˛ionarilor publici ∫i recompensarea acestora la un nivel salarial care s„ asigure o protec˛ie financiar„ rezonabil„ celor care asigur„ serviciile publice pentru care fiecare rom‚n pl„te∫te taxe, consider c„ este foarte important ca cei care sunt la conducerea institu˛iilor publice s„ nu se ad„posteasc„ Ón spatele prerogativelor pe care le au ∫i s„ r„spund„ pentru toate nerealiz„rile ac˛iunilor lor.

Subliniez, conduc„torul institu˛iei publice trebuie s„ Ónve˛e s„-∫i asume Óntreaga responsabilitate pentru toate ac˛iunile celor pe care Ói coordoneaz„. Mentalitatea din administra˛ia public„ rom‚neasc„ trebuie s„ se schimbe din una comunist„, Ón care munca la stat se caracteriza prin îTimpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim!“, Ón una contemporan„, conform„ statelor care au c„p„tat un renume prin calitatea serviciilor pe care le presteaz„ c„tre contractant, cet„˛eanul.

Aceast„ schimbare de mentalitate nu se poate face dec‚t cu m„suri-exemplu de sanc˛ionare a celor care nu respect„ institu˛ia Ón care lucreaz„ ∫i nu-∫i iau Ón serios atribu˛iile pe care le au.

™i pentru c„, Ón acest moment, principalele func˛ii de conducere din administra˛ie sunt ocupate de persoane numite pe criterii politice, consider c„ este foarte important ca partidele s„ Ó∫i intensifice ∫i s„ creasc„ gradul de complexitate a criteriilor de selec˛ie a celor ce ocup„ aceste func˛ii. Asta cel pu˛in p‚n„ c‚nd prin reforma Ón administra˛ia public„ majoritatea acestor func˛ii nu vor fi ocupate prin concursuri de c„tre func˛ionari publici de carier„, cu experien˛„ Ón activitatea din institu˛iile publice.

Cu toate c„ sunt convins c„ doamna Paloma Petrescu nu este cea care a gre∫it pentru faptul c„ portarul nu legitimeaz„ pe cei care intr„ Óntr-o institu˛ie public„ central„, pentru faptul c„ secretara sau func˛ionarul public au Ónm‚nat un set de documente secrete unei persoane f„r„ a cere un act de identitate, trebuie ca prin m„sura premierului de a o demite s„ Ón˛elegem faptul c„, Ón institu˛iile publice din Rom‚nia, conducerea politic„ a acestora trebuie s„ fie mult mai vigilent„ ∫i mult mai implicat„ Ón coordonarea direct„ a actului administrativ.

Concluzia care se impune Ón acest caz este urm„toarea: cu o administra˛ie care persist„ Ón erori la toate nivelurile, Óncrederea cet„˛enilor ∫i a statelor membre ale Uniunii Europene Ón institu˛iile publice din Rom‚nia nu poate dec‚t s„ scad„, iar pentru a combate acest fenomen este nevoie de m„suri ferme, care s„ revigoreze sistemul administrativ.

V„ mul˛umesc.

Liviu Bogdan Ciuc„

#101480

îPensionarii g„l„˛eni — a∫tept„ri ∫i nemul˛umiri“

M‚ine, 21 iunie 2006, pensionarii g„l„˛eni vor ie∫i din nou Ón strad„ pentru a-∫i manifesta nemul˛umirea fa˛„ de actualul sistem de pensii ∫i fa˛„ de ceea ce decurge din acest lucru, adic„ s„r„cie ∫i cozile din farmacii. Ace∫ti oameni au ajuns Ón pragul disper„rii, nemaiput‚nd supravie˛ui Ón astfel de condi˛ii socioeconomice create prin proasta gestionare a intereselor lor de c„tre cei care-i reprezint„ ∫i de indolen˛a guvernelor ce s-au perindat de-a lungul timpului pe scena politic„ rom‚neasc„.

Situa˛ia Ón care se afl„ pensionarii g„l„˛eni este una foarte dificil„, ea reg„sindu-se ∫i la scar„ na˛ional„, asta dup„ ce o via˛„ Óntreag„, c‚t au fost activi, au cotizat la sistemul public de pensii, iar c‚nd s„ primeasc„ ceea ce li se cuvine de la stat, acesta Ói umile∫te cu pensii foarte mici, care nici la nivelul existen˛ei minime necesare nu se situeaz„.

f nerea acestei categorii de oameni Ón pragul s„r„ciei afecteaz„ credibilitatea ∫i respectul pe care statul rom‚n Ól are fa˛„ de cet„˛enii s„i. Trebuie g„sit„ neap„rat o formul„ care s„ permit„ scoaterea pensionarilor din mizeria social„ Ón care se afl„, prin politici de protec˛ie social„ menite s„ duc„ la majorarea pensiilor ori prin subven˛ionarea de c„tre stat a cheltuielilor b„tr‚nilor cu pensii mici, pentru facturile la energia electric„, la gaze ∫i la Óntre˛inere.

Toate deciziile de recalculare ∫i recorelare a pensiilor luate de guvernele de dup„ 1989, indiferent de partidele care le-au alc„tuit, nu au reu∫it s„ aduc„ echitatea dorit„ Óntre pensionari. Guvernele de p‚n„ acum nu au reu∫it s„ clarifice aceast„ problem„ Óntr-o manier„ clar„, de-a lungul timpului lu‚ndu-se numeroase m„suri, legisla˛ia fiind modificat„ p‚n„ la punctul Ón care a bulversat pur ∫i simplu func˛ionarii de la casele de pensii.

Este nevoie ca legisla˛ia Ón vigoare s„ reevalueze toate pensiile, Ón sensul aducerii veniturilor la acela∫i nivel pentru pensionarii care au avut aceea∫i Óncadrare Ón munc„ ∫i aceea∫i perioad„ de contribu˛ie, dar au ie∫it la pensie Ón ani diferi˛i. Astfel, dup„ stabilirea cuantumului pensiei Ón lei se trece la calcularea acestuia Ón euro. Valoarea rezultat„ este valabil„ pentru to˛i pensionarii care Ónregistreaz„ acelea∫i condi˛ii de munc„ ∫i perioade egale de contribu˛ie la sistemul public de pensii, indiferent de anul ie∫irii la pensie. Datorit„ faptului c„ pensia este stabilit„ Ón euro, rezolv„m ∫i problema pe care Guvernul o Ónt‚mpin„ periodic, aceea a index„rilor ∫i major„rilor Ón func˛ie de infla˛ie.

O alt„ m„sur„ se refer„ la reducerea num„rului de pensionari pe caz de boal„ ∫i a celor care se pensioneaz„ anticipat. P‚n„ Ón anul 1995, Ón Rom‚nia se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Ónregistrau circa 150.000 de pensionari pe caz de boal„, dup„ acest an num„rul lor ajung‚nd la peste un milion.

Pentru stoparea tendin˛ei de cre∫tere ∫i Ón cazul pension„rii anticipate, propunem men˛inerea cuantumului pensiei ob˛inute Ónaintea v‚rstei de pensionare ∫i dup„ Ómplinirea v‚rstei standard de pensionare.

Av‚nd convingerea c„ toate aceste m„suri ar Ónl„tura o serie de inegalit„˛i ∫i nedrept„˛i Ón sistemul public de pensii ∫i c„ ar contribui la Ómbun„t„˛irea situa˛iei pensionarilor din Rom‚nia, Partidul Conservator va ini˛ia o propunere legislativ„ de modificare ∫i completare a legisla˛iei Ón vigoare.

Œn acest context, facem un apel la colegii no∫tri din Executiv ∫i din Parlament s„ ne sprijine Ón eforturile noastre de a veni cu solu˛ii la dificult„˛ile pe care le Ónt‚mpin„ pensionarii din Rom‚nia.

Constantin T„mag„

#105119

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îEu cred c„ ve∫nicia s-a n„scut la sat“, spunea, cu deplin„ Óndrept„˛ire, cu mai bine de o jum„tate de veac Ón urm„, marele poet ∫i filosof Lucian Blaga. Œntr-adev„r, satul nostru este p„str„torul celui mai autentic grai rom‚nesc, al portului, datinilor ∫i obiceiurilor str„mo∫e∫ti. Str„duindu-ne s„ conserv„m satul cu tot ce are el mai caracteristic pentru via˛a noastr„ spiritual„, nu putem s„ r„m‚nem tributari, cu orice pre˛ ∫i pentru totdeauna, ∫i acelor neajunsuri str„vechi, care nu ne-au ridicat, ci, dimpotriv„, ne-au cobor‚t Ón ochii lumii civilizate, mai cu seam„ Ón condi˛iile Ón care ˛ara noastr„ se preg„te∫te pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Œn acest context major cred c„ se Ónscrie ∫i proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spa˛iul rural. Œn cele 98 de articole ale sale, proiectul noii legi Ó∫i propune s„ reglementeze protec˛ia mediului, obiectiv de interes public major, accidentele ecologice survenite Ón urma polu„rii mediului Ónconjur„tor, dar ∫i efectele directe ∫i indirecte sinergice, cumulative, principale ∫i secundare ale acesteia asupra s„n„t„˛ii oamenilor.

Œn conformitate cu normele stabilite de Uniunea European„, noul act normativ stabile∫te m„surile care se impun pentru Ónl„turarea polu„rii acelor a∫ez„ri rurale aflate Ón preajma ora∫elor industriale, stipuleaz„ regimul folosirii Óngr„∫„mintelor chimice ∫i a produselor chimice destinate protec˛iei plantelor, regimul de∫eurilor, care invadeaz„, deopotriv„, ∫i satele, dar ∫i folosirea resurselor naturale ale mediului Ón activitatea economic„ ∫i, Ón acela∫i timp, pledeaz„ pentru elaborarea unei strategii na˛ionale legate de schimb„rile climatice ∫i pentru protec˛ia a∫ez„rilor umane Ómpotriva acestora. Totodat„, legea aflat„ Ón dezbatere fixeaz„ atribu˛iile ∫i r„spunderile ce revin autorit„˛ilor din cadrul administra˛iei publice locale ∫i centrale pentru aplicarea prevederilor sale, precum ∫i sanc˛iunile ce se impun Ón cazul ignor„rii sau nerespect„rii acestui act normativ.

F„r„ Óndoial„, noile m„suri urm„resc s„ determine Ón spa˛iul rural un salt pe c‚t de uria∫, pe at‚t de necesar. Rom‚nia nu poate s„ intre Ón Uniunea European„ Ón condi˛iile Ón care 70% din satele sale, Ón care tr„ie∫te

jum„tate din popula˛ia sa, nu are ap„ potabil„ Ón cas„ ∫i nici canalizare, c‚nd multe ∫coli stau s„ se pr„bu∫easc„, roase de vreme, c‚nd dispensarele medicale, acolo unde exist„, se prezint„ sub orice critic„ din punct de vedere al dot„rii, ca s„ nu mai vorbim de lipsa acut„ de medici Ón mediul rural. Bibliotecile s„te∫ti aproape c„ au disp„rut, iar multe C„mine culturale au fost transformate Ón discoteci. Circa 30% din popula˛ia ˛„rii lucreaz„ Óntr-o agricultur„ de subzisten˛„, c‚nd Ón ˛„rile occidentale doar 2—6% din popula˛ie este angajat„ Ón produc˛ia agricol„.

Date fiind aceste realit„˛i ∫i cerin˛ele pe care U.E. le pune Ón fa˛a noastr„, consider„m de datoria noastr„ s„ atragem aten˛ia ini˛iatorilor acestui act normativ c„ el trebuie s„ aib„ Ón vedere, Ón mod prioritar, problemele capitale de care depinde viitorul satului rom‚nesc.

Œn primul r‚nd, legea trebuie s„ pun„ accentul principal pe reorganizarea fundamental„ a agriculturii, bazat„ pe ferme mari, realizate pe seama societ„˛ilor rurale pe ac˛iuni, ∫i nu prin reÓnvierea latifundiilor, asigur‚ndu-se, astfel, condi˛iile necesare pentru organizarea pe principii moderne a produc˛iei agricole.

Œn al doilea r‚nd, tr„ind Óntr-o vreme Ón care calvarul inunda˛iilor face parte din canoanele vie˛ii noastre, nu mai putem s„ ne rezum„m la a ne pl‚nge dramele, ci trebuie s„ le prevenim, prin colmatarea albiilor unor r‚uri ∫i p‚r‚uri, prin Ón„l˛area, din vreme, a unor diguri, nu Ómpin∫i de la spate de furia apelor, prin dotarea prim„riilor rurale cu motopompe ∫i ambarca˛iuni ∫i prin interzicerea amplas„rii unor case Ón zone inundabile. De asemenea, trebuie preÓnt‚mpinate ∫i stopate alunec„rile de teren, prin Ómp„duriri ∫i alte lucr„ri de consolidare.

Legea trebuie s„ prevad„ m„suri ferme pentru prevenirea gripei aviare, oblig‚ndu-i pe ˛„rani s„-∫i creasc„ p„s„rile Ón spa˛ii Ónchise, nu pe uli˛„, instituind norme severe pentru asisten˛„ veterinar„ permanent„, ∫i nu ocazional„. De altfel, U.E. impune numeroase modele de dezvoltare a vie˛ii ∫i activit„˛ii Ón spa˛iul rural, de la t„ierea animalelor Ón abatoare specializate la recoltarea ∫i conservarea laptelui Ón condi˛ii de maxim„ igien„. Desigur, orice lege este perfectibil„, dar e bine s-o croim de la bun Ónceput c‚t mai aproape de cerin˛ele societ„˛ii. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Liviu Bogdan Ciuc„

#109814

Declara˛ie politic„: îT‚n„ra genera˛ie ∫i Europa“

T‚n„ra genera˛ie, Ómpreun„ cu vasta ∫i complexa gam„ a problemelor cu care se confrunt„, constituie o preocupare permanent„ la nivel comunitar. Œn ciuda situa˛iilor foarte diferite, tinerii Ómp„rt„∫esc valori, ambi˛ii, dar ∫i dificult„˛i asem„n„toare. Tinerii europeni au multe lucruri interesante de spus, ei fiind primii afecta˛i de ulterioarele evolu˛ii din domeniul economic, social ∫i politic. Dezechilibrele demografice, mondializarea, diversitatea culturilor reprezint„ doar c‚teva probleme care Ói implic„ direct. Ei sunt cei chema˛i s„ stabileasc„ noi forme ale rela˛iilor sociale, noi maniere de exprimare a solidarit„˛ii, s„ experimenteze diferen˛ele ∫i s„ ias„ Ómbog„˛i˛i spiritual din aceste experien˛e.

Tinerii fac dovada unei accentuate capacit„˛i de adaptare la un context economic, social ∫i politic foarte complex. Responsabilii politici na˛ionali ∫i europeni sunt chema˛i s„ faciliteze aceast„ adaptare, transform‚ndu-i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 pe tineri Ón actori direct implica˛i Ón societate, folosind la maximum poten˛ialul lor. Dezbaterea privind viitorul Europei este Ón curs. Extinderea preconizat„ va deschide noi perspective, dar vor ap„rea ∫i noi probleme de rezolvat.

Via˛a politic„ european„ a scos Ón eviden˛„ importan˛a construc˛iei europene _Ómpreun„ cu ∫i pentru europeni_ . Consult„rile angajate, reflec˛iile privind guvernarea european„ trebuie s„-i implice pe to˛i actorii scenei politice. Proiectul privind construc˛ia european„ are nevoie ∫i de entuziasmul ∫i de adeziunea tinerilor la ansamblul valorilor pe care se fondeaz„. Tinerii au subliniat permanent c„ vor s„ participe la construc˛ia Europei, la dezbaterile referitoare la un viitor care Ói prive∫te direct.

Tineretul trebuie privit ca o for˛„ Ón construc˛ia european„, ∫i nu ca o problem„ Ón plus de gestionat. Pentru aceasta trebuie s„ i se faciliteze exprimarea ideilor ∫i posibilitatea confrunt„rii cu cele ale altor factori implica˛i.

Œntr-un Raport al Comisiei Europene, prezentat Ón martie 2005 ∫i intitulat îTineretul, o datorie de viitor“, se subliniaz„ Óntrep„trunderea tot mai accentuat„ a diferitelor statusuri sociale. Cu c‚t societatea ofer„ mai pu˛ine garan˛ii — de siguran˛„ a locului de munc„, asigur„ri sociale etc. —, cu at‚t caracterul neliniar al parcursului individual este mai evident.

Tinerii europeni promoveaz„, Ón general, democra˛ia, dar manifest„ uneori neÓncredere Ón anumite structuri institu˛ionale. Autorit„˛ile publice trebuie s„ reduc„ ∫i, dac„ se poate, s„ anuleze distan˛a care separ„ voin˛a de participare a tinerilor la via˛a public„ de structurile existente Ón societate.

Pentru tineri, Europa este un spa˛iu Ón care obiectivul este promovarea respectului valorilor fundamentale, spa˛iul Ón care ei tr„iesc, studiaz„ ∫i lucreaz„. Institu˛iile care gestioneaz„ acest spa˛iu li se par, Ón anumite cazuri, departe de realitatea cotidian„. Continuarea proiectului comunitar, perspectiva extinderii U.E. depind, Ón mod neechivoc, de adeziunea ∫i implicarea tinerilor.

Tinerii europeni tr„iesc Ón societ„˛i deschise influen˛elor culturale ∫i economice exterioare. Ei contest„ anumite consecin˛e ale mondializ„rii ∫i Ó∫i exprim„ Óndoielile cu privire la anumite institu˛ii interna˛ionale. Aceste raporturi, mai mult sau mai pu˛in tensionate, sunt dovada unei st„ri de spirit ce nu trebuie ignorat„.

Tinerii doresc aplicarea unor politici adecvate necesit„˛ilor ∫i a∫tept„rilor lor. Opinia lor este c„, uneori, ac˛iunile Óntreprinse la nivel local, regional, na˛ional sau european nu sunt suficient de adaptate necesit„˛ilor, manifest‚ndu-se ∫i unele decalaje fa˛„ de preocup„rile lor cotidiene. Œn scopul remedierii acestei situa˛ii, ei militeaz„ pentru o reÓnnoire a practicilor ∫i solicit„ o aten˛ie sporit„ Ón procesul de elaborare a politicilor, de orice natur„ ar fi acestea.

Cristian Alexandru Boureanu

#113768

Declara˛ie politic„: îFunc˛ionarea optim„ a institu˛iilor statului ∫i mobilizarea politic„, for˛ele motrice ale integr„rii la termen“

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ reprezint„, Ónainte de toate, o echivalare a nivelurilor de competen˛„ a institu˛iilor care deservesc cet„˛enii, astfel Ónc‚t s„ fie

Ónl„turate discrepan˛ele Óntre modul de ac˛iune a acestora la nivelul U.E. ∫i modul de ac˛iune a acelora∫i institu˛ii la nivelul Rom‚niei.

Consider c„ integrarea Rom‚niei la termen reprezint„ un deziderat major, care ar putea fi atins prin optimizarea func˛ion„rii institu˛iilor statului, optimizare care ar putea fi f„cut„ prin implementarea corect„ a acquis-ului comunitar sau chiar prin preluarea modelelor de organigrame pe care institu˛iile statelor U.E. le de˛in.

O ac˛iune conex„ optimiz„rii func˛ion„rii institu˛iilor o reprezint„ mobilizarea clasei politice rom‚ne∫ti. Politicienii rom‚ni trebuie s„-∫i asume responsabilitatea ce rezid„ Ón faptul c„ aderarea la termenul de 1 ianuarie 2007 depinde direct de propriile lor ac˛iuni.

Œn acest context, se poate afirma c„ tema central„ a Consiliului European — Bruxelles, 15-16 iunie 2006 —, referitoare la Constitu˛ia European„, a fost Ónso˛it„, din punctul meu de vedere, de o alt„ tem„, deosebit de important„ ∫i de interes imediat pentru Rom‚nia.

Astfel, dac„ ∫efii de state ∫i de guverne nu au reu∫it s„ identifice o solu˛ie la criza constitu˛ional„, mul˛umindu-se cu o formulare care s„ se refere doar la adoptarea unor m„suri p‚n„ Ón 2008, nu acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón ce prive∫te termenul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„.

Concret, liderii statelor U.E. au apreciat c„ aderarea Rom‚niei ar trebui s„ se produc„ la termen, dac„ Rom‚nia Ó∫i va Óndeplini angajamentele asumate. Aspectul pozitiv al acestei recomand„ri const„ Ón faptul c„, spre deosebire de ultimul raport de monitorizare al Comisiei Europene, referirea la data ader„rii este una explicit„.

Œn condi˛iile Ón care Consiliul European reliefeaz„ sprijinul politic pentru aderarea la termen a Rom‚niei, consider c„ Óndeplinirea obliga˛iilor asumate depinde, Ón exclusivitate, de noi, de rom‚ni.

Ca t‚n„r politician liberal, Ómi asum categoric responsabilitatea ∫i obliga˛ia, Ón acela∫i timp, de a duce la bun sf‚r∫it procesul dificil al integr„rii europene. Consider Óns„ c„ primul pas Ón acest sens const„ Ón optimizarea func˛ion„rii institu˛iilor statului ∫i Óntr-o mobilizare rapid„ a clasei politice rom‚ne∫ti.

Cristian St„nescu

#116298

îAutonomia ungureasc„ pe criterii etnice se dezumfl„ ca un balon de s„pun“

S„pt„m‚na trecut„ a fost una plin„ de evenimente interesante. Voi spicui c‚teva dintre acestea Ón declara˛ia politic„ pe care o sus˛in azi.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, la Ditr„u, Ón jude˛ul Harghita, a avut loc o nou„ provocare ungureasc„ la adresa integrit„˛ii teritoriale a Rom‚niei. Spre marea dezam„gire a conducerii Consiliului Na˛ional al Secuilor, ac˛iunea, ce se dorea de mare r„sunet, a fost doar un balon de s„pun care s-a dezumflat, demonstr‚ndu-se Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, faptul c„ popula˛ia nu vrea autonomie pe criterii etnice.

Tot la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, mai precis s‚mb„t„, 17 iunie, a fost s„rb„torit jubileul a 15 ani de la Ónfiin˛area Partidului Rom‚nia Mare. Au luat parte la aceast„ magnific„ manifestare peste 4.500 de membri ai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 partidului, din toate col˛urile ˛„rii. Patriotismul a fost la el acas„, s„rb„torit cu fast ∫i bun gust.

Care este leg„tura dintre cele dou„ evenimente? Simplu: din 1991, de c‚nd a fost Ónfiin˛at Partidul Rom‚nia Mare, degeaba s-au agitat ∫i au Óncercat capii unor organiza˛ii ungure∫ti sau secuie∫ti s„ rup„ din grani˛ele Rom‚niei, n-au reu∫it! P.R.M. a fost mereu la datorie, nepermi˛‚nd nim„nui s„ se joace cu integritatea teritorial„ a statului rom‚n.

Aduna˛i pe un stadion, vreo 1.000 de secui, ame˛i˛i de mirosul de fasole cu c‚rna˛i ∫i de aburii palincii, au cerut, Ónc„ o dat„, autonomia f nutului Secuiesc, stabilind ei c„ e cazul ca Ón numele unui milion ∫i jum„tate de cet„˛eni rom‚ni de etnie maghiar„ s„ porneasc„ discu˛iile cu autorit„˛ile statului pentru a ob˛ine autonomia mult visat„.

E adev„rat, cam at‚t le-a mai r„mas celor care doresc autonomie pe criterii etnice: s„ o viseze! Realitatea este crud„: c‚t timp Partidul Rom‚nia Mare va exista, ∫i cu siguran˛„ va exista mul˛i ani de acum Ónainte, aceasta nu se va Ónt‚mpla!

Crede cineva c„ a fost uitat Mih„il„ Cofariu, medaliat cu aur de c„tre pre∫edintele P.R.M. pentru felul cum a Ón˛eles s„ apere interesul na˛ional Ón anul 1990, pentru ca acum s„ permitem c‚torva secui aduna˛i pe un stadion s„ declare, sus ∫i tare, autonomia unui ˛inut a∫a-zis secuiesc Ón inima Rom‚niei?

Alt eveniment mediatizat este cel Ón care liderul P.C., senatorul Dan Voiculescu, a fost dovedit de c„tre C.N.S.A.S. ca fost colaborator al Securit„˛ii. Problema se pune dac„ aceast„ institu˛ie a Ónceput s„-∫i fac„ datoria sau demasc„, la comand„, un individ care dore∫te s„ accead„ la o demnitate Ónalt„ a statului, aceea de viceprim-ministru al Guvernului. îSolu˛ia imoral„“ adus„ la guvernare de jocurile politice de culise de dup„ alegerile din 2004 se dovede∫te imoral„ p‚n„ la cap„t, pre∫edintele P.C. nerecunosc‚nd p‚n„ acum c„ a colaborat cu fosta Securitate. Evident, acum suntem amenin˛a˛i cu ie∫irea P.C.-ului de la guvernare, ceea ce Ónseamn„ alegeri anticipate!

Dac„ ne mai lu„m ∫i dup„ declara˛iile ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga, nu mai este mult ∫i acestea chiar vor avea loc. Le a∫tept„m cu un interes deosebit.

Cu siguran˛„, Ón felul acesta se va Óndeplini promisiunea f„cut„ s‚mb„t„ de c„tre domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor c„ Partidul Rom‚nia Mare, cel mai curat ∫i justi˛iar partid din Rom‚nia, o s„ ajung„ la guvernare!

Dan ™tefan Motreanu

#119692

Declara˛ie politic„: îReformarea clasei politice Óncepe cu asumarea responsabilit„˛ilor“

Se vorbe∫te foarte mult acum, c‚nd ne afl„m Ón anticamera Uniunii Europene, de reformarea clasei politice rom‚ne∫ti. Procesul este unul complex ∫i se deruleaz„ Ón timp ∫i cere adoptarea unor acte normative, cum ar fi legisla˛ia electoral„ cu sistem de vot uninominal, Legea finan˛„rii partidelor politice etc. Œn permanen˛„ Óns„ exist„ o component„ a acestui proces ∫i care nu este determinat„ de adoptarea vreunei legi. Este vorba despre responsabilitatea de care trebuie s„ dea dovad„ omul politic. Aceast„ responsabilitate este cu

at‚t mai mare cu c‚t un om politic de˛ine o anumit„ func˛ie Ón anumite ierarhii sau, Ón general, func˛ii care implic„ r„spundere. Œntotdeauna, indiferent de domeniu, omul politic care de˛ine o func˛ie de r„spundere este cel care trebuie s„-∫i asume r„spunderea pentru activitatea pe care o coordoneaz„. Chiar atunci c‚nd gre∫e∫te un subordonat, r„spunderea trebuie s„ fie asumat„ de cel care conduce, pentru c„ subordonatul este doar un executant al proiectelor celui care se afl„ la butoane. Istoria a consemnat c„ b„t„lia de la Waterloo a fost pierdut„ de Napoleon, ∫i nu de mare∫alul Grouchy, care nu a mai ajuns pe c‚mpul de lupt„ cu un important corp de armat„, sau de mare∫alul Ney, care a efectuat o serie de manevre gre∫ite atunci c‚nd francezii se aflau Ón avantaj clar.

Principiul asum„rii responsabilit„˛ii factorilor de decizie trebuie s„ fie o lege nescris„ pentru clasa politic„ rom‚neasc„. Din p„cate, aceast„ lege nu se aplic„.

Rom‚nia este cunoscut„ — nu numai la nivelul clasei politice — ca fiind ˛ara Ón care demisia reprezint„ o raritate. Personal, nu cunosc situa˛ii Ón care persoane care s„ fi gre∫it s„-∫i fi dat demisia.

Œn timpul guvern„rii P.S.D. presa a semnalat numeroase acte de corup˛ie ∫i activit„˛i neperformante, dar nu au existat demisii, iar acum multe fapte au ie∫it la lumin„. Au fost, pe ici, pe colo, mai mult de ochii organismelor europene, c‚te o demitere — amintesc doar cazul Puwak —, dar numai at‚t. Nici la nivelul actualei guvern„ri nu s-au Ónregistrat demisii, ca o form„ de autosanc˛iune, de∫i Ón anumite situa˛ii se impunea.

Am s„ dau doar un singur exemplu c‚nd demiterea a operat Ón locul demisiei. Anul trecut, fiul unui subprefect liberal, mi se pare, Ón jude˛ul Vrancea, a condus f„r„ a avea dreptul ma∫ina institu˛iei, a accidentat-o, dar subprefectul nu a catadicsit s„ demisioneze, fiind necesar ca premierul T„riceanu s„ Ól elibereze din func˛ie.

Sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a fost marcat de un eveniment f„r„ precedent petrecut Ón îcurtea“ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Nu inten˛ionez s„ intru Ón am„nunte, pentru c„ p‚n„ la aceast„ or„ a fost Óntors pe toate fe˛ele de c„tre pres„. Alte aspecte sunt de men˛ionat: este extrem de grav ceea ce s-a Ónt‚mplat. Este extrem de grav faptul c„ prima reac˛ie a unui secretar de stat — Paloma Petrescu, Ón cazul de fa˛„ — a fost de a acuza de fapt„ penal„ redactorii ziarului îAdev„rul“, care, la urma urmei, nu au f„cut dec‚t s„-∫i Óndeplineasc„ rolul de informare ∫i de c‚ine de paz„ al democra˛iei.

M„ Óntreb, dac„ Ón locul redactorilor de la cotidianul mai sus amintit erau inspectori de la cine ∫tie ce corp de control afla˛i Ón misiune de a verifica vigilen˛a celor de la Ministerul Œnv„˛„m‚ntului, Ói acuza ∫i pe ei doamna secretar de stat de vreo fapt„ penal„?

Spre surprinderea mea ∫i a Óntregii opinii publice domnul ministru Mihail H„rd„u, Ón loc s„-∫i asume r„spunderea pentru foarte gravele erori ale subordona˛ilor s„i — erori care greveaz„ enorm asupra imaginii Ministerului Œnv„˛„m‚ntului ∫i chiar asupra Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc — ∫i s„-∫i dea demisia, Ól acuz„ pe premierul T„riceanu c„ a îÓndr„znit“, f„r„ s„-i cear„ voie, s„ decid„ demiterea secretarului de stat Paloma Petrescu. Cu astfel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 de atitudini nu vom avea niciodat„ o clas„ politic„ reformat„.

P.S. Am aflat cu stupoare c„ duminic„, Óntr-o conferin˛„ de pres„, domnul ministru H„rd„u ar fi declarat c„ tot ce s-a Ónt‚mplat s‚mb„t„ a fost o ac˛iune regizat„ — de la Palatul Victoria — Ómpotriva sa.

Nu pot s„ fac dec‚t un singur comentariu: nu am ∫tiut p‚n„ acum dou„ zile c„ ziari∫tii de la îAdev„rul“ sunt de fapt simbria∫ii premierului T„riceanu ∫i c„ sunt folosi˛i ca v‚rfuri de lance pentru desfiin˛area unor colegi din Executiv.

Trec‚nd Óntr-un registru serios, atrag aten˛ia oricui sus˛ine o astfel de abera˛ie, pentru a-∫i acoperi propria nonperforman˛„, c„ at‚t premierul, c‚t ∫i Guvernul, Ón ansamblu, nu prea sunt deloc l„uda˛i Ón paginile respectivului ziar.

Daniel Buda

#124394

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDespre Guvern, numai de bine!“

Remanierea ∫i restructurarea Guvernului se tot chinuie de c‚teva s„pt„m‚ni devenind aproape un subiect demonetizat. Dup„ cum spunea Montesquieu: îTot ce este excesiv devine insignifiant!“, tot astfel eterna tem„ a restructur„rii ∫i remanierii risc„ s„ cad„ Ón derizoriu. Dac„ nu cumva asta se ∫i urm„re∫te!

Œn fond, dac„ este s„ ne aducem bine aminte, anul trecut pe vremea asta se tot vorbea de demisia lui T„riceanu din postul de premier ∫i iat„ c„ ast„zi subiectul este unul diluat ∫i nu mai sensibilizeaz„ pe nimeni.

Aceast„ discu˛ie Óndelungat„ pune Ón eviden˛„ lipsa de voin˛„ politic„ a unora dintre partenerii din Coali˛ia guvernamental„. C‚nd e vorba de reducerea propriilor scaune, nici unul dintre partenerii de guvernare nu s-au prea av‚ntat. Dimpotriv„, U.D.M.R.-ul ∫i-a f„cut cunoscute preten˛iile, ∫i anume ca greutatea sa Ón Guvern s„ fie rezervat„. P.C.-ul nu numai c„ nu a ar„tat disponibilitate pentru a l„sa de la sine ci, dimpotriv„, a aruncat Ón talerul Guvernului pe Ónsu∫i greul partidului. P.N.L., prin vocea lui Bogdan Olteanu, a ar„tat cu degetul spre remaniabilii P.D.

Singurul partid care a trecut de la declara˛ii la fapte a fost Partidul Democrat. Acest partid a vorbit despre necesitatea reducerii portofoliilor din Executiv ∫i despre Ónlocuirea unor mini∫tri care ar fi putut avea o activitate mai bun„ sau cel pu˛in mai vizibil„. Zis ∫i f„cut, Gheorghe Pogea a demisionat din postul de vicepremier, iar P.D. a precizat c„ nu va face o alt„ nominalizare Ón locul lui.

Venerabilul Gheorghe Dobre, care s-a luptat din greu cu pr„v„lirile de st‚nci ∫i cu renegocierea contractelor Óncheiate de guvernarea P.S.D., a pl„tit cu func˛ia lipsa de comunicare ∫i de fermitate dovedit„ uneori Ón situa˛iile-limit„. Am fost dintre pu˛inii parlamentari P.D. care a avut o rela˛ie f„r„ menajamente cu fostul ministru al transporturilor: am fost primul deputat care i-a adresat o interpelare (Ón leg„tur„ cu rovinieta), am fost deputatul care nu l-a sl„bit cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri Ón problema Autostr„zii îTransilvania“. Am f„cut toate acestea trec‚nd peste culoarea de partid ∫i av‚nd Ón vedere doar interesele circumscrip˛iei pe care o reprezint Ón

Parlamentul Rom‚niei. Poate ∫i datorit„ pozi˛iilor mele intransigente, proiectul autostr„zii continu„. ™i fostul ministru Dobre ∫i-a avut partea sa de contribu˛ie la continuarea acestui proiect. Œn fond, renegocierea a condus la punerea contractului cu îBechtel“ Ón acord cu legisla˛ia rom‚neasc„, iar proiectul are acum finan˛area menit„ a asigura un ritm sus˛inut al lucr„rilor. Am convingerea c„ noul ministru, Radu Berceanu, a acces Ón func˛ie con∫tientiz‚nd importan˛a acestei autostr„zi pentru Cluj ∫i pentru Ardeal.

Din p„cate, exemplul dat de P.D. nu a fost urmat de ceilal˛i parteneri de guvernare. Dimpotriv„, exist„ voci care consider„ gestul P.D. ca regretabil. Nimeni altul dec‚t premierul T„riceanu a exclamat cu repro∫ c„ P.D. ∫i-a îmarcat punctele“, preciz‚nd c„ orice schimbare a Guvernului trebuie s„ aib„ loc dup„ raportul de ˛ar„ din septembrie al Comisiei Europene. îCu restructurarea, mai la toamn„!“, a spus el. Mai mult, premierul a precizat c„ discu˛iile privind reconfigurarea Guvernului Ón plin efort de Óndeplinire a angajamentelor U.E. este o grav„ eroare. Dar tocmai aici e problema: reconfigurarea Guvernului se face, nu se tot discut„. Alibiul premierului Ómi aduce aminte de treaba aceea cu schimbatul cailor. Numai c„, din p„cate, dup„ cum arat„ situa˛ia, caii au Ónceput s„ r„m‚n„ de c„ru˛„.

Premierul trage Óns„ de timp ca la fotbal, pentru c„ tot suntem Ón zilele Campionatului mondial. T„riceanu ∫tie c„ o restructurare cu reducere de portofolii este Ón m„sur„ s„-i nemul˛umeasc„ pe partenerii s„i pitici din Guvern, adic„ pe U.D.M.R. ∫i P.C., pe care premierul conteaz„, ∫tiind c„ cele dou„ partide nu au voit ∫i nu vor Ón nici un chip alegeri anticipate, dup„ cum nu a vrut nici el!

îUn Guvern pentru postul meu!“, pare a fi dictonul dup„ care se ghideaz„ T„riceanu, fapt care aminte∫te de regele care ∫i-ar fi dat regatul pentru un cal. A∫a se explic„ de ce T„riceanu nu s-a ar„tat surprins de nominalizarea lui Dan Voiculescu Ón locul demisionarului Copos. A∫a se explic„ de ce T„riceanu ∫i P.N.L. sus˛in Legea statutului minorit„˛ilor Ón forma dorit„ de U.D.M.R.

Numai c„ aceste calcule ale premierului s-ar putea s„-i fie infirmate de realit„˛ile politice. Bun„oar„, ce se va Ónt‚mpla dac„ e adev„rat c„ dom’ profesor a fost g„sit cu musca pe c„ciul„ de C.N.S.A.S.? Ce se va Ónt‚mpla dac„ statutul minorit„˛ilor nu va trece Ón forma dorit„ de U.D.M.R.?

Dincolo de problemele venite dinspre ace∫ti parteneri, T„riceanu mai are probleme ∫i Ón propriul partid, astfel Ónc‚t o remaniere sau o restructurare ar fi de natur„ s„ bage z‚zanie ∫i mai mare Ón P.N.L. Gura Stolojanului adev„r gr„ie∫te!

Problema de fond r„m‚ne Óns„ scaden˛a din septembrie. Pentru raportul favorabil al Comisiei, nici un sacrificiu politic nu este prea mare. Dac„, Doamne fere∫te, nu va fi bine, premierul a anun˛at c„ Ó∫i va da demisia. Œntrebarea este: cui va folosi aceast„ demisie?

Daniela Popa

#129574

îDeclara˛ie politic„ privind v‚rsta de pensionare a medicilor“

Articolul 16 al Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Colegiului Medicilor din Rom‚nia stabilea condi˛iile de pensionare a medicilor. Acestea aveau un caracter de excep˛ie fa˛„ de prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. Astfel, medicii se puteau pensiona pentru limita de v‚rst„ la Ómplinirea v‚rstei de 60 de ani femeile ∫i 65 de ani b„rba˛ii.

Œn data de 11.03.2005 am Ónregistrat la Senat, pentru dezbatere, cu nr. B82, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia (L 136/20.04.2005 la Senat ∫i PL-x nr. 202/25.05.2005 la Camera Deputa˛ilor). Aceasta a primit votul favorabil al Parlamentului, devenind Legea nr. 221/2005, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 624/2005. Potrivit prevederilor ei, v‚rsta de pensionare a medicilor era de 65 de ani at‚t pentru b„rba˛i, c‚t ∫i pentru femei, iar pentru doctorii Ón medicin„ era stabilit„ la 70 de ani.

Din p„cate, recenta Lege nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii a abrogat prevederile Legii nr. 306/2004 ∫i, pe cale de consecin˛„, ∫i pe cele ale Legii nr. 221/2005.

Consider„m c„ sistemul public de s„n„tate are de pierdut prin aceast„ m„sur„ ∫i c„ ar fi fost mult mai potrivit„ men˛inerea v‚rstei de pensionare pentru medici la 65 de ani, respectiv 70 de ani pentru medicii ce de˛in titlul de doctor. Trebuie s„ admitem faptul c„ la aceste v‚rste medicii ajung la un nivel de cuno∫tin˛e ∫i la o experien˛„ care nu pot fi ignorate.

De asemenea, trebuie s„ ˛inem cont de reglement„rile Ón materie ale Uniunii Europene, care urm„resc respectarea principiilor de egalizare a v‚rstelor de pensionare Óntre sexe ∫i cre∫terea gradual„ a v‚rstei de pensionare. Œn acest context, reamintim c„ Ón cadrul negocierilor tehnice cu privire la Capitolul II de negociere, îLibera circula˛ie a persoanelor“, desf„∫urate la Bruxelles la 6 octombrie 2003, s-a atras aten˛ia p„r˛ii rom‚ne asupra necesit„˛ii Ónl„tur„rii prevederilor discriminatorii care stabilesc v‚rste distincte de pensionare pentru b„rba˛i ∫i femei.

Pentru corectarea situa˛iei create de abrogarea Legii nr. 221/2005, am Ónregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor o propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii prin care se stabile∫te v‚rsta de pensionare a medicilor la 65 de ani at‚t pentru femei, c‚t ∫i pentru b„rba˛i. Pentru medicii care doresc pensionarea mai devreme, ace∫tia o pot face dac„ sunt Óndeplinite condi˛iile din legisla˛ia asigur„rilor sociale de stat.

Facem un apel la Guvern ∫i la colegii no∫tri din Parlament de a sus˛ine propunerea noastr„, convin∫i fiind de faptul c„ cet„˛enii rom‚ni au nevoie Ón continuare de expertizele medicilor no∫tri de valoare.

Filip Georgescu

#132691

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn condi˛iile Ón care jaful s-a instalat de-a binelea Ón p„durile noastre ∫i, Ón mod implicit, ∫i Ón celelalte componente ale ecosistemului forestier (braconaj Ón

domeniul v‚n„torii, recoltarea ilegal„ a fructelor de p„dure ∫i pescuitul ilegal Ón apele de munte), o lege bine structurat„ a fondului cinegetic ∫i a protec˛iei v‚natului este mai mult dec‚t necesar„. Spun aceasta g‚ndindu-m„ c„, o dat„ cu desp„duririle masive intervenite Ón ultimii 15—16 ani, fondul cinegetic s-a depopulat sim˛itor, fie prin migrarea animalelor spre zone Ómp„durite, dar nu Ón pu˛ine cazuri inaccesibile nu numai v‚n„torilor, dar ∫i silvicultorilor, fie c„z‚nd Óngenunchiate sub focul pu∫tilor cu lunet„, al capcanelor clandestine sau, pur ∫i simplu, sting‚ndu-se din lipsa unor condi˛ii naturale propice.

Se ∫tie c„ animalele s„lbatice sunt legate de aria de r„sp‚ndire a unei anumite specii, arii care le asigur„ sursa de hran„, dar ∫i condi˛iile de conservare ∫i de Ónmul˛ire. Speciali∫tii afirm„ c„, potrivit lan˛urilor trofice complexe care se stabilesc, Óntr-un moment sau altul, Óntre diversele popula˛ii apar˛in‚nd biocenozei forestiere, la 100 de hectare de p„dure tr„iesc 1—2 cervicide, la 1.000 de hectare un lup, un r‚s ∫i mai mul˛i mistre˛i, Ón timp ce ursul este destul de scump la vedere. Œn multe ˛„ri occidentale lupul, ca ∫i ursul au disp„rut ∫i au devenit rarit„˛i. Noi avem Ónc„ un bogat fond cinegetic, dar asta nu ne d„ dreptul s„-l distrugem. Dimpotriv„, statul trebuie s„ stabileasc„, prin acte normative, structura numeric„ a popula˛iilor de animale, pe fiecare specie Ón parte, ∫i a∫ vrea s„ cred c„ noua lege nu va omite o asemenea prevedere capital„.

Legea dezb„tut„ Ón Camera Deputa˛ilor stabile∫te principalele atribu˛ii ale celor care administreaz„ ∫i gestioneaz„ fondul cinegetic, criteriile de atribuire Ón gestiune a fondurilor de v‚n„toare scoase la licita˛ie, precum ∫i sarcinile Ón privin˛a metodologiei ∫i reglement„rilor referitoare la organizarea ∫i practicarea v‚n„torii, stabile∫te taxele de v‚n„toare, sprijin„ programul colabor„rilor interna˛ionale Ón domeniul cinegetic. Legea Ói oblig„ pe gestionari s„ asigure paza faunei de interes cinegetic cu cel pu˛in un paznic pe fiecare fond de v‚n„toare, lucru care mi se pare greu, dac„ nu imposibil de realizat, g‚ndindu-m„ c„ cei care practic„ braconajul atac„, de obicei, Ón grup ∫i sunt Ónarma˛i. Se preconizeaz„, de asemenea, m„suri Ón direc˛ia major„rii efectivelor, crearea de complexe de v‚n„toare ∫i cresc„torii. Mai pu˛in explicite apar prevederile legate de sporirea produc˛iei Ón domeniul economiei v‚natului.

Viitorul act normativ, care Ó∫i propune s„ instituie raporturi noi pentru protec˛ia fondului cinegetic ∫i a v‚n„torii, c‚t ∫i a factorilor de mediu, prin responsabilizarea mai accentuat„ a celor ce gestioneaz„ fauna p„durilor, Ómi st‚rne∫te Óns„ ∫i o nedumerire. Œn textul legii, sintagma îdrept de proprietate“ a fost Ónlocuit„ cu sintagma îdrept de preemp˛iune“. De∫i îdreptul de preemp˛iune“ este definit de Codul civil, cred, totu∫i, c„ aceast„ modificare legislativ„ ar putea da na∫tere unor dispute deloc minore Óntre proprietarii particulari de p„duri ∫i gestionarii fondurilor cinegetice ∫i asta Ón condi˛iile Ón care articolul 4 al viitorului act normativ spune c„ înimeni nu are dreptul de a v‚na pe proprietatea altuia f„r„ a avea asupra sa autoriza˛ie de v‚n„toare“. Dar, poate, Óns„∫i autoriza˛ia Ón sine va constitui punctul nevralgic. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006

Florin Iordache

#136316

îDiscurs apoteotic al pre∫edintelui B„sescu Ón Parlament“

Prezen˛a pre∫edintelui B„sescu, ieri, Ón Parlament i-a mai adus c‚teva puncte importante Ón ochii electoratului. Pe tot parcursul discursului, nu a f„cut altceva dec‚t s„ critice actuala guvernare — c„ci de opozi˛ie deja s-a s„turat ∫i nu prea mai este la mod„ —, venind cu propuneri sigure ∫i eficiente pentru Ómbun„t„˛irea Óntregului sistem public.

Œntrebarea care se pune aici este de a ∫ti de ce vine cu aceste metode eficiente abia dup„ un an ∫i jum„tate de guvernare. P‚n„ acum nu a sesizat c„ actuala guvernare sc‚r˛‚ie din toate ˛‚˛‚nile? R„spunsul este retoric ∫i cred c„ Ól ∫tim cu to˛ii. Dac„ ar fi ie∫it Ón fa˛a electoratului cu un asemenea discurs acum un an, nu ar mai fi putut veni acum Ón fa˛a oamenilor cu acest discurs impun„tor ∫i emo˛ionant p‚n„ la lacrimi.

Este interesant cum domnul pre∫edinte este Ón stare s„ Ó∫i critice ∫i colegii de partid numai pentru a da bine Ón fa˛a electoratului ∫i a ie∫i ca un lupt„tor, cu sabia scoas„, Ón fa˛a lui!

Œn lungul discurs politic — c„ci nu se poate vorbi despre un alt gen de discurs —, domnul B„sescu a criticat aproape toate domeniile importante, plec‚nd de la s„n„tate, continu‚nd cu Ónv„˛„m‚ntul, agricultura ∫i culmin‚nd cu justi˛ia. Nu i-a sc„pat nimic!

Ca orice discurs care trebuia s„ aib„ un efect lacrimogen, a scos la ramp„ pensionarii ∫i drepturile lor. Nu a omis s„ precizeze pensiile mici pe care le au ∫i care de-abia le ajung de la o lun„ la alta. Dar domnul pre∫edinte nu a cunoscut acest aspect atunci c‚nd a fost de acord cu reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii? Nu a anticipat faptul c„ pensionarii bolnavi Ó∫i vor petrece b„tr‚ne˛ea la cozile de la farmacii, a∫tept‚nd medicamentele compensate care s„ le prelungeasc„ via˛a de la o lun„ la alta?

A criticat vehement ∫i cu destul de mult„ arogan˛„, dublat„ de o ironie ∫ireat„, cele 860 de articole ale legii privind reforma Ón s„n„tate, pe motivul c„ 80% din lege are pu˛ine leg„turi cu ceea ce ar fi trebuit s„ Ónsemne reform„ Ón domeniul s„n„t„˛ii. Dar c‚nd s-a promulgat legea nu erau acelea∫i texte? BineÓn˛eles c„ toate r„m‚n Óntreb„ri f„r„ r„spuns...

Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului a aruncat pisica Ón ograda Guvernului, pe care l-a f„cut r„spunz„tor pentru alocarea unui procent de doar 5% din buget acestui domeniu. Oare Ón Alian˛„ nu se discut„ aceste probleme? Sau avem dou„ institu˛ii distincte — Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul — care nu comunic„, nu conlucreaz„ ∫i care au ca principal scop scufundarea celeilalte? Absen˛a primului- ministru spune multe despre îbunul mers“ al Alian˛ei, dar electoratul este Ónc„ orbit de masca domnului B„sescu, care face totul pentru a fi decorat cu premiul pentru cel mai bun actor al scenei politice ∫i nu numai.

Domnul pre∫edinte a vorbit despre mediocritatea func˛ional„ a institu˛iilor, sus˛in‚nd c„ dore∫te flexibilizarea lor. Dar... toate numai critici la adresa celorlal˛i! Cum r„m‚ne cu faptul c„ totu∫i Rom‚nia are un conduc„tor peste tot, chiar ∫i peste institu˛iile Guvernului ∫i Parlamentului? ™i cum ar trebui s„ r„spund„ pre∫edintele pentru c„ tolereaz„ prostul mers al lucrurilor? Cred c„ ar

trebui s„ piard„ Óncrederea cet„˛enilor, Óns„ avem un pre∫edinte care, pentru a c‚∫tiga teren, ar putea s„ verse ∫i c‚teva lacrimi numai pentru a ie∫i din nou Ón postura de victim„ a unui sistem condus de oameni nepotrivi˛i la locuri potrivite.

Pentru a conchide, vreau s„ semnalez faptul c„ afirma˛ia domnului pre∫edinte conform c„reia m„surile luate de Guvern sunt mai degrab„ ale unui partid de st‚nga denot„ clara nesiguran˛„ ∫i mai ales dorin˛a de a arunca vina pe cei care nu mai sunt implica˛i demult Ón jocul puterii.

Poate c„ ar trebui s„ ne fie ru∫ine atunci c‚nd gre∫im fa˛„ de electorat, chiar ∫i ne-voit, dar s„ joci un dublu rol permanent, astfel Ónc‚t s„ te transformi mereu Ón victima sistemului, este de departe o culp„ major„, care deja a trecut Ón sfera con∫tiin˛ei... Dac„ la persoanele vizate se mai poate vorbi de a∫a ceva...!

Adrian George Scutaru

#141983

Declara˛ie politic„. îMagna cum... incompetentiae“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œnt‚mpl„rile petrecute acum c‚teva zile Ón curtea Ministerului Educa˛iei au venit s„ probeze, Ónc„ o dat„, nivelul de incompeten˛„ al celor care, prin func˛iile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 de˛inute ∫i prin deciziile luate, modeleaz„ destinele a mii de tineri, an de an.

Dac„ analiz„m activitatea acestui minister prin prisma celui care Ól conduce, ministrul Mihail H„rd„u, cele mai evidente par a fi Ónt‚rzierile la Óntocmirea proiectelor pentru care au fost alocate 100 milioane euro, sum„ care va fi suplimentat„ cu 300—400 de milioane euro Ón lunile care urmeaz„.

Nu putem s„ nu ne Óntreb„m, retoric, cum se va descurca acest minister cu sumele de mai sus, Ón condi˛iile Ón care au fost dificult„˛i la cheltuirea primei tran∫e? Probabil c„ ∫i atunci ministrul va acuza lipsa de sus˛inere politic„, pentru a-∫i acoperi incompeten˛a!

Nici p‚n„ Ón ziua de azi ministrul Mihail H„rd„u nu a prezentat nici un program na˛ional de achizi˛ii sau de construc˛ii de imobile cu destina˛ie ∫colar„, mai cu seam„ cu c‚t exist„ numeroase situa˛ii Ón care cl„diri de gr„dini˛e sau ∫coli au fost deja supuse retroced„rii.

Ce solu˛ii prezint„ acest ministru Ón fa˛a unor astfel de situa˛ii, c‚nd p„rin˛ii ∫i copiii nu ∫tiu ce s„ fac„ ∫i Óncotro s-o apuce? R„spunsul la aceste probleme va fi, probabil, lipsa de sus˛inere politic„.

La toate aceste chestiuni punctuale s-a mai ad„ugat una, care Ói provoac„ domnului H„rd„u un puternic disconfort. Dulcea tihn„ a ministrului a fost tulburat„ de o echip„ de reporteri obraznici care a Óndr„znit s„ dema∫te debandad„ instalat„ comod pe coridoarele ministerului. Œn fa˛a eviden˛ei ∫i lipsit de argumente ∫i solu˛ii, ministrul se autovictimizeaz„, din nou, declar‚nd c„ premierul l-a transformat Óntr-o ˛int„ personal„.

Se pare c„ era nevoie de o criz„ pentru a se pune Ón discu˛ie demisia acestui ministru care, de la preluarea fr‚ielor Ministerului Educa˛iei, nu a f„cut nimic concret pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Lament„rile sale politice ∫i lipsa de ac˛iune traduc, de fapt, incapacitatea lui Mihail H„rd„u de a rezolva problemele cu care se confrunt„ un minister cu miz„ pe termen foarte lung. Ironia Óns„ rezid„ tocmai Ón faptul c„ aceast„ sus˛inere politic„, a c„rei lips„ o reclam„ ministrul H„rd„u cu at‚t patos, i-ar trebui retras„ ∫i, Óntr-un ultim gest de onoare, Mihail H„rd„u ar trebui s„-∫i dea demisia. S-a dovedit c„ Ministerul func˛ioneaz„ dup„ legile proprii ∫i Ón absen˛a Domniei Sale, c„ci inactivitatea Ónseamn„, pragmatic, absen˛„.

Iar p„strarea lui Mihail H„rd„u Ón fruntea Ministerului Educa˛iei nu aduce deservicii de imagine doar Partidului Democrat, ci ∫i Alian˛ei D.A., ai c„rei votan˛i au girat cu Óncrederea lor ∫i acest minister.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe Chiper

#144868

îRecalcularea pensiilor nu exclude indexarea lor general„ ∫i periodic„“

Œn deplas„rile noastre Ón teritoriu ni se prezint„ tot mai frecvent — ∫i mai ap„s„tor — problema index„rii pensiilor. Mai exact, ni se solicit„ s„ facem tot posibilul ca Ón Parlament s„ ne folosim de toate prerogativele pe care ni le confer„ demnitatea de ales al cet„˛enilor pentru a veni Ón sprijinul celor mai nevoia∫i dintre ei — pensionarii —, pentru a asigura indexarea pensiilor pe m„sura ∫i Ón ritmul cre∫terilor de pre˛uri ∫i tarife.

Tot mai mult ni se cere, de asemenea, s„ intervenim pentru schimbarea metodologiei de majorare periodic„ a

pensiilor, Ón sensul aplic„rii cre∫terilor procentuale preconizate ∫i la cei care, Ón urma recalcul„rii din anul trecut, au ob˛inut un punctaj mai mic, excluz‚ndu-i de la indexarea general„ care se aplic„ la valoarea punctului de pensie, ∫i nu la cuantumul anterior al acesteia.

Desigur, problema s-a mai ridicat Ón foarte multe situa˛ii, pentru c„ exist„ foarte multe astfel de cazuri de persoane afectate de aceast„ excep˛ie metodologic„.

R„spunsul oficialilor Guvernului, al ministerului de resort a fost Óns„ Óntotdeauna invariabil: indexarea se aplic„ la valoarea punctului de pensie, ceea ce asigur„ Ón timp o uniformizare a nivelului de pensii ∫i a modului de determinare a lor pentru acelea∫i categorii de salaria˛i, cu acelea∫i condi˛ii de munc„ pe perioada activit„˛ii ∫i acela∫i stagiu de cotizare. Cu alte cuvinte, cei care au ie∫it la pensie p‚n„ la intrarea Ón vigoare a noii legi a pensiilor s„ fie ˛inu˛i pe loc p‚n„ c‚nd se va face o egalizare valoric„ cu ceilal˛i care prezint„ condi˛ii ∫i drepturi similare de pensionare.

Trebuie s„ spun c„, din punct de vedere principial, aceast„ m„sur„ este corect„ ∫i, Óntr-un fel, reparatorie. Cred Óns„ c„ ea poate fi rezolvat„ Óntr-un mod mai practic ∫i mai benefic pentru mul˛i pensionari, dac„ indexarea se face pentru to˛i, astfel Ónc‚t cei exclu∫i de la aceast„ majorare din cauza punctajului mai mic ob˛inut dup„ recalculare s„ primeasc„ cel pu˛in echivalentul valoric al infla˛iei raportate, iar celorlal˛i s„ li se asigure procente de majorare mai mari, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi recuperate inclusiv sumele de care au fost priva˛i Ón compara˛ie cu colegii lor care au ie∫it din activitate Ón anii 1999—2000 ∫i trimestrul I 2001.

Cei care, pe seama vechiului sistem de calcul, au beneficiat de o pensie nefiresc de mare (Ón situa˛ia c„ au avut cinci ani din ultimii zece c‚∫tiguri foarte mari), pot fi exclu∫i de la aceast„ majorare a pensiilor. Œn general, Óns„, indexarea trebuie aplicat„ tuturor, Ón propor˛ii diferite, dar astfel Ónc‚t s„ se acopere cel pu˛in scumpirile Ónregistrate Ón co∫ul zilnic de consum.

Ioan Stan

#147609

îRevenirea Registrului Comer˛ului la camerele de comer˛ teritoriale“

Trecerea administr„rii ∫i func˛ion„rii Registrului Comer˛ului Ón competen˛a camerelor de comer˛ ∫i industrie din fiecare unitate administrativ-teritorial„ este, Ón accep˛ia mea, un act de dreptate ∫i chiar, f„r„ inten˛ia de a leza unele sensibilit„˛i, un act de justi˛ie.

Legifer‚nd aceast„ rea∫ezare pe pozi˛ii fire∫ti, facem un demers care va situa Rom‚nia, ∫i din acest punct de vedere, Ón r‚ndul statelor europene care practic„ sisteme de gestionare a acestei activit„˛i.

Fac aceast„ afirma˛ie, pentru c„ motiva˛ia Ministerului Justi˛iei privind trecerea Registrului Comer˛ului Ón gestiunea sa ar fi fost cerut„ Ón anul 2002 de Uniunea European„, pentru eliminarea Ónscrisurilor fictive de firme ∫i pentru c„ gestionarea cu personal calificat a problemelor specifice este o inven˛ie.

Registrul Comer˛ului a func˛ionat p‚n„ Ón anul 2002 pe cheltuiala camerelor de comer˛. Ba a mai func˛ionat Ón acela∫i mod ∫i o bun„ bucat„ de vreme dup„ 2002. ™i Ón prezent, Ón filialele teritoriale ale camerelor jude˛ene lucreaz„ func˛ionari ai Registrului Comer˛ului, Ón condi˛iile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Ón care acestea nu particip„ Ón nici un mod la cheltuielile presupuse de aceast„ activitate. M-am informat ∫i am aflat c„ s-a acceptat acest sistem de lucru numai din dorin˛a manifestat„ permanent de camerele de comer˛ de a veni Ón Ónt‚mpinarea solicit„rilor agen˛ilor economici Ón modul cel mai rapid cu putin˛„.

Pe de alt„ parte, Ón ceea ce prive∫te unit„˛ile teritoriale ale Registrului Comer˛ului, o dat„ cu desp„r˛irea de Camere, Ón anul 2002, acestea ∫i-au Ónchiriat spa˛ii, au cump„rat aparatur„, ∫i-au m„rit num„rul de angaja˛i ∫i au Óncasat salarii de la bugetul statului.

Au f„cut toate acestea m„rind taxele pentru serviciile prestate ∫i ini˛iind noi ∫i noi proceduri obligatorii pentru agen˛ii economici, toate contra tax„. Sigur c„ descriu situa˛ia din jude˛ul Suceava, pe care o cunosc Ón am„nunt, dar am convingerea c„ acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón celelalte jude˛e.

Dorin˛a de a veni cu adev„rat Ón sprijinul agen˛ilor economici ∫i certitudinea c„ o institu˛ie de competen˛a ∫i reprezentarea camerelor de comer˛ poate s„ fac„ acest lucru la nivelul de calitate presupus de un stat european membru al Uniunii Europene m„ determin„ s„ cred c„ am f„cut ceea ce trebuia vot‚nd revenirea Registrului Comer˛ului la camerele de comer˛ teritoriale.

Gheorghe Gabor

#153789

Combinatul Chimic F„g„ra∫ a fost o mare unitate a industriei chimice rom‚ne∫ti. Aici Ó∫i aveau locul de munc„ peste 12.000 de oameni. Pe por˛ile lui ie∫eau zilnic mii de tone de produse chimice necesare altor uzine sau agriculturii rom‚ne∫ti.

Dup„ 1989 combinatul s-a transformat Ón societate comercial„, lu‚nd denumirea de S.C. îNitramonia“ — S.A. F„g„ra∫.

Fostul F.S.N. l-a Óndep„rtat din func˛ie pe omul care a creat un combinat chimic modern ∫i, Ón locul lui, a adus o echip„ sub conducerea c„reia a Ónceput declinul. Apoi, P.D.S.R.-ul ∫i toate guvern„rile care au urmat au schimbat conducerea societ„˛ii f„g„r„∫ene cu oamenii lor, astfel c„ lucrurile au mers din ce Ón ce mai r„u la respectiva societate. Fiecare schimbare a Ónsemnat un nou dezastru economic, noi furturi de materiale ∫i t„ieri de instala˛ii, acestea fiind transformate Ón fier vechi v‚ndut pe nimic, de∫i era o˛el inoxidabil denumit V2A.

Sub fiecare nou„ conducere s-au produs disponibiliz„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Guvernarea trecut„, prin fostul ministru Mu∫etescu, a privatizat Societatea îNitramonia“ v‚nz‚nd-o turcului Fatih Kesser, cel care ruinase anterior o alt„ societate din portofoliul A.P.A.P.S., respectiv îColorom“ — Codlea. Apoi, îNitramonia“ a fost preluat„ de firma lui Valeriu Simiric„, denumit„ îS&T Oil Equipment and Machinery Ltd.“ ∫i îChemtrans“ GmbH (Austria), care au achitat pentru pachetul de 79,05% din ac˛iuni suma de 800.000 U.S.D. La aceast„ sum„ trebuiau ad„uga˛i al˛i 20 de milioane de dolari S.U.A., din care 7 milioane numai pentru mediu. Angajamentul nu a fost respectat, dar s-a trecut la dezmembrarea instala˛iilor din combinat, acestea fiind v‚ndute la fier vechi, de∫i cea mai mare parte a materialului o reprezenta o˛elul inoxidabil V2A, o adev„rat„ min„ de aur.

Este adev„rat c„ ac˛iunea de t„iere a fierului vechi, a instala˛iilor a Ónceput cu mult Ónaintea privatiz„rii. Dar dup„ privatizare a fost angajat„ pentru t„ierea instala˛iilor de pe platforma chimic„ o firm„ de apartament, tocmai din Constan˛a, numit„ îLacosin“ S.R.L., cu un capital social de dou„ milioane lei. Probabil c„ o˛elul inoxidabil trebuia s„ ia drumul m„rii, spre alte z„ri. Au mai fost angajate ∫i alte asemenea firme din Gorj sau Arad.

Noii proprietari au divizat îNitramonia“ Ón 8 societ„˛i comerciale, 7 din acestea au preluat numai activele, iar societatea-mam„, îNitramonia“, a r„mas doar cu datoriile. Aceasta a fost marea inginerie f„cut„ de noii patroni.

Cum îNitramonia“ nu avea numai active de dezmembrat, ci mai avea ∫i stadion, ∫trand, baz„ sportiv„, bloc de locuin˛e, gr„dini˛„, ser„, pe circa 8 hectare, un club, iar la munte un frumos hotel, cu o prosper„ p„str„v„rie, acestea au fost date sau v‚ndute pe Ón˛elegeri de culise, produc‚ndu-se, Ón acest fel, un jaf de propor˛ii inimaginabile.

Totu∫i, s-a f„cut ∫i un lucru bun: a fost rechemat s„ lucreze fostul director general al Combinatului Chimic, inginerul ™uteu Theodor. Sub conducerea acestuia, combinatul a Ónceput s„ dea semne de via˛„, se p„rea c„ va ie∫i din com„, deoarece producea din nou ∫i chiar exporta. Astfel, Ón anul 2004 îNitramonia“ a produs 3.820 tone de Óngr„∫„minte, din care 3.450 de tone au fost livrate la export. Din produc˛ia total„, 3.700 tone reprezentau azotatul de amoniu, substan˛„ care ∫i-a dovedit calit„˛ile de dinamit„ Ón incidentul de la Mih„ile∫ti. Pre˛ul pentru o ton„ a fost de 8.300.000 lei, aceasta Ónseamn„ c„ pentru cantitatea produs„ îNitramonia“ a ob˛inut peste 30,7 miliarde lei, respectiv peste un milion de dolari, ∫i aceasta numai din produc˛ia de azotat de amoniu, iar Simiric„ a pl„tit pentru 79,05% din Óntreaga îNitramonie“ pre˛ul de 800.000 U.S.D. Bun„ afacere!

Dar trezirea din com„ a îNitramoniei“ Óncurca afacerea cu fierul vechi, a∫a c„ s-a renun˛at la serviciile fostului director general ∫i s-a continuat t„ierea instala˛iilor.

Pentru aceste motive, A.V.A.S.-ul a anulat contractul de privatizare ∫i a decis instituirea administra˛iei speciale pentru îNitramonia“.

Cum societatea nu mai poate produce, din cauza faptului c„ instala˛iile au fost t„iate Ón bun„ m„sur„, salaria˛ii nu mai pot fi pl„ti˛i dec‚t din valorificarea fierului vechi. Salariile acestora nu sunt pl„tite de c‚teva luni, astfel c„ la F„g„ra∫ avem o adev„rat„ bomb„ social„.

Exist„ Óns„ ∫i pericolul exploziei unei adev„rate bombe: S.C. îElectrica“ S.A. va Óntrerupe furnizarea energiei electrice pentru neplata acesteia, ceea ce poate duce la imposibilitatea men˛inerii amoniacului din instala˛ii la o temperatur„ de minus 33 grade Celsius, astfel c„ acesta Ó∫i poate schimba starea de agregare, iar eliminarea lui Ón atmosfer„ poate produce o adev„rat„ catastrof„, curen˛ii de aer duc‚nd gazul letal la distan˛e de zeci de kilometri.

Œn calitate de deputat P.N.L. de Bra∫ov, cu domiciliul Ón F„g„ra∫, solicit A.V.A.S. s„ ia m„suri urgente pentru rezolvarea situa˛iei.

Aurel Gubandru

#158739

Œn fiecare an, Ón perioada 10—14 iunie se organizeaz„ t‚rgul de var„ îDr„gaica“, o manifestare emblematic„ pentru Buz„u.

Misterioas„ ca figur„ mitologic„, dar ∫i fascinant„ ca patroan„ a b‚lciului care-i poart„ numele, îDr„gaica“ reprezint„ un punct de reper foarte important Ón istoria de ieri ∫i de azi a Buz„ului.

îDr„gaica“ este, f„r„ Óndoial„, una dintre cele mai fascinante s„rb„tori populare rom‚ne∫ti, ∫i conota˛iile ei mitologice trimit la r„d„cini milenare, cu mult Ónainte de cre∫tinism, venind de la greci ∫i chiar de mai departe.

T‚rgul îDr„gaica“ este o crea˛ie a locuitorilor de la curbura Carpa˛ilor, exprim‚nd s„rb„toarea Óntru cinstirea roadelor de peste an ∫i necesitatea alc„tuirii unei forme de comer˛ primar, prin schimburi Ón natur„.

îDr„gaica“ a fost prezent„ ∫i atestat„ ca atare, de-a lungul vremii, Ón Muntenia, Ón Dobrogea, Ón sudul ∫i centrul Moldovei, Ón Oltenia, Banat, Transilvania, Maramure∫ ∫i Bucovina (cu numele de S‚nziana).

Œn jurul anului 1500 se Ónfiin˛eaz„ re∫edin˛a episcopal„, conduc‚nd la o dezvoltare a localit„˛ii Buz„u, care Óncepe s„ joace un rol tot mai important Ón realizarea schimburilor comerciale Óntre diferi˛i negustori din t‚rgurile de pe ambii versan˛i ai Carpa˛ilor.

Œn secolele al XIV-lea, al XV-lea, t‚rgul se organiza Ón Ómprejurimile Penteleului.

Œn a doua jum„tate a secolului al XVIII-lea T‚rgul îDr„gaica“ este mutat la marginea Buz„ului, la B„nce∫ti, sat apar˛in‚nd comunei Simileasca. Conduc„torul acelor vremuri, Alexandru Ipsilanti, l-a Óncredin˛at, printr-un hrisov domnesc, la data de 26 august 1778, Episcopiei, care ob˛ine cu aceast„ ocazie ∫i vama t‚rgului.

La 17 iunie 1797, Alexandru Ipsilanti decide ca vornicul Constantin Ghica s„ se ocupe de Óngrijirea t‚rgului. Un element de noutate Ól constituie cedarea veniturilor ob˛inute Ón urma activit„˛ilor de administrare îCasei copiilor orfani“, decizie stabilit„ Ón 1799.

Tot Ón acela∫i an, istoria tumultuoas„ a t‚rgului buzoian mai Óntoarce o fil„. Divanul emitea o carte de judecat„ prin care Episcopia era obligat„ s„ se ocupe din nou de buna desf„∫urare a îDr„gaicii“.

Evenimentele social-politice ∫i militare din acea perioad„ Ói determin„ pe negustori s„ mute t‚rgul la Ni∫cov, pentru a-∫i proteja pu˛inele m„rfuri ce au sc„pat de prada turcilor. Astfel, Óntre anii 1806—1812, îDr„gaica“ va func˛iona la Valea Teancului, l‚ng„ Ni∫cov.

Dup„ ce via˛a Ón ora∫ revine la o stare de normalitate, negustorii solicit„ domnitorului îfacerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 t‚rgului iar la Buz„u, unde Ón vechime a fost un obor de vite, de zacharele, de cherestele...“. Œn ianuarie 1813 s-a luat decizia de a se muta t‚rgul din nou la Buz„u, hot„r‚re care a fost pus„ Ón aplicare abia Ón 1818, din cauza epidemiei de cium„.

Urm„torii ani nu sunt tocmai grozavi pentru îDr„gaic„“, care-∫i pierde din poten˛ialul economic ∫i din semnifica˛ia tradi˛ional„.

Œn a doua jum„tate a secolului al XIX-lea, Buz„ul cunoa∫te o intens„ activitate comercial„. Œn anul 1864, Mihail Kog„lniceanu aprob„ Ónfiin˛area îunui t‚rg Ón urbe, altul dec‚t cel care func˛iona la Plaiuri“.

Œn anul 1971 autorit„˛ile locale ∫i jude˛ene hot„r„sc mutarea t‚rgului îDr„gaica“ de la vechiul obor pe fostul amplasament, Ón cartierul Po∫ta, la intrarea pe platforma industrial„ a municipiului.

Cu mult fast, inaugurarea t‚rgului din 1971 a reprezentat o manifestare cu puternice valen˛e folclorice.

Pe parcursul identific„rii sale, îDr„gaica“ cunoa∫te o nou„ etap„ de transformare, dup„ 1990, c‚nd apar îactorii“ economiei de pia˛„.

De asemenea, segmentul agrementului s-a diversificat, fiind Ón prezent o atrac˛ie principal„ a îDr„gaicii“.

Comediile se Ónv‚rt, magazinele ∫i restaurantele v‚nd, aici nimic nu e ca valul, totul e un val, oamenii vin, se duc ∫i iar„∫i vin cu el, fiindc„ vine 24 iunie, ziua cu gongul care bate de at‚ta amar de ani Ónchiderea. îDr„gaica“ se adapteaz„, se modernizeaz„ cu o u∫urin˛„ uimitoare, fiecare edi˛ie e cea mai frumoas„, aceasta e ∫i cea mai urban„, dar totul p‚n„ la gongul tradi˛ional.

Victor Sanda

#162846

îS„ oprim joaca «de-a ministrul finan˛elor»!“

Iresponsabilitatea politic„, Ón combina˛ie cu impertinen˛a ∫i tupeul reprezint„ un amestec periculos, chiar catastrofal pentru Óntreaga societate, atunci c‚nd se reg„se∫te Ón ac˛iunile ∫i atitudinea public„ a unor persoane cu func˛ii cheie Ón guvernarea unei ˛„ri.

Pe aceast„ linie comportamental„ se Ónscriu c‚˛iva mini∫tri ai Cabinetului T„riceanu, tocmai pentru a-∫i ascunde incompeten˛a Ón domeniul pe care-l gestioneaz„, evident, prost ∫i cu urm„ri nefaste pentru popula˛ie.

Am v„zut cu to˛ii cum ministrul Nicol„escu, Ónc„lc‚nd legile cu senin„tatea ∫i tupeul unui om nebun, a decapitat conducerile a sute de spitale, bulvers‚nd Óntreg sistemul de s„n„tate. ™i nimeni nu l-a tras la r„spundere!

Am asistat, de asemenea, la decimarea necontrolat„ a aviculturii rom‚ne∫ti de c„tre ministrul agriculturii, care a reu∫it s„ aduc„ o ˛ar„ Óntreag„ Ón pragul isteriei. ™i nimeni nu l-a tras la r„spundere!

™i exemplele nu se opresc aici, c„ci iresponsabilitatea, impertinen˛a ∫i tupeul sunt molipsitoare Ón Cabinetul T„riceanu.

Recent, ministrul finan˛elor publice a b„tut recordul, cu o declara˛ie ∫ocant„, putem spune, f„cut„ pe un post de televiziune, la prezentarea noului Cod fiscal. Permite˛i-mi s„ citez: îAbia a∫tept s„ nu mai fiu ministru ∫i s„ devin Óntreprinz„tor, Ón condi˛iile actualului sistem fiscal din Rom‚nia“.

Afirma˛ia sa este c‚t se poate de grav„, pentru c„ ea denot„ nu numai o cras„ iresponsabilitate politic„ din partea ministrului finan˛elor publice, cel care a fost girat

s„ conduc„ nu un S.R.L., ci economia ˛„rii. Declara˛ia sa mai relev„ ∫i tupeul ∫i suficien˛a omului Sebastian Vl„descu.

Cu alte cuvinte, ministrul Vl„descu ne transmite, ironic, c„ nu Ól intereseaz„ c‚tu∫i de pu˛in criticile aduse noului Cod fiscal, considerat de majoritatea celor viza˛i, dar ∫i de speciali∫ti un proiect antieconomic, care va conduce ˛ara c„tre un nou colaps financiar, asemenea perioadei 1997—2000. Argumentele Domniei Sale nu ˛in de practicile ∫i previziunile economice, ci de calit„˛ile sale de investitor, beneficiar al sistemului fiscal Vl„descu, ce-i va aduce bun„starea.

Oare primul finan˛ist al ˛„rii pune bazele unui sistem fiscal pentru o economie s„n„toas„, solid„, sau pentru a-∫i testa capacit„˛ile de Óntreprinz„tor? Oare c‚t ne va mai costa ∫i joaca domnului ministru Vl„descu?

P„rerea mea este c„ n-ar trebui s„ mai a∫tept„m s„ vedem efectele devastatoare, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón s„n„tate, c‚nd l-am l„sat pe ministrul Nicol„escu s„ se joace de-a reforma, sau Ón cazul gripei aviare, c‚nd l-am l„sat pe ministrul Flutur s„ se joace de-a gestionarul crizei pe care singur a creat-o.

Cred c„ a venit vremea s„ oprim, de data aceasta la timpul potrivit, joaca îde-a ministrul finan˛elor“ a domnului Sebastian Vl„descu.

Consecin˛ele asupra economiei rom‚ne∫ti nu vor putea fi reparate peste noapte, ci peste ani de chin ∫i de lipsuri ale popula˛iei.

Œn acest context, fac un apel la dumneavoastr„, stima˛i colegi, pentru a nu sus˛ine propunerea de lege privind noul Cod fiscal promovat de îministrul-juc„tor“.

Emil Radu Moldovan

#165977

## îIntoxicarea cu portocaliu“

S-au pref„cut c„ sunt fra˛i p‚n„ au trecut puntea, pardon... au c‚∫tigat alegerile!

Ne-au fluturat a∫a-zisa lor alian˛„ drept slogan electoral, ca mai apoi s„ ne demonstreze, pas cu pas, c„ totul a fost praf aruncat Ón ochii electoratului.

M„ Óntreb dac„ se mai salut„ acum la ∫edin˛ele comune sau Ó∫i arunc„ doar ironii mascate, de parc„ aceasta ar fi agenda popula˛iei, s„ afle care din partidele din coali˛ie are limbajul mai colorat sau cine e de partea lui B„sescu ∫i cine nu.

L„sa˛i impresia c„ nu v„ preocup„ altceva dec‚t propriile interese tocmai acum, c‚nd Europa e cu ochii pe noi ∫i ne contabilizeaz„ fiecare mi∫care.

Uite remanierea, nu e remanierea, de parc„ ne-am Óntors Ón anii gr„dini˛ei, c‚nd joaca de-a v-a˛i ascunselea p„rea un joc inofensiv. Dureros e faptul c„ v„ juca˛i cu popula˛ia, tot mai s„tul„ de mizeriile servite progresiv zi dup„ zi. Ce trebuia s„ fie eficientizarea Guvernului s-a transformat Ón lovituri sub centur„ ∫i aruncarea vinei neÓmplinirilor Ón ograda celuilalt.

Nu ne intereseaz„ care partid din coali˛ie este mai vinovat, din moment ce to˛i au contribuit la declinul ∫i distrugerea sistematic„ a Rom‚niei. Cu fiecare zi care trece, conflictele par tot mai mari. Existen˛a suspiciunilor ce planeaz„ asupra liderilor Executivului, un prim-ministru ce pare dep„∫it de situa˛ia din propriul partid, ca s„ nu vorbim de situa˛ia din ˛ar„, ∫i de un pre∫edinte care practic„ ca hobby aruncarea cu s„ge˛i Ón propriii oameni,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 formeaz„ ce se nume∫te ast„zi debandada de dreapta din fruntea Rom‚niei.

Acelea∫i personaje sinistre au creat un blocaj administrativ ∫i decizional ce ad‚nce∫te ∫i mai mult pr„pastia dintre ei ∫i cet„˛eni. Nu ne bucur„ faptul c„ rela˛iile dintre partenerii de coali˛ie sunt iremediabil distruse. fiara trebuia guvernat„, iar dac„ oamenii v-au ales Ón fruntea ei trebuia s„ da˛i dovad„ de un minim bun-sim˛ ∫i, Ón locul orgoliilor, s„ fi˛i gata s„ alege˛i interesul cet„˛enilor, dincolo de interesul meschin care caracterizeaz„ fiecare zi sub steagul portocaliu.

Oare Ón cazul unor noi alegeri ve˛i poza din nou Ón familia unit„ care pl‚nge soarta ˛„ranului rom‚n nedrept„˛it, ve˛i trimite iar scrisori dasc„lilor, prin care le ve˛i promite major„ri spectaculoase de salarii, ve˛i profita iar de buna-credin˛„ a pensionarilor, ve˛i promite din nou lapte ∫i miere pe str„zile Rom‚niei?

Cu ce curaj ve˛i ap„rea Ón fa˛a popula˛iei pe care a˛i ignorat-o cu at‚ta cinism?

Mihaela Adriana Rusu

#168549

îDiscursul pre∫edintelui Traian B„sescu“

Pre∫edintele Traian B„sescu s-a adresat ieri, pentru prima dat„, Camerelor reunite ale Parlamentului cu un discurs pe tema integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Spre surprinderea mea, premierul T„riceanu a lipsit de la discursul adresat de pre∫edinte Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei. T„riceanu nu a fost prezent Ón plen, pentru c„ ar fi primit critici la adresa Guvernului pe care Ól conduce. Motivul ar fi fost lipsa invita˛iei de la Cotroceni, dar Ón calitate de deputat nu ar fi avut motive pentru a nu fi prezent.

Nu m-a surprins faptul c„ mini∫trii liberali, fideli premierului, au lipsit de l‚ng„ pre∫edintele Traian B„sescu. Dac„ ministrul Flutur nu ar fi fost Ón spatele pre∫edintelui se putea considera c„ P.N.L. nu mai este la guvernare. Lipsa premierului demonstreaz„, Ónc„ o dat„, conflictul dintre pre∫edintele Rom‚niei ∫i premierul T„riceanu. Ministrul s„n„t„˛ii, Nicol„escu, probabil c„ nu se mai consider„ ∫eful s„n„t„˛ii, acesta ocup‚nd locul Ón banc„, Ón calitate de deputat.

B„sescu a sanc˛ionat ieri dur capitolele educa˛ie, s„n„tate, justi˛ie, agricultur„. Prin mo˛iunile depuse de P.S.D. s-au adus critici dure la adresa educa˛iei, a s„n„t„˛ii, a agriculturii din Rom‚nia. Din p„cate, puterea nu a luat Ón serios aceast„ problem„. Pre∫edintele B„sescu a remarcat c„ situa˛ia din aceste domenii este drastic„. Haosul exist„ at‚t Ón educa˛ie, s„n„tate, c‚t ∫i Ón justi˛ie. Nu mergem mai departe dec‚t la incidentul de neglijen˛„ asupra sustragerii subiectelor destinate examenului de capacitate a absolven˛ilor claselor a VIII-a.

Œn s„n„tate, pre∫edintele a remarcat c„ situa˛ia este drastic„, demonstr‚ndu-se c„ 80% din pachetul de legi al lui Nicol„escu este nefunc˛ional. S„ nu uit„m c„, la momentul discut„rii pachetului de legi Ón s„n„tate, voci din P.S.D. au criticat aceste legi, dar P.S.D.-ului i s-a b„gat pumnul Ón gur„, prin asumarea r„spunderii Guvernului asupra pachetului de legi îal lui Nicol„escu“.

™i Ón ceea ce prive∫te justi˛ia Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea asupra legilor din justi˛ie, f„r„ discutarea lor Ón Parlamentul Rom‚niei.

Œn agricultur„, pre∫edintele a amintit starea deplorabil„ Ón care tr„iesc ∫i muncesc agricultorii, lipsa capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor destinate acestui sector.

Cu alte cuvinte, pre∫edintele Traian B„sescu a f„cut praf Guvernul condus de T„riceanu! Putem spune c„ pre∫edintele a depus ieri o îmo˛iune de cenzur„“ Ómpotriva actualului Executiv.

Emil Strung„

#171064

Recentele propuneri ∫i dezbateri publice referitoare la cererea de restructurare a Guvernului, venite din partea unor colegi de Alian˛„, sunt de natur„ s„ abat„ aten˛ia de la temele prioritare ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn primul r‚nd, astfel de discu˛ii ar trebui purtate Ón spatele u∫ilor Ónchise, p‚n„ Ó∫i g„sesc finalitatea, ∫i nu Ón spa˛iul public. Mai mult dec‚t at‚t, subiectul ar trebui am‚nat cel pu˛in p‚n„ c‚nd facem pasul decisiv Ón ce prive∫te aderarea Rom‚niei la U.E.

Sunt de acord c„ actuala structur„ a Guvernului, mo∫tenit„ de la fosta putere, este stufoas„, birocratic„, inflexibil„ ∫i par˛ial ineficient„. Sunt de acord, de asemenea, c„ asupra acestor aspecte negative trebuie ac˛ionat cu hot„r‚re.

Consider Óns„ c„ ar fi o grav„ eroare s„ oper„m acum asupra structurii Guvernului, c‚nd suntem Ón plin efort de Óndeplinire a angajamentelor asumate Ón perspectiva raportului de ˛ar„. P‚n„ la toamn„, c‚nd raportul va fi dat publicit„˛ii, toate ministerele ∫i agen˛iile guvernamentale au de lucru, f„r„ rezerve sau pauze, Ón sensul preg„tirii ader„rii. Prelungirea discu˛iilor referitoare la restructurare genereaz„ perturba˛ii ∫i dezechilibre majore ∫i, Ón acest context, reprezint„ un act de iresponsabilitate. Cu totul altele sunt a∫tept„rile opiniei publice ∫i ale celor care decid aderarea noastr„ la U.E.

M„car Ón aceste momente cruciale ar fi cazul s„ l„s„m deoparte interesele partinice m„runte ∫i mentalit„˛ile politicianiste.

Actualul Guvern, Ón structura ∫i componen˛a lui, reprezint„ singurul instrument de care dispunem Ón vederea atingerii obiectivelor strategice ale ˛„rii. Abia dup„ ce aceste obiective vor fi realizate putem face loc discu˛iilor pe tema restructur„rii, p‚n„ atunci, s„ ne suflec„m m‚necile ∫i s„ Óndeplinim obiectivul important al Programului de guvernare.

Aurel Vl„doiu

#176038

îScumpirile de var„, prima de vacan˛„ a guvernan˛ilor pentru rom‚ni“

Guvernul continu„ valul scumpirilor aberante. De la 1 iulie, democra˛ii ∫i liberalii vor oferi noi surprize milioanelor de rom‚ni. Energia electric„, motorina, benzina, gazele naturale, apa rece, apa cald„, transporturile, p‚inea, alimentele vor fi mai scumpe. Din ce Ón ce mai scumpe!

Va urma o var„ cumplit„ pentru popula˛ie ∫i una de relaxare pentru guvernan˛ii ∫i demnitarii portocalii, care-∫i

vor petrece concediile de odihn„ pe plajele rom‚ne∫ti sau Ón str„in„tate, Ón dispre˛ total fa˛„ de cei care cu greu mai pot face fa˛„ facturilor la utilit„˛i.

E sezonul examenelor de bacalaureat ∫i de admitere la facult„˛i. Alte taxe pentru familiile care doresc s„-∫i vad„ copiii cu studii. Toamna Ói va g„si f„r„ rezerve pe cei care trebuie s„-∫i preg„teasc„ copiii de ∫coal„.

C„m„rile vor r„m‚ne goale, deoarece bani pentru conserve ∫i mur„turi nu vor mai fi. Dar ce-i intereseaz„ pe cei care servesc masa la îGolden Blitz“-uri? Ce-i intereseaz„ pe cei care sunt din ce Ón ce mai boga˛i, pe m„sur„ ce popula˛ia este din ce Ón ce mai s„rac„? Ce-i intereseaz„ pe cei care cheltuiesc sume imense pentru a lansa atacuri de pres„ Ómpotriva alia˛ilor lor, orbi˛i de b„t„lia pentru ciolan, de lupta furibund„ pentru comisioane ∫i pe∫che∫uri, de orgolii nemotivate? Rom‚nia este acum o ˛ar„ supus„ jefuirii sistematice a popula˛iei, care a ajuns prizoniera unui Guvern incompetent ∫i a unui pre∫edinte dictator. Œn timp ce demnitarii partidelor din Alian˛„ se bat pentru posturi de mini∫tri, mii de rom‚ni se zbat pentru a pune o p‚ine pe mas„. Locurile de munc„ se Ómpu˛ineaz„, puterea de cump„rare scade ∫i doar banii trimi∫i acas„ de cei care muncesc peste hotare mai sus˛in o economie bolnav„.

Propaganda actualei puteri nu mai poate min˛i pe nimeni!

Rom‚ni, fi˛i preg„ti˛i pentru tot ce-i mai r„u!

Guvernul T„riceanu v„ preg„te∫te noi surprize nepl„cute, care v„ vor demonstra c„ acum un an o ducea˛i Ónc„ mai bine. Peste un an, mul˛i dintre rom‚ni vor fi adu∫i Ón pragul unei s„r„cii severe de aceste politici imorale ∫i inadmisibile, de decizii luate cu premeditare Ómpotriva unei popula˛ii Ómb„tr‚nite ∫i Ómboln„vite Ónainte de vreme!

Horea Dorin Uioreanu

#178283

îColivia P.S.D., Ón deriv„: p„s„rile-∫i mut„ cuibul!“

Nu putem trece peste Ónc„ un moment memorabil din istoria post-2004 a P.S.D. f„r„ a-i acorda aten˛ia de rigoare ∫i f„r„ a-l interpreta a∫a cum se cuvine. M„ refer la proasp„ta îrebranduire“ a Partidului Social Democrat. Pentru Ónceput, se impun c‚teva preciz„ri de natur„ tehnic„.

Prin cuv‚ntul îstrategie“, Ón contextul jocului politic, se Ón˛elege o programare bine g‚ndit„, scris„, de obicei, care cuprinde diverse elemente de comunicare prin care sunt planificate ac˛iuni oportune contextului social actual ∫i sunt evaluate urm„rile acestora. O strategie politic„, pe l‚ng„ complexitatea ∫i ra˛ionalitatea cu care trebuie elaborat„, are ca scop final victoria ∫i trebuie s„ cuprind„ riscuri minime de e∫ec. De la seriozitatea cu care este elaborat„ ∫i urmat„ strategia politic„ a unui partid se poate deduce cu u∫urin˛„ strategia sa guvernamental„, adic„ c‚t de serios ∫i riguros va lucra partidul respectiv Ón momentul Ón care va ajunge la putere. Este simplu, vorbim de coeren˛„ Ón discurs, seriozitate ∫i hot„r‚re.

P.S.D. a ar„tat, Ón cei patru ani de guvernare, c„, Ón materie de comunicare, cea mai bun„ strategie este cea a pumnului Ón gur„. Se vede cel mai bine acum, c‚nd mai descoperim, pe zi ce trece, c‚te o mare ˛eap„ financiar„ semnat„ Ón spatele u∫ilor bine Ónchise. (A se vedea autostrada îTransilvania“ ∫i Cazul fregatelor!). C‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 a stat la guvernare, toat„ lumea a fost de acord c„ P.S.D. este un partid echilibrat, european ∫i matur. Nimic mai gre∫it!

Œn mod normal, un partid nu este un detergent pentru care v‚nzarea este determinat„, Ón mare parte, de imaginea unei reclame de un minut. Pentru o forma˛iune politic„, imaginea trebuie s„ fie o extensie a profunzimii mesajului pe care Ól transmite societ„˛ii. Acest deziderat se Óndepline∫te cu oameni de calitate, cu ceva munc„ ∫i respect‚nd unele principii.

Date fiind aceste lucruri, ce pot eu spune despre desele Óncerc„ri de îrebranduire“ a P.S.D., dintre care cea mai nou„ ∫i uimitoare este cea care aduce pe sigla partidului un soi de p„s„ri greu de distins... Cine Ó∫i ia zborul, Óncotro se duce ∫i de ce se duce? Ni∫te Óntreb„ri pe care electoratul, printr-un hohot de r‚s, ∫i le pune... Eu m„ Óntreb, de asemenea, unde este acel P.S.D. unit, care vorbe∫te pe o voce unitar„? Unde sunt toate acele proiecte pe care le tr‚mbi˛eaz„ la fiecare conferin˛„ de pres„ s„pt„m‚nal„?

Observ cu stupoare c„ P.S.D. a devenit o colivie p„r„sit„ de p„s„ri. Probabil strategia de marketing a unui detergent este mai lucrat„ dec‚t toate aceste schimb„ri — de culoare, sigl„, mesaj, lideri — ale P.S.D., de la o s„pt„m‚n„ la alta. Observ c„ P.S.D. intr„ Ón tot soiul de jocuri de imagine, care mai de care mai pr„p„stioase, provoc‚nd o cobor‚re Ón derizoriu a mesajului politic. A adapta ast„zi o strategie a lui Vasile D‚ncu ∫i m‚ine o idee n„z„rit„ peste noapte a lui Bogdan Teodorescu este, f„r„ Óndoial„, o sinucidere din punct de vedere politic. A face din P.S.D. un partid de îfinu˛i“ precum Geoan„, Óntr-o zi, pentru ca a doua zi purt„torul de vorbe s„ fie Marian Vanghelie, este o alt„ catastrof„ politic„. Aceast„ incoeren˛„ nu demonstreaz„ dec‚t c„ P.S.D. nu mai exist„ ca entitate politic„ bine delimitat„ ∫i definit„ Ón spa˛iul politicii rom‚ne∫ti. A devenit o adun„tur„ de p„s„ri care fac g„l„gie. ™i at‚t!

Ilie Merce

#181737

P.R.M. cere deblocarea procesului de redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne pentru rom‚nii care au r„mas f„r„ dreptul de a fi cet„˛ean rom‚n.

Una dintre consecin˛ele Pactului Ribbentrop-Molotov a fost pierderea cet„˛eniei rom‚ne de c„tre locuitorii din regiunile r„pite de U.R.S.S. — Basarabia ∫i Bucovina de Nord. Dup„ 1989, foarte mul˛i rom‚ni din aceste regiuni au cerut redob‚ndirea cet„˛eniei. Problema a ajuns Ón Parlamentul de la Bucure∫ti ∫i, prin Legea nr. 21 din 1 martie 1991, Legea cet„˛eniei rom‚ne, au fost create anumite facilit„˛i pentru fo∫tii cet„˛eni rom‚ni care Ó∫i pierduser„ aceast„ calitate. Procedura de redob‚ndire a cet„˛eniei, Óns„, este foarte greoaie, din care cauz„ doar 2,2% dintre cet„˛enii rom‚no-basarabeni din Republica Moldova ∫i Ucraina au reu∫it s„ redevin„ cet„˛eni rom‚ni.

Œn acest moment sunt nesolu˛ionate 28.500 dosare. Œn ritmul de lucru din perioada 2002—2005, c‚te 400 dosare pe an, ar fi nevoie de 70 de ani pentru rezolvarea celor nesolu˛ionate.

De remarcat faptul c„ Ónsu∫i un document al Uniunii Europene — Conven˛ia european„ privind cet„˛enia — cere rezolvarea cu celeritate a unor asemenea cazuri. Art. 9: îFiecare stat parte va facilita redob‚ndirea

cet„˛eniei de c„tre fo∫tii cet„˛eni“. Art. 10: îSolicit„rile vor fi prelucrate Óntr-o perioad„ rezonabil„ de timp“.

Rom‚nia are o datorie istoric„ fa˛„ de fo∫tii ei cet„˛eni ∫i orice piedic„ Ón fa˛a aspira˛iei lor de a redeveni cet„˛eni ai ˛„rii pe care ei o cred a fi Ónc„ a lor este o ofens„ la adresa Óntregii na˛iuni rom‚ne.

La 14 iunie 2005, domnul pre∫edinte Traian B„sescu a declarat Ón fa˛a studen˛ilor din Bucure∫ti: îDeblocarea procesului de acordare a cet„˛eniei rom‚ne... V„ asigur c„ este unul dintre obiectivele noastre s„ g„sim o formul„ de continuare a procesului de acordare a cet„˛eniei rom‚ne pentru rom‚nii care locuiesc Ón Republica Moldova. Avem Ón vedere acest lucru, ∫i sper s„ reu∫im s„-l dezleg„m Ón perioada imediat urm„toare, ∫i accelerarea acestui proces“. La 16 iunie 2005, doamna ministru Monica Macovei scria peti˛ionarilor: îMinisterul Justi˛iei analizeaz„ posibilitatea simplific„rii acestei proceduri“.

La 17 februarie 2006, domnul ministru Mihai R„zvan Ungureanu declara: îM.A.E. va solicita Ministerului Justi˛iei modificarea legisla˛iei de acordare a cet„˛eniei rom‚ne, astfel Ónc‚t rom‚nii din Basarabia s„ primeasc„ mai repede aceast„ calitate“.

Cu toate aceste promisiuni, pe 21 februarie 2006, premierul C„lin Popescu-T„riceanu a respins o ini˛iativ„ legislativ„ care viza Ómbun„t„˛irea procesului de acordare a cet„˛eniei pentru rom‚nii din Basarabia ∫i Bucovina de Nord.

De asemenea, la 25 aprilie 2006, Ón numele Ministerului Justi˛iei, doamna secretar de stat Katalin Barbara Kibedi respingea orice propunere de accelerare a procesului de redare a cet„˛eniei rom‚ne, accelerare cerut„ de mai multe organiza˛ii neguvernamentale din Basarabia, nordul Bucovinei ∫i Rom‚nia.

A∫adar, se opun unei repara˛ii istorice normale P.N.L., prin persoana pre∫edintelui s„u, ∫i U.D.M.R. Nu ne mir„ gestul U.D.M.R.-ului. Ne surprinde Óns„ tr„darea interesului rom‚nesc de c„tre un partid ce se nume∫te ∫i îNa˛ional“ — P.N.L.-ul. Œnainta∫ii actualei conduceri liberale au f„urit Rom‚nia Mare, aduc‚ndu-i Ón grani˛ele normale ale ˛„rii pe rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni, acord‚ndu-le cet„˛enia rom‚n„. Domnul T„riceanu ∫i actualul P.N.L. interzic unor rom‚ni s„ devin„ cet„˛eni ai Rom‚niei.

Istoria Ói va taxa a∫a dup„ cum merit„!

Ion Luchian

#185234

Proiectul legislativ ini˛iat de U.D.M.R. referitor la un statut al minorit„˛ilor din Rom‚nia a st‚rnit numeroase pasiuni îna˛ionaliste“ Ón r‚ndul multor politicieni rom‚ni.

Pe de-o parte, U.D.M.R., ca ini˛iator al proiectului, sus˛ine necesitatea acestuia din perspectiva respect„rii drepturilor minorit„˛ilor, ca parte esen˛ial„ a unui stat de drept ce dore∫te integrarea Ón Uniunea European„. Pe de alt„ parte, cei care se opun total sau par˛ial acestui proiect scot Ón eviden˛„ problemele de ambiguitate ∫i de Ónc„lcare a unor norme juridice pe care acest proiect le ridic„.

De exemplu, a∫a cum a remarcat ∫i Comisia de la Vene˛ia (ce Óndepline∫te un rol consultativ pentru Consiliul Europei Ón problematici constitu˛ionale ∫i care s-a pronun˛at asupra acestui proiect Ónc„ de anul trecut),

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 aceast„ ini˛iativ„ introduce un nou model de autonomie cultural„ a minorit„˛ilor, care poate reprezenta o form„ folositoare pentru Ónt„rirea particip„rii acestor minorit„˛i la via˛a public„, Óns„ atrage aten˛ia asupra faptului c„ no˛iunea de autonomie cultural„, fiind o noutate Ón Rom‚nia, ea ar trebui definit„ foarte precis, lucru care nu se Ónt‚mpl„ Ón actualul proiect.

De asemenea, proiectul de lege prevede o serie de cazuri Ón care numirea conduc„torilor unei institu˛ii culturale, de educa˛ie sau de pres„ trebuie s„ aib„ obligatoriu consim˛„m‚ntul noilor consilii ale autonomiei culturale ce urmeaz„ a fi Ónfiin˛ate conform proiectului, fapt ce ar intra Ón conflict cu legile ∫i principiile de competi˛ie ∫i competen˛„ care trebuie s„ guverneze numirea Óntr-un asemenea post vacant.

De asemenea, Comisia de la Vene˛ia recomanda simplificarea condi˛iilor pentru Ónregistrarea acelor a∫a-numite organiza˛ii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, astfel Ónc‚t s„ fie respectat principiul libert„˛ii de asociere, prev„zut ∫i de actuala noastr„ Constitu˛ie, urm‚nd a se renun˛a astfel la forma restrictiv„ pe care o propunea ini˛iatorul, care ar avantaja numai organiza˛iile mai mari ale minorit„˛ilor.

Œns„ dincolo de toate aceste ambiguit„˛i ∫i inadverten˛e ale proiectului, care trebuie clarificate de legiuitori, este evident faptul c„ o lege care urmeaz„ s„ asigure o protec˛ie mai mare ∫i un cadru mai larg de exprimare public„ tuturor minorit„˛ilor na˛ionale reprezint„ un lucru pozitiv pentru Rom‚nia nu numai din perspectiva integr„rii sale europene, ci mai ales din perspectiva evolu˛iei sale democratice, c„ci, a∫a cum remarca un mare g‚nditor politic italian, îDemocra˛ia este domnie a majorit„˛ii, cu drepturi ale minorit„˛ii“.

A∫a Ónc‚t, Ón acest context, toate discursurile îinflamate“ ale unor oameni politici pe tema statutului minorit„˛ilor Ón opinia mea nu reprezint„ dec‚t ni∫te Óncerc„ri ipocrite ∫i populiste de c‚∫tigare a unui c‚t de mic capital electoral.

Ionela Bruchental-Pop

#189854

Sistemul sanitar public rom‚nesc Ón perioada postdecembrist„ s-a confruntat ∫i Ónc„ se mai confrunt„ cu repetate ∫i acute crize, care afecteaz„ Ón mod direct cet„˛eanul, care, cu toate c„ pl„te∫te lunar contribu˛iile obligatorii c„tre Casa de Asigur„ri de S„n„tate, beneficiaz„ de lipsa medicamentelor, a tratamentului corespunz„tor, a igienei primare din spitale, a perceperii unor îcomisioane“ pentru bun„voin˛a celor care prin jur„m‚ntul lui Hipocrate ar trebui s„-∫i ofere necondi˛ionat serviciile cet„˛eanului.

Acest sistem sanitar, aflat Óntr-o perpetu„ convalescen˛„, are nevoie f„r„ doar ∫i poate de o asanare, de o reform„ g‚ndit„ ∫i pus„ Ón aplicare de c„tre persoanele specializate Ón domeniu, ∫i nu de decizii politice de moment, luate subiectiv, cu scop propagandistic ∫i Ón ideea de a-˛i asocia imaginea, numele cu o reform„ absolut necesar„ Óntr-un domeniu vital ∫i de interes na˛ional.

Un exemplu concludent al modului artificial Ón care aceast„ reform„ a fost g‚ndit„ ∫i se dore∫te a fi implementat„ este conferit de c„tre jude˛ul Bihor, prin situa˛ia creat„ la nivelul Spitalului Clinic de Boli Infec˛ioase Oradea, care se dore∫te a fi transformat dintr-o unitate sanitar„ de sine st„t„toare Óntr-o sec˛ie a Spitalului Jude˛ean Oradea.

Av‚ndu-se Ón vedere impactul ∫i consecin˛ele unei asemenea comas„ri, s-ar fi impus, de exemplu, ∫i consultarea speciali∫tilor de la Centrul de Medicin„ Preventiv„ Bihor, Institutul Na˛ional de S„n„tate Public„, Comisia Na˛ional„ de Boli Infec˛ioase, cei care vor trebui s„ aplice m„surile prev„zute de reforma Ón sistemul sanitar, situa˛ie care nu face dec‚t s„ sublinieze cele mai sus men˛ionate ∫i s„ reflecte lipsa profesionalismului cu care este tratat„ aceast„ reform„ la cel mai Ónalt nivel.

Scopul declarat a fost acela de reducere a num„rului de unit„˛i spitalice∫ti din jude˛ul Bihor ∫i eficientizarea economic„, prin sc„derea cheltuielilor materiale ∫i de personal, or, acest lucru nu se justific„ at‚ta timp c‚t Spitalul Clinic de Boli Infec˛ioase este cea mai mic„ unitate sanitar„ cu paturi din municipiul Oradea, cu cheltuieli considerabil mai mici dec‚t celelalte unit„˛i sanitare, bugetul anual al acesteia fiind de 3 milioane RON, reprezent‚nd 2,5% din bugetul C.A.S. Bihor.

Pe de alt„ parte, amplasarea unor sec˛ii de boli infec˛ioase Ón incinta unui spital cu alt profil impune respectarea unor norme epidemiologice stricte, care constau Ón realizarea unor circuite func˛ionale complet separate de restul specialit„˛ilor, Óncep‚nd cu c„ile de acces Ón spital, s„li de a∫teptare, servicii de primire

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 (separate pe categorii de boli infec˛ioase—boli eruptive, alte boli cu transmitere aerogen„, boli digestive, hepatite), la care se adaug„ c„i de acces separate Ón sec˛ie, cu sc„ri ∫i lifturi, de asemenea, pe profiluri, spa˛ii de cazare diferen˛iate pe boli, cu grupuri sanitare aferente, folosite numai de bolnavii cu boala infec˛ioas„ respectiv„, c„i de Óndep„rtare a de∫eurilor contaminate total separate. Spa˛iile anexe, cum ar fi oficiile ∫i depozitarea de∫eurilor menajere cu poten˛ial infec˛ios, vestiarele pentru personal, circuitele pentru lenjerie curat„ ∫i lenjerie contaminat„ nu se pot Ónfiin˛a la Spitalul jude˛ean.

Actualul spital jude˛ean are o structur„, prev„zut„ din construc˛ie, bine definit„ ∫i nepreg„tit„ pentru preluarea patologiei de boli infec˛ioase, costurile necesare restructur„rii acestuia fiind de nerealizat, put‚nd fi de preferat o construc˛ie nou„, structurat„ ca atare. De altfel, spitalul jude˛ean nu este nici p‚n„ Ón prezent autorizat sanitar pentru func˛ionare cu patologie neinfec˛ioas„ ∫i, totodat„, este cel mai mare consumator de resurse sanitare al jude˛ului Bihor, anual raport‚nd datorii la bugetul de stat de peste 100 de miliarde lei.

Modificarea loca˛iei Spitalului Clinic de Boli Infec˛ioase Oradea este un act de mare responsabilitate, care necesit„ analiz„ temeinic„, pe baze ∫tiin˛ifice, cu consultarea tuturor factorilor de specialitate, a consecin˛elor imediate ∫i pe termen lung, pentru a nu conduce la situa˛ii de risc epidemiologic, f„r„ beneficii notabile pentru popula˛ie ∫i cu costuri ulterioare mai mari dec‚t economicitatea vizibil„ la o analiz„ primar„.

Œn contextul Ón care bolile infec˛ioase reprezint„ o problem„ de securitate na˛ional„ ∫i regional„, mai ales din momentul alarmelor epidemiologice privind gripa aviar„ ∫i pandemia de grip„ uman„, consider ca fiind inoportun„ transformarea Spitalului de Boli Infec˛ioase Óntr-o sec˛ie a Spitalului Jude˛ean, trebuind s„ primeze interesul cet„˛eanului de a beneficia de cele mai optime condi˛ii ∫i Óngrijiri medicale, Ón detrimentul unor decizii fundamentate pe interese clientelare.

Ionica Constan˛a Popescu

#194643

Declara˛ie politic„ intitulat„: î«Aici sunt banii dumneavoastr„», tot mai aproape de adev„r!“

Pe vremea c‚nd era ministrul transporturilor, pre∫edintele B„sescu a fost moa∫a unei inven˛ii lingvistice care a intrat Ón istoria limbii rom‚ne: îAici sunt banii dumneavoastr„“.

Mediatizarea cuget„rii antepreziden˛iale a fost pe m„sur„, tot rom‚nul uz‚nd de celebrele vorbe. De la v‚rsta gr„dini˛ei ∫i p‚n„ la nivelul masteratului, de pe centura politic„ ∫i p‚n„ pe portativ...

C‚˛i dintre rom‚ni au v„zut adev„rul din subteranele acestor cuvinte, prev„z‚nd un viitor sumbru?!

C‚˛i dintre rom‚ni s-au g‚ndit c„ ajungem s„ Ónot„m prin craterele din asfalt, s„ facem slalomuri printre capcanele de pe ∫oselele ˛„rii pentru a ne c„uta banii at‚t de des invoca˛i?

îAici sunt banii dumneavoastr„!“... De trei ori adev„rat...

Adev„rat... pentru c„ taxele pentru drum nu lipsesc de pe grila anual„ de Óncasat de statul rom‚n, pe care cu to˛ii Ól reprezent„m.

Adev„rat... pentru c„ sunt necesari bani serio∫i pentru repara˛iile vehiculelor, repara˛ii impuse Óntr-o mare m„sur„ ∫i de starea deplorabil„ a p„r˛ii carosabile...

Prea adev„rat ∫i pe m„sur„ de periculos este c„ licita˛iile pentru reabilitarea, Óntre˛inerea sau amenajarea drumurilor reprezint„ unul dintre domeniile cel mai greu de controlat din punct de vedere economic sau al evaziunii financiare. Banii necesari unui asemenea tip de lucr„ri vin ori direct de la Guvern, ori de la consiliile jude˛ene ∫i prim„rii. Se folosesc Ómprumuturi nerambursabile, prin programe finan˛ate de Uniunea European„, sau emisiuni de obliga˛iuni.

Teoretic, robinetul curge, Óns„ produsul finit — partea carosabil„ de calitate — lipse∫te cu des„v‚r∫ire.

Motiva˛iile nu pot fi foarte multe. Ori lucr„rile sunt de o calitate Óndoielnic„, ∫i atunci comisia de licita˛ie nu ∫i-a f„cut pe de-a Óntregul datoria, select‚nd firme lipsite de profesionalism. Ori banii preconiza˛i pentru tronsoanele propuse au fost defectuos administra˛i, ∫i atunci tot autorit„˛ile statului, pe care cu to˛i Ól reprezent„m, ar trebui s„ aib„ un cuv‚nt cu greutate de spus, cuv‚nt care s„ pun„ lucrurile la punct ∫i care s„ atrag„ dup„ sine con∫tientizarea, responsabilizarea urm„toarelor interven˛ii la starea drumurilor.

Jude˛ul Hunedoara, pe care Ól reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, nu st„ nici el pe roze la acest capitol.

Guvernul Rom‚niei nu pare prea hot„r‚t Ón stabilirea planurilor pentru infrastructura rutier„ a jude˛ului.

Dup„ ce construc˛ia autostr„zii pe Culoarul IV european (care trece prin Deva ∫i Or„∫tie) a fost declarat„ o prioritate, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului (M.T.C.T.) a propus reabilitarea drumurilor deja existente pe viitorul tronson al autostr„zii ∫i pe ramifica˛ia prin Petro∫ani a acesteia. Conform unui comunicat al M.T.C.T. din 30 martie, investi˛ia se ridic„ la aproape 542 milioane de euro ∫i o lungime de 232 kilometri, pe raza jude˛elor Hunedoara, Gorj, Arad ∫i Bihor. Lucr„rile pe tronsonul Ha˛eg—Baru ar fi trebuit s„ fi fost finalizate la sf‚r∫itul anului trecut, dar M.T.C.T. a continuat s„ aloce fonduri ∫i pentru anul Ón curs. Valoarea ini˛ial„ a contractului era de 12,1 milioane de euro, dar Ón 2006 investi˛ia a fost suplimentat„ p‚n„ la aproximativ 16 milioane de euro.

Mass-media din jude˛ avertizeaz„ asupra credibilit„˛ii celor dou„ firme de profil care presteaz„ Ón aceast„ zon„.

Exist„ discrepan˛e vizibile ∫i la investi˛iile pe diferite tronsoane ale DN 66 ∫i DN 7. Pe tronsoanele Baru— Ha˛eg, Ón lungime de 25,9 kilometri, ∫i Ha˛eg—Simeria, Ón lungime de 30,6 kilometri, M.T.C.T. a alocat 15,746 milioane de euro, ∫i respectiv 16,823 milioane de euro, adic„ 0,608 milioane de euro pe kilometru, ∫i respectiv 0,55 milioane de euro pe kilometru. Primul tronson str„bate terenuri accidentate, iar cel de-al doilea tronson este cel mai degradat drum na˛ional din jude˛. Œn schimb, pentru tronsonul Deva—Oradea, unde carosabilul este Ónc„ de o calitate superioar„, M.T.C.T. nu a stat prea mult pe g‚nduri. Investi˛ia se ridic„ la 181 milioane de euro pentru o lungime de 76 de kilometri. Adic„, 2,38 milioane de euro pe kilometru.

Administra˛iile locale inten˛ioneaz„, pe de alt„ parte, s„ acceseze fonduri care s„ acopere cheltuielile pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 lucr„rile de reabilitare, fonduri suportate, treptat, tot de c„tre comunitatea local„. Astfel de aspecte se afl„ at‚t Ón strategia de dezvoltare a municipiului Petro∫ani, c‚t ∫i a ora∫ului Petrila.

Fac apel respectuos la organele statului s„ aib„ Ón aten˛ie ∫i circuitul banilor destina˛i unor astfel de lucr„ri ∫i Ón egal„ m„sur„ finalitatea lor, fiindc„ nu e indicat s„ intr„m Ón Europa c„lare.

Perioada asfalt„rii ∫i pavoaz„rii anumitor zone numai c‚nd venea convoiul cu oficialit„˛ile ar fi trebuit de mult s„ fie Ónchis„ Ón cuf„rul cu amintiri.

Suntem Ón anul 2006 ∫i avem preten˛ia c„ tr„im Óntr-un stat democrat. Civiliza˛ia trebuie s„-∫i impun„ parametrii normali, pe care orice om cu sim˛ civic — fie el simplu cet„˛ean sau persoan„ cu putere decizional„ — e imperios necesar s„ ∫i-i Ónsu∫easc„.

Fiindc„ altfel... o s„ tr„i˛i bine, c„ci aici sunt banii dumneavoastr„!

Iulian Gabriel BÓrsan

#199883

Am consultat DEX-ul pentru a avea o defini˛ie c‚t mai exact„ a cuvintelor îa se refugia“ ∫i îrefugiat“. Compil‚nd defini˛iile a rezultat: îa se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din fa˛a unui pericol c„ut‚nd sprijin, ocrotire la cineva sau undeva, spre a se pune la ad„post“.

Cu siguran˛„ aceste cuvinte ne duc cu g‚ndul la st„rile conflictuale care de-a lungul istoriei au creat premisele necesit„˛ii unei puneri la ad„post din fa˛a du∫manului.

Con∫tien˛i sau nu, suntem ∫i azi martorii unor evenimente violente Óntre oameni cu religii diferite, concep˛ii de via˛„ adverse sau interese economice ∫i geopolitice aflate Ón antitez„. Œncrunt„m pu˛in din spr‚ncene sau avem o u∫oar„ tres„rire la auzul unor ∫tiri legate de oameni afla˛i Ón suferin˛„.

Primul g‚nd care urmeaz„ e c„ fiind la o oarecare distan˛„ de ˛ara noastr„, sigur, dar absolut sigur, nou„ nu ni se poate Ónt‚mpla a∫a ceva. A∫ spune c„ e omenesc sentimentul. La o analiz„ mai profund„ Óns„ chiar ar trebui s„ fim Óngrijora˛i pentru nenorocirile care li se Ónt‚mpl„ unor semeni ai no∫tri, indiferent unde, Ón lume.

Am cunoscut un b„tr‚n armean care a tr„it c‚teva luni, minor fiind, Ómpreun„ cu mama lui, ad„posti˛i Óntr-o pe∫ter„. Ceilal˛i 17 membri ai familiei fuseser„ uci∫i. La c‚teva zeci de ani de la acele evenimente inima lui continu„ s„ pl‚ng„ zilnic.

Am avut colegi de facultate ale c„ror povestiri de acas„ includeau crime de o atrocitate ie∫it„ din comun. Pu˛ini considerau c„ se puteau g„si ∫i alte solu˛ii, mai pa∫nice, pentru evitarea lor.

Am discutat mult timp cu o doamn„ ce avea marcate pe m‚n„ Ónsemnele trecerii printr-un lag„r al mor˛ii. Am Ónv„˛at de la d‚nsa Ón˛elepciunea ∫i echilibrul Ón luarea unei decizii, dar mai ales nep„sarea Ón fa˛a mor˛ii, consider‚nd via˛a ca o victorie Ón lupta cu r„ul.

Cel mai mult Óns„ m-a pus pe g‚nduri nep„sarea noastr„, a rom‚nilor, fa˛„ de rom‚ni. Dincolo de dramele tr„ite de alte semin˛ii din lumea larg„, noi, rom‚nii, am reu∫it s„ fim necru˛„tori cu ai no∫tri. Cu fra˛ii, cu p„rin˛ii, cu tovar„∫ii de joac„, cu prietenii no∫tri. Asta Ón numele

unei doctrine politice de import, care a dus la distrugerea ∫i negarea trecutului, cu bunele ∫i relele lui.

A∫a au ajuns mul˛i rom‚ni refugia˛i Ón propria ˛ar„, foarte mul˛i pl„tind cu via˛a pentru vina de a fi fost mai harnici ∫i mai muncitori dec‚t al˛ii. Satele deporta˛ilor din B„r„gan, aproape pustii azi, r„m‚n o ran„ deschis„ pentru cei care simt rom‚ne∫te.

™i poate cel mai mult ar trebui s„ ne pun„ pe g‚nduri faptul c„ dup„ ’89 mul˛i am uitat de istoria nu foarte Óndep„rtat„ a ˛„rii, am nesocotit faptul c„ to˛i suntem trec„tori prin via˛„, am negat nevoia de viitor a rom‚nilor aici, la ei acas„. A rezultat un exod continuu al rom‚nilor care, paradoxal, s-au refugiat Ón ˛„ri str„ine, care le-au oferit sprijin ∫i ocrotire.

Ar trebui s„ fim mai responsabili fa˛„ de concet„˛enii no∫tri, mai Óngrijora˛i de viitorul tinerilor rom‚ni, pentru a nu ne trezi singuri ∫i f„r„ un sprijin la b„tr‚ne˛e, refugia˛i Ón neputin˛„.

Am putea Óncepe chiar de azi. O s„ ne doar„ poate. Niciodat„ nu e Óns„ prea t‚rziu pentru a-˛i iubi ˛ara cu adev„rat.

Horia V„sioiu

#203064

Declara˛ie politic„ intitulat„ îReforma Ón justi˛ie trebuie s„ continue“

Pe 16 mai, c‚nd Ón Parlamentul European a fost prezentat raportul de ˛ar„, oficialii europeni au vorbit, la Capitolul îJusti˛ie ∫i anticorup˛ie“, despre îcontinuarea progreselor deja Ónregistrate“ ∫i consolidarea lor, atest‚nd astfel faptul c„ Ón Rom‚nia reforma a avut un succes ce trebuie continuat. Mai mult, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a declarat: îDac„ ne uit„m la progresele Rom‚niei Ón ultimele 14 luni, vom vedea o reform„ aproape complet„ a sistemului judiciar Ón combaterea corup˛iei ∫i a crimei organizate“.

Œn acest context, consider de o importan˛„ vital„ Ónt„rirea sprijinului pe care putem s„-l acord„m doamnei ministru Macovei Ón continuarea reform„rii justi˛iei. Un exemplu Ón acest sens a fost votul dat Ón Camer„ Codului penal ∫i Codului de procedur„ penal„.

Chiar dac„ au fost discu˛ii dure, chiar dac„ s-au f„cut mici compromisuri, prin adoptarea unor amendamente, am dovedit c„, prin seriozitate ∫i responsabilitate, putem pune ∫i noi um„rul la a∫ezarea justi˛iei pe un f„ga∫ normal. De reforma Ón justi˛ie depind at‚t de multe lucruri Ónc‚t consider c„ aceia care Óncearc„ s„ obstruc˛ioneze acest proces Óncalc„ grosolan mandatul Óncredin˛at de aleg„tori ∫i, practic, nu mai au ce c„uta Ón Parlament.

Mai este mult de munc„ Ón acest domeniu, iar raportul prezentat de Consiliul Superior al Magistraturii, c‚t ∫i observa˛iile f„cute de ministrul justi˛iei pe marginea acestuia dovedesc acest lucru.

Avem nevoie, la nivelul instan˛elor, dar ∫i al Consiliului Superior al Magistraturii, de valori morale ∫i manageriale la standarde mai ridicate. Sunt unele instan˛e ce cu greu reu∫esc s„-∫i motiveze sentin˛ele, iar controlul asupra judec„torilor ∫i procurorilor las„ de dorit. Nu mai vorbim de competen˛„ ∫i o Óntreag„ re˛ea de nepotisme ∫i complicit„˛i, ce impieteaz„ asupra calit„˛ii actului de justi˛ie. Ne-am s„turat cu to˛ii de oamenii obi∫nui˛i care bat pragurile birourilor parlamentare, nemul˛umi˛i de modul Ón care justi˛ia le-a rezolvat problemele, dup„ cum ne-am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 s„turat de abunden˛a de vicii de procedur„ ce apar, cel mai ades, Ón cazul actelor de mare corup˛ie.

Œn lumina celor declarate, consider c„ un pas important Ón reformarea justi˛iei ∫i asanarea vie˛ii publice ∫i politice este adoptarea c‚t mai grabnic„ a reglement„rilor privind Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate. Acest lucru ar dovedi c„ Rom‚nia ar mai rezolva o problem„ major„ de ordin legislativ ∫i institu˛ional.

Cine se teme de Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate se teme de o administra˛ie public„ ∫i de o via˛„ politic„ mai curat„, pentru c„, a∫a cum arat„ ∫i opinia societ„˛ii civile, citez: îPriorit„˛ile Rom‚niei sunt cre∫terea integrit„˛ii publice prin prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, combaterea conflictelor de interese, consolidarea liberei concuren˛e ∫i cre∫terea transparen˛ei“.

Leonida Lari-Iorga

#206046

Œn Basarabia anului 2006 a Ónceput iar„∫i v‚n„toarea copiilor care se consider„, pe drept, rom‚ni. E vorba de evenimentele de la Liceul rom‚no-francez, pe care acoli˛ii lui Vladimir Voronin l-au preschimbat peste noapte Ón moldo-francez. Pesemne, Vladimir Voronin a uitat ori se face a uita anul 1989, pe c‚nd era ministru de interne ∫i s-a gr„bit s„ dea dispozi˛ii pentru a fi aresta˛i c‚˛iva tineri care c‚ntau c‚ntece patriotice. De asemenea, nu-∫i mai aduce aminte revolta popula˛iei (peste 300.000 de oameni Ón fa˛a ministerului) care cereau eliberarea tinerilor ∫i faptul c„ intelectualii au salvat situa˛ia intervenind pentru evitarea unei v„rs„ri de s‚nge.

Privim cu to˛ii lupta inegal„ Óntre regimul comunist de la Chi∫in„u ∫i ni∫te copii ∫i ne d„m seama c„ degeaba se vrea Voronin Ón U.E., c‚nd mentalitatea K.G.B.-ist„ ∫i atitudinea sa sunt un ecou al politicii ruse∫ti care ne-a Ómp„r˛it ˛ara Ón state ∫i etnii diferite.

Dar care-i vina bie˛ilor rom‚ni basarabeni ∫i bucovineni c„ au fost rup˛i de la trupul fi„rii-mam„? Oricare dintre rom‚ni putea nimeri Ón aceast„ ingrat„ stare de om f„r„ de ˛ar„. De ce nu suntem receptivi la durerile semenilor no∫tri? Am vorbit de at‚tea ori despre rom‚nii p„r„si˛i din teritoriile ocupate, Ón urma pactului comunisto-nazist, ∫i despre problemele lor, Ónc‚t a∫ putea publica vreo trei volume. Dar autorit„˛ile din fiara-mam„, Ón loc s„-∫i ajute fra˛ii ap„sa˛i de jugul str„in, dimpotriv„, le ∫tirbesc drepturile:

— nu li se acord„ cet„˛enia rom‚n„ pe care o au din mo∫i str„mo∫i, e acceptat„ formula celor dou„ etnii — moldoveneasc„ ∫i rom‚n„;

— nu e condamnat regimul comunist care ne-a decapitat ˛ara;

— nu se aloc„ spa˛iu Ón mijloacele mass-media rom‚nit„˛ii ultragiate din afara actualelor hotare ale Rom‚niei;

— nu se acord„ ajutoarele necesare pentru men˛inerea identit„˛ii na˛ionale;

— nu se colaboreaz„ cu liderii Mi∫c„rii de Eliberare ∫i Reunificare, cu societatea civil„, ci cu reprezentan˛ii regimului comunist, Ón frunte cu Vladimir Voronin;

— sunt discredita˛i Ón fel ∫i chip intelectualii basarabeni ∫i bucovineni care au f„cut istorie na˛ional„, nu s-au Ómbuibat pe suferin˛ele altora;

— sunt discrimina˛i pe toate c„ile rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni Ón fiara-mam„, dar cel mai trist e c„ li se

aplic„ acelea∫i m„suri ∫i denumiri at‚t agen˛ilor str„ini, c‚t ∫i lupt„torilor pentru cauza na˛ional„;

— nici unul dintre guvernele postdecembriste din Rom‚nia nu a elaborat un program na˛ional de apropiere a teritoriilor Ónstr„inate, pe domenii: economie, cultur„, s„n„tate, justi˛ie etc.

— nu se mai spune nimic la Camera Deputa˛ilor de Legea lustra˛iei, care ar a∫eza c‚t de c‚t figurile pe tabla de ∫ah a istoriei, s„ se fac„ m„car un pic de dreptate p„m‚nteasc„ ∫i pentru cei suferinzi ∫i acum, din cauza unei mentalit„˛i haine, diabolice.

S„ ne imagin„m pentru o clip„ c„ Ón locul rom‚nilor chinui˛i din zonele ocupate, semiocupate ∫i diaspora, sunte˛i voi, rom‚nii din fiar„. Cum a˛i proceda, a˛i vorbi altfel de cum vorbesc eu, venit„ din Imperiul R„ului? Uneori, auzindu-i vorbind pe unii despre chestiuni minore care nu angajeaz„ la nimic sau chiar batjocorindu-i pe rom‚nii f„r„ de ˛ar„ (nu din voia lor) Ómi zic: acesta s„ fie rezultatul luptei noastre pentru eliberare ∫i reunificare? Oare c‚t Ói va r„bda Dumnezeu pe fanfaronii care s-au Ómp„unat cu durerile noastre ∫i fac declara˛ii demagogice, trec‚nd cu vederea c„ atunci c‚nd noi luptam cu hidra imperial„ Ón anii de foc 1989—1990, ei cam ∫edeau Ón tufari?!

Se impune tot mai mult o alt„ abordare a problemei teritoriilor rupte de la trupul fi„rii.

Dac„ tot vorbim despre drepturile omului, apoi de ce o parte a unei na˛iuni are dreptul la o via˛„ civilizat„, iar cealalt„ parte, dincolo de Prut, nu are dreptul nici m„car la libertate, limb„, istorie, pe care le-a rec„p„tat Ón 1989? Dar prin lucr„tura spionilor, agen˛ilor str„ini din Republica Moldova ∫i din Rom‚nia, Ón decurs de 16 ani, toate victoriile s-au pref„cut Ón pierderi, rom‚nii basarabeni fiind lipsi˛i de sprijinul fi„rii-mam„ Ón op˛iunile lor pentru reunificare.

Destinul ne-a oferit ∫anse de reÓntregire, dar au fost neglijate din cauza altor interese dec‚t cel na˛ional. C‚t timp ∫i c‚t„ ap„ va mai trebui s„ curg„ pe Prut, ca s„ Ón˛elegem c„ o na˛iune e puternic„ prin unitate na˛ional„?

Manuela Mitrea

#210390

îS„ nu ne batem joc de fondurile de preaderare!“ Str„vechiul proverb îLa omul s„rac nici boii nu trag“ are o trist„ aplicare Ón jude˛ul Mehedin˛i.

Œn condi˛iile Ón care num„rul ∫i valoarea proiectelor finan˛ate din fonduri europene, Ón acest jude˛, sunt mici, nici cele care exist„ nu sunt duse la bun sf‚r∫it.

Un trist exemplu este ∫i proiectul îDezvoltarea zonei Ilovi˛a—Bahna—Cire∫u—Marga“.

Acest proiect, finan˛at cu fonduri PHARE ∫i la care Consiliul Jude˛ean Mehedin˛i este cofinan˛ator, Ón valoare de 5,5 milioane de euro, a fost scos la licita˛ie interna˛ional„, organizat„ de c„tre Ministerul Integr„rii Europene.

Contractul de executare a lucr„rilor a fost c‚∫tigat de firma S.C. îBalafas“ S.A. din Grecia, ce ulterior a devenit S.C. îBalafas Atenaiki“ S.A., cu sediul Ón Bucure∫ti, la un pre˛ de 4,5 milioane de euro. Termenul stabilit pentru Ónceperea moderniz„rii drumului era stabilit la data de 31 decembrie 2004. Autorit„˛ile mehedin˛ene au a∫teptat trei luni de zile ca grecii s„ depun„ scrisoarea de garan˛ie, lucr„rile Óncep‚nd abia Ón vara anului 2005.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Peste c‚teva zile, la 24 iunie 2006, lucr„rile de modernizare la cei 18 kilometri ai DJ 607 C ar fi trebuit s„ fie terminate, iar drumul s„ fie dat Ón folosin˛„. Erau de executat lucr„ri de asfaltare, de a∫ezat gabioane pe lateralele drumului, ap„r„ri de mal ∫i ziduri de sprijin.

Œn prezent, drumul se afl„ Óntr-o situa˛ie jalnic„, iar reprezentan˛ii firmei îJVC Balafas-Atenaiki Techniki“ S.A., Ómpreun„ cu o parte dintre muncitori, au plecat f„r„ a da explica˛ii. P‚n„ acum, firma a executat 14% din lucr„ri ∫i a Óncasat banii pe 10%, a∫tept‚nd parc„ s„ treac„ termenul de 24 iunie.

Numeroasele scrisori de Óngrijorare ale Consiliului Jude˛ean Mehedin˛i c„tre Ministerul Integr„rii Europene ∫i Delega˛ia Comisiei Europene nu au dus la Ómbun„t„˛irea situa˛iei, iar DJ 607 C r„m‚ne mai departe impracticabil.

Din informa˛iile ce le de˛in, aceasta nu este o situa˛ie unic„, o excep˛ie nefericit„, de aceea v„ spun, domnilor guvernan˛i, c„ nu ne putem permite ca fondurile de preaderare s„ r„m‚n„ nefolosite sau s„ ne batem joc de ele!

Rom‚nia vrea s„ intre Ón Uniunea European„ Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007 ∫i va intra, dar cum?

Marius Iriza

#212710

Este bine ∫tiut faptul c„ popula˛ia Rom‚niei se afl„ Óntr-un permanent regres, natalitatea a sc„zut cu peste 30% Ón ultimii 40 de ani, Ómb„tr‚nirea demografic„ atinge cote periculoase, iar consecin˛ele acestei situa˛ii dramatice sunt din ce Ón ce mai vizibile. Potrivit estim„rilor, Ón anul 2050, Rom‚nia nu va dep„∫i 16 milioane de locuitori.

Experien˛a altor ˛„ri, Fran˛a, de exemplu, ne-ar putea ajuta s„ con∫tientiz„m c„ pentru a dep„∫i aceast„ stare de fapt, pe l‚ng„ o economie s„n„toas„, ar trebui ca fiecare cuplu s„ aduc„ pe lume doi copii, Ón condi˛iile Ón care este nevoie de a sus˛ine familia Ón Óntregul ei prin stimulente financiare, servicii ∫i facilit„˛i.

Exist„ numeroase probleme cauzate de aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului. Plec‚nd de la premisa c„ numai cine nu munce∫te nu gre∫e∫te, trebuie semnalate erorile care apar Ón aplicarea ei, dar ∫i c‚teva articole ce se reg„sesc Ón ordonan˛a de urgen˛„ precizat„ mai sus ∫i care contrazic, p‚n„ la urm„, spiritul Ón care a fost g‚ndit„.

Potrivit art. 1 alin. (1) al acestei ordonan˛e, Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, Ón ultimul an anterior datei na∫terii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiaz„ de o indemniza˛ie lunar„ Ón cuantum de 800 RON ∫i concediu pentru cre∫terea copilului p‚n„ la doi ani sau, Ón cazul copilului cu handicap, p‚n„ la 3 ani.

Aparent, totul pare Ón ordine, Óns„ ce se Ónt‚mpl„, de exemplu, c‚nd p„rintele r„m‚ne f„r„ serviciu pentru o scurt„ perioad„ de timp, f„r„ a fi vina lui?

O situa˛ie ciudat„ se produce atunci c‚nd, Ón urma unei na∫teri, vin pe lume, Ón acela∫i timp, doi sau mai mul˛i copii (gemeni, triple˛i etc). Art. 6 alin. (3) subliniaz„, e drept, faptul c„ durata concediului îse prelunge∫te corespunz„tor, Ón cazul suprapunerii a dou„ sau trei situa˛ii de natur„ a genera acest drept“, iar alin. (4) din

acela∫i articol 6 Ól completeaz„: îŒn cazurile prev„zute de art. 3 se acord„ o singur„ indemniza˛ie, Ón cuantumul prev„zut de prezenta ordonan˛„ de urgen˛„“. Altfel spus, Ón viziunea legiuitorului, faptul c„ o femeie d„ na∫tere, odat„, la doi sau mai mul˛i copii nu Ónseamn„ nimic.

Chiar dac„ am accepta c„ aceast„ indemniza˛ie este oferit„ unuia dintre p„rin˛i Ón vederea cre∫terii copilului, trebuie spus faptul c„ ace∫ti bani sunt folosi˛i Ón cele mai multe cazuri pentru nevoile de zi cu zi ale noului-n„scut, iar cheltuielile pentru Óntre˛inerea a doi sau mai mul˛i copii sunt infinit mai mari dec‚t cele pentru un singur copil.

O alt„ parte îinteresant„“ a acestei legi o constituie art. 6 alin. (1), care prevede: îconcediul ∫i indemniza˛ia lunar„ prev„zute de art. 1, respectiv art. 2 se cuvin pentru fiecare din primele 3 na∫teri sau, dup„ caz, pentru primii trei copii“, adic„, Ón cazul Ón care se Ónt‚mpl„ ca o mam„ s„ nasc„ de dou„ ori la r‚nd gemeni, ca s„ nu vorbim de triple˛i, ce trece peste cifra trei nu exist„. P‚n„ la urm„, trebuie g‚ndit„ o solu˛ie de bun-sim˛, prin care statul s„-∫i asume responsabilitatea ocrotirii cet„˛enilor s„i.

Pare incredibil c„ Óntr-o ˛ar„ ce se confrunt„ cu o sc„dere dramatic„ a natalit„˛ii, cum este Rom‚nia, s„ vii s„ afirmi c„ este prioritar„ realizarea obiectivelor Ónscrise Ón Programul de guvernare, prin care s„ asiguri o Ómbun„t„˛ire a echilibrului social-economic al familiei sau stimularea cre∫terii natalit„˛ii, dar, Ón acela∫i timp, s„ limitezi, Ón fond, drepturile cet„˛enilor rom‚ni garantate prin Constitu˛ie!

Marius Rogin

#216302

îS„ nu uit„m victimele fascismului!“

22 iunie a devenit pentru noi un moment deosebit, care ne aduce Óns„ Ón memorie momente mai pu˛in pl„cute din istoria mondial„: ziua Ón care ar trebui s„ comemor„m, s„ p„str„m un moment de reculegere pentru to˛i cei care au c„zut victime fascismului.

Ziua Comemor„rii Victimelor Fascismului este consemnat„ Ón lume Ón memoria martirilor c„zu˛i Ón timpul r„scoalei din ghetoul din Var∫ovia, Ón 1945. Atunci, de for˛ele armatei germane au fost extermina˛i 56 de mii de oameni. Cel de-Al Doilea R„zboi Mondial r„m‚ne cea mai pustiitoare conflagra˛ie mondial„ pe care a cunoscut-o omenirea. Ea r„m‚ne mereu Ón memoria nu doar a celor care au suferit r„zboiul, dar ∫i a urma∫ilor lor. Nimeni nu mai cunoa∫te exact num„rul evreilor care au c„zut victime acestui flagel ce se cheam„ fascism. Cifrele pe care le auzim sunt oricum Óngrozitoare. Numai Ón ghetoul din Chi∫in„u, Ón perioada 1941—1944, au fost extermina˛i 14.000 de evrei. Œns„ cifrele sunt cu mult, cu mult peste aceast„ cifr„. Cei trecu˛i prin calvarul ghetourilor ∫i al lag„relor de concentrare, dar ∫i urma∫ii acestora ∫i noi to˛i vom p„stra ve∫nic Ón inimi memoria celor peste 6 milioane de evrei extermina˛i de regimul nazist Ón anii celui de-Al Doilea R„zboi Mondial.

M„ Óntreb ∫i acum care a fost fapta pentru care s-au f„cut vinova˛i ace∫ti peste 6 milioane de oameni? Pentru ce au pl„tit ei? Nu vreau s„ merg mai departe Ón a analiza cauzele pentru care ei au fost condamna˛i. A∫ vrea doar s„-mi permite˛i s„ v„ citez c‚teva cuvinte doar din m„rturiile unui copil de 6 ani, evreu ∫i el. Numele lui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 este Lev Bakal, n„scut Óns„ Ón Rom‚nia. Cuvintele lui dau glas unei drame.

îPeste 10.000 de evrei din ora∫ul Brican, Óntre care ∫i eu, am fost du∫i Óntr-un ghetou din centrul Ucrainei. Doar unul din ∫ase a supravie˛uit. Singurele surse de ap„ erau ploile ∫i roua de diminea˛„. Fl„m‚nzi ∫i descul˛i, mul˛i dintre de˛inu˛i nu erau siguri c„ mai apuc„ ziua de m‚ine. A urmat drumul, cu picioarele goale prin ploaie ∫i noroi, c‚nd a r„m‚ne Ón urma coloanei Ónsemna a r„m‚ne Ón ghearele mor˛ii. Mi-amintesc de bunica, at‚t de bolnav„ Ónc‚t nu mai putea umbla ∫i care a fost executat„ pe marginea drumului, pentru c„ nu putea ˛ine pasul cu restul coloanei. Œmi amintesc cum un ofi˛er SS a scos un copil din coloan„ ∫i l-a aruncat la c‚ini, care l-au rupt Ón buc„˛i Ón c‚teva secunde. Un alt t‚n„r Ónchis peste noapte Óntr-o celul„ a murit devorat de ∫obolani: scheletul s„u a fost g„sit, de diminea˛„, cur„˛at de mu∫chi ∫i de ligamente. Nu voi uita niciodat„ c„ru˛a care venea Ón urma mea ∫i arma nazistului Óndreptat„ c„tre mine. Œnc„ v„d caii cum refuz„ s„ m„ calce Ón picioare, mai bl‚nzi dec‚t fascistul care Ói m‚na“.

Nu vreau s„ merg mai departe pentru c„ faptele pe care le-am aflat studiind aceste momente sunt mult prea greu de con∫tientizat pentru orice fiin˛„ uman„, oric‚t de puternic„ ar vrea s„ par„. Œmi vin Óns„ Ón minte c‚teva cuvinte pe care vreau s„ le spun cu glas tare: îCine are urechi de auzit s„ aud„!“.

Aceast„ dat„ trebuie s„ fie pentru Óntreaga omenire un prilej de con∫tientizare a consecin˛elor rasismului ∫i fascismului.

Se cuvine ca Ón aceast„ zi de 22 iunie s„ ne descoperim capetele, s„ le plec„m ∫i s„ rostim c‚teva cuvinte pentru toate aceste victime care au pl„tit cu via˛a din vina unui singur om, pentru pacea ∫i odihna lor.

Dumnezeu s„-i odihneasc„!

Monica Maria Iacob-Ridzi

#221411

îRom‚nia nu mai este t‚rg de copii!“

Œn ultima perioad„, Rom‚nia a devenit ˛inta unei presiuni severe care se face mai ales din partea unor organiza˛ii interna˛ionale de profil cu privire la reluarea adop˛iilor interna˛ionale. Œn acela∫i timp, Oficiul Rom‚n pentru Adop˛ii, singurul organism al statului cu atribu˛ii Ón ceea ce prive∫te adop˛iile, anun˛„ c„ nu au mai primit nici un fel de informa˛ii cu privire la aproape 1.300 de copii care au fost da˛i spre adop˛ie unor familii din str„in„tate Ón perioada 1997—2005. Acestea sunt faptele.

™i dac„ e vorba despre fapte, ar mai trebui ad„ugate c‚teva: de la Ónceputul anului 2005 Rom‚nia are o legisla˛ie a adop˛iilor care, pentru prima dat„, respect„ ∫i spiritul ∫i litera conven˛iilor interna˛ionale referitoare la drepturile copiilor pe care Rom‚nia le-a semnat Ónc„ din anii 1990 sau 1994, dar pe care nu le-a respectat p‚n„ anul trecut: Conven˛ia O.N.U. cu privire la drepturile copiilor, Conven˛ia de la Haga privind protec˛ia copilului ∫i cooperarea Ón materia adop˛iei interna˛ionale ∫i Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului. Iar prevederile noului cadru legislativ au fost apreciate pozitiv de c„tre observatorii interna˛ionali, care consider„ c„ Rom‚nia asigur„ astfel o protec˛ie adecvat„ pentru minori, la nivelul statelor europene ∫i chiar superioar„ unora dintre acestea.

Nu vreau s„ intru Ón detaliile acestui cadru legislativ. E suficient doar s„ spun c„, Óncep‚nd cu anul 2005, adop˛ia interna˛ional„ a devenit, a∫a cum era ∫i normal, o excep˛ie, ultima variant„ care este luat„ Ón considerare atunci c‚nd este vorba de destinul unui copil, op˛iunea este luat„ Ón calcul doar atunci c‚nd absolut toate variantele de reintegrare Ón familie sau de adop˛ie intern„ au fost epuizate. ™i este foarte bine c„ este a∫a. Pentru c„ Ón acest fel trebuie privite adop˛iile interna˛ionale: ca o excep˛ie, nu ca o regul„. ™i doar ca o ultim„ variant„ pentru a asigura respectarea, Ónainte de toate, a drepturilor copiilor, Ónainte chiar de respectarea dorin˛elor adul˛ilor, indiferent de interesele acestora Ón aceast„ problem„ ∫i indiferent de inten˛iile lor generoase fa˛„ de destinul unor copii.

Faptul c„ nu mai ∫tim nimic despre aproape 1.300 de copii care au fost da˛i spre adop˛ie interna˛ional„ Ón perioada 1997—2005 ar trebui s„ ne Óngrozeasc„. Cifra este monstruos de mare! Vreau s„ v„ g‚ndi˛i ce Ónseamn„ 1.300 de copii disp„ru˛i: Ónseamn„ aproape o ∫coal„ Óntreag„, Ónseamn„ to˛i copiii dintr-un sector al unui ora∫ cu o popula˛ie medie! Iar ideea Ón sine este la fel de inacceptabil„: pentru un stat democrat ∫i european a∫a cum se dore∫te a fi Rom‚nia, pentru un stat a c„rui principal„ ra˛iune de a exista este de a-∫i proteja cet„˛enii, dispari˛ia chiar ∫i a unui singur copil ar trebui s„ fie o problem„ de prim„ importan˛„.

Avem acum ocazia de a stopa acest lucru! Avem toate p‚rghiile legale interne, c‚t ∫i cadrul legal

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 interna˛ional care ne oblig„ s„ nu mai permitem dispari˛ia nici unui copil din Rom‚nia.

V„ re˛in aten˛ia cu acest subiect dintr-un motiv extrem de clar: presiunile interna˛ionale exercitate asupra noastr„, a parlamentarilor, Ón primul r‚nd, cu privire la modificarea legisla˛iei actuale Ón sensul relax„rii procedurilor de adop˛ie interna˛ional„ sunt destul de evidente, mai ales Ón acest an. Cea mai recent„ dovad„ a acestei presiuni este scrisoarea semnat„ de aproape 30 de organiza˛ii neguvernamentale care se ocup„ de adop˛iile interna˛ionale ∫i care a ap„rut recent Ón îFinancial Times“. ™i aceste presiuni probabil vor continua.

De aceea, trebuie s„ r„spundem acestor presiuni ∫i s„ facem, la r‚ndul nostru, un lobby pentru respectarea drepturilor copiilor din Rom‚nia, a∫a cum sunt acestea reglementate prin legisla˛ia noastr„ actual„. Trebuie s„ ne sus˛inem punctul de vedere Ón orice ocazie, fie c„ este vorba de dezbaterile interne, fie c„ este vorba de Ónt‚lniri pe care le avem cu politicieni din str„in„tate. Avem datoria de a sus˛ine un mesaj clar: Rom‚nia nu mai este un t‚rg de copii! ™i s„ recunoa∫tem cu to˛ii: sus˛inerea acestui mesaj ar trebui s„ vin„ din partea fiec„ruia dintre dumneavoastr„. Drepturile copiilor no∫tri nu trebuie s„ depind„ de o doctrin„ sau culoare politic„!

Singura pozi˛ie pe care o putem adopta fa˛„ de aceste reac˛ii de presiune extern„ este de a face publice rezultatele pe care le avem Ón ceea ce prive∫te respectarea drepturilor copiilor, iar legisla˛ia pe care o avem Ón acest domeniu este un astfel de punct forte Ón sus˛inerea punctului nostru de vedere Ón favoarea p„str„rii pozi˛iei actuale a Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te problema adop˛iilor.

Œn activitatea pe care o am ca euroobservator Ón Parlamentul European m„ confrunt frecvent cu aceast„ problem„. De c‚tva timp, o important„ parte din activitatea mea este orientat„ spre informarea c‚t mai complet„ a parlamentarilor europeni asupra situa˛iei reale a copiilor Ón Rom‚nia care, de∫i nu se ridic„ Ónc„ la nivelul ˛„rilor occidentale, este totu∫i departe de imaginea catastrofic„ care se dore∫te impus„ Ón r‚ndul parlamentarilor europeni.

At‚t eu, c‚t ∫i colegii mei euroobservatori Ón Parlamentul European ducem de mai mult timp o campanie de informare, cu aproape fiecare europarlamentar Ón parte, cu privire la necesitatea de a respecta pozi˛ia actual„ a Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te adop˛iile interna˛ionale. Ne folosim de orice prilej pentru a le transmite inform„ri sau rapoarte direct de la surs„ cu privire la situa˛ia real„ a copiilor din Rom‚nia care, Óncepe deja s„ fie un lucru recunoscut, se Ómbun„t„˛e∫te Ón fiecare an. ™i avem nevoie de orice sprijin din partea dumneavoastr„ Ón acest sens.

Stima˛i colegi,

Œn str„in„tate, adoptarea unui copil cost„ peste 8.000 de dolari. Cei peste 1.300 de copii despre care statul rom‚n nu mai ∫tie nimic Ón acest moment au Ónsemnat o afacere de peste un milion ∫i jum„tate de dolari, iar pentru noi a Ónsemnat o pat„ ru∫inoas„ pe care ∫i acum Óncerc„m s„ o mai ∫tergem!

Acestea sunt faptele triste ale trecutului. Pentru prezent, ne r„m‚ne Ón primul r‚nd obliga˛ia de a face tot posibilul pentru a afla informa˛ii despre fiecare dintre cei

1.300 de copii rom‚ni care fost da˛i spre adop˛ie ∫i de a ne asigura c„ sunt bine al„turi de familiile lor adoptive. Iar pentru viitor avem de luptat pentru a p„stra ceea ce am c‚∫tigat cu abia un an Ón urm„: respectarea drepturilor copiilor no∫tri!

A∫a c„ avem un anun˛ de f„cut: Óncep‚nd cu anul 2005, Rom‚nia nu mai este t‚rg de copii! ™i noi, parlamentarii Partidului Democrat, al„turi de dumneavoastr„, sper, vom avea grij„ Ón continuare ca acest lucru s„ fie cunoscut ∫i Ón˛eles de Óntreaga Europ„ ∫i de Óntreaga lume.

Ovidiu Ioan Silaghi

#228163

îŒn 2002, trecerea Registrului Comer˛ului la Ministerul Justi˛iei era taxat„ ca neconstitu˛ional„ de c„tre P.D.“

Dup„ votarea, joia trecut„, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, a articolelor proiectului de Lege privind camerele de comer˛ ∫i industrie, citesc cu surprindere declara˛ii bulversante ale partenerilor din Alian˛„ despre acest vot ∫i despre textul legii Ón sine, ca de exemplu considera˛ia domnului deputat P.D. Augustin Zegrean despre trecerea Registrului Comer˛ului de la Ministerul Justi˛iei la camerele de comer˛: îAceast„ preluare a Registrului Comer˛ului de la Ministerul Justi˛iei se face cu Ónc„lcarea Constitu˛iei. Dac„ va fi votat„ mar˛i, la votul final, Ón aceast„ form„, cu trecerea Registrului Comer˛ului la Camera de Comer˛, vom sesiza Curtea Constitu˛ional„“, a spus deputatul.

Este adev„rat c„ a fi consecvent Ón zilele noastre este un lucru din ce Ón ce mai rar ∫i s„ nu Ó˛i schimbi opiniile, adic„ una s„ spui c‚nd e∫ti Ón opozi˛ie, ∫i alta c‚nd e∫ti la guvernare, este dificil. Nu m„ pot ab˛ine s„ nu v„ readuc aminte pozi˛ia actualului pre∫edinte P.D., domnul Emil Boc, din anul 2002, despre trecerea Registrului Comer˛ului de la Camera de Comer˛ la Ministerul Justi˛iei, a∫a cum reiese din stenograma ∫edin˛ei Camerei Deputa˛ilor din 5 noiembrie 2002, la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comer˛ului: îNu avem Óntrunite condi˛iile constitu˛ionale pentru emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„, nu avem acea situa˛ie excep˛ional„ cerut„ de Constitu˛ie ∫i, potrivit practicii Cur˛ii Constitu˛ionale, acel interes public major aflat Óntr-un pericol iremediabil. Nu vedem ce pericol, ce interes public a pus Óntr-un pericol iremediabil de a fost nevoie s„ trecem Registrul Comer˛ului, de pe o zi pe alta, la Ministerul Justi˛iei, iar, pe de alt„ parte, vrem s„ atragem aten˛ia asupra acestei practici nocive, c„ foarte multe autorit„˛i relativ autonome, independente, sunt trecute sub controlul statului; ne referim la Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, care a trecut la Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei, ne referim la Registrul Comer˛ului, care trece la Ministerul Justi˛iei, am v„zut c„ A.P.A.P.S.-ul vrea s„ se reÓnfiin˛eze sub forma unui Comitet de Stat al Planific„rii, deci aceast„ practic„ nociv„ de a trece sub controlul statului c‚t mai multe autorit„˛i independente sau autonome, Ón cazul A.P.A.P.S.-ului, firmele private s„ intre sub controlul acesta, repet, ar trebui s„ punem o piedic„ ∫i s„ spunem nu.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Ceea ce m„ mir„ este de ce Ón anul 2002, reprezentan˛ii P.D.-ului considerau neconstitu˛ional„ luarea Registrului de c„tre minister de la Camerele de Comer˛, c„ era o m„sur„ ilegal„, îde pur„ esen˛„ comunist„“, iar acum amenin˛„ cu sesizarea la Curtea Constitu˛ional„ a proiectului de lege care prevede trecerea Ónapoi a Registrului la Camere, mai ales c„ acest lucru este prev„zut clar Ón platforma de guvernare a Alian˛ei D.A.

Un alt fapt grav Ónt‚mplat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a fost intoxicarea redac˛iilor din presa central„ cu un e-mail Ón care se sugera fraudarea votului electronic la articolul care prevedea trecerea Registrului Comer˛ului la camerele de comer˛ ∫i c„ Ón timpul votului, transmisiunea TV on-line cu circuit Ónchis ar fi fost Óntrerupt„, fiind introdus„ ulterior o Ónregistrare cu rezultatul îdorit“ al votului, prefabricat„ anterior. Nu ∫tiu cine este autorul acestei intoxic„ri, dar faptele prezentate sunt nereale, deoarece numero∫i martori care urm„reau _live_ pe Internet desf„∫urarea ∫edin˛ei Camerei Deputa˛ilor nu au sesizat nici o Óntrerupere a acesteia.

Acestea fiind faptele, la latitudinea celor care consider„ c„ autorii proiectului de lege ar urm„ri interese personale este s„ trag„ singuri concluziile. Un lucru este cert: este regretabil c„ avem Ón acest an, c‚nd ne afl„m Ón anticamera U.E., colegi cu op˛iuni etatiste. S-a v„zut ∫i la votarea ordonan˛ei care reglementa privatizarea îLoteriei Na˛ionale“.

Relu Fenechiu

#232291

îUltimele eforturi ale P.S.D. de a compromite imaginea Rom‚niei“

De vineri seara, la Bruxelles se vorbe∫te de Uniunea European„ cu 27 de membri. îNe declar„m mul˛umi˛i de discu˛iile ∫i concluziile Consiliului European...“, a declarat premierul T„riceanu dup„ terminarea summit-ului U.E. de la Bruxelles, unde, printre altele, s-a reafirmat c„ Ón cazul Rom‚niei nu mai poate fi activat„ clauza general„ de salvgardare.

Œn timp ce oficiali ai statelor din Uniunea European„ au f„cut aprecieri corecte ∫i mai mult dec‚t Óncurajatoare la adresa Rom‚niei, la adresa activit„˛ii autorit„˛ilor, a Guvernului, Ón ˛ar„, lideri ai Partidului Social Democrat, partid care era foarte aproape s„ compromit„ aderarea prin modul Ón care a condus Rom‚nia Óntre 2001 ∫i 2004, nu au avut altceva mai bun de f„cut dec‚t s„ anun˛e opiniei publice c„ actualul Executiv este Ón agonie ∫i c„ Ón c‚teva zile — sub o s„pt„m‚n„ — va c„dea. Este de-a dreptul jenant pentru imaginea clasei politice din Rom‚nia ca exact Ón ziua Ón care guvernan˛ii primeau la Bruxelles aprecieri pozitive, Ón ˛ar„, principala for˛„ de opozi˛ie s„ anun˛e iminenta c„dere a guvernului. Mai mult, unii liderii ai P.S.D. ∫i-au exprimat chiar disponibilitatea de a participa la guvernare, Ón colaborare cu P.D.

Astfel de declara˛ii pur ∫i simplu ne fac de r‚s Ón fa˛a Europei! Ce ar putea crede cei care trebuie s„ ne monitorizeze? C„ Ón Rom‚nia nu este deloc stabilitate politic„ — o cerin˛„ expres„ a oficialilor europeni pentru perioada de dinainte de aderare; c„ Ón Rom‚nia se dore∫te formarea unei coali˛ii cu un partid care nu a fost deloc performant pe traseul integr„rii — unele voci europene au ar„tat deschis c„ unii dintre membrii fostei

guvern„ri au f„cut tot posibilul pentru ca obiectivul ader„rii s„ fie c‚t mai Óndep„rtat. Dac„ mai lu„m Ón calcul ∫i faptul c„ pe la anumite posturi TV anumi˛i autointitula˛i anali∫ti politici Ó∫i organizeaz„ comentariile de parc„ ar fi luat noti˛e Ón laboratoarele P.S.D., vom ajunge efectiv s„ fim considera˛i neserio∫i de c„tre oficialii Uniunii Europene. ™i sunt convins c„ nu o astfel de Rom‚nie vor ei s„ fie primit„ Ón Uniunea European„. Nu o Rom‚nie care, Ón loc de solidaritate politic„ pe principalul obiectiv, se prezint„ ca fiind confruntat„ cu o permanent„ activitate de campanie electoral„. Ieftin„ ∫i demagogic„!

™i pentru c„ tot m-am referit la P.S.D., din presa de s‚mb„t„ am aflat c„ liderilor acestui partid le este dor de vechiul cadrist Octav Cozm‚nc„. Le reamintesc colegilor din P.S.D. c„ mai pot apela ∫i la vechiul director al îSc‚nteii“, Silviu Brucan, ∫i c„ Ónc„ se mai afl„ Ón via˛„ ∫i fosta m‚n„ dreapt„ a lui Dej, Gheorghe Apostol. De altfel, noul simbol al P.S.D., îzborul cocorilor“, face trimitere la o coproduc˛ie rom‚no-sovietic„. Visul de aur al P.S.D.!

Roberta Alma Anastase

#235116

îOportunitatea ader„rii Rom‚niei la data de 1 ianuarie 2007“

Œn data de 14 iunie 2006, deputa˛ii europeni au adoptat o rezolu˛ie privind aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„.

Membrii Parlamentului European au subliniat necesitatea ca Guvernul Rom‚niei s„ con∫tientizeze c„ urm„toarele luni sunt decisive pentru p„strarea termenului ∫i s„ ac˛ioneze Ón consecin˛„, Ón scopul producerii unor rezultate care s„ Ónt„reasc„ cerin˛ele impuse Ón acest context.

Parlamentul European recunoa∫te progresele pe care Rom‚nia le-a Ónregistrat Ón ultimele luni.

Este esen˛ial de subliniat c„ Rom‚nia trebuie s„ lupte Ón continuare Ón vederea consolid„rii prezentelor reforme Ón cadrul sistemului judiciar, pentru Ónt„rirea transparen˛ei, eficien˛ei ∫i impar˛ialit„˛ii justi˛iei, ∫i, astfel, rezultatele vor fi Ón continuare concrete Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

Consiliul European din 15—16 iunie a confirmat decizia de aderare la data de 1 ianuarie 2007. Œn cadrul Raportului de ˛ar„ din mai 2006, Rom‚nia a primit patru stegule˛e ro∫ii, indic‚nd problemele grave asupra c„rora trebuie s„ se concentreze Ón urm„toarea perioad„.

De asemenea, Rom‚nia a primit, Ón raportul Comisiei, stegule˛e galbene care acoper„ 19 din cele 31 de capitole de negociere, stegule˛e care relev„ necesitatea unor eforturi sus˛inute ∫i coerente pentru modernizarea Rom‚niei.

Integrarea Rom‚niei Ón U.E. nu este un scop Ón sine, ci doar un mijloc pentru bun„starea rom‚nilor. Pentru atingerea acestui deziderat, Ón primul r‚nd institu˛iile statului trebuie s„ se reformeze, administra˛ia central„ ∫i local„ s„ se restructureze, av‚nd drept unic criteriu performan˛a. Dezvoltarea Rom‚niei va depinde, Ón urm„torii ani, de capacitatea noastr„ institu˛ional„ de a absorbi fondurile comunitare. Asta Ónseamn„ dezvoltarea infrastructurii Ón transporturi, modernizarea infrastructurii Ón educa˛ie, protec˛ia mediului, crearea de noi locuri de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 munc„, investi˛ii Ón s„n„tate. De fapt, Ónseamn„ Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii rom‚nilor.

Œn acest moment, institu˛iile europene — Comisia, Parlamentul ∫i Consiliul — s-au pronun˛at pentru aderarea Rom‚niei la 1 ianuarie 2007 cu o condi˛ie, aceea ca restan˛ele identificate s„ fie recuperate. Depinde de noi ca aceast„ oportunitate s„ Ónsemne o Rom‚nie modern„, o ˛ar„ european„ performant„.

Traian Constantin Iga∫

#237543

îC‚˛i salvatori de vie˛i omene∫ti mai are Rom‚nia?“ S„pt„m‚na trecut„ s-a s„rb„torit, Óntr-un anonimat aproape total, Ziua Mondial„ a Donatorului de S‚nge. N-ar fi trebuit s„ treac„ Ón acest fel. Periodic, spitalele din Óntreaga ˛ar„ se confrunt„ cu o sc„dere a rezervelor de s‚nge. Œn acele momente de criz„ ajungem s„ ne Óntreb„m: de ce scade num„rul donatorilor de s‚nge?

Acela∫i lucru l-am f„cut ∫i eu. Mi-am pus aceast„ Óntrebare Ónc„ de anul trecut, c‚nd aceea∫i criz„ a fost semnalat„ Ón mass-media local„ ar„dean„. Am hot„r‚t Óns„ s„ dep„∫esc aceast„ nep„sare, care devine din ce Ón ce mai prezent„ Óntre noi, ∫i s„ fac un lucru firesc pe care fiecare dintre noi ar trebui s„-l facem.

Este foarte adev„rat Óns„ c„ multitudinea problemelor de zi cu zi care ne Ónconjoar„ ne fac s„ ne g‚ndim Ón primul r‚nd la binele nostru ∫i mai pu˛in la cel al semenilor no∫tri. Cei care trec Óns„ de aceast„ nep„sare sunt cei care merit„ toat„ stima noastr„.

M-am Óntrebat Óns„ de multe ori, Ónainte de a deveni un donator, ce-i determin„ pe semenii mei s„ doneze s‚nge. R„spunsul pe care mi-ar fi pl„cut s„-l primesc ar fi sunat a∫a: sim˛ul ∫i responsabilitatea civic„, grija pentru binele aproapelui meu. Atunci Óns„ c‚nd am trecut pragul Centrului de Recoltare a S‚ngelui din Arad, realitatea care m-a lovit a fost cam departe de r„spunsurile mele. Din p„cate, Óns„, societatea noastr„ este una Ón care sim˛ul civic sau grija fa˛„ de aproapele nostru sunt dou„ dintre lucrurile care au cam disp„rut de pe lista priorit„˛ilor noastre. Am constatat c„ cei care fac acest gest nobil apar˛in cu prioritate unei categorii sociale mai delicate. Iar„∫i trebuie s„ spun c„, din p„cate, oamenii care vin s„ doneze sunt oameni nevoia∫i, de cele mai multe ori, oameni a c„ror via˛„ este cu mult mai grea dec‚t a noastr„. Omul s„rac este cel care vine Ómpins de nevoile de acas„, ∫tiind c„ la plecarea din centrul de recoltare va avea Ón buzunar bonul de 300.000 de lei (ROL), doamnelor ∫i domnilor, va avea dou„ zile libere de la serviciu ∫i o reducere de 50% pe lun„ pentru mijloacele de transport Ón comun. Din p„cate, doamnelor ∫i domnilor, aceasta este realitatea. Una crud„, pe care, de∫i ne este ru∫ine, trebuie s„ o recunoa∫tem.

Donarea de s‚nge r„m‚ne Óns„ un act umanitar fa˛„ de semeni, este un gest nobil de ajutor al omului aflat Ón suferin˛„. Oricine poate avea nevoie, Óntr-un anumit moment al vie˛ii sale, de o transfuzie de s‚nge, ca urmare a unor accidente sau a unor boli soldate cu pierderi masive de s‚nge. De cele mai multe ori, donarea de s‚nge nu poate fi Ónlocuit„ de nici un fel de tratament, av‚nd un maximum de eficien˛„.

Medicina transfuzional„ este una dintre cele mai importante componente ale s„n„t„˛ii publice. Mii de rom‚ni au nevoie, Ón fiecare an, de transfuzii de s‚nge.

Œmi place s„-i numesc pe cei care doneaz„ s‚nge salvatori de vie˛i omene∫ti. Nou„ Óns„ ne revine ∫i o alt„ obliga˛ie: aceea de a trezi Ón cei mai tineri nou„ aceast„ responsabilitate, de a deveni, la r‚ndul lor, ni∫te donatori. Avem nevoie ∫i de sprijinul ∫colii, unde se pot face multe la acest capitol. Va fi din ce Ón ce mai greu, pentru c„ tinerele genera˛ii au cu totul ∫i cu totul alte îgriji“ Ón aceste vremuri ∫i mai pu˛in pe cea a grijii fa˛„ de salvarea unei vie˛i.

V„ Óndemn pe fiecare dintre dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor, s„ fim noi cei care s„ nu mai r„m‚nem nep„s„tori! Eu unul am trecut deja la treab„. Haide˛i s„ facem acest gest nobil pentru cei mai pu˛in s„n„to∫i dec‚t noi! Haide˛i s„ devenim ∫i un alt fel de exemplu pentru cei tineri! C‚˛i dintre dumneavoastr„ a˛i donat s‚nge m„car o dat„ Ón via˛„? Am dat via˛„ din via˛a mea de trei ori p‚n„ acum ∫i v„ asigur c„ nu m„ voi opri aici. Sunt sigur c„ gestul meu va fi urmat ∫i de al˛ii.

Ioan Hoban

#244656

îMaramure∫ul are nevoie de sprijin pentru lucr„rile de infrastructur„“

Este Óndeob∫te cunoscut faptul c„ satele sufer„ din cauza infrastructurii precare, care le Óndep„rteaz„ mult de standardele spre care se Óndreapt„ Rom‚nia. Lipsesc aliment„rile cu ap„, canalizarea, drumurile, serviciile care ar putea atrage spre zona rural„ mul˛i turi∫ti.

™i ca ∫i c‚nd n-ar fi suficiente obstacole Ón afirmarea satului rom‚nesc, spa˛iu care conserv„ cel mai bine tradi˛iile, schimb„rile climatice ∫i precipita˛iile abundente din ultima perioad„ contribuie ∫i ele la degradarea ∫i distrugerea infrastructurii.

Co∫marul inunda˛iilor de anul trecut nu s-a sf‚r∫it. Recent, natura a urmat acela∫i curs: ploi toren˛iale, inunda˛ii, alunec„ri de teren ∫i Ón jude˛ul Maramure∫, zon„ pe care eu o reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei. Aici au avut loc alunec„ri de teren Ón bazinele hidrografice ale Izei, Botizei, Ruscovei, care au blocat circula˛ia rutier„ ∫i au distrus dou„ drumuri jude˛ene, Óntre comunele ™ieu ∫i Botiza, precum ∫i Óntre Poienile Izei ∫i ™ieu.

Pe drumul jude˛ean 171 (™ieu ∫i Botiza) au avut loc patru alunec„ri de teren, iar pe DJ 171 B (™ieu ∫i Poienile Izei), 8 alunec„ri de teren. Inunda˛iile au produs pagube importante: 200 de gospod„rii afectate, case distruse sau Ón pericol de a se d„r‚ma, peste 400 de hectare de teren inundate, 170 hectare de f‚ne˛e.

Referindu-m„ la infrastructur„, a fost afectat„ o jum„tate de kilometru de re˛ea electric„, 3,5 kilometri de re˛ea de ap„ potabil„, dou„ diguri ∫i 56 lucr„ri de ap„rare de mal, 49 de poduri, 52 de pode˛e, 23 de pun˛i.

Am prezentat aceste date pentru a ar„ta c„ aceste localit„˛i trebuie sprijinite pentru refacerea infrastructurii, ∫i a∫a precar„, ∫i diminuarea pagubelor produse.

M„ al„tur ∫i eu demersului f„cut de unul dintre subprefec˛ii jude˛ului Maramure∫ c„tre Ministerul Transporturilor, solicit‚nd sprijin ∫i exper˛i Ón alunec„rile de teren cu care se confrunt„ aceast„ zon„.

Amenajarea cursurilor de ap„, lucr„rile de Óndiguiri, solu˛ii pentru stoparea alunec„rilor de teren, multe ∫i din cauza desp„duririlor care au avut loc, trebuie s„ se Ónscrie printre priorit„˛ile ministerelor de resort. Altfel, pericolul inunda˛iilor ∫i al alunec„rilor de teren se va men˛ine.

Vasile Cosmin Nicula

#246933

îNu v„ bate˛i joc de ˛ar„!“

La Ónceputul lunii ianuarie 2005, majoritatea parlamentarilor P.S.D., economi∫ti de profesie, nu contabili portocalii, a∫a cum promoveaz„ actuala conjunctur„ de la guvernare, atr„geau aten˛ia atunci asupra faptului c„ avantajele salariale aparente Ó∫i vor pierde orice relevan˛„ dac„, din lips„ de resurse bugetare, se pune Ón pericol buna func˛ionare a serviciilor sociale, se trimite o lovitur„ sub centur„ Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, se renun˛„ la reducerea cotei de contribu˛ii la asigur„ri sociale, se amputeaz„ resursele financiare necesare refacerii ∫i moderniz„rii infrastructurii sau cele necesare restructur„rii ∫i moderniz„rii administra˛iei publice locale ∫i toate acestea pe fondul deterior„rii iminente a echilibrelor macroeconomice, ceea ce va crea dificult„˛i suplimentare Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„. Din p„cate, acest semnal de alarm„ a r„mas f„r„ ecou.

La scurt timp dup„ acel moment, misiunea Fondului Monetar Interna˛ional, sosit„ la Bucure∫ti pentru a evalua politicile macroeconomice ale Guvernului proasp„t instalat, manifesta o pozi˛ie ferm„, som‚nd Rom‚nia s„ renun˛e la cota unic„ ∫i s„ continue politicile prudente implementate Ón anii anteriori.

Neclinti˛i, fermi pe pozi˛ie, cu dezinvoltura, non∫alan˛a ∫i agresivitatea caracteristice doar celor care niciodat„ Ón via˛„ nu au fost m„cina˛i de vreo Óndoial„, liderii noii puteri, r„spunz‚nd doar presiunilor exercitate de cei care le-au finan˛at campaniile electorale, au sacrificat acordul preventiv cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i au continuat s„ aplice cota unic„, cre‚nd premisele derapajelor macroeconomice Ónregistrate ulterior.

Œncerc„rile disperate de a estompa efectele nefaste asupra constituirii resurselor bugetare au condus la adoptarea mai t‚rziu a unor m„suri ce au adus la disperare pe rom‚nii cu venituri medii ∫i mici:

— impozitul pe dob‚nzile la depozitele bancare a crescut, Óntr-o prim„ etap„, de 10 ori, ulterior de 16 ori;

— impozitul pe terenul agricol a crescut de 44 de ori, de la 11.000 de lei vechi, la 440.000 de lei vechi;

— impozitul pe activitatea microÓntreprinderilor s-a dublat;

— s-au introdus accize pentru consumul de curent electric, Óntr-o manier„ nes„buit„, distonant„ cu reglement„rile ∫i practicile din ˛„rile europene;

— pre˛urile la utilit„˛i ∫i produse energetice au crescut Óntr-un ritm superior celui programat;

— graficul de aliniere a nivelului accizelor la directivele europene a fost devansat cu 15 luni,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 conduc‚nd la o cre∫tere a acestora cu 13,5% mai mare dec‚t nivelul negociat.

™i lista ar putea continua.

Œn leg„tur„ cu faptul c„ nivelul accizelor la produsele petroliere a crescut, Ón mod nejustificat, Ón aprilie 2005, cu circa 50 de euro pe ton„ peste angajamentul european, se mai impune o precizare: criza petrolului a f„cut ca, dimpotriv„, unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene s„ adopte, Ón regim excep˛ional, de salvgardare a economiilor na˛ionale, reduceri de fiscalitate Ón leg„tur„ cu produsele energetice.

Doar 9% dintre salaria˛ii din Rom‚nia — circa 350.000 de persoane — au reu∫it s„ amortizeze ∫ocul provocat de aceste m„suri, pentru c„ ace∫tia, realiz‚nd venituri mari ∫i foarte mari, au beneficiat din aplicarea cotei unice de avantaje financiare de peste 5.000.000 de lei vechi, iar uneori chiar de peste 150.000.000 de lei vechi.

Cum suport„ 91% dintre salaria˛i, c„rora cota unic„ le-a adus avantaje de c‚teva sute sau chiar c‚teva zeci de mii de lei vechi?

Cum suport„ pensionarii, b„tr‚nii, bolnavii, ∫omerii consecin˛ele acestor m„suri necugetate?

Sunt Óntreb„ri la care primim r„spuns ori de c‚te ori avem curajul s„ ne Ónt‚lnim cu cet„˛enii ∫i nu suntem onora˛i de aceste r„spunsuri, nici unul dintre noi, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ∫i nici reprezentan˛ii Executivului nu sunt onora˛i, la fel cum nu ne onoreaz„ nici mesajele primite de la reprezentan˛ii mediului de afaceri.

Pun‚ndu-∫i mari speran˛e Óntr-o guvernare orientat„ dup„ sloganul îPrin noi Ón∫ine!“, Óntreprinz„torii rom‚ni constat„ acum c„ au fost p„c„li˛i, c„, de fapt, p„rerea lor nu conteaz„, iar soarta lor nu intereseaz„ pe nimeni.

Œntr-un sistem caracterizat prin incoeren˛„, instabilitate, impredictibilitate, Óntr-o economie cu cele mai mari pre˛uri la utilit„˛i ∫i cea mai mic„ productivitate a muncii, orice ini˛iativ„, fie chiar ∫i una genial„, nu se poate materializa dec‚t Óntr-un e∫ec.

Dac„ nu pute˛i sprijini mediul de afaceri, stima˛i guvernan˛i, m„car nu-l Óncurca˛i! Oamenii de afaceri au cerut o strategie de reducere a dependen˛ei energetice a Rom‚niei ∫i au primit, la schimb, un circ mediatic, cu actori persoane importante din industria petrolului ∫i a energiei.

Anul 2005, anul speran˛elor legate de miraculoasele efecte ale cotei unice _,_ s-a Óncheiat. Suntem la jum„tatea anului 2006. Fac un apel la ra˛iune ∫i responsabilitate, propun‚ndu-v„ o succint„ analiz„ comparat„ Óntre starea economiei rom‚ne∫ti Ón anul 2004 ∫i anii 2005 ∫i 2006.

Sf‚r∫itul anului 2004 ∫i Ónceputul anului 2005 g„se∫te economia rom‚neasc„ cu motoarele Ón func˛iune, e adev„rat, u∫or supraÓnc„lzite, dup„ o perioad„ de cre∫tere economic„ de 4 ani, cu o medie anual„ de 6%. Nivelul maxim a fost atins Ón anul 2004, c‚nd Rom‚nia a Ónregistrat cea mai important„ cre∫tere economic„ dintre ˛„rile central ∫i est-europene, cu un ritm anual de 8,3%, o cre∫tere a productivit„˛ii muncii de 11,5% ∫i un spor al produc˛iei industriale de 5,3%.

Ritmul de cre∫tere economic„ se situa la limita suportabilit„˛ii, f„r„ a pune Ón pericol ˛inta de infla˛ie ∫i deficitul extern programat. Rata infla˛iei a cobor‚t, Ón cursul anului 2004, de la 14,1% la 9,3%, deci 4,8 puncte

procentuale. Deficitul de cont curent se situa, la sf‚r∫itul anului, la nivel de 8,6% din P.I.B., adic„ 5,1 miliarde euro, fiind finan˛at din investi˛iile str„ine directe realizate, cu un grad de acoperire de 104%.

Œn aceste condi˛ii, se impunea, mai mult ca oric‚nd, continuarea politicilor prudente, menite s„ previn„ derapaje majore Ón p„strarea echilibrelor macroeconomice.

Din p„cate, introducerea cotei unice ca punct de plecare Óntr-o a∫a-zis„ revolu˛ie fiscal„ s-a dovedit a fi cauza principal„ a degrad„rii st„rii economice din Rom‚nia, Ón tot cursul anului 2005. Ritmul de cre∫tere economic„ a sc„zut sub 4%, pe fondul unei cre∫teri a productivit„˛ii muncii de doar 5%, realiz‚ndu-se o produc˛ie industrial„ cu doar 2% mai mare dec‚t cea Ónregistrat„ Ón anul precedent.

f nta de infla˛ie de 7%, ajustat„ ulterior la 7,5%, a fost compromis„, realiz‚ndu-se o rat„ anual„ de infla˛ie de 8,6%, cu doar 0,7 puncte procentuale mai mic„ dec‚t Ón anul anterior, cu o medie lunar„ practic egal„ cu cea realizat„ Ón anul 2004.

Deficitul de cont curent a crescut cu 33% fa˛„ de anul anterior, de la 5,1 miliarde euro la 6,8 miliarde euro, adic„ la un nivel de 9,4% din produsul intern brut, fiind finan˛at — este foarte important de f„cut ∫i aceast„ precizare — din investi˛ii str„ine directe doar Ón propor˛ie de 90%.

Ca urmare a deterior„rii situa˛iei economice din ramurile productive a sc„zut num„rul locurilor de munc„ Ón acest domeniu.

™tiu, stima˛i colegi, o s„-mi spune˛i c„ Ón cursul anului 2005 s-au creat circa 103.000 locuri de munc„, numai c„ o analiz„ mai atent„ ne arat„ faptul c„ peste 80% dintre aceste locuri de munc„ le reg„sim Ón domeniul comer˛ului, sunt locuri de munc„ create Ón super-, hipermarket-uri, unde sunt comercializate, Óntr-o propor˛ie cov‚r∫itoare, m„rfuri din import ∫i care absorb, Ón mare parte, miliardele de euro aduse Ón ˛ar„ de rom‚nii pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate.

Acesta este tabloul dureros al evolu˛iei st„rii economice a Rom‚niei ca urmare a introducerii cotei unice!

Situa˛ia este cunoscut„ ∫i apreciat„ ca atare at‚t la Washington, c‚t ∫i la Bruxelles, dar numai prin ferestrele Palatului Victoria lucrurile se v„d altfel. Acordul preventiv cu Fondul Monetar Interna˛ional este Óntrerupt, f„r„ ∫anse reale de a se relua, at‚ta timp c‚t Guvernul de la Bucure∫ti nu Ó∫i revizuie∫te comportamentul fiscal.

Uniunea European„, prin comisarul pentru politici economice ∫i financiare, ne aten˛ioneaz„ de o manier„ f„r„ echivoc at‚t asupra politicii fiscale nepotrivite unei ˛„ri care Ó∫i dore∫te integrarea la 1 ianuarie 2007, c‚t ∫i asupra nivelului mare al infla˛iei ∫i al deficitelor externe, incompatibile cu criteriile europene.

Raportul din luna mai con˛ine aten˛ion„ri concrete Ón leg„tur„ cu aceste aspecte. Este bine s„ nu uit„m c„ Uniunea European„ ne-a alocat deja resurse bugetare pentru anii 2007—2013, iar noi Ónc„ nu ∫tim cum vom realiza veniturile bugetare proprii care trebuie s„ ating„ un nivel minim de 35% din P.I.B.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru 2006 veniturile se situeaz„ la circa 30% din P.I.B., iar proiec˛ia pentru anii 2008—2009 ne indic„ un nivel de 29,4% din P.I.B.

Readucerea parametrilor macroeconomici ai Rom‚niei Ón limita standardelor europene presupune o schimbare radical„ a comportamentului guvernamental, prin adoptarea unei politici prudente Ón domeniul fiscal ∫i accelerarea reformelor structurale.

Cre∫terea competitivit„˛ii economiei rom‚ne∫ti, bazat„ pe o productivitate a muncii comparabil„ cu cea din Uniunea European„, dublat„ de o politic„ fiscal„ proprie spa˛iului european, adic„ una construit„ pe principiul impozit„rii progresive, reprezint„ condi˛ii minime pentru ca visul european s„ devin„ realitate la 1 ianuarie 2007. V„ mul˛umesc pentru aten˛ia cu care m-a˛i urm„rit.

Vasile Pu∫ca∫

#256589

Declara˛ie politic„ privind politica discriminatorie promovat„ de prevederile referitoare la v‚rsta de pensionare ale Legii nr. 95/2006

Doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ o problem„ de o gravitate deosebit„, aceea a m„surii introduse prin Legea nr. 95/2006 de a reduce v‚rsta de pensionare de la 65 de ani (Ón cazul b„rba˛ilor), a∫a cum era prev„zut Ón Legea nr. 306/2004, la 62 ∫i respectiv 57 de ani (Ón cazul femeilor).

Actuala prevedere contravine practicilor existente Ón Uniunea European„, care prev„d v‚rsta de pensionare de 65 de ani, f„r„ discriminare Óntre femei ∫i b„rba˛i.

Œn jude˛ul Cluj, exist„, conform statisticilor, circa 126 de medici care se g„sesc Ón situa˛ia de a fi pensiona˛i Ón condi˛iile arbitrare ∫i discutabile enumerate mai sus, iar la nivelul ˛„rii, conform datelor anun˛ate de c„tre Colegiul Medicilor din Rom‚nia, num„rul medicilor for˛a˛i la pensionare s-ar ridica la 2.000.

S„ Óncerc„m, stima˛i colegi, s„ ne imagin„m ce ar Ónsemna pentru sistemul de s„n„tate o asemenea plecare masiv„ ∫i intempestiv„ de medici. ™i aici m„ g‚ndesc nu numai la num„rul cadrelor medicale, ci Ón primul r‚nd la expertiza pe care o ofer„ acest grup vizat de m„sura pension„rii for˛ate.

Actuala m„sur„, sus˛inut„ cu at‚ta fervoare de ministrul s„n„t„˛ii, ar putea fi comparat„ cu o adev„rat„ exterminare a medicilor, pe care nici m„car sistemul totalitar nu a Óncercat-o; ar mai r„m‚ne s„ se decid„ gulagul acestor persoane. ™i asta pentru simplul motiv c„ noi, cei care putem s„ corect„m asemenea m„suri, st„m pasivi sau ne d„m acordul tacit, transform‚ndu-ne noi Ón∫ine Ón promotori, cu sau f„r„ voie, ai unei asemenea abera˛ii legislative.

Am promovat, al„turi de doi colegi deputa˛i, un proiect de lege pentru modificarea ∫i completarea art. 385 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, prin care propunem ca medicii s„-∫i poat„ continua activitatea medical„ p‚n„ la v‚rsta de 65 de ani, at‚t femeile, c‚t ∫i b„rba˛ii, cu excep˛ia doctorilor Ón medicin„, care pot r„m‚ne Ón activitate p‚n„ la v‚rsta de 70 de ani, cu Óndeplinirea condi˛iilor prev„zute de lege. Din motive care mie personal Ómi scap„ nu s-a acceptat

procedura de urgen˛„ propus„ de ini˛iatori, ceea ce ne face s„ credem c„ s-a preferat ca proiectul s„ fie pus la sertar.

Doresc s„ v„ reamintesc c„, poate unii dintre dumneavoastr„ sunte˛i de profesie medici ∫i ∫ti˛i efortul financiar pe care statul, pe de o parte, Ól face Ón preg„tirea unui medic specialist, acesta ajung‚nd practic s„ fie la maturitatea profesional„ undeva la 40 de ani (cu toate gradele profesionale). Consider„m deci c„ este neeconomic s„ investe∫ti at‚ta Ón formarea unui medic ∫i apoi printr-o eroare de moment s„ renun˛i la experien˛a unor profesioni∫ti, ob˛inut„, f„r„ Óndoial„, o dat„ cu trecerea anilor.

Nu doresc s„ mai aduc Ón discu˛ie aspecte legate de moralitatea unei prevederi de natura celei puse Ón discu˛ie. Ceea ce vreau Óns„ s„ v„ semnalez este adev„rata îv‚n„toare de vr„jitoare“ care a fost declan∫at„ la nivelul jude˛elor din ˛ar„ fa˛„ de categoria vizat„ de prevederile art. 385 din Legea nr. 95/2006. Astfel, prin metode care ar face-o invidioas„ p‚n„ ∫i pe sinistra Ana Pauker, medicii sunt soma˛i ∫i for˛a˛i s„-∫i cear„ pensionarea, astfel s„ se poat„ raporta, precum Ón vremurile bol∫evismului, c„ realitatea din teren arat„ c„ toat„ lumea este mul˛umit„ de lege ∫i practic nu mai exist„ obiectul unor modific„ri la lege. Este cel pu˛in Óngrijor„tor c„ asemenea practici Ó∫i g„sesc locul Óntr-o societate care aspir„ s„ intre Ón ∫ase luni Ón Uniunea European„.

Dincolo de dezbateri care ar putea g„si adep˛i, probabil, Óntr-o tab„r„ ∫i Ón cealalt„, v„ solicit„m cu toat„ responsabilitatea s„ introducem, Ón procedura de urgen˛„, propunerea legislativ„ Ón forma proiectului de lege: Lege pentru modificarea art. 385 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.

™i, Ón final, a∫ mai face o singur„ precizare: s„ nu uit„m c„ p‚n„ la urm„ to˛i ajungem, mai repede sau mai t‚rziu, s„ fim pacien˛i ∫i dac„ nu avem grij„ ca sistemul public de s„n„tate s„ fie unul performant ∫i solid, risc„m s„ avem o popula˛ie care va avea o stare de s„n„tate tot mai precar„, iar vina va trebui s„ ∫i-o asume ∫i cei care ast„zi ar putea s„ corecteze, dar nu vor, prin votul ∫i Óncrederea cu care au fost Ónvesti˛i, arbitrarul unor m„suri ca cea adus„ ast„zi Ón aten˛ia dumneavoastr„.

Cristian Mihai Adomni˛ei

#261014

îDe ce Ón Rom‚nia nu se pot organiza concursuri?!“ De ce examenele elevilor, managerilor, magistra˛ilor, ∫oferilor, secretarelor se desf„∫oar„ Ón Rom‚nia, de fiecare dat„, Ónso˛ite de scandalul aferent?

De la cele mai m„runte posturi Ón sate ∫i comune uitate de lume ∫i p‚n„ la pozi˛ii importante Ón stat, tot ce se ob˛ine Ón Rom‚nia Ón urma unor concursuri are iz de politic„ la cel mai Ónalt nivel, culpe ministeriale, p„cate originare.

Nu se poate organiza nici un concurs Ón Rom‚nia Ón care s„ nu se conteste bibliografia, notarea, subiectele, Ómp„r˛irea Ón s„li, notele ob˛inute. Fiecare concurs la noi Ón ˛ar„ d„ na∫tere la procese pe rolul instan˛ei de judecat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Ceea ce s-a Ónt‚mplat la Ministerul Œnv„˛„m‚ntului este cu at‚t mai grav cu c‚t oameni maturi, cu autoritate ∫i prestan˛„, trebuie s„ ias„ Ón fa˛a a mii de copii de 13, 14 ani, s„ se disculpe, s„ se piard„ Ón explica˛ii penibile cum c„ T„riceanu Ól vizeaz„ pe ministrul Ónv„˛„m‚ntului ∫i de aceea subiectele lor de examen pot fi ridicate de oricine Ón loc s„ fie securizate.

Domnule ministru al Ónv„˛„m‚ntului, responsabilitatea formatorilor de ∫coal„ este Ón primul r‚nd de a-i Ónv„˛a pe copii ce Ónseamn„ onestitatea, _fairplay_ -ul, de a le induce o ierarhie de valori corect„, pentru c„, altfel, vom cre∫te genera˛ii care vor ∫ti doar s„ paseze responsabilitatea de la unul la cel„lalt ∫i s„ se ascund„ dup„ ∫tampile ∫i semn„turi.

Simularea examenului de capacitate a avut loc cu luni Ón urm„ ∫i i-a vizat doar pe elevi. S„ Ón˛elegem c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat la Ministerul Œnv„˛„m‚ntului a vizat îsimularea examenului de capacitate“ a celor din staff-ul Ministerului Œnv„˛„m‚ntului?!

Elevii ∫tiu c„, dac„ vor ob˛ine not„ mic„ la examenul de capacitate, nu vor putea s„ se Ónscrie la liceul pe care Ól vizeaz„, ceea ce le poate marca viitorul profesional/social.

Œntrebarea mea retoric„ este: angaja˛ii Ministerului Œnv„˛„m‚ntului care nu au putut demonstra îcapacitatea“ de a organiza un concurs na˛ional ce sanc˛iune vor primi?

Mircea Ciopraga

#263136

## **Domnul Mircea Ciopraga:**

îCe vrea, de fapt, domnul Stolojan de la P.N.L.?“ Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi are drept scop l„murirea, Ón primul r‚nd pentru opinia public„, a criticilor lansate de domnul Theodor Stolojan fa˛„ de actuala conducere a P.N.L., critici Ón raport cu care Partidul Na˛ional Liberal ∫i-a asumat deja o pozi˛ie oficial„ clar„ de dezaprobare.

Inten˛ionez s„ previn astfel continuarea dezinform„rii publice generate de mesajele de rea-credin˛„ formulate de fostul pre∫edinte al P.N.L., mesaje care au generat o percep˛ie deformat„ a popula˛iei fa˛„ de acest caz.

Astfel, cu privire la acuza˛ia constant„ a domnului Theodor Stolojan potrivit c„reia actuala conducere a P.N.L., Ón frunte cu domnul T„riceanu, s-ar face vinovat„ de respingerea fuziunii cu Partidul Democrat, este de reamintit pentru domnul Stolojan ∫i pentru opinia public„ faptul c„ P.N.L. a dat dovad„ de deschidere fa˛„ de fuziunea cu P.D., prin acceptarea dezbaterii asupra acestui proiect Ón cadrul filialelor sale de partid ∫i a forurilor de conducere.

Este iar„∫i de reamintit faptul c„ decizia de a nu realiza, pentru moment, fuziunea cu Partidul Democrat, a fost asumat„ Ón mod democratic, prin vot, de c„tre majoritatea membrilor Delega˛iei Permanente a P.N.L. din luna februarie a acestui an. P.N.L. a f„cut atunci cunoscute pe larg argumentele acestei decizii.

Œn concluzie, blamarea domnului T„riceanu de c„tre Theodor Stolojan ∫i de cei c‚˛iva sus˛in„tori ai Domniei Sale pentru decizia a∫a-zis unilateral„ ∫i eronat„ ca P.N.L. s„ nu fuzioneze cu P.D. este Ón total„ neconcordan˛„ cu realitatea obiectiv„ ∫i, prin urmare, nu poate fi apreciat„ dec‚t ca un act de rea-credin˛„.

La fel, ca r„u-inten˛ionat„, este de apreciat o alt„ acuza˛ie constant„ a domnului Stolojan potrivit c„reia domnul T„riceanu se face responsabil de consecin˛ele grave ale neaccept„rii declan∫„rii alegerilor anticipate. Decizia de a nu declan∫a alegeri anticipate Ón anul 2005 a fost Óns„ asumat„ de majoritatea membrilor coali˛iei de guvernare, implicit de c„tre P.N.L., iar rezultatele pozitive ale Raportului de monitorizare au demonstrat clar c„ eficien˛a guvern„rii nu a fost afectat„ de neini˛ierea acestui demers electoral.

Am‚ndou„ acuza˛iile legate de problema fuziunii ∫i a alegerilor anticipate se suprapun Óns„ izbitor, prin con˛inut ∫i ca priorit„˛i politice, cu preocup„rile domnului pre∫edinte Traian B„sescu. Œmi exprim convingerea c„ acest fapt pune Ón mod profund la Óndoial„ obiectivitatea domnului Stolojan ∫i interesul real de a ajuta P.N.L., Ón condi˛iile Ón care P.N.L. nu-i Ómp„rt„∫e∫te aceste preocup„ri.

Œn ceea ce prive∫te criticile domnului Stolojan, legate de actuala manier„ de conducere a P.N.L., Ón special Ón ceea ce prive∫te modul de luare a deciziilor la nivelul conducerii centrale, reamintesc domnului Stolojan c„ prevederea din Statutul P.N.L. potrivit c„reia Congresul P.N.L. are ca atribu˛ii alegerea Ón bloc, la propunerea pre∫edintelui partidului, a membrilor Biroului Permanent Central, a fost introdus„ Ón Statutul P.N.L. sub conducerea domnului Stolojan. Prin urmare, domnul Stolojan nu are onestitatea s„-∫i asume o practic„ de îmanagement politic“ al P.N.L. pe care el Ónsu∫i a ini˛iat-o.

Faptul c„ acuza˛iile domnului Stolojan nu sunt Ómp„rt„∫ite de majoritatea membrilor P.N.L. a fost confirmat Ón plus de c„tre vizitele pe care acesta le-a Óntreprins deja Ón teritoriu la filialele P.N.L. ™i Ón acest caz domnul Stolojan s-a dovedit o voce critic„ solitar„. Nici una dintre filialele vizitate nu ∫i-a exprimat oficial sau Ón vreun alt fel acordul fa˛„ de criticile Domniei Sale.

îBuna-credin˛„“ a domnului Stolojan este iar„∫i tr„dat„ de faptul c„ Domnia Sa, Ón ciuda unei Ónver∫unate atitudini de contestare a actualei conduceri a P.N.L. ∫i a calit„˛ii actului de guvernare, nu a f„cut niciodat„ cunoscute p‚n„ acum solu˛iile-alternativ„. Œn plus, nu a manifestat disponibilitate pentru a-∫i confrunta aceste critici Ón cadrul unui dialog deschis cu cei viza˛i. Reamintesc Ón acest sens refuzul domnului Stolojan de a r„spunde invita˛iei la dialog care i-a fost adresat„ de c„tre P.N.L. Bucure∫ti, filial„ al c„rei membru este.

Dac„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu dore∫te sincer ca rela˛iile Alian˛ei P.N.L.-P.D. s„ func˛ioneze c‚t mai bine, consider c„ Domnia Sa ar trebui s„ ia c‚t mai serios Ón calcul avantajele Ónlocuirii domnului Theodor Stolojan din func˛ia de consilier preziden˛ial, Óntruc‚t din aceast„ pozi˛ie domnul Stolojan a atras suspiciuni de rea-credin˛„ ∫i obedien˛„ fa˛„ de interesele domnului Traian B„sescu, Ón detrimentul partidelor din Alian˛„ ∫i a bunei func˛ion„ri a guvern„rii.

V„ mul˛umesc.

_™edin˛a s-a Óntrerupt la ora 10,00._ PAUZ√

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006

DUP√ PAUZ√

Bogdan Olteanu

#268160

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.

V„ rog, liderii de grup s„-∫i invite colegii.

Rog pe domnii deputa˛i s„ ia loc pe scaune, ∫i nu pe marginea lor.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul de 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 223. Sunt absen˛i 108, din care 37 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a din ziua de mar˛i, 20 iunie 2006.

La primul punct, propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. 1 al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

Legea are caracter organic.

Avem raport de respingere din partea Comisiei juridice. Raportul de respingere nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Propunerea de respingere nu a fost adoptat„. Ca atare, potrivit art. 104 alin. 3, urmeaz„ dezbaterea legii pe articole, dup„ care, la final, se va supune votului dumneavoastr„ propunerea de aprobare a legii.

Mai exist„ scurte interven˛ii pe fond?

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„?

Domnul senator, dac„ dori˛i s„ interveni˛i... O scurt„ interven˛ie pe fond.

## **Domnul Frunda György** — _senator_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamna ministru,

Doamnelor deputat ∫i domnilor deputa˛i, Distins„ Camer„ a Deputa˛ilor,

Vreau s„ v„ mul˛umesc pentru votul de ieri, care ne d„ posibilitatea de a discuta pe fond proiectul meu, ini˛iativa mea privind numirea procurorului general al republicii ∫i a loc˛iitorilor s„i de c„tre pre∫edintele republicii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce ar asigura o independen˛„ efectiv„ a procurorilor Ón activitatea pe care o desf„∫oar„, Ón primul r‚nd Ón activitatea lor anticorup˛ie.

Ieri am decantat din dezbaterile de aici probleme de constitu˛ionalitate ale proiectului meu de lege, unii colegi f„c‚nd trimitere la art. 132 din Constitu˛ie, spun‚nd c„ propunerea venit„ de la Consiliul Superior al Magistraturii nu ar fi constitu˛ional„ Óntruc‚t art. 132 alin. (1) prevede c„: îProcurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫i al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi˛iei“.

Vreau s„ discut„m acest prim incident constitu˛ional. Eu cred c„ excep˛ia ridicat„ nu are sor˛i de izb‚nd„, pentru c„ articolul la care a f„cut referire colegul meu Zegrean se refer„ la desf„∫urarea activit„˛ii tuturor

procurorilor, nu la numirea procurorului general al republicii ∫i a adjunc˛ilor s„i care, din punctul meu de vedere, trebuie s„ urmeze aceea∫i soart„ ca ∫i a judec„torilor.

V„ rog s„ vede˛i, stimate doamne deputate ∫i domni deputa˛i, c„ puterea judec„toreasc„ este reglementat„ de Capitolul VI al Constitu˛iei, îAutoritatea judec„toreasc„“, unde Sec˛iunea 1 se refer„ la îInstan˛ele judec„tore∫ti“, iar Sec˛iunea a 2-a la îMinisterul Public“.

Din moment ce Constitu˛ia nu face o distinc˛ie Óntre cele dou„ institu˛ii: puterea judec„toreasc„ ∫i Ministerul Public, din moment ce este acceptat de Constitu˛ie ∫i de practica constitu˛ional„ din Rom‚nia faptul c„ ∫i judec„torii ∫i procurorii fac parte din corpul magistra˛ilor, nu exist„ motiv constitu˛ional pentru ca unii s„ fie propu∫i spre a fi numi˛i de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, a∫a cum se prevede Ón art. 125 din Constitu˛ie, iar procurorii s„ fie propu∫i spre numire de c„tre ministrul justi˛iei.

Vreau s„ v„ spun, distins„ Camer„, c„ problema este de principiu. Cred c„ marea majoritate a celor care suntem Ón aceast„ sal„ dorim lupta Ómpotriva corup˛iei. Cred c„ diferen˛a este Ón ceea ce prive∫te instrumentele cu care lupta Ómpotriva corup˛iei poate fi eficient„. Cred c„ este clar pentru toat„ lumea c„ putem asigura o eficientizare a luptei Ómpotriva corup˛iei doar dac„ cei care trebuie s„ duc„ aceast„ lupt„ sunt independen˛i din punct de vedere politic.

Sunt Ómpotriva amestecului politicului Ón activitatea juridicului.

Noi, politicul, trebuie s„ intervenim Ón activitatea juridicului exclusiv Ón adoptarea legilor, modificarea acestora, Ón func˛ie de semnalele pe care le avem din activitatea judec„toreasc„, trebuie s„ modific„m acele articole unde eficien˛a justi˛iei nu este corespunz„toare. Or, ∫tim cu to˛ii c„ Ón ultimii ani de zile nu o dat„ s-a Ónt‚mplat ca judec„tori, procurori, s„ primeasc„ telefoane de la oameni politici din Guvern, de la putere, de la opozi˛ie, Óncerc‚nd influen˛area deciziei acestora. ™i dac„ suntem one∫ti cu noi Ón∫ine trebuie s„ recunoa∫tem c„ de multe ori telefoanele venite de la pre∫edintele republicii, de la prim-ministru, de la mini∫tri, de la senatori ∫i deputa˛i au influen˛at decizia procurorului, au influen˛at decizia judec„torului. Cum putem s„ hot„r‚m ca decizia acestora s„ fie liber„, pe baza legii ∫i a propriei convingeri? Printr-un simplu element: s„ elimin„m posibilitatea ca politicul s„ intervin„ Ón numirea judec„torilor ∫i a procurorilor.

Dac„ am f„cut acest lucru Ón cazul judec„torilor, ∫i se pare c„ justi˛ia Óncepe s„ mi∫te, n-am f„cut-o Ón cazul procurorilor, care ∫i acum sunt numi˛i la propunerea ministrului justi˛iei.

Nu vreau, ca s„ fie foarte clar, s„ schimb procurorul general sau pe loc˛iitorii acestuia sau pe ∫eful Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie acum. Propunerea mea ar viza numirea noilor procurori, din mandatul urm„tor. Deci to˛i cei care sunt acum Ón func˛ie Ó∫i duc mandatul p‚n„ la cap„t, iar urm„torii, procurorul general ∫i loc˛iitorii acestora, ar fi numi˛i, ar fi propu∫i spre numire de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii.

Ieri doamna secretar de stat care a reprezentat Ministerul Justi˛iei...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006

Bogdan Olteanu

#274981

## V„ mul˛umesc.

Sigur c„ o s„ v„ dau cuv‚ntul, dar mai Ónt‚i din partea ini˛iatorului ∫i a comisiei.

Din partea Guvernului, m„ ierta˛i, ∫i a comisiei. Doamna ministru.

## **Doamna Monica Luisa Macovei** — _ministrul justi˛iei_ **:**

Este vorba Ón aceast„ propunere legislativ„ despre modificarea procedurii de numire ∫i revocare nu a tuturor procurorilor, pentru c„ asta nu este Ón m‚inile ministrului justi˛iei, ci a Consiliului Superior al Magistraturii, a procurorului general, adjunc˛ilor, procurorul-∫ef D.I.C.O.T. ∫i D.N.A., deci cei cu func˛ii de conducere care au ∫i obliga˛ii de management ∫i eficien˛„.

Sunt 10 luni de c‚nd opereaz„ aceast„ modificare legislativ„ ∫i realitatea a demonstrat c„ a fost una bun„ ∫i este viabil„.

Procedurile prin care am cerut revocarea unor procurori-∫efi sau am propus numirea altora au fost transparente, a∫a cum n-au fost niciodat„ p‚n„ acum. Am argumentat Óntotdeauna de ce îX“ trebuie revocat sau îY“ ar trebui numit ∫i, prin urmare, cerin˛a transparen˛ei ∫i a argumentului, cea mai important„ Ón astfel de propuneri de numire ∫i revocare, a fost Óndeplinit„.

Nu mai spun c„ ∫i Comisia european„, Ón toate rapoartele pe care le-a f„cut dup„ aceast„ modificare legislativ„, o laud„, spune c„, Ón fine, am introdus principiul eficien˛ei ∫i al responsabilit„˛ii. De aceea, mi se pare foarte ciudat„ aceast„ propunere a domnului senator Frunda ∫i a∫ mai spune la Ónceput c„ ea, de altfel, ∫i Óncalc„ Ón˛elegerea politic„ care a avut loc Ón Senat atunci c‚nd, dup„ retrimiterea de c„tre pre∫edinte pentru reexaminare a Ordonan˛ei D.N.A., a avut loc o discu˛ie pe acest subiect, ceea ce toat„ lumea a decis atunci s„ fac„: grupe de lucru cu reprezentan˛i ai tuturor partidelor, cu exper˛i ∫i mare dezbatere public„ de cum s„ fie Ón

Rom‚nia. N-am v„zut nici grup de lucru, nici mare dezbatere public„, ci direct o ini˛iativ„ legislativ„, repet, f„r„ ca asta s„ corespund„ la ceea ce s-a decis Ón Senat.

Œn ceea ce prive∫te constitu˛ionalitatea n-am s„ insist foarte mult. S-a invocat, atunci c‚nd aceast„ prevedere a fost adoptat„ anul trecut prin asumarea r„spunderii, Óntre alte motive de neconstitu˛ionalitate a fost invocat ∫i acesta, ∫i Curtea Constitu˛ional„ l-a respins, prin urmare nu are rost s„ mai prelungim acest subiect. Dar a∫ mai face o simpl„ constatare: c„ exist„ o diferen˛„ Óntre judec„tori ∫i procurori. Pentru judec„tori nu scrie Ón Constitu˛ie c„ sunt sub autoritatea ministrului justi˛iei, firesc, foarte bine. Pentru procurori scrie.

A∫ vrea s„ insist asupra a ceea ce mi se pare cel mai important: motivele pentru care sunt numi˛i sau revoca˛i ace∫ti procurori la nivel de conducere sunt numai pentru eficien˛„, nu pentru c„ au f„cut Óntr-un dosar Óntr-un fel sau Ón altul, ci pentru c„ nu ∫i-au folosit bine banii, pentru c„ nu ∫i-au repartizat bine procurorii, deci chestiuni de eficien˛„ ∫i de management.

V„ reamintesc c„ Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici un fel de astfel de competen˛„ prin Constitu˛ie ∫i nici nu poate s„ aib„ pentru c„ Consiliul Superior al Magistraturii nu r„spunde institu˛ional Ón fa˛a nim„nui ∫i nu r„spunde nici prin membrii s„i personali, individuali, care voteaz„ secret. Or, f„r„ un lan˛ al r„spunderii nu putem discuta de garan˛ii de eficien˛„. Un ministru r„spunde. Dac„ un ministru a gre∫it, a revocat sau a pus pe unul care nu-∫i face treaba, Ól da˛i jos; Ón continuare, to˛i mini∫trii care or s„ fie ai justi˛iei. La fel ∫i cu nivelul conducerii Parchetului. C‚t s„ stai dac„ vezi c„ trece un an sau 6 luni sau un an jum„tate ∫i merge prost treaba?! P‚n„ la urm„ statul — inclusiv dumneavoastr„ — ∫i Guvernul au responsabilitatea luptei cu criminalitatea.

Reamintesc experien˛a pe care am avut-o. Reamintesc c„ Consiliul Superior al Magistraturii a ascultat raportul P.N.A Ón martie 2005 ∫i nu a f„cut nimic, un P.N.A. care era total lipsit de eficien˛„. Toate rapoartele ne-au spus, asta dac„ n-am v„zut noi, pe plan intern!

Deci, repet, f„r„ un lan˛ al responsabilit„˛ii nu putem discuta de o eficien˛„. Nu exist„ independen˛„ f„r„ eficien˛„, exist„ numai o dictatur„, a binelui, a r„ului, a cui se nimere∫te!

Tocmai de asta, acesta este lan˛ul de responsabilitate: procuror general, ministru. Au gre∫it, au luat decizii gre∫ite pe eficien˛a institu˛iei, pleac„, Ól demite˛i.

Monica Luisa Macovei

#279419

## Da.

M„ reÓntorc la ceea ce se Ónt‚mpl„ de 10 luni, de c‚nd se aplic„ aceste prevederi legale. Nu a˛i auzit de nici o interven˛ie politic„, n-a˛i auzit nici un procuror pl‚ng‚ndu-se c„ s-a intervenit politic.

Dac„ telefoanele mai sun„, nu sun„ din cauza acestei prevederi legale. Repet, aceast„ prevedere legal„ e menit„ numai s„ asigure eficien˛a.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Sunt sigur„ c„ eu, cel pu˛in, Óncerc s„ fac asta ∫i viitorii mini∫tri ai justi˛iei vor fi responsabili, dar dac„ vor gre∫i vor fi demi∫i. Asta e diferen˛a Óntre un ministru de justi˛ie ∫i un Consiliu Superior al Magistraturii.

Am s„ v„ spun ˛„rile Ón care e mult mai mult dec‚t la noi, adic„ Parchetul este subordonat direct Guvernului, ministru de justi˛ie sau prim-ministru: Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Spania, Portugalia, Fran˛a, Cehia, Estonia, Slovenia. Deci n-am venit cu nimic nou, dimpotriv„, la noi procurorii sunt mult mai independen˛i dec‚t Ón aceste ˛„ri, dar c‚nd vorbim de independen˛a procurorilor, insist foarte mult pe acest lucru, vorbim de independen˛a pe caz. Nu exist„ independen˛„ s„ nu-˛i faci treaba, s„ nu folose∫ti bine banii, s„ nu-˛i Ómpar˛i procurorii cum trebuie. Independen˛„ pe caz, iar asta o au Ón totalitate prin lege.

™i, Ón final a∫ vrea s„ v„ citesc, dac„ dori˛i v„ dau ∫i aceste buc„˛i, s„ v„ citesc din raportul de monitorizare pe corup˛ie din martie 2006: îNumirea procurorilor Ón pozi˛ii sensibile la propunerea ministrului justi˛iei are importantul avantaj al punerii responsabilit„˛ii pentru asemenea nominaliz„ri Ón m‚inile unei singure autorit„˛i, care este obligat„ s„ justifice public astfel de decizii ∫i poate fi ˛inut„ responsabil„. O astfel de transparen˛„ ar lipsi dac„ propunerile de numire ar veni din partea Consiliul Superior al Magistraturii“. Acesta este expertul belgian pe corup˛ie, martie 2006.

Comisarul Frattini, tot Ón martie 2006, spune: îD.N.A. lucreaz„ foarte bine ∫i e foarte important s„ se evite schimbarea regulilor precum revocarea sau numirea procurorilor“.

™i, Ón fine, raportul din mai 2006, prin care am v„zut cu to˛ii c„ nu mai avem stegule˛ul ro∫u pe corup˛ie: îŒn Senat au existat Óncerc„ri de schimbare a procedurilor de numire ∫i revocare a procurorilor cu func˛ii de conducere“. E vorba de propunerea doamnei St„noiu. îAceasta ar fi subminat responsabilitatea sistemului ∫i ar fi sc„zut capacitatea opera˛ional„ a D.N.A.“ Se refer„ la D.N.A., pentru c„ ei evalueaz„ D.N.A.

Nu cred c„ mai exist„ alte argumente. Sunt argumente de Constitu˛ie, de drept, de practic„, de drept comparat ∫i, iat„, tot ce ne spune comisia. Nu cred c„ vrem s„ adopt„m o decizie Ómpotriva acestora tuturor ∫i, repet, cu riscul ca stegule˛ul galben de azi s„ nu r„m‚n„ a∫a.

Mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#283689

Stima˛i colegi,

Am vorbit ∫i ieri la dezbateri generale ∫i mie nu-mi place s„ m„ repet.

Evident, sus˛in acest proiect de lege, dar s-au pus Ón discu˛ie dou„ probleme care au fost tratate cu o nepermis„ superficialitate. Este vorba despre argumente care sus˛in teza numirii propunerii procurorilor de c„tre ministrul justi˛iei.

S-au adus argumente, citat Franco Frattini, citat... nu ∫tiu ce comisie ∫i a∫a mai departe. Consider c„ sunt oameni deosebit de respectabili dar ∫i ei reflect„ numai Ón m„sura Ón care primesc o informa˛ie care, de data aceasta, a fost unilateral„.

Dezinformarea Domniilor Lor se datoreaz„ punerii Ón valoare numai a unor considerente pragmatice, Ón dispre˛ul unor considerente constitu˛ionale.

™i aici vreau s„ ajung la ceea ce a fost, de fapt, cheia dezbaterii, nu ce spun diverse oficialit„˛i europene despre activitatea doamnei ministru Macovei.

M„ intereseaz„ dac„ este un text constitu˛ional sau nu. ™i s-a invocat aici art. 132 din Constitu˛ia Rom‚niei, alin. (1), care pune activitatea procurorilor sub autoritatea ministrului justi˛iei.

Se realizeaz„ o confuzie voit„ ∫i se induce o eroare pentru a se ajunge la solu˛ia propus„, ca procurorii s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 fie propu∫i de ministrul justi˛iei. Desf„∫urarea activit„˛ii sub autoritate nu Ónseamn„ numire.

Œn al doilea r‚nd, este o confuzie Óntre autoritate ∫i independen˛„, care sunt dou„ no˛iuni constitu˛ionale diferite.

™i, Ón al treilea r‚nd, pentru c„ nu-mi place s„ vorbesc mult ∫i lucrurile aici sunt extraordinar de simple, textul constitu˛ional prev„zut de art. 134 alin. (1) este urm„torul, e Constitu˛ia Rom‚niei, nu-mi place s„ citez dup„ ureche: îConsiliul Superior al Magistraturii propune pre∫edintelui Rom‚niei numirea Ón func˛ie a judec„torilor ∫i a procurorilor (...)“ Constitu˛ional este ca numai Consiliul Superior al Magistraturii s„ propun„ numirea Ón func˛ie a procurorilor. Ceea ce se face acum este total neconstitu˛ional.

Spunea doamna ministru îad„ug‚nd nepermis la lege“, expresie consacrat„, dar îad„ug‚nd nepermis la Constitu˛ie“, c„ aceast„ Constitu˛ie nu vorbe∫te despre cei cu func˛iile de conducere la care se refer„ acest text de modificare, ca ∫i textul ini˛ial ce se tinde a fi modificat.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, dar se refer„ expres la ace∫tia. Pentru c„ art. 134 face o excep˛ie, dar una singur„: cu excep˛ia celor stagiari. Dac„ s-ar fi referit la o excep˛ie care prive∫te soarta celor cu func˛ii de conducere, Constitu˛ia ar fi prev„zut expres acest lucru.

Textul — ∫i numai acest text al proiectului de lege — este constitu˛ional ∫i de aceea vom vota pentru el.

Pantelimon Manta

#286752

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este o problem„ destul de delicat„ nu numai din punctul de vedere al textelor legale incidente Ón materie, dar ∫i ca stare de oportunitate ∫i, de ce nu, ca s„ zic a∫a, stare politic„ actual„ ∫i de perspectiv„ poate ∫i a ˛„rii, nu numai a justi˛iei.

Argumentele prezentate de domnul deputat Bolca∫ sunt indubitabile ∫i ele demonstreaz„ c„ propunerea legislativ„ este judicioas„ ∫i ra˛ional„, pentru c„ Ó∫i are argumenta˛ie Ón primul r‚nd Ón textele constitu˛ionale incidente Ón materie.

™i noi credem c„ numirea procurorilor de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, este menit„ s„ asigure o mai mare independen˛„ a activit„˛ii procurorilor. Eu sunt convins c„ dac„, de pild„, ast„zi ministru al justi˛iei ar fi oricine altcineva, am convingerea ferm„ c„ doamna Macovei ar pleda pentru ca ace∫tia s„ fie numi˛i de pre∫edinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru c„ numai acest organism — ∫i prin prisma textelor

constitu˛ionale incidente Ón materie, dar ∫i prin starea de fapt, ∫i c‚nd spun acest lucru m„ refer la starea politic„ — poate s„ fie garantul acestei independen˛e a procurorilor.

De aceea, ∫i cu aceasta Ónchei, chiar dac„ cu o parte dintre argumentele prezentate de doamna ministru al justi˛iei sunt de acord ∫i chiar dac„ am convingerea ferm„ c„ numirile — ∫i acest lucru este recunoscut — au fost f„cute bine g‚ndit, au fost oportune ∫i sunt convins c„ n-au fost argumente politice s„ determine aceste numiri, a∫adar, Ón ciuda acestor argumente, cred c„ solu˛ia ra˛ional„ ∫i judicioas„ este cea din proiectul legislativ, pentru c„ doamna ministru poate s„ fie ast„zi pe func˛ie, poate s„ vin„ m‚ine altcineva, care s„ abuzeze ∫i s„ tran∫eze Ón mod subiectiv rezolvarea acestei probleme.

V„ mul˛umesc.

Victor Viorel Ponta

#289961

Dac„ nu, o s„-l cer eu, dup„ ce doamna Macovei Ó∫i va ocupa func˛ia de la Bruxelles, ∫i o s„ spun, Ón primul r‚nd, c„ mul˛umesc colegilor din toate grupurile parlamentare pentru votul dat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 ieri, de respingere a propunerii de respingere. Œi Ón˛eleg pe colegii democra˛i care, asta e, ar fi vrut s„ voteze ∫i cu noi, dar nu au avut ce s„ fac„!

Vreau s„ v„ rog pe to˛i s„ Ón˛elege˛i c„ acum vorbim despre independen˛a justi˛iei, c„ apreciez enorm opiniile doamnei Monica Macovei din vremea Ón care conducea o organiza˛ie neguvernamental„. Apreciez faptul c„ Domnia Sa a fost de acord cu modificarea legii Ón 2004; apreciez faptul c„ am reu∫it s„ Ónchidem Capitolul al XXIV-lea — îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, tocmai pentru c„ am adoptat o prevedere prin care ministrul justi˛iei, un om politic, nu mai avea un cuv‚nt decisiv de spus Ón numirea procurorilor-∫efi, a procurorului general ∫i a celorlal˛i procurori. Cred sincer c„ mini∫trii vin ∫i pleac„ — unii, Ón Senat, al˛ii, la Bruxelles sau pe unde or mai pleca. Œn schimb, o justi˛ie independent„ tot nu reu∫im s„ avem, at‚t timp c‚t un ministru politic Óncearc„, de fiecare dat„, chiar ∫i c‚nd Ónainte s„ fie ministru spunea altceva, s„-∫i subordoneze procurorii.

De aceea avem dosare prost f„cute, pentru c„ sunt f„cute la presiunea unui ministru care spune: îOri faci dosarul cum Ó˛i spun eu, ori, dac„ nu, te schimb din func˛ie!“

Mi-a∫ dori foarte mult ca, Ón Parlamentul Rom‚niei, imaginea de lupt„tor anticorup˛ie a doamnei Macovei s„ nu mai fie p„tat„ de fiecare dat„ de referirile la domnul Frattini; domnul Frattini, avocatul unui om foarte serios, domnul Silvio Berlusconi!

A∫ vrea s„ cred c„ ∫i ast„zi ∫i, sigur, ∫i colegii liberali, dincolo de colegii conservatori ∫i maghiari, vor Ón˛elege c„, de data aceasta, poate ordinul politic poate fi, Óntr-un fel sau altul, Ónc„lcat, pentru a reu∫i s„ avem o justi˛ie independent„ ∫i o justi˛ie ceva mai serioas„ ∫i mai de lung„ durat„ dec‚t un ministru orgolios.

V„ mul˛umesc ∫i sper s„ vot„m ast„zi aceast„ lege.

Monica Luisa Macovei

#292307

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

Punctual, la problemele ridicate: din p„cate, art. 134 alin. (1) din Constitu˛ie, la care s-a referit domnul deputat Bolca∫ ∫i care prevede c„ pre∫edintele Rom‚niei nume∫te Ón func˛ie judec„torii ∫i procurorii, dac„ ne intereseaz„ acest argument constitu˛ional, ∫tim cu to˛ii c„ se refer„ la numirea Ón func˛ia de judec„tor ∫i procuror prima dat„ Ón profesie. C‚nd intri Ón profesia de judec„tor ∫i procuror te nume∫te pre∫edintele ˛„rii, la propunerea C.S.M. Nu am schimbat nimic aici. Acest text este, Ón continuare, Ón lege.

Mai departe, vorbim de cariera lor. ™i numirea Ón func˛ie de conducere sau promovarea de la tribunal la judec„torie, sau de la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel la Parchetul General. Astea nu mai au nici o leg„tur„ cu textul constitu˛ional ∫i domnul Bolca∫ ∫tie foarte bine asta. A∫a o s„ zicem c„ trebuie s„

numeasc„ pre∫edintele orice procuror care pleac„ de la Parchetul de pe l‚ng„ V„leni la Parchetul Prahova ∫i nu se Ónt‚mpl„ a∫a.

Deci, repet, Constitu˛ia se refer„ la cine d„ ordinul de numire pentru prima oar„ c‚nd intr„ Ón profesie.

V„ reamintesc c„, atunci c‚nd am discutat raportul pe starea justi˛iei, cam to˛i reprezentan˛ii, ai tuturor partidelor, s-au pl‚ns de justi˛ie. ™i Ónc„ nu merge bine ∫i ∫tim cu to˛ii asta.

A∫ vrea s„ insist pe un argument la care n-am primit nici un contraargument. Aici vorbim nu de independen˛„. Independen˛a este total„. Vorbim de eficien˛„. Dac„ da˛i r„spunderea pentru eficien˛„ la o institu˛ie care nu r„spunde, n-o s„ ave˛i niciodat„ un sistem eficient. Chiar nu crede˛i c„ 90%, 99% dintre statele Europei care au plasat Parchetul spre Guvern, tocmai pentru a-i realiza eficien˛a, nu ∫tiu ce fac? Au gre∫it? ™i noi facem ceva bun?! De ce a trebuit s„ facem C.S.M.-ul? Chiar vre˛i s„ spun eu de ce a trebuit s„-l facem? Pentru c„ nu am avut un ministru care s„ fac„ proceduri transparente. C„ altfel nu ne b„tea nimeni la cap ca s„ schimb„m legea.

Frunda György

#295569

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ r„spund la unele dintre obiec˛iunile doamnei ministru.

Eficien˛„. Doamna ministru, eficien˛a unei institu˛ii — sau Ón special a procurorilor, pentru c„ despre ei vorbim — nu depinde de faptul c„ ei sunt propu∫i pentru numire

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 de c„tre ministrul justi˛iei sau de c„tre C.S.M. Eficien˛a depinde de mijloacele pe care le asigur„ procedura penal„. Or, doamnelor ∫i domnilor colegi, noi putem spune multe acum despre procedurile penale. Dar faptul c„ procurorii nu ar avea mijloace suficiente, de la interceptarea convorbirilor telefonice p‚n„ la arestare, nu putem s„ spunem: Procuratura Rom‚niei nu este neeficient„ pentru c„ procurorii-∫efi sunt numi˛i la propunerea ministrului justi˛iei; nu sunt neeficien˛i pentru c„ nu au instrumente juridice suficiente, ci pentru c„ nu exist„ voin˛„!

Doamna ministru, toamna trecut„ spunea˛i dumneavoastr„ c„ p‚n„ Ón prim„vara acestui an vor fi 7—8 dosare pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti Ón care urm„rirea penal„ a fost demarat„ ∫i, Óntr-adev„r, nu avem 8—9, dar 4—5 avem, de fo∫ti ∫i prezen˛i mini∫tri, de fo∫ti ∫i prezen˛i deputa˛i ∫i senatori. Or, dac„ avem Ón fa˛a instan˛elor de judecat„ demnitari de Ónalt„ r„spundere, putem sus˛ine, cu corectitudine, c„ nu avem eficien˛„ ∫i nu avem mijloacele necesare de trimitere a lor Ón fa˛a justi˛iei sau nu?

Eu cred c„ tocmai acest lucru dovede∫te c„ exist„ mijloace eficiente ale Parchetului de a Óntocmi rechizitorii oneste ∫i corecte, care trebuie s„ aib„ ca finalitate aflarea adev„rului, ∫i nu inculparea nedreapt„. Avem mijloace eficiente pentru ca omul s„ fie trimis Ón fa˛a instan˛ei de judecat„, de obicei Ón stare de libertate, iar instan˛a s„ stabileasc„ dac„ este nevoie de arestarea lui ∫i de o pedeaps„ privativ„ de libertate, iar aceast„ eficientizare a muncii, dac„ vre˛i s„ ajungem acolo, este asigurat„ de faptul c„, Óntr-adev„r, ministrul justi˛iei nu poate s„-i ∫antajeze prin revocarea lor din func˛ie, dac„ rechizitoriul nu este a∫a cum vrea ministrul.

Œn ceea ce prive∫te sistemul parchetelor ∫i al procuraturii, doamna ministru, Ón Europa — pentru c„ vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„, nu Ón Statele Unite ale Americii —, Ón Europa avem dou„ sisteme mari, exist„ ∫i mixaj al acestora: un sistem Ón care parchetele sunt supuse guvernelor — ∫i acolo ave˛i dreptate —, ∫i un alt sistem Ón care parchetele, procuraturile nu sunt supuse ministerelor, ci sunt fie supuse puterii judec„tore∫ti, fie Parlamentului.

Vreau s„ v„ informez c„, Ón unele ˛„ri, ca Ungaria, de exemplu, procurorul general al Republicii Ungare este numit de c„tre Parlament, tocmai pentru ca s„ existe posibilitatea ca ∫i puterea, ∫i opozi˛ia s„-∫i propun„ oamenii ∫i s„ existe un control parlamentar asupra activit„˛ii acestuia, s„ nu fie politica Guvernului. Deci vorbesc de sisteme...

Bogdan Olteanu

#300439

- La sesiunea de vot final, voi supune votului

- dumneavoastr„ propunerea de adoptare a legii.

- Trecem la punctul urm„tor, proiectul Legii privind

- executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

- Legea are caracter organic, a fost respins„ de Senat,

- ca urmare a neÓntrunirii num„rului de voturi.

- Raport de adoptare ∫i raport suplimentar de adoptare

- de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Este prioritate legislativ„ de integrare. Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ intervin„? Doamna secretar de stat Kibedi.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Av‚nd Ón vedere c„ este o lege vast„, v„ voi re˛ine aten˛ia doar cu c‚teva aspecte care sunt neap„rat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 necesar de re˛inut: de ce a fost necesar„ elaborarea acestei legi pentru executarea pedepselor.

Œn primul r‚nd c„ trebuie s„ r„spundem regulilor standard minime — at‚t celor adoptate de Organiza˛ia Na˛iunilor Unite, c‚t ∫i regulilor europene stabilite prin Recomandarea Consiliului de Mini∫tri.

Œn al doilea r‚nd, s-a ˛inut seama nu numai de aceste acte normative, le-am putea numi, dar ∫i de deciziile pe care le-a dat CEDO Ón materia drepturilor fundamentale ale omului — ∫i ve˛i reg„si, Ón cadrul acestei legi, nout„˛i pe care nu le-am avut Ón Legea de executare a pedepselor, veche, ∫i care cam de mult„ vreme trebuia modificat„.

Aceast„ lege, fiind foarte vast„, este Ómp„r˛it„ pe patru titluri ∫i nu v„ voi mai re˛ine aten˛ia pentru a face referire la acestea.

Nu am dec‚t o rug„minte respectuoas„, dat fiind faptul c„, prin parcurgerea raportului Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, am remarcat c‚teva erori care sunt, evident, de natur„ material„, ∫i anume ca la prezentarea pe articole, unde v„ ve˛i da dumneavoastr„ votul, s„ putem face corecturile necesare. Iar ceea ce este neap„rat necesar de corectat este articolul de la îDispozi˛iile finale“ privind data intr„rii Ón vigoare a acestei legi. Ea nu este imputabil„ nici ini˛iatorului ∫i nici Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, dat fiind faptul c„ modific„rile care au intervenit privind actualul Cod penal Ón vigoare... este clar c„ cele dou„ legi nu pot intra Ón vigoare dec‚t concomitent. ™i atunci, raportat la modul Ón care a fost formulat„ data intr„rii Ón vigoare, a∫a cum a fost adoptat de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Óntruc‚t Codul penal a fost votat Ón sensul modificat de c„tre dumneavoastr„ mult ulterior, va fi necesar„ aceast„ corectur„, respectiv s„ avem ca dispozi˛ie final„ data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi cea care va fi data intr„rii Ón vigoare a Codului penal modificat.

V„ mul˛umesc.

Cornel ™tirbe˛

#303358

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ Ón fond cu dezbaterea acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect.

Obiectul de reglementare const„ Ón reformarea profund„ a legisla˛iei privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

Proiectul de lege stabile∫te norme cu valoare de principiu, cum sunt cele referitoare la legalitatea execut„rii pedepselor, numai Ón temeiul unei hot„r‚ri judec„tore∫ti definitive de condamnare.

Un element de noutate Ól constituie introducerea institu˛iei judec„torului-delegat pentru executarea

pedepselor, c„ruia Ói revine competen˛a de a supraveghea ∫i controla asigurarea legalit„˛ii Ón executarea pedepselor, dar ∫i a m„surilor preventive privative de libertate.

Proiectul cuprinde ∫i dispozi˛ii referitoare la organizarea administrativ„ a execut„rii acestor pedepse, regimul de executare a pedepselor, condi˛iile de deten˛ie, drepturile ∫i obliga˛iile persoanelor aflate Ón executarea pedepselor privative de libertate, cum sunt: munca prestat„ de persoanele condamnate pe perioada deten˛iei, activit„˛i educative, culturale, terapeutice ∫i altele.

Dintre elementele de noutate Ón legisla˛ia rom‚neasc„ propuse prin proiectul de lege se men˛ioneaz„ interzicerea transfer„rii Ón penitenciare, ∫i respectiv Ón alte penitenciare dec‚t cele pentru minori ∫i tineri, pe o perioad„ mai mare de 5 zile, a minorilor afla˛i Ón executarea unor m„suri educative sau pedepse privative de libertate, m„sur„ care urm„re∫te, pe de o parte, s„ Ómpiedice introducerea minorilor Óntr-un mediu care poate afecta procesul de recuperare social„ a acestora, iar, pe de alt„ parte, s„ asigure continuitatea procesului educativ al minorilor implica˛i Ón activit„˛i de instruire ∫colar„ ori calificare profesional„.

Œn urma examin„rii proiectului de lege, Ón raport de amendamentele formulate, s-a Óntocmit prezentul raport, pe care-l supunem dezbaterii plenului Camerei, cu amendamentele admise ∫i respinse care vor fi analizate.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul lui, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

Bogdan Olteanu

#312285

Da, dac„ nu exist„ obiec˛ii la comisie. Ini˛iatorul? Nu exist„ alte obiec˛ii. Observa˛ii? Ne Ónsu∫im aceast„ observa˛ie pertinent„. P‚n„ la art. 70 alte observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. De la art. 71 la 80? Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii? Adoptat. Art. 81 la 90? Nu sunt. Mul˛umesc. Bun„ ziua, domnule Stanciu! De la art. 91 la 98. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final.

Proiectul Legii privind finan˛ele publice locale. Legea are caracter organic. Adoptat„ de Senat.

Raport comun de adoptare de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. Prioritate legislativ„ de integrare. Procedur„ de urgen˛„. Rog ini˛iatorul s„ ia cuv‚ntul pe scurt. Domnul ini˛iator Liviu Radu.

## **Domnul Liviu Radu** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin aceast„ lege Óncerc„m s„ Ónt„rim autonomia local„ a autorit„˛ilor locale ∫i jude˛ene introduc‚nd c‚teva principii noi, reguli noi, un nou sistem de transfer al

sumelor de echilibrare bugetar„, un capitol nou privind insolven˛a ∫i insolvabilitatea autorit„˛ilor locale, de asemenea, sanc˛iuni clare Ón cazul nerespect„rii regulilor stabilite prin aceast„ lege.

Scopul principal al legii este s„ ofere mai mult„ predictibilitate ∫i previzibilitate Ón func˛ionarea autorit„˛ilor locale printr-un mecanism clar ∫i transparent de transferuri bugetare care s„ asigure de la bun Ónceput func˛ionarea autorit„˛ilor locale. Am pornit Ón construc˛ia acestei legi pe un drum dificil, pornind de la ideea de a nu modifica deocamdat„ reparti˛ia, procentajele care se repartizeaz„ diferitelor autorit„˛i locale. Sper s„ vota˛i aceast„ lege care a fost negociat„ Óndelung, Ómpreun„ cu toate grupurile parlamentare ∫i cu asocia˛iile ale∫ilor locali.

V„ mul˛umesc.

Mihai Nicolae T„n„sescu

#314358

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ prezint raportul comun al celor dou„ comisii, Comisia pentru buget, finan˛e, pe de o parte, ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pe de alt„ parte, asupra proiectului Legii privind finan˛ele publice locale.

Vreau s„ v„ informez c„ prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind finan˛ele publice locale, propun‚ndu-se Ón acela∫i timp abrogarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45 din 2003 privind finan˛ele publice locale care a fost aprobat„ Ón anul 2004 prin Legea nr. 108.

Principalele propuneri cuprinse Ón proiectul de lege sunt urm„toarele: introducerea ∫i definirea unor concepte, termeni ∫i expresii noi Ón scopul aplic„rii unitare ∫i f„r„ interpret„ri de c„tre institu˛iile implicate Ón sistemul bugetar, introducerea ∫i definirea Ón textul proiectului de lege a 4 principii bugetare noi, respectiv principiul autonomiei locale financiare, principiul consult„rii, principiul propor˛ionalit„˛ii ∫i principiul solidarit„˛ii.

Apoi, proiectul de act normativ prevede reglementarea modului Ón care fondurile destinate echilibr„rii bugetelor locale vor fi repartizate direct de c„tre direc˛iile jude˛ene ale finan˛elor publice, excluderea de la repartizarea fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale a localit„˛ilor care nu au un venit mediu pe cap de locuitor mai mare dec‚t media jude˛ean„, cre∫terea cu 5% a gradului de Óndatorare a autorit„˛ilor publice locale pentru ob˛inerea de resurse financiare suplimentare, respectiv de la 20 la 25%, reglementarea insolvabilit„˛ii unit„˛ilor administrativteritoriale, introducerea unor dispozi˛ii care dau posibilitatea primarului de a verifica modul Ón care se cheltuiesc banii publici.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vreau s„ v„ informez, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor, c„ la lucr„rile comisiei au participat 48 de deputa˛i din cele dou„ comisii, dintr-un total de 55, iar raportul comisiilor a fost adoptat cu majoritate de voturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Œn timpul discu˛iilor ∫i, sigur, exist„ prezentat Ón anex„, s-a f„cut o serie de amendamente, unele admise, altele respinse, ∫i acestea sunt prezentate Ón anex„.

Plec‚nd de la cele spuse, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor, v„ supunem dezbaterii proiectul Legii privind finan˛ele publice locale.

V„ mul˛umesc.

Mircea Du∫a

#321129

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Baza administra˛iei este Óntotdeauna administra˛ia local„, pentru c„ tot ceea ce se hot„r„∫te la nivel central p‚n„ la urm„ se transpune Ón administra˛ia local„.

Dac„ Legea nr. 215 este practic legea privind organizarea ∫i func˛ionarea administra˛iei locale, practic Constitu˛ia administra˛iei locale, cea mai important„ lege dup„ Legea nr. 215 este Legea privind finan˛ele publice locale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Noi vorbim tot timpul de descentralizare, de deconcentrare, de autonomie local„, dar autonomia local„ f„r„ bani nu se poate realiza ∫i Óntotdeauna c‚nd administra˛ia local„ vorbe∫te despre autonomie local„ vorbe∫te Ón primul r‚nd despre autonomia financiar„. Or, pentru a exista autonomie financiar„ trebuie s„ existe ∫i cadrul legal pentru a crea resursele necesare finan˛„rii administra˛iei locale ∫i a serviciilor publice care sunt suportate din bugetele locale.

Aceast„ Lege privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45 este o lege care vine s„ clarifice unele concepte privind finan˛ele publice locale, o lege care s„ realizeze mai multe obiective pe care administra˛ia local„, Ón primul r‚nd vorbesc de consiliile locale, ∫i apoi de consiliile jude˛ene, au dorit-o dintotdeauna: aceea ca banii care se realizeaz„ pe plan local s„ r„m‚n„ pe plan local. Sigur c„ trebuie s„ existe ∫i acel principiu al solidarit„˛ii, pentru c„ banii trebuie s„ se redistribuie ∫i Ón alte localit„˛i, ∫i la nivel na˛ional pentru anumite zone, Ón func˛ie de necesit„˛ile acestora, dar, Ón principiu, banii care se realizeaz„ la nivel local ∫i Ón primul r‚nd veniturile proprii s„ r„m‚n„ acolo.

De asemenea, trebuie s„ existe un principiu corect de redistribuire a banilor de la bugetul de stat, pentru ca fiecare unitate administrativ-teritorial„ s„ aib„ posibilitatea s„-∫i finan˛eze cheltuielile curente, s„-∫i finan˛eze serviciile la nivelul unei localit„˛i ∫i, sigur, s„ aloce sume ∫i pentru dezvoltare, pentru cheltuieli de capital.

Toate legile care au guvernat finan˛ele publice locale Óncep‚nd din ’90 Óncoace au f„cut un pas Ón fa˛„ Ón vederea descentraliz„rii ∫i asigur„rii autonomiei financiare locale. ™i acest proiect de lege care modific„ prevederile legii, ale Ordonan˛ei nr. 45, face acest lucru ∫i credem c„ formulele care au fost acceptate de c„tre cele dou„ comisii privind mai ales repartizarea banilor de la buget pentru echilibrarea bugetelor locale sunt formule mai echitabile, av‚nd Ón vedere c„ se au Ón vedere cele trei elemente: suprafa˛a localit„˛ilor, num„rul de locuitori ∫i capacitatea financiar„ a fiec„rei localit„˛i.

Sigur c„ aici trebuie s„ fac eu o parantez„: nici o lege nu este perfect„, nici o lege nu reu∫e∫te s„ asigure acele principii ∫i criterii ca, Óntr-adev„r, aceast„ repartizare s„ fie echitabil„.

Din simul„rile care s-au f„cut la Ministerul Finan˛elor Publice ∫i de c„tre organele reprezentative ale administra˛iei locale, respectiv Asocia˛ia Consiliilor Jude˛ene, Federa˛ia Municipiilor, Asocia˛ia Ora∫elor ∫i cea a Comunelor din Rom‚nia, aceste formule care sunt prev„zute Ón lege afecteaz„ pu˛in repartizarea bugetelor tot la cei mai nec„ji˛i la nivelul comunelor. ™i poate c„ trebuie s„ g„sim, totu∫i, o formul„ mai corect„, probabil c„ chiar Ón acest act normativ sau av‚nd Ón vedere rezultatele care se vor ob˛ine dup„ aplicarea acestei legi pe care noi o vom adopta, s„ corect„m aceste criterii ca, Óntr-adev„r, administra˛ia local„ s„ se bucure de criterii corecte de repartizare a banilor, ∫i nu de criterii politice sau de influen˛e ale celor care au majoritatea Óntr-un consiliu jude˛ean, Ón primul r‚nd, la un moment dat.

Aceast„ lege corecteaz„ aspectele legate de criteriile de repartizare a banilor, de procentele de repartizare a banilor. S-a avut Ón vedere ca prin m„rirea procentului la 25% privind gradul de Óndatorare a administra˛iei locale

s„ se creeze posibilitatea ca administra˛ia local„ s„ poat„ Ómprumuta sume mai mari de bani pentru dezvoltare.

De asemenea, s-a m„rit acel procent care r„m‚ne la dispozi˛ia consiliilor jude˛ene pentru echivalarea bugetelor locale...

Ioan Oltean

#326786

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ast„zi Camera Deputa˛ilor este sesizat„ cu dezbaterea unui act normativ extrem de important, un act normativ care vine s„ completeze setul de acte normative ce vizeaz„ o adev„rat„ reform„ Ón domeniul administra˛iei publice locale, reform„ demarat„ Ón administra˛ia public„ local„. Transform„rile care au avut loc Ón ultimul timp Ón economia ˛„rii transfer„ multe responsabilit„˛i de la nivel central la nivel local.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Necesitatea cre∫terii autonomiei locale, precum ∫i necesitatea abord„rii Óntr-o manier„ mai transparent„ a domeniilor administra˛iei publice a determinat modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45 ∫i punerea acesteia de acord cu noile realit„˛i din Rom‚nia.

Este pentru prima dat„ c‚nd printr-un asemenea act normativ se realizeaz„ o autonomie local„ extrem de evident„. Prin actul normativ de ast„zi ce va fi adoptat aici, Ón mod sigur actul politic va fi mai pu˛in important Ón repartizarea c„tre comunit„˛ile locale a banului public. Prin actul normativ de ast„zi ce va fi adoptat se va diminua Ón mod sim˛itor rolul consiliului jude˛ean, iar comunit„˛ile locale vor putea s„ beneficieze de bani de la bugetul centralizat al statului, f„r„ o implicare politic„ major„, cum se Ónt‚mpl„ acum.

Actul normativ care ast„zi se adopt„ mai are un merit extrem de important, ∫i anume c„ el compatibilizeaz„ legisla˛ia din domeniu cu legisla˛ia comunit„˛ii europene. Multe dintre principiile comunitare se reg„sesc ast„zi Ón acest act normativ. A∫ enumera aici principiul transparen˛ei ∫i publicit„˛ii procesului bugetar, principiul unit„˛ii monetare, principiul specialit„˛ii, principiul echilibrului, principii noi, care pentru prima dat„ se reg„sesc Ón acest act normativ. Toate acestea vin ∫i creeaz„, zic eu, o opinie pozitiv„ Ón sensul adopt„rii acestui act normativ.

Partidul Democrat va vota f„r„ nici un fel de re˛inere actul normativ a∫a cum este el cuprins Ón raportul prezentat de c„tre cele dou„ comisii abilitate pentru dezbaterea Ón fond.

V„ mul˛umesc.

Lia Olgu˛a Vasilescu

#342380

V„ mul˛umesc foarte mult.

Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ printre lucruri foarte bune cerute de Uniunea European„ s-a ascuns ∫i un îtun imobiliar“ Ón acest proiect de lege. Cine nu crede poate s„ priveasc„ cu aten˛ie anexele ∫i s„ vad„ cele 350 de cinematografe.

Cine dore∫te, de asemenea, s„ vad„ ∫i ce fel de cinematografe se v‚nd, o s„ constate c„ aproape toate sunt Ón centrele localit„˛ilor ∫i c„ terenul de sub aceste cinematografe valoreaz„ c‚teva milioane de euro.

Sigur, se poate spune acum c„ statul rom‚n va vinde aceste cinematografe cu destina˛ie precis„ ∫i cel care le va cump„ra, cump„r„torul, va avea obliga˛ia s„ le p„streze cu destina˛ia de cinematograf. Dar statul va face un contract cu un cump„r„tor care va fi obligat s„ respecte acest contract. Dar dac„ acest cump„r„tor, la r‚ndul lui, va vinde altcuiva, acel cump„r„tor nu va mai fi obligat s„ p„streze destina˛ia de cinematograf.

V„ atrag foarte serios aten˛ia c„ aici se ascunde un mare jaf. Este vorba despre cinematografe aflate Ón centrele localit„˛ilor pentru care pe multe dintre ele s-a arvunit, s-a b„tut palma ca s„ le transforme Ón mall-uri.

Mai mult dec‚t at‚t, domnul ministru Iorgulescu, din c‚te am fost informat„ de la colegii mei din comisie, chiar s-a dat de gol Ón timpul dezbaterilor, spun‚nd faptul

c„ exist„ deja o re˛ea cu care a negociat ca s„ fie preluate aceste cinematografe. Ceea ce mi se pare cam prea mult, mai ales c„ vine de la un ministru care mai are ceva Ón spate, ∫i anume c„ a transformat casa marelui compozitor ∫i muzicolog rom‚n George Enescu Ón c‚rcium„!

Este o mare ru∫ine ∫i numai pentru acest lucru ar trebui s„ solicit„m demisia acestui ministru care a permis a∫a ceva! O cas„ donat„, un palat donat de familia marelui compozitor ca s„ fie transformat Ón muzeu ∫i absolut to˛i oamenii care doresc s„ viziteze casa unde a locuit marele compozitor s„ fie transformat„ acum Ón c‚rcium„?! ™i numai pentru asta ∫i trebuie cerut„ demisia acestui ministru!

Ca s„ nu mai vorbim de îtunul imobiliar“ pe care se preg„te∫te acum pe ultima sut„ de metri s„-l trag„ cu aceste cinematografe.

Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, ∫i domnule pre∫edinte, c„ P.R.M.-ul ∫i-a schimbat pozi˛ia, nu va vota sub nici o form„ acest proiect de lege ∫i a∫ ruga to˛i colegii din Parlamentul Rom‚niei s„ nu-l voteze, pentru c„ este mare p„cat dac„ facem a∫a ceva.

V„ mul˛umesc.

Monica Octavia Musc„

#344929

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, sunt uimit„ c„ facem a doua oar„ dezbateri generale. O dat„ ce dezbaterile generale au avut loc, nu cred c„ mai era cazul s„ revenim, dar dac„ a∫a este modelul, mergem mai departe ∫i noi, Ón acela∫i ritm ∫i Ón aceea∫i schem„.

Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ spun c‚teva lucruri care ˛in, Óntr-adev„r, de dezbaterile generale. Œn primul r‚nd c„ acest proiect de lege, a∫a cum este el, a fost negociat cu to˛i cei care vor beneficia de pe urma acestui proiect de lege, respectiv, indiferent de op˛iunea politic„ a celor care sunt destinatarii proiectului de lege, dezbaterea a avut loc pe fiecare articol Ón parte, pe fiecare alineat Ón parte. Ca urmare a acestei dezbateri publice pe acest proiect de lege au semnat cea mai mare parte a destinatarilor, indiferent, repet, de culoarea politic„.

Doi. De ce a fost nevoie de reveniri asupra Legii cinematografiei? Œn primul r‚nd, pentru c„ a fost necesar„ armonizarea cu recomand„rile Uniunii Europene. De altfel, proiectul de lege, a∫a cum este el, a fost negociat cu Comisia european„. Drept urmare, intr„ Ón partea aceea de legisla˛ie armonizat„ cu legisla˛ia european„.

Trei. A fost necesar s„ revenim asupra Legii cinematografiei pentru c„ v„ aduc aminte celor care au f„cut parte din Comisia de cultur„, inclusiv vorbitorii de ast„zi, c„ noi, atunci c‚nd eram Ón opozi˛ie, am fost revolta˛i de faptul c„ s„lile de cinematograf r„m‚n Ón continuare Ón posesia statului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Ce se Ónt‚mpl„ dac„ r„m‚n Ón posesia statului? Uita˛i-v„ pe Calea Grivi˛ei cu cinematograful de acolo! A r„mas o carcas„ Ón care cresc la ora actual„ pomi.

Drept urmare, dac„ vrem cu adev„rat s„ sprijinim a∫a cum ne cere Uniunea European„ diversitatea cultural„, ∫i respectiv ∫i cinematografia, avem obliga˛ia s„ sprijinim Ón egal„ m„sur„ produc˛ia, exploatarea ∫i difuzarea. Nu po˛i s„ difuzezi film Ón Rom‚nia dac„ nu ai s„li de cinematograf.

La ora actual„, s„lile de cinematograf sunt rarisime. Drept urmare, privatizarea s„lilor de cinematograf se va face cu un caiet de sarcini foarte precis, f„r„ s„ aib„ voie s„ v‚nd„ ∫i cu obliga˛ia de a le aduce la standarde europene Óntr-un termen-limit„. Œn cazul Ón care nu se Ónt‚mpl„ acest lucru, s„lile de cinematograf revin statului, care le reprivatizeaz„ cu oameni mai serio∫i.

Drept urmare, nu exist„ nici un fel de problem„ Ón leg„tur„ cu privatizarea s„lilor de cinematograf. Cine vorbe∫te de tunuri pe tema asta ori nu are suficient„ informa˛ie, ori, dac„ o are, Ónseamn„ c„ nu e de bun„-credin˛„.

Drept urmare, repet, caietul de sarcini va fi Ón a∫a fel f„cut Ónc‚t s„ nu lase nici un fel de posibilitate de joc nim„nui, nici celui care cump„r„, nici celui care privatizeaz„.

Bogdan Olteanu

#358680

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Œn Óncheiere, domnul secretar de stat Ioan Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œntr-adev„r, a∫a cum sublinia domnul deputat Márton Árpád, practic aceasta este o lege de sistem, este o lege care credem c„ va duce la dezvoltarea industriei cinematografice rom‚ne∫ti, ∫i Ón leg„tur„ cu posibila privatizare a unor societ„˛i sau regii ce se afl„ sub autoritatea Ministerului Culturii, ordonan˛a con˛ine numai dou„ articole: 66 ∫i 67.

Dintr-o nefericit„ lips„ de Ón˛elegere a unei dezbateri care a avut loc la Comisia pentru cultur„, mijloace de informare Ón mas„, Óntr-un cotidian, altminteri, de circula˛ie, a ap„rut la un moment dat un articol cu acest titlu: îTun imobiliar Ón materia privatiz„rii cinematografelor“. Citez din memorie, deci aproximez.

Se vorbe∫te mult despre acest lucru ∫i, Óng„dui˛i-mi s„ v„ spun, se vorbe∫te f„r„ s„ se cunoasc„ realitatea. A∫a cum a˛i remarcat Ón anexa la ordonan˛„, sunt un num„r de 315 cinematografe, care potrivit ordonan˛ei se afl„ Ón proprietatea privat„ a statului ∫i Ón administrarea Regiei R.A.D.E.F. — îRom‚nia-Film“, regie care are ca principal obiect de activitate difuzarea de film rom‚nesc, at‚t c‚t mai este, difuzarea de film, Ón general.

S„ v„ spun care este situa˛ia pe care, cu un cuv‚nt pe care eu, cel pu˛in, nu-l Óndr„gesc, îam mo∫tenit-o“. Situa˛ia este urm„toarea: Ón acest moment, din cele 315 cinematografe, repet, aflate Ón proprietatea privat„ a statului ∫i Ón administrarea R.A.D.E.F. îRom‚nia-Film“, doar 35 func˛ioneaz„ ca atare; 199 au fost mo∫tenite ca îÓnchiriate cu o alt„ destina˛ie“. 69 sunt Ónchiriate cu destina˛ia film.

Dac„ ve˛i avea bun„voin˛a, ∫i sunt convins c„ o ve˛i avea, ve˛i observa c„ ordonan˛a, printre altele, Ó∫i propune s„ Óncurajeze ∫i difuzarea de film rom‚nesc. ™i, Ón acest sens, ea con˛ine dispozi˛ii, inclusiv facilit„˛i fiscale pentru difuzorii de film.

Ne-am propus, a∫adar, ca printr-o strategie care Ón fiecare caz Ón parte va fi aprobat„ prin hot„r‚re de guvern, s„ Óncerc„m s„ privatiz„m inclusiv s„lile ∫i gr„dinile de cinema.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 Doamna deputat Mona Musc„ a vorbit aici despre negocieri cu cei interesa˛i ∫i probabil s-a n„scut un echivoc din felul Ón care Domnia Sa s-a exprimat. Doamna deputat se referea la faptul c„ aceast„ ordonan˛„ a fost scris„ Ómpreun„ cu regizori, cu scenari∫ti, cu oameni de film. A fost un efort extraordinar. Am scris-o Ómpreun„ cu ei, am dezb„tut-o Ómpreun„ cu ei Ón mai multe r‚nduri ∫i doamnele ∫i domnii deputa˛i din Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Camerei Deputa˛ilor au putut s„ vad„ la dezbaterile generale din comisie c„, indiferent de genera˛ie, mari regizori de film, fie Sergiu Nicolaescu, fie tinerii care acum, iat„, iau premii interna˛ionale, sus˛in cu toat„ convingerea prevederile acestei ordonan˛e.

Revenind, art. 67 din Ordonan˛a nr. 39 este Ón strict„ conformitate cu dou„ legi-cadru Ón materia privatiz„rii: este vorba despre Ordonan˛a Guvernului nr. 88/2002 ∫i despre Legea nr. 137/2003 pentru accelerarea privatiz„rii, este Ón strict„ concordan˛„ cu strategia Guvernului de privatizare ∫i cu tendin˛ele Ón plan european.

Imagina˛i-v„, v„ rog, c„ nu o s„ putem s„ difuz„m film rom‚nesc, ∫i banii care vor fi colecta˛i Ón fondul cinematografic, potrivit acestei ordonan˛e, vor fi din ce Ón ce mai mul˛i, av‚nd la dispozi˛ie numai 35 de s„li care func˛ioneaz„.

Din p„cate, sunt ∫i confuzii terminologice, sunt ∫i confuzii de ordin juridic, ∫i confuzii de ordin economic. Nimeni nu o s„ v‚nd„ nimic la pre˛ de inventar. Nu mai exist„ de mult a∫a ceva Ón procesul de privatizare. Totul se face prin expertiz„, ∫i exper˛ii sunt ale∫i, selecta˛i potrivit legii. La valoarea de pia˛„ totul va fi concuren˛ial, transparent ∫i, Ón primul r‚nd, privatizarea va avea ca scop relansarea activit„˛ii Ón cinematografe, redarea acestor imobile cu destina˛ia de cinematografe ∫i, prin intermediul acestora, Óncurajarea inclusiv a difuz„rii filmului rom‚nesc.

Raluca Turcan

#364593

Aceast„ lege a fost Ón Parlament, a fost retrimis„ la comisie, pentru a se corecta anumite porti˛e care ar fi existat Ón textul legii pentru a o interpreta pe aceasta Ón sensul unor persoane.

Eu sunt cuprins„ de p„rere de r„u c„ sunt persoane care nu au citit raportul suplimentar, realizat de Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, ∫i Ón care acele probleme au fost remediate tocmai prin includerea unor criterii foarte clare prin care se face privatizarea.

De asemenea, doamnelor ∫i domnilor, sunt mul˛i dintre dumneavoastr„ care sunt parlamentari de mult timp Ón acest Parlament al Rom‚niei.

C‚te proiecte de lege a˛i elaborat dumneavoastr„ ∫i care cuprindeau caiet de sarcini pentru privatizare? Cu to˛ii cunoa∫tem principiile economiei de pia˛„ ∫i acolo vrem s„ ajungem. Vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„ cu o economie de pia˛„.

Cum po˛i s„ stimulezi produc˛ia cinematografic„ dac„ nu ai unde s-o vinzi?

™i unde s-o vinzi, dac„ toate cinematografele sunt Ón paragin„?! Pentru c„ asta Ónseamn„ domina˛ia statului Ón cinematografie, Ón cinematografe.

V„ rog foarte mult s„ analiza˛i cu Ón˛elepciune toate problemele care sunt expuse ast„zi aici, s„ vede˛i c„ legea Ón sine se refer„ la stimularea cinematografiei ∫i a crea˛iei rom‚ne∫ti. Exist„ doar dou„ articole care se refer„ la privatizarea cinematografelor, demers ∫i principiu esen˛ial Ón economia de pia˛„, ∫i s„ nu bloc„m o lege de o importan˛„ extraordinar„ pentru acest domeniu ∫i pentru regizori. Uita˛i-v„ ce regizori de renume avem ∫i Ón ce condi˛ii Ó∫i v‚nd ei filmele! C„ exist„ doar un singur cinematograf mare, de fapt o singur„ re˛ea de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006 cinematografe mari, care vinde filmele rom‚ne∫ti. Nu este normal acest lucru!

De asemenea, v„ rog Ónc„ o dat„ s„ citi˛i raportul suplimentar ∫i s„ vede˛i c„ comisia, per ansamblul ei, ∫i-a f„cut datoria fa˛„ de dumneavoastr„ ∫i fa˛„ de cei care sunt viza˛i de aceast„ lege, ∫i c„ am inclus, Óntr-adev„r, ni∫te cerin˛e pentru ca aceast„ privatizare s„ nu se fac„ Ón mod abuziv.

V„ rog foarte mult s„ sus˛inem acest demers.

Ioan Onisei

#375943

Œn leg„tur„ cu art. 66 ∫i 67, cu cazul Timi∫oara ∫i cu ideea general„ de posibilitate a trecerii c„tre colectivit„˛ile locale a unor cinematografe, trebuie s„ precizez c‚teva lucruri: Ónt‚i de toate, Ón leg„tur„ cu Timi∫oara, a∫a cum l-am informat pe domnul deputat, r„spunz‚ndu-i la o interpelare, cinematograful îPatria“ din Timi∫oara a fost trecut din proprietatea privat„ a statului Ón proprietatea public„ a Consiliului Local Municipal, ∫i el va avea ca destina˛ie sal„ pentru Filarmonica din Timi∫oara, una dintre institu˛iile publice de cultur„ de mare importan˛„ ∫i anvergur„, care nu are sediu.

Pornind Óns„ de la acest caz, s„-mi Óng„dui˛i s„ precizez c‚teva aspecte pe care le consider importante: primul — p‚n„ acum trei ani de zile, prin hot„r‚ri de guvern succesive, care priveau c‚te un caz Ón parte, circa 54 de cinematografe au fost trecute din proprietatea public„ — pe vremea aceea erau consacrate Ón proprietatea public„, potrivit Legii nr. 630 a cinematografiei, Legea Nicolaescu, au fost trecute a∫adar din proprietatea public„ a statului Ón proprietate public„ local„, ∫i trebuie s„ v„ spun c„ numai 5 dintre acestea mai func˛ioneaz„ cu destina˛ia de cinematograf. ™i de ce acest lucru? ™i de ce nevoia de a avea lista complet„ a cinematografelor Ón anexa la aceast„ lege ∫i consacrarea lor Ón proprietatea privat„ a statului?!

Pentru simplul motiv c„, potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia, un bun proprietate public„ sau privat„ a statului poate fi trecut, prin hot„r‚re de guvern, Ón domeniul public local, cu acceptul Consiliului local, dar ceea ce e foarte important s„ ne amintim este c„ ulterior Consiliul local, prin simpl„ hot„r‚re, poate trece acel bun din proprietate public„ a comunit„˛ii locale Ón proprietate privat„, ∫i acel bun poate s„ ia orice destina˛ie alta dec‚t cea de cinematograf.

Œn leg„tur„ cu art. 66, remarca˛i v„ rog c„ el nu face dec‚t s„ treac„ Ón revist„ care sunt societ„˛ile ∫i regiile aflate sub autoritatea Ministerului Culturii ∫i despre a c„ror privatizare facem vorbire Ón art. 67.

Art. 67 se refer„ la privatizarea acestor societ„˛i, inclusiv a cinematografelor care sunt pendinte doar de o regie din cele 5 unit„˛i economice specializate Ón domeniu ∫i aflate sub autoritatea Ministerului Culturii.

Trebuie s„ v„ spun, stima˛i parlamentari, c„ a∫a cum mul˛i dintre dumneavoastr„ ∫tiu, noi puteam s„ nu avem asemenea dispozi˛ii Ón cuprinsul acestei legi.

Cuprins

Stenograma

Dezbateri asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia ∫i a propunerii legislative pentru modificarea anexei la Legea nr. 630/2002, Legea cinematografiei, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare (retrimis comisiei)