Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 septembrie 2013
Declarații politice · retras
Tinel Gheorghe
Discurs
„Am crezut în șansa dată noii generații de oameni politici ai USL, reprezentată de domnul Victor Viorel Ponta”
Aș! M-am înșelat!
Personal, vă mărturisesc că evenimentele din ultimele zile de guvernare USL, cu domnul Victor Viorel Ponta aflat într-o mare dilemă existențială de genul sunt prim-ministru, sunt deputat sau sunt și una, și alta, dar nu știu cum și când să le combin, au confirmat temerile mele că alegerea și apoi numirea Domniei Sale pentru această înaltă demnitate în stat a fost o mare greșeală sau, mai bine spus, una dintre marile erori politice de după 1989 petrecute în România. Eroare care, din păcate, nu cred că va fi asumată de cineva.
Am crezut că privatizarea ratată a Oltchimului va fi cel puțin asumată politic, ca gest, de domnul Ponta. Aș! M-am înșelat!
Am crezut că privatizarea „aproape” ratată a CFR Marfă, cu acuzații foarte grave din partea Președintelui României, domnul Traian Băsescu, va fi, pe de o parte, explicată opiniei publice, cu argumente solide și credibile, iar, pe de altă parte, asumate cel puțin politic, ca gest, de domnul Ponta. Aș! M-am înșelat!
Am crezut că numirea, de la preluarea mandatului de prim-ministru al României, a 15 membri ai Guvernului, declarați fie incompatibili de ANI, fie condamnați de justiție, va fi măcar asumată politic, în fața opiniei publice, printr-un gest de regret al domnului Victor Viorel Ponta. Aș! M-am înșelat!
Am crezut că în cazul licitației organizate de Ministerul Finanțelor – așa-numitul ajutor _de minimis_ – domnul Victor Viorel Ponta va da public de pământ cu ministrul Daniel Chițoiu, măcar pentru prejudiciul de imagine creat Guvernului prin proasta organizare a acestei licitații, dacă nu pentru suspiciunea de fraudă și corupție care a generat sesizarea DNA. Aș! M-am înșelat!
Dar nu am crezut niciodată că deputatul Victor Ponta se va îndoi vreodată de deciziile luate de premierul Victor Ponta, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului Roșia Montană. Aș! M-am înșelat!
Iar cazul Roșia Montană este, după mine, un simplu parlamentar român, măsura supremă a duplicității, lașității și lipsei de responsabilitate manifestate de domnul Ponta într-una dintre cele mai importante funcții de demnitate publică din România, cea de prim-ministru. Aș! Ce-ar mai vrea unii să mă înșel!
Să nu mă înțelegeți greșit, domnule Ponta! Nu am nimic personal de împărțit cu dumneavoastră, ca simplu cetățean al acestei țări, dar ca om politic din tânăra generație cred cu tărie că altele erau așteptările oamenilor față de prestația dumneavoastră guvernamentală. Aș! Ce n-aș da să mă fi înșelat!
Iată, deci, de ce lipsa de maturitate politică, manifestată deseori prin pozițiile publice exprimate, la care se adaugă lipsa de responsabilitate, deseori mult mai vizibilă public chiar decât lipsa de maturitate, pot fi, domnule Ponta, motive suficiente pentru ca dumneavoastră să nu mai fiți prim-ministrul României chiar din acest moment. Aș! Cine să mă asculte și să mă creadă pe mine?!