Valeriu Gheorghe

Am fost sesizat de Asociaþia Patronalã a Angrosiºtilor de Cereale din România cã în cursul anilor 2001 ºi 2002 România a importat din Ucraina ºi Republica Moldova grâu radioactiv. Este o problemã esenþialã pentru România, dacã ne gândim cã fiecare dintre noi suntem consumatori de pâine. Este, oare, posibil sã fi mâncat pâine contaminatã radioactiv?

Asociaþia Patronalã a Angrosiºtilor de Cereale din România (ANCER) a primit din unele þãri arabe, principale importatoare de cereale din România, specificaþii de calitate pentru cereale, în special pentru grâu. Aceste specificaþii de calitate erau menþionate în scrisori oficiale adresate Ambasadelor României, Ministerului Agriculturii ºi Ministerului de Externe ºi conþineau o clauzã de control a radioactivitãþii grânelor. Grâul provenit din Ucraina ºi parþial din Republica Moldova este prohibit pe pieþele arabe pentru cã prezintã riscul contaminãrii radioactive (probabil efect al dezastrului de la Cernobâl).

România este importatoare de grâu din aceste douã þãri. Prin România se tranziteazã grâu din Ucraina, grâu care mai apoi primeºte certificat de origine românesc, dupã care ajunge pe piaþa arabã. România ar trebui sã protejeze grâul românesc destinat exportului printr-un act administrativ care sã conþinã obligativitatea controlului radioactivitãþii la punctele de frontierã pentru importurile de cereale ºi interzicerea intrãrii în România, chiar ºi numai pentru tranzit, a cerealelor identificate a fi contaminate radioactiv.

Am adresat ºi o interpelare domnului ministru Ilie Sârbu pentru a primi date oficiale din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor privind importurile de grâu din Ucraina ºi Republica Moldova din anul 2001 ºi pânã în prezent ºi dacã aceste importuri au fost controlate la frontierã din punct de vedere al radioactivitãþii.

Ucraina este cel mai important producãtor de grâu din zona Mãrii Negre, de aceea preþurile acestui produs sunt, de regulã, mai mici decât cele ale grâului românesc, fapt ce nemulþumeºte atât producãtorii de cereale din România, cât ºi pe angrosiºtii depozitari. În acest context, comercianþii-exportatori speculeazã acest aspect ºi îºi îndreaptã atenþia mai întâi cãtre grâul din Ucraina ºi mai apoi cãtre cel românesc. Din cauza preþului grâului ucrainean suferã nu numai România, ci ºi celelalte þãri exportatoare de grâu din Europa Centralã ºi de Est: Ungaria, Serbia ºi Bulgaria.

Grâul românesc este în majoritate biologic, natural, fapt care ar trebui sã-i confere o poziþie bunã pe piaþa cerealelor. Dar se întâmplã urmãtorul lucru: M.A.A.P. a alocat fonduri pentru depozitarea grâului în spaþii total neadecvate, respectiv în grajduri. Urmarea: grâul românesc de calitate superioarã este declasat ca grâu furajer.

Care credeþi cã este interesul M.A.A.P.? Care este imaginea României?