Stenogramă plen

Vã propun sã începem. Domnule Brudaºca, daþi-i drumul!

## Bunã dimineaþa!

Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o ”Calomnii, insulte ºi acuzaþii murdareÒ.

Vreme de 13 de ani dupã evenimentele din decembrie 1989, atât eu, cât ºi întreaga mea familie am fost an de an terorizaþi, calomniaþi, insultaþi, denigraþi ºi terfeliþi prin presã de un ratat, pânã mai ieri lingãu pe la cabinetele mai marilor vremii, iar ulterior devenit subit justiþiar în slujba minciunii ºi neadevãrului. Acuzaþiile ce mi se aduc, cu dovezi inventate, sunt legate de evenimentele de la 15 noiembrie 1987.

Având în vedere cã la data respectivã eram instructor la cabinetul judeþean de partid din Braºov ºi am cunoscut o parte din aceste evenimente, începând din ianuarie 1990, în mai multe numere succesive, am publicat în revista clujeanã ”TribunaÒ o evocare a evenimentelor petrecute la Braºov. Pornind de la faptul cã, asemenea a zeci de activiºti de partid, U.T.C., sindicat etc., am fost ºi eu, dupã desfãºurarea propriu-zisã a miºcãrii de protest, repartizat exclusiv pentru munca de partid la IABV ºi astfel am reuºit sã cunosc din interior o serie de fapte, pe care ulterior le-am redactat în revistã, câþiva nemernici, între care ºi un psihopat din Braºov, mi-au atribuit mie tocmai lucrurile pe care eu le prezentasem cu deplinã onestitate ºi obiectivitate opiniei publice ºi viitorilor istorici interesaþi de miºcarea protestatarã respectivã.

Am mai arãtat, cu diverse prilejuri, cã eu personal nu am cunoscut ºi nu cunosc nici în prezent pe nici unul dintre cei implicaþi direct în organizarea ºi desfãºurarea miºcãrii de protest. De asemenea, nu am fost implicat în absolut nici un fel în arestarea, anchetarea, condamnarea, pedepsirea lor. Nu intrau în competenþele mele astfel de activitãþi. Prezenþa mea la IABV Ñ ºi numai aici, precizez încã o datã Ñ dupã desfãºurarea miºcãrii propriu-zise a fost strâns legatã de munca de partid în secþiile uzinei.

Am adresat de-a lungul anilor mai multe scrisori direct ºi prin presã preºedinþilor Sindicatului ”15 NoiembrieÒ, prin care le-am cerut sã facã publice toate acuzaþiile concrete care mi se aduc, respectiv sã precizeze dacã eu personal am avut vreo legãturã, oricare ar fi fost aceasta, cu anchetarea lor propriu-zisã, cu judecarea sau cu condamnarea acestora. De asemenea, le-am cerut ca în cazul în care ei, familiile lor, prietenii sau cunoscuþii lor au avut ceva de suferit datoritã mie sã se adreseze justiþiei ºi sã cearã pedepsirea mea pentru faptele pe care le-aº fi sãvârºit.

În plus, am solicitat, inclusiv într-un drept la replicã publicat de ”Evenimentul zileiÒ în 1998, domnului Moisescu, fostul procuror general al României, ca ºi

domnului Costin Georgescu, fostul director al S.R.I., sã dea publicitãþii orice materiale aflate în dosarele acestui caz, care se referã nemijlocit la implicarea ºi contribuþia mea directã în arestarea, anchetarea, schingiuirea sau deportarea celor implicaþi. Niciodatã n-am primit absolut nici un rãspuns!

La împlinirea a 10 ani de la eveniment, Sindicatul ”15 NoiembrieÒ din Braºov a dat publicitãþii douã volume, în care sunt prezentate faptele petrecute. Lucrarea reproduce circa 35 de pagini din reportajul publicat de mine pe aceeaºi temã, iar titlul volumului II al acestuia este preluat din textul meu.

În lucrarea respectivã nu îmi sunt aduse acuzaþii pentru fapte pe care le-aº fi comis împotriva participanþilor la miºcarea de protest. Nu vãd de ce, dacã ar fi deþinut dovezi clare în acest sens, sindicatul, cel mai interesat în prezentarea adevãrului, m-ar fi cruþat tocmai pe mine ºi nu le-ar fi adus la cunoºtinþa opiniei publice sau nu ar fi cerut justiþiei sã mã tragã la rãspundere.

Cum spuneam, nu am întâlnit niciodatã pe nici unul dintre cei care au avut de suferit în urma acestei miºcãri de protest ºi, prin urmare, nu am cerut nici condamnarea lor la moarte, aºa cum sunt acuzat.

Apreciez atacurile împotriva mea ºi acuzaþiile ce mi se aduc în paginile ”României libereÒ drept murdare ºi menite a mã împroºca ºi în acest an cu noroi. Toate afirmaþiile cuprinse în recentele articole din aceastã publicaþie sunt calomnii la adresa mea ºi, ca urmare, intenþionez sã îi acþionez în judecatã atât pe autorii lor, cât ºi ziarul care le-a publicat.

Astfel, le voi acorda ºansa sã dovedeascã în faþa judecãtorului, cu probe, toate aceste afirmaþii calomnioase care aduc atingere gravã demnitãþii ºi onoarei mele de om ºi membru al comunitãþii. Voi solicita atunci ca toate datele referitoare la mine, dacã existã (cu toate cã eu am certitudinea cã nu existã), sã fie relevate pentru a-mi dovedi nevinovãþia.

Aceste neadevãruri ºi calomnii publicate în presã sunt menite sã-mi creeze o imagine nefavorabilã atît între colegii mei parlamentari, cât ºi în rândurile electoratului care a crezut ºi crede în mine, mã considerã un om onest, dãruit activitãþii pe care o desfãºor pentru a le reprezenta, promova ºi apãra interesele. În acelaºi timp, acest atac mârºav este îndreptat ºi împotriva Partidului România Mare, din care fac parte.

Eu cred cã e timpul sã înceteze infernul la care, de 13 ani, suntem supuºi continuu eu ºi familia mea. De aceea, de la acest microfon, adresez domnului preºedinte al C.N.S.A.S. rugãmintea de a asigura accesul, cât mai curând posibil, al tuturor celor interesaþi la documentele referitoare la evenimentele din urmã cu 15 ani de la Braºov ºi, totodatã, solicit sã fie date publicitãþii toate acele documente ºi acte care mã incrimineazã pentru fapte pe care sunt acuzat cã le-aº fi sãvârºit.

În aceste condiþii, asigur opinia publicã ºi clasa politicã cã sunt pregãtit sã suport absolut toate consecinþele dacã se va dovedi în mod onest, corect cã aº fi fost vinovat de lucrurile de care sunt acuzat astãzi.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Adrian Moisoiu ºi urmeazã domnul Daraban.

Bunã dimineaþa! Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi este intitulatã ”La mulþi ani, George Emil Palade!Ò

Este în logica istoriei ca fiecare þarã sã aibã un patrimoniu al sãu, risipit în lume. Este, însã, cel puþin dureros, atunci când una dintre cele mai valoroase perle ale acestei coroane îºi gãseºte împlinirea pe alte meleaguri. Probabil, cu timpul, o sã ne obiºnuim ºi cu acest gând!

”Am ales cercetarea ºi emigrarea deoarece aveam sentimentul cã nu ºtiu destul.Ò Sunt cuvintele marelui român, ale primului român care a intrat în posesia celei mai râvnite distincþii din lume, premiul Nobel; sunt cuvintele lui George Emil Palade.

George Emil Palade s-a nãscut în urmã cu 90 de ani la Iaºi, la 19 noiembrie 1912, în familia profesorului de filozofie ºi pedagogie Emil Palade, originar din Bârlad. Dupã ce ºi-a luat bacalaureatul la liceul ”BogdanPetriceicu HasdeuÒ din Buzãu, urmeazã Facultatea de Medicinã din Bucureºti, pe care o absolveºte în 1935.

În 1940 obþine titlul de doctor în ºtiinþe, cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie ºi fiziologie comparatãÒ.

Dupã ce lucreazã în câteva clinici din þarã, în 1946 intrã în posesia unei burse de cercetare la Universitatea din New York, unde se ºi stabileºte, obþinând cetãþenia americanã în 1952.

Întâlnindu-l pe Albert Claude, ajunge sã lucreze la Institutul Rockefeller pentru cercetãri medicale din New York în domeniul biologiei celulare.

În nenumãratele sale studii, George Emil Palade a demonstrat cã particulele de citoplasmã, numite iniþial ”corpusculele lui PaladeÒ, sunt formaþiuni granulare dense cu dimensiuni de 0,1 microni, bogate în acid ribonucleic, fapt pentru care ulterior s-au numit ribozomi.

Investigaþiile sale au condus la elucidarea unor probleme legate de transportul transmembranar de substanþe organice, pentru ca acestea sã ajungã în celulele þesuturilor umane vascularizate.

Premiile Albert Lasker din 1966 ºi Hurwitz din 1972 au prefaþat o activitate de cercetare prestigioasã, împlinitã în 1974 cu premiul suprem care încununeazã o viaþã dedicatã ºtiinþei. Împreunã cu Albert Claude ºi Cristian de Duve, pentru descoperirea ribozomilor prin tehnici de microscopie electronicã, i se decerneazã Premiul Nobel pentru fiziologie ºi medicinã.

## Vã mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Aurel Daraban, va urma domnul ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În fiecare an, când discutãm proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, prin care se pun bazele ºi se stabilesc liniile directoare ale activitãþii societãþii româneºti, consider cã exigenþa ºi responsabilitatea în abordarea acestor chestiuni trebuie sã primeze, iar adoptarea bugetului pentru 2003 ar trebui sã reliefeze strãdaniile conlucrãrii noastre reciproce în construirea viitorului economic, financiar, social ºi cultural al acestei þãri, care, iatã, în aceastã sãptãmânã, urmeazã sã fie recunoscutã în plan extern ca partenerã în NATO.

Cu stupoare am asistat, însã, la incalificabile atacuri venite din partea unor reprezentanþi importanþi ai P.N.L., partid ce se declarã ”al deschiderii de dialogÒ, care a apreciat cã bugetul de stat pe anul viitor este demagogic, electoral ºi anticonstituþional, iar aprecierile asupra Parlamentului sunt în aceeaºi mãsurã de incitante: ”Sper cã acest Parlament nu a devenit Parlamentul Nãstase, ci este în continuare Parlamentul României.Ò

Evident, de aceea ne aflãm în Parlament, sã discutãm bugetul, sã-l analizãm, sã facem reajustãri acolo unde e nevoie, sã propunem soluþii ºi alternative.

În acest context, când România trece printr-o perioadã destul de grea, când se fac eforturi extraordinare în toate planurile pentru a intra într-o stare de normalitate, aceste atacuri vitriolante ºi demagogice din partea liberalilor mi se par nepermise, sfidãtoare, jignitoare ºi la adresa noastrã, ca parlamentari. La urma urmei, atunci când au fost la guvernare ºi au deþinut o majoritate covârºitoare în Parlament, ce fel de bugete s-au realizat ºi când se realizau în timp?

Aceia care atacã construcþia bugetarã pentru anul 2003 atacã implicit toate eforturile ministerelor, Guvernului, ale majoritãþii parlamentare ºi, în ultimã instanþã, ale poporului român, de a accede în instituþiile europene ºi euroatlantice. Proiectele bugetului de stat ºi al asigurãrilor sociale pentru anul 2003, dupã cum bine cunoaºtem, au fost fundamentate pe baza a douã obiective esenþiale: asigurarea finanþãrii transparente ºi stabile pe bazã de programe de dezvoltare economicã durabilã a þãrii ºi asigurarea respectãrii angajamentelor asumate de þara noastrã faþã de NATO.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul ªtefan Baban, va urma domnul Ioan Oltean.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

ÒReforma învãþãmântului românesc Ð ºcoli pãzite de jandarmiÒ.

A trebuit sã explodeze o grenadã la un renumit liceu bucureºtean pentru ca sã ne dãm seama cã sunt necesare mãsuri de siguranþã sporitã pentru elevi. Acesta este un mod deloc onorabil de a recunoaºte cã, în afara problemelor care vin din interior, învãþãmântul românesc este vulnerabil la criminalitatea ce bântuie societatea noastrã.

S-au dat rechizite ºcolare copiilor sãraci, li s-a oferit o gustare gratuitã (care, ºi ea, lasã mult de dorit), au posibilitatea de a ajunge cu mijloace de transport la ºcoalã pe timp nefavorabil fãrã sã mai fie nevoiþi sã înoate prin troiene, au fost dotate multe ºcoli cu calculatoare, s-au cârpit acoperiºurile ºi sobele, dar nimeni nu s-a gândit cã ceva mult mai de preþ este pus în pericol: viaþa elevului. Acest nou pericol se adaugã la cele deja existente: marijuana, haºiºul, cânepa indianã, gãºtile de cartier care cer taxe de protecþie, luând un nedorit exemplu de la cei mai mari elevi, care, în pauzele dintre ore, fac rost de bani pentru droguri, þigãri ºi bãuturã prin folosirea forþei.

Acestor semne de degradare moralã ºi civicã li s-a rãspuns timid prin angajarea unor paznici, oameni de ordine care erau plãtiþi ºi de cei care aveau interesul ca afacerile în ºcoli sã prospere, astfel încât eficienþa acestor mãsuri de pazã ºi securitate a fost nulã. Oricum, imaginea unuia sau mai multor oameni în uniformã înarmaþi la intrarea în ºcoalã este ea însãºi una violentã, dar, dacã s-a ajuns pânã aici, înseamnã cã viitorul nu ne va aduce prea multe bucurii.

Pericolul existent în ºcolile din România ar trebui sã fie vãzut sau intuit cu mult înainte de a exploda o

grenadã. ªtim cu toþii cã civilizaþia, pe lângã elementele de progres ºi prosperitate, nu exportã numai lucrurile bune, ci ºi droguri, arme, ideologii criminale.

În acelaºi timp cu programa ºi cu regulamentele de desfãºurare a examenelor, în paralel cu strategiile de informatizare a celor mai îndepãrtate ºcoli sãteºti ori de administrare eficientã a clãdirilor este necesar sã existe ºi un plan de apãrare împotriva violenþei care se manifestã în apropierea sãlilor de clasã. Vor trãi oare copiii noºtri, ºi noi alãturi de ei, scenele de film americane, cu licee înconjurate de sârmã ghimpatã, cu pereþi sufocaþi de graffiti, cu vestiare din care se revarsã arme de foc ºi arme albe, cu profesori care nu mai au curajul sã se prezinte la ore?

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean, va urma domnul deputat Puiu Haºotti.

Doamna Maria Lazãr, domnul Corneliu Ciontu ºi domnul Valeriu Gheorghe au depus la secretariat declaraþiile. Sunt 38 de înscriºi, aºa cã apelez la concizie, din nou.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Intervenþia mea vizeazã un fenomen: politizarea excesivã a unei instituþii, care, prin menirea ei, ar trebui sã fie în afara oricãrei influenþe de naturã politicã, ar trebui sã fie o instituþie bazatã pe cinste, corectitudine ºi profesionalism. Este vorba de instituþia privind Corpul de control al primului-ministru.

Înfiinþat prin Legea nr. 90/2001, Corpul de control al primului-ministru face parte din categoria acelor organisme ce alcãtuiesc aparatul de lucru al premierului, organism ale cãrui atribuþii sunt stabilite prin decizia, nepublicatã, a acestuia, atribuþiuni care, probabil, nu sunt recunoscute de cei controlaþi ºi nu numai. Acest aspect este de naturã a pune sub semnul întrebãrii transparenþa actului de control, trimiþând în ceaþã întreaga activitate a Corpului de control al primului-ministru.

Suspiciunea planeazã ºi mai mult din momentul în care domnul Victor Ponta, ºef al Corpului de control al primului-ministru, a ocupat recent ºi o funcþie politicã, aceea de ºef al organizaþiei de tineret a Partidului Social Democrat. Este limpede pentru toatã lumea cã de la aceastã datã obiectivitatea oricãrui act de control guvernamental este grav afectatã, atâta timp cât o persoanã care deþine o funcþie importantã în domeniul controlului este, în acelaºi timp, ºi deþinãtoarea unei importante funcþii de partid, ºi nu a oricãrei funcþii, ci a celei de ºef al organizaþiei de tineret a partidului de guvernãmânt.

Oricât de profesionist ºi de competent ar fi domnul Ponta, va fi greu de delimitat locul unde începe ºi unde se terminã actul de control de locul unde începe ºi se terminã controlul politic. Pentru cã, din momentul în care domnul Ponta deþine cele douã funcþii, în opinia mea, total incompatibile, peste actul de control se va suprapune comanda politicã, dintr-o raþiune simplã: întregul Corp de control se subordoneazã primului-ministru, care este ºi ºef al partidului de guvernãmânt, domnul Ponta subordonându-se domnului prim-ministru atât pe linie profesionalã, cât ºi pe linie politicã.

Înregimentarea politicã a domnului Victor Ponta probeazã, pentru a nu ºtiu câta oarã, dorinþa P.S.D.-ului pentru ca, prin orice mijloace, sã deþinã controlul structurilor statului prin plasarea în fruntea acestora a unor persoane cu funcþii în partidul de guvernãmânt, în scopul vãdit de pesederizare a societãþii româneºti.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Puiu Haºotti, va urma domnul Tudor Baltã.

Vã mulþumesc.

## Domnule prim-ministru,

În toamna anului 2000 aþi promis orice pentru a obþine puterea, aþi atacat cu virulenþã coaliþia aflatã la guvernare ºi pentru numãrul de posturi, considerat a fi prea mare, în administraþia centralã, întotdeauna una din principalele surse de corupþie ºi ineficienþã. Aþi promis, bineînþeles, cã veþi schimba aceastã stare de fapt, aþi promis cã veþi reduce drastic numãrul miniºtrilor, secretarilor de stat, directorilor generali, directorilor de regii, de institute, de comisii, comitete etc.

Promisiunile P.S.D. sunt fãcute doar pentru a fi încãlcate. Avem astãzi cel mai mare Guvern din Europa. Avem, spre exemplu, un purtãtor de cuvânt care are, nici mai mult, nici mai puþin, rangul de secretar de stat. Ce

înseamnã asta? Cã are dreptul la un director de cabinet, 2 asistenþi de cabinet, 4 consilieri personali, 2 secretari personali ºi 2 curieri personali ºi sã nu uitãm limuzina cu ºofer.

Ce servicii deosebite aduce purtãtorul de cuvânt României? Sã facem un calcul simplu: sunt 27 de miniºtri, incluzându-vã ºi pe dumneavoastrã, 186 de secretari de stat, da, nu mai puþin de 213 miniºtri ºi secretari de stat conduc România! Avem în total 2.415 persoane care fac parte din cabinetul demnitarilor guvernamentali. De asemenea, sunt 17 conducãtori de organe de specialitate ale administraþiei publice centrale, mai existã, în concluzie, 180 de angajaþi ai cabinetului acestor demnitari ai Guvernului României.

În total, lãsând la o parte cabinetele prefecþilor, 2.600 de persoane au fericirea de a fi angajaþi în cadrul cabinetelor demnitarilor din cadrul Guvernului României. Toate aceste persoane înghit lunar fonduri din bugetul românilor ºi nu fac altceva decât sã fluture legitimaþiile de Guvern, în speranþa obþinerii unor comisioane cât mai grase.

Nu trebuie uitaþi nici cei aproximativ 400 de directori din ministere. Mai adãugaþi ºi directorii celor 136 de instituþii aflate în subordinea sau în coordonarea diferitelor ministere ºi tabloul unui Guvern mamut este complet, este expresia purã a megalomaniei unui premier care începe sã se creadã etern, ca ºi partidul sãu.

Aþi promis românilor eficienþã ºi reducerea corupþiei ºi risipei guvernamentale, le-aþi oferit peste 3.000 de oameni, elita clientelei P.S.D. Pe lângã alocaþia bugetarã legalã, românii plãtesc lunar din buzunarele lor cel puþin 45 de miliarde de lei, luând ca medie un salariu de 15 milioane de lei (jumãtate din salariul unui secretar de stat) doar pentru salariile membrilor P.S.D. amintiþi mai sus ºi, în consecinþã, pentru creºterea puterii ”marelui partid social-democratÒ. Chipurile, ”social-democratÒ...

## Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Tudor Baltã, va urma domnul Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Bunã dimineaþa!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La sfârºitul anului 2000 Partidul Social Democrat s-a angajat în faþa electoratului cã va realiza o guvernare mai bunã pentru o viaþã mai bunã, evidenþiind, totodatã, prin oferta de guvernare propusã, principalele opþiuni ºi prioritãþi pentru relansarea economicã, reînnoire ºi modernizare, precum ºi pentru îmbunãtãþirea nivelului de trai. Oferta electoralã de guvernare, care exprimã în sintezã rãspunsul Partidului Social Democrat la temele centrale ale politicii româneºti, respectiv: proprietate, reformã, rolul statului, egalitatea ºanselor, creºterea nivelului de trai, integrarea europeanã ºi euroatlanticã, a reprezentat ºi reprezintã documentul pragmatic care jaloneazã întreaga activitate a Guvernului.

Pentru transpunerea în practicã a obiectivelor asumate, Guvernul ºi-a stabilit un program de guvernare ºi un plan de acþiune care sã cuprindã o detaliere pe fiecare domeniu de activitate a acþiunilor programate pentru îndeplinirea obiectivelor, dar, mai ales, cu un calendar corelat ºi etapizat pentru realizarea acþiunilor.

Solidaritatea ºi protecþia socialã reprezintã principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socialã este cu atât mai importantã cu cât ignorarea acesteia în timpul guvernãrii de dreapta, în perioada 1996Ð2000, a condus la prãbuºirea fãrã precedent a nivelului de trai ºi la creºterea gradului de sãrãcie a populaþiei þãrii.

În centrul politicilor de naturã socialã sunt ºi vor fi: familia, copiii, tinerii. Pentru sprijinirea familiilor tinere în cumpãrarea de locuinþe ºi dotarea acestora au fost desfãºurate o serie de acþiuni, respectiv: Agenþia Naþionalã de Locuinþe a primit în atribuire de la primãrii aproximativ 120 de hectare pentru programul de construcþii de locuinþe individuale prin credit ipotecar; au fost deschise ºantiere de lucru în 12 oraºe ºi au fost predate la cheie 116 unitãþi locative.

În ceea ce priveºte construcþia de locuinþe-standard de închiriat pentru tineri ºi salariaþi, pânã în prezent au fost realizate 532 de apartamente, din care 106 în anul 2001 ºi 426 în semestrul I al acestui an. În cadrul programului de locuinþe sociale au fost realizate 772 de apartamente.

Îl poftesc pe domnul deputat Nicolae Leonãchescu, apoi va urma domnul deputat Vasile Predicã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În perioada 30 septembrieÐ5 octombrie 2002 am fãcut o deplasare în provincia Voivodina din Serbia, cu dorinþa de a ne informa la faþa locului cu privire la situaþia românilor ºi vlahilor.

M-am bucurat de compania unor parlamentari interesaþi în aceastã problemã, ºi anume: Leonida Lari Iorga, ªtefan Baban, George Dumitru Moisescu ºi Corneliu Bichineþ.

Am trecut prin localitãþi în care comunitãþile româneºti sunt semnificative din punct de vedere demografic sau în crepuscul, cum sunt: Novi Sad, Zrenianin, Panciova, Cuvin, Deliblata, Satu Nou, Sân Mihai, Vârºet etc.

Peste tot am întâlnit structuri culturale româneºti care desfãºoarã activitãþi pe linia conservãrii identitãþii etno-culturale. În fruntea acestor societãþi ºi asociaþii culturale, artistice ori sportive sunt lideri marcanþi ca: Slavco Almãjan, Lucian Marina, Vasile Barbu, Pavel Gatãianþu, Ionel Stoiþ, Ileana Dorina Bulic, Ion Marcovicianu, Florin Ursulescu, Mãrioara Baba-Voinovici, Panta Cebzan, Arabela Frãþilã, Vasca Barbu, Ileana Magdu, Ioþa Bulic, Lucian Bogdan, Gheorghe Lifa, Ionicã Toderaº, Victor Mihailov, Ion Sfera etc.

M-am bucurat cã aceºti remarcabili lideri poartã cu cinste steagul culturii neamului lor într-un spaþiu în care, pânã nu demult, oprimarea minoritãþii româneºti era o normã.

Tristã a fost însã constatarea cã în Serbia vlahii nu au avut nici un drept. Liderul lor, Dragomir Drãghici, nãscut în localitatea Kriveli Bor, ne-a spus cã vlahii sunt în numãr mare, sute de mii, dar cã nu au ºcoalã în limba lor ºi nici preoþi în biserici din neamul lor.

Procesul de deznaþionalizare a românilor ºi a vlahilor a fost puternic ºi urmele lui le-am constatat la tot pasul.

Ceea ce noi am oferit cu generozitate minoritãþilor etnice din România nu obþin minoritãþile româneºti; guvernele din þãrile vecine au acþionat exact în sens contrar.

Marea durere a românilor uitaþi din acest spaþiu este aceea cã guvernele României nu au avut ºi nici nu au o strategie pe termen lung cu privire la supravieþuirea etnicã a acestor fraþi ai noºtri.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Vasile Predicã. Va urma domnul Ionel Marineci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt Vasile Predicã, deputat de Vâlcea. Permiteþi-mi sã vã anunþ demisia din Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist ºi trecerea la Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Ionel Marineci. Va urma doamna Leonida Lari.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În declaraþia mea politicã de astãzi mã voi referi la una din direcþiile de acþiune ale Guvernului României, respectiv Strategia în domeniul protecþiei copilului în dificultate.

Aceastã strategie a fost lansatã în luna mai 2001 la Snagov, lansare la care am participat ºi eu, ºi de la momentul respectiv am urmãrit permanent, uneori prin implicare directã în proces, modul cum s-a înfãptuit de-a lungul celor 18 luni de la lansare.

Una dintre direcþiile generale ale strategiei o reprezintã restructurarea serviciilor ºi instituþiilor de tip rezidenþial existente, inclusiv pentru copiii cu deficienþe sau handicap, ºi reorientarea utilizãrii resurselor materiale, umane ºi tehnice cãtre organizarea ºi diversificarea de servicii alternative la protecþia rezidenþialã.

Am fost deosebit de emoþionat ºi onorat în acelaºi timp de aprecierile primului-ministru, domnul Adrian Nãstase, la adresa proiectului ”ApartamentulÒ, iniþiat de mine în 1994, ca alternativã de tip familial la sistemul rezidenþial.

Graþie adoptãrii acestei alternative de tip familial, în judeþul Teleorman nu mai existã instituþii de tip rezidenþial pentru copiii în dificultate.

Prin promovarea unor proiecte finanþate de Comunitatea Europeanã în valoare de circa 1,2 milioane euro, toþi cei 386 de copii aflaþi în sistem rezidenþial în 2001 s-au alãturat celor 134 de copii aflaþi în centre de tip familial. Astfel, în 2002, judeþul Teleorman realizeazã o premierã naþionalã în domeniu.

În scopul reducerii numãrului copiilor instituþionalizaþi, au fost plasaþi la asistenþi maternali profesioniºti, numai în anul 2002, 205 copii, iar în anul 2001 deja fuseserã plasaþi 236.

Au fost înfiinþate patru centre de zi, un centru maternal, un centru de consiliere pentru mame maltratate, un centru de recuperare pentru copii cu nevoi speciale.

Sunt foarte multe lucruri de spus despre preocuparea Consiliului Judeþean Teleorman ºi a Direcþiei judeþene pentru protecþia copilului în privinþa transpunerii în viaþã a

Strategiei în domeniul protecþiei copilului în dificultate, toate constituindu-se în merite incontestabile.

Vã mulþumesc ºi eu.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari. Va urma domnul Florin Iordache.

## Stimaþi colegi,

Întotdeauna am avut o reticenþã faþã de oamenii care se cred cunoscãtori în toate ºi judecãtori ai tuturor.

Am cunoscut în viaþa mea diverse personalitãþi, persoane, dar am considerat cã este un lux sã le pun etichete. De ce? Pentru cã am luat exemplul marilor modelatori de suflete pânã la ºi de la Hristos încoace: proorocii, poeþii Vechiului Testament, profeþii ºi luminaþii getodaci din vechea Dacie, apostolii, asceþii, cãlugãrii, poeþii clasici ºi contemporani ai tuturor neamurilor.

Înainte de a spune despre cineva ceva, mãcar jumãtate de cuvânt, trebuie sã te întrebi: ”Oare am dreptate mãcar pe jumãtate?Ò Dacã nu avem dreptate, cea mai bunã metodã de a afla adevãrul este rugãciunea în tãcere ºi rãspunsul ni se va da, pentru cã în jurul Pãmântului existã un spaþiu informaþional care cuprinde trecutul, prezentul ºi viitorul, chiar ºi vocea celor duºi pe alte tãrâmuri.

Am început-o de atât de departe, fiind nevoitã sã reamintesc niºte lucruri care þin de istorie ºi metaistorie, de religie ºi metafizicã, de culturã ºi metaculturã, din cauza unor necunoscãtori cu o pregãtire istoricã, filozoficã ºi culturalã precarã, care se încumetã sã-ºi dea cu pãrerea în cel mai abominabil mod cu putinþã despre niºte oameni care au creat ceva care va rãmâne ºi dupã dânºii în spiritualitatea româneascã.

Am deschis vorba despre atacurile sub centurã ba asupra poetului Adrian Pãunescu, ba asupra liderului P.R.M., Corneliu Vadim Tudor, care deja au umplut paharul.

În ”Evenimentul zileiÒ din 4 noiembrie a.c., în comentariul sãu, un oarecare aºa-zis analist de mâna a doua, Cornel Nistorescu, îºi permite sã spunã despre Adrian Pãunescu, George Pruteanu ºi alþii niºte chestii de râsul gãinilor, de exemplu cã ei ar reprezenta bãtrânetul României, cã ar fi niºte obstacole în evoluþia þãrii, Cornel Nistorescu neînþelegând un lucru simplu de tot: oricâte regimuri s-ar schimba, valoarea omului de spirit rãmâne aceeaºi, cãci este talent în aur, adicã talent de la Domnul, ºi nu are cum sã se micºoreze.

A reieºit din comentariul dat al domnului Cornel Nistorescu ºi gaºca pe care o reprezintã dânsul cã ei reprezintã tineretul României. Pãi, dacã lãsãm þara pe mâna unui asemenea tânãr precum Nistorescu, se bãnuieºte cam unde ajungem Ð direct la balamuc.

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul Florin Iordache. Va urma domnul ªtefan Lãpãdat.

Domnii deputaþi Eugen Nicolãescu ºi Emil Rãdulescu au depus la secretariat declaraþiile politice.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Peste puþine zile, visul românilor de pretutindeni va fi realizat. Invitarea la Summit-ul de la Praga a delegaþiei României alãturi de celelalte þãri ale Alianþei NordAtlantice, în vederea aderãrii la structurile acestei alianþe menite sã constituie un sistem de securitate comun, reprezintã un remarcabil succes al politicii Guvernului Adrian Nãstase, al politicii Partidului Social Democrat.

Cooptarea þãrii noastre alãturi de celelalte state membre constituie o recunoaºtere a capacitãþii ºi talentului Armatei Române, care în toate misiunile întreprinse alãturi de armatele Alianþei a dovedit o excelentã

pregãtire ºi acomodare rapidã cu noile structuri militare, cu armamentul modern al acestora. Iar rezultatele s-au vãzut peste tot acolo unde militarii români s-au pregãtit ºi au luptat alãturi de militarii armatelor aliate.

Incontestabilã rãmâne politica de aderare a partidului de guvernãmânt care, prin toate structurile sale ºi permanent în ultimii 12 ani, a avut în prim-planul preocupãrilor sale aderarea la Alianþa Nord-Atlanticã, alianþã menitã sã furnizeze baze indispensabile pentru stabilirea climatului de securitate în Europa, fondat pe dezvoltarea instituþiilor democratice ºi pe voinþa de a soluþiona diferendele în mod paºnic.

În aceste condiþii, ziua de 22 noiembrie se va înscrie cu litere de aur în istoria þãrii noastre, o zi care trebuie sã fie pentru toþi românii a bucuriei unui succes de rãsunet. Vom fi mai siguri, mai liniºtiþi ºi mult mai încrezãtori în cei care au îndeplinit acest deziderat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul ªtefan Lãpãdat. Va urma domnul ªtefan Cazimir.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia se intituleazã ”ArgumenteÒ.

Societatea româneascã este supusã din nou dezbaterii unei false dileme: vor fi sau nu alegeri anticipate anul viitor?

Premierul Adrian Nãstase nu mai conteneºte cu implementarea acestei idei, conºtient fiind cã invitaþia de a adera la NATO care ni se va face la Summit-ul de la Praga este singurul cartuº care i-a mai rãmas în bãtãlia electoralã.

Din aceste motive, domnul prim-ministru nici nu face precizarea cã la Praga va fi lansatã doar o invitaþie, iar cã pentru cooptarea între þãrile membre NATO toate cele 19 Parlamente ale þãrilor membre trebuie sã fie de acord cu acest lucru. Nu se explicã nici costurile pe care va trebui sã le facem pentru a ne alinia logistic la dotarea armatelor celorlalte þãri membre. ªi-a pus cetãþeanul simplu întrebarea ”Cât costã un distrugãtor de ultimã generaþie pe care flota româneascã va trebui sã îl aibã în dotare? Dar un submarin? Dar câteva avioane F16? Dar câteva blindate, pe care deocamdatã le vedem doar pe canalul tv ÇDiscoveryÈ? Dar zecile de mii de arme de infanterie ºi artilerie, bocanci, uniformele ºi toate cele necesare echipãrii unei armate competitive?Ò Toate acestea costã imens ºi nimic nu se produce în þarã, deci va trebui sã fie plãtiþi bani grei.

Nici un reprezentant al puterii nu s-a grãbit sã explice oamenilor cã NATO nu poate fi de acord sã devenim membri fiind dotaþi cu armament de model sovietic. Nici meniurile tradiþionale ale armatei nu vor rãmâne aºa, fasolea, varza ºi macaroanele cu brânzã nefãcând parte din preferinþele nutriþioniºtilor care supravegheazã alimentaþia armatei comune NATO.

Premierul doreºte însã alegeri anticipate pentru a nu da timp electoratului sã îºi punã aceste întrebãri, pentru a prelungi pactul social cu sindicatele, pentru a depãºi aceastã iarnã care se anunþã cumplitã pentru majoritatea românilor ºi a intra deja în campania electoralã.

Derularea pe timp de doi ani a alegerilor parlamentare ºi apoi a celor locale ºi prezidenþiale ar mai constitui un motiv pentru actuala putere de a justifica nerespectarea Programului de guvernare ºi, implicit, nerezolvarea în mod prioritar a problemelor economice ºi sociale solicitate de masele de oameni care suportã sãrãcia, foamea ºi frigul, ºi marginalizarea socialã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat ªtefan Cazimir. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Onorate fotolii goale,

Òªtiinþa a ajuns la un asemenea nivel încât s-a creat o prãpastie între nivelul ºtiinþei ºi cel al omului simplu. Între ºtiinþa care a ajuns foarte departe ºi omul care n-o poate urmãri de foarte aproape s-a creat un vid, care este umplut tocmai de diferitele feluri de magie. Mã rog, este pãrerea mea, nu ºtiu în ce mãsurã se susþine.Ò (Ion Hobana, ”ªuetã la o cafeaÒ, interviu consemnat de Carmen Chihaia în ”AdevãrulÒ, nr. 3.821 din 5Ð6 octombrie 2002).

Nu, domnule Ion Hobana, pãrerea dumneavoastrã nu se susþine. Nu progresele extraordinare ale ºtiinþei formeazã patul germinativ al magiei, ci difuzarea insuficientã a cunoºtinþelor elementare, care nu se refuzã puterii de înþelegere a oamenilor, dar le rãmân inaccesibile din cu totul alte motive. Rãdãcinile obscurantismului sunt cele ºtiute dintotdeauna: ºcolarizarea deficientã sau nulã, greutãþile economice, dezechilibrele sociale ºi aºa mai departe. O parte din frustrãrile generate astfel îºi cautã compensaþia apelând la iraþional, iar mass-media se conformeazã comenzii sociale.

Micul ecran este literalmente invadat de cohorte de indivizi dubioºi, ridicaþi în slãvi contra cost de diverse emisiuni TV, una mai sordidã decât alta: impostori, magnetizori, vindecãtori, misionari, vizionari, spiritiºti, ocultiºti, escroci, ºarlatani, bioterapeuþi, magi, vraci, draci împieliþaþi. Un oarecare Cojocaru a nãscocitÉ cojoterapia: niºte cercuri metalice cu doi electrozi, în care îl bagã pe

suferind ºi îl curãþã de bani în zece ºedinþe. O anume Lidia Fecioru, cu o sclipire vicleanã în ochi ºi cu un zâmbet cabalin pe buze, ne oferã generos serviciile ei magneto-curative: a fãcut facultatea la Djuna! (Unde o fi oraºul asta, cã eu n-am auzit de el?) Celebrul Constantin Mudava ne-ar fi vindecat de toate pe toþi dacã îl alegeam preºedinte; din pãcate nu l-am ales, de aceea vindecarea întârzie.

O gazdã extrem de primitoare a personajelor duse cu pluta sunt emisiunile lui Teo Trandafir. Cu aerul ei sãltãreþ ºi jovial, amfitrioana are o propensiune vãditã pentru tot ce frizeazã patologicul ºi absurdul. Iat-o, în ziua de 17 mai 2002, prezentându-l publicului pe ”clarvãzãtorulÒ Radu Ionescu. Insul opereazã cu un glob de cristal, prin care identificã ”auraÒ persoanei. Teo are Ñ cum altfel? Ñ o aurã foarte frumoasã. Numita Nicoleta Moldovanu, prezentã în emisiune ca medium, enumerã condiþiile de a accede la revelaþie: sã fii un om foarte credincios, sã þii posturi etc., etc. Intervine în discuþie actriþa Tora Vasilescu, precizând cã reîncarnarea ºi metempsihoza sunt subiecte tabu pentru bisericã, dar de fapt n-ar trebui sã fie, întrucâtÉ Biblia a fost epuratã! Toþi cei care trec prin moartea aparentã povestesc aceleaºi lucruri; aºadar, prin repetiþie, ele devin dovezi ºtiinþificeÉ Nicoleta Moldovanu plimbã un inel suspendat deasupra unei planºete ºi anunþã cã spiritul lui Nostradamus a sosit. Spiritul grãieºte în versuri: ”Cautã sã dai/ Ceea ce tu aiÉÒ Tanþa (asistenta lui Teo) manifestã îndoieli: ”De unde ºtiu cã-i aici?Ò Nicoleta: ”Înseamnã cã n-ai credinþã!Ò Tora: ”Tanþo, tu ai suflet?Ò Tanþa: ”Am!Ò Tora: ”Îl vezi?Ò Tanþa: ”Nu!Ò Tora (triumfãtoare): ”Pãi vezi!Ò Nicoleta: ”Nostradamus e în continuare aici. Îl mai întrebãm ceva? Cã nu pot sã-l mai þin atâtaÒ. Nostradamus: ”Am avut misiunea de a percepe ºi de a comunica atât de lejer (!) informaþiile care mi-au fost transmise întrucâtÉÒ, bla-bla-bla. La sfârºit, spiritul cere ceva de pomanã, ca rãsplatã pentru deranj. Nu ºtiu ce i s-a oferit, dar e limpede pentru toþi cã ”deranjulÒ în chestiune îngroaºã biniºor buzunarele amfitrioanei, pãstrându-i totodatã subþirimea obrazului. Numai de n-ar da C.N.A.-ul cu ea de pãmânt, cã atunci unda seismicã ar depãºi hotarele þãrii.

Vã mulþumesc.

Vom face ºi un cenalcu la noi, la Parlament, pentru cã avem oameni deosebiþi.

Domnul deputat Costache Mircea. Va urma domnul Cristian Sandache.

Domnule preºedinte,

De data aceasta aþi fãcut dovada unei forþe de a stãpâni psihologia celor aflaþi în bãncile acestei sãli, întrucât cred cã v-aþi dat seama cã nu îmi scrisesem discursul pe care voiam sã îl þin astãzi ºi mi-aþi dat cuvântul ceva mai repede, ca sã vedeþi dacã sunt în stare sã ºi improvizez. Aºa cã, de data aceasta, pe placul dumneavoastrã ºi al tuturor, voi fi foarte scurt.

O parafrazã la ”Somnul raþiuniiÒ a lui Goya se poate face ºi în legãturã cu starea actualã a þãrii, spunând ceva despre sistemul care naºte monºtri.

Drama României începutului de mileniu III constã în primul rând în încãtuºarea spiritului românesc, prin promovarea nonvalorii, a subculturii ºi, mai ales, prin supremaþia rapacitãþii. O adevãratã reluare la scara modernitãþii a mitului cavernei a pus stãpânire pe sufletul þãrii. Spiritul gregar, lãcomia animalicã oprimã geamãtul înãbuºit al mulþimii tâlhãrite ºi umilite de creaturile infernale cocoþate la cârma treburilor publice.

Strãmoºii în opinci ºi în bordeie au fost vrednici de a ne lãsa o þarã, o limbã, o culturã, un adevãrat tezaur miraculos. Ce lasã urmaºilor proprietarii limuzinelor de lux, ai palatelor aberante, datori cu zecile de miliarde numai la curent electric, darãmite faþã de generaþiile viitoare?

Ce lasã în urmã aceia care încredinþeazã zãcãmintele de la Roºia Montanã aventurierilor strãini, care se întrec în a înstrãina valori materiale ºi spirituale din tezaurul naþional?

Ce þarã lasã în urmã impostorii cumularzi ai acestui moment de profund declin naþional?

Am putea continua, dar lucrurile sunt clare: în þara lui Pãvãlache, vai de neamul lui Costache.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Sandache.

Va urma domnul deputat Ioan Sonea.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pe 17 noiembrie 1996, candidatul Convenþiei Democrate Române, domnul Emil Constantinescu, obþinea 54% din sufragiile electoratului român, devenind astfel preºedinte al statului.

Intervenþia mea de astãzi este legatã de o serie de apariþii memorialistice prin care reprezentanþi ori demnitari ai fostei guvernãri din anii 1997Ð2000 încearcã sã îºi justifice politicile, incriminând aproape constant actualul Partid Social Democrat. La loc de cinste se evidenþiazã memoriile domnului Constantinescu, veritabil monument al megalomaniei perpetue, în cadrul cãrora se face ºi o analizã comparativã a primilor doi ani de guvernare P.S.D. cu cei patru ani ai guvernãrii coaliþiei. Pe un ton sentenþios, alternând cu puseuri marþiale, fostul preºedinte se desfãºoarã asemenea unui ºuvoi, combinând nostalgia cu cele mai nãstruºnice asociaþii de idei. Efectele sunt triste.

Domnule Constantinescu, aþi invocat sacrificiul conducãtorilor, dar nu v-aþi sacrificat decât prin cuvinte, zidindu-vã într-un turn de fildeº, într-o realitate paralelã care nu trecea dincolo de lentilele ochelarilor dumneavoastrã. La Ruginoasa, în judeþul Iaºi, v-aþi crezut o clipã Alexandru Ioan Cuza ºi aþi lansat un noian de promisiuni electorale cu termene fixe ce s-au dovedit baloane de sãpun. Ca memorialist, fiþi bine venit în peisajul publicisticii politicii autohtone. Ca om politic, însã, sper cã nu veþi mai avea curajul de a vã asuma riscul unei noi descinderi în cetate. Aþi amãgit cu teatralã seninãtate conºtiinþe nevinovate, retractând apoi totul la fel de senin. V-aþi jucat de-a preºedinþia. Aþi ucis iluzii ºi apoi v-aþi retras înfricoºat de sondaje.

Ceea ce este mai grav este încãpãþânarea dumneavoastrã de a crede în continuare cã guvernarea ºi, în genere, atitudinea Partidului Social Democrat nu ar fi în conformitate cu standardele europene, prin contrast, chipurile, cu presupusa modernitate a administraþiei pe care aþi girat-o. Este dreptul dumneavoastrã. Politica modernã, europeanã ºi naþionalã totodatã, nu este o etichetã pe care orice formaþiune sau guvern ºi-o pot aplica dupã plac, ci o sumã de fapte.

Partidul Social Democrat demonstreazã din plin cã este european ºi naþional în exercitarea responsabilitãþilor sale.

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul Ioan Sonea. Va urma domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Este vorba de oraºul românesc în perspectivã.

Rezultat a doi ani de muncã, raportul Comisiei mondiale ”Urban 21Ò, prezentat la Berlin în 2000 în prezenþa cancelarului german Gerhard Schroeder ºi a secretarului general O.N.U. Kofi Annan, aducea în atenþia momentului elemente majore pentru politica în domeniu, fiind vorba de viaþa urbanã, elemente cum ar fi: mai mult de jumãtate din locuitorii Pãmântului vor trãi la oraºe; numãrul locuitorilor de la oraºe se va dubla, ca urmare a afluirii spre oraºe a tinerilor care nu prea au ºanse la þarã.

La nivelul mondial, în 2025 se estimeazã cã vor exista multe oraºe cu peste 10 milioane de locuitori. Creºterea numãrului de locuitori de la oraºe va fi determinatã de transformarea tehnologicã prin care se poate schimba fundamental modul de viaþã ºi muncã, prin modul prin care oraºul poate contribui la democratizarea deciziilor politice, prin modul în care, la oraºe, se pot dezvolta productivitatea ºi puterea novatoare. Se prevede cã în 2025 ponderea populaþiei urbane pe glob va fi de 60%. Este România în armonie cu aceste prevederi?

În 1938 România avea la oraº 20% din populaþie, iar în 1989, 53,2%. Era un semnal pozitiv. Acum se pune întrebarea: care sunt cauzele pentru care, dupã 1989, în România, în contradicþie cu tendinþa mondialã, se întâmplã un exod al populaþiei de la oraºe spre sate, în situaþia în care suprafaþa arabilã este sub 0,5 hectare pe locuitor, iar condiþiile de muncã ºi de trai din mediul rural încã nu sunt pe mãsura ºi comparabile sau chiar compatibile cu cele de la oraº pentru marea majoritate a celor de la sat.

Se poate pune, astfel, un set de chestiuni: cu ce scop, începând dupã 1989, au fost demolate sau înstrãinate aproape toate marile platforme industriale ºi centre de cercetare ºtiinþificã din zone, sigur, orãºeneºti, care au contribuit din plin la consolidarea independenþei economice ºi politice a României? Pot fi aceste obiective reconstruite pentru a face faþã provocãrii mondiale? În ce mãsurã procesul de concentrare a bogãþiei în mâna unei categorii restrânse, pe seama sãrãcirii celor mulþi, afecteazã acest exod al populaþiei de la oraº spre sat? Se acceptã ideea creºterii nivelului de viaþã de la þarã prin faptul cã acolo se construiesc reºedinþele de week-end ale celor bogaþi?

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cãlin Popescu-Tãriceanu ºi ultimul vorbitor, domnul Ion Mocioi, întrucât am depãºit ora prevãzutã.

Declaraþia politicã pe care am s-o fac este legatã de viitoarea decizie de la Praga, ca rezultat al noilor criterii geostrategice ºi de securitate mondialã.

Integrarea în structurile europene ºi euroatlantice a constituit, pentru toþi actorii scenei politice româneºti a

ultimului deceniu, indiferent de coloraturã, obiectul primordial al politicii externe.

Toate partidele politice au cãzut de acord asupra faptului cã interesul naþional al României este acela de a se alãtura unor structuri care sã-i confere în timp stabilitate economicã, socialã ºi politicã.

Asistãm în ultima perioadã la o serie de încercãri ale actualei majoritãþi de a specula momentul post-Praga, ca ºi când NATO ºi-ar fi dorit ca partener de alianþã nu þara numitã România, ci P.S.D.-ul domnului Nãstase. Nu existã nici un dubiu asupra faptului cã miza câºtigãrii de capital electoral, în urma nominalizãrii þãrii noastre pentru începerea negocierilor de aderare la civilizaþia occidentalã, se vrea speculatã la maximum de cãtre ºeful P.S.D.

Ca atare, domnul Nãstase a ajuns la concluzia cã însuºirea succesului repurtat la Praga, urmatã de declanºarea campaniei pentru alegerile anticipate, ar putea fi soluþia idealã pentru mistuitoarea-i dorinþã de a-ºi prelungi mandatul. Este ceva firesc pentru liderul unui partid în care convingerile sunt înlocuite de interese, pentru cineva pentru care dorinþa de a rãmâne la putere cu orice preþ a devenit þelul suprem. Sedus de magia puterii, singura neliniºte realã a premierului pare a fi reprezentatã de teama erodãrii propriei imagini pânã în 2004.

Având semnale clare din partea cancelariilor occidentale privind intenþia începerii negocierii de aderare a României la NATO în aceastã toamnã, premierul nu s-a sfiit sã cocheteze cu varianta demisiei, în cazul unui eºec al þãrii noastre la Summit-ul din 21Ñ22 decembrie.

Trebuie sã fie extrem de limpede pentru toatã lumea faptul cã actualul Guvern nu-ºi poate asuma o posibilã victorie obþinutã de România la Praga. Reformularea ecuaþiilor geostrategie ºi de securitate în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2002 a determinat ca varianta de extindere favoritã pentru Summit-ul de la Praga sã fie cea de ”big bang enlargementÒ, adicã o extindere cu toate cele 7 candidate, printre care ºi România.

Vã mulþumesc ºi eu. Ultimul vorbitor, domnul Ion Mocioi.

Domnul Marian Ionescu a depus la secretariat, domnul Bãlãeþ ºi cine mai are sã depunã la Secretariat declaraþiile, întrucât trebuie sã încheiem ºedinþa.

## **Domnul Ion Mocioi:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule prim-ministru,

În primãvara anului 2002 a început aplicarea unui proiect de restaurare a operelor din piatrã ale Complexului monumental brâncuºian ”Calea eroilorÒ din Târgu-Jiu, lucrãrile fiind finanþate printr-un împrumut al þãrii la Banca Mondialã.

Licitaþia pentru desemnarea executantului lucrãrilor de restaurare a fost câºtigatã de T.L.S, Trustul de Lucrãri Speciale din Bucureºti, o unitate cu nume bombastic, dar fãrã specialiºti ºi experienþã în domeniu, fãrã laborator de specialitate, interesatã de preluarea investiþiei de 100.000 de dolari.

Este pãcat cã Direcþia monumentelor istorice din Ministerul Culturii a aprobat un deviz umflat pe toate pãrþile, cu tot felul de costuri, dupã un caiet de sarcini fãcut de finanþiºti, ºi nu de specialiºti. Dovada: o schelã simplã de lemn, de circa 10 m[2] , ridicatã la ”Poarta sãrutuluiÒ, costã 300 de milioane de lei. Clauza principalã din contractul încheiat între Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi firma ”T.L.SÒ prevede cã sumele din devizele de lucrãri nu pot fi fãcute publice, iar în caz contrar contractul putând fi reziliat. Nimeni nu s-a sesizat. Cine o mai fi beneficiat de astfel de sume secrete?

Lucrãrile începute cu întârziere trebuiau finalizate la 15 septembrie 2002, practic la sfârºitul perioadei cãlduroase, cum se cuvine pentru astfel de lucrãri. Au apãrut însã neînþelegeri privind soluþiile tehnice de restaurare ºi imperfecþiunea proiectului aprobat. S-a amânat finalizarea lucrãrilor pânã la 1 octombrie a.c. În plus, calitatea lucrãrilor efectuate este total compromisã. Se lucreazã ca pe un ºantier de construcþii unde sunt angajaþi nespecialiºti. A fost decapatã placa de plumb pentru protecþia arhitravei ”Porþii sãrutuluiÒ, în condiþiile muncii cu târnãcopul, deºi nu trebuia sã se prevadã înlãturarea acestei protecþii care a fost asiguratã la restaurarea pentru termen lung efectuatã în 1964. Acum s-au spart, în urma aplicãrii unui asemenea stil defectuos de lucru, margini ale arhitravei de piatrã ºi pãrþi incizate pentru ornamentele ”Porþii sãrutuluiÒ efectuate de Brâncuºi. Dovadã: au fost arãtate la urcarea pe schelã, la locul faptei, ministrului culturii, care a venit peste varã sã vadã lucrarea ºi acesta a plecat convins de o asemenea faptã neaºteptatã din partea unor ”specialiºtiÒ ai T.L.S. La scaunele ”Mesei tãceriiÒ s-a aplicat, pentru demontarea lor, aceeaºi restaurare cu târnãcopul ºi s-a vãzut, au fost ciobite operele.

România a devenit o þarã în care corupþia este principala cauzã a sãrãcirii populaþiei, în ciuda prezentãrilor triumfaliste a realizãrilor Guvernului lui Adrian Nãstase de cãtre propaganda de partid ºi de stat.

De fiecare datã când se primesc informaþii privind acte de corupþie, prima grijã a guvernanþilor este sã sarã în apãrarea baronilor, sã þipe cã nu sunt lãsaþi în pace sãracii P.S.D.-iºti ºi deseori sã ameninþe cu procese penale.

Nici mãcar o datã guvernanþii nu au mulþumit cã sunt atenþionaþi asupra fenomenului corupþiei ºi sã dea dovadã de voinþã politicã pentru stoparea unui flagel care macinã întreaga societate. Dacã se doreºte cu adevãrat sã se obþinã rezultate, este normal sã se dispunã mãsuri de începere a cercetãrilor, de urgentare a anchetelor, de retragere a sprijinului politic al celor care sunt acuzaþi de acte de corupþie.

Autoritãþile controlate de P.S.D., care se crede atotputernic ºi veºnic, nu au demnitatea elementarã de a recunoaºte cã sunt controlate politic, cã servesc interese de partid ºi de stat ºi cã sunt neputincioase.

Presa, de luni de zile, descoperã cazuri de corupþie, presa internaþionalã vorbeºte despre miniºtri care cer mitã, unii dintre noi aducem la cunoºtinþa organelor abilitate informaþii sau documente care pot constitui piste de anchetã. Însã noi, cei care ne facem datoria faþã de cetãþeni, suntem acuzaþi cã nu ne vedem de treabã ºi-i încurcãm pe cei care nu ºtiu decât sã-ºi umple buzunarele pe bani publici, folosind protecþia politicã.

Vechii activiºti de partid ºi de stat care conduc astãzi România nu pot înþelege cã aceastã þarã nu este a lor, aºa cum era odinioarã, ºi cã ei trebuie sã dea astãzi socotealã cetãþeanului contribuabil, care trebuie sã ºtie cum se cheltuieºte banul pe care-l plãteºte drept impozite ºi taxe.

Aceastã declaraþie are drept scop solicitarea adresatã Parchetului Naþional Anticorupþie care sã spunã public câte anchete a declanºat pentru cercetarea cazurilor de corupþie, pe judeþe, pe speþe, dacã a avut imixtiuni politice în derularea activitãþii ºi dacã s-a sesizat la semnalãrile presei ºi ale partidelor politice.

Construcþiile politice nu pot înlocui foamea sãracilor Se constatã cã P.S.D. a declanºat o situaþie politicã unicã în democraþia româneascã. Explicarea ipoteticã a solicitãrii P.S.D. de a iniþia alegeri anticipate constã în atragerea majoritãþii electoratului de partea sa, aspect care ne determinã sã punem egalitate între comportamentul defunctului P.C.R. ºi actualul P.S.D. Constatãm cã aºa-numita strategie politicã prezentatã în Planul de guvernare 2001Ñ2004 este departe de a fi realizatã. Din acest punct de vedere, P.S.D. a impus, alãturi de ingineriile financiare demolatoare pentru cetãþeanul de rând, anumite construcþii politice menite sã distragã atenþia în special categoriilor de cetãþeni care trãiesc sub limita minimei decenþe. Din punct de vedere formal, în actuala democraþie au fost acordate, teoretic, o serie de drepturi constituþionale, dar respectarea lor este departe de realitatea înconjurãtoare; spre exemplu, în articolul 43 din Constituþia României, este stipulatã ”Obligaþia statului de a lua mãsuri de dezvoltare economicã de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai decentÒ. Este absolut clar pentru toþi cetãþenii þãrii cã toate politicile reformiste au generat scãderea continuã a nivelului de trai, cu toate cã acest obiectiv nu a fost cuprins în Planul de guvernare.

Teama actualului Guvern de alegerile din 2004 reprezintã adevãratul sens al aºa-ziselor alegeri anticipate. Variantele puse la dispoziþie de cãtre P.S.D. ºi comentate pe larg de cãtre mass-media conduc ori la modificarea Constituþiei, ori la adevãrate scene teatrale de

demisie a miniºtrilor actualului cabinet sau de invalidare parlamentarã a Guvernului chiar de cãtre parlamentarii P.S.D.

Domnilor guvernanþi, pentru asigurarea liniºtii dumneavoastrã în astfel de demersuri alambicate politic, Partidul România Mare vã propune sã meditaþi asupra proverbului popular ”cine sapã groapa altuia acela cade în eaÒ. Argumentele prezentate de cãtre P.S.D., prin care doreºte sã aibã majoritate parlamentarã, reprezintã la ora actualã o minciunã, pentru cã acest lucru este realizat foarte bine prin susþinerea P.S.D.-ului de cãtre U.D.M.R., P.U.R. ºi minoritãþi naþionale. Cota dumneavoastrã de popularitate, în creºtere dupã ultimele alegeri locale, este total artificialã, pentru cã principalele dumneavoastrã argumente utilizate cu succes au constat în pachete cu mâncare date alegãtorilor în 2Ð3 zile consecutive înainte de votare, spre exemplu în localitãþile: Vulcana, Pandele ºi Brãneºti, judeþul Dâmboviþa, de asemenea, prin oferirea de spectacole cu ansamblul artistic ”ChindiaÒ, care se aflã în subordinea Consiliului Judeþean Dâmboviþa ºi, deci, este finanþat din bugetul de stat. Argumentele materiale oferite de P.S.D. nu pot þine de foame pãturilor sãrace ale populaþiei în celelalte zile ale anului, iar politicile promovate de la alegerile din 2000 pânã în prezent au fost de sãrãcire accentuatã a populaþiei în folosul clientelei politice.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Ultimul raport de þarã întocmit de experþii Comisiei de la Bruxelles ne plasa în urmã cu o lunã pe ultimul loc între statele candidate la aderare. Cu ceva timp în urmã, preºedintele Comisiei mixte româno-europene, Domenico Mennitti, a criticat dur autoritãþile de la Bucureºti pentru întârzierea reformelor în justiþie. Acum, România este arãtatã cu degetul pentru cã este cea mai coruptã dintre þãrile care aspirã la statutul de membru al Uniunii Europene.

Datele ºi informaþiile care demonstreazã acest lucru au fost adunate într-o amplã analizã realizatã de cãtre Fundaþia pentru o Societate Deschisã, cu sediul la Budapesta, studiu care acoperã toate statele candidate la aderare.

Sistemul medical, autoritãþile vamale, justiþia, Poliþia, Parlamentul ºi ministerele, cele mai importante instituþii ale statului român, sunt atinse de corupþie. Chiar dacã Guvernul a pus la punct un Plan naþional anticorupþie, pânã acum nu au fost luate mãsuri decât în cazuri minore, în eºaloanele inferioare ale societãþii.

În România, corupþia este chiar sistematicã în multe dintre sectoarele vieþii publice. Autoritãþile vamale sunt percepute drept cea mai coruptã instituþie, urmatã de justiþie, Agenþia pentru Privatizare ºi Parlament. Membrii Parlamentului sunt consideraþi cel mai corupt grup profesional, urmaþi de agenþii de poliþie ºi miniºtri. Numãrul de condamnãri sau de anchete declarate pentru corupþie în rândul acestor categorii este foarte mic. Spre exemplu, numãrul condamnãrilor în anul 2001 pentru trafic de influenþã este de doar 128. Nici unul dintre aceºtia nu se referã însã la înalþi funcþionari de stat.

Autoritãþile de la Bucureºti nu au manifestat un interes prea mare în a reglementa chestiunea conflictului de interese, una dintre sursele principale de corupþie, chiar dacã acest fenomen este endemic la nivelul politicii ºi al administraþiei publice.

Toþi funcþionarii publici ar trebui sã depunã declaraþii de venit, însã acestea nu au nici o valoare, pentru cã nu sunt fãcute publice ºi nu existã mijloace legale necesare pentru a ancheta ºi pedepsi cazurile de încãlcare a acestor reglementãri.

Am fost sesizat de Asociaþia Patronalã a Angrosiºtilor de Cereale din România cã în cursul anilor 2001 ºi 2002 România a importat din Ucraina ºi Republica Moldova grâu radioactiv. Este o problemã esenþialã pentru România, dacã ne gândim cã fiecare dintre noi suntem consumatori de pâine. Este, oare, posibil sã fi mâncat pâine contaminatã radioactiv?

Asociaþia Patronalã a Angrosiºtilor de Cereale din România (ANCER) a primit din unele þãri arabe, principale importatoare de cereale din România, specificaþii de calitate pentru cereale, în special pentru grâu. Aceste specificaþii de calitate erau menþionate în scrisori oficiale adresate Ambasadelor României, Ministerului Agriculturii ºi Ministerului de Externe ºi conþineau o clauzã de control a radioactivitãþii grânelor. Grâul provenit din Ucraina ºi parþial din Republica Moldova este prohibit pe pieþele arabe pentru cã prezintã riscul contaminãrii radioactive (probabil efect al dezastrului de la Cernobâl).

România este importatoare de grâu din aceste douã þãri. Prin România se tranziteazã grâu din Ucraina, grâu care mai apoi primeºte certificat de origine românesc, dupã care ajunge pe piaþa arabã. România ar trebui sã protejeze grâul românesc destinat exportului printr-un act administrativ care sã conþinã obligativitatea controlului radioactivitãþii la punctele de frontierã pentru importurile de cereale ºi interzicerea intrãrii în România, chiar ºi numai pentru tranzit, a cerealelor identificate a fi contaminate radioactiv.

Am adresat ºi o interpelare domnului ministru Ilie Sârbu pentru a primi date oficiale din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor privind importurile de grâu din Ucraina ºi Republica Moldova din anul 2001 ºi pânã în prezent ºi dacã aceste importuri au fost controlate la frontierã din punct de vedere al radioactivitãþii.

Ucraina este cel mai important producãtor de grâu din zona Mãrii Negre, de aceea preþurile acestui produs sunt, de regulã, mai mici decât cele ale grâului românesc, fapt ce nemulþumeºte atât producãtorii de cereale din România, cât ºi pe angrosiºtii depozitari. În acest context, comercianþii-exportatori speculeazã acest aspect ºi îºi îndreaptã atenþia mai întâi cãtre grâul din Ucraina ºi mai apoi cãtre cel românesc. Din cauza preþului grâului ucrainean suferã nu numai România, ci ºi celelalte þãri exportatoare de grâu din Europa Centralã ºi de Est: Ungaria, Serbia ºi Bulgaria.

## Stimaþi colegi,

Întreaga societate româneascã este conºtientã în acest moment de caracterul artificial ºi gãunos al aerului suficient ºi optimist pe care actuala putere îl arboreazã. Un veritabil val de propagandã se abate zilnic asupra românilor, încercând sã-i convingã pe aceºtia de viaþa bunã ºi confortabilã pe care o duc.

Totuºi, toatã aceastã construcþie firavã se prãbuºeºte atunci când un oaspete strãin, obiectiv ºi imparþial, este dispus sã spunã lucrurilor pe nume.

Prezent recent la Bucureºti, preºedintele Comisiei parlamentare RomâniaÐUniunea Europeanã, Domenico Mennitti a declarat: ”În România existã multe legi, dar ele sunt greu sau deloc transpuse în practicã, aºa cum se întâmplã, spre exemplu, în cazul independenþei magistraturii sau al libertãþilor civile.Ò Un alt oaspete important, Pat Cox, preºedintele Parlamentului European, a declarat cã, citez, ”corupþia este un motiv de îngrijorare. Administraþia publicã ºi justiþia au nevoie de independenþã ºi integritateÒ.

Pe scurt, douã din domeniile cele mai importante ale reformei promise în campania electoralã, justiþia ºi administraþia, sunt, în viziunea partenerilor noºtri externi, compromise. Faptul cã acestea sunt, în acest moment, cangrenate de corupþie o demonstreazã recentul scandal al deturnãrilor fondurilor Uniunii Europene din România, prezentat pe larg de prestigiosul cotidian german ”Die Toige ZaitungÒ, care semnaleazã destinul bizar al celor peste 20 de milioane de dolari alocaþi de Uniunea Europeanã Vãii Jiului.

Sã mergem mai departe. Actualul Guvern se laudã, prin statistici ºi grafice parþiale, cu importante realizãri în domeniul economic. Iatã însã cã diagnosticul rece ºi lucid al Forumului Economic Mondial spune cu totul altceva. Conform acestuia, România a cãzut, în ultimul an, cu nu mai puþin de zece locuri în clasamentul creºterii economice. Cu excepþia Ucrainei, suntem ultimii din Europa, fiind devansaþi de state precum Trinidad-Tobago, Zimbabwe sau Nicaragua. Aceasta nu este, domnilor guvernanþi, cine ºtie ce performanþã.

Un alt domeniu cu care se mândresc actualii guvernanþi este politica externã. Iatã însã cã unul dintre cei mai influenþi analiºti americani ai momentului, Richard Kaplan, publicã în ”New York TimesÒ o analizã extrem de durã a diplomaþiei româneºti din ultimii ani. Observând cã politica externã a lui Nicolae Ceauºescu era una prooccidentalã, deºi politica sa internã era una de tip sovietic, Kaplan scrie: ”Liderii români urãsc sã fie comparaþi

Urgentarea armonizãrii legislaþiei româneºti cu cea a Uniunii Europene reprezintã una dintre prioritãþile actualei puteri pentru integrarea þãrii noastre în structurile europene.

Putem aprecia la ora actualã cã în acest scop, mai ales dupã anul 2000, Parlamentul, prin cele douã Camere, a reuºit sã dezbatã ºi sã adopte un pachet legislativ important cu referire la principalele domenii care fac obiectul aderãrii.

Acest efort a fost recunoscut ºi de organismele ºi personalitãþile europene, autoritãþi care monitorizeazã þara noastrã ºi avem deplina satisfacþie cã înalþi oaspeþi, între care preºedintele Adunãrii Europene a Consiliului Europei ºi cel al Parlamentului European, adresându-se Camerelor reunite ale Parlamentului, au apreciat pozitiv demersurile sale în acest scop.

Administraþia publicã reprezintã unul dintre principalele domenii care, în perspectiva integrãrii, trebuie sã urgenteze atât procesul de reformã, cât ºi elaborarea unei legislaþii corespunzãtoare, în consens cu cea europeanã.

Reforma administrativã presupune pe lângã o legislaþie coerentã ºi un proces de modernizare, de introducere a mijloacelor de informatizare în scopul simplificãrii accesului cetãþenilor la serviciile publice ºi la actele de decizie, diminuarea birocraþiei, înlãturarea corupþiei, urgentarea aplicãrii mãsurilor de descentralizare ºi democratizare.

Deºi aproape toate forþele politice din România s-au pronunþat asupra oportunitãþii unor asemenea mãsuri, este grav faptul cã unele dintre acestea, mã refer la cele din opoziþie, P.D. ºi P.N.L., care încearcã prin diverse modalitãþi sã frâneze acest demers.

De curând, au fost luate în dezbatere proiecte de lege în regim de urgenþã, a cãror finalizare a fost îngreunatã cu bunã ºtiinþã, în scopul respingerii acestora. Dar poate nu atât faptul cã se manifestã aceastã rezistenþã deranjeazã, ci mai ales poziþia duplicitarã a acestora, care în faþa opiniei publice ºi a mass-media nu contenesc sã critice P.S.D.-ul ºi Guvernul de o anumitã încetinealã în pregãtirea condiþiilor de aderare, iar, pe de altã parte, fac tot ce le stã în putere pentru ca acest proces sã se producã cât mai târziu ºi, dacã se poate, nu în timpul actualei guvernãri.

Cu aceasta, ºedinþa pentru declaraþii politice s-a încheiat.

Vã urez o zi liniºtitã ºi succes în activitate.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar deschisã a doua parte a ºedinþei noastre de astãzi, destinatã examinãrii ºi adoptãrii unor legi care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Vã anunþ cã la aceastã orã ºi-au înregistrat prezenþa 262 de deputaþi, absenþi sunt 82, din care 48 participã la alte acþiuni parlamentare.

Am rãmas ieri la proiectul de Lege privind Legea partidelor politice, proiect care a fost restituit de preºedinte spre reexaminare.

Dau cuvântul Comisiei juridice pentru a prezenta raportul. Cine vine din partea Comisiei juridice? Domnul preºedinte Neagu al Comisiei juridice.

Haideþi sã luãm atunci urmãtorul proiect, pânã vine domnul profesor Neagu.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2002 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal ºi unele legi speciale în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.

Suntem în procedurã de urgenþã, tot Comisia juridicã.

La a doua, domnule deputat Bãdoiu, nu puteþi s-o prezentaþi dumneavoastrã, ordonanþa cu...? Cine a fost desemnat raportor din partea comisiei?

Dacã vreþi, îl amânãm ºi pe acesta.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere, deocamdatã.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã ne scuzaþi pentru aceastã micã sincopã. Raportul Comisiei juridice, prin raportul acestei comisii, s-a ajuns la concluzia cã lista trebuie sã cuprindã un numãr de 25.000 de membri, motiv pentru care propunem ca timp de dezbatere...

Nu, nu, staþi puþin, cã nu despre asta e vorba, cã asta nu e în procedurã de urgenþã. Ba ºi asta e în procedurã de urgenþã. Pentru cã nu era domnul profesor Neagu, care a zis cã vrea sã propunã...

A venit? Bun.

Domnule profesor, prezintã domnul...?

Poftiþi, domnule profesor, cã eu...

Prezintã dumneata.

Începeþi, domnule deputat Bãdoiu, deci Legea partidelor politice.

Raportul Comisiei juridice este favorabil, în sensul cã lista trebuie sã cuprindã cel puþin 25.000 de membri fondatori domiciliaþi în cel puþin 18 judeþe.

Timpii de dezbatere: 3 minute ºi în total, pentru restul, 10.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Potrivit cererii preºedintelui, au fost...

Doriþi sã interveniþi? Staþi un pic.

Deci preºedintele, practic, s-a referit la numãrul de membri care trebuie sã îl cuprindã lista de constituire a unui partid politic, care erau 50.000 din cel puþin 21 de judeþe, dar nu mai puþin de 1.000 de persoane din fiecare, ºi 21 de judeþe, ºi municipiul Bucureºti.

Comisia ne propune în raportul sãu reformularea textului, în sensul reducerii numãrului de membri fondatori la 25, reducerii numãrului de judeþe la 18, inclusiv municipiul Bucureºti, ºi reducerea numãrului minim din fiecare judeþ de la 1.000 la 700.

Dacã la aceste propuneri ale comisiei doreºte cineva sã intervinã?

Domnul deputat Buzatu.

Procedurã.

A, procedurã vreþi? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Probabil cã a fost ºi momentul acesta de început puþin confuz ºi cred cã s-a uitat sã se prezinte motivaþia acceptãrii acestor solicitãri, pentru cã, dacã nu existã nici o motivaþie ºi, pur ºi simplu, s-a acceptat doar aºa, cã i s-a pãrut comisiei cã 25 e mai potrivit decât 50, 18 mai potrivit decât 21, atunci noi am putea sã propunem sã fie 13 cu 19, pentru o oarecare simetrie, aºa, sau orice altã variantã am putea propune. Sunt...

## Stimate coleg,

Am pus în discuþie prima problemã pe care a ridicat-o preºedintele, cu privire la care, prin raport, Comisia juridicã a oferit o propunere.

Eu nu am vrut sã mã refer la obiecþia domnului preºedinte, ci, pur ºi simplu, la procedura aceasta de a expune raportul. Sã vedem motivaþia, sã ni se furnizeze ºi motivaþia...

Sã dãm posibilitatea preºedintelui Comisiei juridice sã-ºi motiveze aceastã propunere. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia a considerat cã a exagerat pragul de reprezentativitate de 50.000 de membri fondatori, care sã provinã din 21 de judeþe ale þãrii. Un astfel de prag, aprecia comisia, împiedicã libera confruntare de programe ºi ideologii ce trebuie sã caracterizeze o societate democraticã. Pe de altã parte, s-a apreciat cã societatea româneascã este sau, mai bine zis, democraþia din societatea româneascã a atins un asemenea nivel de dezvoltare, îngãduiþi-mi sã spun aºa, încât ar îngãdui, totuºi, ca lista aceasta sã fie de cel puþin 25.000 de membri, ºi nu 50.000, cum iniþial se prevedea în legea adoptatã. A fost redus ºi numãrul de judeþe: cel puþin 18 judeþe ale þãrii

ºi municipiul Bucureºti, dar nu mai puþin de 700 de persoane pentru fiecare din aceste judeþe ºi municipiul Bucureºti. Repet: argumentul principal l-a constituit pragul de reprezentativitate. Totuºi, reexaminându-le, noi am socotit cã numãrul de 50.000 este prea mare. Vã mulþumesc.

Poftiþi, doamna deputat Bogea, din partea Partidului România Mare.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul nostru parlamentar considerã cã cererea domnului preºedinte, de micºorare atât a numãrului minim de membri, cât ºi a numãrului de judeþe din care aceºtia trebuie sã provinã, nu va avea ca efect coagularea vieþii politice româneºti ºi nu va duce la crearea unor partide reprezentative care sã-ºi poatã asuma atât rãspunderea la nivel local, cât ºi la nivelul guvernãrii þãrii. Dacã facem un calcul estimativ, gândindu-ne cã în România sunt în jur de 3.000 de localitãþi ºi dacã vom continua sã tot înfiinþãm comune, cum vãd cã este modelul în sesiunea aceasta, nu-i sãptãmânã în care noi nu înfiinþãm încã o comunã, vom ajunge, probabil, la 3.000Ð3.500 de localitãþi, ºi, dacã facem un calcul minim ca la nivelul fiecãrei localitãþi sã depunã candidaturi cam 11Ð13 membri de partid, vom vedea cã numãrul acestora, pentru ca un partid sã aibã depus un numãr de candidaturi în toate localitãþile, se ajunge în jurul a 33.000 de membri. Deci noi considerãm cã numãrul de 25 de membri este prea mic pentru ca un partid sã fie reprezentativ ºi ne vom trezi în faþa alegerilor cu diferite partide mici, care vor fi, de fapt, partide de buzunar ºi care vor fi în serviciul altor partide. De aceea considerãm cã cifra de 50.000 de membri de partid ºi cele 21 de judeþe este mai bunã pentru asanarea vieþii politice româneºti.

Mulþumesc.

Domnul deputat Puiu Haºotti.

## Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor,

Din fericire, acesta este un proiect pe care l-a depus Grupul Partidului Naþional Liberal. Este foarte adevãrat cã în Comisiile juridice ale celor douã Camere a suferit schimbãri foarte importante. Aºadar, putem vorbi aici de o partajare a acestui proiect de lege pe care l-am votat ºi s-a întors de la domnul preºedinte Ion Iliescu cu douã remarci.

Aº vrea sã spun cã atunci când noi am iniþiat aceastã propunere legislativã am prevãzut suma de 30.000. Ne-am gândit ºi noi la coagularea forþelor politice, ne-am gândit la o mai bunã reprezentare pe eºichierul politic, am luat însã act ºi de reacþia societãþii civile, a ONGurilor. Vreau sã vã reamintesc cã nu mai departe decât acum câteva zile preºedintele Parlamentului European, Pat Cox, fãcea referire la aceastã lege, în aceastã salã, ºi subliniez faptul cã aceste referiri au fost fãcute dupã ce legea fusese returnatã cu obiecþiunile domnului preºedinte Ion Iliescu. Din aceastã perspectivã, dupã o analizã pe care am fãcut-o în cadrul grupurilor parlamentare ºi dupã o logicã politicã minimã, considerãm cã modificãrile pe care le-a adus Comisia juridicã acestui proiect de lege care, cum spuneam, este o iniþiativã liberalã, dar foarte mult modificatã în Comisiile juridice ale celor douã Camere, sau modificãrile care au fost sugerate de Preºedinþia României sunt justificate ºi noi vom vota acest proiect de lege cu modificãrile amintite: numãrul de membri ºi cele 18 judeþe în care, cu anumite rigori, partidele trebuie sã-ºi facã simþitã prezenþa.

Vã mulþumesc.

S-a anunþat, îmi pare rãu... Domnule Szil‡gyi, având în vedere cã doamna Ivãnescu este doamnã, sã-i dãm întâietate, totuºi. Vã rog eu frumos.

Mulþumesc, domnule preºedinte, pentru amabilitate ºi pentru politeþe care e mai rar întâlnitã în zilele noastre ºi sperãm cã se va instaura un climat de respect ºi de, sã zicem, consideraþie mai evident între noi, indiferent din ce formaþiune politicã facem parte.

Inclusiv prin consacrarea egalitãþii de ºanse.

La asta mã refeream. Chiar dacã solicitãm egalitate de ºanse, totuºi, civilizaþia ºi politeþea, mai ales când avem o minoritate femininã în Parlament, impun, cred, niºte reguli moºtenite de la strãbunii noºtri.

Revenind la problema pusã în discuþie, eu trebuie sã reamintesc cã Partidul Democrat a avut o atitudine echilibratã de-a lungul discuþiei acestei modificãri a partidelor politice ºi a susþinut cã o cifrã de înregistrare a unui partid politic în jur de 25.000 de membri ar fi potrivitã pentru o viaþã politicã relativ tânãrã, dar totuºi cu ceva experienþã de 12 ani, ºi mã bucur cã, în sfârºit, ajungem prin vocea Comisiei juridice la o soluþie de acest tip.

Este foarte adevãrat cã vocea opiniei publice ne îndeamnã la acest lucru. Ceea ce va trebui sã înþelegem noi ºi sã ne gândim la o soluþie legalã este cum se descalificã partidele politice care s-au înregistrat în mod legal, deci 18 judeþe, 25.000 de membri. Aceasta este cu totul ºi cu totul altã problemã, care va trebui sã conteze pentru coagularea vieþii politice, pentru participarea la alegeri ºi, sigur, cucerirea voturilor electoratului, a puterii locale sau centrale. Deocamdatã, discutãm despre înregistrarea ºi cãpãtarea personalitãþii juridice pentru o formaþie politicã aflatã la început de drum, urmând ca sã rezolvãm ºi problema descalificãrii.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Szil‡gyi.

## **Domnul Szil‡gyi Zsolt:**

Vã mulþumesc domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi în primul rând sã salut ºi sã felicit instituþia prezidenþialã pentru sesizarea corectã pe care a fãcut-o ºi anume cã acest art. 19 alin. 3 lezeazã, în fond îngrãdeºte o libertate fundamentalã, ºi anume libertatea de asociere. Aºa cum s-a mai spus de aici, ºi forurile europene au fãcut referire la acest punct, bineînþeles cã presa, societatea civilã au transmis un semnal foarte corect ºi pertinent pe marginea acestui alineat.

Ca secretar în Comisia de integrare, trebuie sã vã spun cã în urmã cu trei sãptãmâni Comisia mixtã parlamentarã Uniunea EuropeanãÐRomânia a adoptat o recomandare la sfârºitul ºedinþei Sesiunii a XIV-a a comisiei respective în care cere în mod foarte clar renunþarea de la Parlament, cere de la Parlament renunþarea luãrii deciziilor ºi a adoptãrii acelor prevederi care îngrãdesc libertatea de asociere.

Probabil cã aþi primit ºi dumneavoastrã la cutiuþã scrisoarea deschisã semnatã de mai multe organizaþii din partea societãþii civile. Cred cã este o scrisoare care trebuie sã ne dea de gândit. De ce? Fiindcã anexa 2 conþine un tabel: ce se întâmplã în celelalte þãri europene ºi în celelalte þãri din regiune. Vreau sã vã spun, dacã adoptãm în forma propusã de comisie Legea partidelor, în România va fi mai greu sã înfiinþez un partid decât în Rusia.

Deci, în þãrile Uniunii Europene, de regulã, Austria, 1, Danemarca, 1, Finlanda, 5.000, Franþa, 2, Germania, 300, Grecia, 200, Marea Britanie, 8, Olanda, 1, Suedia, 1 ºi sunt, deci, aceste semnãturi, aceste susþineri sunt necesare pentru înfiinþarea unui partid ºi bineînþeles cã prin prag sau prin stabilirea anumitor criterii la prezentarea alegerilor se obþine acea coagulare politicã de care se vorbeºte aici.

Vreau sã vã spun cã nici în þãrile regiunii noastre nu se gãseºte un numãr atât de ridicat, nu se gãseºte. Cel mai înalt numãr pentru numãrul susþinãtorilor este Rusia, la 10.000, iar OSCE a redactat un raport despre Kazahstan, fiindcã Kazahstanul a adoptat o lege similarã cu a noastrã, adoptatã iniþial, de 50.000 de membri, semnãturi, respectiv 1.000 de persoane reprezentând douã treimi din regiunile importante ale Kazahstanului.

**:**

Este pãrerea partidului dumneavoastrã politic sau a partidului unic?

Domnul deputat Haºotti, apoi domnul deputat Buzatu. Iertaþi-mã, domnule deputat, cã dacã nu aþi ridicat mâna am crezut cã doar...

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am îndrãznit totuºi sã vin a doua oarã în calitate de iniþiator. Vedeþi, aici observãm trei atitudini diferite: este atitudinea comisiei, este atitudinea partidului, ºi a Partidului Naþional Liberal, ºi a Partidului Democrat; la extreme, sã spunem, ºi vreau sã fiu înþeles cu acest termen nu într-o manierã politicã sau peiorativã, este Grupul P.R.M. care solicitã menþinerea pragului de 50.000 ºi este Grupul U.D.M.R. care susþine reducerea drasticã a numãrului necesar de membri pentru înscrierea unui partid politic pânã la 200, 300, 1.000, dând exemple din þãri cu democraþie mai mult decât consolidatã.

Am avut experienþa acelor partide cu 251 de membri. Eu vreau sã vã spun cã cifrele care sunt aici sunt absolut corecte ºi þin cont de anumite recomandãri ale instituþiilor europene. Câþi dintre noi îºi mai amintesc cã existã Partidul Reîntregirii Naþionale, varianta dacoromanã? ªtiþi cã peste 20 de partide au obþinut un numãr mai mic de voturi decât membrii cu care ar trebui sã se înscrie la Tribunalul Municipiului Bucureºti? Pãi, noi trebuie sã ieºim din aceastã aberaþie ºi trebuie sã descurajãm astfel de manifestãri care perturbã pur ºi simplu viaþa politicã româneascã.

Prin urmare, pânã vom ajunge sã ne gândim la diminuarea acestui numãr pentru înscrierea unui partid politic ºi la o reprezentare, hai sã spunem, judeþeanã sau, eventual, provincialã a unor partide politice, sã lãsãm aceste propuneri pe care le-a fãcut comisia, sã þinem cont de recomandãrile preºedintelui României ºi sã adoptãm legea aºa cum este ea, altfel nu numai cã va continua perpetuarea acestor manifestãri politice aberante în care zeci de partide sã nu obþinã câteva mii de voturi la nivelul întregii þãri. Acest procedeu se doreºte a fi chiar accentuat, avem partide cât o scarã de bloc. Românul este foarte inventiv în aceste chestiuni. ªi pentru cheltuirea unor fonduri în campania electoralã, oricine îºi face repede, repejor un partid politic.

Prin urmare, aceasta este poziþia noastrã, vom vota proiectul în varianta propusã de Comisia juridicã.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Drept la replicã cã ne-a pomenit numele partidului.

Domnul deputat Buzatu.

## **Domnul Dumitru Buzatu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu aº fi tentat sã acord aceeaºi atenþie tuturor pãrerilor care au fost exprimate aici ºi sã luãm de bune toate propunerile, pentru cã nici un argument obiectiv nu justificã întru totul una dintre propuneri. Dacã este vorba de libertatea de asociere, atunci cred cã ar trebui sã coborâm numãrul membrilor la doi, pentru cã abia de aici

nu mai putem vorbi de prejudicierea libertãþii dreptului de a se asocia, pentru cã unul singur nu se poate asocia cu el însuºi. Deci de la doi încolo ºi pe cale de consecinþã ar trebui ca un partid sã aibã minimum doi membri, poate îl adãugãm pe al treilea, putem gãsi o soluþie convenabilã. Restul argumentelor se bazeazã pe ”eu am consideratÒ ºi dacã ”eu am consideratÒ, pot sã consider cã 50.000, 30.000, 10.000 sunt propuneri absolut rezonabile, deci, oricare din aceste propuneri poate fi acceptatã.

Ceea ce mã mirã însã pe mine foarte mult acum este cã colegii noºtri din Camera Deputaþilor acceptã cu foarte mare uºurinþã orice text care este retrimis fãrã sã mai facã nici un fel de judecatã asupra raþiunilor acestora; faptul cã opinia publicã, aºa cum spunea domnul Haºotti, nu ºtiu ce a fãcut cred cã este un argument fals. Nu s-a dus opina publicã la Cotroceni. N-am auzit sã fi fost opinia publicã pe acolo.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Poate sã se învârtã în jurul gardului.

Poate sã fie o fundaþie care se ocupã eventual cu o asemenea chestiune sau douã sau trei sau poate chiar o sesizare, dupã câte am auzit, a Partidului Naþional Liberal, dar eu nu cred cã noi trebuie sã rãspundem imediat unei sesizãri a Partidului Naþional Liberal, dupã ce aceastã chestiune a fãcut obiectul unei dezbateri, zic eu, destul de solide în Camera Deputaþilor ºi în Senat.

Pãrerea mea este cã cea mai raþionalã propunere din cele care au fost aici este cea a domnului Zsolt de a se retrimite la comisie ºi a se discuta, pentru cã dacã, într-adevãr, dorim ca sã venim în întâmpinarea unei pãrþi a opiniei publice care se teme cã nu va putea face atâþia membri în cadrul unui partid, atâþia membri cât sã voteze mãcar un deputat, pentru cã este nevoie de vreo 30.000 de oameni care sã voteze un deputat al partidului nostru, dacã mai þinem cont cã este nevoie de un prag de 5%, nici nu mai punem problema celor 30.000. Dacã... Pentru a veni în întâmpinarea, deci, a acelei pãrþi a opiniei publice care se teme cã în planul numãrului de membri nu va reuºi sã adune atâþia încât sã poatã alcãtui un partid în viitor sau sã reziste unor criterii de selecþie în prezent sã acceptãm propunerea domnului Zsolt ºi comisia, dupã ce va mai delibera, ascultând toate opiniile, sã poatã sã propunã un numãr acceptabil de membri astfel încât oricine sã poatã face un partid. Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul deputat T—ro, apoi domnul deputat Leonãchescu ºi apoi domnul deputat Stanciu, în ordinea în care s-au înscris.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº dori sã aduc un argument în plus faþã de cele spuse de colegul meu, domnul deputat Szil‡gyi Zsolt. Se ºtie cã coagularea vieþii politice sau curãþirea vieþii politice de eventualele false partide sau partide satelit nu se face neapãrat prin Legea partidelor politice, ci existã o serie de alte legi, aº spune aici Legea finanþãrii partidelor politice sau chiar Legea electoralã prin care se pot introduce acele filtre care au acel efect de coagulare a vieþii politice. Eu cred cã ar trebui sã ne aplecãm cu mai multã atenþie asupra vocii societãþii civile, asupra vocii elitei intelectuale, democratice, care în cei 12 ani au dovedit cã urmãresc cu atenþie viaþa politicã, urmãresc cu atenþie procesul legislativ ºi când este necesar îºi ridicã cuvântul.

Domnul preºedinte Iliescu cred cã a dat dovadã de chibzuinþã politicã când a retrims dezbaterii acel articol din aceastã Lege a partidelor politice.

Eu formulez încã o datã un apel cãtre dumneavoastrã pentru a redeschide aceastã dezbatere, în primul rând, în cadrul grupurilor parlamentare, în al doilea rând, în cadrul Comisiei juridice, de a gãsi o soluþie care sã rezolve în fond aceastã problemã semnalatã atât de preºedintele Iliescu, atât de intelectualii români, cât ºi de organizaþiile internaþionale care urmãresc cu atenþie eforturile þãrii noastre pentru integrare în structurile atlantice.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Leonãchescu ºi apoi domnul deputat Stanciu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cifrele care ni s-au propus, într-adevãr, nu au fost justificate. A acþionat, cred, un anume efect de halo, cochetãm foarte mult cu multipli ai cifrei 5, deci, 25.000; bine, pe o obiºnuinþã matematicã, chiar a cincinalelor aº zice, cifra de 18 vine printr-un mecanism de divizibilitate cu mai multe numere prime: 2, 6, 3, 9, iar cifra 7 vine ca un numãr prim. Deci nu avem o logicã nici mãcar matematicã în cifrele propuse. Nu avem o logicã ºi este pãcat. De aici putea sã fie 19,5, 26.300, orice cifrã este acceptabilã, dacã judecãm aºa, dar dacã pornim de la procesele reale, aºa cum ar trebui sã pornim, noi ar trebui sã avem la bazã un studiu al unui institut de specialitate în acest domeniu, un studiu care sã ne fundamenteze în mod ºtiinþific cifrele propuse, care sã reflecte fie un procent din populaþia majorã a þãrii, fie un stadiu sau alt parametru etc. Or, dacã din acest punct de vedere facem o analizã ad-hoc, fiindcã studiu nu existã, ar trebui sã gândim cã democraþia noastrã este la început de proces ºi va opera cu niºte cifre, în timp ce alte þãri care au alte cifre sunt la sfârºit de proces sau într-un proces stabilizat al democraþiei, deci modelele care ni se recomandã nu sunt transplantate automat la noi, care încercãm sã creãm o democraþie în condiþii date. Ni se propune, ca un criteriu recomandabil, cristalizarea vieþii politice, dar ºi la acest parametru se pune întrebarea: cine o cristalizeazã? Forþãm noi cristalizarea prin niºte cifre sau lãsãm viaþa sã se pronunþe ºi cineva constatã care este stadiul ºi identificã cifrele pe care ar trebui sã le utilizãm?

În condiþii de început de democraþie am vãzut numãrul mare de partide care au apãrut imediat dupã revoluþie ºi,

mai ales, liderii lor, lideri de scarã de bloc, de familie care au dispãrut imediat, unii chiar pe filiere infracþionale. Deci povestea cu un fondator, eventual doi fondatori, cifre de acest gen, nu opereazã la început de proces; sunt chiar destabilizatoare.

Sigur, factorii de putere pot vectoriza în mãsura în care depãºesc interesul culorii politice ºi þin cont de recomandãrile institutelor ºtiinþifice de specialitate în domeniul cercetãrii opiniilor publice, al evidenþierii realitãþilor.

Domnul deputat Stanciu ºi apoi domnul deputat Raj Tunaru, ºi apoi domnul deputat Boc.

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Stimaþi colegi,

Existã o vorbã ”dacã nu-i putirinþã, degeaba chichirez gâlceavãÒ.

Vã rog sã traduceþi dictonul acesta pe care l-aþi folosit, pentru cã tocmai am votat legea pe articole.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Mã adresez deputatului de Iaºi care poate sã traducã din moldoveneasca veche în cea nouã.

Domnule preºedinte, de ce a apãrut aceastã lege? Deci cine a dorit sã o modifice ºi de ce? În esenþã, se propunea în vechea lege sã avem 15 judeþe cu 300 de membri, acum se propune sã avem 18 cu 700 de membri. Ce mi-e 300, ce mi-e 700, când cimitirele cuprind mai multe. Se pot lua dupã cruci, cum s-au luat ºi s-au fãcut partide. Deci pânã aici nu este nici o diferenþã, practic. A apãrut al doilea, al treilea criteriu; trebuie sã treacã de la 10.000 de membri la 50.000 de membri.

Domnule preºedinte, nu este nici un obstacol, putea sã fie ºi 70, putea sã fie ºi 20, este ca la zaruri; dai ºi cât iese. A ieºit 50. Singurul criteriu este, într-adevãr, ce a susþinut Partidul România Mare.

Domnilor, la alegerile locale, ca sã poþi sã ai candidaþi în toate localitãþile, câþi trebuie sã ai? Dacã ai ºi reprezentanþi la secþii, câþi trebuie sã ai? Aceia trebuie sã fie membri de partid. Deci aceasta este o logicã ºi eu propun, aºa cum a spus ºi distinsul vecin al meu din Vaslui, Dumitru Buzatu, sã o trimitem la comisie, conform unei reguli parlamentare, evident, mã asociez acestei propuneri, ca sã stabileascã comisia câþi membri sunt necesari pentru a acoperi numãrul de candidaþi ºi reprezentanþi la secþie. Vin acum pe cealaltã chestiune pe care au ridicat-o distinºii colegi, care spune: vine societatea civilã ºi sã veziÉ

Domnule preºedinte, vã rog sã luaþi act cã, începând de astãzi, mã declar societate civilã, pentru cã cine sunt? 3 femei ºi 5 babe se declarã societate civilã.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu**

**:**

Ce aveþi, domnule, cu femeile?

Stimate coleg, nu mai faceþi afirmaþii antifeministe, am vãzut cã aþi protestat ºi când distinsa noastrã colegã a vorbit despre egalitatea de ºanse.

Domnule, asta cu egalitatea de ºanse o lãsãm pe seama lor cã ºtiu dânsele mai bine cum suntem noi egali cu dânsele ºi nu invers.

S-ar putea pãstra, dar ca la dumneavoastrã la Iaºi, s-ar putea sa fie câteva vecine la care vã referiþi ºi nu ºtiu dacã vã mai voteazã.

S-ar putea sã fie, da. Vã rog sã îmi permiteþi sã retrag afirmaþiile, domnule preºedinte.

Mulþumesc foarte mult.

Venim cu societatea civilã care protesteazã cã se interzice un drept de asociere. Aici mã întâlnesc iar cu domnul Buzatu, care nu ascultã, cã le ºtie pe toate. Domnule, în mod normal ºi firesc, aºa este; nu 2, 3 persoane pot sã înfiinþeze un partid ºi este corect, noi am mai ridicat aceastã problemã când s-a discutat prima datã Legea partidelor.

A doua chestiune însã diferã. De ce diferã, domnule preºedinte? Fiecare dintre noi din aceastã salã putem sã candidãm la Preºedinþie, este dreptul nostru, nu ne împiedicã nimeni. Deci, independenþi, fãrã partide, putem candida la Preºedinþia României, dar vine o condiþie: trebuie sã asiguri 100.000 de semnãturi.

Deci partidele se pot înfiinþa cu 3 ºi nu mai este nici un fel de piedicã în libertatea de asociere, dar ca sã participe la alegeri, ca sã primeascã sediul, ca sã uziteze de toate drepturile unui partid politic trebuie sã vinã cu un numãr de semnãturi ºi atunci propunerea pe care noi o facem onoratei comisii este sã schimbãm filozofia: se înfiinþeazã partidele cu 3 membri, dar pentru a putea participa la alegeri sã prezinte liste cu 50.000 de semnãturi sau 100.000 de semnãturi ºi atunci vom vedea ºi cu asta închei, domnule preºedinte. ªi dumneavoastrã aveþi dreptul sã pilotaþi un avion, dar dacã nu faceþi ºcoalã nu vã dã voie. ªi partidele pot sã participe la alegeri, dar ”dacã nu aduc putirinþã, degeaba chichirez gâlceavaÒ.

Închei în numele partidului ºi spun sã se întoarcã legea la comisie ºi sã dãm dreptul de asociere cu 3

persoane un partid, dar poate sã se bucure de aceste drepturi când dovedeºte cã are putirinþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc ºi v-aº ruga, atunci când mai merg la Iaºi, sã-mi daþi ºi mie un dicþionar din acesta cu moldoveneascã veche pentru a mã putea familiariza cu limbajul dumneavoastrã.

Domnul Raj Tunaru ºi apoi domnul Ervin SzŽkely.

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Prin aceastã Lege a partidelor, acest proiect de Lege a partidelor, eu consider, ca deputat independent ºi ca preºedinte al unui partid al tinerilor, consider cã aceastã lege îngrãdeºte drastic dreptul la asociere ºi încãlcãm Constituþia României. Nu mai puþin, acum o sãptãmânã, am avut un distins parlamentar aici pe care l-am aplaudat frenetic, minute în ºir ºi în picioare ºi care ne-a spus: aceastã lege este o aberaþie, dacã aceastã lege ar fi existat în þara mea, eu n-aº mai fi fost aici.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu a spus cã aceastã lege este o aberaþie, a spus cã nu ar fi putut el sã fie ales.

Poate presa a tradus greºit, dar a spus cã dacã aceastã lege ar fi fost în þara mea, eu n-aº mai fi fost aici. De aceea, eu consider cã noi, antevorbitorii mei, fiecare a avut dreptate, atât domnul deputat Haºotti, dar ºi reprezentanþii României Mari, dar cu toate acestea noi suntem aici deputaþi ai României, noi trebuie sã aplicãm legea fundamentalã a þãrii, adicã sã aplicãm Constituþia. Pânã când o vom revizui ºi o vom schimba, trebuie neapãrat sã o aplicãm. În Constituþie spune clar: nu se poate îngrãdi dreptul la asociere. Sã nu uitãm cã domnul deputat Puiu Haºotti a dat exemplul european. Noi vrem sã intrãm în Europa, noi vrem sã intrãm imediat ºi vom intra în NATO. Pãi, atunci cum se explicã faptul cã în Olanda existã Partidul Bãutorilor de Bere, format din 5-6 membri, cum se explicã faptul cã în altã þarã democraticã cu o democraþie foarte mare, existã membrii Partidului Rãþoiului Donald? Credeþi cã aceºti oameni nu au gândit consecinþele, cã sunt prea multe partide ºi cã banii de la buget... Au gândit toate astea ºi eu sunt de acord cu aceste probleme de buget ºi de bani, dar nu putem sã încãlcãm Constituþia þãrii dacã noi vrem sã ajungem în Europa.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ervin SzŽkely ºi apoi domnul deputat Boc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia juridicã a analizat aceastã propunere ºi aceastã situaþie cu deosebitã atenþie ºi competenþã, însã cred cã în acest caz stãm în faþa unei probleme eminamente politice ºi nu juridice. Dupã cum ºi antevorbitorii mei au subliniat, este o capcanã sã intrãm într-un joc cu cifrele, pentru cã fiecare cifrã se poate susþine cu un argument ºi se pot gãsi cam tot atâtea contraargumente. De aceea, noi considerãm cã aceastã problemã, fiind o problemã politicã în primul rând, prima datã ar trebui sã dezbatem în grupurile parlamentare ºi abia dupã aceea, când am gãsit o formulã care sã respecte, pe de o parte, toate cerinþele, toate exigenþele respectãrii libertãþii de asociere ºi necesitatea coagulãrii vieþii politice, abia atunci sã rediscutãm aceastã problemã în Comisia juridicã.

Deci mã alãtur propunerii fãcute de colegul meu Zsolt Szil‡gyi ºi spun cu aceastã ocazie cã aceasta este ºi poziþia oficialã a Grupului U.D.M.R., de a solicita retrimiterea legii la comisie.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc ºi apoi domnul deputat Puiu Haºotti din nou ºi v-aº ruga sã încercãm sã conchidem asupra acestui punct... ªi apoi vrea ºi iniþiatorul, am înþeles, da, domnule ministru?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã încerc sã prezint câteva argumente teoretice ºi de o parte, ºi de alta.

În primul rând, textul de referinþã de la care trebuie sã pornim este art. 37 din Constituþia României care în alin. (1) spune: ”Cetãþenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate ºi în alte forme de asociere.Ò În cazul sindicatelor avem un numãr foarte scãzut, practic de la 2 se pot asocia în sindicate, la asociaþii ºi fundaþii numãrul este de 3, dacã eu nu greºesc ºi îmi amintesc bine Ordonanþa nr. 26/2000, la partide politice avem deja în lege numãrul de 10.000 de semnãturi în legea în vigoare.

Dacã ar fi sã respectãm acest spirit al Constituþiei, pentru a împiedica eventuala proliferare a unor partide de buzunar ºi care, pe de o parte, sã încurce cetãþeanul pe buletinul de vot când merge sã-ºi exprime opþiunea electoralã, putem gãsi soluþii alternative. Cum? În primul rând, putem exclude de la facilitãþi în materie de sedii, în materie de chirie acele partide politice care nu au un anumit numãr de membri sau în privinþa reprezentãrii lor politice avem pragul electoral care le pune o barierã serioasã în calea intrãrii lor în Parlament sau în consiliile locale ºi judeþene dacã nu obþin 5% la parlamentare, un prag variabil la alegerile locale.

În privinþa prezenþei pe buletinul de vot pentru acele partide care nu au un anumit numãr de membri li se poate impune sã suporte costul acelor imprimate pentru a fi trecute pe buletinul de vot. Iatã de ce am putea avea soluþii pentru a menþine ºi în România cadrul legal

existent ºi a nu merge mai departe. Din aceastã perspectivã, soluþia preºedintelui României a fost una de a rediscuta, de a medita ºi este adevãrat, domnule deputat, societatea civilã este prezentã, solicitarea preºedintelui României a venit ca urmare a faptului cã societatea civilã, coagulatã într-un numãr important de organizaþii...

Domnule deputat Stanciu, lãsaþi negocierile cu U.D.M.R.-ul, pentru cã vã vizeazã colegul nostru.

Domnul deputat Stanciu oricum este atent, cu o ureche este la U.D.M.R. ºi cu o ureche este la viaþa publicã.

Întotdeauna aºa face.

Ca sã-i rãspund direct domnului deputat Stanciu cu privire la întrebarea cine este societatea civilã, o celebrã formulã politologicã spune cã societatea civilã este ºi reprezintã puterea celor fãrã de putere. Aceia s-au adresat preºedintelui Iliescu, iar Domnia sa, în calitate de mediator între puterile statului, între stat ºi societate, s-a aplecat la urechea societãþii civile ºi ne-a retrimis nouã sã meditãm în continuare asupra acestui subiect.

ªi atunci, aceste argumente ar veni în direcþia de a pãstra numãrul acesta de 10.000 ºi de a nu pune nici o altã restricþie suplimentarã. Acum noi trebuie sã cumpãnim dacã realitatea româneascã impune într-adevãr o altã cifrã. Care ar fi considerentele pentru care ar trebui sã mãrim numãrul de la 10.000? În primul rând, de a exclude de la facilitãþi acele partide care sunt create doar cu scopul de a obþine facilitãþi. Repet: sedii, chirii ºi aºa mai departe; 2. de a realiza o coagulare a scenei politice româneºti în partide puternice consacrate, care sã reprezinte alternative viabile fie pentru guvernare, fie pentru a exprima opiniile cetãþenilor; ºi, nu în ultimul rând, de a fi o expresie a societãþii civile.

Din aceastã perspectivã, în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi am ajuns la aceastã cifrã, de 25.000, care se situeazã între limita extremã, care este Kazahstanul, 50.000 de membri, ºi limita inferioarã, doi membri, un membru, în unele þãri din Uniunea Europeanã, dar aici trebuie sã corelãm ºi cu dimensiunea demograficã a diferitelor state din Uniunea Europeanã. Nu putem pune pe acelaºi palier, hai sã spunem, Danemarca sau Olanda, sub aspectul numãrului populaþiei, pe acelaºi palier cu România, unde avem totuºi 23 de milioane de locuitori.

Deci, din aceastã perspectivã, trebuie gãsit un echilibru. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a fost acela cã 25.000 de membri ar reprezenta o soluþie viabilã pentru România în acest moment istoric.

Dumneavoastrã trebuie sã apreciaþi astãzi dacã rãmânem în continuare la varianta iniþialã, de 10.000, cu argumentele prezentate, sau la varianta de moment, cerutã de realitate, de 25.000 de membri. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Haºotti.

Domnule preºedinte, foarte scurt.

Pe mine nu m-a impresionat atitudinea nu ºtiu cãrei organizaþii neguvernamentale, a societãþii civile atât de mult. Eu, totuºi, a trebuit sã iau în calcul raportul Comitetului mixt România-Uniunea Europeanã, a trebuit sã þin cont ºi de sugestia Ð absolut cã a fost o sugestie, nu altceva Ð a domnului Pat Cox ºi în primul rând de sugestia preºedintelui României care, vã reamintesc tuturor, doamnelor ºi domnilor, în momentul când a ajuns legea pentru ca Domnia sa, domnul preºedinte, s-o ratifice, a suferit presiunea societãþii civile. Dar prima declaraþie a domnului preºedinte a fost cã este de acord cu prevederile acestei legi.

ªi acum, o chestiune de fond. În situaþia în care vreþi cã un partid se poate înscrie cu 2, 3, 100 sau 200 de membri, anulãm toatã legea, pentru cã legea nu cuprinde numai aceste chestiuni, douã chestiuni restrictive, cuprinde multe, cuprinde zeci de chestiuni care fac posibilã articularea vieþii politice în România. Trimitem legea la comisie, pentru a avea un partid din trei membri? Anulãm toatã legea.

Prin urmare, dumneavoastrã aveþi de ales astãzi între a avea o lege a partidelor politice ºi a nu avea o lege a partidelor politice. Asta este toatã chestiunea.

Au expirat cele 10 minute!

Ca atare, eu aº putea sã spun, potrivit chiar propriei noastre experienþe, cã românii nu au fost împiedicaþi de majorarea de la 251 la 10.000 de membri ºi de includerea chiar a obligaþiei pentru a strânge 100.000 de semnãturi pentru a participa la alegerile prezidenþiale sã îndeplineascã aceste condiþii, chiar dacã s-a constatat cã, de fapt, dupã alegeri nici pomenealã n-a fost vorba de realitatea celor prezentate Tribunalului Municipiului Bucureºti. Pânã la urmã, probabil cã ar trebui ca noi sã gândim care ar fi mecanismele de control al modului în care se înscriu partidele politice, pentru cã ele nu existã în Legea partidelor politice ºi nu existã nici sancþiuni exprese, decât, sã zicem, o trimitere la o prevedere a Codului penal în privinþa acestei înscrieri.

Eu însã aº vrea sã fac o altã sesizare legatã de Legea partidelor politice ºi de aceastã retrimitere a domnului preºedinte Ion Iliescu, care pledeazã pentru retrimiterea la comisie, ºi este vorba despre urmãtorul lucru: este adevãrat cã aceastã cifrã de 50.000 de membri este prevãzutã la art. 19, dar în proiectul acesta de lege este coroboratã aceastã cifrã cu art. 48, care se referã la modalitãþile prin care un partid poate fi radiat prin hotãrâre judecãtoreascã pentru neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, care se referã tot la cifra de 50.000 de voturi. ªi pentru acest motiv eu cred cã trebuie ca ºi acest articol trebuie sã fie rejudecat prin corelare ºi atunci se justificã, sigur, retrimiterea la comisie.

Vã mulþumesc foarte mult pentru atenþie.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

O sã vã explic ºi cum e cu cele 10 minute, care se aplicã în caz de procedurã de urgenþã obiºnuitã, dar aici este vorba de reexaminarea unei legi ºi de o lege nu lipsitã de complicaþii.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Domnule preºedinte, îmi daþi voie ºi mie?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Staþi puþin, domnule Brudaºca. Cine era înscris la cuvânt?

Dumneavoastrã ce problemã vreþi sã ridicaþi?

**Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Problema care este în dezbatere.

Era înscris domnul Mohora, care s-a înscris lângã mine fiind, ºi n-aþi observat dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Sigur cã discuþia aceasta este o discuþie care poate fi interminabilã. În fond, între argumentele existenþei ºi forþei unui partid, numãrul de membri este unul dintre argumente.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Douã lucruri trebuie sã subliniem. În primul rând, s-a invocat încãlcarea libertãþii de asociere. Este vorba de asociere politicã aici, care trebuie corelatã cu programe, ideologii ºi reprezentativitate. Pentru a-i permite cuiva sã se înscrie ca un partid politic, trebuie mai întâi sã am premisa unui numãr de membri, nu înscriu 3 ºi merg pe factorul aleatoriu, cã va avea la alegeri 200.000. Or, dacã vorbim de ideologie, de programe politice care vizeazã þara, nu putem admite un numãr mic, pentru cã ºi în alte þãri aºa stau lucrurile.

Dar un alt argument, cred eu, al doilea, ne-a determinat sã menþinem acest numãr rezonabil de 25.000. Cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, la înfiinþarea unui partid þara, statul, trebuie sã-i punã la dispoziþie o anumitã logisticã. La întrebarea: dacã avem câteva sute de partide putem sã le oferim mâine sau peste o lunã sedii ºi întreaga logisticã necesarã, atâta timp cât n-avem posibilitatea sã dãm locuinþe la oameni ºi când în România experienþa ne-a dovedit, ne-a demonstrat în mod concret cã anumite partide, în sediile primite de la stat, ºi-au deschis baruri, cârciumi ºi alte prãvãlii?

Deci nu vorbim numai de asociere în sine, fãrã implicaþii ºi corelãri cu ceea ce presupune un partid politic. Pentru cã dacã-i permit cu 2.000 sau 200 se înfiinþeazã ºi n-am garanþia cã la alegeri voteazã pe el încã 200-300.000, ca sã aibã acel gir al reprezentativitãþii.

În legãturã cu ceea ce sublinia domnul Mohora, aceastã corelare o putem face noi, aici, pentru cã avem aceastã posibilitate. Era vorba de art. 48, unde comisia, hai sã spun din grabã, a omis sã coreleze dispoziþiile privind numãrul de 50.000 de membri cu celelalte dispoziþii din lege. Or noi, aici, putem sã facem acest lucru. _A majoria ad minus_ Ð cine poate mai mult, poate ºi mai puþin. Iatã de ce cred eu cã n-ar trebui sã mai restituim aceastã lege la comisie. S-o adoptãm, pentru cã actualele condiþii din România nu îngãduie înfiinþarea unor partide din trei cu berea, ºase cu pizza, cã n-avem de unde sã le dãm sedii ºi bani. Sã lãsãm societatea aceasta sã se aranjeze sub aspect material, social, ideologic ºi poate modificãm aceastã lege dacã viaþa ne va demonstra cã acele partide mici vor face în adevãr politicã.

Domnul deputat ºi apoi domnul Tunaru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Aº ridica o problemã de procedurã. Grupul nostru parlamentar a propus retrimiterea problemei la comisie. Noi suntem convinºi cã toate aceste dezbateri pe care le facem aici, de la acest microfon, mult mai bine se pot susþine între specialiºti, inclusiv cu niºte corelãri pomenite aici, care nu cred cã este bine sã fie fãcute pe picior, mai ales cã am votat o lege pe care ne-a retrimis-o preºedintele þãrii, pentru cã am mai greºit. Sã n-o trimitem tot greºit mai departe, la Senat.

Vã rog, domnule preºedinte, ori decideþi dumneavoastrã sã fie retrimisã comisiei, ori supuneþi votului Camerei retrimiterea la comisie. ªi dacã nu se voteazã retrimiterea la comisie sã continuãm discuþiile dupã aceea.

Domnul deputat Tunaru ºi apoi domnul ministru Gaspar, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu este corect expozeul domnului preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor, plecând de la aceastã premisã ºi de la acest exemplu, cu sediile. Adicã, noi avem sedii. Pentru noi au fost, pentru alþii nu mai sunt, nu? Nu este corect. Aici nu e vorba de democraþie, aici nu e vorba de dreptul la libertate pe care noi l-am obþinut în 1989 ºi cu mult sânge, din pãcate?!

Eu cred cã trebuie înfiinþat un partid politic cu orice numãr de semnãturi, de membri. Dar putem sã facem aceastã restricþie dupã aceea. De exemplu, un partid din trei membri sau din 200.000 se înscrie la tribunal oficial. Dupã aceea, dacã nu prezintã liste oficiale complete, cu candidaþi pentru toate judeþele, sau dacã nu face un anumit prag atât la locale, cât ºi la generale, atunci acel partid se poate autoexclude sau printr-o lege putem sã-l radiem sau sã le dãm sedii dupã ce face acest prag politic. Dar sã plecãm de la început cu premisa cã nu mai avem sedii pentru alte partide eu nu sunt de acord. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Buzatu ºi propun ca dupã aceea sã sistãm dezbaterile; bineînþeles, dãm cuvântul ºi iniþiatorului.

Cine este de acord? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Aveþi cuvântul ºi apoi, domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Anumite intervenþii ale colegilor noºtri m-au fãcut sã vin din nou la tribuna aceasta.

Unul dintre vorbitori a susþinut cã aceastã lege este o aberaþie. Pãrerea mea este cã existenþa Domniei sale ca deputat în aceastã Camerã este o aberaþie ºi sperãm ca noua lege sã corecteze, sã îndepãrteze aceastã aberaþie.

Pe lângã aceasta, eu cred cã este de ajuns cã s-au exprimat reprezentanþii grupurilor parlamentare de 7 ori pânã acum. Vã rugãm sã procedaþi regulamentar ºi sã supuneþi la vot raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, cu modificarea pe care a susþinut-o domnul preºedinte aici, ºi sã închidem aceastã dezbatere, cã riscãm sã nu mai facem nimic astãzi.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc. Deci s-au sistat dezbaterile. Domnul ministru Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac un scurt istoric în legãturã cu modul în care s-a ajuns la acest proiect de lege. Proiectul de lege este rezultatul propunerii legislative iniþiate de Grupul parlamentar al P.N.L., asupra cãruia Guvernul a propus o serie de amendamente.

În propunerea iniþialã a P.N.L. numãrul de membri fondatori era de 30.000. Acest prag a fost susþinut în cadrul comisiei ºi de cãtre Partidul Democrat, deci care era pentru 30.000.

În urma discuþiilor care s-au purtat ºi a amendamentelor Guvernului, s-a considerat ca pragul necesar pentru constituirea unui partid politic sã fie de 50.000.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/29.XI.2002

În scrisoarea prin care preºedintele a restituit-o nu face nici un fel de referire la ceea ce urmeazã sã stabileascã Parlamentul. Observaþia dânsului este aceasta: cã un prag de reprezentativitate exagerat evident cã împiedicã o asemenea liberã confruntare de programe, ideologii ºi argumente. Deci nu cã ar îngrãdi într-un fel sau altul dreptul la asociere.

În cadrul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi s-a ajuns la concluzia ca pragul acesta sã fie de 25.000 de membri fondatori, domiciliaþi în cel puþin 18 dintre judeþe ºi municipiul Bucureºti ºi în fiecare circumscripþie, din acestea sã se obþinã cel puþin semnãturile a 700 de persoane, lucru care eu cred cã devine în deplinã concordanþã cu scrisoarea preºedintelui.

Pe de altã parte, Parlamentul, când examineazã o scrisoare trimisã de Preºedinte în virtutea prerogativelor sale constituþionale, de a cere o singurã datã reexaminarea unei legi Parlamentului, poate face ºi corelãrile care ar urma, ca urmare a faptului cã, soluþionându-se problema de fond care a fost pusã în scrisoare, dacã se ajunge la anumite necorelãri, atunci Parlamentul poate sã le facã. ªi acest lucru s-a fãcut în legãturã cu art. 47 alin. 1 lit. b).

Mie-mi parte foarte rãu cã am întârziat puþin la dezbateri, pentru cã am fost la Senat pentru a susþine la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi un proiect de lege, dar am înþeles de la preºedintele de ºedinþã cã s-a pus în discuþie ºi art. 48, tot pentru chestiune de corelare, art. 48 alin. 2. Nu are nici un fel de legãturã numãrul de membri fondatori de 25 cu numãrul de mandate, de voturi pe care trebuie sã le obþii ca sã poþi sã fii ales în consiliile judeþene, consiliile locale sau în Parlament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Prima oarã o sã

Abþineri? 3 abþineri.

Deci, cu 85 de voturi împotrivã, 47 de voturi pentru ºi trei abþineri, s-a respins cererea de retrimitere la comisie a proiectului.

În aceste condiþii,

Abþineri? O abþinere a domnului vicepreºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, douã abþineri. Cu 86 de voturi pentru, 48 împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat amendamentul nr. 1 al comisiei.

Cu 85 de voturi pentru, 47 împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat ºi amendamentul nr. 2.

O sã rog Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Departamentul legislativ sã verifice toate textele legii, dacã nu mai este nevoie ºi de alte corelãri la aceste cifre pe care noi le-am votat acum.

Vom supune votului final în ºedinþa de vot final. Stimaþi colegi,

Cvorumul din salã este sub limita cvorumului de vot, respectiv 130. Eu am dat drumul la alarmã. Rog ºi ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi aducã în salã colegii.

Pânã atunci, însã, nu putem trece la parcurgerea listei de vot final ºi vã propun sã mai luãm câteva proiecte în dezbatere.

Pe locul 2 pe ordinea de zi de astãzi era proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2002.

Rog Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã propunã timpii de dezbatere, pentru cã aici ne aflãm în procedurã de urgenþã.

## Domnule preºedinte,

Propun 10 minute ºi douã minute pentru fiecare luare de cuvânt.

V-aº ruga sã prezentaþi pe scurt ºi raportul, pentru a trece pe urmã la dezbateri.

Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2002 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal ºi unele legi speciale în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, avem aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Având în vedere curba ascendentã a criminalitãþii în acest domeniu, comisia a analizat acest proiect de lege ºi vine în faþa dumneavoastrã propunându-vã aprobarea acestei ordonanþe de urgenþã a Guvernului pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii în Codul penal ºi unele legi speciale în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.

Pot sã vã mai spun cã au fost majorate limitele de pedeapsã, limitele maxime, fireºte, prevãzute în Codul penal ºi în legile speciale, din dorinþa, dacã vreþi, ca sancþiunea penalã asprã sã constituie un motiv temeinic de reflecþie pentru cei care sunt tentaþi sã încalce legea penalã în aceastã privinþã.

Vã mulþumesc.

Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã.

Votat titlul în unanimitate.

Textul articolului unic.

Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Preambulul art. I. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La punctul 1 ºi punctul 2 nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctul 3 ºi punctul 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctul 5, punctul 6 ºi punctul 7. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctul 8. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, urmeazã sã supunem acest proiect votului final când acesta va putea avea loc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2002 privind asigurarea transparenþei în domeniul ajutorului de stat ºi al relaþiilor financiare dintre autoritãþile publice ºi întreprinderile publice, precum ºi completarea art. 6 din Legea nr. 143/1999.

ªi aici avem procedurã de urgenþã.

Comisia de industrie ºi servicii?

Domnule vicepreºedinte Bivolaru, aveþi cuvântul sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

5 minute timp de dezbatere, câte un minut pentru fiecare intervenþie.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere?

Aº ruga operatorul de televiziune sã þinã cont, totuºi, de înþelegerea pe care am avut-o împreunã ºi în mod amiabil ºi sã filmeze din locurile pe care le-am stabilit. Deci nu cu plimbãri printre deputaþi.

Vã rog, stimaþi colegi, sã urmãriþi în paralel proiectul de lege ºi cu amendamentele comisiei.

Rog comisia sã precizeze în ce constã modificarea titlului legii, pentru cã figureazã ca amendament admis. Care este amendamentul ºi de ce îl treceþi la amendamente admise? Consilierul de la comisie sã vinã puþin

aici. Da. Deci la titlul proiectului de lege nu existã nici o modificare.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Admis în unanimitate.

La textul articolului unic urmãriþi amendamentul 2. Se adaugã dispoziþiei de aprobare sintagma ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanþei, nu sunt amendamente la comisie. Dacã aveþi dumneavoastrã?

A fost adoptat în formularea Guvernului.

La art. 1 din ordonanþã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul. Art. 1 se va modifica în mod corespunzãtor.

Dupã art. 1 comisia propune prin amendamentul 5 un articol nou numerotat 1[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul 5 ºi se introduce art. 1[1] . La art. 2 urmãriþi amendamentul 6. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate amendamentul 6 ºi se modificã art. 2 actual.

Art. 3, urmãriþi amendamentul 7.

Nu sunt obiecþiuni, adoptat amendamentul ºi se modificã art. 3.

La punctul 8 din raport de fapt nu existã nici un amendament.

Art. 4, vã întreb pe dumneavoastrã dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu, se adoptã în formula iniþialã.

Art. 4 se adoptã în formula iniþialã, la preambulul acestuia.

La alin. 6, 7, 8, de asemenea, comisia nu formuleazã amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2002 pentru completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura propunem 15 minute ca termen general ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de repartizare a timpilor de dezbatere?

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/29.XI.2002

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul legii ºi al ordonanþei de urgenþã, în paralel cu raportul comisiei sesizate în fond.

La titlul legii comisia nu are nici o observaþie.

Dacã aveþi dumneavoastrã?

Votat în unanimitate titlul în formularea iniþiatorului. La textul articolului unic urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Admis amendamentul 1 ºi se modificã textul articolului unic din lege.

La titlul ordonanþei de urgenþã a Guvernului dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut, nici dumneavoastrã.

Adoptat în formularea Guvernului.

Preambulul art. I, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi, votat în formularea Guvernului.

La punctul 1 din cuprinsul ordonanþei, alin. 1, deci cu privire la art. 8 alin. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut.

Votat în formularea iniþiatorului.

La punctul 1 cu privire la art. 8 alin. 2 urmãriþi amendamentul 2 de la pagina 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Admis amendamentul ºi se modificã textul art. 8 alin. 2

- în mod corespunzãtor.

Tot la punctul 1, alin. 3 al art. 8, comisia n-a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã.

Votat în formularea Guvernului.

Punctul 2 cu privire la art. 9 cu cele 7 alineate ale sale.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat punctul 2, cel cu privire la art. 9, în formularea Guvernului.

- Punctul 3, cel cu privire la art. 10.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în formularea iniþiatorului.

- Punctul 4, cu privire la punctul 11, dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în formularea Guvernului.

Punctul 5, cu privire la art. 12, nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La art. 62 lit. a) am cerut ca: ”pescuitul electric, cu excepþia celui practicat în scop ºtiinþific...Ò ºi textul mai departe sã curgã. Deci exceptãm de la constituirea de infracþiuni care se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani ”pescuitul, cu excepþia... acela în scop ºtiinþific, precum ºi pescuitul neautorizatÒ. Trebuie introdus în text ”pescuitul neautorizat în timpul nopþii cu unelte de plasãÒ, pentru cã poate fi ºi pescuit autorizat ºi atunci nu trebuie amestecat cu cel care de fapt reprezintã infracþiunea. Amendamentul este propus de mine ºi de domnul deputat Marian Ianculescu.

Iniþiatorul? Cine este iniþiatorul?

Stimaþi colegi, de fapt, colegii noºtri au susþinut amendamentul 4 pe care îl gãsiþi la pagina 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Altele, pentru cã nici colegul nostru n-a avut în realitate obiecþiuni. Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul ºi se modificã în mod corespunzãtor lit. a).

De la lit. b) ºi c) alin. 2, 3 de la art. 62 comisia n-a mai avut obiecþiuni.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Adoptate în formularea iniþiatorului.

Punctul 9, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Adoptat cu toate articolele sale în formularea iniþiatorului. Art. II, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în formularea iniþiatorului.

Art. III. Nu sunt obiecþiuni, votat în formularea iniþiatorului. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Paleu, judeþul Bihor.

Din partea iniþiatorilor nu este nimeni? Propunerea domnilor senatori Pete ªtefan, Maior Liviu, Duþã Vasile, Seres DŽnes. În mod normal trebuie sã vinã cineva ºi sã-ºi susþinã proiectul. Este cineva dintre iniþiatori? Nu este, amânãm proiectul.

Rog secretariatul sã convoace... Aþi convocat iniþiatorii? Bun, deci anunþaþi iniþiatorii.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri. Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Cine este iniþiatorul? Domnule ministru, poftiþi.

Vã rog sã prezentaþi acest proiect de lege.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Legea nr. 215 privind administraþia publicã localã stabileºte ca atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru strãzi ºi alte obiective de interes local se face de cãtre consiliul local.

În condiþiile legii, la ora actualã problema schimbãrii sau atribuirii de denumire este reglementatã în România printr-un decret-lege din 1990. Este vorba de Decretul 100. Decretul este depãºit, la vremea respectivã nu exista prevederea despre care am amintit mai înainte din Legea nr. 215, pentru cã nu exista Legea nr. 215, aºa încât am considerat cã este necesar sã se elaboreze o nouã reglementare. În acest scop a fost elaboratã Ordonanþa Guvernului nr. 63 privind procedura de schimbare ºi de atribuire de denumiri.

Domnule deputat Oltean, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a luat spre dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, act normativ care se dovedeºte a fi de natura legilor ordinare.

La dezbatere comisia a þinut seama de avizul favorabil emis de cãtre Consiliul Legislativ, precum ºi de avizul favorabil înaintat comisiei noastre de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Raportul întocmit rãspunde necesitãþilor de îmbunãtãþire a textului ordonanþei comunicat de Guvern ºi vã rugãm sã susþineþi raportul exact aºa cum a fost întocmit ºi prezentat de cãtre comisia sesizatã în fond.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã participe? Nu. Trecem atunci la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în formularea iniþiatorului.

La articolul unic urmãriþi întâi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? A fost admis amendamentul 1, se completeazã textul articolul unic cu sintagma ”cu urmãtoarele modificãriÒ ºi se înlocuieºte punctul 5 cu poziþia 5.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte?

Vã rog, domnule Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La art. 1 este o scãpare de naturã materialã, în sensul cã textul trebuie sã se completeze cu urmãtoarele cuvinte: ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Ordonanþa nu numai cã se modificã, dar se ºi completeazã. Este un text nou introdus de cãtre comisie. Deci v-aº ruga sã se completeze articolul unic: ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Intervenþia era necesarã.

## Domnule preºedinte,

Propun sã înlocuim imperativul ”va adoptaÒ cu facultativul ”poate adoptaÒ, pentru cã nici chiar prin lege nu putem impune consiliului local sã adopte o iniþiativã de schimbare a denumirii unei localitãþi. Deci în loc de ”va adoptaÒ, ”poate adoptaÒ.

Dacã existã obiecþiuni? Nu existã.

Supun amendamentul 4 votului dumneavoastrã în formula propusã spre modificare de domnul ministru. Deci nu ”va adoptaÒ, ci ”poate adoptaÒ.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru alin. 2 actual de la art. 5 urmãriþi amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 6 ºi 7 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu mai are. Nu aveþi nici dumneavoastrã, adoptat în formularea iniþiatorului.

Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, vom supune proiectul de lege votului dumneavoastrã când va avea loc ºedinþa de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele IÐIV din învãþãmântul de stat. Procedurã de urgenþã. Rog pe domnul preºedinte Oltean sã propunã timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a luat spre dezbatere ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele IÐIV învãþãmântul primar, ordonanþã care se referã la aºa zisa-acþiune ”cornul ºi lapteleÒ.

Înainte de a prezenta timpii de dezbateri, îngãduiþi-mi sã precizez cã la aceastã dezbatere comisia a luat în calcul o mulþime de avize emise de cãtre Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru învãþãmânt ºi Consiliul Legislativ, tocmai pentru a evita orice fel de discuþie legatã de propunerea ºi amendarea acesteia în cadrul comisiei.

Pentru dezbatere propunem ca termen timp general de dezbatere 10 minute, iar pentru fiecare intervenþie, un minut.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului de lege vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Admis amendamentul ºi se modificã titlul legii.

La cuprinsul articolului unic din proiectul de lege urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 2 ºi se modificã articolul unic. Titlul ordonanþei de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Da, la amendamentul 3. Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã constataþi cã amendamentul propus de cãtre comisie nu concordã cu conþinutul proiectului de ordonanþã. Se spune: ”...privind acordarea suplimentului de hranã copiilor care frecventeazã învãþãmântul preºcolar ºi elevilor din învãþãmântul primar de statÒ, ca ºi când existã deja o normã de bazã ºi vin acum ºi le dau un supliment, ceea ce nu este corect. Adicã titlul ordonanþei.

Discuþia aceasta noi am avut-o ºi în Guvern. Cineva a venit cu acest titlu, cã se acordã un supliment de hranã. Dacã se acordã suplimentul, înseamnã cã existã ceva ºi vin ºi dau peste el încã ceva. Or, în realitate, se acordã pentru prima datã niºte produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele IÐIV, învãþãmântul de stat.

Domnul preºedinte Oltean.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Observaþia domnului ministru Gaspar este absolut corectã. De altfel, mã pregãteam sã intervin pentru cã este o scãpare a comisiei noastre în ce priveºte amendarea titlului ordonanþei, pentru cã aºa cum explica ºi domnul ministru acordarea unui supliment înseamnã, în prealabil, acordarea unei alte porþii. Or, aici nu se adaugã acest corn ºi lapte la alte produse care anterior au fost acordate copiilor. De aceea propun, în numele comisiei, menþinerea titlului textului din ordonanþã ºi nu a celui adoptat de cãtre comisie ºi prezent în raport.

Având în vedere faptul cã se retrage practic amendamentul de cãtre comisie, vã întreb dacã aveþi obiecþiuni la titlul ordonanþei din formularea Guvernului. Nu.

Adoptat titlul ordonanþei în formularea Guvernului. La art. 1 alin. 1 urmãriþi amendamentul 4 al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Da. Poftiþi, domnule deputat! Exact acelaºi supliment de hranã e, nu?

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, sã se reþinã: se adaugã la titlu ºi ”pentru copiii din clasele IÐIV ºi învãþãmântul preºcolarÒ, ca sã existe corelarea titlului cu conþinutul ordonanþei în sine.

Domnul ministru Fleºariu.

În formula iniþialã a Guvernului, preºcolarul este cuprins sau necuprins?

## Domnule preºedinte,

În formula iniþialã a Guvernului nu exista formularea ºi nu exista posibilitatea acordãrii de produse, cel puþin în aceastã fazã, ºi pentru învãþãmântul preºcolar. La comisie s-a discutat aceastã chestiune ºi comisia a aprobat ºi a fost de acord, a adoptat acest amendament, sã se introducã atât în titlu, cât ºi în textele ulterioare ”ºi învãþãmântul preºcolarÒ. Nu ne opunem acestei formulãri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. În aceste condiþii,

## Domnule preºedinte,

În situaþia în care din titlu s-a eliminat expresia ”supliment de hranãÒ, aceastã eliminare trebuie sã se regãseascã în întreg conþinutul legii ºi la art. 4 din ordonanþã. Aceastã formulare se va elimina ºi se va folosi cea din titlul ordonanþei propriu-zise...

Se enumerã ”produse lactate ºi de panificaþie...Ò

Exact... ”produse lactate ºi de panificaþie copiilor care frecventeazã învãþãmântul preºcolar ºi învãþãmântul primarÒ.

Stimaþi colegi, textul amendamentului de la punctul 4, potrivit propunerii pe care o face preºedintele comisiei. Domnul ministru Fleºariu, sunteþi de acord?

Domnule preºedinte, e o consecinþã logicã a modificãrii titlului ordonanþei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Exact.

Ianculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În contextul accelerãrii pregãtirilor pentru aderarea la Uniunea Europeanã se situeazã ºi semnarea Protocolului Convenþiei asupra poluãrii atmosferice transfrontaliere pe distanþe lungi.

Contribuþia ce revine României, ca parte la acest protocol, este de 0,37% din cheltuielile pentru finanþarea programului. Participarea României la program contribuie la întãrirea cooperãrii între state în vederea protejãrii sãnãtãþii umane ºi reducerii poluãrii atmosferice atât pentru România, pentru Europa, cât ºi la nivel global.

Faþã de aceste probleme, vã rugãm a aproba proiectul de lege propus.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Textul articolului unic care cuprinde dispoziþia de aderare a protocolului pe care îl aveþi anexat.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect la ºedinþa de vot final.

Proiectul Legii drepturilor pacientului.

- Da. Poftiþi, domnule Brînzan.

La acest proiect s-a cerut un raport suplimentar care încã nu a fost depus de cãtre comisie. Solicitãm amânarea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Staþi puþin. Nu este iniþiatorul aici de la Ministerul Sãnãtãþii? Nu este.

Stimaþi colegi, nu putem lua acest proiect pentru cã s-a cerut un raport suplimentar care n-a fost depus.

La punctul 25, propunerea legislativã privind exercitarea profesiunii de biochimist.

Înþeleg cã dezbaterile generale au avut loc. Sunt iniþiatorii prezenþi? Înþeleg cã existã din partea iniþiatorilor... cine este? Doamna Popa. Vã rog sã poftiþi în faþã dacã sunteþi iniþiatoare.

Au fost fãcute dezbaterile generale? La mine e notat: continuã dezbaterile pe articole.

Domnule Buzatu, poftiþi! O problemã de procedurã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Atunci când a fost înaintat spre dezbaterea Camerei acest proiect de lege, dacã ne amintim bine, nu s-a luat nici o hotãrâre în legãturã cu dezbaterea sa, pentru cã eu am fãcut o obiecþie în legãturã cu raportul Comisiei de muncã, care propune respingerea acestui proiect de lege din raþiunile pe care le-am prezentat atunci ºi întrucât nu a fost refãcut raportul, nu s-a retrimis la comisie aceastã lege, noi ne vedem siliþi sã cerem din nou sã se ia în considerare raportul înaintat în avizul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã ºi sã se rediscute în cadrul Comisiei pentru sãnãtate legea aceasta, þinând cont ºi de avizul nostru, fie sã fie pusã la vot respingerea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc foarte mult.

Poftiþi, domnule Brînzan.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de sãnãtate în întocmirea raportului a þinut cont de toate avizele existente la data întocmirii raportului, ale Consiliului Legislativ ºi aºa mai departe.

Nici pânã în ziua de astãzi la Comisia de sãnãtate nu existã depus un raport al Comisiei de muncã, de care sã putem þine seama, drept care solicitarea de trimitere la comisie în baza unui raport negativ, care nu existã la comisia noastrã, mi se pare inacceptabilã. Drept care propun continuarea discuþiilor pe text în fond.

Domnul Buzatu.

Vorbesc în numele Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Am verificat acum cinci minute dacã acest raport a fost trimis în timpul regulamentar la Comisia pentru sãnãtate ºi a fost trimis, domnule preºedinte. Domnul preºedinte ori nu ºtie, ori nu vrea sã recunoascã cã a fost trimis acest raport ºi argumentele care sunt cuprinse

în raport sunt de naturã sã ne facã sã respingem acest proiect de lege.

Eu vã rog, domnule preºedinte, propun acum sã fie retrimis la comisie acest raport pentru a fi luat în considerare ºi raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Doamna deputat Popa, iniþiatoarea. Unul dintre iniþiatori. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aºa cum a subliniat ºi domnul vicepreºedinte Brînzan, aceastã propunere legislativã are avize favorabile nu numai de la Comisia de sãnãtate, Consiliul Legislativ, dar ºi de la Guvernul României, sub semnãtura domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Mai mult decât atât, propunerea legislativã este semnatã de un numãr de 20 de parlamentari aparþinând grupurilor parlamentare ale P.S.D., P.R.M. ºi P.N.L.

Deci susþin discutarea pe articole, aºa cum a hotãrât plenul în ºedinþa de data trecutã, deci susþinerea în continuare a discuþiilor pe articole la propunerea legislativã. Vã mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Buzatu.

Dumneavoastrã aveþi abilitarea comisiei sã susþineþi acest punct de vedere, nu este o intervenþie personalã?

Nu este o intervenþie personalã, este o intervenþie din partea comisiei. Doamna preºedinte nu este ºi în momentul când lipseºte, eu am fost...

Am vrut ca sã ºtie colegii noºtri exact despre ce este vorba.

Vreau sã explic câteva lucruri în legãturã cu avizul Guvernului. Dacã veþi citi, stimaþi colegi, avizul Guvernului, veþi observa cã acel aviz este favorabil sub o anumitã condiþie, a respectãrii solicitãrilor Guvernului de a modifica textul, iar solicitãrile sunt de modificare a textului în proporþie de 90%.

Dacã cumva comisia a þinut cont de aceastã chestiune, hai cã am mai face abstracþie de avizul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Dar, din pãcate, nu putem face abstracþie nici de acel aviz ºi încã o datã reiterez propunerea aceasta de a fi retrimis spre dezbatere comisiei acest raport.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, nu e prima oarã când comisiile cãrora li se cere avizul nu prea sunt luate în considerare.

Având în vedere faptul cã eu n-am nici un motiv sã pun la îndoialã declaraþia unui preºedinte de comisie ºi pentru cã s-a fãcut din partea Comisiei pentru muncã cererea de a fi restituit la comisie pentru a analiza Comisia pentru sãnãtate ºi punctul de vedere al Comisiei pentru muncã,

Abþineri? 4 abþineri.

Cu 40 voturi pentru restituire, 35 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a decis restituirea propunerii la comisia de fond pentru a analiza ºi punctele de vedere ale Comisiei pentru muncã ºi v-aº sfãtui sã le analizaþi ºi pe cele din avizul Guvernului, pentru a nu exista din nou discuþii în plen cu privire la aceste lucruri.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002.

Comisia pentru agriculturã sã ia loc.

Suntem ºi în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Poftiþi, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administraþie terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, avându-se în vedere preluarea prin echivalenþã în contul redevenþei datorate de concesionarii terenurilor agricole ºi a unor produse agricole, în scopul acordãrii de ajutoare persoanelor fizice afectate de factorii naturali.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268 privind privatizarea societãþilor comerciale ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului face parte din categoria legilor organice potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

Propunem timpul de cinci minute, un minut pe intervenþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul proiectului de lege dacã sunt observaþii? Nu sunt.

## Adoptat în formularea iniþialã.

Cuprinsul articolului unic. Urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Admis amendamentul.

Da. Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deºi suntem în procedurã de urgenþã, am rugãmintea sã-mi permiteþi, pentru a înþelege rostul acestor

amendamente depuse de mine ºi de un coleg de la P.R.M., doar 20 de secunde.

Vã rog!

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002 dupã pãrerea noastrã nu face decât sã îngreuneze activitatea Agenþiei Domeniilor Statului, adãugându-i încã o sarcinã dificilã, ºi aduce ºi un iz electoral puternic acum, când se discutã mult de alegeri anticipate.

Fac aceastã afirmaþie pe urmãtoarele considerente: Legea nr. 268/200, ca lege organicã, are ca principal obiectiv reglementarea privatizãrii societãþilor comerciale foste I.A.S.-uri, precum ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, ca administrator al terenurilor agricole proprietate publicã ºi privatã a statului.

Art. 6 la care se face referire în ordonanþa de urgenþã, precum ºi art. 22 alin. 2 din legea susmenþionatã specificã modalitãþile de preluare a redevenþei nefãcând nici o excepþie, redevenþele datorate putând fi plãtite aºa cum s-a stabilit de A.D.S. ºi concesionar în contractul de privatizare ºi concesionarea terenurilor statului.

Modificãrile propuse ºi aduse Legii nr. 268/2002 prin Ordonanþa de urgenþã nr. 101/2002 nu fac altceva decât sã arunce asupra A.D.S. o sarcinã deosebit de dificilã de a prelua ºi în naturã, în cereale sau alte produse agricole, redevenþele datorate în condiþiile în care Agenþia Domeniilor Statului ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu mai au posibilitatea de a asigura depozitarea decât cu eforturi financiare suplimentare de la bugetul de stat.

Pe de altã parte, nu este bine a transforma Agenþia Domeniilor Statului ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în organism de intervenþie, de întrajutorare în cazul unor calamitãþi naturale. Acest lucru, de a colecta efectele unor fenomene naturale nedorite, se poate face ºi a mai fost fãcut de Parlamentul României sau chiar de Guvern prin ordonanþã de urgenþã sau hotãrâri de Guvern, aºa cum s-a întâmplat în urmã cu douã luni prin Ordonanþa de urgenþã nr. 106 din 5 septembrie 2002 privind acordarea unor ajutoare cu titlu gratuit producãtorilor agricoli din judeþele Dolj ºi Mehedinþi, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada anului 2001.

Iatã de ce consider, domnule preºedinte, stimaþi colegi, cã Ordonanþa de urgenþã nr. 101/2002 în forma actualã nu rezolvã scopul celor invocate în expunerea de motive. Propun corectarea ºi aprobarea amendamentelor susþinute în plenul Comisiei pentru agriculturã, aºa cum le-am propus noi ºi, din pãcate, au fost respinse în plenul comisiei.

Aþi cam depãºit toate regulile procedurii de urgenþã.

Mi-am cerut voie, domnule preºedinte, pentru a justifica totuºi... pentru cã din titlu ºi aºa cum apar amendamentele nu ºtiu dacã colegii o sã înþeleagã prea mult de ce am vrut noi sã iniþiem acest amendament.

La articolul unic, la nr. 1 la amendamente respinse, consider cã ar trebui prima datã sã discutãm restul amendamentelor pentru cã modificarea este doar pe introducerea, acceptarea sau neacceptarea alineatelor de la 6 la 9 sau de la 6 la 7. E vorba de o numerotare.

Stimate coleg, încã o datã vã spun, aþi fãcut ºi dezbateri generale ºi aþi propus ºi amendamente în bloc, aþi fãcut tot ce aþi vrut. Haideþi, totuºi, sã respectãm regulamentul. Suntem la articolul unic unde comisia are un amendament.

Practic, amendamentul propune adãugirea la dispoziþia

de aprobare a ordonanþei ”cu urmãtoarea modificareÒ.

- Aveþi obiecþiuni la acest lucru?

Votat textul articolului unic potrivit amendamentului 1. La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în unanimitate în formularea Guvernului.

La preambulul articolului unic care cuprinde practic dispoziþia de modificare ºi completare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 6 de la articolul unic comisia ne propune amendamentul 2.

Dacã la amendamentul 2 aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat amendamentul. Se modificã alin. 6 în mod corespunzãtor.

La alin. 7 de la art. 6 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La alin. 8? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La alin. 9? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Unde aveþi dumneavoastrã amendamente, domnule coleg?

Domnule preºedinte, la amendamente respinse, la articolul unic, am propus renumerotarea alineatelor. În textul iniþial apar de la 6 la 9, noi am propus de la 6 la 7, având în vedere cã în urmãtoarele alineate propunem abrogarea alineatelor, eliminarea. Deci, la articolul unic, amendamente respinse.

Pãi, sã le luãm atunci pe rând, cã dacã nu se resping... Propuneþi întâi propunerile de respingere a alineatelor.

Sigur. ªi dupã aceea, renumerotarea în funcþie de amendamentele admise sau respinse.

Domnule preºedinte, la numãrul curent 2 de la amendamente respinse, propunem eliminarea alin. 7 din ordonanþa de urgenþã din urmãtoarele considerente: prezenta ordonanþã de urgenþã modificã Legea nr. 268/2001 care are ca obiect privatizaea societãþilor comerciale.

În consecinþã, putem da doar posibilitatea Agenþiei Domeniilor Statului de a prelua redevenþa în naturã, iar pentru sprijinul producãtorilor agricoli afectaþi de calamitãþi naturale trebuie elaboratã o lege specialã distinctã.

Comisia? Din partea comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi. ªi apoi din partea Guvernului.

Deci se propune eliminarea alin. 7.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege,

## Stimaþi colegi,

Comisia a votat cu 12 voturi contra, 7 împotrivã la acest alineat. În ceea ce mã priveºte, în numele majoritãþii, susþinem sã rãmânã alin. 7 pentru cã ordonanþa vizeazã într-adevãr completarea art. 6 din Legea nr. 268 privind privatizarea în scopul rezolvãrii unor probleme legate de aceastã secetã, în sensul de a permite Agenþiei Domeniilor Statului sã preia în cadrul redevenþei produse cerealiere, ºi la art. 7 nu se poate renunþa, pentru cã prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor acesta stabileºte suprafeþele afectate de factorii naturali.

Deci, în mod normal, este o acþiune de rezolvare pentru cei care, într-adevãr, n-au recoltat nimic datoritã secetei, datoritã grindinei. Motivaþia este pentru cele douã judeþe, însã se are în vedere sã se rezolve problema tuturor celor care au fost afectaþi grav de fenomenul de secetã ºi de grindinã.

În aceste condiþii, propunem sã fim de acord sã aprobãm alin. 7 aºa cum a fost votat de majoritatea membrilor comisiei.

Vã mulþumesc.

ªi cred cã nu este vorba de vot electoral, de intervenþii electorale, este vorba de rezolvarea unei probleme reale, a vieþii reale pe care o parcurg producãtorii, cetãþenii din zonele acestea calamitate în anul 2002. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Sassu ºi apoi domnul deputat Mardari.

Domnule Brudaºca, nu v-aþi manifestat dorinþa de a lua cuvântul, nu vã supãraþi. V-aþi ridicat în picioare ºi nu ºtiu ce vreþi. Colegul dumneavoastrã din spate a ridicat mâna, la fel ca ºi domnul Sassu. Nu v-am vãzut. Iertaþi-mã, nu v-am vãzut. V-am vãzut în picioare, dar nu ºtiam ce vreþi sã faceþi.

Aveþi cuvântul, domnule Sassu.

Mulþumesc, domnule preºedinte,

Noi am propus eliminarea ºi dintr-un motiv care þine de tehnica legislativã, pânã la urmã. Vorbim într-o lege care se intituleazã Legea privatizãrii unei anumite gestiuni, vorbim despre cum se utilizeazã Fondul pentru dezvoltarea agriculturii. Nu are nici un sens. Singura chestiune care este legatã de privatizare este faptul cã redevenþa se ia într-un anumit fel. Cum se utilizeazã însã fondul trebuie spus la legea respectivã, nu aici. Aceastã idee de a rezolva prin tot felul de legi care se ocupã de alte domenii, dar pentru cã ne-a venit o idee, sã mai rezolvãm nu ºtiu ce problemã, mai scriem aici ºi chestia asta, eventual o parte se duce la fondul cinematografiei, alta la nu ºtiu ceÉ N-are nici un sens.

Haideþi sã facem aceastã modificare, dacã este necesarã, la legea respectivã. Altfel, n-o sã mai ºtie nimeni la ce lege se referã, cum se întâmplã chestiunile ºi aºa mai departe. Deci mi se pare absolut inutil sã punem aici un text care nu are legãturã cu aceastã lege. Are legãturã cu legea care priveºte utilizarea Fondului pentru dezvoltarea agriculturii. Cã o face ministrul, cã o face Guvernul, cã se face prin lege specialã, asta este o altã chestiune. Dar nu aici. Aici discutãm despre privatizare. Este cu totul ºi cu totul altceva.

De aceea, propunerea noastrã este sã eliminãm acest alineat ºi dacã este nevoie sã se facã o modificare acolo unde trebuie.

Vã mulþumesc.

Domnul Mardari ºi apoi domnul deputat Damian Brudaºca, cãruia îi cer scuze cã nu i-am dat cuvântul, dar n-am vãzutÉ

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã aþi observat, sunt ºi eu coautor la amendament. Trebuie sã se înþeleagã faptul cã nu avem nimic împotrivã ca redevenþa sã fie încasatã de cãtre Agenþia Domeniilor Statului, în naturã, adicã cei care au de plãtit o astfel de taxã s-o plãteascã sub formã de cereale. Dar nu mi se pare în regulã ca aceeaºi instituþie a statului, Agenþia Domeniilor Statului sã se ocupe ºi de distribuirea de ajutoare sociale. Existã alte instituþii în stat care desfãºoarã o astfel de activitate.

Din aceastã cauzã, eu sunt de acord cu ceea ce au spus antevorbitorii. ªi poate cã n-ar fi rãu dacã aceastã iniþiativã legislativã, proiect de lege va fi retrimis la comisie spre analizare.

Mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte, înainte de a mã referi la problema respectivã, daþi-mi voie sã mã adresez compartimentului tehnic al Camerei, pe care îl rog respectuos sã verifice situaþia din Camerã, pentru cã în partea unde stau eu se pare cã este ceaþã, întrucât astãzi de douã ori n-aþi vãzut când am ridicat mâna. Pe cale de consecinþã, îi rog respectuos sã asigure condiþiile tehnice pentru a nu crea probleme prezidiului.

ªi acum sã mã refer la problema în sine.

Nu era ceaþã. Era exclusiv vina mea ºi înþeleg cã mi-aþi adresat mie aceastã criticã durã, deºi v-am cerut scuze.

Susþin din tot sufletul ideea eliminãrii din acest proiect de lege, din aceastã ordonanþã a alin. 7, pe un considerent care reiese din înseºi manifestãrile partidului de guvernãmânt la ultimele confruntãri electorale. S-a dovedit cã acolo unde banii nu au fost suficienþi s-a intervenit inclusiv cu bãuturi alcoolice, distribuite chiar ºi copiilor de vârstã ºcolarã.

Nu cred în sinceritatea celor care au declarat aici cã nu este vorba de o lege de pregãtire a anticipatelor. Este tocmai aceastã manierã, sesizându-se cã, datoritã politicii promovate de Guvern, s-a ajuns la o stare de pauperizare excesivã a populaþiei. Iar acum, prin douã pachete de fãinã ºi trei litri de ulei, este posibil sã se câºtige aceste alegeri.

Dacã partidul de guvernãmânt este într-adevãr serios, atunci trebuie sã þinã cont de observaþiile fãcute de reprezentantul P.D.-ului anterior, aici, pentru a nu amesteca lucrurile, pentru a nu amesteca competenþele instituþiilor statului, pentru a nu conferi unor instituþii alte atribuþii decât cele care le revin prin lege. Sau poate cã ºi aceasta este o formã de fumigen, care se pregãteºte înaintea anticipatelor care se tot anunþã de mai multã vreme.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat Bozgã.

Nu este vorba de nici un act normativ care sã pregãteascã anticipatele. Noi în comisie l-am dezbãtut; dumneavoastrã îl prezentaþi cu tendinþe. Este cu totul altceva. Dacã citiþi actul normativ, ordonanþa de urgenþã are cu totul ºi cu totul alte prevederi.

Noi susþinem punctul de vedere al ordonanþei aºa cum a trecut în comisie.

Vã mulþumesc.

Reprezentantul ministerului, poftiþi.

**Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte,

Onoratã Camerã,

Noi susþinem punctul de vedere al Guvernului ºi forma în care a trecut prin comisie. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei mai doriþi? Poftiþi, domnule deputat Nicolescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cred cã intervenþia aºa cum este, ºi dacã se aprobã, ºi sper sã se aprobe, nu reprezintã apanajul numai al Guvernului, reprezintã apanajul tuturor forþelor politice. ªi, de aceea, cred cã vizeazã o problemã majorã, legatã de viaþa unor oameni care, aºa cum am spus, aproape cã nu au soluþie de trai în unele situaþii, cã nu au recoltat nimic la grâu ºi la porumb. ªi problema aceasta cred cã în egalã mãsurã ne intereseazã ºi pe cei de la putere, acum, ºi pe cei din opoziþie. ªi orice realizare în acest domeniu este ca o realizare a întregii forþe existente în Parlament.

În aceastã manierã aº dori sã tratãm lucrurile, pentru cã, într-adevãr, nu-i vorba de nici o intervenþie de naturã electoralã, ci este vorba de o intervenþie, într-adevãr, de viaþã.

Iar legat de aceastã intervenþie pe Legea nr. 268 ºi art. 6, noi ºtim cã am aprobat o modificare în cadrul articolului respectiv, alin. 4 ºi 5, în care la fondul de dezvoltare am introdus posibilitatea, am dat posibilitatea ministerului ca din rezervele bugetare sã orienteze pentru fondul de dezvoltare pentru decontarea tractoarelor ºi maºinilor la un moment dat, urmând ca, pe mãsurã ce se încaseazã fondurile în fondul de redevenþã, sã se reglementeze acest lucru.

Tot aºa, astãzi, aceastã intervenþie vine sã regleze, sã reglementãm o problemã care mi se pare esenþialã, vizavi de aceastã intervenþie pe produse agricole. Vã mulþumesc.

Domnul Pereº ºi domnul Mardari.

Domnule preºedinte, doar o micã precizare. Deci în urmã cu douã luni Parlamentul României aproba Ordonanþa nr. 106 tocmai datoritã unor efecte meteorologice nefavorabile în douã judeþe din sudul þãrii. ªi Parlamentul a înþeles. Atât Parlamentul, cât ºi Partidul Democrat. Sigur, am votat aceastã ordonanþã.

Ceea ce ni se propune, în schimb, în Ordonanþa nr. 102 este total o altã chestiune. Domnul ministru, oricare ar fi, actualmente ministrul agriculturii, domnul Ilie Sârbu, poate dispune de tot ceea ce înseamnã încasarea redevenþei în naturã ºi printr-un simplu ordin al ministrului va dispune de întreaga cantitate, care are de fapt o altã destinaþie prin lege. Asta am cerut sã reglementãm.

Haideþi sã scoatem acest alineat, lãsãm posibilitatea de intervenþie a domnilorÉ, sigur cã da, prin hotãrâre de Guvern, dacã se doreºte, prin ordonanþe de urgenþã, dar nu la un simplu ordin al ministrului agriculturii.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Mardari ºi pe urmã

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primãvara acestui an s-a dezbãtut în Camera Deputaþilor un proiect de lege referitor la calamitãþile naturale. Cu acea ocazie, în cadrul comisiei eu am avut un amendament, conform cãruia producãtorii agricoli sã beneficieze de o susþinere importantã din partea statului, astfel încât sã-ºi poatã plãti taxa necesarã pentru asigurarea culturilor.

Bineînþeles cã acel amendament nu a fost acceptat. Dacã bine îmi amintesc, spuneam ca aceastã susþinere sã fie de la 30% la 80% din partea statului. Nu a fost acceptat. ªi acum nu-l mai înþeleg pe domnul vicepreºedinte al Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, domnul Nicolescu, de ce manifestã o atât de mare grijã pentru cei aflaþi în necaz, dacã atunci, cu acea ocazie, nu a fost la fel de grijuliu.

Care este pãrerea mea? Dacã s-ar fi acceptat acel amendament, acum toþi agricultorii care au suferit pagube din cauza condiþiilor meteorologice ar fi avut posibilitatea sã încaseze despãgubirile de la societãþile de asigurare existente în þarã.

În situaþia în care ne aflãm, având în vedere cã acele culturi nu au fost asigurate, aºa cum am spus, sunt de acord ca Agenþia Domeniilor Statului sã încaseze redevenþa în naturã, dar distribuirea acestor ajutoare sociale sã fie fãcutã de cãtre instituþiile specializate ale statului, ºi nicidecum de cãtre o instituþie care nu ar trebui sã se ocupe cu astfel de activitãþi.

- Din cauza aceasta, este necesarã eliminarea alineatu-

- lui la care a fãcut referire ºi colegul Pereº. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Stimaþi colegi, lãsaþi ziarele ºi telefoanele. Voturi împotrivã? 40 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

- Cu 40 de voturi împotrivã, o abþinere ºi 24 voturi pen-

- tru, amendamentul de abrogare a alin. 7 a fost respins. Cine este pentru alin. 7? 43 de voturi pentru. Împotrivã? 8 voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

- Cu 43 voturi pentru, 8 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a

- adoptat alin. 7.

La alin. 8 am înþeles cã aveþi aici un amendament, domnule Pereº. Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

De fapt, vine în corelare cu ceea ce am propus la alin. 7. Noi am propus doar eliminarea sintagmei ”modul de atribuire a ajutoarelorÒ. Dar, din moment ce alin. 7 a trecut, probabil cã acest lucru va trebui sã se regãseascã.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Împotrivã? 38 voturi împotrivã.

Abþineri?

Cu 38 voturi împotrivã, 17 voturi pentru, amendamentul domnului Mardari de la alin. 8 a fost respins.

Abþineri? O abþinere.

Cu 39 voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi o abþinere, este adoptat textul alin. 8, în formularea existentã în ordonanþã.

La alin. 9, tot domnul deputat Pereº. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am cerut eliminarea alin. 9 ºi pe niºte considerente, credem, destul de clare. Aºa cum apare în ordonanþã, alin. 9 dã puteri mari ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, inclusiv în a da ordine administraþiei publice locale.

Considerãm cã acest lucru nu este conform cu legislaþia ºi am cerut eliminarea acestei posibilitãþi a ministrului de a da ordine primarilor, viceprimarilor ºi consiliilor locale din zonele afectate.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat Nicolescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,

Cu respectul total pe care îl port colegului, trebuie sã observãm cã este vorba de o acþiune comunã, la care a achiesat ºi Ministerul Administraþiei Publice, domnul ministru Octav Cozmâncã, practic, care a semnat ordonanþa respectivã, deci nu este vorba de un ordin. Este vorba de o acþiune comunã. De aceea, cred cã nici nu se poate altfel, fãrã sã angajãm administraþia localã într-o acþiune care vizeazã identificarea celor care, într-adevãr, nu au obþinut nimic anul acesta, în mod deosebit datoritã condiþiilor climatice.

Deci, de aceea, apreciez cã trebuie sã votãm punctul de vedere al Guvernului ºi cel exprimat de comisie, prin votul favorabil a 14 colegi, 6 împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Abþineri?

Cu 39 voturi împotrivã, 15 voturi pentru ºi o abþinere, amendamentul domnului deputat a fost respins.

Abþineri? O abþinere.

Cu 39 voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat ºi alin. 9. Vom supune votului final acest proiect de lege.

Mai este un amendament.

Da, îmi cer scuze. Domnul deputat mai are un amendament, care a fost de asemenea respins.

La poziþia 5, la amendamente respinse, domnule preºedinte, am propus introducerea unui alineat nou, care sunã aºa: ”În caz de calamitãþi naturale, prin lege specialã, producãtorii agricoli, persoanele fizice, neasigurate la societãþile de asigurare ºi de reasigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, pot beneficia de ajutoare în naturã, din redevenþa preluatã de Agenþia Domeniilor Statului, conform prevederii alin. 6 al art. 6.Ò

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia doreºte sã facã vreo precizare?

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 39 voturi împotrivã, 14 voturi pentru ºi douã abþineri, s-a respins ºi acest amendament.

Stimaþi colegi, am parcurs textele acestui proiect de lege ºi-l vom supune votului final.

La punctul 27 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 102/2002. ªi aici suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice sã propunã timpii de dezbatere.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de ordonanþã de urgenþã îl constituie suspendarea procedurii de executare silitã, pornitã de creditorii bugetari ºi/sau Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate, ce fac obiectul de reglementare al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 387/2002, cu menþinerea sechestrelor sau ipotecilor respective, dupã caz.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

La lucrãrile comisiei raportul a fost adoptat cu 4 voturi împotrivã, în ºedinþa din 16 octombrie 2002. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 26 septembrie 2002. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificãri a proiectului de lege.

Propunem pentru dezbatere 15 minute pe ansamblu ºi un minut pe intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã a Guvernului.

La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

La textul articolul unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã a Guvernului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în formularea Guvernului.

- La art. 1 alin. 1 urmãriþi amendamentul nr. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

S-a admis amendamentul nr. 2 ºi se modificã art. 1

alin. 1 în mod corespunzãtor.

Art. 1 alin. 2 ºi 3 comisia nu a mai avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votate în formularea Guvernului.

Pardon, domnul deputat Mardari.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am un amendament care sunã în felul urmãtor: ”Statul român va despãgubi în maximum un an de zile creditorii particulari, bãnci sau agenþi economici.Ò De ce am solicitat sã fie introdus, acceptat acest amendament? Deoarece, altfel, întregul proiect de lege este anticonstituþional. În România se apãrã proprietatea. ªi aici creditorii particulari au sprijinit întreprinderile cu activitate agricolã cu o serie de mãrfuri sau chiar ºi bani, credite ºi este normal sã existe aceastã posibilitate de recuperare. În condiþiile în care statul îi despãgubeºte pe creditori, în continuare poate sã facã tot ceea ce doreºte cu activele eliberate de sarcini, dacã este potrivit termenul.

Din acest motiv am susþinut amendamentul ºi vã rog sã-l aprobaþi.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat Bozgã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Nu putem fi de acord cu amendamentul propus de colegul nostru, întrucât statul român nu are deocamdatã

disponibile asemenea sume prevãzute în buget, nu este vorba de nici o naþionalizare sau de altã naturã, dacã vrem sã gândim aºa, întrucât din evidenþele pe care le are Ministerul Agriculturii, care vor opera în situaþia când aceste active din zootehnie dezafectate vor fi solicitate de cãtre posibilii crescãtori de animale Ð este vorba de o cifrã infimã de posibili specialiºti în agriculturã care vor solicita aceste active Ð, în atare situaþie din evidenþe nu reiese cã firme private au investit acolo sume mari. Este vorba de câteva bãnci care, într-adevãr, au de recuperat sume de la acele active. Numai cã în acest moment situaþia este atât de bine pusã la punct, întrucât nu mai au ce recupera. În afarã de acoperiº, ceva cãrãmizi, þigle, nu pot sã mai recupereze. Dacã, însã, tinerii pânã la 40 de ani sau specialiºtii din agriculturã vor avea curajul Ð cã este un act de curaj Ð sã le solicite ºi sã le adapteze la tehnologia de creºtere a speciilor respective, bãncile dupã 5 ani mai au o ºansã sã mai ia 10% din acea valoare; aºa nu vor mai recupera nimic.

Dacã gândim cã este o naþionalizare, din punctul nostru de vedere, al comisiei, este un punct impropriu. Propun sã votãm ordonanþa aºa cum este propusã ºi aprobatã de comisie.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc.

Mi se pare explicaþia absolut fantezistã. Dacã sunt bani privaþi, avem lege pe baza cãreia statul poate lua respectivul obiectiv. Este vorba, totuºi, de o naþionalizare dacã aceastã explicaþie care a fost datã înainte este corectã. Dacã sunt bani, existã bãgaþi în acel obiectiv, trebuie daþi înapoi. Nu se poate lua! Este o aiurealã, sunt puþini sau mulþi, nu conteazã. Existã modalitãþi de valorificare în condiþiile respective. Cã sunt ale bãncilor sau sunt ale altcuiva nu conteazã! Sunt bani, atunci existã o lege pe care poate sã meargã lucrurile. Dacã nu, atunci înseamnã cã nu avem cum sã le luãm. Mi se pare o aiurealã completã aceastã explicaþie. Dacã sunt bani, atunci avem obligaþia, statul nu poate lua. Dacã era al statului, da, sigur, putea sã-l vândã, nu era nici o problemã, putea sã facã ce vrea cu el. Dar sã iei de acolo de unde sunt niºte bani privaþi mi se pare o chestiune care se cheamã în toatã lumea naþionalizare.

În al doilea rând, aceastã modalitate de valorificare, în cazul în care sunt niºte creanþe, existã ºi pentru aceasta lege. Iertaþi-mã, dacã este alta explicaþia, s-o auzim pe aceea corectã, dar aceasta nu justificã cu nimic legea. Se cheamã în orice colþ din lumea aceasta naþionalizare atunci când banii privaþi sau ai altcuiva sunt luaþi de cãtre stat. ªi despre aceasta este vorba.

Domnule ministru, dacã doriþi sã explicaþi ºi dumneavoastrã, în raport de obiecþiile care s-au formulat aici?

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspunsul este cã nu sunt bani. De ce nu sunt bani? Dacã aceste ferme erau de interes sau voia cineva sã le ia, le lua pânã acum. S-a încercat vânzarea lor, s-a încercat valorificarea într-un fel a ceea ce-i acolo, sunt niºte ruine, practic, din care au mai rãmas niºte cãrãmizi ºi eventual niºte þigle. Þiglele s-au dus demult. Cele care aveau þigle s-au privatizat ºi de aceea a venit aceastã soluþie. Dacã mai este cineva interesat sã ia aceste ruine ºi sã facã din ele ceva, sã mai dea o ºansã celui care a pierdut banii sã mai recupereze din aceºti bani, atunci sã încercãm sã facem ceva. De aceea s-a bãgat aceastã lege.

Creditorii au o ºansã sã recupereze banii sau o parte din banii pe care îi au acolo, cã de multe ori s-a gajat cu aceste... la preþuri total diferite de ceea ce era în realitate. ªi atunci, mãcar o parte din bani creditorul are ºansa sã-i recupereze dupã 5 ani dacã cineva are curajul sã investeascã în acestea ºi noi încercãm sã încurajãm un investitor sã riºte ºi sã refacã aceastã capacitate de producþie.

Vã mulþumesc.

Încã o datã, domnule Sassu, poftiþi.

Îmi pare rãu cã intervin încã o datã. Am impresia cã nu ne înþelegem. Discutãm de douã lucruri diferite. Poate este o intenþie bunã ºi cu aceasta sunt de acord, dar nu se face aºa. Aceasta este singura problemã! Deci statul nu are nici o obligaþie sã salveze banii privaþi, aºa cum spune domnul ministru. Dacã sunt acolo niºte oameni care au investit bani, înseamnã cã pot sã le ia ºi se spalã cu ele pe cap, dacã nu le dau la stat, sau se gãsesc alte metode.

Deci, repet, este vorba de o intenþie bunã care nu se face prin naþionalizare. ªi în 40 ºi ceva când s-a fãcut naþionalizarea, tot intenþii bune erau. Cel puþin, aºa se declarau. Discutãm despre naþionalizare ºi la aceastã chestiune nu ne-a rãspuns. Cã nu sunt bani la stat sã le cumpere sau cã nu sunt bani sã despãgubeascã? Nu este o explicaþie! Este naþionalizare ºi la aceasta nu rãspundeþi.

Poftiþi, domnule Bozgã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Trebuie sã rãspund distinsului coleg, pe care-l respect, cã nu este vorba de o naþionalizare. Poate cã nu am fost bine explicit. Este vorba de activele la care statul are capital majoritar, nu forma privatã este majoritarã, numai pe acelea mai opereazã ºi din acelea nimeni nu mai are ce recupera, cã din Õ90 pânã acum au fost

scoase la vânzare sub diverse forme ºi nu le-a luat nimeni.

În ideea de a mai recupera ceva, statul, care are capital majoritar, deci este proprietar majoritar, a venit cu aceastã soluþie.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, domnul deputat Mardari.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Reprezentantul Guvernului a încercat sã dea o explicaþie, dar este în afarã de orice. Domnia sa spunea cã mai existã o ºansã pentru creditori ca dupã 5 ani sã-ºi mai recupereze banii pierduþi, ceea ce nu este adevãrat. Dacã citiþi cu atenþie textul proiectului de lege propus, reiese foarte clar: creditorii, practic, vor pierde orice ºansã de a mai recupera ceva în timp. Din cauza aceasta, aºa cum spunea ºi colegul Sassu de la Partidul Democrat, este vorba de o naþionalizare ºi, ca urmare, eu propun ca acest proiect de lege sã fie retrimis la comisie sau chiar respins.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Propunerea de retrimitere la comisie ar fi putut sã fie supusã votului dumneavoastrã dacã s-ar fi motivat într-un fel. Nu existã nici un motiv, nici colegul nostru nu sugereazã vreun motiv ºi, în consecinþã, eu

- 38 pentru, 16 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat tex-

- tul articolului unic, cu dispoziþia de aprobare a ordonanþei. În consecinþã, propunerea de respingere nu se mai

- supune la vot.

Noi, de fapt, am revenit la votarea articolului unic ºi vã amintesc cã trecusem în momentul în care s-a fãcut aceastã propunere ºi de titlul ordonanþei de urgenþã, dar

- mai supun încã o datã atenþiei dumneavoastrã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat titlul ordonanþei de urgenþã.

La art. 1 alin. 1 votasem amendamentul 3, dar îl mai supun încã o datã dezbaterii dumneavoastrã. Existã obiecþiuni la amendamentul 3? Nu existã.

- Adoptat amendamentul, se eliminã practic lit. a).

La art. 1 alin. 2 ºi 3 dacã sunt obiecþiuni? Comisia nu

- a avut, nici dumneavoastrã.

- Votat în unanimitate.

Art. 2 alin. 1 lit. a). Urmãriþi amendamentul 3.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Admis amendamentul 3 ºi eliminatã litera. La lit. b) urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis amendamentul 4, se modificã lit. b) de la

- art. 2.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/29.XI.2002

Art. 2 lit. c). Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate. Art. 2 alin. 2 urmãriþi amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule profesor.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La poziþia 5, art. 2 alin. 2, este acolo menþiunea: ”alin. 2 al art. 1, al art. 2Ò; este o greºealã materialã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu propunerea de rectificare materialã, întreb din nou dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5. Nu.

Adoptat în formularea comisiei, cu intervenþia de rectificare propusã de domnul Nicolescu.

Art. 3, 4 ºi 5 din ordonanþã, dacã sunt obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Adoptatã în formularea din ordonanþã.

Am parcurs, aºadar, textele proiectului de lege. Vom supune votului final când se va stabili.

Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind regimul de deþinere a câinilor periculoºi sau agresivi. Lege organicã, procedurã de urgenþã.

Ne oprim? Cum?

Stimaþi colegi,

Colegii noºtri ne spun cã sunt puþini reprezentanþi ºi din partea opoziþiei ºi sunt ºi foarte multe amendamente.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 163/29.XI.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei