Paul Pãcuraru

Am înþeles, totuºi, pentru cã bãnuiesc cã nu mai reluaþi subiectul Krivoi-Rog încã o datã, încheiem discuþia aici, ºi aº vrea sã vã spun cã bugetul pe acest an are trei probleme legate de obiectivul de la Krivoi-Rog.

Prima, care a fost însuºitã de Ministerul de Finanþe, ºi anume plata garanþiilor de 10% ale furnizorilor de utilaje ºi echipamente care în momentul furnizãrii au avut garanþii oprite care se compenseazã cu bugetul de stat, ºi acest lucru este deja însuºit ºi de Comisiile de bugetfinanþe, ºi de Ministerul Finanþelor. S-au depus listele, urmeazã sã se gãseascã exact cine va þine evidenþa listelor ºi cine va confirma cã aceste compensãri se pot face în virtutea unor livrãri reale.

A doua problemã legatã de Krivoi-Rog este legatã de plata antreprenorilor ARCOM ºi ARCIF care, din momentul sistãrii lucrãrilor, 1995Ð1996, pânã în momentul de faþã, inclusiv acum, asigurã asistenþã tehnicã, paza, conservarea utilajelor ºi aºa mai departe pentru cã, într-adevãr, acea investiþie de 726 milioane dolari ai României, pânã în momentul de faþã, trebuie mãcar sã fie protejatã pânã când se va lua o decizie politicã vizavi de aceastã situaþie.

În discuþiile pe care le-am avut cu ARCOM-ul ºi cu ARCIF-ul ei au comentat faptul cã Ñ deºi anul trecut au avut preconizatã suma de aproximativ 40 de miliarde pentru lucrãrile de pazã, protecþie ºi conservare, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului nu a decontat aceste sume, iar ei, în momentul de faþã, sunt în situaþia de a fi societãþi private care fac muncã voluntarã în folosul statului pentru a proteja acest obiectiv.

Din acest punct de vedere cred cã, printr-o hotãrâre, Guvernul poate decide de unde alocã banii respectivi pentru cele douã societãþi sau compenseazã sumele

cheltuite de cele douã societãþi, astfel încât sã nu le ducem în faliment printr-o eroare a politicii de stat.

În fine, a treia problemã care priveºte bugetul ºi care vizeazã aceste obiective este dacã România mai acceptã Ñ da sau nu! Ñ sã finanþeze aceastã ”gaurã neagrãÒ a economiei C.A.E.R. Încã de când a fost proiectat, acest combinat era neeconomic, ineficient, pentru cã peletele care se obþineau erau foarte scumpe, erau pelete acide, cu o calitate foarte proastã în raport cu peletele obþinute din zonã, ºi cu investiþie coordonatã de recuperare de aproximativ 99 de ani în anul 1986 când a fost proiectatã. Ceauºescu, atunci când a aprobat acest obiectiv Ñ sigur, poate s-a gândit la viitorul glorios al comunismului când un astfel de obiectiv va putea intra în funcþiune Ñ la faptul cã economia socialistã poate sã-l þinã în viaþã pânã atunci, dar în nici un caz el nu este combinat care, în momentul de faþã, sã fie interesant pentru cineva.

De altfel, Ucraina ºi-a abandonat lucrãrile de la acest obiectiv încã din 1994, nu a investit nici o grivnã ºi are doar o intenþie vagã de a investi, cred cã mai degrabã intenþia este de a atrage partea românã sã aloce mai departe investiþii pentru a da cât de cât un grad de ocupare în zonã.