Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 24 aprilie 2000 · monitorul.ai

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule vicepreºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Sigur cã adoptarea bugetului, inclusiv dezbaterea acestuia, urmeazã procedurã specialã, care este înscrisã în art. 48 din Regulamentul ºedinþelor comune, unde se precizeazã foarte clar cã toate amendamentele formulate de grupurile parlamentare sau de cãtre senatori ºi deputaþi se depun, în termen de 5 zile de la primirea proiectului, la Comisiile de buget ºi finanþe. Acest moment a fost depãºit.

O altã prevedere în Regulamentul ºedinþelor comune nu existã la acest capitol. În finalul regulamentului, însã, se spune urmãtorul lucru: ”Toate celelalte chestiuni care nu sunt reglementate în Regulamentul ºedinþelor comune se completeazã cu prevederi existente în regulamentele celor douã Camere, respectiv Senat ºi Camera DeputaþilorÒ. Art. 98 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor dã posibilitatea parlamentarilor ca, în mod excepþional, pe parcursul dezbaterilor sã depunã amendamente de fond la cele douã Comisii Ñ de buget ºi finanþe Ñ care au redactat ºi ne-au prezentat raportul asupra proiectului de buget ºi asupra, sigur, a proiectului bugetului asigurãrilor sociale.

## Domnule vicepreºedinte,

Eu cred cã va exista ºi din partea conducerii lucrãrilor ºedinþei de astãzi, dar ºi din partea Executivului, o minimã disponibilitate pentru a soluþiona o problemã care s-a ivit pe parcursul dezbaterilor bugetului la comisiile permanente ale Camerei ºi Senatului. Se ºtie foarte bine cã în acest interval de timp au avut loc fenomene sociale ºi naturale deosebit de grave la nivel naþional Ñ calamitãþile naturale, inundaþiile. Întrucât primul-ministru Mugur Isãrescu ºi Preºedintele României, domnul Emil Constantinescu au fost la faþa locului ºi au fãcut promisiuni, în numele Executivului, în legãturã cu sprijinul material ºi financiar ce urmeazã a fi alocat familiilor sinistrate, cred cã este cazul sã depunem un amendament, ºi noi îl vom depune astãzi, în mod excepþional, pentru a aloca acele resurse direct la adoptarea acestui proiect de buget. Dacã nu, totul rãmâne doar vorbã goalã. Resurse bugetare suplimentare nu avem. De aceea, din amendamentul pe care vi-l propunem noi, pentru resurse bugetare speciale alocate acestor calamitãþi naturale, acestea vor rezulta din redistribuirea unor resurse existente în buget, ºi anume: de la M.L.P.A.T. ºi de la fondurile speciale. Acestea trebuie realocate, redistribuite acestui segment al calamitãþilor naturale, întrucât a fost ºi primul-ministru de acord, a fost ºi Preºedintele României de acord, eu sper cã ºi dumneavoastrã, coaliþia guvernamentalã, ºi noi, Opoziþia, vom fi de acord sã redistribuim ºi sã alocãm fonduri directe, pentru cã oamenii n-au nevoie doar de apã ºi pâine pentru 3 zile sau pentru o sãptãmânã pentru a supravieþui. Au nevoie sã-ºi reconstruiascã locuinþele, iar pentru aceasta suntem obligaþi sã alocãm resurse bugetare. Deci, noi, astãzi, P.U.N.R., vom înainta acest amendament ºi sper cã va exista receptivitate ºi din partea Comisiilor de buget-finanþe ale Camerei ºi Senatului, ºi din partea domnului ministru Remeº, care reprezintã Guvernul aici, pentru ca el sã fie dezbãtut ºi, sigur, adoptat, la capitolul când vom discuta Ministerul Apelor ºi Mediului.

Vã mulþumesc.

Dan Constantinescu

#33218

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã pe acest punct sau pe aceste puncte de vedere exprimate, dezbaterile se pot încinge, dupã pãrerea mea, însã, în mod justificat. Aºa cum am votat la art. 4, acest proiect de buget se întemeiazã pe legislaþia în vigoare; or, legislaþia în vigoare, ºi mã refer la art. 25 ºi 26 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile ulterioare, stabilesc foarte clar destinaþia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarialã, precum ºi din impozitul pe onorariile avocaþilor ºi ale notarilor publici. Aici cred cã este pusã problema uºor pãrtinitor pentru cã nu se prezintã, de fapt, o realitate.

Sigur cã sumele sunt insuficiente ºi pentru Ministerul Justiþiei ºi pentru Ministerul Public ºi pentru Curtea Supremã de Justiþie ºi, de fapt, pentru toate instituþiile. Problema este cã cele douã instituþii au forme ºi modalitãþi de finanþare separate. Ministerul Public este finanþat prin alocaþii bugetare, alocaþiile sunt prevãzute la anexa corespunzãtoare, în timp ce Ministerul Justiþiei se autofinanþeazã prin aceste taxe de timbru. În asemenea circumstanþe, legea mai prevede cã disponibilitãþile de la sfârºitul anului se reporteazã în anul urmãtor pentru a fi cheltuite cu aceeaºi destinaþie ºi, într-adevãr, se prevede posibilitatea ca prin ordin al ministrului sã poatã fi alocate cu titlu de excepþie la aceste instituþii. Deci Curtea Supremã de Justiþie ºi Ministerul Public, care altminteri, aºa cum spuneam, sunt finanþate prin alocaþii bugetare, o parte din acest excedent.

Deci, n-aº vrea sã transformãm discuþia aceasta într-o polemicã între douã instituþii care, sigur cã au necesitãþile lor, dar care sunt finanþate pe resurse, pe categorii diferite de resurse. Deci, aceste taxe sunt destinate, în principal, aproape exclusiv, dacã se poate permite acest termen, pentru finanþarea unui minister, în timp ce Ministerul Public are altã finanþare, pe baza alocaþiilor bugetare, iar eventualele redistribuiri se fac, repet, ca excepþie.

Vã mulþumesc.

Aceasta este poziþia comisiei, votatã în plenul celor douã Camere.

Decebal-Traian Remeº

#35540

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

## Domnilor preºedinþi,

## Domnilor colegi,

Am auzit adesea de cauze drepte pierdute ºi de multe ori am aflat cã avocaþii n-au citit dosarul cauzei

pentru care au pledat. O dovadã am avut ºi aici, pentru cã se vorbeºte despre art. 16 alin. 7, pe care vrea, unul sau altul dintre colegii noºtri, vrea sã-l elimine ºi sã-l înlocuiascã. În acest alineat este un adevãr egal cu acela de a numi o noapte trecutã ca fiind seninã, noroasã sau ploioasã. Noi am spus cã la determinarea nivelului cheltuielilor materiale ºi servicii ºi al cheltuielilor de capital din Ministerul Justiþiei au fost avute în vedere ºi sumele rãmase neutilizate din anii precedenþi, adicã le-am constatat câte sunt ºi le-am adus aici, în bugetul Ministerului Justiþiei. Acest alineat este obligatoriu sã rãmânã pentru cã relevã un adevãr despre modul în care am lucrat ºi ce am fãcut cu sumele respective.

Care era þinta, de fapt? Þinta era sã se modifice Legea nr. 146/1997, aprobatã de cãtre Parlament, în care spune: ”Taxele judiciare ºi taxele de timbru se fac venit la Ministerul JustiþieiÒ. Pe undeva, în economia legii respective se spune cã: ”Ministrul justiþiei, în exerciþiul bugetar, poate repartiza sume din aceste încasãri Ministerului Public ºi Curþii Supreme de JustiþieÒ. Parlamentul nu a stabilit atunci ce procent. La comisie s-a discutat tot cu patimã ºi o parte a comisiei nu a vrut sã înþeleagã un lucru extraordinar de simplu ºi anume, cã dacã vom împãrþi procentual aceste venituri, din aceste douã surse, noi vom alimenta de la buget diferenþa, pe care o luãm Ministerului Justiþiei, din cele 1.050 de miliarde prevãzute pentru acest an ca sã poatã funcþiona. În modul în care este construit bugetul, nu-i dãm nimic de la bugetul de stat, decât pentru Direcþia Generalã a Penitenciarelor, ºi vom acorda Ministerului Public ºi Curþii Supreme de Justiþie, de la buget, mai puþin decât e acum, ca sã avem o diferenþã între ce vor reprezenta, în valori absolute, acele procente ºi bugetul pe care-l asigurãm celor douã instituþii Ñ 20%.

Mie nu-mi spune nimic 20% decât în momentul în care-l aplic pe 1.050 ºi atunci aflu cã-i mai dãm Ministerului Public 200 de miliarde de lei. Aceste 200 de miliarde de lei, dacã vreþi neapãrat sã fie din sursa ”taxe judiciare ºi de timbruÒ, vor fi, dar îi vom diminua alimentarea de la buget, vom trece aceastã sumã ºi o vom înlocui cãtre Ministerul Justiþiei ºi vom proceda la fel ºi la Curtea Supremã de Justiþie. Uitaþi-vã, stimaþi colegi, la bugetul Ministerului Public, în anul 1999 ºi în anul 2000, ºi veþi constata o creºtere de 83,6% ºi, vã rog, faceþi calcule pentru alþi ordonatori principali de credite sã vedeþi faþã de cine am mai avut o grijã atât de evidentã cifric. La Preºedinþie, dacã ºtiþi puþinã aritmeticã, împãrþiþi 58 la 41 ºi dacã vã dã 83 eu voi pleca de aici fãrã sã mai revin la microfon. Dacã nu vã dã 83, adevãrul rãmâne cel spus de mine.

Ca atare, domnilor colegi, vã rog sã înþelegeþi! În momentul în care veþi stabili procente Ñ oricare vor fi ele Ñ ne veþi obliga sã revenim cu aºezarea ºi cu alimentarea dintr-o sursã sau alta, dar vom pãstra bugetele acestor 3 ordonatori de credite la limita pe care am asigurat-o. Nu cu legea bugetului trebuie sã facem corectura, dacã e sã se facã, ci cu Legea nr. 146/1997. Modificaþi dumneavoastrã legea respectivã!

Decebal-Traian Remeº

#55351

Când am luat cuvântul pentru art. 16 alin. 7 m-am referit ºi la aceastã problemã. Revin.

La Anexa 3 îi aveþi pe toþi cei 3 ordonatori de credite: Curtea Supremã de Justiþie, Ministerul Justiþiei, Ministerul Public. Subliniez faptul cã Ministerul Justiþiei are veniturile proprii 1.050 miliarde prevãzute. În execuþia bugetarã pot fi mai puþine sau mai multe. Curtea Supremã de Justiþie ºi Ministerul Public au totalul cheltuielilor afectate de la bugetul de stat. Veniturile din taxe de timbru ºi judiciare sunt apreciate la 1.050 de miliarde. Dacã dumneavoastrã propuneþi sã luãm 20% de la Ministerul Justiþiei, trecând peste Legea nr. 146 care spune cã: ”prin ordin al ministrului, pentru nevoi punctuale se dau sume...Ò fãrã a fi fixate ca procent cât Ñ se pot da sume. Dacã dumneavoastrã propuneþi ca 20% din acele 1.050 miliarde sã le dãm la Ministerul Public, înþelegeþimã cã îmi propuneþi sã diminuez veniturile proprii ale Ministerului Justiþiei. Sunt obligat sã le înlocuiesc cu valoarea absolutã care reprezintã acest procent pentru a putea funcþiona aceastã instituþie. Iar Ministerului Public, cãruia i-am asigurat o creºtere de 83,6% faþã de 1999, îi vom acorda aceeaºi sumã integralã, dar va fi din douã surse: de la buget ºi din taxe judiciare, cât este acel 20%.

Rogu-vã, dacã vreþi ca pe viitor sã fie rezolvatã aceastã problemã, într-un fel sau altul, modificaþi Legea nr. 146! Mai mult, aceastã chestiune pe care dumneavoastrã o treceþi în finalul amendamentului este periculoasã din cale afarã. Arãtaþi-mi cãrui ordonator de credite i-aþi lãsat libertatea ca în viitor sã-ºi defalce, pe destinaþii, sumele.

Dupã câte ºtiu eu Ñ Anexa 3 este dovada Ñ toþi ordonatorii de credite au fixate, la leu, destinaþiile. Dãm o sumã procentualã ºi nu lucrãm cu procente în Anexa 3, ci lucrãm cu cifre fixe în valori absolute ºi lãsãm ºi libertatea unui cec în alb pentru doi ordonatori de credit.

Cu ce v-am spus acum, cu ce v-am spus când am luat cuvântul la alin. 7 al art. 16, bazat fiind pe structura Legii nr. 146 ºi pe faptul cã Ministerului Justiþiei îi dãm de la buget bani numai pentru Direcþia Penitenciarelor, propria activitate, inclusiv investiþiile, asigurându-ºi-le din încasãrile proprii.

Rogu-vã, lãsaþi bugetul aºa cum este construit. Altfel, un amendament, indiferent de procentele pe care le veþi aproba la o adicã, ne obligã sã modificãm imediat bugetele celor 3 ordonatori de credite jucând pe aceeaºi sumã totalã ºi la fiecare respectând totalul pe care noi vi l-am propus.

Corneliu Dorin Gavaliugov

#60553

## Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În primul rând, apreciez cã îmi fac o datorie de conºtiinþã, alãturi de alþi colegi ai mei din Comisiile pentru apãrare din Senat ºi Camera Deputaþilor, de a afirma în faþa dumneavoastrã cã argumentele ºi concluziile pe care le voi prezenta exprimã acordul unanim al senatorilor ºi deputaþilor, membri ai comisiilor noastre de specialitate, privind necesitatea asigurãrii unui nivel minim funcþional al finanþãrii instituþiilor din domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, sub a cãrui limitã acestea îºi pierd credibilitatea, însãºi raþiunea pentru care au fost create. Mai mult, nefiind producãtoare de siguranþã naþionalã ºi ordine publicã, ele devin consumatoare de gen parazitar, grevând din ce în ce mai mult asupra unui buget îndelung auster.

Evident, încã nu aceasta este situaþia realã a forþelor noastre armate, ci doar proiecþia a ceea ce ele, prin lipsã de supleþe, de curaj de decizie, de iniþiativã, ar putea sã ajungã.

Aceastã concluzie generalã se bazeazã pe datele ºi faptele rezultate din raportul privind starea Armatei României, prezentat Comisiilor pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã de cãtre ºeful Statului Major General, la data de 29 martie a.c., când am luat cunoºtinþã ºi de o telegramã a ambasadorului S.U.A. la sediul N.A.T.O., transmisã unui demnitar român acreditat la N.A.T.O., prin care acesta atenþiona cã este mandatat sã se abþinã de la a vota programul românesc privind parteneriatul militar pe anul 2000, datoritã lipsei de susþinere financiarã ºi materialã din bugetul României.

De asemenea, concluzia privind consecinþele negative majore se bazeazã pe analiza detaliatã, întreprinsã cu ministrul de interne, cu directorii serviciilor de informaþii, cu prilejul dezbaterii pentru acordarea avizului la raportul comun prezentat de cãtre Comisiile pentru apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã la Legea bugetului de stat pe anul 2000.

Corneliu Dorin Gavaliugov

#63807

Din discuþiile purtate ºi propunerile prezentate a rezultat cã prevederile bugetare pe acest an sunt sub nivelul minim necesar pentru desfãºurarea normalã a activitãþilor privind apãrarea, ordinea publicã, siguranþa naþionalã, acestea, în esenþã, permiþând plata soldelor doar pânã în lunile august-septembrie, hrãnirea efectivelor doar pânã în luna mai, eventual iunie, cazarea trupelor pânã în luna iunie.

Câteva din consecinþele negative majore ale insuficienþei fondurilor sunt urmãtoarele: imposibilitatea Armatei României de a-ºi realiza capacitatea operaþionalã necesarã pentru a rãspunde prompt nevoilor cerute de mediul de securitate militarã, unitãþile ºi marile unitãþi nominalizate pentru forþa de reacþie rapidã, interoperabilitate, misiuni de menþinere a pãcii ºi exerciþii în cadrul..., nu pot fi realizate nici mãcar pânã la nivelul minim de pregãtire pentru luptã, în raport cu standardele cerute. Nu se vor putea realiza programele vizând asigurarea interoperabilitãþii cu structurile de comandã ºi de luptã ale N.A.T.O., se va stopa procesul de dotare cu tehnicã nouã a unitãþilor din compunerea forþei de reacþie rapidã.

Înþelegând necesitãþile privind suplimentarea fondurilor cu 978 de miliarde de lei pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi cu 4.540,5 miliarde de lei pentru Ministerul de Interne, dar ºi cauzele obiective ale bugetului de austeritate prezentat, Comisiile pentru apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã au analizat ºi au propus surse de finanþare viabile, fãrã periclitarea situaþiei altor domenii, concretizate în amendamente care, parþial, au fost acceptate, altele având însã doar caracterul aparent al unor creºteri, aºa cum este cazul celor 207,2 miliarde de lei, luaþi de la cheltuielile de capital ºi transferaþi la cheltuieli materiale.

Apreciez ca o soluþie pozitivã ºi bine venitã decizia recentã a Guvernului privind creºterea de la 450 miliarde lei la 1.339,1 miliarde lei a sumelor provenite din veniturile extrabugetare ce vor fi folosite pentru nevoile de finanþare în concordanþã cu Ordonanþa Guvernului nr. 41...

Corneliu Dorin Gavaliugov

#66679

## Domnule preºedinte,

Dintr-o grabã pe care mi-e greu s-o înþeleg, în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului, dumneavoastrã evitaþi sã luãm în discuþie, cu responsabilitate, atunci când trebuie sã luãm o decizie politicã.

Cum sã ajungã la o decizie corectã, drãmuitã, negociatã distinºii noºtri colegi, senatori ºi deputaþi, dacã noi nu avem posibilitatea sã cunoaºtem cifrele ºi, pânã la urmã, raþiunile care ne conduc la aceste cifre?

Vã mulþumesc.

Deci, ne menþinem propunerile din avizul nostru comun, care nu se regãsesc în raportul Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Parlamentului, astfel:

1. Veniturile în valutã încasate din operaþiunile de menþinere a pãcii, de participare la Parteneriatul pentru Pace, de la O.N.U. ºi de la partenerii externi sã fie reþinute de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale ca venituri extrabugetare.

2. Trecerea de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale la Ministerul Apãrãrii Naþionale a fondurilor de susþinere tehnicã, conform Legii nr. 78/1995, care se referã la sumele acordate pentru protecþia personalului din industria de apãrare, prevedere care se aplicã de aproximativ 6 ani, ºi transformarea acestor fonduri în comenzi, în vederea trecerii neîntârziate la producþia de tehnicã militarã de cãtre capacitãþile autohtone.

3. Susþinem suplimentãrile minime solicitate de cãtre serviciile de informaþii ºi alte instituþii care fac parte din sistemul apãrãrii ºi siguranþei naþionale, pentru care comisiile au propus ºi sursele de finanþare, astfel: 252,8 miliarde de lei pentru Serviciul Român de Informaþii, 120 miliarde lei pentru Serviciul de Informaþii Externe, 44 de miliarde lei pentru Serviciul de Pazã ºi Protecþie, 145 de miliarde lei pentru Serviciul de Transmisiuni Speciale, 558,8 miliarde lei pentru Direcþia Generalã a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiþiei, 2 miliarde de lei pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Concluzionând asupra celor prezentate pânã acum, apreciez cã acea acceptare a suplimentãrilor solicitate, folosind sursele de finanþare indicate, va permite asigurarea la nivel minim a capacitãþii operaþionale a armatei ºi a forþelor destinate ordinii publice, siguranþei naþionale, menþinerii unor capacitãþi importante ale producþiei de apãrare, desfãºurarea activitãþilor ºi misiunilor prevãzute în planurile Parteneriatului pentru Pace ºi obiectivele privind integrarea României în N.A.T.O., motive pentru care îmi exprim convingerea cã înþelegerea dumneavoastrã asupra problemelor specifice, referitoare la apãrarea naþionalã, siguranþa naþionalã, elemente care garanteazã suveranitatea, independenþa ºi unitatea statului, integritatea teritorialã a þãrii, a democraþiei constituþionale, vor constitui un element decisiv pentru a lua o decizie, o hotãrâre justã, bine gânditã ºi pe care s-o consensuãm împreunã.

Vã mulþumesc.

Virgil Popa

#71265

Deci, poziþia 39, nr. crt. 39, pagina 15 Ñ amendamente respinse.

Deci, la alin. 3 se propune o nouã tezã cu urmãtorul cuprins: ”Din sumele în lei încasate ca urmare a amenzilor aplicate de cãtre personalul unitãþilor de poliþie, pompieri, jandarmi ºi poliþie de frontierã, precum ºi din confiscãrile de sume în lei ºi în valutã sau de bunuri, potrivit legii, dupã recuperarea tuturor cheltuielilor efectuate cu transportul, depozitarea, conservarea, expertizarea ºi valorificarea bunurilor confiscate, o cotã de 50% revine Ministerului de Interne pentru a fi folositã la finanþarea cheltuielilor materiale ºi de capital, în conformitate cu normele privind finanþele publiceÒ.

Aº vrea sã vã informez cã acest amendament a fost susþinut în unanimitate de cãtre Comisiile reunite pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din Camera Deputaþilor ºi Senat ºi aº vrea sã aduc aici 3 argumente, foarte pe scurt.

Primul argument este cã aceastã prevedere a existat în Legea bugetului de stat pe anul trecut ºi în cele din anii anteriori ºi noi nu înþelegem de ce s-a scos. Argumentaþia pe care au adus-o pentru respingere Comisiile reunite pentru buget, finanþe din Camera Deputaþilor ºi Senat nu rezistã, pentru cã se referã la o prevedere din acest buget, pe care noi, deocamdatã, nu l-am votat în totalitate. Deci, se referã la o anumitã filozofie ºi structurã a bugetului, care nu mai admite ca veniturile extrabugetare de la diverºi ordonatori de credite sã fie folosite de cãtre aceºtia.

Un al doilea argument se referã ºi Ñ dacã vreþi Ñ la o stare de fapt din România. Avem nevoie de mai multã ordine, avem nevoie de o siguranþã a cetãþeanului. Aceste lucruri nu se pot obþine numai cu acþiuni pompieristice care sã dureze o sãptãmânã sau douã. Ele se pot susþine, pe fond, cu fonduri mai mari ºi cu niºte acþiuni care sã dureze mai mult timp ºi sã aibã asemenea susþinere.

De asemenea, aº vrea sã reamintesc ceea ce am spus la început, ca un al treilea argument. Deºi propunerea a fost fãcutã iniþial de cãtre Grupurile parlamentare P.D.S.R din Camera Deputaþilor ºi Senat, existã o susþinere în unanimitate în cele douã comisii.

De aceea, domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi spre aprobare acest amendament respins. Vã mulþumesc.

Din salã

#81837

## **Din salã:**

De azi, dimineaþã pânã acum nu aþi numãrat! **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:** Gãvãnescu Vicenþiu absent Gheorghiu Costel absent Deci, de la Senat, domnule secretar, vã rog, prezenþa Gherman Oliviu absent ºi s-o pregãtiþi pe cea de la Camera Deputaþilor. Ghiþiu Paul absent Glodean Voicu Valentin absent **Domnul Dumitru Badea:** Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent Hauca Teodor prezent Achim George absent Huidu Dumitru absent Aichimoaie Ionel absent Ilie Aurel Constantin absent Alexandru Nicolae prezent Ilie ªtefan absent Apostolache Victor absent Iliescu Ion absent Ardelean Ioan absent Ion Vasile absent Avarvarei Ioan absent Ionescu Cazimir Benedict absent Avram Gheorghe absent Ionescu-Quintus Mircea prezent Badea Dumitru prezent Juravlea Petru absent Badea Nelu absent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Bãdiceanu Nistor prezent Lšrinczi Iuliu absent Bãdulescu Doru Laurian absent Maior Liviu absent Bãlãnescu Mihail prezent Marcu Ion absent Bãraº Ioan absent Marin Dan Stelian absent Blaga Vasile absent Marinescu Bogdan Voinea absent Bleahu Marcian-David prezent Mark— BŽla absent Blejan Constantin prezent Matetovici Mihai prezent Bogdan Florin prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Boiangiu Cornel prezent Mînzînã Ion absent Boilã Matei prezent Moisin Ioan absent Bold Ion absent Mortun Alexandru Ioan prezent Brânzan Emilian prezent MŸller Constantin absent Bunduc Gheorghe prezent NŽmeth Csaba prezent Burghelea Ioan prezent Nicolaescu Sergiu absent Burtea Marcu absent Nicolai Marin prezent Buruianã Florin absent Ninosu Petre prezent Caraman Petru prezent Oprea Andreiu prezent Cataramã Viorel absent Opriº Octavian absent Cãncescu Aristotel Adrian absent Paleologu Alexandru prezent Câmpean Teodor prezent Panã Viorel Marian prezent Cârciumaru Ion absent Paºca Liviu Titus prezent Cerveni Niculae absent Pãcuraru Paul absent Chiriacescu Sergiu absent Pãtru Nicolae prezent Ciurtin Costicã absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Clonaru Victor prezent Petrescu Mihai absent Cotarcea Haralambie absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Cozmâncã Octav absent Pop Ioan Sabin absent Crecan Augustin absent Pop Stelian Alexandru prezent Creþu Ioan prezent Popa Mircea Ioan absent Csap— Jozsef prezent Popa Virgil prezent Dide Nicolae prezent Popescu Dan Mircea absent Dima Emil absent Popescu Virgil absent Dobrescu Rãsvan prezent Popovici Alexandru absent Dobrescu Vasile prezent Prahase Ioan Mircea absent Drãgulescu ªtefan Iosif absent Preda Elena absentã Dumitraºcu Gheorghe prezent Preda Florea prezent Dumitrescu Cristian Sorin absent Predescu Ion absent Dumitrescu Ticu Constantin absent Predilã Marin prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Fãniþã Triþã absent Pruteanu George-Mihail absent Feldman Alexandru Radu prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Frunda Gyšrgy absent Roman Petre absent Fuior Victor prezent Sava Constantin absent Gabrielescu Valentin Corneliu prezent Sãndulescu ªerban absent Gaita Doru prezent Secrieru Dinu prezent Gavaliugov Corneliu Dorin prezent SŽres Denes prezent

Deci, de la Senat, domnule secretar, vã rog, prezenþa ºi s-o pregãtiþi pe cea de la Camera Deputaþilor.

Din salã

#84987

|Sersea Nicolae|absent|Ghiþiu Paul|absent| |---|---|---|---| |Solcanu Ion|absent|Glodean Voicu Valentin|absent| |Spineanu Ulm Nicolae|prezent|Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent| |Stãnoiu Mihaela-Rodica|absentã|Huidu Dumitru|absent| |Szab— K‡roly-Ferenc|absent|Ilie Aurel Constantin|absent| |ªtefan Viorel ªtireanu Octavian|absent absent|Ilie ªtefan Iliescu Ion|absent absent| |Tambozi Justin|prezent|Ion Vasile|absent| |Tãrãcilã Doru Ioan|absent|Ionescu Cazimir Benedict|absent| |Timofte Alexandru-Radu|absent|Juravlea Petru|absent| |Tocaci Emil Tudor Corneliu Vadim Turianu Corneliu Ulici Laurenþiu Ungureanu Vasile Vasile Radu Vasiliu Constantin Dan Vasiliu Eugen Vãcaru Vasile Vãcãroiu Nicolae Verest—y Attila Vladislav Tiberiu Vornicu Sorin Adrian Vosganian Varujan Zavici Nicolae|prezent absent absent absent prezent absent absent prezent absent prezent absent prezent prezent absent absent|Lšrinczi Iuliu Maior Liviu Marcu Ion Marin Dan Stelian Marinescu Bogdan Voinea Mark— BŽla Meleºcanu Teodor Viorel Mînzînã Ion Moisin Ioan MŸller Constantin Nicolaescu Sergiu Opriº Octavian Pãcuraru Paul Pãtru Nicolae|absent absent absent absent absent absent absent absent absent absent absent absent absent absent| |||Petrescu Mihai|absent| |Repetãm. Începem cu absenþii.||Plãticã-Vidovici Ilie|absent| |||Pop Ioan Sabin|absent| |Achim George|absent|Popa Mircea Ioan|absent| |Aichimoaie Ionel|absent|Popescu Dan Mircea|absent| |Apostolache Victor|absent|Popescu Virgil|absent| |Ardelean Ioan|prezent|Popovici Alexandru|absent| |Avarvarei Ioan|absent|Prahase Ioan Mircea|absent| |Avram Gheorghe|absent|Preda Elena|absentã| |Badea Nelu|absent|Predescu Ion|absent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent|Pruteanu George-Mihail|absent| |Bãraº Ioan|absent|Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|absent| |Blaga Vasile|absent|Roman Petre|absent| |Bold Ion|absent|Sava Constantin|absent| |Bucur Ioan-Corneliu Burtea Marcu|absent absent|Sãndulescu ªerban Sersea Nicolae|absent absent| |Buruianã Florin Caraman Petru Cataramã Viorel Cãncescu Aristotel Adrian Cârciumaru Ion Cerveni Niculae Chiriacescu Sergiu Ciurtin Costicã Cotarcea Haralambie Cozmâncã Octav|absent absent absent absent absent absent absent prezent absent absent|Solcanu Ion Stãnoiu Mihaela-Rodica Szab— K‡roly-Ferenc ªtefan Viorel ªtireanu Octavian Tãrãcilã Doru Ioan Timofte Alexandru-Radu Tudor Corneliu Vadim Turianu Corneliu|absent absentã absent absent absent absent absent absent absent| |Crecan Augustin Dima Emil|absent absent|Ulici Laurenþiu Vasile Radu|absent absent| |Drãgulescu ªtefan Iosif Dumitrescu Cristian Sorin|absent absent|Vasiliu Constantin Dan Vãcaru Vasile|absent absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|absent|Verest—y Attila|absent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent|Vosganian Varujan|absent| |Fãniþã Triþã|absent|Zavici Nicolae|absent| |Frunda Gyšrgy|absent|Acum îi numãr.|| |Gãvãnescu Vicenþiu Gheorghiu Costel|absent absent|**Domnul K—nya-Hamar Alexandru:**|| |Gherman Oliviu|absent|Începem apelul nominal pentru Camera|Deputa|

Începem apelul nominal pentru Camera Deputaþilor.

Din salã

#88330

**Din salã:** Severin Adrian absent Serac Florian absent De la coadã... Secarã Gheorghe absent **Domnul K—nya-Hamar Alexandru:** Sârbu Marian prezent Sãndulescu Aureliu Emil prezent ªi de la coadã, aºa... Sassu Alexandru absent Wittstock Eberhart-Wolfgang prezent Sandu Ion Florentin absent Weber Ernest-Otto absent Sandu Dumitru prezent Voicu Mãdãlin absent Sandu Alecu absent Viþelar Bogdan absent Sabãu Traian absent Vitcu Mihai absent Ruse Corneliu Constantin absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Rotaru Dumitru prezent Vilãu Ioan-Adrian absent Roºca Ioan prezent Videanu Adriean absent Roman Ioan absent Vida-Simiti Ioan absent Rizescu Sergiu-George prezent Vida Iuliu prezent Remeº Decebal-Traian prezent Vetiºanu Vasile absent Rânja Traian-Neculaie prezent Vâlcu Mircea absent Rãduelscu-Zoner-Constantin ªerban prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Rãdulescu Cristian absent Vãsioiu Horia absent R‡koczi Ludovic absent Vataman Dorin absent Raicu Romulus prezent Vasilescu Valentin absent Raica Florica Rãdiþa prezentã Vasilescu Nicolae absent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Varga Attila prezent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã Valeca ªerban Constantin absent Radu Alexandru-Dumitru absent Vaida Ferenc-Atila prezent Puwak Hildegard-Carola prezentã Udrea Florian absent Putin Emil-Livius-Nicolae absent Þurlea Petre absent Protopopescu Cornel absent Þocu Iulian-Costel absent Priceputu Laurenþiu absent Þepelea Gabriel prezent Popescu Tãriceanu-Cãlin absent Tudose Nicolae-Florin absent Popescu Irineu prezent Tudor Marcu absent Popescu Emil-Teodor prezent Trifu Romeo Marius absent Popescu Dumitru prezent Tokay Gheorghe prezent Popescu Ioan-Dan absent Teculescu Constantin prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Popa Virgil prezent Tarna Gheorghe prezent Popa ªtefan prezent T‡m‡s S‡ndor prezent Popa Nicolae prezent Tabãrã Valeriu absent Popa Ioan-Mihai prezent ªteolea Petru absent Popa Aron Ioan absent ªtefãnoiu Luca absent Popa Daniela absentã ªerban George absent Pop Viorel absent ªanganai Nusfet prezent Pop Leon Petru prezent Szil‡gyi Zsolt absent Pop Iftene prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Podaru Dumitru Teodor prezent Sturza Popovici Cornel absent Piþigoi Barbu prezent Pintea Ioan absent Domnul Vetiºanu Vasile, poziþia 33, este prezent, Petreu Liviu absent Petrescu Virgil absent Petrescu Silviu absent Stoica Valeriu absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Stoica Valeria Mariana absentã Pereº Alexandru prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent PŽcsi Francisc prezent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Nicolae Jianu prezent Stanciu Anghel prezent Nichita Dan Gabriel prezent Stanca Teodor prezent Nicã Mihail prezent Stan Vasile absent Nica Dan absent Spiridon Didi prezent Negrãu Mircea prezent Spãtaru Liviu absent Negoiþã Gheorghe-Liviu prezent Sonea Ioan prezent Neagu Victor prezent Sireþeanu Mihail prezent Neagu Romulus prezent Simedru Dan Coriolan prezent Neacºu Ilie absent

Domnul Vetiºanu Vasile, poziþia 33, este prezent, corectez. Nãstase Adrian absent Lepºa Sorin Victor absent Nanu Romeo absent Leonãchescu Nicolae prezent Naidin Petre prezent Lãpuºan Alexandru prezent Nagy Istvan absent Lãdariu Lazãr prezent Musca Monica Octavia absentã Lazia Ion absent Mureºan Ioan absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Munteanu Ion prezent Kovacs Carol-Emil prezent Moucha Romulus-Ion absent K—nya-Hamar Alexandru prezent Moroianu Geamãn Adrian Tudor prezent Kerekes K‡roly prezent Morariu Teodor-Gheorghe prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau absent Moldoveanu Eugenia prezentã Kakasi Alexandru absent Moldovan Petre prezent Jurca Teodor absent Moiceanu Constantin prezent Jurcan Dorel absent Mogoº Ion prezent Grigorescu Paula prezentã Mitrea Miron-Tudor prezent Irimescu Haralambie prezent Miloº Aurel absent Iorgulescu Adrian absent Mihu Victor Traian prezent Iorga Leonida Lari prezentã Pâslaru Dumitru absent Ioniþã Nicu absent Pârgaru Ion absent Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Pãunescu Costel prezent Ionescu Nicolae absent Pãcuraru Iuliu prezent Ionescu Marina prezentã Pavelescu Claudiu Costel prezent Ionescu Gheorghe absent Pavel Vasile prezent Ionescu-Galbeni-Nicolae Vasile prezent Paºcu Ioan Mircea absent Ionescu Constantin absent Partal Petre prezent Ionescu Bogdan absent Papuc Aurel Constantin prezent Pantiº Sorin absent Ionescu Nicolae, corectez, poziþia 148, este prezent. Panteliuc Vasile prezent Paneº Iosif absent Ionescu Anton prezent Pambuccian Varujan absent Ionescu Alexandru prezent Palade Dan prezent Iliescu Valentin-Adrian prezent Osman Fedbi absent Ignat ªtefan prezent Opriº Constantin Remus absent Igna Ioan prezent Onaca Dorel Constantin absent Ifrim Dumitru absent Olteanu Ioan absent Ianculescu Marian absent Oanã Gheorghe absent Iacob Elena prezentã Noica Nicolae absent Hrebenciuc Viorel absent Nistor Vasile absent Honcescu Ion prezent Niculescu-Duvãz-Bogdan Nicolae prezent Hlinschi Mihai prezent Nicolicea Eugen absent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Nicolescu Mihai prezent Haºotti Puiu prezent Nicolaiciuc Vichentie prezent Gvozdenovici Slavomir absent Mihãilescu Petru-ªerban prezent Groza Nicolae prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin absent Grigoriu Mihai prezent Miclãuº Vasile prezent Grigoraº Neculai absent Meºca Sever prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mera Alexadru-Liviu prezent Godja Petru absent Mânea Radu prezent Glãvan ªtefan absent Mândroviceanu Vasile prezent Giurescu Ion prezent Mazãre Radu ªtefan absent Ghiga Vasile absent M‡tis Eugen prezent Ghidãu Radu prezent Matei Lucian Ion absent Gherasim Ion-Andrei prezent Matei Vasile prezent Gheorghiu Mihai prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Gheorghiu Adrian prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Marineci Ionel absent Gheorghe Valeriu absent Marin Gheorghe prezent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Manolescu Oana prezentã Georgescu Florin absent Manole Odisei absent Gazi Gherasim prezent Macarie Sergiu prezent Gavrilaº Teodor absent Lupu Vasile prezent Gavra Ioan prezent Lixãndroiu Viorel prezent Gaspar Acsinte prezent

Lepºa Sorin Victor absent Leonãchescu Nicolae prezent Lãpuºan Alexandru prezent Lãdariu Lazãr prezent Lazia Ion absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Kovacs Carol-Emil prezent K—nya-Hamar Alexandru prezent Kerekes K‡roly prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau absent Kakasi Alexandru absent Jurca Teodor absent Jurcan Dorel absent Grigorescu Paula prezentã Irimescu Haralambie prezent Iorgulescu Adrian absent Iorga Leonida Lari prezentã Ioniþã Nicu absent Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Ionescu Nicolae absent Ionescu Marina prezentã Ionescu Gheorghe absent Ionescu-Galbeni-Nicolae Vasile prezent Ionescu Constantin absent Ionescu Bogdan absent

Ionescu Nicolae, corectez, poziþia 148, este prezent. ||Galic Lia-Andreia absentã Furo Iuliu Ioan prezent Filipescu Ileana prezentã Fenoghen Sevastian absent Enescu Ion prezent Enache Marian absent Elek Barna absent Duþu Ion prezent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Dumitrescu Paul Adrian prezent Dumitrescu Bãlan Marilena absentã Dumitrean Bazil prezent Dumitraºcu Laurenþiu prezent Dugulescu Petru prezent Drumen Constantin prezent Drecin Mihai Dorin prezent Botescu Ion prezent Bot Octavian absent Boºtinaru Victor prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Boda Iosif absent Bivolaru Ioan absent Bivolaru Gabriel absent Birtalan çkos prezent Biriº Anamaria Mihaela prezentã Berciu Ion prezent Berci Vasile prezent Berceanu Radu Mircea absent Bejinariu Petru prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Bãsescu Traian absent Bãlãeþ Miticã absent Bãbãlãu Constantin absent|Galic Lia-Andreia absentã Furo Iuliu Ioan prezent Filipescu Ileana prezentã Fenoghen Sevastian absent Enescu Ion prezent Enache Marian absent Elek Barna absent Duþu Ion prezent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Dumitrescu Paul Adrian prezent Dumitrescu Bãlan Marilena absentã Dumitrean Bazil prezent Dumitraºcu Laurenþiu prezent Dugulescu Petru prezent Drumen Constantin prezent Drecin Mihai Dorin prezent Botescu Ion prezent Bot Octavian absent Boºtinaru Victor prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Boda Iosif absent Bivolaru Ioan absent Bivolaru Gabriel absent Birtalan çkos prezent Biriº Anamaria Mihaela prezentã Berciu Ion prezent Berci Vasile prezent Berceanu Radu Mircea absent Bejinariu Petru prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Bãsescu Traian absent Bãlãeþ Miticã absent Bãbãlãu Constantin absent| |---|---|---| ||Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Dragu George absent Drao Iuliu Liviu absent Bartoº Daniela prezentã Barde Tãnase prezent || ||gº Dorin Mihai prezent Dorian Dorel absent Dobrescu Smaranda absentã Dobre Traian absent Dîrstaru Dorin absent Dimitriu Sorin Petre absent Diaconescu Ion prezent Dejeu Gavril prezent Decusearã Jean prezent Dãnilã Vasile prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian absent Darie Simion prezent Dan Matei-Agathon absent Dan Marþian absent Cunescu Sergiu prezent Cristea Marin absent Cristea Gheorghe absent Cotrutz Constantin Eremia prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Cosma Liviu-Ovidiu absent Corniþã Ion prezent Corâci Ioan Cezar prezent Constantinescu Dan prezent Cojocaru Radu-Spiridon prezent Cîrstoiu Ion prezent Ciumara Mircea absent Ciontu Corneliu prezent Chiriac Mihai prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Chichiºan Miron prezent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Cândea Vasile prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Cazacu Vasile-Mircea prezent Calimente Mihãiþã absent Buzatu Dumitru prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Burlacu Viorel absent Bujor Liviu absent Buga Florea absent Bud Nicolae prezent Brezniceanu Alexandru prezent Bran Vasile absent Barbãroºie Victor absent Barbaresso Emanoil-Dan prezent B‡r‡nyi Francisc prezent Bara Radu-Liviu prezent Badea Alexandru Ioan prezent Baciu Mihai prezent Babiuc Victor absent Babiaº Iohan-Peter (Corectez: Barbãroºie Victor prezent; poziþia 2 Baban ªtefan prezent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Asztalos Ferenc prezent Ariton Gheorghe prezent Arghezi Mitzura Domnica prezentã Argeºanu Valentin absent Antonescu Nicolae Napoleon prezent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Antal Istv‡n absent Andronescu Ecaterina prezentã Andrei Gheorghe prezent Ana Gheorghe (de Hunedoara) absent Ana Gheorghe (de Dâmboviþa) prezent Alecu Aurelian Paul absent Albu Gheorghe prezent Albu Alexandru prezent Afrãsinei Viorica absentã Aferãriþei Constantin prezent Achimescu Victor ªtefan absent Reluãm lista: Valeca ªerban prezent Udrea Florian prezent **Din salã:** Reluaþi de la coadã la cap! **K—nya-Hamar Alexandru** Bun Reluãm de la coadã. Voicu Mãdãlin absent Viþelar Bogdan prezent Vitcu Mihai absent||

prezent; poziþia 27) |Vintilã Dumitru Mugurel|absent|Neacºu Ilie|absent| |---|---|---|---| |Vilãu Ioan-Adrian|absent|Nanu Romeo|absent| |Videanu Adriean|absent|Nagy Stefan|absent| |Vida-Simiti Ioan|prezent|Nicolescu Mihai|prezent| |Vâlcu Mircea|absent|Nicolaiciuc Vichentie|prezent| |Vãsioiu Horia|absent|Musca Mona Octavia|absentã| |Vataman Dorin|absent|Mureºan Ioan|absent| |Vasilescu Valentin|absent|Moucha Romulus-Ion|absent| |Vasilescu Nicolae|absent|Miloº Aurel|absent| |Þurlea Petre|absent|Micle Ulpiu-Radu-Sabin|absent| |Þocu Iulian-Costel|absent|Mazãre Radu Stefan|absent| |Tudose Nicolae-Florin|absent|Matei Lucian Ion|absent| |Tudor Marcu|absent|Matei Vasile|prezent| |Trifu Romeo Marius|absent|Dârstaru Dorin|absent| |Tabãrã Valeriu|absent|Dimitriu Sorin Petre|absent| |ªteolea Petru|prezent|Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent| |ªtefãnoiu Luca|absent|Dan Matei-Agathon|absent| |ªerban George|absent|Dan Marþian|absent| |Szil‡gyi Zsolt|absent|Cristea Marin|absent| |Sturza Popovici Cornel|prezent|Cristea Gheorghe|absent| |Stoica Valeriu|absent|Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |Stoica Valeria Mariana|prezentã|Cosma Liviu-Ovidiu|absent| |Stãnescu Alexandru-Octavi|absent|Ciumara Mircea|absent| |Stan Vasile|absent|Marineci Ionel|absent| |Severin Adrian|absent|Manole Odisei|absent| |Serac Florian|absent|Lepºa Sorin|absent| |Secarã Gheorghe|prezent|Lazia Ion|absent| |Sassu Alexandru|prezent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|absent| |Sandu Ion Florentin|absent|Kakasi Alexandru|absent| |Sandu Alecu|absent|Jurca Teodor|absent| |Sabãu Traian|absent|Jurcan Dorel|absent| |Ruse Corneliu Constantin|absent|Iorgulescu Adrian|absent| |Roman Ioan|absent|Ioniþã Nicu|absent| |Rãdulescu Cristian|absent|Ionescu Gheorghe|absent| |R‡koczi Ludovic|absent|Ionescu Constantin|absent| |R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent|Ionescu Bogdan|prezent| |Radu Alexandru-Dumitru|prezent|Ifrim Dumitru|absent| |Putin Emil-Livius-Nicolae|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Protopopescu Cornel|prezent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Priceputu Laurenþiu|absent|Grigoraº Neculai|absent| |Popescu Tãriceanu-Cãlin|absent|Glãvan ªtefan|absent| |Popescu Ioan-Dan|absent|Gliga Vasile|absent| |Popa Daniela|absentã|Gheorghiof Titu-Nicolae|absent| |Popa Aron Ioan|absent|Gheorghe Valeriu|absent| |Pop Viorel|prezent|Georgescu Florin|absent| |Pintea Ioan|absent|Gavrilaº Teodor|absent| |Petreu Liviu|absent|Galic Lia-Andreia|absentã| |Petrescu Silviu|absent|Enache Marian|absent| |Pâslaru Dumitru|absent|Elek Barna|absent| |Paºcu Ioan Mircea|absent|Dumitriu (Hunea) Carmen|absentã| |Pantiº Sorin|absent|Dumitrescu Bãlan Marilena|absentã| |Paneº Iosif|absent|Dragu George|absent| |Pambucian Varujan|absent|Dragoº Iuliu Liviu|absent| |Osman Fedbi|absent|Dorian Dorel|absent| |Opriº Remus|absent|Dobrescu Smaranda|absentã| |Onaca Dorel Constantin|absent|Dobre Traian|absent| |Olteanu Ioan|absent|Calimente Mihãiþã|absent| |Oanã Gheorghe|absent|Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Noica Nicolae|absent|Burlacu Viorel|absent| |Nistor Vasile|prezent|Bujor Liviu|absent| |Nicolicea Eugen|absent|Buga Florea|absent| |Nica Dan|absent|Bran Vasile|absent| |Bot Octavian|absent| |---|---| |Boda Iosif Bivolaru Ioan Bivolaru Gabriel Berceanu Radu Mircea Bãsescu Traian Bãlãeþ Miticã Bãbãlãu Constantin Babiuc Victor Babiaº Iohan-Peter|absent absent absent absent absent absent absent absent absent| |Argeºanu Valentin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antal Istv‡n|absent| |Andrei Gheorghe|prezent| |Alecu Aurelian Paul|prezent| |Afrãsinei Viorica|absentã| |Achimescu Victor ªtefan|absent| |Domnule preºedinte, am terminat apelul nominal.||

K—nya-Hamar Alexandru

#109478

|Buruianã-Aprodu Daniela Buzatu Dumitru|absentã prezent| |---|---| |Calimente Mihãiþã Cazacu Vasile-Mircea|absent absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard Cândea Vasile|prezent prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae Chichiºan Miron Chiliman Andrei-Ioan|prezent absent prezent| |Chiriac Mihai|prezent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciumara Mircea|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|prezent| |Constantinescu Dan|prezent| |Corâci Ioan Cezar|prezent| |Corniþã Ion|prezent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent.|

|**Domnul K—nya-Hamar Alexandru:**||Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |---|---|---|---| |Aferãriþei Constantin|prezent| Buzatu Dumitru|prezent| |Vã rog sã primiþi buletinul de vot.||Calimente Mihãiþã Cazacu Vasile-Mircea|absent absent| |Afrãsinei Viorica|absentã|Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard Cândea Vasile|prezent prezent| |Albu Alexandru Albu Gheorghe Alecu Aurelian Paul|prezent prezent absent|Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae Chichiºan Miron Chiliman Andrei-Ioan|prezent absent prezent| |Ana Gheorghe|prezent|Chiriac Mihai|prezent| |Ana Gheorghe (de Hunedoara)|absent|Ciontu Corneliu|absent| |Andrei Gheorghe|prezent|Ciumara Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentã|Cîrstoiu Ion|prezent| |Antal Istv‡n|absent|Cojocaru Radu-Spiridon|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent|Constantinescu Dan|prezent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent|Corâci Ioan Cezar|prezent| |Argeºanu Valentin|absent|Corniþã Ion|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã|Cosma Liviu-Ovidiu|absent.| |Ariton Gheorghe|absent||| |Asztalos Ferenc|prezent|Revin pentru poziþiile... Bartoº Daniela, core|| |Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent|poz. 29, prezent; Berci Ioan, corectez, poz. 37, pre|| |Baban ªtefan|prezent|Poftiþi la vot, vã rog! Calimente Mihãiþã,|poz. 55, c| |Babiaº Iohan-Peter|absent|tez, prezent.|| |Babiuc Victor|absent||| |Baciu Mihai|absent|Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |Badea Alexandru Ioan|prezent|Cotrutz Constantin Eremia|prezent| |Bara Radu-Liviu|absent|Cristea Gheorghe|prezent| |B‡r‡nyi Francisc|prezent|Cristea Marin|absent| |Barbaresso Emanoil-Dan|prezent|Cunescu Sergiu|absent| |Barbãroºie Victor|prezent|Dan Marþian|absent| |Barde Tãnase|prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |Bartoº Daniela|absentã|Darie Simion|prezent| |Bãbãlãu Constantin|absent|Dãrâmuº Nicolae Octavian|absent| |Bãlãeþ Miticã|absent|Dãnilã Vasile|absent|

Revin pentru poziþiile... Bartoº Daniela, corectez, poz. 29, prezent; Berci Ioan, corectez, poz. 37, prezent. Poftiþi la vot, vã rog! Calimente Mihãiþã, poz. 55, corectez, prezent. Decusearã Jean prezent Dejeu Gavril prezent Diaconescu Ion absent Dimitriu Sorin Petre absent Dîrstaru Dorin absent Dobre Traian absent Dobrescu Smaranda absentã Dorian Dorel absent Dorin Mihai absent Dragoº Iuliu Liviu absent Dragu Gheorghe absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Drecin Mihai Dorin absent Drumen Constantin absent Dugulescu Petru prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Dumitrean Bazil prezent Dumitrescu Bãlan Marilena absentã Dumitrescu Paul Adrian prezent Dumitriu Hunea Carmen prezentã Duþu Ion prezent Elek Barna absent Enache Marian absent Enescu Ion prezent Fenoghen Sevastian absent Filipescu Ileana prezentã Furo Ioan Iuliu prezent Galic Lia-Andreia absentã Gaspar Acsinte prezent Gavra Ioan prezent Gavrilaº Teodor absent Gazi Gherasim prezent Georgescu Florin absent Gheciu-Radu-Sever Cristian prezent Gheorghe Valeriu absent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Mihai prezent Gherasim Ion-Andrei absent Ghidãu Radu prezent Ghiga Vasile absent Giurescu Ion prezent Glãvan ªtefan absent Godja Petru absent Grãdinaru Nicolae absent Grigoraº Neculai absent Grigoriu Mihai prezent Groza Nicolae prezent Gvozdenovici Slavomir absent Haºotti Puiu prezent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Hlinschi Mihai absent

Corectez poz. 16, Ariton Gheorghe este prezent. Puteþi vota.

K—nya-Hamar Alexandru

#113521

|Honcescu Ion|prezent| |---|---| |Hrebenciuc Viorel|absent| |Iacob Elena|absentã| |Ianculescu Marian|absent|

|Ifrim Dumitru|absent| |---|---| |Igna Ioan|prezent| |Ignat ªtefan|prezent| |Iliescu Valentin-Adrian|absent| |Ionescu Alexandru|absent| |Ionescu Anton|absent| |Ionescu Bogdan|absent| |Ionescu Constantin|absent| |Ionescu-Galbeni-Niculae Vasile Constantin|prezent| |Ionescu Gheorghe Ionescu Marina Ionescu Nicolae|absent prezent absent| |Ioniþã Mihail-Gabriel Ioniþã Nicu Iorga Leonida Lari Iorgulescu Adrian Irimescu Haralambie Ivãnescu Paula Maria Jurcan Dorel Jurcã Teodor Kakasi Alexandru Kelemen Atilla BŽla Ladislau Kerekes K‡roly K—nya-Hamar Alexandru Kovacs Carol-Emil Kov‡cs Csaba-Tiberiu Lazia Ion Lãdariu Lazãr Lãpuºan Alexandru Leonãchescu Nicolae Lepºa Sorin Victor Lixãndroiu Viorel Lupu Vasile Macarie Sergiu|prezent absent prezentã absent prezent prezentã absent absent absent absent prezent prezent prezent prezent prezent prezent absent absent absent prezent absent prezent|

Corectez, Mitzura Arghezi, poz. 15, prezent. Poftiþi la vot!

|Manole Odisei Manolescu Oana Marin Gheorghe Marineci Ionel Marinescu Ioan-Sorin M‡rton çrp‡d-Francisc|absent absentã prezent absent absent prezent| |---|---| |Matei Lucian Ion|absent| |Matei Vasile|prezent| |M‡tis Eugen|prezent| |Mazãre Radu ªtefan|absent| |Mândroviceanu Vasile|absent| |Mânea Radu|prezent| |Mera Alexandru-Liviu|prezent| |Meºca Sever|absent| |Miclãuº Vasile|absent| |Micle Ulpiu-Radu-Sabin Mihãilescu Petru-ªerban|absent prezent| |Mihu Victor Traian|prezent| |Miloº Aurel Mitrea Miron-Tudor|absent absent| |Mogoº Ion|prezent| |Moiceanu Constantin|prezent| |Moldovan Petre|absent| |Moldoveanu Eugenia|prezentã| |Morariu Teodor-Gheorghe|prezent|Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent| |---|---|---|---| |Moroianu Geamãn Adrian Tudor|prezent|Popescu Dumitru|prezent| |Moucha Romulus-Ion|absent|Popescu Emil-Teodor|prezent| |Munteanu Ion|prezent|Popescu Ioan-Dan|absent| |Mureºan Ioan|absent|Popescu Irineu|prezent| |Musca Monica Octavia|absentã|Popescu-Tãriceanu-Cãlin|absent| |Nagy Stefan|prezent|Priceputu Laurenþiu|absent| |Naidin Petre|prezent|Protopopescu Cornel|prezent| |Nanu Romeo|prezent|Putin Emil-Livius-Nicolae|absent| |Nãstase Adrian|absent|Puwak Hildegard-Carola|prezentã| |Neacºu Ilie|absent|Radu Alexandru-Dumitru|absent| |Neagu Romulus|absent|Radu Elena Cornelia Gabriela|prezentã| |Neagu Victor|prezent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|prezent|Raica Florica Rãdiþa|prezentã| |Negrãu Mircea|prezent|Raicu Romulus|prezent| |Nica Dan|absent|R‡koczi Ludovic|absent| |Nicã Mihail|prezent|Rãdulescu Cristian|absent| |Nichita Dan Gabriel|prezent|Rãdulescu-Zoner-Constantin ªerban|prezent| |Nicolae Jianu|prezent|Rânja Traian-Neculaie|prezent| |Nicolaiciuc Vichentie|absent|Remeº-Decebal Traian|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Rizescu-Sergiu George|absent| |Nicolicea Eugen|prezent|Roman Ioan|absent| |Niculescu-Duvãz-Bogdan Nicolae|prezent|Roºca Ioan|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Rotaru Dumitru|prezent| |Noica Nicolae|absent|Ruse Corneliu Constantin|absent| |Oanã Gheorghe|absent|Sabãu Traian|absent| |Oltean Ioan|absent|Sandu Alecu|absent| |Onaca Dorel Constantin|absent|Sandu Dumitru|prezent| |Opriº Constantin Remus|absent|Sandu Ion Florentin|absent| |Osman Fedbi|absent|Sassu Alexandru|prezent| |Palade Dan|prezent|Sãndulescu Aureliu Emil|prezent| |Pambuccian Varujan|prezent|Sârbu Marian|prezent| |Paneº Iosif|absent|Secarã Gheorghe|prezent| |Panteliuc Vasile|prezent|Serac Florian|absent| |Pantiº Sorin|absent|Severin Adrian|absent| |Papuc Aurel Constantin|absent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |Partal Petre|prezent|Sireþeanu Mihail|prezent| |Paºcu Ioan Mircea|absent|Sonea Ioan|prezent| |Pavel Vasile|prezent||| |Pavelescu Claudiu Costel|prezent|Corectez poz. 277, Rizescu-Sergiu|George, prez| |Pãcurariu Iuliu|prezent|Puteþi vota!|| |Pãunescu Costel|prezent||| |Pârgaru Ion|absent|Spãtaru Liviu|absent| |Pâslaru Dumitru|absent|Spiridon Didi|absent| |PŽcsi Francisc|prezent|Stan Vasile|absent| |Pereº Alexandru|prezent|Stanca Teodor|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent|Stanciu Anghel|absent| |Petrescu Silviu|prezent|Stãnescu Alexandru-Octavi|absent| |Petrescu Virgil|prezent|Stãnescu Mihai-Sorin|prezent| |Petreu Liviu|absent|Stoica Valeria Mariana|prezentã| |Pintea Ioan|absent|Stoica Valeriu|absent| |Piþigoi Barbu|prezent|Sturza Popovici Cornel|prezent| |Podaru Dumitru Teodor|absent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |Pop Iftene|absent|Szil‡gyi Zsolt|absent| |Pop Leon Petru|prezent|ªaganai Nusfet|prezent| |Pop Viorel|absent|ªerban George|absent| |Popa Daniela|absentã|ªtefãnoiu Luca|absent| |Popa Aron Ioan|absent|ªteolea Petru|prezent| |Popa Mihai-Ioan|prezent|Tabãrã Valeriu|absent| |Popa Nicolae|prezent|T‡mas S‡ndor|prezent| |Popa ªtefan|absent|Tarna Gheorghe|prezent| |Popa Virgil|prezent|Tãvalã Tãnase-Pavel|prezent|

Corectez poz. 277, Rizescu-Sergiu George, prezent. Puteþi vota! |Teculescu Constantin|absent| |---|---| |Tokay Gheorghe|prezent| |Trifu Romeo Marius|absent| |Tudor Marcu Tudose Nicolae-Florin|absent prezent| |Þepelea Gabriel|prezent| |Þocu Iulian-Costel Þurlea Petre|absent absent| |Udrea Florian|prezent| |Vajda Francisc Atila|absent| |Valeca ªerban Constantin|prezent| |Varga Attila|prezent| |Vasilescu Nicolae|absent| |Vasilescu Valentin|absent|

Poz. 318, Tudor Marcu, corectez, prezent. Puteþi vota!

|Vataman Dorin|absent| |---|---| |Vãsioiu Horia|absent| |Vâlceanu Gheorghe|prezent| |Vâlcu Mircea|absent| |Vetiºanu Vasile|prezent| |Vida Iuliu|prezent| |Vida-Simiti Ioan|prezent| |Videanu Adriean|absent| |Vilãu Adrian-Ioan|absent| |Vintilã Dumitru Mugurel Vitcu Mihai|absent absent| |Viþelar Bogdan Voicu Mãdãlin|absent absent| |Weber Ernest-Otto|absent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|absent.|

Poz. 63, Ciontu Corneliu, prezent! Puteþi vota! 166, Leonãchescu Nicolae, prezent. Manolescu Ana, poz. 72, prezent.

Dumitru Badea

#120330

|**Domnul Dumitru Badea:**|| |---|---| |Facem votul la Senat.|| |Domnii senatori:|| |Achim George|absent| |Aichimoaie Ionel|prezent| |Alexandru Nicolae|prezent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|prezent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe|absent| |Badea Dumitru|prezent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent| |Bãlãnescu Mihail|prezent| |Baraº Ioan|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Bleahu Marcian-David|absent| |Blejan Constantin|prezent| |Bogdan Florin|absent| |Boiangiu Cornel|prezent| |Boilã Matei|absent| |Bold Ion|absent| |Brânzan Emilian|prezent| |Bucur Corneliu-Ioan|absent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Burghelea Ioan|prezent| |Burtea Marcu|absent| |Buruianã Florin|absent| |Caraman Petru|prezent| |Cataramã Viorel|prezent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion Cerveni Niculae Chiriacescu Sergiu Ciurtin Costicã|absent absent absent prezent| |Clonaru Victor|prezent| |Cotarcea Haralambie Cozmâncã Octav|absent absent| |Crecan Augustin|absent| |Creþu Ioan Csap— Iosif Dide Nicolae Dima Emil|prezent prezent absent absent| |Dobrescu Rãsvan Dobrescu Vasile Drãgulescu Iosif ªtefan Dumitraºcu Gheorghe Dumitrescu Cristian Sorin|prezent present absent prezent prezent| |Dumitrescu Ticu Constantin Eckstein-K—vacs PŽter|prezent absent| |Fãniþã Triþã Feldman Radu Alexandru|absent absent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Fuior Victor Gabrielescu Valentin Corneliu|prezent prezent| |Gaita Doru|prezent| |Gavaliugov Corneliu Dorin Gheorghiu Costel|absent absent| |Gherman Oliviu|absent| Ghiþiu Paul absent Glodean Voicu Valentin absent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent Hauca Teodor prezent Huidu Dumitru absent Ilie Aurel Constantin absent Ilie ªtefan absent Iliescu Ion absent Ion Vasile absent Ionescu Cazimir Benedict absent Ionescu Quintus-Mircea absent Juravlea Petru absent Lãzãrescu A. Dan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Maior Liviu absent Marcu Ion absent Marin Dan Stelian absent Marinescu Voinea Bogdan absent Mark— BŽla absent Matetovici Mihai prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Mînzînã Ion absent Moisin Ioan prezent Mortun Alexandru Ioan prezent MŸller Constantin prezent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Sergiu absent Nicolai Marin absent Ninosu Petre prezent Oprea Andreiu prezent Opriº Octavian absent Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian prezent Paºca Liviu Titus absent Pãcuraru Paul prezent Pãtru Nicolae absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Petrescu Mihai absent Plãticã Vidovici-Ilie absent Pop Ioan Sabin absent Pop Stelian Alexandru absent Popa Mircea Ioan absent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil absent Popovici Alexandru absent Prahase Ioan Mircea absent Preda Elena absentã Preda Florea prezent Predescu Ion absent Predilã Marin prezent Prisãcaru Ghiorghi absent Pruteanu George-Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Roman Petre absent Sava Constantin absent Sãndulescu ªerban absent Secrieru Dinu prezent SŽres Denes absent Sersea Nicolae absent Solcanu Ion absent Spineanu Ulm Nicolae prezent

Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc absent ªtefan Viorel absent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Timofte Alexandru-Radu absent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile absent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan absent Vasiliu Eugen absent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae prezent Dacã a mai venit cineva între timp. Trebuie sã votez ºi eu, da?

Decebal-Traian Remeº

#135234

Problema învãþãmântului a constituit subiect de discuþie la toate bugetele la a cãror dezbatere am participat ºi eu. Am spus-o Comisiilor de buget-finanþe, am spus-o Comisiilor de învãþãmânt, am spus-o Ministerului Educaþiei Naþionale ºi multora dintre dumneavoastrã, în diverse discuþii.

Legea, în sine, la care se face trimitere pentru acest 4% din P.I.B., este Ñ pãrerea mea Ñ insuficient de clarã. Activitatea de învãþãmânt este una, educaþia naþionalã ºi cheltuielile acestui minister sunt altceva. Activitatea de învãþãmânt se regãseºte ºi la alte ministere.

Ar trebui revãzutã legea în cauzã ºi sã se facã distincþie clarã între activitatea de învãþãmânt ºi între nevoile de finanþare ale Ministerului Educaþiei Naþionale, care, cu precãdere, se ocupã de aceastã activitate.

Sã ne fie clar tuturor: dacã fixãm un anume procent din P.I.B., ce vom finanþa cu el?

Domnul deputat Morariu v-a spus destinaþia banilor de la privatizare ºi de la Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare, acea rãscumpãrare de titluri înseamnã cã soldurile datoriei interne, pe parcursul anului, vor fi în scãdere. Dobânzile sunt aºa calculate, în funcþie de momentele când soldul va scãdea.

Am spus comisiilor, vã spun ºi dumneavoastrã, am exprimat ºi apar, undeva, într-un articol al legii, 2.000 de miliarde de la Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare, 8.000 de miliarde de la Fondul Proprietãþii de Stat, din privatizare, o treime din aceºti bani, împãrþit la 6, este gânditã ca scadenþã, lunã de lunã, în semestrul 1; ºi douã treimi împãrþit la 6 sunt scadenþã în semestrul 2, lunã de lunã.

Dacã vom da altã destinaþie acestor bani, automat ne vor creºte dobânzile ºi nu putem decât cu riscul majorãrii imediate a deficitului, sau cu diminuarea corespunzãtoare a altor capitole de cheltuieli.

Vã rog, ca atare, acest amendament din Anexa 2 de la nr. crt. 43 sã rãmânã respins, aºa cum au propus comisiile de specialitate.

Ioan Creþu

#148549

Domnilor preºedinþi, Domnule ministru, Stimate ºi stimaþi colegi,

Cele douã Comisii de sãnãtate de la Senat ºi Camerã vin în faþa dumneavoastrã cu un amendament care se propune a fi introdus la art. 18, un nou alineat, alin. 8, cu urmãtorul conþinut: ”Datoriile cãtre furnizori ºi creditori, înregistrate la data de 30 septembrie 1999, de cãtre unitãþile ºi activitãþile medicale rezultate din acordarea asistenþei medicale persoanelor asigurate se suportã din bugetul fondului de asigurãri de sãnãtate, peste cheltuielile cu serviciile medicale. Alocarea sumelor se efectueazã potrivit normelor elaborate de Ministerul Sãnãtãþii cu acordul Ministerului FinanþelorÒ.

Cu acest amendament care a fost discutat de cele douã ministere Ñ Ministerul Sãnãtãþii ºi Ministerul Finanþelor Ñ a fost de acord ºi domnul ministru al finanþelor ºi s-a transmis caselor de asigurãri de sãnãtate ºi Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate o adresã de care dumnealor nu au þinut cont. De fapt, de la data de 1 octombrie, asistenþa sanitarã spitaliceascã a fost preluatã de Casa Naþionalã ºi de casele de sãnãtate. Din acel moment, toate cheltuielile suportate, în continuare, trebuiau sã fie plãtite de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, pentru cã era vorba de asistenþa sanitarã a celor asiguraþi, Ministerul Sãnãtãþii nemaiavând, din punct de vedere, nici legal, nici juridic dreptul sã plãteascã aceste cheltuieli.

Pentru aceasta am venit în faþa dumneavoastrã cu acest amendament. Motivarea care au dat-o cele douã comisii, colegii de la Finanþe, Ministerul Sãnãtãþii avea într-adevãr bani pentru programele de sãnãtate, dar banii pe care-i avea Ministerul Sãnãtãþii anul trecut ºi în acest an au fost suficienþi doar pentru un singur program de sãnãtate Ñ adicã tratamentul diabeticilor. În þara româneascã sunt peste 40.000 de diabetici. Vã informez cã tratamentul cu insulinã a unui bolnav de diabet costã în jur de 700.000 de lei pe lunã, iar banii pe care Ministerul Sãnãtãþii îi are în acest an, prevãzut în actualul buget, s-au cheltuit la jumãtate numai pentru diabetici, nemaiþinând cont de T.B.C., de SIDA, boli contagioase sau alte boli, care în mod normal ar trebui sã fie plãtite de Ministerul Sãnãtãþii.

La ora actualã, actualul buget nu-i permite Ministerului Sãnãtãþii decât profilaxia T.B.C., adicã vaccinarea antiT.B.C., vaccinãrile obligatorii. Aceste sume, nici din punct de vedere juridic, de la data de 1 octombrie, conform Legii nr. 145/1997, Ministerul Sãnãtãþii nu mai plãteºte asistenþa sanitarã, ci casele de sãnãtate. Vã rog insistent sã acceptaþi acest amendament.

Vã mulþumesc.

Dan Constantinescu

#151285

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã revenim puþin în registrul mai exact, chiar dacã pare puþin cinic, al acestui buget, întrucât nu despre necesitatea soluþionãrii tuturor problemelor din sectorul sanitar vorbim aici, lucru cu care suntem, fãrã îndoialã, de acord toþi, pentru cã fiecare ajungem, Doamne fereºte, la doctor, ºi dacã nu noi, pãrinþii noºtri sau cei apropiaþi.

Dar, în primul rând, acest amendament este imprecis formulat. Datoriile cãtre furnizori ºi creditori, înregistrate la 30 septembrie 1999 de cãtre unitãþile ºi activitãþile medi-

cale, o parte dintre ele au fost achitate ulterior, dimensiunea lor nu se cunoaºte ºi este foarte greu de a spune care din aceste datorii de la 30 septembrie mai sunt astãzi în vigoare ºi care s-au fãcut, pentru cã este vorba ºi despre niºte cheltuieli fãcute, care sunt fãcute în conformitate cu normele în vigoare. Pentru cã existã posibilitatea ca o serie de cheltuieli sã fi fost fãcute în avans sau, în orice caz, pentru activitãþi care privesc anul urmãtor.

În al doilea rând, iarãºi revin la ceea ce am spus mai înainte. Se suportã din bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate. Dacã vom chema aici pe reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii, sau cei care gestioneazã, vom constata cã am aruncat în grãdina altora o chestiune cu care sigur suntem de acord sã fie rezolvatã, dar nu pe seama altui ordonator de credite. Or, noi propunem respingerea amendamentului, întrucât aºa cum apare aici, plata datoriilor unitãþilor sanitare se poate asigura din veniturile constitutite din sumele primite de la bugetul de stat, prin Ministerul Sãnãtãþii, iar datoriile înregistrate ca urmare a achiziþiei unor bunuri, cum ar fi materiale sanitare, care dupã 1 octombrie au fost utilizate în activitãþi de prestãri servicii, incluse în contractele încheiate cu casele de asigurãri, pot fi achitate din sumele primite de unitãþile sanitare reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate. Acesta este motivul pentru care am respins acest amendament ºi nu pentru cã nu ne-am îngrijit noi de situaþia sãnãtãþii din România.

Victor Neagu

#171114

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Bãnuiesc cã ºi domnul ministru de finanþe, care deºi ieri, în plen a fost destul de vesel, ºi mie îmi pare rãu cã o parte din guvernanþii noºtri ieri au fost foarte veseli, probabil cã actualul buget, actuala lege a bugetului le creeazã zâmbete, însã, domnule ministru de finanþe, noi am fost criticaþi ani de-a rândul, noi, P.D.S.R.-ul, cã am susþinut ca în cadrul agriculturii sã-ºi desfãºoare activitatea vreo 38.000 de specialiºti. Din 1996 ºi pânã la ora actualã, din 38.000 sunt vreo 23.000 ºi ceva. Noi am susþinut, împreunã cu ministrul agriculturii, Ioan Avram Mureºan, ca 18.350 de specialiºti sã fie reþinuþi în cadrul desfãºurãrii activitãþi în agriculturã. Apreciem, deºi numãrul este încã foarte mic, dar apreciem cã, totuºi, 18.350 de specialiºti este cât de cât minimum-minimorum necesar pentru activitãþile din agriculturã.

Dumneavoastrã vreþi, prin ceea ce ne propuneþi în art. 21 Ñ adicã 995,1 miliarde lei cheltuieli de personal Ñ sã susþineþi activitatea a numai 8.000 de specialiºti.

## Domnule ministru Remeº,

Dacã agricultura astãzi înregistreazã succesele deosebite, între ghilimele, a ceea ce avem azi, a circa 4 milioane de hectare nearate, necultivate, a câtorva procente de hectare cultivate pânã la ora actualã în campania agricolã de primãvarã, ne întrebãm cum vreþi sã susþinem aceastã agriculturã cu numai 8.000 de specialiºti? Noi avem atâtea comune, atâtea sate unde este nevoie de prezenþa acestora, pentru cei peste 6 milioane de proprietari de parcele, de proprietari de pãmânt la ora actualã. Cine vreþi sã-i îndrume pe aceºtia? Cine vreþi sã facã aceastã coordonare? Cine vreþi sã le spunã cum sã semene, cum trebuie sã întreþinã?

## Domnule ministru Remeº,

Cred cã, înainte de orice, þara are nevoie de o oarecare siguranþã, de o oarecare securitate alimentarã. Vã rugãm sã apreciaþi. Eu vã pot da ºi soluþie pentru ca sã susþineþi aceºti 18.350 de specialiºti. Aveþi 4.300 de miliarde pe care le înglobaþi în cupoanele agricole. Reduceþi de acolo, din cupoanele agricole, 1.000 de miliarde ºi daþi acelor specialiºti de care þara are astãzi nevoie, de care programul naþional-þãrãnesc al P.N.Þ.-ului are nevoie. De aceea, domnule Remeº, reduceþi de unde vreþi dumneavoastrã, de unde ºtiþi, cã ºtiþi mai bine decât noi toþi, ºi susþineþi ca aceºti 18.350 de specialiºti, care sunt prevãzuþi în acest art. 21 în numãr de numai 8.000, sã poatã sã-ºi ducã activitatea ºi îndrumarea în agricultura României.

Vã mulþumesc.

Mihai Chiriac

#177502

Sunt deputatul Mihai Chiriac de la P.D. Ñ Comisia de agriculturã.

Eu vreau sã-l rog pe domnul ministru Remeº ca atunci când ajungem la Anexa III/25, de la Ministerul Agriculturii, la nr. crt. 221, sã încercãm sã gãsim o explicaþie. Eu, cel puþin, ºi majoritatea din Comisia de agriculturã poate sã pricepem ceva, dar nu mi-a spus nimeni ce este cu aceastã cifrã de reducere, adicã este ceva, o nebuloasã completã. Pun întrebarea de acuma, eu vã lãmuresc pe dumneavoastrã. Când a venit bugetul la Comisia de agriculturã au apãrut acolo, brusc ºi instantaneu, de dat 8.000 de persoane. Vin la anexe, dacã aþi vãzut rãspunsul de la anexe, cã nu le aveþi pregãtite de o lunã de zile. În Ministerul Agriculturii sau în agriculturã au lucrat peste 60.000 de specialiºti care s-au redus treptat. Anul trecut au fost 29.000 ºi ceva. Am mai redus 7.000, adicã am privatizat 7.000, nu le-am tãiat capetele, nu i-am aruncat, ºi am rãmas la 23.000 de specialiºti. De la 23.000 de specialiºti, tehnic este o reducere, nu ºtiu de ce, cu 20%. Ministerul Finanþelor a venit cu 8.100, Ministerul Agriculturii a venit cu 8.500. Când Comisia de agriculturã a pus întrebarea, domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii ne-a spus: ”Eu cred cã ajung bani pentru 8 mii jumateÒ; crede el. Ministerul de Finanþe a spus cã: ”nu mã intereseazã, eu am cifraÒ, ºi a rãmas cum am stabilit. A doua zi Ministerul Agriculturii a venit cu o hârtie, nu zicem de la domnul ministru Mureºan, ci pentru, fãrã numãr de intrare ºi ieºire, în care spunea: ”Dragi concetãþeni ºi membri ai comisiei, mai avem nevoie de 200 de miliarde ca sã menþinem 8.500 de specialiºtiÒ. Cu asta am încheiat.

## Rugãmintea care este?

Luni sau marþi, când ajungem la comisie, sã vinã Ministerul de Finanþe, Ministerul Agriculturii ºi sã ne povesteascã cum de-a ajuns de la 23.000 la 8.193, cã are ºi cifre de astea fixe care te pun pe gânduri, 8.193, dacã era circa 8.000 sau 9.000 era altã cifrã, altã treabã. Cum reduce de la 22.984 de persoane la 8.193.? Care sunt reducerile? Pânã la 1 iulie, pentru cã este vorba de 15.000 de persoane calificate, ºi noi ce le povestim de pe acuma? ”Mãi bãieþi, fraþilor ºi surorilor, cãutaþi-vã de muncã în altã parte!Ò Sau este o strategie de privatizare? Ni s-a dat un rãspuns foarte nu ºtiu cumÉ, o sã câºtige ºi vom privatiza ceva, ceva de la A.G.A., ceva de la reproducþieÉ Dar când, unde ºi cum, în ce perioade, îi preia cineva, merg pe lucru manual, merg pe muncãÉ? Este pur ºi simplu o nebuloasã în ceea ce priveºte personalul din agriculturã.

De-aia eu mi-am cerut scuze, trebuia sã intervin la articolul respectiv, la anexe, nu acum, dar îi mai rog o datã pe cei de la Ministerul de Finanþe ºi pe cei de la Ministerul Agriculturii sã vinã cu lecþia, cât ºi cât, învãþatã. Nu sã vinã ºi sã ne lase aºaÉ, înÉ

Vã mulþumesc, îmi cer scuze.

Oliviu Gherman

#181211

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Încep prin a-mi recunoaºte incompetenþa în detalii privitoare la structura bugetului, dar, pe de altã parte, trebuie sã recunosc cã aºa cum este formulatã legea bugetului este ca în acele desene în care sunt douã figuri ºi în care se cere sã gãseºti deosebirile Ñ 18 deosebiri între cele douã figuri. Este foarte greu sã gãseºti exact locul în care o anumitã acþiune trebuie cuprinsã. Însã, avându-se în vedere faptul cã s-a discutat cu domnul ministru ºi Domnia sa a dovedit o deosebit de agreabilã înþelegere în aceastã privinþã, fie la 21 alin. 1, în care sunt cheltuieli din bugetul de stat pentru acþiuni economice, fie la 22 alin. 1, în care sunt cheltuieli pentru alte acþiuni Ñ aici era chestia cu deosebirea eventualã între cele douã figuri Ñ sã se includã, în principiu, formularea detaliatã o vom gãsi-o, ca sã ajungã la anexã acest lucru, sã se includã, în loc de un milion patru sute de milioane platã pentru Krivoi-Rog, sã se stabileascã sã ne plãtim datoriile ºi activitãþile pe acest an de asigurare a intrãrii în funcþie ºi preluãrii drepturilor noastre, care se ridicã la 55 de miliarde Ñ 40+15 Ñ deci, în loc de 1,4/55 de miliarde. Desigur, acestea pot fi incluse fie la 21 alin. 1, fie la 22 alin. 1, domnul ministru este mai în mãsurã, dar atunci când vom ajunge la anexã sã avem acceptul de principiu ºi sã facem modificarea respectivã.

Menþionez cã acesta este un amendament care a fost propus de cãtre Comisia de privatizare a Senatului dar,

din pãcate, el nu apare nici într-o parte, nici în alta, dar avem toate documentele prin care demonstrãm faptul cã amendamentul a fost trimis, astfel încât, ca sã concluzionez, atunci când iniþiatorul, domnul ministru, va lua cuvântul la 21 alin. 1, respectiv la 22 alin. 1, sã ne precizeze punctul de vedere al Guvernului în legãturã cu aceastã acþiune care a mai fost ridicatã astãzi dimineaþã într-o discuþie preliminarã la un articol la care am înþeles cã nu se potrivea, ori la 21 alin. 1, ori la 22 alin. 1, pentru a nu practica ceea ce se numeºte sã pierdem aproximativ 800 de milioane de dolari pentru 2 milioane ºi jumãtate de dolari care ar trebui plãtiþi ºi care sã ne asigure participarea noastrã la activitãþile acestui combinat.

Vã mulþumesc.

Cu tot respectul, rog sã se þinã cont de acest punct de vedere.

Barbu Piþigoi

#183676

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu toatã stima pentru domnul senator, care de circa 8 ani de zile susþine o tezã moartã, susþine cheltuirea unor fonduri importante din sumele contribuabililor, pentru o investiþie care nu aduce nimic pentru þara româneascã, inclusiv Cuba, mai sunt ºi altele, domnule deputat, pe care dumneavoastrã le-aþi susþinut de-a lungul timpului, pentru cã sunteþi de 8 ani în Parlament ºi bãgaþi mâna pânã la coate în buzunarul contribuabilului ca sã susþineþi niºte investiþii care n-au nici o relevanþã pentru România, în loc sã aduceþi aceastã contribuþie pentru investiþii care zac în România ºi care se degradeazã exponenþial.

Aº vrea sã amintesc domnului senator cã investiþia de la Krivoi-Rog, în care România a bãgat aproape un miliard de dolari, aºa cum menþiona ºi Domnia sa, nu aduce nici un folos României, ea a fost fãcutã de guvernele anterioare pentru a crea locuri de muncã, pentru a face niºte echipamente care au fost duse undeva, de unde România nu câºtigã nimic. La Krivoi-Rog se preparã pelete pentru un combinat, în principal Galaþi, care ºi-a redus producþia de la 10 milioane tone pe an, la circa 3Ð4 milioane tone pe an, un combinat care dacã se va privatiza, probabil, viitorul patron va gãsi de cuviinþã cã poate lua minereu din altã parte, mai ieftin ºi mai bun, ºi atunci investiþia noastrã de la Krivoi-Rog, care trebuie rambursatã în produsele combinatului care nu va funcþiona, pentru cã ºtiþi bine, domnule senator, cã de la Krivoi-Rog au plecat toþi cei care au contractat, rãmânând acolo numai Ucraina ºi România, Ucraina nefiind interesatã, pentru cã are exploatãri similare la Poltava ºi în alte pãrþi din zonã, iar România ºi-a îndeplinit întreaga datorie de 27 de procente care-i revin ºi unde va fi obligatã, de aici înainte, sã cheltuiascã însemnate sume de bani pentru întreþinere, pentru pazã ºi pentru menþinerea unor echipamente care dacã nu sunt întreþinute se distrug, se degradeazã.

Din acest punct de vedere, domnule senator, vã reamintesc cã, de-a lungul timpului, eu ºi colegii mei am susþinut cã aceastã investiþie este pãgubitoare, pãguboasã pentru România, ea a fost creatã la vremea aceea pentru a da satisfacþie unor senatori din partea aceasta a sãlii, care la vremea aia era la guvernare ºi care fãcuserã promisiuni electorale unor C.U.G.-uri din zona dumnealor electoralã, ºi care au dus la cheltuieli fãrã sãbuinþã a unor importante sume de bani pe care dumneavoastrã vreþi sã le continuãm ºi pentru care nu existã nici un fel de beneficiu pentru þara româneascã. De aceea eu vã propun sã luãm o poziþie politicã în acest domeniu ºi sã nu mai cheltuim inutil banul þãrii în niºte investiþii pãguboase, fãrã cap ºi fãrã coadã, atâta vreme cât în România existã investiþii începute, neterminate ºi care trebuie terminate cu aceºti bani.

Vã mulþumesc.

Paul Pãcuraru

#186907

Am înþeles, totuºi, pentru cã bãnuiesc cã nu mai reluaþi subiectul Krivoi-Rog încã o datã, încheiem discuþia aici, ºi aº vrea sã vã spun cã bugetul pe acest an are trei probleme legate de obiectivul de la Krivoi-Rog.

Prima, care a fost însuºitã de Ministerul de Finanþe, ºi anume plata garanþiilor de 10% ale furnizorilor de utilaje ºi echipamente care în momentul furnizãrii au avut garanþii oprite care se compenseazã cu bugetul de stat, ºi acest lucru este deja însuºit ºi de Comisiile de bugetfinanþe, ºi de Ministerul Finanþelor. S-au depus listele, urmeazã sã se gãseascã exact cine va þine evidenþa listelor ºi cine va confirma cã aceste compensãri se pot face în virtutea unor livrãri reale.

A doua problemã legatã de Krivoi-Rog este legatã de plata antreprenorilor ARCOM ºi ARCIF care, din momentul sistãrii lucrãrilor, 1995Ð1996, pânã în momentul de faþã, inclusiv acum, asigurã asistenþã tehnicã, paza, conservarea utilajelor ºi aºa mai departe pentru cã, într-adevãr, acea investiþie de 726 milioane dolari ai României, pânã în momentul de faþã, trebuie mãcar sã fie protejatã pânã când se va lua o decizie politicã vizavi de aceastã situaþie.

În discuþiile pe care le-am avut cu ARCOM-ul ºi cu ARCIF-ul ei au comentat faptul cã Ñ deºi anul trecut au avut preconizatã suma de aproximativ 40 de miliarde pentru lucrãrile de pazã, protecþie ºi conservare, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului nu a decontat aceste sume, iar ei, în momentul de faþã, sunt în situaþia de a fi societãþi private care fac muncã voluntarã în folosul statului pentru a proteja acest obiectiv.

Din acest punct de vedere cred cã, printr-o hotãrâre, Guvernul poate decide de unde alocã banii respectivi pentru cele douã societãþi sau compenseazã sumele

cheltuite de cele douã societãþi, astfel încât sã nu le ducem în faliment printr-o eroare a politicii de stat.

În fine, a treia problemã care priveºte bugetul ºi care vizeazã aceste obiective este dacã România mai acceptã Ñ da sau nu! Ñ sã finanþeze aceastã ”gaurã neagrãÒ a economiei C.A.E.R. Încã de când a fost proiectat, acest combinat era neeconomic, ineficient, pentru cã peletele care se obþineau erau foarte scumpe, erau pelete acide, cu o calitate foarte proastã în raport cu peletele obþinute din zonã, ºi cu investiþie coordonatã de recuperare de aproximativ 99 de ani în anul 1986 când a fost proiectatã. Ceauºescu, atunci când a aprobat acest obiectiv Ñ sigur, poate s-a gândit la viitorul glorios al comunismului când un astfel de obiectiv va putea intra în funcþiune Ñ la faptul cã economia socialistã poate sã-l þinã în viaþã pânã atunci, dar în nici un caz el nu este combinat care, în momentul de faþã, sã fie interesant pentru cineva.

De altfel, Ucraina ºi-a abandonat lucrãrile de la acest obiectiv încã din 1994, nu a investit nici o grivnã ºi are doar o intenþie vagã de a investi, cred cã mai degrabã intenþia este de a atrage partea românã sã aloce mai departe investiþii pentru a da cât de cât un grad de ocupare în zonã.

O investiþie în zonã în momentul de faþã înseamnã o investiþie cu un grad de risc absolut. Practic, acel obiectiv are absolut toate ºansele sã nu se poatã termina niciodatã, chiar dacã pânã ºi americanii Ñ care erau anunþaþi de ziarul **Bursa** cã ar dori sã cumpere creanþele României Ñ ar dori mâine sã se instaleze acolo, pentru cã nu cred cã vor face investiþii de câteva sute de milioane de dolari fãrã sã aibã perspectiva de a le recupera vreodatã.

ªi din acest punct de vedere susþin ideea de a nu se aloca în continuare bani prin buget pentru continuarea investiþiei, pentru cã este fãrã nici un fel de viitor, spunând doar cã în zonã sunt încã 5 combinate care produc pelete ºi care au un grad de încãrcare de 20Ð25% pe capacitate, deci practic este absolut nejustificat din punct de vedere al economiei locale, regionale, europene sau mondiale sã facem încã un obiectiv pe lângã alte 5 care au un grad de încãrcare total necorespunzãtor.

Ceea ce este România obligatã sã facã, este sã dovedeascã cã nu a abandonat acest obiectiv, pentru cã în momentul în care dovedeºte cã a abandonat acest obiectiv, ca stat, înseamnã cã tot ceea ce s-a fãcut pânã în momentul de faþã riscã sã se piardã. Iar alocaþia pe care a fãcut-o Ministerul Finanþelor pânã în momentul de faþã, 1,4 miliarde, este suficientã. Ministerul Finanþelor putea sã punã un singur leu, sã arate cã este interesat mai departe de acest obiectiv, dar trebuie sã dovedim tot timpul prin buget cã el nu este un obiectiv abandonat efectiv de România, pentru cã atunci când se va pune problema, totuºi, a unei soluþii Ñ cã ea va însemna vinderea utilajelor la combinatele din zonã, cã soluþia va fi un acord interguvernamental de altã naturã sau când se va gãsi o soluþie ºi politicã ºi tehnicã la aceastã problemã Ñ România sã aibã drepturi intacte ºi indiscutabile, având în vedere tocmai faptul cã a cheltuit pânã acum o sumã de aproape un miliard de dolari, fãrã mãcar sã bea un pahar de apã mineralã.

Vã mulþumesc.

Petre Naidin

#193558

## Domnule prezident,

Observaþi la poz. 64, respectiv 65, cã sunt douã amendamente respinse, cu referire la aceeaºi temã, adicã privind susþinerea ratei dobânzii la creditele pe termen scurt, mediu ºi lung care se acordã de EXIMBANK. Este în corelare cu ceea ce noi am votat la Camera Deputaþilor ºi inclusiv la Senat. Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea EXIMBANK este la mediere, ºi aºa a fost adoptat acest concept pentru susþinerea ratei dobânzilor.

În plus, eu am cerut o majorare a alocaþiilor care se acordã la acest capitol, întrucât, dacã nu o facem, dã impresia cã dãm un mesaj necrologic celor care încã mai cred cã în România existã protecþionism. Avem nevoie de export, întrucât balanþa comercialã ºi de plãþi este defici-

tarã, ºtim cu toþii lucrul acesta, adicã avem un deficit de circa 3,5 miliarde pe an, noi ºi Croaþia, la balanþa comercialã, iar balanþa de plãþi ne este ºi mai nefavorabilã, astfel încât ajungem la concluzia cã trebuie sã susþinem exportul.

Întrucât în ultima perioadã, în ultimii 4 ani de zile, s-a redus volumul activitãþilor ºi a scãzut capacitatea la export la acele ramuri care aveau o solidã bazã de alimentare la materiile prime din þarã, sunt ramuri industriale pe care le-au moºtenit alþii dupã 1996, care aveau o anumitã dinamicã în plan mondial, cum este tehnica de calcul, medicamente, prelucrarea maselor plastice ºi cauciucului, tipografie, hârtie, cartoane, ambalaje, care, nefiind susþinute, ele, practic, s-au scufundat în ”tunelulÒ domnului Ciorbea. Este nevoie Ñ ºi acesta este argumentul cu care închei Ñ sã deschidem piaþa româneascã în acest sens, cu o strategie privind stimularea producþiei ºi bunurilor, cât ºi a serviciilor special pentru export.

Cred cã ºi domnul ministru Remeº îmi sprijinã amendamentul cu 500 miliarde, descoperã dânsul sursa. Putem sã ºi redistribuim, astfel încât, repet, trebuie sã finanþãm ºi sã sprijinim exportul românesc. Vã mulþumesc.

Petru ªteolea

#197684

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de un alineat nou, 3, de la art. 21 ºi se prezintã astfel: ”Cheltuielile programului de dezvoltare, a programelor de dezvoltare a pieþelor interne ºi externe, a programelor de cercetare, a programelor de dezvoltare a activitãþii micilor fermieri se stabilesc în sumã de 930 miliarde lei, în baza prevederilor art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, ºi în baza alocãrii sumei de 500 miliarde lei, provenite din procesul de privatizare a societãþilor comerciale, altele decât cele prevãzute de respectiva ordonanþã, deci Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999.Ò

Despre ce este vorba? Aceste acþiuni din agriculturã, a programelor de dezvoltare, a susþinerii activitãþii micilor fermieri ºi aºa mai departe, sã aibã o susþinere ºi din procesul de privatizare. Aritmetica este simplã, domnule ministru, dacã sunteþi atent.

În 1998 s-au promis circa 1.100 miliarde lei din procesul de privatizare cã vin spre agriculturã. Nu a venit nimic.

În 1999 s-au promis 500 miliarde lei cã vin din procesul de privatizare în agriculturã, dar nu a venit nimic.

Ceea ce am propus eu aici înseamnã un lucru: a recupera suma prevãzutã pentru anul 1999 ºi sã o utilizãm în anul 2000. Agricultura României o cere, suma respectivã de 500 miliarde venind în completarea sumei de 430 miliarde lei care se vor constitui în baza Ordonanþei nr. 198/1999 de privatizare a fostelor I.A.S.-uri. Deci, suma totalã va fi de 930 miliarde lei.

Acesta este amendamentul. El vine ºi pe linia cã existã o neacoperire consistentã în ceea ce înseamnã bugetul pentru agriculturã ºi, dupã cum aþi vãzut aici, chiar preºedintele Comisiei de agriculturã din Camera Deputaþilor a arãtat acest lucru. Rog sã fie supus la vot ºi sã votaþi acest amendament. De fapt, el vine în susþinerea cheltuielilor de capital din agriculturã. A avea în bugetul României doar 0,04% din cheltuieli spre dezvoltare, spre cheltuieli de capital este infim.

Încã un element. Domeniul agriculturii în România este printre singurele domenii care nu au avut acces la sur-

sele din privatizare în aceastã perioadã. S-a spus la un moment dat sã dãm proporþional în industrie, transporturi ºi aºa mai departe, dar la agriculturã nu a ajuns nimic. Ne gândim la acele sume provenite din procesul de privatizare al AGROMEC-urilor, al celorlalte unitãþi de industrie alimentarã.

Mulþumesc.

Acsinte Gaspar

#200306

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Problema care a fost ridicatã aici de domnul deputat ªteolea a fãcut obiectul unor discuþii ºi anul trecut când s-a dezbãtut bugetul. Adicã este inadmisibil atunci când se discutã probleme de domeniu, de profil, miniºtrii respectivi sã nu participe la dezbaterile bugetului. Eu vreau sã îi dau motivarea ºi în drept domnului deputat, adicã sã vin în sprijinul dânsului. În acest sens am sã invoc art. 110 din Constituþie: ”Membrii Guvernului au acces la lucrãrile Parlamentului. Dacã li se solicitã prezenþa, participarea lor este obligatorieÒ.

Atât domnul deputat ªteolea, cât ºi celãlalt deputat care a luat cuvântul au cerut acest lucru. Discutãm problemele legate de agriculturã, dar ministrul agriculturii nu este prezent. Dupã cum ºtiþi, Regulamentul ºedinþelor comune se completeazã, aºa cum existã o dispoziþie în finalul lui, cu dispoziþiile Regulamentului Camerei Deputaþilor sau al Senatului. În Regulamentul Camerei se spune foarte clar: ”Prezenþa deputaþilor, membri ai Guvernului, la lucrãrile în plen este obligatorie la deschiderea ºi închiderea sesiunii, la dezbaterea ºi adoptarea proiectelor de legi ºi a propunerii legislative din sfera lor de competenþã.Ò

Eu consider cã se poate proceda ca anul trecut. S-a trecut peste aceste texte ºi s-au luat în discuþie textele care aveau susþinere nu numai din partea Ministerului Finanþelor, dar din partea ministrului de resort.

Iatã de ce, domnule preºedinte, cred cã dumneavoastrã nu puteþi sã blocaþi intervenþia ºi dezbaterile, fãrã ca prin aceasta sã încãlcaþi Constituþia. Repet: invoc art. 110 care vã obligã sã chemaþi miniºtrii de resort la fiecare text în discuþie pe domeniul respectiv. Sã vinã ministrul agriculturii, la agriculturã. Sã vinã Berceanu când este vorba de industrii, sã vinã domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor, când e vorba de sãnãtate, ºi fiecare sã justifice. Îl lasã pe ministrul finanþelor. Ministrul finanþelor ºi-a fãcut partea tehnicã. Dânsul ºtie foarte clar cã nu se poate discuta decât pe ce s-a scris aici, fãrã ca totuºi miniºtrii respectivi sã vinã sã-ºi susþinã partea din proiectul de buget.

Ca atare, domnule preºedinte, consider cã nu sunt îndeplinite condiþiile regulamentare ºi constituþionale de a se lua în discuþie textele la care miniºtrii de resort nu sunt prezenþi.

Emil Tocaci

#211701

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În legãturã cu acest art. 22 se poate constata ceea ce s-a mai constatat în legãturã cu numeroase alte articole, ºi anume cã amendamentele introduse nu au apãrut nici pe lista celor acceptate, nici pe lista celor respinse.

De data aceasta este ceva mai grav, pentru cã este vorba de amendamentul Comisiilor reunite pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã din Camera Deputaþilor ºi Senat.

În unanimitate, aceste comisii au votat anumite amendamente ºi trebuie sã subliniez, apropo de prezenþa sau absenþa domnilor miniºtri, cã amendamentele au fost susþinute energic de reprezentanþii Guvernului, ºi anume de domnul preºedinte L‡nyi Sz‡bolcs, din partea Agenþiei privind cercetarea ºtiinþificã, ºi din partea preºedinþiei Academiei, la fel.

Prin urmare, absolut toatã lumea a fost de acord, evident, mai puþin Ministerul Finanþelor Ñ nu are importanþã asta, sigur cã îºi face fiecare treaba lui Ñ dar amendamentul nostru, al comisiilor reunite, a ajuns la Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, care nu ºi-a spus pãrerea nici da, nici nu. Prin urmare, din moment ce nu este pe lista amendamentelor respinse, înseamnã cã nu ºi-a spus punctul de vedere comisia, motiv pentru care eu voi cere, în finalul scurtului meu discurs, sã fie supus direct la vot amendamentul, pentru cã nu se poate supune la vot întâi amendamentul comisiei, care, de data aceasta, nu existã. E simplu!

## Domnilor colegi,

Noi am operat asupra alin. 2 ºi ar fi trebuit atunci sã mã înscriu la cuvânt pentru alin. 2, dar aici iar este o chestiune interesantã. Alin. 1 este foarte strâns legat de alin. 2. Dacã votãm alin. 1 în forma existentã, amendamentul nostru la alin. 2 nu mai poate opera, pentru cã este vorba de aceeaºi sumã. ªi aºa, în treacãt, în parantezã, întreb Ministerul Finanþelor: de ce a procedat în aºa fel încât la alin. 1 a fãcut o ordonare a sumelor dupã criteriul de utilizare Ñ salarii, investiþii ºi aºa mai departe Ñ iar la alin. 2 aceeaºi sumã este ordonatã dupã criteriul domeniilor de utilizare?

Sigur, are libertatea domnul ministru ºi cei de la Ministerul Finanþelor sã procedeze cum doresc, dar chestiunea nu este de naturã sã ajute urmãrirea fenomenului. Poate chiar asta se ºi urmãreºte.

În sfârºit, sã trec la ceea ce am propus noi. Am vrut ºi vrem sã ajutãm cercetarea ºtiinþificã ºi, în aceastã ordine de idei, stimaþi colegi, fac un apel foarte cãlduros la dumneavoastrã. De fapt, este acelaºi apel pe care l-a fãcut ministrul L‡nyi, pentru cã preºedintele unei astfel de agenþii are, de fapt, misiune ºi rol de ministru.

Încerc sã reproduc ce a spus dumnealui, pentru cã am fost întru totul de acord, noi toþi, din comisie, cu ceea ce a spus. A spus urmãtorul lucru: cã e foarte curios cã tocmai acum, când vorbim mult de integrare, când se pare cã se fac mari eforturi privind integrarea în structurile europene, unul dintre cele mai importante domenii pentru integrare, privit ca un criteriu-pivot, cercetarea ºtiinþificã este ignoratã pânã la inadmisibil.

Iatã ce sumã se acordã pentru cercetare, în general: 1.324,8 miliarde. Aici, stimaþi colegi, intrã ºi Academia, intrã ºi Agenþia, intrã ºi cercetarea care se face la un minister sau la alt minister. Prin urmare, tot ceea ce înseamnã cercetare în România este sprijinit de aceastã sumã, care este Ñ iertaþi-mã! Ñ ridicolã. ªi, ca sã nu mai lungesc vorba, amendamentul nostru este urmãtorul: la alin. 2 de la art. 22, în loc de 1.324,8 miliarde lei sã fie scris 1.633,8 miliarde, adicã o suplimentare cu 309 miliarde. Dintre acestea, 39 ar urma sã fie date Academiei Române, iar 270 ar fi dirijate spre Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare.

Este foarte puþin, vã rog sã mã credeþi, este aproape derizoriu, dar, în acest fel, instituþiile pe care le-am numit ar putea funcþiona la cota de avarie, nu mai mult. Altminteri, nu vor putea funcþiona deloc.

Sigur cã da, trebuie sã-mi îndrept atenþia spre surse ºi acest lucru noi l-am fãcut. Am propus urmãtoarele surse:

a) de la Ministerul Finanþelor Ñ 50 de miliarde, mai exact, sumele de la Anexa 3/12, capitolul 5001, titlul 40, alin. 29, care se referã la despãgubiri civile, precum ºi cheltuieli judiciare ºi extrajudiciare derivate din acþiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziþiilor legale. Mai rãmân acolo bani destui.

b) de la Ministerul Justiþiei Ñ Anexa 3/15, capitolul 5001 titlul 02 Ñ cheltuieli personal, 43 de miliarde.

c) tot de la Ministerul Justiþiei, capitolul 5400, titlul 34 Ñ alocaþii de la buget pentru instituþiile publice Ñ 87 de miliarde.

d) de la Ministerul Industriei ºi Comerþului, Anexa 3/22, capitolul 6601, titlul 34 Ñ subvenþii.

Vã rog, stimaþi colegi, sã-mi permiteþi ca în câteva fraze sã vã explic de ce ne-am gândit tocmai la aceste surse. Dumneavoastrã aveþi fel de fel de probleme foarte importante, în afarã de cele care intereseazã societatea. ªtiu, aveþi afacerile dumneavoastrã, nu vã reþine nimeni.

Domnilor colegi,

Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Finanþelor au o curbã perfect crescãtoare, de trei ani de zile. Sunt singurele ministere ale cãror grafice sunt curbe crescãtoare, în termeni reali. ªi atunci ne-am gândit sã ne îndreptãm, pentru aceastã ”cenuºãreasãÒ care este cercetarea ºtiinþificã, spre aceste douã ministere.

În ceea ce priveºte Ministerul Industriei ºi Comerþului, care, dupã cum aþi vãzut, ne-a fost ºi el în atenþie, am luat de la subvenþii ºi mãrturisesc cã nu sunt sume foarte mari la subvenþii. Este vorba de aproximativ 2.000 de miliarde, ceea ce, pentru subvenþii, nu înseamnã mult. ªi atunci, vã veþi întreba: de ce tocmai de acolo ne-am gândit sã luãm, dacã eu afirm cã nu înseamnã mult? Pentru cã apare ciudat acolo, la locul cu pricina, unde se vorbeºte de subvenþii. Acolo se spune 2.000 de miliarde subvenþii, dar nu ni se spune cum, ce, când ºi unde se dau, în aºa fel cã se naºte întrebarea: Cum, dupã ce reguli vor fi dirijate aceste subvenþii? ªi, surprinzând aceastã stare de lucruri care ne-a contrariat, deºi suma de 2.000 de miliarde pentru subvenþii nu ni se pare mare, am cerut pentru cercetarea ºtiinþificã 90 de miliarde de acolo. ## Domnilor colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã închei, spunându-vã urmãtorul lucru: de fapt, mi-e ºi jenã sã amintesc cã existã o lege, ºi anume Legea nr. 95/1998, care stipuleazã cã cercetarea ºtiinþificã trebuie sã aibã 0,2% din P.I.B.

Oliviu Gherman

#219645

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Mai întâi, o chestiune de procedurã. Am fãcut o numãrãtoare foarte rapidã, în douã situaþii echivalente. Într-o situaþie în care s-a votat o propunere a comisiei, am numãrat foarte repede, au fost 17 ridicãri de mâini, dar, în momentul în care s-a propus un amendament ºi au fost 32 numãraþi bob cu bob, s-a numãrat atunci, iar în primul caz s-a spus ”cu mare majoritateÒ.

În primul rând, solicit onoratei conduceri sã analizeze condiþiile în care discutãm o problemã fundamentalã.

Dacã este vorba de cvorum, cred cã suntem, în cel mai bun caz, jumãtate din cvorumul necesar discuþiei ºi mã întreb dacã acest lucru este de bun augur pentru buget.

În ceea ce priveºte acest amendament al comisiilor, punctul de vedere al P.D.S.R. este de însuºire integralã a acestui amendament. Motivaþia a fost datã parþial de stimatul profesor Tocaci. Mai vreau sã spun, cu toatã responsabilitatea, cã faþã de bugetul care este prevãzut anul acesta pentru cercetare ºtiinþificã, la sfârºitul anului, ºi aºa este o perioadã, în Transilvania, de luminaþii, adicã veghere la capul morþilor, în loc de a duce lumânãri ºi flori la capul morþilor, vom duce lumânãri ºi flori la capul cercetãrii ºtiinþifice din România.

Anul trecut, cu un buget, ºi faptic, ºi nominal, mai mare decât anul acesta, foarte multe institute au fost aduse, dacã vreþi, târâº-grãpiº, pânã la sfârºitul anului.

Dacã avem în vedere faptul cã faþã de anul trecut, atunci când exista 0,18%, ºi nu 0,1Ð0,7, cum este acum, faptul cã primele 3 luni s-au desfãºurat în condiþiile bugetului de anul trecut, prelungit, înseamnã cã cifra realã este mai micã. Acesta este paradoxul: cifra realã coboarã sub 0,1. Or, distinsul domn vicepreºedinte al Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, într-o întâlnire cu un înalt responsabil european, îl asigurã cã cercetarea primeºte 0,8%, cã aºa este prevãzut în lege. ªi aºa ºtiam ºi eu, cã, dacã e lege, nu-i tocmealã.

Deci, aceastã solicitare este solicitare de funcþionare, aºa cum bine s-a spus, la regim de avarie. Dacã acest lucru este împiedicat, sã nu vã miraþi, responsabilitatea revine celor care nu au înþeles faptul cã, în fond, unul din cele douã argumente în cadrul acestei aderãri la Uniunea Europeanã este cercetarea ºtiinþificã.

Aº avea o micã modificare faþã de Comisia pentru învãþãmânt, nu privitoare la sumã sau referitoare la distribuirea acestei sume, ci referitoare la surse.

Dupã cum ºtiþi, Comisia pentru privatizare din Senat a fãcut o sesizare, cum cã în bugetul de stat nu sunt incluse veniturile de la Fondul Proprietãþii de Stat, din privatizãrile de la ministerele economice ºi veniturile de la A.V.A.B. Ei bine, acest lucru a fost parþial dezvoltat, în sensul cã, dacã ºtiu bine, la art. 26 a fost acceptat un alin. 7, în care se spune: ”Veniturile vor fi folosite pentru rãscumpãrarea titlurilor de statÒ. Este superb, doar cã, în conformitate cu legea care existã astãzi, când discutãm aceste lucruri, aceastã prevedere este ilegalã. Simplu de tot, deoarece în Legea nr. 99, care a fost aprobatã cu entuziasm, prin asumarea rãspunderii Guvernului, se prevede la art. 9 alin. 4 altã destinaþie a acestor venituri, adicã se prevede un fond special al Guvernului pentru retehnologizare, sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii etc.

Dupã toate informaþiile pe care le deþin, se intenþioneazã sã se scoatã o ordonanþã de urgenþã care, probabil, va apãrea dupã ce noi discutãm acest aspect, o ordonanþã de urgenþã care sã permitã ca acest punct 4 de la art. 9 sã nu fie aplicat în acest an.

## Stimaþi colegi,

Am senzaþia cã suntem ca la un fel de joc de societate penibil. De aceea, ceea ce propun, ca domnul ministru sã aibã disponibilitatea ca, din cele 10.000 de miliarde, aºa cum se prevede sã fie încasãrile de la cele douã instituþii Ñ Fondul Proprietãþii de Stat ºi Agenþia pentru Valorificarea Activelor Bancare Ñ sã facã urmãtorul artificiu, ca, într-adevãr, Guvernul sã nu mai fie obligat sã dea ordonanþã de urgenþã pentru a rezolva _post factum_ o problemã pe care noi o legiferãm acum, aici, sã introducã, deoarece în alin. 4 nu se spune cât din aceste venituri sã fie fondul special al Guvernului, pur ºi simplu, sã introducã acest supliment, care este solicitat, din acest fond special al Guvernului, pentru cercetare ºtiinþificã. Aceasta ar rezolva problema, nu ne-ar mai încãiera nici cu Ministerul Finanþelor, nici cu Ministerul Justiþiei, nici cu Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi, pe de altã parte, ar scuti Guvernul de o ordonanþã de urgenþã _post factum_ , pentru cã, prin acest fond, într-un fel s-ar rãspunde la acest punct 4 al art. 9. Cred cã aceasta ar rezolva problema.

Deci, solicitarea meaÉºi, în situaþia în care se va supune la vot orice variantã, dacã se va supune formal, voi cere sã se numere voturile, efectiv, ºi nu ”o majoritateÒ, dacã vreþi, de spectacol, dar, dacã se înþelege ºi dacã toþi colegii vor fi de acord, ºi domnul ministru al finanþelor, astãzi, dupã-masã, deºi este o zi de 13, o zi ghinionistã, va avea disponbilitatea sã neglijeze acest aspect ºi sã o transforme într-o demistificare a numãrului 13, propun sã votãm, într-adevãr, aceastã suplimentare, solicitând tuturor colegilor o abordare responsabilã a acestei probleme. Acesta este punctul de vedere al P.D.S.R.

Ioan Vida-Simiti

#225092

## Domnilor colegi,

Sunt membu al Comisiei pentru învãþãmânt, cercetare, tineret ºi sport ºi, în aceastã calitate, vreau sã vã spun cã sunt nevoit sã recunosc cele spuse de domnul Tocaci ºi anume cã în comisie s-a votat un amendament care a fost transmis Comisiilor pentru buget, finnaþe ºi care nu apare nici în lista amendamentelor respinse.

Sunt, de asemenea, de acord cu motivaþiile Domniei sale, pe care le consider pertinente, pentru care m-am pregãtit ºi eu sã le expun, dar voi evita acest lucru, datoritã faptului cã dânsul le-a explicat pe larg.

Pe lângã pragul referitor la resursele necesare pentru cercetare Ñ mã refer la pragul legalizat, acela de 1/5 din bugetul învãþãmântului pentru cercetare Ñ eu aº mai expune încã unul. Mai existã un prag, limitã, acela prin care în strategia de dezvoltare a României se prevãd 25 de dolari pe cap de locuitor pentru domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii, ceea ce ar duce la un buget de 9.200 de miliarde de lei, departe de acel 1.324,8 miliarde care este prevãzut.

V-aº propune, prin urmare, sã acceptãm Ð ºi solicit mila Mãriei sale, domnul ministru Remeº Ñ, deci solicit aceastã milã a Mãriei sale, sã se aplece asupra acestui domeniu ºi sã încerce cele 270 de miliarde a fi prevãzute în plus pentru domeniul cercetãrii, urmare a propunerilor de resurse prezentate de domnul Tocaci. Spun aceasta, pentru cã eu cred cã aceste 270 de miliarde ar rezolva supravieþuirea la limitã a domeniului cercetãrii în þara noastrã în acest an.

Cu privire la acel Fond de cercetare, fond special prezentat de domnul senator Gherman, cu respect, vreau sã vã spun cã, în aceastã situaþie, dovediþi cã sunteþi în afara chestiunii, domnule senator.

Vreau sã vã informez cã, pe baza legislaþiei pe care noi am adoptat-o în aceastã legislaturã, cercetarea va beneficia de legislaþie, prin care, pentru acest domeniu, finanþarea ºi stimularea inovãrii ºi cercetãrii va fi fãcutã pe bazã de programe, iar finanþarea acestor programe nu necesitã Fond special de cercetare, ci necesitã transferul de la bugetul de stat. Dacã ne vom duce pe aceastã procedurã, pe care noi am legalizat-o aici, nu cred cã mai este nevoie de Fond de cercetare special.

Vã mulþumesc.

Neculai Grigoraº

#230905

## **Domnul Neculai Grigoraº:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În nume personal, doresc sã susþin ºi eu suplimentarea alocaþiilor de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare ºtiinþificã.

Fãrã sã reiau argumentaþia care a fost susþinutã pânã aici, ºi cu care sunt întru totul de acord, doresc sã aduc câteva precizãri suplimentare.

Am la îndemânã un document din care rezultã evoluþia alocaþiilor de la bugetul de stat pe câteva instituþii bugetare pe ultimii 4 ani de zile: este vorba de Ministerul Justiþiei, Ministerul Finanþelor, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului ºi Sportului, Academiei Românã ºi, evident, Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare.

La toate aceste instituþii, evoluþia alocaþiilor indicã o creºtere în ultima perioadã, chiar dacã uneori nu este suficient de semnificativã, dar la Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare alocaþiile sunt în continuã scãdere în ceea ce priveºte raportarea la produsul intern

brut care, în paranteazã fiind spus, este de la un an la altul tot mai redus în termeni reali.

Din acest motiv, cred cã ar trebui sã asigurãm un echilibru faþã de celelalte instituþii bugetare, repet, fãrã sã diminuez cu nimic din importanþa acelora la care m-am referit.

Pe de altã parte, vreau sã semnific urmãtoarea situaþie: existã o serie de institute care s-au transformat în institute naþionale de cercetare, deci sunt institute recunoscute la nivel naþional, dar nici una din subunitãþile componente ale acestora, sunt foarte multe din acestea, nu sunt recunoscute ca de importanþã naþionalã; este o contradicþie flagrantã. Sunt foarte multe exemple când subunitãþi din cadrul acestor instituþii lucreazã la nivelul performanþelor cel puþin din unitãþi similare din Europa Ð ºi aº da exemplu unitãþi din Germania ºi recunoscute la nivel european Ð dar nu sunt recunoscute la nivel naþional. Aceasta tocmai din cauza lipsei resurselor bugetare pentru a asigura finanþarea acestor instituþii.

Cred cã ºi aceste argumente pledeazã pentru suplimentarea alocaþiilor bugetare pentru activitatea de cercetare ºtiinþificã.

Vã mulþumesc.

Oliviu Gherman

#235024

Domnule preºedinte, domnule ministru, Stimate colege, stimaþi colegi,

Existã un climat care ne încurajeazã, un punct de vedere convergent din partea tuturor forþelor politice în aceastã privinþã.

Am o propunere pe care o supun atenþiei dumneavoastrã. În mod cert, domnul ministru Remeº care, deºi, mã rog, este ministrul finanþelor, nu este aici cu toate miliardele în buzunar. Nici comisia noastrã nu este cu nenumãrate miliarde în buzunar, dar vã sugerez, ºi onorata conducere a ºedinþei sã analizeze dacã este oportunã aceastã propunere, ca alin. 1 ºi 2 sã fie votate în principiu, fãrã cifre, ºi Comisiile reunite de buget, finanþe bãnci împreunã cu Ministerul Finanþelor sã gãseascã o modalitate pentru a se lua în seamã punctul de vedere al Comisiilor reunite pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi cercetare.

Deci, sã votãm, în principiu, textul, iar în privinþa cifrelor sã cãdem de acord ca acestea sã fie adoptate printr-o discuþie în comisiile reunite împreunã cu ministrul, împreunã cu reprezentanþii Comisiilor pentru învãþãmânt, în ideea majorãrii Ð nu pentru ca sã le transferãm dintr-o parte într-alta Ð în ideea majorãrii pentru a gãsi sursele convenabile pentru aceastã majorare care a fost cerutã ºi care, dacã vreþi, este un imperativ al momentului, cum a reieºit dintr-un punct de vedere aproape convergent.

Deci, eu aº propune, ca sã evitãm o situaþie, deoarece domnul ministru poate sã ne spunã în acest moment: ”Domnilor, sursa asta nu se poate, cã nu-i ministrul ãsta, sursa aia nu se poateÒ. Sã lãsãm ca luni, ºi nu mâine, pentru cã mi se pare un termen imposibil pentru acest lucru, luni sã se aibã în vedere cvasiconsensul Parlamentului pentru aceastã solicitare ºi sã solicitãm celor douã comisii ºi ministrului, onoratului ministru, sã ne ajute sã gãsim surse care sã ne punã în protecþie faþã de prevederea constituþionalã: nici o cheltuialã fãrã a se cunoaºte sursele.

Aceasta este propunerea mea, care cred cã este înþeleaptã, deoarece altfel vom intra într-o disputã destul de sterilã: dacã da, dacã nu.

Vã mulþumesc.

Ulm Nicolae Spineanu

#237105

## Domnilor colegi,

Eu voiam sã vã propun, faþã de propunerea domnului senator Oliviu Gherman, sã fim de acord cu ea.

Îl consultãm ºi pe domnul ministruÉ

Vã rog, domnilor, pentru cã toatã lumea va susþine un asemenea punct de vedere.

Oricum trebuie sã-l trimitem la comisie sã fie analizat. Analizãm ºi precedenta cerere privind inundaþiileÉ Comisiile se întrunesc, în comun, luni la ora 14,30É s-a fãcut aceastã propunereÉ

Altcumva, în loc sã înaintãm în buget, toatã lumea exprimã acelaºi punct de vedere. Constatarea este

corectã. Aºa cã v-aº propune sã încheiem discuþiile pentru cã se susþine aceeaºi idee. Sã-l consultãm ºi pe domnul ministru Remeº.

Domnul ministru Remeº, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere faþã de propunerea fãcutã de domnul senator GhermanÉ Sã votãm art. 22 alin. 1, 2 ºi 3, mai puþin cifrele, evident, propunerea domnului senator Tocaci, la care s-au aliat mai mulþi colegi de-ai noºtri, o transmitem comisiei, o analizeazã în cursul zilei de luni, ºi dupã aceea, când aliniem cifrele finale, dupã ce facem o justã ponderare a lor ºi a posibilitãþilor, venim ºi corectãm cifrele.

Domnule ministru, aveþi cuvântul!

Vã rog sã vã exprimaþi acordul sau dezacordul faþã de aceastã propunere.

Sunteþi de acord? Mulþumesc.

ªi comisia este de acord.

Deci, domnilor colegi, vã propun sã votãm art. 22, în integralitatea sa, alin. 1, 2 ºi 3, cu cifre prezumtive, transmitem cifrele, aºa cum am spus, de la 1.324,8 miliarde la solicitarea de creºtere la 1.633,8 miliarde, sã analizeze comisia, sã facã raportul º.a.m.d.

Deci, vã rog votul dumneavoastrã!

Cine este pentru art. 22, toate 3 alineatele, cu specificaþia pe care am fãcut-o? Toatã lumea, da?

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? ªi 3 abþineri.

Deci, s-a aprobat art. 22 alin. 1, 2 ºi 3, cu menþiunea care a fost fãcutã, de reevaluare a cifrelor de cãtre comisie, luni.

Trecem la art. 23.

Nu avem din partea comisiei nici un fel de observaþii. Alte discuþii nu sunt. V-aº propuneÉ

Vã rog, domnul deputat. Vã rog, susþineþi-l! Dacã nu reveneaþi, treceam mai departe. Ce sã facem? Vã rog sã-mi spuneþi poziþia.

Petre Naidin

#239266

É73, domnule prezidentÉ poziþia 73.

Eu doresc sã reintroducem fondul prin lit. d), ”fondul la dispoziþia Guvernului, constituit din vãrsãminte de privatizare în sumã deÉ pentru susþinerea programului de restructurare ºi reformã aprobat de cãtre GuvernÒ É care fond este înfiinþat Ð ºtim foarte bine Ð de legislaþia în vigoare sau abrogatãÉ

Din ce a mai rãmas, aº enumera Legea nr. 199/1999, art. 9, în care se spune expres cã: ”Veniturile încasate de instituþiile publice din vânzarea acþiunilor, ºi respectiv dividende, se varsã la bugetul de stat ºi din aceste sume se constituie:

1. Un fond la dispoziþia Guvernului din care se finanþeazã programe de recalificare ºi integrare profesionalã a salariaþilor disponibilizaþi.

2. Programe de dezvoltare regionalã, programe de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii.Ò

É ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 59/1997, neabrogatã, dã o destinaþie clarã acestor venituri care alimenteazã fondul la dispoziþia Guvernului Ð inclusiv pentru domnul Chiliman, dacã este atent Ð finanþeazã ºi plata reparaþiilor pentru bunurile preluate de stat în mod abuziv.

În condiþiile în care nu se mai doreºte ca acest fond sã fie creat în acest an, deºi în 1997, 1998 ºi 1999, prin legile speciale ale bugetului de stat a fost constituit ºi utilizat, efectiv nu mai poþi înþelege dacã se doreºte o involuþie sau, dacã vreþi, o dezvoltare a economiei naþionale.

O dezvoltare a economiei naþionale aºa cum este prevãzut în declaraþia recent semnatã, cunoscutã, ca ”Strategia de dezvoltare economicã a României pe termen mediuÒ, unde, expres, se spune cã se doreºte o asigurare ºi o dezvoltare a capitalului naþional prin atragerea de resurse externe mai ales sub formã de investiþii directe, se doreºte modernizarea serviciilor de utilitate publicã, se doreºte crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal corect ºi stabil care sã asigure dezvoltarea competiþiei de piaþã, promovarea unor mãsuri specifice de stimulare a întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Semnat: Emil Constantinescu, premierul Mugur Isãrescu, preºedinþii partidelor Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, Naþional Liberal.

De ce în acest an fondul nu se mai regãseºte, nu se doreºte a mai fi alimentat? Efectiv este un mister pe care domnul ministru Remeº doreºte, bãnuiesc, sã ni-l lãmureascã.

În orice caz, cred eu cã dacã acest fond nu se mai creeazã, nu mai susþine programele de dezvoltare ºi restructurare, efectiv se poate pune stigmatul de moarte reformei capitaliste.

ªi cu toþii, ca parlamentari, în toamnã Ð poate vom avea ceea ce în toamnã Bill Clinton ºi Elþîn vor pãþi Ð adicã Ð nu se vor mai regãsi la un alt mandat.

Vã rog, domnule ministru, sã ne clarificaþi din acest punct de vedere.

Leonida Lari Iorga

#242177

## Stimaþi colegi,

Am fãcut un amendament la poziþia 72, în ceea ce priveºte ajutorarea românilor din Basarabia ºi Bucovina. S-a respins. Iatã cum sunã respingerea amendamentului: ”Întrucât destinaþiile acestui fond se stabilesc de cãtre comitetul interministerial care funcþioneazã pe lângã Ministerul Afacerilor Externe, care cunoaºte necesitãþile privind acþiunile de integrare economicã ºi culturalã, potrivit Legii nr. 36/1993Ò.

Stimaþi colegi, care este fondul problemei?

Se doreºte, oare, desfiinþarea Departamentului pentru românii de pretutindeni, care existã de 10 ani, ºi înlocuirea lui cu un organism nou pe lângã Ministerul Afacerilor Externe?

Vreau sã vã propun ca fondurile prevãzute pentru românii de pretutindeni sã rãmânã la dispoziþia Guvernului, dat fiind faptul cã astfel vizeazã nu numai românii din Basarabia, ci ºi pe cei din Bucovina ºi Banatul sârbesc. Or, acest comitet Interministerial, cum se numeºte el, creat pe lângã Ministerul Afacerilor Externe, care a zis cã recunoaºte necesitãþile Republicii Moldova, priveºte numai Republica Moldova. ªi apoi,

chiar cunoaºte acest comitet realitãþile de acolo mai bine ca românii basarabeni ºi bucovineni?

Întrebaþi-i, domnilor, pe românii unioniºti din Basarabia, ºi anume, pe Vieru, Matcovschi, Dabija, ce s-a întâmplat cu banii proveniþi din România în februarie 1994, la alegerile de republicã? ªi vor rãspunde franc: ”Au fost folosiþi întru câºtigul în alegeri al antiromânilorÒ.

Mai mult ca atât, fostul premier Sangheli, care a declarat oficial cã România nu a dat nici un creion pe gratis Republicii Moldova, dupã ce a câºtigat alegerile, fãcea bancuri pe contul unioniºtilor: ”Iatã Ð zicea el Ð i-am ras cu ajutorul fraþilor româniÒ.

Stimaþi colegi,

Vã spun pe ºleau cã suma ce se acordã românilor din jurul þãrii este infimã pentru aproape 12 milioane de români.

Vã rog foarte mult sã sprijiniþi propunerea mea ca aceastã sumã de 25 miliarde sã fie mãritã în favoarea românilor din Basarabia ºi, de asemenea, mãcar 5 miliarde sã se dea ºi în favoarea românilor din Bucovina, iar în fondurile predestinate pentru televiziunea, muzeele, bisericile din aceste zone sã fie incluse neapãrat subvenþii pentru primele publicaþii în grafie latinã din Basarabia ºi Bucovina, ºi anume **Glasul naþiunii, Literatura ºi arta** Ð Chiºinãu, **Plai românesc** , **Arcaºul** Ð Cernãuþi, bineînþeles, în conformitate cu inflaþia.

Sã înþelegem cã, dacã lãsãm neajutorate aceste citadele ale românismului, fondurile vor merge cãtre publicaþii antinaþionale ºi astfel, fãrã voia noastrã, vom încuraja românofobia, aºa cum s-a întâmplat în 1994.

Iatã cum mi-aº formula propunerea: ”Fondul la dispoziþia Guvernului României pentru relaþiile cu Republica Moldova, în sumã de 35 miliarde lei, din care 12 miliarde pentru acþiuni de integrare economicã ºi culturalã dintre România ºi Republica Moldova, inclusiv pentru publicarea revistelor **Literatura ºi arta, Glasul naþiunii** , ºi încã 23 miliarde pentru plata de retransmisie a Programului 1 al Societãþii Române de Televizune ºi pentru restaurarea bisericilor.Ò

Completarea acestui fond cu suma de 5 miliarde sã fie prevãzutã pentru sprijinul cultural al românilor din Bucovina, inclusiv pentru publicarea ziarelor **Plaiul românesc** , ºi **Arcaºul** .

Vã mulþumesc.

Nicolae Leonãchescu

#252028

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Receptãm tot bugetul drept un instrument de realizare a reformei. Or, din acest punct de vedere, fondurile ar trebui îndreptate spre sectoarele în care creaþia privind reforma ºi progresul þãrii noastre ar fi asigurat. Dacã nu este un instrument al reformei, atunci suntem într-o zonã foarte neclarã ºi nu mai avem nevoie de stimularea sectoarelor creative.

În acest spaþiu se pune ºi problema pe care a ridicat-o doamna deputat Leonida Lari privind atitudinea noastrã faþã de soarta românilor din afara graniþelor politice actuale ale þãrii.

Am fost de curând într-o vizitã în Basarabia ºi am trecut ºi dincolo de Nistru, în Transnistria, cu semnale deosebit de interesante pentru ceea ce noi decidem astãzi. Tineretul din Transnistria, spre exemplu (din contactele pe care le-am avut), cere sã aibã acces la învãþãmânt în România, cer burse, cer sprijin. Pe de altã parte, în sectorul religios multe biserici au fost restaurate ºi date în folosinþã, dar nu au preoþi. Cer sprijin ºi pe aceastã cale. În acelaºi timp se constatã cã în nordul Basarabiei bibliotecile au numai 2% carte româneascã. Restul e carte veche, depãºitã, în alte limbi. Ar trebui sã finanþãm un flux puternic de carte româneascã îndreptat în nordul Bucovinei, unde repet, doar 2% reprezintã carte româneascã. În sudul Basarabiei sunt doar 2ä în biblioteci cãrþi romãneºti. Iatã deci cã acolo efortul ar trebui ºi mai potenþat. ªi aceasta o facem prin acest instrument Ñ bugetul, instrument al reformei ºi în mentalitãþile noastre privind sprijinul pe care îl acordãm fraþilor noºtri din Basarabia.

Eu mã bucur cã pe aceastã temã n-am vãzut diferenþierea politicã, n-am vãzut incriminãri, ci doar mici ”înþepãturiÒ, inerente unei activitãþi parlamentare. Haideþi sã potenþãm mult mai mult decât am fãcut-o în ultimii 3 ani Ð ºi basarabenii constatã aceastã scãdere a interesului Ð sã potenþãm procesele spre unire printr-o structurã adecvatã a bugetului la acest capitol. Ader la propunerea fãcutã, sã trimitem la comisie art. 23 paragraful c), care se referã la acest obiectiv, susþinând în acelaºi timp punctul de vedere al doamnei deputat Leonida Lari, ca un minim efectiv posibil.

Mulþumesc.

Costicã Ciurtin

#255543

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu am sã aduc prea multe argumente pentru cã ele au fost evidente în luãrile de cuvânt. Firesc, normal, am sã susþin acest amendament, dar am sã aduc în faþa dumneavoastrã un alt exemplu. Desigur suma care este prevãzutã în buget este micã. Suma care este prevãzutã însã în buget pentru minoritãþile naþionale din România este mai mult decât dublã. Este bine ºi este Ð zic eu Ð un sistem democratic al nostru deosebit pentru a încuraja pãstrarea tradiþiilor culturale, lingvistice ale minoritãþilor din România. Ei, dar trebuie sã ne gândim la faptul cã aceste minoritãþi trãiesc pe un pãmânt românesc, ºi dânºii ºtiu acest lucru, ºi facem aceste sacrificii.

Tot atât de bine însã trebuie sã ne gândim ºi la românii care trãiesc pe pãmânt românesc. ªi aceºti români sunt fie în Basarabia, fie în Bucovina de Nord. ªi pentru a întãri cele spuse, îl rog pe domnul ministru Remeº sã se gândeascã numai la un exemplu, ºi cu asta am încheiat. Iatã, guvernul maghiar alocã în acest an de zile douã miliarde de forinþi pentru crearea unei singure instituþii în limba maghiarã în România Ð **Universitatea Petšfi** , care se presupune sã fie înfiinþatã la Cluj. Prin urmare, domnilor, gîndiþi-vã cã sunt vreo 7 milioane de români dincolo de graniþele fireºti ale României ºi nu se acordã decât 0,7 miliarde de lei ºi sunt un milion jumãtate de minoritãþi care primesc din partea statului lor de 10 ori mai mult decât suma pe care noi o prevedem. Prin urmare, domnule ministru Remeº, rog, sunteþi aproape de românii din Nord, gândiþivã ºi la ei, gîndiþi-vã ºi la aceastã integrare culturalã ca un element fundamental pentru viitoarea integrare a teritoriilor româneºti în România Ð aºa cum am dorit-o ºi s-a realizat, aºa cum o dorim toþi deopotrivã astãzi ºi vrem sã o realizãm. Mai devreme sau mai târziu. Dar elementul cultural este elementul fundamental pentru realizarea acestui ideal mãreþ.

Cuprins

Stenograma

Ședința