Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·28 februarie 2000
other · adoptat
Emil Tocaci
Declaraþii politice rostite de cãtre domnii senatori: Oliviu Gherman,
Discurs
Am o rugãminte. Este vorba de o declaraþie politicã, dacã doriþi, dar, în acelaºi timp, are ºi conotaþii privind viaþa Senatului ºi ordinea de zi a sãptãmânilor viitoare.
Domnule preºedinte,
Sunt foarte mulþi colegi extrem de nemulþumiþi, de toate culorile politice Ñ subliniez acest lucru Ñ, **de faptul cã dialogul dintre Senat ºi Guvern este în mare suferinþã.**
Pentru acest motiv, rog Biroul permanent ca douã ore pe sãptãmânã sã prevadã Ñ pentru orice eventualitate, în fiecare sãptãmânã Ñ un spaþiu pentru discuþii cu miniºtrii. Dacã nu va fi necesar, vom merge cu activitatea legislativã peste acest interval de timp.
De pildã Ñ ºi vreau sã fiu foarte concret Ñ, în ceea ce priveºte greva profesorilor, urma ca astãzi sã ne întâlnim, dupã cum ºtiþi, v-a confirmat ºi domnul coleg
Liviu Maior, cu domnul ministru Mircea Ciumara ºi, eventual, cu domnul ministru de finanþe, Traian Decebal Remeº. Dintr-o disfuncþie, nu se va putea, probabil, produce aceastã întâlnire.
De asemenea, existã grave nemulþumiri privind salariile din sectorul de stat. Nimeni nu se gândeºte la salariile domeniului privat, unde este o chestiune care nu ne priveºte. Însã noi nu putem accepta ca un profesor universitar sã fie plãtit cu 2.000.000Ð2.500.000, în funcþie ºi de vechime; un profesor din învãþãmântul liceal cu mai puþin substanþial decât atât, iar persoane angajate la stat Ñ **la stat** , subliniez Ñ sã ajungã cu salarii între 200 ºi 300 de milioane pe lunã. Se vehiculeazã cifre care sunt astronomice, nu numai pentru noþiunile unei þãri sãrace ca România. Din pãcate, sãrace ºi conjunctural sãrace.
De aceea, este necesar ca, în prima sãptãmânã sau, cel mult, 10 zile din acest moment, sã aparã o persoanã avizatã, care sã ne aducã în faþa Senatului ºi, totodatã, în faþa presei, lista tuturor salariilor din sectorul de stat, din industrie, precum ºi din toate regiile autonome, regiile, în primul rând, sectorul bancar ºi, bineînþeles, cele ale amãrâþilor de bugetari. Prin salarii înþeleg veniturile salariale. Fondul Proprietãþii de Stat ºi aºa mai departe. Nu mã intereseazã decât ceea ce plãteºte statul.
Nu este vorba, aici, de o tendinþã egalitaristã. Vreau sã fiu bine înþeles. Nimeni sã nu mã acuze de aºa ceva. Nimeni sã nu îi acuze pe cei care fac o solicitare, în sensul pe care îl dau eu, acum, discuþiei. Nimeni sã nu aducã, deci, o acuzã, mie sau altora, de egalitarism. Nu este vorba de aºa ceva. Dar dacã un manager ridicã o întreprindere, are dreptul la orice salariu, inclusiv la acele 300 de milioane. Dar el are 300 de milioane ca sã punã pe butuci o întreprindere?!
Care întreprindere de stat din România merge atât de bine încât sã se justifice un astfel de salariu?
Ce minuni a fãcut Fondul Proprietãþii de Stat Ñ atât de contestat de presã ºi de noi toþi, ºi acum, ºi în trecut Ñ, pentru ca salariile sã fie cele care sunt acolo?