Stenogramă plen

Am sã vã rog sã rãmâneþi la microfon sã-mi mai spuneþi: cînd aþi avut aceastã intervenþie?

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Joi, la orele 12,30.

Domnilor colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã sã putem începe ºedinþa.

Presa este rugatã sã se aºeze, sã nu se oboseascã în picioare.

Stimaþi colegi, doamnelor ºi domnilor senatori,

Îngãduiþi-mi sã declar deschisã ºedinþa Senatului României din 14 februarie 2000. Cum astãzi este ”Ziua îndrãgostiþilorÒ, sper ca dezbaterile noastre sã se desfãºoare într-un perfect sentiment de armonie ºi dragoste între grupurile parlamentare.

Aveþi ordinea de zi. Este absolut obiºnuitã. Prin urmare declaraþii politice, dupã aceea o notã, aceea însã o vom face când vom intra în partea de legislaþie, iar partea ultimã, aºa cum ºtiþi, avem interpelãri ºi rãspunsuri, sper de data aceasta, ale membrilor Guvernului care vor fi prezenþi.

Începem partea din ordinea de zi care priveºte declaraþiile politice.

Vã rog, domnule senator! Vã rog sã interveniþi!

Domnule preºedinte al Senatului,

În ºedinþa de joi, domnul vicepreºedinte Vãcãroiu, care conducea ºedinþa, a dat un rãspuns care ar cere o anumitã acþiune astãzi, ºi anume: la cererea a trei senatori, printre care am fost ºi eu, s-a solicitat ca în intervalul 16,30Ð18,00 sã vinã cineva din partea Guvernului, dacã altfel nu se poate, domnul Ciumara, pentru a ne explica ce se întâmplã cu greva profesorilor ºi care sunt mãsurile Guvernului menite a rezolva aceastã foarte gravã situaþie.

Urma ca domnul vicepreºedinte Vãcãroiu sã supunã Biroului permanent problema ridicatã de noi ºi, în aceste condiþii, dacã Biroul permanent a analizat chestiunea, ar trebui modificatã ordinea de zi, astfel încât de la 16,30 pânã la ora 18,00, deci în intervalul de activitate legislativã, sã primim pe unul dintre domnii miniºtri pentru explicaþiile pe care le-am solicitat.

Dar ºtiþi cã Biroul permanent are ºedinþe miercurea. De joi ºi pânã în momentul de faþã, Biroul permanent nu s-a întrunit ºi nici nu a putut sã ia o asemenea mãsurã, iar eu, acum, aflu despre aceastã intervenþie a dumneavoastrã.

În cazul acesta mi s-a dat o informaþie care nu putea fi acceptatã, pentru cã aºa ni s-a promis.

Da, eu m-am consultat cu amândoi colegii ºi nici eu nu-mi amintesc cã am fi... dar n-aveam când sã discutãm, cã noi am avut Biroul permanent miercuri, iar fapta la care vã referiþi dumneavoastrã s-a întâmplat joi, iar de atunci, cel puþin mie, domnul vicepreºedinte Vãcãroiu nu mi-a comunicat nimic.

Vã asigur cã atunci când vom lua în dezbatere Ñ ºi aceasta nu poate fi decât miercuri Ñ vom încerca sã rezolvãm aceastã problemã, dacã nu cumva, din fericire, ea s-ar rezolva fãrã o asemenea...

Atunci, închei cu rugãmintea, domnule preºedinte, ca la proxima întâlnire a Biroului permanent, în ipoteza cã problema nu este rezolvatã pânã atunci, sã gãsiþi un timp, un interval, dar minim o orã, pentru explicaþiile care se cer.

Vã asigur, domnule senator, cã vom face acest lucru. Trecem la declaraþii politice. Începem cu Grupul parlamentar P.D.S.R.

Are cuvântul, aºa cum sunt înscriºi pe lista noastrã, colegul nostru, domnul Ñ daþi-mi voie sã vã spun Ñ preºedinte Oliviu Gherman... mãcar al Comisiei pentru privatizare...

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Deºi Ñ precizez Ñ nu sunt mandatat din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. sã prezint o poziþie a grupului, ceea ce voi prezenta, voi prezenta de pe poziþia membrului acestui grup.

Cu câteva sute de ani în urmã, marele scriitor francez Beaumarchais a lansat una dintre celebrele cuvinte: ”Calomniazã, calomniazã, cã pânã la urmã tot rãmâne ceva!Ò

Ceea ce constatãm în ultima vreme este aceea cã Partidul Democraþiei Sociale este obiect al unei strategii bazatã pe calomnii, bazate pe o inducere în opinia publicã a unei îndoieli referitor la poziþia acestui partid în viaþa politicã din România.

Cu douã sau trei sãptãmâni în urmã, prim vicepreºedintele Adrian Nãstase ”pãrãseaÒ partidul în fruntea unui grup care se asocia la Partidul Social Democrat din România.

Sãptãmâna trecutã a fost dominatã de o altã informaþie indusã în mass-media, aceea privitoare la o pretinsã poziþie împotriva P.D.S.R.-ului, împotriva preºedintelui P.D.S.R.-ului, a comisarului Uniunii Europene, Verheugen.

Este bine cunoscut faptul cã existã o strategie de psihologie socialã, aceea cã o informaþie calomnioasã are un dublu impact atunci când este lansatã ºi atunci când este infirmatã, deoarece chiar infirmarea unei informaþii nu face altceva decât sã o aducã din nou în discuþie.

Ceea ce constat este un lucru foarte îngrijorãtor ºi aceasta este pentru mine îngrijorãtor, pentru cã strategia nu este deloc proastã. Adicã, strategia opereazã în zona verosimilului. Nu s-a spus cã Nãstase a plecat la P.N.Þ.C.D. sau P.N.L., ci a plecat la P.S.D.R. Aceastã chestiune a fost lansatã într-o zonã a verosimilului, avându-se în vedere efortul depus de partidul nostru pentru ca partidul sã fie acceptat în cadrul Internaþionalei Socialiste.

În ceea ce priveºte informaþia care a fost lansatã sãptãmâna trecutã, este o informaþie care, din nou, prin inducerea unei întrebãri care este neobiºnuitã în conferinþele de presã, ne aduce din nou într-o zonã a îndoielilor. Vreau sã afirm cu responsabilitate cã ne aºteptãm ca în sãptãmânile viitoare sã fie întreþinutã aceastã atmosferã în care în jurul P.D.S.R.-ului va fi construitã o zonã, dacã vreþi, de posibilitãþi, o zonã în care nu va fi, evident, aberantã, dar care va cãuta sã sãdeascã îndoialã în cadrul electoratului.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. invit la cuvânt pe domnul senator Moisin Ioan.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Declaraþia mea are ca obiect urmãtoarele: despre posibila competenþã a Parlamentului Rusiei Ñ Duma de Stat Ñ în rezolvarea chestiunii tezaurului românesc aflat în Rusia din primul rãzboi mondial.

Doamnelor ºi domnilor,

În urmã cu vreo doi ani am arãtat, folosindu-mã de cercetãri prezentate de un istoric cehoslovac Ñ doctor Milan Varoº Ñ cã tezaurul Rusiei preluat de legiunile cehoslovace, spre pazã, în timpul rãzboiului civil dintre bolºevici ºi albgardiºti din Rusia, a fost predat pânã la urmã bolºevicilor ºi cã nu s-a pierdut (pardon! tezaurul României) din el decât ceva peste o treime în acele evenimente. Cele mai valoroase piese ale tezaurului au rãmas în Rusia ºi se preciza, citez: ”Împreunã cu ele se afla ºi tezaurul României, care din ordinul guvernului de la Bucureºti a fost transportat la Moscova între 1916Ð1917 când România era ameninþatã de puterile centrale. Spun aceasta pentru a infirma orice susþinere cã tezaurul românesc nu s-ar mai putea restitui pentru cã s-ar fi pierdut.Ò În realitate s-a pãstrat în mare parte.

Acum, pe baza celor afirmate de Josef Moulin, ambasadorul Franþei în Rusia în anii 1917Ð1919, vom arãta motivul real pentru care guvernul leninist a refuzat sã restituie tezaurul României. Dupã ce a început aºa-zisa Revoluþie rusã din octombrie 1917, trupele ruse rãmase în Moldova deveniserã tot mai greu suportabile pentru români, prin comportamentul lor. Situaþia s-a tensionat pânã la un punct exploziv, iar scânteia care a provocat explozia a fost încercarea soldaþilor din divizia a VII-a rusã de infanterie Ñ în jur de 5.000 de oameni Ñ care pãrãsiserã frontul ca o gloatã, de a trece prin oraºul Botoºani, unul dintre cele mai frumoase din Moldova. Citez: ”Românii deveniþi neîncrezãtori, datoritã atentatelor de care se fãcuserã deja vinovate aceste bande, le-au oprit ºi le-au somat sã depunã armele. Iar în încercarea de a-i dezarma, mulþi ruºi au deschis focul asupra românilor, ceea ce a avut ca efect o replicã româneascã de artilerieÒ, citez: ”cu câteva zeci de obuze de 105 care au potolit totul.Ò Asemenea operaþiuni s-au repetat în alte câteva locuri protejându-se ºi satele româneºti. Urmarea: la 31 decembrie 1917 Ñ 14 ianuarie 1918, seara, dupã ce ambasadorul Franþei revenise de la Legaþia României în Rusia, unde fusese invitat la masã, a aflat cu stupefacþie cã ambasadorul român Diamandi ºi patru colaboratori ai sãi fuseserã arestaþi de ruºi ºi internaþi în Fortãreaþa ”Petru ºi PavelÒ, ca rãzbunare ruseascã. Acest abuz fãrã precedent prin care se încãlca principiul imunitãþii diplomatice a declanºat o acþiune de mare amploare în mediul diplomatic din capitala Rusiei. Toþi ambasadorii puterilor aliate ºi ai puterilor neutre s-au strâns la Ambasada Statelor Unite ale Americii, la apelul ambasadorului american Francis, ºi au plecat _in corpore_ la preºedintele comisarilor poporului, Lenin. Acesta i-a primit, fiind însoþit de Zalkin, subsecretar de stat al afacerilor externe. Discuþia a degenerat, devenind foarte durã. Nu avem loc sã ne referim aici la ea. Destul cã Lenin a trebuit sã elibereze pe arestaþi, fiind ameninþat cu retragerea multor ambasadori din Rusia. Citez: ”Dar guvernul maximalist bolºevic cãuta ocazia sã se rãzbuneÒ, relata ambasadorul francez, precizând, citez: ”Acest plan se potrivea de minune cu cel de a ºterpeli tezaurul românesc în valoare de 600 de milioane, pe care guvernul de la Bucureºti, sub ameninþarea iminentã a germanilor, îl încredinþase cu câteva luni mai înainte în pãstrarea poporului rus. Având intenþia fermã sã nu-l mai restituie vreodatã, bolºevicii cãutau o scuzã pentru aceastã spoliere, care nu putea avea de altfel nici una. Ei au crezut cã ultimele incidente le furnizau ocazia doritã ºi au dispus de acest aur, aºteptând, ziceau ei, sã-l predea în mâinile poporului român eliberat. Actul era de o necinste scandaloasã. În joc se afla doar onoarea, buna-credinþã, fidelitatea faþã de angajamentele luate ºi respect datorat celor aflaþi în nenorocire. În Turkestan ºi în anumite regiuni din Orient au fost gãsite monede cu efigia româneascã, ceea ce dovedeºte cã guvernul comisarilor poporului n-a ezitat sã se serveascã de acest aur pentru propaganda lui sau pentru nevoile trezoreriei lui.Ò

Mulþumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar al partidului Democrat invit la microfon pe domnul senator Gavaliugov.

Domnul Tambozi!

N-am nimic împotrivã.

Domnul senator Tambozi Justin. Dumneavoastrã aþi renunþat sau...

Domnule preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, distinºi colegi senatori,

Dupã cum s-a vãzut, dorinþa noastrã de integrare în structurile europene ºi euroatlantice este acceptatã pozitiv de tot mai mulþi lideri politici occidentali, cât ºi de cercurile oamenilor de afaceri interesate sã investeascã în România.

Dacã în anii trecuþi þara noastrã era privitã cu circumspecþie, datoritã acþiunilor minereºti care ameninþau instituþiile statului, lentorii exagerate în abordarea aspectelor reformei, semnalele pozitive venite de la Paris, Londra sau Washington ne îndeamnã astãzi, mai mult ca oricând, sã acþionãm în spiritul cerinþelor majore de implementare susþinutã a reformei, în vederea începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã ºi corespunderii noastre reale ºi ferme Parteneriatului cu Alianþa Nord-Atlanticã. S-a vãzut clar cum în Parlamentul României premierul britanic Tony Blair a promis hotãrât sprijinul þãrii sale pentru România, discursul sãu fiind încununat apoi cu decizia Uniunii Europene de la Helsinki. Vizita întreprinsã de curând de domnul Emil Constantinescu, Preºedintele României, în Marea Britanie, cu aportul domnului ministru de externe Petre Roman ºi a ministrului apãrãrii naþionale, Victor Babiuc, a reconfirmat susþinerea de care se bucurã þara noastrã. Între Londra ºi Bucureºti stabilindu-se de acum o axã a integrãrii, o punte de colaborare fructuoasã, cum au scris Ñ pe drept Ñ ziarele.

În acelaºi sens s-a înscris ºi vizita domnului Petre Roman, ministrul de externe, în Statele Unite. Demersurile Domniei sale în Statele Unite fiind primite cu înþelegere ºi afabilitate, deschizând posibilitãþi de cooperare ºi investiþii.

Am reþinut din vizitele ºi întâlnirile acestor personalitãþi cã România este privitã ca un pilon de stabilitate în Balcani ºi cã depinde de eforturile noastre sã realizãm paºi importanþi în integrarea euroatlanticã.

Horst Kohler, preºedintele B.I.R.D., instituþie financiarã internaþionalã, care este cel mai mare investitor strãin în România, cu circa 1,6 miliarde de dolari, a adresat un mesaj favorabil comunitãþii investitorilor pentru þara noastrã, specificând implicarea în privatizarea unor mari firme de stat româneºti.

Mulþumesc ºi eu.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. invit la microfon pe domnul senator Preda Florea.

## **Domnul Florea Preda:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, În anul care a trecut, sãrbãtorile de iarnã au fost petrecute de unii cu focuri de artificii, cu mâncãruri alese ºi vinuri scumpe, în cabanele cãlduroase ale munþilor sau ale coastei mediteraneene. În spatele sutelor de mii de ferestre îngheþate, la lumina vreunui cãpãtâi de lumânare sau a focului din vatrã, milioane de tânguitori ai vieþii, cãrora le-a devenit calvar, s-au încãlzit cu triste rugãciuni cãtre cer. Ei sunt pãrinþii ºi bunicii noºtri. Sunt cei care au dus greul unei reforme economice a þãrii, dupã 1945, cei care au scrâºnit din dinþi într-o muncã istovitoare de reclãdire ºi consolidare a þãrii pânã mai ieri. Pentru cã, doamnelor ºi domnilor senatori, marea majoritate a pensionarilor mor încet de foame ºi frig, aºa cum vedem cu ochii noºtri, dar ºi cum aratã studiul Institutului de Cercetare a Calitãþii Vieþii din cadrul Academiei Române. În 1999 4/5 din pensionari au avut venituri atât de mici, cã au trãit sub limita oficialã de subzistenþã, adicã 6 milioane de pensionari au mâncat, dacã au mâncat, un singur fel de mâncare pe zi. Rata sãrãciei a crescut la 33,8 în 1998, iar în 1999, ca o concluzie tragicã, sãrãcia s-a macrostabilizat. Astfel: în septembrie 1999 existau peste 1.100.000 de ºomeri adicã 11% din populaþia activã a þãrii. Din aceºtia 46% fiind femei, iar 25% tineri sub 25 de ani.

Iatã proiecþia sumbrã a acestui tablou al românilor trãitori ai sfârºitului de mileniu: o sãrãcime majoritarã, muribundã; o masã de ºomeri dezumanizatã; o masã ºi mai mare de muncitori abrutizaþi de lipsuri ºi nesiguranþa locului de muncã; o þãrãnime lipsitã pãmântului înþelenit de buruieni. Iar în vârful acestui munte de dureri ºi suferinþe stau milioane de copii orfani abandonaþi, handicapaþi, toþi cu feþele supte de foame ºi roºii de boli ºi mizerie, de viermi, de râie, de pãduchi etc. Existã în cronica tragediei româneºti sute de mii de cazuri de sinucideri, decese de foame ºi frig etc. Ministrul muncii ºi protecþiei sociale a promis majorarea jalnicelor pensii, pânã la finele anului Ô99, cu douã procente. Culmea cinismului o consider faptul cã aceastã majorare, de câþiva lei pe lunã, urmeazã sã fie datã ”cândvaÒ în acest an, ºi în procent de 1,7%. Concomitent existã tot mai insistente remarci cã fondurile pentru ºomaj, handicapaþi, veterani de rãzboi, ajutoare sociale etc., neplãtite din diverse motive, sunt investite în capitaluri speculative. Dupã cum se cunoaºte, Legea pensiilor va produce efecte la un an de la promulgare, adicã în 2001 când vor fi, eventual, recalculate toate pensiile. Pânã atunci, pensiile se calculeazã cu 120 % din salariul de bazã. Diferenþa dintre cei pensionaþi pânã acum 10Ð15 ani ºi cei actuali este revoltãtoare, ca ºi discrepanþa între diversele categorii de profesii. Mass-media îºi face subiecte ºocante din tragedia populaþiei þãrii, iar puterea actualã este insensibilã, cel puþin uman, astfel încât, într-adevãr, genocidul existent pare a fi un real instrument pentru împuþinarea ºi distrugerea acestei pãturi sociale. O incredibilã ºi cutremurãtoare mãsurã o constituie decizia guvernanþilor ca pentru prima datã în istoria þãrii sã impoziteze pensiile peste un anumit nivel, concomitent cu

Mulþumesc.

Din partea formaþiunii P.U.N.R. are cuvântul domnul senator Fuior Victor.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Tema abordatã de mine în cadrul declaraþiei politice se intituleazã: ”Naþionalismul în viziunea modernã.Ò

Ca membri ai Parlamentului, organ reprezentativ suprem al poporului român, dorim, în primul rând, ca prin activitatea noastrã sã contribuim la reafirmarea sentimentului naþional ca simþãmântul cel mai puternic, de apartenenþã la naþiune ºi ca atitudine fireascã în problema naþionalã.

Poziþia noastrã faþã de naþionalism, modul în care înþelegem acest concept, reprezintã vectori esenþiali care orienteazã ºi modeleazã acþiunile pe care le întreprindem în cadrul activitãþilor politice.

Credem, în primul rând, într-un naþionalism Ñ stare de spirit, de aplicabilitate universalã, care cere ca toþi oamenii sã acorde maximum de loialitate naþiunii proprii. Nu existã antinomie între dragostea de patrie ºi dragostea de umanitate ci, dimpotrivã, prima este condiþia de a acces la a doua.

Sentimentul naþional este principalul focar de identitate ºi loialitate al cetãþenilor unei þãri, iar naþiunile sunt forme de comunitate umanã, cu rãdãcini istorice atât de puternice... atât de puternice, încât trãsãturile lor definitorii nu pot fi dislocate nici de schimbãrile economice, nici de cele informaþionale, culturale sau politice. Naþionalismul se afirmã ca factor de solidaritate ºi de mobilizare a cetãþenilor români loiali pentru apãrarea unitãþii ºi integritãþii þãrii.

Naþionalismul este, în al doilea rând, un principiu politic în numele cãruia unitatea politicã Ñ statalã Ñ ºi unitatea naþionalã Ñ naþiunea Ñ trebuie sã se suprapunã.

Naþionalismul este o teorie a legitimitãþii politice care cere ca graniþele etnice sã nu intersecteze graniþele politice, astfel încât sã-i separe pe deþinãtorii puterii de restul poporului pe considerente etnice.

Conþinutul pozitiv al naþionalismului, situarea interesului naþional ca motivator principal ºi cauza gândirii ºi acþiunii politice nu are nimic comun cu extremismul de orice fel. Acest principiu politic a avut un rol progresist în istorie, reprezentând expresia sistematicã a conºtiinþei de sine a naþiunilor europene. Deºi în zilele noastre înceteazã a mai fi un program politic global, are un important rol de catalizator al unor programe politice.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumesc ºi eu, domnule coleg.

Din partea Grupului independenþilor, cãruia Partidul Naþional Liberal îi acordã 10 minute din timpul sãu, are cuvântul domnul senator Cerveni Nicolae.

Mai sunt înscriºi, ºi de aceea. Vã rog, aveþi cuvântul!

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Iau cuvântul pentru cã vreau sã vã expun ºi dumneavoastrã un eveniment care se petrece în regimul nostru democratic,...

Numai unul?!

Le cunoaºteþi dumneavoastrã pe celelalte!

...un eveniment pe care eu personal ºi colegii mei îl considerã o tentativã criminalã, aº spune, de desfiinþare a profesiei de avocat sau de transformare a ei în altceva Ñ cum spune poporul Ñ din cal mãgar, ceva în genul acesta.

Vreau sã vã spun cã mâine se va desfãºura un protest al avocaþilor din România împotriva acestor douã ordonanþe care pur ºi simplu creeazã un precedent mondial, pentru cã transformã avocaþii în comercianþi, în timp ce legea noastrã de organizare prevede cã nu poate sã facã avocaturã cel care face acte de comerþ.

Aceste hotãrâri de Guvern care au apãrut la sfârºitul anului trecut...

Ordonanþe!

## **Domnul Niculae Cerveni:**

Ordonanþe.

Aceste ordonanþe de Guvern, fãrã sã-ºi dea seama cã în România creeazã un precedent pe care n-au îndrãznit sau n-au putut sau n-au îndrãznit s-o facã nici bolºevicii.

Bolºevismul, în Rusia, a distrus profesia de avocat, chinezii de asemenea, în Europa au fãcut-o numai albanezii. La noi, avocatura, în perioada comunistã, era alãturatã cocotelor. Aia era poziþia noastrã socialã într-o scarã pe care o fãcuserã guvernanþii de atunci.

ªi astãzi, într-o perioadã când facem eforturi disperate sã creãm statutul de drept, profesiei fãrã de care nu se poate vorbi despre statul de drept, i se creeazã aceastã situaþie.

Avocatura este tot atât de veche Ñ unii spun ºi nobilã Ñ eu spun numai veche, ca ºi magistratura.

Dacã cineva concepe sã se creeze un stat de drept fãrã magistraturã, ºi deci ºi fãrã avocaturã, înseamnã cã suntem în altã epocã, am ajuns în altã epocã.

Fac apel la dumneavoastrã, senatorii acestei þãri, sã vã folosiþi influenþa ºi poziþia dumneavoastrã, sã opriþi aceste acte normative care te îngrozesc numai când le citeºti, ºi sã lase avocaþii sã-ºi facã profesia, aºa cum se desfãºoarã peste tot în lumea democraticã.

Nu ºtiu de ce noi aºteptam de la domnul Isãrescu niºte lucruri extraordinare, eram... ”Gata, domnule, a venit salvatorul þãrii.Ò Nu ºtiu cum poate primul-ministru, de la care se aºteaptã cât se aºteaptã, sã semneze asemenea ordonanþe.

Nu ºtiu dacã protestul avocaþilor va avea efectul cuvenit, pentru cã eu sunt convins cã în România se cunoaºte foarte puþin ce înseamnã profesia de avocat, dar mãcar senatorii ºi deputaþii acestei þãri sã se formalizeze ºi sã atragã atenþia cã nu putem fãrã putere judecãtoreascã sã transformãm ceva în þara aceasta ºi nu putem fãrã avocaturã, care este elementul indispensabil al împãrþirii dreptãþii, sã facem ceva în aceastã þarã.

Sã ºtiþi Ñ ºi dacã cineva este tentat sã creadã cã discut _pro domo_ se înºealã Ñ eu am stat 25 de ani în faþa uºii de intrare în avocatura româneascã. Au vrut-o cei care au fost.

Eu mã consider tot aºa de lovit ca avocat, aºa cum eram lovit atunci când, în mod samavolnic, nu-mi dãdeau posibilitatea sã fac aceastã profesie.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Sper sã nu fac o greºealã spunând cã asupra acestor mãsuri s-a revenit sau este iminentã revenirea.

## **Domnul Niculae Cerveni**

**:**

Faceþi o greºealã: nu s-a revenit, s-a promis, dar nu s-a revenit.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

S-a promis, dar nu s-a fãcut nimic.

Sper sã se pãstreze promisiunile ºi dacã cumva eu am vreo influenþã, am sã încerc s-o exercit.

Am sã transmit.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., invit la cuvânt pe domnul ªtefan Viorel.

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, onoratã asistenþã,

Se împlineºte în curând un an de când avioanele NATO, cu o precizie demnã de admiraþie, au lovit trei dintre podurile de peste Dunãre, din zona oraºului sârbesc Novisad.

Iatã cã s-au împlinit deja 8 luni de când rãzboiul din Kosovo a luat sfârºit.

Cu un vãdit sentiment de culpabilitate, Occidentul cheltuie sume mari de bani pentru stabilizarea ºi reconstrucþia provinciei Kosovo, dar au uitat cu desãvârºire uriaºele costuri ale rãzboiului suportate de economiile aflate de-a lungul fluviului.

Efectele negative sunt vizibile din Ucraina pânã în Germania, dar nicãieri nu sunt mai grave decât în România, deþinãtoarea celei mai mari flote fluviale de pe toatã lungimea Dunãrii navigabile.

Câteva cifre, doar, ne pot da imaginea dezastrului provocat flotei fluviale române: 80% dintre marinari, peste 4.000 de persoane, ºi-au pierdut locul de muncã, 23 de companii private, toate sunt în pragul falimentului, acumulând 250 de miliarde datorii neplãtite la bugetul statului în anul 1999, 200 de remorchere ºi împingãtoare ºi peste 1.500 de barje în cimitirele plutitoare de-a lungul Dunãrii. Toate acestea, în condiþiile în care transportatorii români aveau contracte semnate la începutul anului 1999 în valoare de peste 100 de milioane de dolari ºi aveau perspective de noi afaceri pe fondul unei vizibile tendinþe de creºtere a traficului pe Dunãre.

Se vorbeºte tot mai des, astãzi, pe malurile Dunãrii, despre faptul cã NATO nu a distrus podurile din raþiuni militare, ci pentru a izola Europa de Sud-Est, paralizând comerþul pe Dunãre ºi promovând astfel transporturile pe Rin, în beneficiul Uniunii Europene.

Cât adevãr pot conþine astfel de zvonuri? Sã vedem ce spun statisticile. În anul 1987 Ð am luat ca referinþã analizele Comisiei Dunãrii Ð pe Dunãre se transporta anual un volum de mãrfuri de 95 de milioane de tone. O datã cu instituirea embargoului asupra Iugoslaviei, traficul a scãzut vertiginos, ajungând în anul 1995 la numai 25 de milioane de tone, adicã 26% din cifra iniþialã.

Fluxurile de marfã deturnate de pe Dunãre reprezintã peste 70% din volumul de trafic înregistrat pe canalul RinÑMainÑDunãre, dat în folosinþã în toamna anului 1992, aproape concomitent cu instituirea interdicþiilor impuse navigaþiei pe Dunãre, urmare embargoului.

Mulþumesc.

Grupul dumneavoastrã mai dispune de 10 minute. Are cuvântul, din partea Grupului P.N.Þ.C.D., domnul senator Zavici Nicolae.

## **Domnul Nicolae Zavici:**

Domnule preºedinte, onorat Senat,

Demersul meu de astãzi nu se poate încadra într-o declaraþie politicã. Nu este, de fapt, decât o tabletã, dacã vreþi, în care-mi exprim gânduri personale ºi pe care am intitulat-o ”ProblemeÒ, evident.

Dacã s-ar putea desprinde din noianul de probleme o parte anume, una din cele mai interesante ar fi, cu siguranþã, cu privire la pretenþiosul, ºi de multe ori, neînþelesul comportament parlamentar.

Nu am intenþia de a face un studiu. De altfel, nici nu cred cã aº reuºi.

Mã tem cã gestului meu ar putea sã i se atribuie intenþia vreunui atac nedemn, a vreunei acþiuni partizane, politicianist-electorale, sau pur ºi simplu a unui demers jignitor premeditat, când, de fapt, eu nu vreau altceva decât sã descifrez atitudini ºi fapte, sã zicem, interesante în dinamica lor.

La Televiziune am vãzut cândva imagini ºocante ale unei adevãrate bãtãlii într-un parlament asiatic. Sã fiu sincer, n-am cunoscut niciodatã prea bine conþinutul de valori al judecãþilor politice din acea parte a lumii, dar am fost impresionat de mãiestria cu care parlamentarii îºi aplicau reciproc temeinice lovituri cu intenþie nedisimulatã de a obþine un know-out tehnic. Spre disperarea mea, nu am putut desluºi simþãmintele de colegialitate care conduceau în acest ciudat demers pe care îl numeau, probabil, parlamentar.

Naivul de mine, eram convins cã astfel de rezolvare a dispãrut o datã cu falimentul ultimului spectacol de gladiatori.

La început m-am agitat, dar apoi mi-am zis: ”Noi suntem la Bucureºti, e cu totul altcevaÒ ºi stãpânit de imagini idilice cuceritoare, am uitat pentru o clipã cât suntem de aproape de draga noastrã Dâmboviþã.

Am depãºit o revoluþie ºi, printre alte cuceriri ºi edificii, am construit sublima instituþie a parlamentului. Ne cuprinde un sentiment de emoþie ºi mândrie atunci când afirmãm cã orice senator este de fapt o instituþie. Iatã una din marile construcþii ale democraþiei în care societatea a învestit întreaga sa rezervã de bunã-credinþã ºi de ce nu, de speranþã.

Este aproape hilar, ca aspect, dacã n-ar fi tragic în fond, atunci când vezi cum instituþia parlamentarului ”XÒ, bine ascuns în spatele instituþiei parlamentarului ”YÒ, aruncã printre dinþi stimaþilor colegi instituþionalizaþi identic inventivul ”tãntãlãilorÒ.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D., invit la cuvânt pe domnul senator Cornel Gavaliugov.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã vreþi sã-mi spuneþi cât timp am la dispoziþie.

7 minute.

## Mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi senatori, doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere timpul pe care-l am la dispoziþie, voi prezenta în faþa dumneavoastrã un apel pornit din

Alba-Iulia, cetatea Marii Uniri, oraºul de suflet al naþiunii române, în urma unui act firesc, dar cred Ñ dupã opinia mea ºi a altor membri distinºi senatori, chiar aici de faþã, domnul senator Ioan Ardelean, domnul senator Mircea Ioan Popa-Zlatna, la fel ca ºi mine, senatori de Alba Ñ un act al Guvernului în care, probabil, a cumpãnit mai puþin ºi a decis mai repede.

Este vorba de hotãrârea de Guvern prin care numeroase sedii ale bãncii BANCOREX au fost redistribuite unor instituþii ale statului, ministere, instituþii centrale, ºi prea puþin sau aproape deloc nu s-au luat în consideraþie satisfacerea unor interese locale, ºi, în ultimã instanþã, o mai bunã servire a cetãþeanului ºi organizarea mai bine a serviciilor publice la dispoziþia cetãþeanului în acea administraþie atât de apropiatã de cetãþean care este administraþia localã.

Apelul nostru în numele cetãþenilor este semnat ºi de primarul municipiului Alba-Iulia, domnul Mircea Hava, ºi de toþi cei 6 deputaþi de Alba din diferite partide; ºi-mi permit sã-i dau citire în faþa dumneavoastrã.

”Alba-Iulia, cetatea Marii Uniri, oraºul de suflet al naþiunii române, prin toþi reprezentanþii aleºi în consiliul local ºi în Parlamentul României, vin în faþa dumneavoastrã cu urmãtoarea rugãminte: dorim sã vã rugãm sã analizaþi ºi sã vã alãturaþi nouã în demersul iniþiat de Primãria Alba-Iulia pentru transferul fostului sediu BANCOREX din Alba-Iulia în patrimoniul consiliului local, ca sediu al Primãriei ºi al Consiliului local Alba-Iulia.

În acest sens, vã solicitãm sã fiþi de acord cu eliminarea din anexa 2Q a Ordonanþei Guvernului nr. 61 din 30 ianuarie 2000, a poziþiei 1, ºi trecerea acesteia într-o nouã anexã cu titlul ÇActive din patrimoniul Bãncii Comerciale Române Ð S.A. care vor fi preluate de Consiliul local Alba-IuliaÈ.

Considerãm, atât noi, cât ºi toþi cetãþenii municipiului, cã aceasta ar fi cea mai bunã destinaþie pentru fostul sediu al BANCOREX Alba-Iulia. Preluarea de cãtre consiliul local ºi primãrie a acestei clãdiri ar reprezenta un câºtig major pentru Alba-Iulia ºi pentru cetãþenii sãi, prin concentrarea instituþiilor administraþiei publice locale întrun singur imobil modern, dotat cu toate facilitãþile necesare pentru a asigura o bunã relaþie cu cetãþeanul.

Invit la cuvânt pe domnul senator Sãndulescu ªerban.

## Domnule preºedinte, onorat Senat,

Greva cadrelor din învãþãmânt, a profesorilor, a pus în evidenþã situaþia disperatã în care se aflã aceºtia, trecutã sub tãcere de atâta vreme, cu toate cã au fost trase de atâtea ori semnale de alarmã.

Este inadmisibil ca un tânãr profesor sã aibã, în primii ani de activitate, un salariu cu câteva mii de lei mai mare decât salariul minim pe economie.

De fapt, situaþia profesorilor a fost mereu criticã dupã 1990 încoace.

Clasa politicã româneascã, atât cea care a condus pânã în noiembrie 1996, cât ºi cea care conduce acum, nu s-a gândit decât la afaceri personale ºi mai puþin la oameni ºi la interesele societãþii civile.

În domeniul salariilor este un haos ºi o nedreptate fãrã precedent.

Cum este posibil ca un director de Direcþie judeþeanã sanitarã, de exemplu, sã aibã un salariu de circa 3 milioane de lei, iar preºedinþii ºi directorii de la F.P.S. sau de la casele de asigurãri de sãnãtate sã aibã salarii cuprinse între 15 ºi 20 de milioane de lei. Cum este posibil ca salariul minim de la casele de asigurãri de sãnãtate sã fie de aproape douã ori ºi jumãtate mai mari decât salariul minim pe economie? ªi de ce este necesar ca o organizaþie bugetarã care are sub 100 de salariaþi sã aibã un preºedinte, doi vicepreºedinþi, un director general executiv, un alt director general-adjunct economic, 5Ð6 ºefi de servicii ºi aºa mai departe?! ªi cum este posibil ca directorul unei regii sau al unei mari întreprinderi care, pe deasupra, mai este ºi nerentabilã, sã aibã un salariu de peste 200 de ori mai mare decât salariul minim pe economie.

ªi de ce reprezentanþii în A.G.A., sau în consiliile de adminstraþie ale unor întreprinderi cu capital de stat, care sunt gãuri negre, pot sã încaseze zeci de milioane de lei deoarece sunt reprezentanþi în mai multe A.G.A. Iar atunci când solicit în scris, aºa cum mi s-a întâmplat mie, sã mi se dea numele reprezentanþilor în A.G.A. de la întreprinderile vâlcene cu capital parþial sau integral de stat, sunt trimis la plimbare de o tovarãºã Ñ subliniez, **tovarãºã** Ñ, pe care o cheamã Elena Popescu, care a

ajuns în funcþia pe care o ocupã pe alte criterii, diametral opuse celor profesionale, pe care le ºtie o lume întreagã, ºi care a manipulat afaceri necurate de miliarde de lei. Oare Serviciul Român de Informaþii, care ar trebui sã fie preocupat de aceste probleme, nu ºtie nimic? Oare câþiva parlamentari obscuri, promovaþi pe listele electorate de conducerile incompetente ale unor partide politice, pot sã îºi facã de cap, sã îºi batã joc de o lume întreagã?

Vã mulþumesc ºi eu.

Mai avem 4 colegi înscriºi la cuvânt. De fapt, al 5-lea s-a înscris, dar nu mai este timp în cãsuþa aceea.

Ne gãsim la momentul când trebuie sã trecem la pct. 2 al ordinii de zi, cu rugãmintea ca cei 4 colegi sã îºi restrângã declaraþiile. Sau, dacã nu se poate aºa, îi programãm dupã ora 19,30. Dacã ne putem înþelege, un sfert de orã...

Suntem de acord pentru restrângere.

Pentru restrângere. Bun.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Bold Ion.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã fac o precizare în legãturã cu altercaþia care a survenit joi cu ministrul agriculturii ºi alimentaþiei. Domnule preºedinte,

Altercaþia a fost pe fondul dezastrului creat în agriculturã ºi a modului în care a pãstorit, în acest timp, agricultura româneascã, dar ºi pe fondul faptului cã nu a admis nici o discuþie, iar în timpul ºedinþei Ñ ceea ce mass-media nu a etalat, ca atare Ñ, dumnealui a precizat cã eu sunt ”superspecialistÒ, am nostalgia structurilor agrare comuniste ºi, în ultimul rând, adicã al treilea, menþionat de dumnealui în timpul discuþiei, care a determinat reacþia mea, pe care o regret, pentru cã nu am gãsit o formã mai academicã, a fost cã, atunci când eram membru al P.N.Þ.C.D., nu am avut o asemenea gândire. Nu am fost niciodatã membru al P.N.Þ.C.D., iar aceasta nu face decât sã irite pe cineva de bunã-credinþã. Nu ºtiu cine poate sã fie atras de un asemenea partid, care, în perioada cât a guvernat acum a adus dezastrul agriculturii româneºti.

Fac precizarea, domnule preºedinte, cã este lucrul cel mai dezastruos care existã acum, mai ales cu legea aflatã în dezbatere privind I.A.S.-urile, în timp ce legea se aflã, domnule preºedinte al Senatului, în dezbaterea Senatului, datoritã intervenþiei dumneavoastrã, în þarã se desfãºoarã vânzarea la licitaþie a tuturor bunurilor întreprinderilor agricole de stat.

Nu ºtiu care o fi ordinea aceasta în statul de drept românesc, dacã fiecare face cum vrea, Parlamentul dezbate, ºi nu are decât sã dezbatã pânã o sã rãguºeascã, iar guvernanþii fac ceea ce vor.

Aceasta, domnule preºedinte, va duce la distrugerea ultimei pãrþi a agriculturii, pentru cã Ñ sã nu uitãm, domnule preºedinte Ñ, anul trecut 3 milioane de hectare nu au fost cultivate, complexele zootehnice sunt toate la pãmânt, iar anul acesta 4 milioane de hectare vor rãmâne necultivate.

Aceasta este ceea ce oferim noi agriculturii româneºti?!

Nu este normal, domnule preºedinte, ºi sper cã dumneavoastrã puteþi face ”crizãÒ de autoritate, în a determina Guvernul sã sisteze aplicarea ordonanþei domnului Mureºan, pentru ca sã se privatizeze I.A.S.-urile, pânã când nu iese legea în forma doritã de cãtre Senat.

Vã mulþumesc.

Dacã v-aþi referit la ”crizãÒ de autoritate, nu am nici o ºansã.

Are cuvântul domnul senator Emil Tocaci.

Voi vorbi de aici, domnule preºedinte.

De unde vreþi. Scurt sã fie.

Am o rugãminte. Este vorba de o declaraþie politicã, dacã doriþi, dar, în acelaºi timp, are ºi conotaþii privind viaþa Senatului ºi ordinea de zi a sãptãmânilor viitoare.

Domnule preºedinte,

Sunt foarte mulþi colegi extrem de nemulþumiþi, de toate culorile politice Ñ subliniez acest lucru Ñ, **de faptul cã dialogul dintre Senat ºi Guvern este în mare suferinþã.**

Pentru acest motiv, rog Biroul permanent ca douã ore pe sãptãmânã sã prevadã Ñ pentru orice eventualitate, în fiecare sãptãmânã Ñ un spaþiu pentru discuþii cu miniºtrii. Dacã nu va fi necesar, vom merge cu activitatea legislativã peste acest interval de timp.

De pildã Ñ ºi vreau sã fiu foarte concret Ñ, în ceea ce priveºte greva profesorilor, urma ca astãzi sã ne întâlnim, dupã cum ºtiþi, v-a confirmat ºi domnul coleg

Liviu Maior, cu domnul ministru Mircea Ciumara ºi, eventual, cu domnul ministru de finanþe, Traian Decebal Remeº. Dintr-o disfuncþie, nu se va putea, probabil, produce aceastã întâlnire.

De asemenea, existã grave nemulþumiri privind salariile din sectorul de stat. Nimeni nu se gândeºte la salariile domeniului privat, unde este o chestiune care nu ne priveºte. Însã noi nu putem accepta ca un profesor universitar sã fie plãtit cu 2.000.000Ð2.500.000, în funcþie ºi de vechime; un profesor din învãþãmântul liceal cu mai puþin substanþial decât atât, iar persoane angajate la stat Ñ **la stat** , subliniez Ñ sã ajungã cu salarii între 200 ºi 300 de milioane pe lunã. Se vehiculeazã cifre care sunt astronomice, nu numai pentru noþiunile unei þãri sãrace ca România. Din pãcate, sãrace ºi conjunctural sãrace.

De aceea, este necesar ca, în prima sãptãmânã sau, cel mult, 10 zile din acest moment, sã aparã o persoanã avizatã, care sã ne aducã în faþa Senatului ºi, totodatã, în faþa presei, lista tuturor salariilor din sectorul de stat, din industrie, precum ºi din toate regiile autonome, regiile, în primul rând, sectorul bancar ºi, bineînþeles, cele ale amãrâþilor de bugetari. Prin salarii înþeleg veniturile salariale. Fondul Proprietãþii de Stat ºi aºa mai departe. Nu mã intereseazã decât ceea ce plãteºte statul.

Nu este vorba, aici, de o tendinþã egalitaristã. Vreau sã fiu bine înþeles. Nimeni sã nu mã acuze de aºa ceva. Nimeni sã nu îi acuze pe cei care fac o solicitare, în sensul pe care îl dau eu, acum, discuþiei. Nimeni sã nu aducã, deci, o acuzã, mie sau altora, de egalitarism. Nu este vorba de aºa ceva. Dar dacã un manager ridicã o întreprindere, are dreptul la orice salariu, inclusiv la acele 300 de milioane. Dar el are 300 de milioane ca sã punã pe butuci o întreprindere?!

Fãrã îndoialã, în stenograma ºedinþei s-a consemnat intervenþia dumneavoastrã, o vom discuta peste douã zile în Biroul permanent; sper cã fie ºi domnul secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul, ºi sã vedem, probabil, pentru lunea viitoare. Pentru cã, precum ºtiþi, joi avem o ºedinþã comunã cu Camera Deputaþilor. Sã rezervãm aceastã orã ºi jumãtate pe care o avem pentru o întâlnire cu un reprezentant al Guvernului, care sã poatã sã dea aceste prime lãmuriri.

Domnul senator Ion Solcanu.

## Domnule preºedinte,

Am înþeles din cuvântul distinsului coleg Emil Tocaci cã solicitarea Domniei sale, care, de altminteri, este ºi solicitarea altor colegi din Senatul României, este aceea de a se face publicã lista salariilor, pe toate treptele, ale bugetarilor. Ale bugetarilor. Deci, este vorba, cum spunea foarte bine, este vorba de salariul nominal ºi sporurile care se adaugã. Pentru cã, aº vrea sã arãt aici, anul trecut, în Senatul României, s-a adus în discuþie salariul directorului, sã spunem, de regii, de la Regia Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, sau cum se cheamã, cu o semnãturã a ministrului apelor, pãdurilor ºi mediului, respectivul director având un salariu de 77 de milioane de lei pe lunã, la care se adaugã un spor de 50 ºi ceva la sutã, la care se adaugã sporul de conducere, plus Ñ ºi vã rog sã reþineþi Ñ 3% din ceea ce înseamnã profitul regiei pe anul în curs. Dacã luãm regia la care facem trimitere, în 1999 a avut un profit de 40 de miliarde. ªi atunci, calculaþi 3%, pe lângã salariul lunar ºi cu toate celelalte sporuri, cât putea sã ridice respectivul director Ñ de regie, este drept Ñ, în timp de salariul unui profesor se situeazã, undeva, la 800.000Ð1.200.000 de lei, cu o vechime de 25 ori 30 de ani de muncã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Este absolutã nevoie sã cunoaºtem aceste, cel puþin ciudate, dacã nu mai mult decât ciudate realitãþi, dacã sunt. ªi probabil cã sunt, pentru cã ºi noi auzim, ca toatã lumea.

În fine, daþi-mi voie sã mã opresc cu comentariile personale, pentru cã nu am dreptul sã le fac de aici. Are cuvântul domnul senator Constantin Sava.

ªi mai urmeazã, deºi nu este deloc politicos, ultima intervenientã, colega noastrã, doamna senator Ñ sper cã este în salã Ñ Elena Preda.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, În aceste zile, în care reprezentanþii Puterii, cu infatuare ºi aroganþã, continuã sã creadã cã guvernarea lor reprezintã punctul zero al democraþiei ºi al economiei de piaþã, în România, când s-a ajuns la situaþia în care noþiuni ca democraþia, statul de drept, separaþia puterilor, supremaþia legilor, sã fie golite, aproape în totalitate, de conþinut, se loveºte, fãrã reþineri ºi milã, în valori supreme ale societãþii, în rândul acestora la loc de frunte, situându-se armata.

Armata a fost, în ultimii ani, ºi continuã sã fie supusã procesului de restructurare ºi reformã, impus de dorinþa de a adera la structurile NATO. Dacã, din acest punct de vedere, care impune inclusiv masive disponibilizãri, oºtirea þãrii a înþeles necesitatea integrãrii în Alianþa NordAtlanticã ºi, fãrã un sprijin material ºi moral adecvat, face eforturi mari pe aceastã linie, ea nu poate, sub nici o formã, sã fie de acord cu actuala situaþie, când reprezintã obiect al intereselor electorale ale Preºedintelui Emil Constantinescu, sau ale experimentelor de tip Remeº, când este supusã efectelor nefaste ale ordonanþelor care încalcã flagrant legislaþia în domeniul militar.

Astfel, armata þãrii este culpabilizatã, astãzi, cu tot mai mare înverºunare, în procesele intentate ofiþerilor ºi oºtirii române, participante la revoluþie. Curg, la comandã politicã, termene dupã termene de judecatã. La ordinul Cotrocenilor se cautã, în continuare, vinovaþi. O gãselniþã de ultimã orã, în acest sens, este trecerea, în bloc, în rezervã a cadrelor militare participante la revoluþie. Chipurile, în acest mod, Armata Românã s-ar spãla de pãcate. S-a solicitat Statului Major General un studiu privind reacþiile posibile ale personalului armatei în urma aplicãrii unei astfel de mãsuri.

În acest mod ºi printr-un astfel de act total ilegal, aberant, prin diversiune ºi ºantaj, îºi croieºte domnul Emil Constantinescu campania electoralã, fãrã sã realizeze cã efectele nu pot fi decât un impact negativ maxim ºi cu urmãri imprevizibile în plan operaþional, moral, juridic, intern ºi internaþional.

Aceasta cu atât mai mult cu cât impact negativ major, o stare de spirit încordatã deja existã, în aceste zile, în rândurile personalului armatei. Pe fondul neacordãrii personalului armatei a celui de al 13-lea salariu, în timp ce angajaþii Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe l-au primit, al anulãrii de cãtre Guvern, în dispreþul Legii nr. 80 privind Statutul cadrelor militare, a unor drepturi ale personalului militar, drepturi de care nici Ceauºescu, cu toatã tirania lui, nu s-a atins Ñ este vorba de înlãturarea reducerilor de impozit de care beneficiau dintotdeauna cadrele militare, în baza Ordinului ”Meritul MilitarÒ Ñ, al dezinteresului total al ministrului apãrãrii, domnul Victor Babiuc, faþã de nevoile oºtirii, pe care o considerã neinteresantã, din punct de vedere electoral, unele cadre militare din garnizoanele Bucureºti, Timiºoara, Borcea au refuzat sã ridice salariile ºi sunt ºi alte semne de alarmã.

Mulþumesc.

Ultima la cuvânt, doamna senator Elena Preda. Sper cã venind din partea aceea a sãlii sã nu ne faceþi vreo surprizã.

Aveþi cuvântul, vã rog!

Domnule preºedinte, distins auditoriu,

Vã voi prezenta câteva puncte de vedere, rezultate din analiza manifestãrilor din ultimele sãptãmâni, care au culminat, la Tulcea, cu ceea ce mass-media localã a numit ”Marºul tãcerii ºi al disperãrii surdeÒ, fiind vorba de atitudinea demnã, hotãrâtã ºi tenace a corpului profesoral din judeþul Tulcea, reprezentat la aceastã acþiune de mai bine de 2.000 de cadre didactice. Vã voi spune cã aceºti oameni, ca ºi alte categorii profesionale de aici, au ales sã lucreze, în condiþii de pionierat, într-o zonã aridã a þãrii, lipsitã de condiþii optime de existenþã, zonã cu resurse, dar fãrã posibilitãþi de a le pune în valoare. Totuºi, ºcoala tulceanã a dat ºi dã valori de talie internaþionalã, a dat ºi dã olimpici, a creat ºi creeazã oameni care, acolo unde îºi desfãºoarã activitatea, cultivã seriozitatea, competenþa ºi generozitatea.

Deºi pare sã fie rezolvatã, în cele din urmã, aceastã mare problemã a guvernãrii actuale, este important sã prezint câteva atitudini din care se desprinde clar ideea cã însãºi dezvoltarea viitoare a României depinde de aceastã soluþionare.

”Sã ne amintim de speranþele românilor privind viitorul copiilor lor. Copiii de astãzi sunt elevii noºtri, iar noi îi pregãtim pentru secolul XXI, un secol al informaticii ºi al progresului.Ò

Un alt vorbitor a spus: ”Dorim sã fim sprijiniþi de guvernanþi, care au trecut prin ºcoli ºi facultãþi ºi care, prin poziþia lor de acum, ne pot ajuta. ªcoala, astãzi dãrãpãnatã, trebuie sã devinã în viitor instituþia care va forma generaþiile mileniului III. Este adevãrat cã ne-am ales meseria din vocaþie, dar nu credem cã vom putea trãi din aceastã meserie.Ò

Poate sã vi se parã paradoxal, domnilor colegi, dar manifestarea corpului profesoral, în toatã amploare sa, reprezintã un model de solidaritate cu Parlamentul, pentru respectarea legii.

Mulþumim corpului profesoral cã ne-a ajutat sã impunem, ceea ce ar fi trebuit sã se realizeze de la sine într-o democraþie adevãratã Ð respectarea legii. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Cu aceasta, am încheiat prima parte a ordinii noastre de zi. Trecem...

Da, nu am reþinut cã aþi cerut cuvântul. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Înainte de a începe procesul de legiferare, noi am dat, miercuri, un comunicat în care am cerut soluþionarea acestei probleme cu care se confruntã profesorii. Am oferit ºi o soluþie. Probabil cã dacã domnul Mircea Ciumara venea astãzi, într-un spirit constructiv, am fi încercat sã îi oferim asemenea soluþii, pentru cã nu se mai poate ca învãþãmântul din România sã stea pe strãzi, practic, sã nu fie în salã.

Eu am declarat, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., în final, cã vom recurge la mãsuri de boicotare a Senatului. ªi, primul lucru pe care îl voi face, voi cere cvorumul. ªi voi cere cvorumul la fiecare articol de lege, pânã când nu vine aici reprezentantul Guvernului sã ne spunã care este soluþia pe care ei vor sã ne-o ofere Ñ ºi sã o ofere profesorilor, în primul rând Ñ, pentru ca aceastã grevã sã înceteze ºi revendicãrile profesorilor sã fie satisfãcute.

În afarã de cererea cvorumului, noi mai avem ºi o altã soluþie: sã vorbim mult pe fiecare articol. Vom bloca procesul legislativ, pentru cã, auzind de asearã declaraþii cu 4% din produsul intern brut, care se modificã de la orã la orã, acum am înþeles cã a depãºit deja 4% din produsul intern brut.

Dacã a depãºit ºi dacã existã aceºti bani, eu nu înþeleg de ce nu se recurge la soluþia pe care au solicitat-o ºi pe care am propus-o noi miercuri dimineaþã, aici, sã se emitã o ordonanþã de urgenþã care sã rezolve aceastã problemã ºi oamenii sã intre în sãlile de clasã.

Noi nu ceream o ordonanþã care sã rezolve aceastã problemã odatã, dar aceastã ordonanþã putea, gradual, pe la diferite termene, sã prevadã când va avea loc soluþionarea acestei probleme.

Eu ºtiu cã în proiectul Legii bugetului Ñ s-ar putea sã mã înºel Ñ a fost prevãzut, iniþial, pentru învãþãmânt 1,8% din P.I.B. Dacã la acest 1,8% din P.I.B. se adaugã procentajul oferit de cãtre primul-ministru asearã, înseamnã cã bugetul Ministerului Educaþiei Naþionale este 2,3% din produsul intern brut. Or, în aceastã situaþie, bugetul este mai mic decât anul trecut.

Era bine sã vinã aici, sã ne lãmureascã dacã au gãsit o soluþie ºi aceastã problemã sã se rezolve odatã. Dar, în modul în care sunt prezentate lucrurile, eu nu cred acest lucru ºi, ca mine, nu crede nimeni, pentru cã este o retoricã extrem de confuzã, din acest punct de vedere.

Da. Aº vrea sã despãrþim puþin lucrurile.

Evident cã dumneavoastrã aveþi dreptul oricând sã cereþi sã se facã verificarea cvorumului, indiferent pentru ce motiv.

În ceea ce priveºte însã acuzele aduse domnului ministru Mircea Ciumara, sau unui alt membru al Guvernului, doresc sã vã spun cã eu nu mã fac apãrãtorul nimãnui. Nici nu am dreptul. Dar intervenþia de ultim moment, de joia trecutã, nu a fost transmisã. În primul rând, domnul vicepreºedinte Nicolae Vãcãroiu nu ne-a spus nouã. Noi nu am ºtiut ce s-a întâmplat atunci. Biroul permanent nu a avut când sã discute ºi nici nu a avut posibilitatea sã invite pentru astãzi pe cineva din partea Guvernului.

Prin urmare, lipsa unui reprezentant al Guvernului nu este imputabilã, decât faptul cã noi nu am avut o comunicare între noi ºi nici nu am putut sã luãm o asemenea hotãrâre.

Am auzit intervenþia colegului nostru, domnul senator Emil Tocaci. Miercuri vom discuta în Biroul permanent. Este adevãrat cã problema este foarte urgentã ºi pot sã vã informez cã asearã am participat la dezbaterea bugetului, aºa cât se contureazã el, ºi ºtiu sigur cã o sumã de peste 4.500 de miliarde de lei au fost strânse de pe unde s-a putut strânge ºi se destineazã Ministerului Educaþiei Naþionale, pentru o primã soluþionare a revendicãrii principale a profesorilor. Încât, imediat ce va fi posibil, domnul ministru Mircea Ciumara, sau un alt ministru, membru al Guvernului, va fi invitat ºi va sta de vorbã ºi va rãspunde întrebãrilor noastre.

Este bine însã ca pânã atunci Guvernul sã întreprindã ceea ce, de fapt, i se pune la dispoziþie acum, o primã soluþionare a revedicãrilor membrilor învãþãmântului, putându-se ajunge, cumva, la o dezamorsare a acestei crize.

Vã asigur însã cã nu este vorba, de data aceasta, de o indiferenþã din partea vreunui membru al Guvernului, cã nu a fost nimeni invitat ºi nici nu am avut cum sã îl invitãm.

Dacã doriþi însã eu vã respect cererea ºi dispun sã se facã apelul nominal.

Vã rog!

Vã rog!

Deocamdatã facem apelul nominal, pentru cã dacã nu avem cvorum discutãm degeaba. Este o cerere pe care trebuie sã o soluþionez, ca atare.

|**Domnul Dumitru Badea:**|| |---|---| |Domnii senatori:|| |Achim George|prezent| |Aichimoaie Ionel|prezent| |Alexandru Nicolae|prezent| |Apostolache Victor|prezent|

|Ardelean Ioan|prezent| |---|---| |Avarvarei Ioan|prezent| |Avram Gheorghe<br>Badea Nelu|prezent<br>absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent| |Bãlãnescu Mihail|prezent| |Bãraº Ioan|prezent| |Blaga Vasile|absent| |Bleahu Marcian|prezent| |Blejan Constantin|prezent| |Bogdan Florin|absent| |Boiangiu Cornel|prezent| |Boilã Matei|prezent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian|prezent| |Bucur Corneliu Ioan|prezent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Burghelea Ioan|absent| |Burtea Marcu|prezent| |Buruianã Florin|prezent| |Caraman Petru|prezent| |Cataramã Viorel|absent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion|prezent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|prezent| |Ciurtin Costicã<br>Clonaru Victor|prezent<br>prezent| |Cotarcea Haralambie|absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|absent| |Csap— Jozsef|prezent| |Dide Nicolae|absent| |Dima Emil|prezent| |Dobrescu Rãsvan|absent| |Dobrescu Vasile|absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|prezent| |Dumitraºcu Gheorghe<br>Dumitrescu Cristian Sorin|prezent<br>absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|absent| |Eckstein Kov‡cs-PŽter|absent| |Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>absent| |Frunda Gyšrgy|prezent| |Fuior Victor<br>Gabrielescu Valentin Corneliu|prezent<br>prezent| |Gaita Doru|absent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|prezent| |Gãvãnescu Vicenþiu|prezent| |Gheorghiu Costel|prezent| |Gherman Oliviu<br>Ghiþiu Paul|prezent<br>prezent| |Glodean Voicu Valentin|absent| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent| |Hauca Teodor|prezent| |Huidu Dumitru|absent| |Ilie Aurel Constantin|absent| Ilie ªtefan prezent Iliescu Ion absent Ion Vasile prezent Ionescu Cazimir Benedict prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Juravlea Petru prezent Lãzãrescu A. Dan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Maior Liviu prezent Marcu Ion absent Marin Dan Stelian prezent Marinescu Voinea Bogdan absent Mark— BŽla absent Matetovici Mihai absent Meleºcanu Teodor Viorel absent Mînzînã Ion absent Moisin Ioan prezent Mortun Alexandru Ioan absent MŸller Constantin absent NŽmeth Csaba absent Nicolaescu Sergiu prezent Nicolai Marin prezent Ninosu Petre prezent Oprea Andreiu prezent Opriº Octavian absent Paleologu Alexandru prezent Panã Viorel Marian absent Paºca Liviu Titus prezent Pãcuraru Paul absent Pãtru Nicolae absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Petrescu Mihai prezent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Ioan Sabin prezent Pop Stelian Alexandru absent Popa Mircea Ioan absent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil prezent Popovici Alexandru prezent Prahase Ioan Mircea prezent Preda Elena absentã Preda Florea prezent Predescu Ion prezent Predilã Marin prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Pruteanu George-Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Roman Petre absent Sava Constantin prezent Sãndulescu ªerban absent Secrieru Dinu prezent Seres DŽnes prezent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion prezent Spineanu Ulm Nicolae prezent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezentã Szab— K‡roly-Ferenc absent ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnul Tãrãcilã a venit. Nu ºtiu, sã vedem rezultatul. Eu, atât cât am vãzut, este clar cã avem cvorum, dar sã fim siguri.

Pânã numãrã domnul secretar Badea Ñ mã adresez domnului senator Maior Ñ, vom vedea dacã avem cvorum. Dacã însã la fiecare plecare a unui coleg sau venire încercãm sã stabilim cvorumul, aceasta înseamnã altceva decât dorinþa de a avea cvorum. ªi cred cã dumneavoastrã sunteþi departe de un asemenea gând.

Sunt 93 de membri ai Senatului prezenþi ºi numai 47 de minute mai avem pentru aceastã parte a ordinii noastre de zi, din nefericire.

## **Domnul Mihail Bãlãnescu**

**:**

Acordaþi-mi ºi mie câteva secunde!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mã iertaþi, nu ºtiu ce doriþi, nu mai putem sã pierdem vremea, pentru cã avem timp...

## **Domnul Mihail Bãlãnescu**

**:**

Nu vã rãpesc mult timp...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

În ce problemã? Nu, nu, iertaþi-mã, nu suntem la declaraþii, nu suntem la nimic.

Nu, nu, vom lua în ordine, în mãsura în care sunt reprezentanþii Guvernului. Înainte de toate însã, sunt obligat sã citesc aceastã notã pentru exercitarea de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare.

S-au depus la Secretariatul General al Senatului urmãtoarele legi. Am sã merg repede: Legea pentru ratificarea Convenþiei între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Kazahstan pentru evitarea dublei impuneri; Legea privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului naþional, Secþiunea a 2-a Ñ ”Zone protejateÒ; Legea pentru ratificarea înþelegerii dintre Guvernul român ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale; Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1999...

## **Domnul Liviu Maior**

**:**

Nu avem cvorum. Nu vedeþi cã pleacã senatorii pe rând?!

Nu ºtiu, se doreºte sã obstrucþionãm, eu sunt cu foarte multã... Daþi-mi voie sã-mi fac datoria sã citesc aceastã notã. Avem peste 80 de oameni. Dacã pleacã 1Ð2Ð3 nu se stricã cvorumul. A venit ºi doamna Preda, în plus. Dacã doriþi sã luaþi cuvântul, vã rog sã mi-l cereþi, pentru cã în condiþiile acestea nu putem continua.

Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40 pentru ratificarea unui împrumut între România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze, cooperare în domeniul apãrãrii; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47 pentru ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut între România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureºti ºi Legea pentru ratificarea Acordului de cooperare între guvernele statelor participante la cooperarea economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii.

Pentru toate aceste legi aveþi dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale.

La rând era Ordonanþa Guvernului nr. 44, care a început într-o ºedinþã anterioarã cu dezbateri la titlul ordonanþei.

Din partea domnului ministru Bãsescu este rugãmintea sã n-o luãm acum, pentru cã încã este reþinut la domnul prim-ministru. Dacã între timp vine ºi este timp, vom relua.

La pct. 4 Ñ Proiecte de lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie maritime NAVROM Ñ S.A. Constanþa ºi ROMLINE Ñ S.A. Constanþa. Asta este tot... Sunteþi aici. Bun.

ªi vã rog frumos ºi prieteneºte sã încercãm sã fie liniºte în salã ca sã ne putem auzi. Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere situaþia deosebit de criticã în care se aflã companiile de navigaþie cu capital majoritar de stat, ºi faptul cã echipajele de la bordul navelor nu au primit drepturile salariale ºi de diurnã de foarte mult timp, Guvernul României a emis Ordonanþa de urgenþã nr. 93 din 17 iunie 1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie maritimã NAVROM ÑS.A. Constanþa ºi ROMLINE ÑS.A. Constanþa. Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 93, Guvernul României a aprobat utilizarea sumei de 112,7 miliarde lei din bugetul Ministerului Transportului. Efectele aplicãrii acestei ordonanþe la cele douã companii, ºi anume la C.N.M. NAVROM Ñ S.A. Constanþa, au fost cã de efectele ei au beneficiat echipajele a 69 de nave, au primit drepturi 872 de navigatori ºi au fost repatriaþi 246 navigatori. iar la C.N.M. ROMLINE Ñ S.A. Constanþa, au beneficiat 34 de nave, drepturi Ñ 905 navigatori, ºi au fost repatriaþi 600 de navigatori. Prin modul de aplicare, apreciem cã s-au stins foarte multe litigii de muncã, litigii între companii ºi autoritãþile portuare, ºi au scãzut numãrul intervenþiilor fãcute de autoritãþi ºi organisme nonguvernamentale pe lângã misiunile noastre diplomatice.

De asemenea, a scãzut riscul ca echipajele aflate la bordul navelor, prin aplicarea unor hotãrâri judecãtoreºti obþinute prin proprii intervenþii sã procedeze la vânzarea forþatã a navelor. Drept pentru care vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul preºedinte Oprea Andreiu.

Comisia de buget, finanþe, bãnci nu are obiecþiuni la cele spuse de iniþiator. A fost luatã în dezbatere în plenul comisiei, iar raportul comisiei noastre este favorabil. Deci, vã propunem dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. La dezbateri generale. Da, aveþi cuvântul, vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, domnule ministru, onorat Senat, Iatã cã ne aflãm, din nou, în faþa unui act normativ care poate fi prezentat ca un exemplu despre ceea ce n-ar trebui sã se întâmple în societatea ºi în economia româneascã.

Mai aproape de microfon, vã rog!

## Da, sper cã acum se aude.

Deci, reiau spunând cã ne aflãm în faþa unei situaþii, aºa cum nu ar trebui sã se întâmple în nici un domeniu de activitate din economia româneascã. Printr-o intervenþie _post factum_ , o intervenþie, care, de fapt, nu mai face bine decât în micã mãsurã, poate unor persoane fizice, unor cetãþeni români, o intervenþie care nu are decât o singurã motivaþie, ºtiu eu, o compensaþie minorã, pe care Guvernul României o mai poate da persoanelor..., cetãþenilor care au suferit pe cale de consecinþã, urmare proastei gestiuni a flotei maritime româneºti, astãzi discutãm, probabil aprobãm, eu sunt ºi membru al Comisiei buget-finanþe, am votat pentru raportul care propune plenului aprobarea acestei ordonanþe, aprobând, de fapt, nimic.

Aprobãm un fapt care s-a consumat de mult. S-au aprobat banii prin ordonanþã, s-au repatriat persoanele, nu ºtiu dacã s-au recuperat navele, nu ºtiu ce se întâmplã, în continuare, cu aceste companii ºi dacã aceste sume alocate de la un buget atât de sãrac au fost alocate cu eficienþã în mod judicios. Probabil cã nu. Însã, astãzi, în aceastã situaþie, nu se mai poate face absolut nimic.

Discutãm despre niºte companii de navigaþie maritimã, dintre care, cel puþin una, NAVROM Constanþa, este în procedurã de lichidare judiciarã. O procedurã de lichidare judiciarã care va avea ca o consecinþã clarã pierderea unui mare numãr de nave maritime din flota maritimã româneascã, care, o ºtim cu toþii, a fost una dintre cele mai temute de pe glob. O procedurã de lichidare judiciarã care lasã A.V.A.B.-ului o moºtenire de câteva zeci de milioane de dolari. Aº vrea sã pun în legãturã, ºtiu eu, prezentele comentarii cu declaraþia mea politicã, fãcutã în urmã cu circa o orã, când am dorit din tot sufletul sã aduc la cunoºtinþã opiniei publice cã, astãzi, încã se mai poate interveni pentru a preîntâmpina faptul ca peste doi sau trei ani, din nou, în Senatul României, sã se aprobe _post factum_ , fãrã nici un efect real, pozitiv, economic, niºte compensaþii pentru a recupera, ºtiu eu, din Germania sau din Austria, de undeva, navele flotei fluviale româneºti. Pentru a aduce acasã persoanele care astãzi sunt izolate în sectorul din amonte al Dunãrii ºi încearcã sã pãstreze, sã salveze din patrimoniul pavilionului românesc. Este clar cã nu se mai poate face nimic. Singura treabã care s-ar mai putea face, probabil, peste o sãptãmânã, peste o lunã, sã vinã ºi a treia ordonanþã, pentru cã, observaþi, vã rog, pe ordinea de zi urmeazã o

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Dumitraºcu.

Venim la un parastas, dupã ce pomana s-a terminat demult. Fãrã îndoialã, actul este umanitar. În principiu, este umanitar. Era nevoie de el mai înainte. S-a pus în aplicare. Eu ºtiu atmosfera din Constanþa. Eu ºtiu familiile care stau cu ochii înspre largul mãrii, indiferent dacã spre rãsãrit sau spre apus, tot aia ce-a fost rãsãrit, tot aia este ºi spre apus. Eu mã aºtept, aºa cum se aºtepta ºi colegul meu de la Dunãre, ca ºi pe Dunãre sã se întâmple acelaºi lucru, în mare parte, datoritã aceloraºi intervenþii ”umanitareÒ, cu bombardamente ºi cu blocarea Dunãrii. Eu cred cã în toatã perioada de la 1990, dar, nu în ultimul rând, dupã 1996, nu vreau sã scuz deloc perioada 1990Ð1996, vreau doar sã accentuez, cã s-a accentuat în perioada 1996Ð1999. În toatã aceastã perioadã, toatã grija de flotã a fost ca ea sã se vândã pe orice! Niciodatã în istoria României un Guvern n-a fost pus, o putere n-a fost pusã, un regim n-a fost pus pe treabã sã vândã. Totul este pe vânzare. Tocmai de aceea, dacã þara este cumva, ºi la bordul navelor, ºi la bordul avioanelor, dacã o bucãþicã de þarã este aºa, putem spune despre vânzare de þarã. Putem vorbi despre vânzare de þarã. Atunci când se putea interveni, în mãsura posibilului, pentru salvarea unor nuclee vitale, sau sã le spun viabile, ale flotei, cel puþin din aceste douã companii, nu s-a intervenit, se zice cã nu fortuit, ci foarte bine gândit.

## Domnilor,

Eu apreciez ordonanþa aceasta târzie ºi o voi vota, fãrã îndoialã. Pentru cã este deja pusã în practicã ºi ºtiu ce se întâmplã cu marinarii din Constanþa. ªtiu ce se întâmplã ºi cu studenþii care se pregãtesc pentru marinã. ªtiu ce i s-a pregãtit ºi liceului, care a fost desfiinþat, a unui liceu de marinã. ªtiu cã situaþia transportului nostru maritim, a unei þãri cãreia Carol I îi prevedea un viitor fantastic în 1895, când saluta aruncarea podului peste Dunãre, peste Dunãrea noastrã, de cãtre noi înºine ºi acelaºi lucru pe care-l fãcea în 1909, când Portul Constanþa intra în plinãtatea activitãþii sale, acest viitor a fost ºters de un prezent, depre care se zice cã dureazã doar 3 secunde. Ce ciudatã chestie, este un prezent de vreo 3 ani de zile, care dureazã doar 3 secunde, ºi care pregãteºte un viitor care sã intre direct în trecut. Deci, voi vota chestiunea aceasta, doar din motive umanitare. Eu consider cã acþiunea în sine este expresia presiunilor pe care familiile acestor oameni, pe care aceºti oameni, care s-au aflat într-o situaþie tragicã, au fãcut-o asupra Guvernului. Nu e vorba de o direcþie sau alta din Guvern. Nu pot sã acuz un om sau altul din Guvern. Eu acuz Guvernul, în totalitatea lui, ºi Puterea, în totalitatea ei. Aºadar, în aceastã situaþie, desigur cã nu putem respinge o asemenea ordonanþã. Nu se poate respinge, mai ales cã ea a ºi fost realizatã, dar, repet, soluþia legatã de situaþia marinarilor români, nu aceasta este, într-un viitor, cât de cât previzibil, când vom mai avea o bucatã de scândurã sau de fier care sã pluteascã pe mãrile ºi oceanele lumii ºi care sã aibã agãþat, în loc de niºte pantaloni rupþi, sã aibã agãþat drapelul României.

Vã mulþumesc pentru intervenþia dumneavoastrã, într-adevãr generalã, în dezbateri generale.

Dacã mai are cineva de fãcut observaþii la dezbateri.

Tot la dezbateri generale? Nu.

Domnul senator Fuior, ca întotdeauna, a fost înþelegãtor pentru cã timpul acesta..., adicã este foarte frumos sã luãm cuvântul ºi sã spunem cã e greºit, nu e bine, dar votãm pânã la urmã. Asta înseamnã o mare înþelegere din partea colegilor noºtri ºi este de remarcat faptul acesta.

Daþi-mi voie sã vã supun aprobãrii dumneavoastrã, prin vot, titlul acestei legi. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, titlul a fost aprobat.

Articol unic.

Pentru articolul unic vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, articolul a fost aprobat.

Vã rog sã vã exprimaþi votul pentru proiectul de lege în ansamblul sãu.

Legea a fost aprobatã cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc, domnule ministru secretar de stat. Mulþumesc ºi comisiei.

Sã vedem dacã nu cumva puteþi sã rãmâneþi în continuare.

Ordonanþa nr. 93, urmãtoarea?

Numãrul 125.

125. Da, este la punctul 5.

Vã rog sã vã susþineþi proiectul, domnule ministru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este într-adevãr vorba de modificarea Ordonanþei nr. 93 pe care am prezentat-o înainte, însã considerând cã prin fondurile disponibilizate prin Ordonanþa de urgenþã nr. 93 trebuia sã se asigure în mod real repatrierea navigatorilor de pe toate navele prevãzute în anexã la aceasta, precum ºi plata integralã a salariilor ºi diurnelor, s-a apreciat ca necesarã reconsiderarea termenului de 31 mai 1999, impus de punctul a din nota din anexa ordonanþei, în sensul prelungirii pânã la 30 iunie 1999, cât ºi a termenului 1 septembrie 1999, în sensul prelungirii

acestuia pânã la data de 1 octombrie 1999 ºi aceasta datoritã formalitãþilor a fost necesarã deschiderea a peste 1.500 de conturi bancare pentru fiecare persoanã, plus procedurile particulare legate de momentul repatrierii ºi vânzãrii navelor.

Mulþumesc.

Comisia, vã rog.

Comisia noastrã a constatat cã prin aceastã ordonanþã de urgenþã s-au modificat termenele prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 93/1999, aºa cum a spus iniþiatorul. Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi aviz favorabil de la Comisia economicã ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

În concluzie, supunem dezbaterii adoptarea ºi a acestui proiect de lege, fãrã amendamente.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Vã rog sã luaþi în considerare titlul legii ºi sã vã pronunþaþi prin vot.

Domnule preºedinte, în salã sunt numai 60 de senatori.

Invocaþi din nou lipsa cvorumului. Vã rog sã faceþi apelul.

Puneþi la vot, domnule preºedinte, iar dumneavoastrã, domnule senator, nu mai pârâþi ca la ºcoalã.

Mai încercãm o datã ºi dacã nu iese votul facem ape-

lul.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului acestui proiect de lege.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, titlul...

Stimate domnule coleg,

Existã un acord între noi, când nu se cere neapãrat votul prin ridicare de mâini.

## Domnule preºedinte,

Acest acord nu mai existã pânã când nu vine reprezentantul Guvernului aici ca sã ne spunã care sunt soluþiile gãsite de Guvernul României pentru rezolvarea acestei probleme. În salã sunt 60 de senatori ºi au ieºit la vot 84.

Bun, facem din nou apelul.

Numai pârâþi ca la ºcoalã, domnule senator, haideþi sã supunem la vot ºi gata.

Rog pe colegii senatori care sunt în spatele sãlii, în faþa sãlii, deasupra sãlii sau dedesubtul sãlii sã vinã în salã.

Eu nu ºtiu de ce sancþionaþi Senatul pentru o treabã care nu este imputabilã decât unui coleg de-al nostru care nu ne-a comunicat aceastã cerere ºi vã rog sã fiþi înþelegãtori cã nu este nimeni de vinã în momentul acesta.

_Staff_ -ul trebuia sã comunice.

Da, dar v-am explicat cã noi n-am avut Birou permanent ºi _staff_ -ul nu putea sã ia o hotãrâre în locul Biroului permanent.

Da, dar prin bunãvoinþa dumneavoastrã aþi pus mâna pe telefon ºi l-aþi chemat aici pe guvernatorul Bãncii Naþionale care s-a prezentat fãrã hotãrârea Biroului Senatului.

Fãrã îndoialã, însã astãzi când mi s-a invocat aceastã cerere eu conduceam ºedinþa, nu puteam sã mã duc, sã invit, sã..., nu ºtiu..., puþinã înþelegere, am sã încerc sã fac treaba asta în cursul dimineþii de mâine.

Promiteþi?

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Promit!

Vã rog, încã o datã supun prin vot pentru..., iertaþi-mã, dar am ºi eu limita mea.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului legii prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, titlul legii a fost aprobat.

Articol unic.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra ansamblului acestei legi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României. Trecem acum la punctul 6, unde tot dumneavoastrã sunteþi iniþiator. Vã rog!

Care comisie susþine raportul? Comisia economicã. Poftiþi!

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL) a fost adoptatã în data de 9 aprilie 1965 de cãtre Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, organizatã de Organizaþia Maritimã Internaþionalã ºi, a intrat în vigoare în 5 martie 1967.

Scopul acestei convenþii este de a facilita transportul maritim prin simplificarea ºi diminuarea procedurilor, formalitãþilor ºi documentelor cerute la intrarea, staþionarea ºi plecarea navelor angajate în voiaje internaþionale.

Convenþia a fost iniþial elaboratã pentru a rãspunde îngrijorãrii crescânde a þãrilor în faþa numãrului excesiv de documente cerute navelor comerciale de cãtre autoritãþile vamale, de emigraþie, sanitare, pentru navã, pasageri, echipaj, marfã, poºtã. Obiectele principale ale acestei convenþii sunt urmãtoarele:

Ñ prevenirea întârzierilor nejustificate în traficul mari-

tim;

Ñ facilitarea cooperãrii între guverne;

Ñ asigurarea unui înalt grad de uniformitate în formalitãþi ºi proceduri;

Ñ mãsuri fitosanitare.

În aceste condiþii, am apreciat ca fiind de foarte mare importanþã aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), în forma ºi conþinutul rezultat ca urmare a introducerii amendamentelor adoptate pânã în prezent.

Drept pentru care vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de lege.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Comisia economicã a fost sesizatã pe fond cu acest proiect de lege. Aº dori sã subliniez cã nu s-au ridicat probleme deosebite în dezbaterea proiectului de lege. De asemenea, menþionez cã aceastã convenþie a fost ratificatã de toate þãrile membre ale Uniunii Europene ºi, totodatã, a fost ratificatã ºi de 83 de þãri din lume.

Menþionez cã existã avize favorabile de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã, precum ºi de la Consiliul Legislativ, acesta din urmã fãcând o serie de observaþii care au fost preluate de cãtre Comisia economicã.

Rog plenul Senatului sã avizeze favorabil acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

În aceste condiþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot cu privire la titlul legii. Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, titlul legii a fost aprobat.

Articol unic.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 97 de voturi pentru ºi douã abþineri, nici un vot împotrivã, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra ansamblului legii.

Cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, Senatul României a aprobat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999.

Urmãtoarea este tot în aceeaºi componenþã, numai trebuie sã rugãm Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului sã prezinte raportul.

Vã rog sã vã susþineþi proiectul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Convenþia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale, adoptatã la Geneva la 29 octombrie 1976 ºi intratã în vigoare la data de 28 noiembrie 1981, a fost completatã ulterior printr-un protocol adoptat de Conferinþa Internaþionalã a Muncii, la Geneva, în 22 octombrie 1996.

Respectarea prevederilor Convenþiei nr. 147 este obligatorie ºi reprezintã unul dintre obiectivele inspectorilor care efectueazã activitãþile de control al statului în porturi. Acest gen de controale este prevãzut în diverse memorandumuri de înþelegere între state, pe zone maritime, precum ºi în Directiva Comisiei Europene nr. 95/21. Toate statele membre ale Uniunii Europene au ratificat Convenþia nr. 147/1996.

Prin ratificarea acestei convenþii România îºi aliniazã legislaþia naþionalã la cea internaþionalã realizând, în acelaºi timp, armonizarea cu legislaþia Uniunii Europene.

Drept pentru care vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Brânzan.

Cu acest proiect de lege, Comisia pentru muncã, protecþie-socialã ºi problemele ºomajului a fost sesizatã în fond prin adresa nr. L/283 din 10 septembrie 1999.

Prin ratificarea Convenþiei ºi a Protocolului România se angajeazã sã adopte o legislaþie corespunzãtoare privind standardele minime ale condiþiilor de muncã la bordul navelor comerciale ºi se obligã sã exercite controlul respectãrii standardelor la bordul navelor, înregistrate pe teritoriul României. Examinând proiectul de lege în ºedinþa din 10 octombrie 1999, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a hotãrât avizarea lui favorabilã în vederea dezbaterii ºi adoptãrii în plenul Senatului.

Menþionãm cã proiectul de lege are avize favorabile din partea Comisiei pentru politicã externã, Comisiei economice, precum ºi avizul Consiliului Legislativ.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt. Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, titlul legii a fost aprobat. Articol unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea în ansamblul sãu. Vã rog sã vã exprimaþi votul. Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, Senatul României a aprobat ºi acest proiect de lege.

Urmãtorul numãr este numãrul 8.

Tot dumneavoastrã. Sunteþi în serie. Vã rog sã vã susþineþi proiectul.

Comisia economicã, vã rog.

Tot eu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Armonizarea legislaþiei din domeniul transporturilor cu legislaþia Uniunii Europene presupune ºi armonizarea cu prevederile Directivei Comisiei Europene nr. 92/106, prin care se stabilesc reguli pentru anumite transporturi combinate de mãrfuri. La nivel european, transportul combinat este înþeles ca un sistem special de transport care utilizeazã la maximum avantajele diferitelor moduri de transport: rutier, feroviar ºi pe cãi navigabile interioare ºi maritime, alegând cea mai potrivitã combinaþie a acestora. Transportul combinat implicã, astfel, organizarea transportului din poartã în poartã prin utilizarea celor mai adecvate moduri de transport: ºoseaua numai pentru parcursul iniþial ºi final, calea feratã ºi/sau cãi navigabile interioare ºi/sau maritime pentru cea mai mare parte a parcursului, transferul mãrfii între diferite moduri de transport realizându-se cât mai eficient posibil. În timp ce în þãrile europene cadrul economic ºi legislativ în vederea stimulãrii transportului combinat este asigurat, în România acest tip modern de transport nu s-a dezvoltat suficient. Transporturile de mãrfuri care ar putea fi executate în sistem combinat fiind efectuate aproape exclusiv cu autocamioane de mare tonaj, aglomerându-se în mod excesiv cãile rutiere, cu consecinþã directã: creºterea gradului de poluare, a cheltuielilor de întreþinere, refacerea drumurilor ºi sporirea numãrului de accidente rutiere.

Drept pentru care vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect de lege.

Mulþumesc, domnule ministru. Comisia economicã.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Comisia economicã a fost sesizatã pe fond cu acest proiect de lege. Analizarea proiectului de lege s-a fãcut în ºedinþa comisiei din 20 octombrie, ocazie cu care s-au reþinut mai multe aspecte care au fost prezentate de domnul secretar de stat. Eu aº dori sã vã menþionez numai cã în momentul actual volumul transporturilor combinate reprezintã circa 3% din transportul feroviar de marfã, din care motiv sunt necesare mãsuri pentru stimularea sa prin acordarea unor facilitãþi pentru acest gen de transport.

În acest sens propunem, la art. 6, posibilitatea scutirii temporare, prin hotãrârea Guvernului, de la plata impozitului corespunzãtor profitului reinvestit în domeniul transportului combinat. Întrucât formularea existentã la art. 6 lasã loc posibilitãþii acordãrii preferenþiale a scutirilor de la plata impozitului pe profitul reinvestit, Comisia economicã propune plenului Senatului înlocuirea expresiei ”pot fi scutiþiÒ cu expresia ”vor fi scutiþiÒ.

Cu menþiunea cã legea este ordinarã ºi cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului proiect de lege cu modificarea prevãzutã la art. 6.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea ar vrea sã dezvolte puþin ideea la care s-a referit domnul preºedinte al comisiei de specialitate, referitoare la art. 6 din ordonanþã.

Dupã cum observaþi, raportul a fost aprobat ºi semnat în luna octombrie, nu?, parcã aºa, sau chiar mai devreme..., cred cã poartã data de 26 august 1999, deci când s-a fãcut propunerea ca operatorii de transporturi combinate sã beneficieze de anumite facilitãþi legate de impozitul pe profit.

Întrebarea mea este, ºi, sincer sã fiu, mi-e greu sã desemnez destinatarul întrebãrii din aceastã poziþie, în noua viziune privind relaxarea fiscalã, în noua strategie a Guvernului legat de relaxarea fiscalã, mai stã în picioare o astfel de prevedere, sau mai aprobãm un act normativ care acordã facilitãþi pe care nu o sã le vadã nimeni niciodatã?

Vã rog sã rãspundeþi!

Domnule preºedinte, eu ar trebui sã rãspund. Am sã încerc sã dau un rãspuns, nu ºtiu dacã va fi cel corect, însã din cunoºtinþele mele aceastã ordonanþã nu am regãsit-o pe actele care au fost anulate, abrogate prin noua Lege a impozitului pe venitul global. Din câte cunosc eu la ora asta. Am sã vã pot da informaþii suplimentare dupã ce am sã mã informez mai bine.

Sunteþi de acord cu propunerea fãcutã de comisie?

Suntem de acord ºi o susþinem, domnule preºedinte.

În condiþiile acestea, vã rog..., eu mã uitam dupã...

## Douã întrebãri, vã rog.

În ce mãsurã o asemenea lege ar încuraja transportul pe Canalul DunãreÑMarea Neagrã ºi în ce mãsurã ar însemna o micºorare a presiunii financiare, a presiunilor de preþuri pe transportul feroviar? Deci douã lucruri pentru ca sã se încadreze prea bine în aceastã lege pe care, fãrã îndoialã, o aplaud.

Vã rog sã rãspundeþi!

Da, domnule preºedinte.

Prin însuºi articolul despre care s-a discutat mai devreme, art. 6 al ordonanþei, care spune cã: ”Agenþii economici care executã transport combinat vor fi scutiþi temporar de la plata impozitului aferent profitului reinvestitÒ, este un articol introdus special pentru a atrage tot transportul din România într-un model de transport combinat. Nu poate, dacã beneficiazã de acest articol Ñ ºi este foarte bunã intervenþia domnului senator Ñ dacã acest articol dispare din ordonanþã, nu mai existã, întradevãr, nici o atractivitate pentru transportul combinat. Însuºi articolul este esenþa ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Mulþumit de rãspuns?

Da, vã mulþumesc.

Trecem la dezbateri.

Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Articol unic. În articolul unic trebuie sã adãugãm, în sfârºit, ”cu modificãrile aprobate.Ò

Deci, este vorba de modificarea art. 6, prin urmare, supun aprobãrii dumneavoastrã articolul unic cu aceastã modificare. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost aprobat.

Legea în ansamblul sãu.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Mai avem aici pe domnul ministru Baias. Dumneavoastrã sunteþi la rând.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice.

Vã rog sã vã susþineþi expunerea!

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat la Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ciuda unor rugãminþi adresate din salã, de a fi foarte scurt, îmi iau totuºi îngãduinþa de a vã cere permisiunea cã e prima datã când mã adresez Senatului în anul 2000, sã spun, doamnelor ºi domnilor senatori cã le adresez cele mai bune gânduri pentru acest an ºi cele mai bune urãri.

Este vorba, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, despre o lege de aprobare a unei ordonanþe, un proiect de lege de aprobare a unei ordonanþe prin care a fost ratificat Tratatul dintre România ºi Republica Polonã, semnat la 15 mai 1999, la Bucureºti, privind asistenþa juridicã ºi relaþiile juridice în cauzele civile.

Tratatul exprimã dorinþa pãrþilor contractante de perfecþionare a formelor bilaterale de asistenþã juridicã în materie civilã, în funcþie de condiþiile actuale ºi de perspectivele cooperãrii în acest domeniu, fiind menit sã înlocuiascã tratatul româno-polon încheiat în urmã cu peste 35 de ani, în partea privind asistenþa juridicã ºi relaþiile juridice în cauzele civile ºi familiale.

Vã mulþumesc, domnule ministru secretar de stat. Domnule preºedinte,...

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, L-aþi auzit pe domnul ministru Baias care v-a fãcut o prezentare foarte completã a proiectului de lege. Nu am ce sã adaug altceva. Doresc sã vã spun numai cã în Comisia juridicã acest proiect de lege a fost luat în dezbatere în ºedinþa din 10 noiembrie 1999 ºi cã colegii din Comisia juridicã l-au adoptat în unanimitate, fãrã amendamente de redactare. Primisem deja avize favorabile de la Comisia de politicã externã ºi de la Consiliul

Legislativ ºi, în final, vã spunã legea are un caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot cu privire la titlul legii.

Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, titlul legii a fost adoptat. Articol unic.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra legii în ansamblul sãu. Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o

- abþinere, Senatul României a aprobat proiectul de lege. Vã mulþumesc, domnule ministru.

- Cu îngãduinþa dumneavoastrã am sã-l rog pe domnul

- vicepreºedinte Vasiliu sã preia conducerea lucrãrilor.

Doresc ca acum sã-mi îndeplinesc promisiunea pe care am fãcut-o ºi sã iau legãtura cu Guvernul României.

Vã rog!

## Stimaþi colegi,

Cu îngãduinþa dumneavoastrã putem parcurge ºi celelalte douã puncte rãmase pe ordinea de zi, intrând apoi în sesiunea de întrebãri ºi interpelãri.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei

nr. 90/1999.

Domnule ministru, vã dau cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

La data de 28 mai 1970 în cadrul Consiliului Europei a fost adoptatã Convenþia europeanã privind valoarea internaþionalã a hotãrârilor regresive, ratificatã în prezent de cãtre 10 state ºi semnatã de cãtre altele 7 printre care ºi România. Extinderea validitãþii hotãrârilor penale strãine corespunde tendinþei de extindere a fenomenului infracþional favorizat de libera circulaþie a persoanelor ºi reprezintã unul din mijloacele moderne de creºtere a eficienþei combaterii criminalitãþii transfrontaliere.

Pentru România, ca stat membru al Consiliului Europei, ratificarea convenþiei sus-menþionate este determinatã, pe lângã semnificaþia politicã a demersului de acceptare a legislaþiei europene în materie penalã ºi de necesitatea acceptãrii, pe teritoriul unui stat contractant, a hotãrârilor pronunþate de instanþele unui alt stat contractant unde este localizat infractorul.

Prin ratificarea acestei convenþii România îºi completeazã cadrul juridic multilateral de cooperare internaþionalã în materie penalã format din: Convenþia Europeanã asupra transferãrii persoanelor condamnate, ratificatã prin Legea nr. 76/1996, Convenþia Europeanã de extrãdare ratificatã în 1997 ºi Convenþia Europeanã de asistenþã judiciarã în materie penalã ratificatã prin Legea nr. 236/1998.

Dacã sunteþi de acord cu proiectul de lege privind aprobarea ordonanþei care a ratificat Convenþia Europeanã privind valoarea internaþionalã a hotãrârilor represive, vã rog, domnilor senatori, sã-i acordaþi votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnule preºedinte al comisiei...

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Faþã de cele spuse de domnul ministru Baias, aº avea de adãugat numai cã ºi acest proiect de lege a fost dezbãtut în Comisia juridicã în ºedinþa din 10 noiembrie 1999, cã membrii Comisiei juridice l-au adoptat în unanimitate, fãrã amendamente, cã s-au primit avize favorabile de la cele douã comisii însãrcinate sã redacteze avize, dar ºi de la Consiliul Legislativ ºi cã legea are caracter ordinar.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt luãri de poziþii. Supun aprobãrii dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, titlul a fost adoptat.

La articolul unic existã observaþii? Nu existã. Îl

Vã

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 77/1999.

Domnule ministru,

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnilor senatori,

La 15 mai 1972, în cadrul Consiliului Europei a fost adoptatã Convenþia europeanã privind transmiterea procedurilor regresive, ratificatã în prezent de 12 state ºi semnatã de altele 8, printre care ºi România. Prin elaborarea acestui document, Consiliul Europei a avut în vedere atât necesitatea realizãrii unei legãturi mai strânse între membrii sãi, cât ºi dezideratul promovãrii unei politici penale comune. Adoptarea Convenþiei a reflectat necesitatea extinderii formelor de cooperare judiciarã internaþionalã ºi la aspecte privind determinarea competenþei între mai multe state în materia urmãririi penale ºi organizarea transmiterii procedurilor regresive înainte de

pronunþarea unei hotãrâri în vederea prevenirii ºi combaterii mai eficiente a criminalitãþii transfrontaliere.

Pentru România, ca stat membru al Consiliului Europei, ratificarea Convenþiei sus-menþionate este determinatã, pe lângã semnificaþia politicã a demersului de acceptare a legislaþiei europene în materie penalã, ºi de perspectiva efectuãrii unor acte de procedurã pe teritoriul unuia dintre statele contractante împotriva infractorului aparþinând oricãruia dintre acestea, fãrã inconvenientele determinate de conflictele de competenþã.

Prin ratificarea acestei Convenþii europene, România îºi completeazã cadrul juridic multilateral de cooperare internaþionalã în materie penalã, format dintr-o serie de convenþii pe care nu le mai enumãr pentru cã am fãcut-o atunci când am susþinut actul normativ anterior.

Domnilor senatori,

Dacã sunteþi de acord cu proiectul de Lege privind aprobarea acestei ordonanþe, vã rog sã-i acordaþi votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule preºedinte,

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, În aceeaºi ºedinþã din 10 noiembrie, Comisia juridicã a luat în dezbatere acest proiect de lege ºi a hotãrât sã adopte raport favorabil cu unanimitate de voturi ºi fãrã amendamente de redactare. S-au primit avizele favorabile necesare de la cele douã Comisii Ñ politicã externã ºi drepturile omului Ñ ca ºi de la Consiliul Legislativ. Caracterul legii: ordinarã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale existã colegi doritori sã ia cuvântul? Nu existã.

Titlul legii. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi! Cu 83 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Asupra articolului unic existã observaþii? Nu existã. Îl

Legea în ansamblu, domnilor colegi. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, legea a fost adoptatã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc plenului Senatului pentru înþelegere.

## Stimaþi colegi,

Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi: întrebãri ºi interpelãri. Pentru a ºti timpii care sunt alocaþi pe formaþiuni politice, aº dori sã vi-i aduc la cunoºtinþã. P.D.S.R. Ñ 8 minute, P.N.Þ.C.D. Ñ 6 minute; P.N.L. Ñ 5 minute; P.D. Ñ 5 minute; U.D.M.R. Ñ 3 minute; P.R.M. Ñ 2 minute, ºi cei fãrã apartenenþã politicã Ñ 2 minute.

Dau cuvântul domnului senator Chiriacescu Sergiu, senator P.D.S.R.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

În calitatea mea ºi de rector ºi de preºedinte al Consiliului Naþional al Rectorilor din România, vreau sã mã adresez Guvernului României, în mod special primuluiministru. Rog Guvernul, îl rog pe primul-ministru sã se aplece cu mare atenþie asupra a douã dintre problemele care frãmântã sistemul naþional de învãþãmânt.

Prima dintre porobleme este legatã de greva colegilor din învãþãmântul preuniversitar, care riscã sã se transforme într-o adevãratã revoltã. Adãugând la acest lucru ºi rãspunsul echivoc al primului-ministru în legãturã cu procentul acordat învãþãmântului din P.I.B., solicit primului-ministru, având în vedere demersurile repetate ale P.D.S.R, ca nu mai târziu de mâine sã trimitã un reprezentant autorizat care sã prezinte în plenul Senatului strategia pe termen scurt ºi lung în legãturã cu rezolvarea subfinanþãrii învãþãmântului românesc. Nu este admisibil ca o bunã parte din segmentul cel mai important al învãþãmântului românesc sã se afle în inactivitate. Sã nu uitaþi, domnilor, cã acolo în stradã, acolo în ºcoli, se aflã aceia care ne-au format ºi care ne formeazã copiii.

Cea de a doua problemã pe care vreau sã o ridic primului-ministru este legatã de acordarea cifrei de ºcolarizare pentru anul universitar 2000Ñ2001. Existã temerile celor care lucrãm în învãþãmântul superior cã se va opera o reducere substanþialã a cifrei de ºcolarizare bugetarã. Nu este normal sã se gândeascã aºa. De aceea, dorim sã cunoaºtem din timp care este strategia Guvernului în acest sens.

Dorim sã atragem atenþia ca nu cumva sã se sacrifice domenii importante pentru viitorul industriei româneºti, mai ales.

Aºtept în acest sens un rãspuns scris din partea Guvernului României.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Moisin Ioan, Grupul P.N.Þ.C.D. Are la dispoziþie 6 minute.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi are ca obiect problema restructurãrii ROMGAZ R.A. Mediaº.

Domnule ministru,

Prin H.G. nr. 491/14 august 1998, Regia Autonomã a Gazelor Naturale ROMGAZ Mediaº a fost restructuratã, înfiinþându-se Societatea Naþionalã de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. Structura organizatoricã promovatã la

acea datã a creat anumite paralelisme ºi disfuncþionalitãþi în cadrul activitãþii unitãþilor componente, ceea ce a impus o revenire asupra soluþiei de restructurare prin înfiinþarea la 1 iulie 1999 a Sucursalei de transport gaze naturale Mediaº ºi a Sucursalei de cercetare ºi inginerie tehnologicã pentru gaze naturale Mediaº, având structura ºi funcþionarea aproape identice cu a unitãþilor similare ce au funcþionat pânã la emiterea H.G. nr. 491/14 august 1998.

Totodatã, se pare cã au existat o serie de disfuncþii la nivelul coordonãrii Societãþii Naþionale de Gaze cu filialele componente, în sensul cã nu s-a ºtiut cu claritate dacã S.N.G.N. este un tot sau o parte dintr-un întreg, prin aceea cã, deºi societatea naþionalã era acþionarul majoritar în filialele componente, nu putea influenþa hotãrârile consiliilor de administraþie ale unor filiale care se manifestau ca independente. Aceastã situaþie a amplificat ºi mai mult blocajul financiar al Societãþii de Gaze Naturale, de data asta creat artificial în interiorul sistemului, cu consecinþe nedorite asupra performanþelor unitãþilor societãþii. Întrucât în prezent se pune problema unei noi restructurãri de amploare a S.N.G.N. Ñ ROMGAZ Ñ, vã rog, domnule ministru, sã ne precizaþi urmãtoarele:

a) existã un studiu de evaluare a impactului restructurãrii Regiei ROMGAZ Mediaº, realizatã prin H.G. nr./491/14 august 1998, privind performanþele tehnico-economice ale unitãþilor rezultate din aceastã restructurare faþã de perioada anterioarã?;

b) care au fost efectele restructurãrii promovate prin Hotãrârea de Guvern amintitã mai sus asupra evoluþiei preþului gazelor naturale, precum ºi în privinþa eliminãrii blocajelor financiare?;

c) ce garanþii oferã soluþia de restructurare preconizat în prezent în sensul pãstrãrii calitãþii S.N.G.N. ROMGAZ S.A. de societate de interes strategic, aºa cum a fost constituitã prin lege ºi care este fundamentarea tehnicoeconomicã a acestei restructurãri, þinând seama cã se opereazã într-un domeniu vital pentru asigurarea suportului energetic al României, respectiv peste 60% din necesarul energetic?

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Tambozi Justin, din partea Grupului parlamentar P.D.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, distinºi colegi senatori,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Educaþiei Naþionale.

Într-o interpelare fãcutã în Senatul României în a doua jumãtate a lunii octombrie 1999 vã adresãm mulþumiri pentru modul judicios ºi operativ în care au fost rezolvate cererile studenþilor aromâni din statele balcanice, ca Albania, Macedonia, Grecia, care studiazã sau se specializeazã în România.

Arãtãm cã, în calitate de senator, membru al Comisiei de culturã, artã ºi mass-media a Senatului, cât ºi de preºedinte al Societãþii de culturã macedo-române din Bucureºti, am primit noi adrese din partea domnului Vangiel Shundi, preºedintele Asociaþiei Culturale ”Aromânii din AlbaniaÒ din Tirana, domnului Janku Koca, preºedintele filialei **Diviaka** al Asociaþiei, domnului Pano Becali, preºedintele filialei din oraºul Saranda.

În aceste adrese se aduc mulþumiri Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaþiei Naþionale pentru bursele acordate tinerilor albanezi de origine aromânã, în virtutea reluãrii bunelor tradiþii româneºti de sprijinire a aromânilor, fraþii noºtri din Balcani.

Întrucât câþiva dintre studenþii care au primit burse nu puteau veni, din motive personale, la studii în România, Asociaþia culturalã ”Aromânii din AlbaniaÒ propunea urmãtoarele rectificãri:

În locul bursierilor **Dasko Mansola** din Kucova (Tabel nominal I, poziþia nr. 37) sã vinã **Eriana Riza** din Korca, mã rog, ºi mai departe sã fie primiþi **Irena Rozgari** din Kucova ºi **Naºi Etleva** din Tirana, în locul **Elvanei Agora** din Saranda (poziþia nr. 43), sã obþinã bursa **Goreja Armant** din Saranda, pentru a deveni preot.

Totodatã, conducerea Asociaþiei culturale ”Aromânii din AlbaniaÒ adresa un apel respectuos în vederea acordãrii unei suplimentãri de burse, deosebit de necesare unor tineri merituoºi, dupã cum urmeazã:

1. Pentru studii universitare: **Cepani Albano** din Berat.

2. Pentru studii universitare: **Roko Klodiana** din Berat, la Facultatea de Psihologie, ºi **Bozo Kondelia** din Durres, la Facultatea de Farmacie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pot spune, în acelaºi timp, cã am stat de vorbã cu domnul ministru, care este prezent, ºi am convenit ca mâine ºi poimâine sã reuºim sã punem de acord aceste cazuri care nu reflectã încã o realitate. Dar, oricum, pot cunoaºte o îmbunãtãþire ºi sã mergem pe fãgaºul cerut.

## Mulþumesc, domnule senator,

Din partea Grupului U.D.M.R., domnul senator Pusk‡sValentin Zolt‡n.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru de interne, Constantin-Dudu Ionescu.

Uzina de cherestea, situatã în comuna Tãrlungeni, judeþul Braºov, cumpãratã la o licitaþie judecãtoreascã de cãtre S.C. UTILIMPEX S.R.L., este ocupatã prin forþã de numitul ªtefan ªerei, fostul proprietar, care vinde produsele aflate în incinta uzinei, sub privirea ºi protejarea poliþiei locale ºi a celei din Braºov care, cu toate cã sunt solicitate de proprietarul bunurilor, Trepaº Janos, nu intervin. La fel, se refuzã punerea în aplicare a sentinþei civile nr. 1010/1998 a Tribunalului Braºov prin care se dispune evacuarea deþinãtorilor ilegali din uzine.

Am solicitat rãspuns în scris pe care l-am ºi primit, aºa cã...

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmeazã P.R.M., domnul senator Badea Dumitru.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã preºedintelui C.N.A. ºi preºedintelui director-general al TVR, domnului Cristian Hadji Culea, ºi este prezentatã în numele Grupurilor parlamentare ale P.R.M. din Senat ºi Camera Deputaþilor. Priveºte programele postului 1 al TVR.

TVR, prin programele sale, nu mai rãspunde de mult timp interesului naþional. ªi-a scos din siglã drapelul României, continuã de 3 ani de zile sã fie obedientã Puterii, ocoleºte în mod constant prezentarea ºtirilor despre activitatea ºi poziþia unor formaþiuni politice, cum este P.R.M. ºi liderul sãu Corneliu Vadim Tudor, a reprezentanþei acestuia în Parlament ºi în diverse organisme, denatureazã în mod voit informaþiile, urmãrind o anumitã linie politicã. În emisiunile sale se regãsesc foarte rar problemele grave ale celor defavorizaþi prin politicile economico-sociale ale guvernanþilor, face jocurile celor care neagã cultura ºi istoria naþionalã, patriotismul ºi eroismul românilor.

Constatând cã procedeazã astfel, conducerea TVR încalcã drepturile cetãþeanului la informare ºi furã banii marii majoritãþi a populaþiei, neonorându-ºi obligaþiile sale de post naþional.

Solicit preºedinþilor celor douã instituþii sã ia mãsurile necesare pentru intrarea în legalitate a postului 1 al TVR, care trebuie sã se conformeze prevederilor art. 31 din Constituþia României. Citez: ”Mijloacele de informare în masã, publice ºi private, sunt obligate sã asigure informarea corectã a opiniei publice. Serviciile publice de radio ºi televiziune trebuie sã garanteze grupurilor sociale ºi politice importante exercitarea dreptului la antenã.Ò

Solicit rãspuns public.

Cu acest prilej informez cele douã instituþii cã în rândul cetãþenilor din Neamþ circulã un avertisment cu tabele anexe privind încetarea plãþii abonamentului TVR începând cu trimestrul IIÐ2000 dacã nu se iau mãsurile organizatorice pentru remedierea acestei grave situaþii.

În nume propriu, ziarul ”CotidianulÒ de marþi, 8.02.2000 publicã un raport al Departamentului de control al Guvernului în care sunt detaliate împrejurãrile în care domnul Radu Sârbu, preºedintele F.P.S., favorizând firma canadianã COLOS, a prejudiciat statul român cu aproximativ 3,9 miliarde lei.

Mulþumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Fuior Victor.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Transporturilor. Obiectul interpelãrii: derularea instrumentului de finanþare ISPA, componentã a investiþiei în infrastructurã. Motivaþia interpelãrii constã în dorinþa de a cunoaºte problemele cu care vã confruntaþi, în primul rând din punct de vedere legislativ, în realizarea obiectivului pe care dumneavoastrã îl aveþi de a absorbi întreaga sumã disponibilã alocatã de fondurile menþionate.

În acest context, domnule ministru, vã rog sã prezentaþi proiectul strategiei naþionale ISPA în domeniul transporturilor, situaþia proiectelor, a executãrii aplicaþiilor ºi a cofinanþãrii la proiectele lansate.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator P.D.S.R. Burtea Marcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã interpelãri. Prima se adreseazã Ministerului de Interne, domnului ministru Constantin-Dudu Ionescu. Domnule ministru,

De mai bine de un an ºi jumãtate organele Ministerului de Interne, sprijinite de specialiºti din Compania Naþionalã a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu lucreazã la instrumentarea unui dosar binecunoscut Ñ afacerea distribuitoare hidraulice Ñ privind fapte ilegale înregistrate la Uzina Mecanicã Motru ºi exploatarea minerã de subteran Motru, fapte ce au produs, în cele din urmã, o pagubã de aproximativ 3,5 miliarde lei. Cu ocazia audierii la cabinetul senatorial a 24 de persoane care nu deþin funcþii de rãspundere, nu au competenþe manageriale, am realizat cã se forþeazã recuperarea prejudiciului prin punerea în sarcina fiecãruia a câte 150 milioane lei. Cei ce au promovat afacerea nu sunt supuºi procedurilor de cercetare din partea poliþiei.

Dacã persoanele care au denunþat aceastã faptã au fost date afarã din serviciu, instanþele judecãtoreºti repunându-le doar în unele drepturi, dupã multe termene de judecatã, înþeleg temerea celor care au reclamat ºi alte ilegalitãþi a cãror cercetare întârzie.

Faþã de cele arãtate mai sus, vã rog sã dispuneþi, domnule ministru, finalizarea cercetãrii într-un termen rezonabil ºi cu profesionalism pentru ca justiþia sã poatã face dreptate ºi în aceastã cauzã.

Vã mulþumesc ºi aºtept rãspuns în scris.

A doua interpelare este adresatã domnului ministru al industriei ºi comerþului, Radu Berceanu.

Cu ocazia audienþelor sãptãmânale ºi din presa localã am aflat, ºi ulterior m-am convins, cã în unitãþile Companiei Naþionale a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu, la umbra unor rezultate bune în producþie se întâmplã abateri foarte grave care produc însemnate pagube. Fenomenul a devenit posibil ºi se amplificã din cauza lacunelor din sistemul de organizare ºi funcþionare a structurilor companiei, al neimplicãrii ministerului în acþiuni de control economico-financiar ºi, nu în ultimul rând, al interesului personal urmãrit de cadrele de conducere.

Sunt convins cã aþi aflat de afaceri ca: distribuitoare hidraulice, pagubã 3,5 miliarde lei, cãrbune bulgãri, zeci de milioane lei, recepþionarea ºi efectuarea plãþilor, lucrãri de reparaþii interioare a blocurilor administrative de peste 13 miliarde lei pe obiectiv.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ciurtin Costicã.

Se pregãteºte domnul senator Sorin Adrian Vornicu.

Ð INFOPRESS Ð S.A. este specializatã în tipãrirea de reviste, prezintã scrisoare de garanþie bancarã valabilã pânã la 20.XI.1999, deºi caietul de sarcini prevede obligativitatea Ñ condiþie eliminatorie a valabilitãþii Ñ pânã la 5.II.2000;

Ð S.C. PANIPAT TRADE Ð S.R.L., specializatã în confecþionarea de cutii, nu a prezentat confirmarea certificatelor fiscale de platã de la D.G.F.P.C.E.S., deºi caietul de sarcini prevede obligativitatea, condiþie eliminatorie, prezentãrii acestui document la data deschiderii ofertelor, deci la 5.XI.1999.

Vã mai dau câteva elemente, astfel:

Pentru carnetul de asigurat firma INFOPRESS S.A. a prezentat un preþ de 1.090 lei/bucatã, fãrã T.V.A., ºi o valoare totalã de 30.230.000.343,400 cu T.V.A. Faþã de firma DASORON care a prezentat un preþ de 770 lei/bucatã, fãrã T.V.A., ºi o valoare totalã de 21.355.000.380,200, cu T.V.A., rezultând astfel o diferenþã de 8.874.000.963,200 lei ce ar fi trebuit din banii publici.

Domnule senator,

Am rugãmintea sã încheiaþi pentru cã rãpiþi din timpul de antenã al celorlalþi colegi independenþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, domnului preºedinte Alexandru Ciocâlteu. Esenþa interpelãrii mele Ñ ºi pe urmã voi da explicaþii Ñ se referã la urmãtoarele:

a) Îl rog pe domnul preºedinte Alexandru Ciocâlteu sã-mi explice care au fost motivele excluderii de la licitaþie a firmei DASORON Ñ S.A. pentru confecþionarea carnetelor de asigurat ºi a vignetelor?

b) De ce firmele INFOPRESS Ñ S.A. ºi S.C. PANIPAT TRADE Ñ S.R.L. au fost admise la licitaþie ºi, în final, au câºtigat-o, cu toate cã erau necesare niºte condiþii obligatorii de îndeplinit. În momentul deschiderii ofertei nu le îndeplineau, fiind necesar, conform legii, sã fie eliminate de la licitaþie.

c) Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate îºi permite sã arunce 23.224.600,760 lei din banii publici pe apa Sâmbetei.

d) Ce interese politice au stat la baza acestei afaceri murdare?

e) Cele douã firme au întreprins ceva pânã la aceastã datã în realizarea obligaþiunilor ce le reveneau din câºtigarea licitaþiei?

f) ªtiþi, domnule preºedinte, cã aceste carnete se tipãresc în Ungaria ºi toatã baza de date este transmisã în aceastã þarã? Reprezintã sau nu un secret de stat acest lucru?

Acum vã motivez aceste întrebãri adresate domnului preºedinte. În conformitate cu procesul-verbal nr. 1813/5.XI.1999, întocmit de comisia de licitaþie în prezenþa firmelor participante, aceasta constatã cã o firmã a firmei DASORON având toate documentele de calificare depuse conform cerinþelor caietului de sarcini prezintã cel mai mic preþ pentru cea mai bunã soluþie tehnicã ºi calitativã. Totuºi aceastã firmã a fost eliminatã, dar au acces la licitaþie ºi au câºtigat-o firmele, astfel:

Da, imediat. ªi sã vã mai dau numai un preþ. Pentru vignete, ....

Eu cred cã s-a edificat domnul Ciocâlteu ºi...

... firma S.C. PANIPAT TRADE, S.R.L. a prezentat un preþ de 90 de lei bucata, fãrã T.V.A., ºi cu o valoare totalã de 31 de miliarde ºi ceva, faþã de firma DASORON, care a prezentat un preþ de 49 de lei ºi o valoare totalã de 17.149.000.000 lei.

Ceea ce vreau sã relev este faptul cã diferenþa de preþ de la firma DASORON la cele douã firme este de 23.224.600.760 lei. Sã vãd cum ºi de ce, care sunt interesele care au stat la baza eliminãrii acestei firme ºi cheltuielile fãcute în plus pentru aceste carnete de asigurat ºi pentru vignete.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Sorin Adrian Vornicu, de la Partidul Democrat; se pregãteºte domnul senator Cârciumaru Ion Ñ Partidul România Mare.

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Finanþelor, respectiv domnului ministru Decebal-Traian Remeº.

Am venit mai târziu la microfon, sperând ca doamna secretar de stat, care se aflã în momentul de faþã la Camera Deputaþilor, sã ajungã ºi sã mã urmãreascã. Am trimis ºi în scris, dar subiectul la care mã refer este Ñ sã spun aºa Ñ foarte important, cel puþin pentru noi cei din judeþul Neamþ.

La început, aº vrea sã felicit Ministerul Finanþelor pentru rapiditatea ºi profesionalismul de care a dat dovadã atunci când s-a implicat în privatizarea Societãþii FIBREX Sãvineºti. Deci, cam în decurs de douã sãptãmâni, sã zicem aºa, sau o lunã, s-a reuºit aceastã privatizare, când Fondul Proprietãþii de Stat, cu un aparat care depãºeºte 1.000 de oameni în întreaga þarã, nu a reuºit sã facã privatizarea în câþiva ani. Deci, numai 4 oameni de la Ministerul Finanþelor care se ocupã de aceste probleme au reuºit sã o facã.

Pornind de la aceastã realizare, am venit atât cu rugãmintea, cât ºi cu întrebarea adresatã Ministerului Finanþelor.

O altã societate care se aflã cam în aceeaºi situaþie, deci este foarte importantã pentru zona respectivã Ñ mã refer la Societatea OMARO Roman Ñ apare de data aceasta pe acea listã de 200 de societãþi strategice, însã, nu mai departe de sãptãmâna trecutã, când am fost la Ministerul Finanþelor împreunã cu conducãtorul unitãþii, s-a solicitat ca aceastã unitate sã obþinã de la Fondul Proprietãþii de Stat o negaþie, în sensul cã Fondul Proprietãþii de Stat nu mai doreºte, nu mai lucreazã în sensul privatizãrii societãþii, ca, ulterior, sã se ocupe Ministerul Finanþelor. Mi se pare cã o astfel de plimbare de la Ministerul Finanþelor cãtre Fondul Proprietãþii de Stat nu este normalã ºi, dacã Ministerul Finanþelor s-a angajat sã privatizeze aceste 200 de societãþi, sã trecem cât mai repede ºi rezultatul sã fie acela pe care l-am întâlnit la FIBREX Sãvineºti, pentru care, încã o datã, întrucât doamna ministru a venit, felicit Ministerul Finanþelor.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ion Cârciumaru Ñ Partidul România Mare.

Se pregãteºte domnul senator Ioan Ardelean.

Interpelarea se adreseazã domnului ministru Valeriu Stoica, ministrul justiþiei.

Domnule ministru,

La cabinetul parlamentar din Constanþa l-am primit în audienþã pe domnul Mihalache Constantin, veteran de rãzboi, din Nãvodari. Acesta mi-a relatat situaþia cu care se confruntã pentru redobândirea unei suprafeþe de teren intravilan în fosta localitate Mamaia-sat, desfiinþatã de regimul comunist în perioada 1986Ð1988.

Domnul Mihalache s-a adresat Ministerului Justiþiei ºi Consiliului Superior al Magistraturii, însã fãrã rezultat. Ba, mai mult, s-a încercat muºamalizarea cazului.

Întrebare: De ce a fost indus în eroare petentul prin rãspunsurile dumneavoastrã, nerespectându-se atribuþiile conferite de legea celor douã instituþii?

Vã solicit, domnule ministru, sã dispuneþi reluarea anchetei administrative, în vederea elucidãrii, o datã pentru totdeauna, a circumstanþelor în care au fost

pronunþate sentinþele civile nr. 6452 din 24 mai 1994 ºi nr. 6312 din 24 mai 1994.

Doresc ca rãspunsul dumneavoastrã sã fie însoþit de copii ale actelor care au stat la baza întocmirii lor. Vã mulþumesc.

De altfel, am înmânat domnului ministru Baias aceastã interpelare, care este mai mare, însã mai tehnicã, ºi aºtept rãspunsul.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Ardelean. Se pregãteºte doamna senator Elena Preda.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, doamnei ministru Smaranda Dobrescu.

Persoanele cu handicap reprezintã o importantã parte a societãþii româneºti, dintre care ponderea cea mai mare o deþin nevãzãtorii, în numãr de peste 65.000. Într-o societate normalã, aºezatã, aceºti defavorizaþi ai soartei ar trebui sã fie ocrotiþi printr-o grijã aparte ºi o legislaþie corespunzãtoare. Faþã de aceastã categorie de suferinzi, Guvernul are o poziþie de-a dreptul sfidãtoare, faþã de cei lipsiþi de lumina ochilor, care ar trebui sã fie ocrotiþi prin legi, ºi nicidecum defavorizaþi.

Este de-a dreptul revoltãtor sã afli despre gafele imense pe care Guvernul le sãvârºeºte anulând legi ce sprijineau aceste categorii defavorizate. Un exemplu, ce ne este la îndemânã, a fost emiterea Ordonanþei nr. 102 din 1999, care modificã Legile nr. 53 ºi nr. 57 din 1992 referitoare la toate aspectele vieþii persoanelor cu handicap din România.

Din nefericire, printr-o încãlcare flagrantã a legii ºi a Constituþiei, aceastã ordonanþã modificã legi, iar, pe fond, ea prezintã grave minusuri, ce lezeazã profund categoria socialã a handicapaþilor, în speþã, a nevãzãtorilor.

Aceastã categorie socialã a nevãzãtorilor ºi-a exprimat în repetate rânduri dorinþa de a-ºi câºtiga existenþa printr-o muncã cinstitã. Spre regretul nostru, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, precum ºi alte foruri guvernamentale implicate, nu manifestã receptivitate faþã de revendicãrile acestor oropsiþi ai soartei, fapt care prelungeºte starea gravã, adesea intolerabilã, a nivelului de trai al nevãzãtorilor ºi al altor categorii de handicapaþi.

Acesta este motivul pentru care reprezentanþi marcanþi ai Asociaþiei Nevãzãtorilor au declarat greva foamei începând cu data de 3 februarie 2000.

Facem menþiunea cã ingrata Ordonanþã nr. 102 din 1999 a lãsat nevãzãtorii fãrã nici un drept, iar copiii ºi-au pierdut orice fel de reducere pe mijloacele de transport ºi abonamentele radio. Astfel, copiii cu handicap vizual nu mai beneficiazã de nici o reducere.

De asemenea, noua ordonanþã nu oferã nevãzãtorilor nici mãcar salariul minim pe economie. Iar dacã domnul ministru Remeº considerã cã un nevãzãtor cu gradul I de invaliditate poate trãi cu o pensie de 420.000 de lei, face o gravã eroare. De aceea, solicitãm Guvernului sã încerce cât mai grabnic retragerea ordonanþei în cauzã, pentru remedierea gravei greºeli sãvârºite.

Dau cuvântul doamnei senator Elena Preda.

Se pregãteºte domnul senator Popescu Virgil, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., cu rugãmintea de a fi mai scurþi ºi de a da posibilitatea reprezentanþilor Executivului sã rãspundã la întrebãrile noastre.

## Domnule preºedinte, distinºi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi poate reprezenta o ºansã de a demonstra un mod de gândire anticipativã.

Ce mãsuri vor fi luate din punct de vedere ecologic în privinþa Minei de Aur Baia Mare? Ce mãsuri au fost luate pentru preîntâmpinarea efectelor poluãrii cu cianurã în apele Dunãrii? Cum va rezolva Guvernul divergenþele iminente care survin în astfel de situaþii?

Exprim, totodatã, îngrijorarea locuitorilor Tulcei ºi, mai ales, a celor din Delta Dunãrii, zonã unde se revarsã, o datã cu apele, toate efectele negative ultime ale oricãrui dezastru din spaþiul danubian.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Virgil Popescu; se pregãteºte domnul senator Ion Bold.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al industriei ºi comerþului, domnul Radu Berceanu, ºi are ca subiect alocarea Programului special de reabilitare a zonelor miniere defavorizate din Valea Jiului, Gorj ºi Vâlcea cãtre Societatea Comercialã EUROFINANCES S.A. Vulcan.

În 27 ianuarie a.c., Guvernul a emis Ordonanþa nr. 18, prin care s-a aprobat Programul special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate ºi a altor zone cu dezechilibre economice ºi sociale ºi care se atribuie, spre implementare, cãtre Societatea Comercialã EUROFINANCES Ð S.A. Vulcan, în asociere cu CONEL, U.C.M. Reºiþa ºi Compania Naþionalã Apele Române.

Studiile de fezabilitate urmeazã sã se elaboreze ulterior de cãtre Societatea Comercialã EUROFINANCES S.A. Vulcan. Acesteia i se atribuie ºi contractul de execuþie a lucrãrilor prevãzute în anexa ordonanþei, deºi aceastã anexã nu nominalizeazã lucrãrile, ci numai obiectivele generale ale programului.

Se apreciazã în nota de fundamentare cã realizarea urgentã a obiectivelor Programului special constituie circumstanþe pentru utilizarea achiziþiei dintr-o singurã sursã. Se justificã, în acest fel, dupã trei ani ºi jumãtate de guvernare, urgenþa pentru un program ce se va derula pe 25 de ani ºi atribuirea fãrã licitaþie a unui program de

peste 11.400 miliarde de lei cãtre o societate al cãrei capital social este în jur de 2 miliarde de lei.

Nota de fundamentare pentru Ordonanþa nr. 18/2000 nu este avizatã de Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, încãlcându-se ºi prevederile Ordonanþei nr. 12 din 1993, referitoare la achiziþiile de investiþii. În acelaºi timp, achiziþia dintr-o singurã sursã nu s-a fãcut prin solicitarea unei oferte de preþ, cum prevedea Ordonanþa nr. 12 din 1993, ci prin cererea de ofertã fãcutã cãtre Societatea Comercialã EUROFINANCES, ºi printr-un studiu complex de reabilitare.

Este, oare, normal sã se aloce, în aceste condiþii, un program uriaº, fãrã cãutarea celor mai buni ºi siguri investitori, ale cãror capabilitãþi sã fie riguros verificate, pentru a da garanþia cheltuirii banilor publici în condiþii de deplinã siguranþã ºi eficienþã?

Am rugãmintea sã încercaþi sã încheiaþi, domnule senator.

## Imediat, domnule preºedinte.

Din informaþiile apãrute în presã, aceastã societate este înfiinþatã în iulie 1996, la Târgoviºte, cu un capital social de 700 de milioane de lei, sediul societãþii mutându-se succesiv la Bucureºti ºi apoi la Vulcan. Societatea a înregistrat în mod constant pierderi, deci este o societate cu o activitate neperformantã.

În martie 1999, societatea ºi-a schimbat obiectul de activitate, trecând de la mobilizarea resurselor financiare pentru plasarea lor în valori mobiliare, în cu totul alte servicii. Dupã 30 iunie 1999, datã la care înregistra pierderi de peste 500 de milioane de lei, s-au tranzacþionat în câteva zile 16% din acþiuni, asupra acestora, precum ºi a activitãþii ulterioare, Bursa de Valori nemaidifuzând informaþii, deºi avea obligaþia sã o facã la depãºirea pragului de 5%.

Pentru clarificarea tuturor acestor situaþii ºi informarea corectã a opiniei publice este necesarã o poziþie publicã deschisã ºi lãmuritoare din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului, pe care o aºteptãm.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Bold sã ia cuvântul, cu rugãmintea de a da posibilitatea reprezentanþilor Executivului sã ne poatã rãspunde la întrebãri ºi interpelãri.

Da, sunt foarte concis, domnule preºedinte. Vã mulþumesc.

Prima interpelare se adreseazã primului-ministru al României.

Dupã cum vã este cunoscut, se aflã în dezbaterea Senatului Legea privind privatizarea societãþilor comerciale agricole ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã. În acelaºi timp însã, a fost emisã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999, cu acelaºi titlu, emisã de ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, care, sub considerarea ministrului agriculturii, se deruleazã în teritoriu, abstracþie fãcând de faptul cã legea se aflã în dezbaterea Senatului pe baza Raportului comun al Comisiei pentru privatizare ºi al Comisiei pentru agriculturã.

În aceste condiþii, vã rugãm sã constataþi ilegalitatea aplicãrii Ordonanþei nr. 198/1999 de cãtre ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, care duce la înstrãinarea ºi distrugerea avuþiei naþionale aflate la societãþile comerciale agricole.

Un exemplu este edificator: în judeþul Arad, în conformitate cu aceastã ordonanþã, a fost privatizatã Societatea Comercialã Agricolã Cermei, cele 6 ferme fiind vândute cu valori între 70 ºi 300 milioane lei.

De exemplu, Ferma nr. 2, având douã saivane de oi, o secþie de mecanizare cu tractoare, maºini ºi utilaje, o cantinã plus anexe gospodãreºti, un bloc cu patru apartamente, a fost vândutã cu suma de 280 de milioane de lei.

## Solicitãm rãspuns în scris.

Cea de-a doua interpelare se adreseazã ministrului finanþelor.

Vã este cunoscut ce venituri se realizeazã de cãtre specialiºtii de la oficiile de cadastru pentru realizarea formelor de întabulare în Cartea Funciarã, sume suportate de cãtre proprietari? Nici mai mult, nici mai puþin, decât 1 milion de lei pe fiecare hectar este taxa pentru întocmirea schiþei pentru fiecare hectar. Este total anormal, având în vedere cã schiþele se deseneazã pe baza planurilor cadastrale existente la nivelul fiecãrei comune. Dar aceasta este o sursã de venituri cu un minim de efort al specialiºtilor de la oficiile de cadastru judeþene, care sunt, în acelaºi timp, titulari de firme private sau au funcþii duble: ºi salariaþi la oficiile de cadastru, ºi experþi particulari privaþi.

Vã mulþumesc, domnilor coelgi.

Invit la microfon pe doamna secretar de stat Iosefina Moroºanu, pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Sorin Adrian Vornicu.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

## **Doamna Iosefina Moroºan** Ñ _secretar de stat la Ministerul Finanþelor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin interpelarea domnului senator Sorin Adrian Vornicu, care ridicã problema Societãþii Comerciale OMARO Ð S.A. din municipiul Roman, judeþul Neamþ, care în prezent se aflã în procedura reorganizãrii judiciare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, rãspunsul Ministerului Finanþelor este urmãtorul:

Se solicitã ca ºi în cazul acestei societãþi Ñ OMARO Ð S.A. Ñ sã fie aplicate mecanismele de recuperare atipicã a creanþelor bugetare prevãzute de Ordonanþa nr. 15/1998, având drept consecinþã privatizarea în condiþii de eficienþã economicã a societãþii susmenþionate, dupã exemplul pozitiv al Societãþii FIBREX Sãvineºti, din acelaºi judeþ.

Trebuie precizat cã, în acest moment, cadrul juridic existent, respectiv Ordonanþa nr. 15/1998, nu permite preluarea acþiunilor aflate în proprietatea statului ºi care sunt administrate de F.P.S., în cazul societãþilor aflate în procedura reorganizãrii judiciare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului.

Ministerul Finanþelor însã, este interesat sã amplifice activitatea de recuperare a creanþelor bugetare prin metodele atipice reglementate de Ordonanþa nr. 15/1998, fãcându-se pe deplin dovada cã este o metodã constructivã, care salveazã agentul economic de la dispariþie, transformându-l dintr-un rãu plãtitor de impozite, într-un bun plãtitor de taxe ºi impozite, ca urmare a schimbãrii managementului ºi a acþionariatului societãþii.

De aceea, în prezent, Ministerul Finanþelor elaboreazã un proiect de act normativ care sã permitã aplicarea de îndatã a acestor metode ºi în cazul societãþilor comerciale cu capital de stat aflate în procedura de reorganizare judiciarã, urmând ca în cel mai scurt timp posibil sã se aplice aceste prevederi legale în cazul Societãþii Comerciale OMARO Ð S.A. Roman. Apreciem cã este posibil sã fie realizate toate procedurile în cazul acestei societãþi pânã la finele semestrului I al anului 2000 sau, cel mai târziu, la începutul semestrului II al acestui an.

Mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Flavius Baias, pentru a rãspunde la interpelarea domnului senator Ion Cârciumaru.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnilor senatori, domnule Ion Cârciumaru,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã ºi înregistratã la Senatul României sub nr. 230/6/9.02.2000, vã rãspundem urmãtoarele:

S-au efectuat verificãri cu privire la dosarele nr. 3342/1994 ºi, respectiv, nr. 11000/1997 ale Judecãtoriei Constanþa.

Prin sentinþa civilã nr. 6312 din 24.05.1994, pronunþatã de Judecãtoria Constanþa în dosarul menþionat, a fost admisã acþiunea formulatã de reclamanþii Decu Tudoriþa, Stanciu Vasile, Stanciu Elena, Andronic Maria, Dragomir Alexandrina, Stanciu Ion, Stanciu Aurica împotriva Consiliului Local Nãvodari ºi s-a constatat cã reclamanþii au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asu2 pra imobilului Ñ teren în suprafaþã de 2000 m .

Hotãrârea este definitivã ºi irevocabilã.

Judecãtorul Petrovici Daniela, care, la acea datã, funcþiona la Judecãtoria Constanþa, este rudã cu reclamanþii, fiind fiica numitei Dragomir Alexandrina ºi nepoata celorlalþi. Acest magistrat nu a participat la soluþionarea dosarului nr. 3342/1994.

Deºi dosarul se afla pe lista de ºedinþã a completului planificat la data de 24 mai 1994, compus din judecãtorii Verioti Maria, Petrovici Daniela ºi grefier Popescu Luminiþa, la judecarea dosarului nr. 3342/1994 a participat, alãturi de preºedintele completului, Verioti Maria, doamna judecãtor Iulia Cosac Cãrbune, care a înlocuit-o pe doamna judecãtor Petrovici Daniela, aceasta din urmã abþinându-se, în condiþiile prevãzute de dispoziþiile art. 25 ºi art. 27 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, aflându-se într-un caz de incompatibilitate.

Sentinþa civilã nr. 6452 din 26 mai 1994 a fost pronunþatã în dosarul nr. 3842 din 1994 de completul compus din judecãtorii Verioti Maria, Petrovici Daniela ºi grefier Popescu Luminiþa. Obiectul acestui dosar îl constituie o acþiune în platã a unor daune, formulatã de reclamanta S.C. ENERGO Ð S.R.L. împotriva pârâtei S.C. PRIM PRODUCTIV Ð S.R.L.

ªi aceastã hotãrâre este irevocabilã.

În legãturã cu dactilografierea ºi comunicarea acestor hotãrâri, au fost evidenþiate unele greºeli în activitatea compartimentelor grefã ºi arhivã de la Judecãtoria Constanþa, ceea ce a fãcut sã se consemneze în mod eronat numele doamnei judecãtor Petrovici Daniela în pronunþarea sentinþei civile nr. 6312 din 24 mai 1994, cât

**:**

Mai scurt, domnule! Nu facem rechizitoriu aici!

Domnule secretar de stat, mai scurt... În mod normal, o sã daþi ºi în scris rãspunsul acesta.

Vã rog sã mã iertaþi! Am înþeles.

Cu privire la bunurile rãmase de la defuncta Stanciu ªtefana, acest dosar a fost soluþionat prin sentinþa civilã nr. 1164 din 1997, prin care a fost admisã acþiunea ºi s-a dispus ieºirea din indiviziune, potrivit tranzacþiei, adicã învoielii pãrþilor, în conformitate cu art. 271 din Codul de procedurã civilã.

Toate hotãrârile menþionate mai sus dateazã de mult timp, anii 1994Ð1997, sunt irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat, astfel încât orice discuþie asupra fondului cauzei este imposibilã, inclusiv termenele pentru exercitarea unor eventuale cãi de atac extraordinare s-au scurs.

Erorile semnalate ºi recunoscute în cele ce preced, aºa cum au fost constatate de cãtre inspectorii generali din Ministerul Justiþiei, nu privesc problemele de fond, deduse judecãþii, ci unele neregularitãþi în activitatea personalului auxiliar de specialitate care, din pãcate, au generat suspiciuni asupra înfãptuirii actului de justiþie.

Vã mulþumesc ºi îmi cer iertare dacã am depãºit timpul.

Am un exemplar pentru domnul senator Cârciumaru.

Vã rog sã i-l predaþi.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Aleodor Frâncu pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Victor Fuior.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor senatori, Referitor la interpelarea domnului senator Victor Fuior, privind derularea instrumentului de finanþare ISPA Ñ componente investiþii în infrastructurã vã comunicãm urmãtoarele:

Strategia ISPA.

Pentru a putea accesa fondurile alocate prin facilitatea ISPA, începând cu anul 2000, Ministerul Transporturilor a elaborat ”Strategia Naþionalã ISPA Ñ Sectorul Transporturi Ñ pentru perioada 2000Ñ 2006Ò, ce a fost transmisã oficial coordonatorului naþional pentru asistenþã financiarã nerambursabilã Ñ Departamentul pentru afaceri europene din Ministerul Afacerilor Externe Ñ la data de 28 octombrie 1999.

Strategia ISPA este anexã la Planul Naþional de Dezvoltare ºi face parte integrantã din acesta. Acest document strategic de programare include proiectele potenþiale pentru finanþarea ISPA, modul în care a fost formulat permiþând actualizarea lui periodic.

Actuala versiune a strategiei ISPA, octombrie 1999 este anexatã la prezenta.

La data de 16 noiembrie 1999, Ministerul Transporturilor a transmis Coordonatorului naþional pentru asistenþã financiarã nerambursabilã douã formulare standard de cereri de finanþare pentru proiectele:

Ñ Reabilitare tronson de cale feratã BãneasaÑ Fundulea, de pe secþiunea BucureºtiÑConstanþa Ñ a coridorului IV. Bugetul total cerut prin ISPA este de 212 milioane euro.

Ñ Lãrgirea la patru benzi a drumului naþional DN 5 BucureºtiÑGiurgiu Ñ drum expres. Bugetul cerut prin ISPA este de 41 de milioane euro.

Aceste douã cereri de finanþare vor fi evaluate ºi discutate în Comitetul ISPA al Comisiei Europene din luna iunie 2000.

În prezent, Ministerul Transporturilor pregãteºte trei formulare standard de cereri de finanþare pentru proiectele:

Ñ construirea secþiunii de autostradã DrajnaÑFeteºti ÑCernavodã Ñ de pe secþiunea BucureºtiÑConstanþa Ñ a coridorului IV;

Ñ construirea de variante de ocolire la standarde de autostradã pentru 5 mari oraºe ale þãrii: Sibiu, Sebeº, Orãºtie, Deva;

Ñ reabilitarea drumurilor naþionale Ñ etapa a IV-a.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. În acelaºi timp, mulþumim Radiodifuziunii Române pentru transmisia în direct a întrebãrilor ºi interpelãrilor.

Noi continuãm. Îl invit la microfon pe domnul preºedinte Alexandru Ciocâlteu pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Costicã Ciurtin.

## **Domnul Alexandru Ciocâlteu** Ñ _preºedinte al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate_ **:**

Onorat prezidiu, stimaþi domni senatori,

Sigur, sã perseverezi este aparent diabolic, dar unii cred cã prin asta reuºesc, pânã la urmã, sã-ºi ducã interesele la capãt.

Am de rãspuns unei interpelãri privind o licitaþie care a avut loc la Casa de asigurãri pentru confecþionarea carnetelor de asiguraþi ºi a vignetelor.

Prima întrebare: Care au fost motivele excluderii de la licitaþie a firmei DASORON Ð S.C.?

Aceste motive au fost: În ofertele depuse de S.C. DASORON, atât pentru carnetul de asigurat, cât ºi pentru vignete, nu au fost incluse certificatele sau fiºele tehnice din partea producãtorului de hârtie din care sã rezulte toate caracteristicile fizico-mecanice garantate de acesta.

De asemenea, mostrele prezentate au fost executate din alt tip de carton decât cel solicitat în specificaþia tehnicã din documentaþia de licitaþie, lucru dovedit ºi cu document de la **Monetãria Naþionalã** .

Lipsa acestor documente atrage, conform prevederilor pct. 6 lit. d.4) cap. 1 din documentaþia de licitaþie, eliminarea ofertelor. Al doilea motiv

Bonitatea financiarã prezentatã de S.C. DASORON: Ñ Lichiditate globalã: 59,7, trebuie sã fie peste 100. Ñ Solvabilitate patrimonialã: minus 16,81, trebuie sã fie peste 30.

Ñ Rata profitului brut: minus 13,66, trebuie sã fie pozitivã.

Reprezentantul Ministerului Finanþelor din cadrul comisiei de licitaþie, analizând capacitatea financiarã a S.C. DASORON, a considerat-o ca nefiind conformã cu cerinþele legale în vigoare ºi, ca atare, membrii comisiei de licitaþie au hotãrât descalificarea acesteia.

La punctul B. De ce firmele nu au adus toate documentele? Ñ rãspunsul este urmãtorul: Dupã consultarea prealabilã a tuturor reprezentanþilor firmelor ofertante prezenþi la ºedinþa de deschidere a ofertelor din data de 5.11.Õ99, membrii comisiei de licitaþie au hotãrât împreunã cu aceºtia sã se acorde posibilitatea ca, pânã la data de 12.11.1999, firmele care au avut unele neclaritãþi în documentele de calificarea în licitaþie sã ºi le clarifice.

**:**

Deputatul s-ar putea sã vinã, dar senatorul nu...

Domnul senator Ciurtin...

Domnul senator, mã iertaþi, luaþi-o ca o... vã rog... realmente îmi cer scuze, nu vã supãraþi pe mine...

Ce probleme au fost legate de... dacã ºtiu cã aceste carnete se tipãresc în Ungaria. Pentru acest lucru a trebuit ºi am fãcut o vizitã personalã la domnul Costin Georgescu. Am fãcut-o, de altfel, ºi din alt motiv, pentru care am sã vã dau... sau sã vedeþi, apropo de PREFAB Cãlãraºi.

Problema esenþialã era legatã de acest lucru, era legatã de faptul cã acest INFOPRESS este la Odorheiul Secuiesc. Personalizarea, deci, se face în România, în nici un caz în Ungaria. Dacã vreþi, dumneavoastrã personal, vã pot da ºi detalii asupra modului în care s-a fãcut securizarea datelor personale ºi împreunã cu organele abilitate Ñ S.R.I. Ñ s-a stabilit metodologia clarã pentru protecþia bazelor de date. De acest lucru ocupându-se, ca urmare a protocolului încheiat, Filiala Harghita a S.R.I.

Douã lucruri, dacã îmi mai permiteþi, apropo de firma DASORON. La solicitarea cãtre Inspectoratul teritorial de muncã al municipiului Bucureºti ni s-a spus cã aceastã firmã are în evidenþã urmãtorii angajaþi: Ghiºoiu Foiaº Roxana, Ghiºoiu Ion Tudor Vasile care, de fapt, este patron. Deci, nu este angajat. Deci are un singur angajat. Cerem la DASORON informaþii privind personalul ºi ni se spune: total personal Ñ 12, din care 4 de conducere, 4 cu studii tehnice, deci date false.

Mai departe, de la Camera de Comerþ ºi Industrie a României, date din bilanþul pe anul 1998 al firmei DASORON. Cifra de afaceri Ñ 122 milioane, profit net Ñ zero, salariaþi 1. Avansul pe care trebuia sã-l dãm noi pentru acest contract era de 15 miliarde. Prefer sã vin ºi sã dau asemenea explicaþii oamenilor de bunã-credinþã decât sã ajung sã dau la o firmã, care este o firmã fantomã, ºi, nu pot sã-mi explic, cum poate sã aibã profit zero, având aceastã cifrã de afaceri. Interesant, apropo de PREFAB, cã aceastã firmã a venit la contestaþie, arãtând cã ea nu este o firmã numai cu 120 milioane lei cifrã de afaceri, cã uite, existã **Romerica** care vine ºi dã un miliard justificare, bani prin care ridicã valoarea firmei. Aceastã **Romerica** a fãcut agende ºi calendare cu DASORON de 3.782.000, dar ºi firma PREFAB Cãlãraºi, Fabrica de Prefabricate Cãlãraºi, a fãcut de 331 milioane lei.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Invit la microfon pe domnul ªerban Madgearu, membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului, pentru a rãspunde la interpelarea domnului senator Dumitru Badea.

Vã mulþumesc ºi eu. Stimaþi colegi,

Acestea fiind spuse, vã mulþumesc pentru participare. Ne revedem mâine dimineaþã la orele 9,00.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 15/2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei