Ioan Bivolaru

Am Ónþeles, domnule pre∫edinte, ∫i am s„-mi permit s„ citesc numai primele trei foi, din cele dou„sprezece pe care le am.

Domnule pre∫edinte,

Onorat„ Camer„,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Faþ„ de prevederile art. 7 din Constituþia Rom‚niei, centrul de greutate al acestei moþiuni simple se limiteaz„ doar la analiza sprijinului statului rom‚n pentru rom‚nii de dincolo de Prut, ceea ce poate focaliza temperatura discuþiilor p‚n„ la riscul unui incendiu gratuit. Multe dintre solicit„rile moþiunii sunt atribuþii curente ale unor instituþii ale statului, care pot fi rezolvate ∫i prin procedurile interpel„rilor sau Óntreb„rilor. Dar dac„ este legiferat„ aceast„ instituþie a moþiunii simple, trebuie s„ o respect„m ∫i s„ o trat„m ca atare.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Desfiinþarea graniþei de pe Prut este dorinþa dintotdeauna a majorit„þii rom‚nilor ∫i este greu s„ se inventeze acuze la adresa guvernanþilor de dup„ 1990, c„ nu ∫i-au corelat politica extern„ viz‚nd aceast„ dorinþ„ cu spiritul european al momentului traversat sau Ón raport cu: îconjunctura internaþional„ favorabil„“, dup„ cum precizeaz„ moþiunea. Consider„m de rea-credinþ„ aceast„ moþiune care condiþioneaz„ apariþia acþiunilor separatiste, precum ∫i diminuarea mi∫c„rii de reÓntregire naþional„ din Republica Moldova de faptul c„ aceasta se datoreaz„ recunoa∫terii de c„tre Guvernul Rom‚niei a independenþei acestei republici Ón august 1991.

Suntem de acord cu moþiunea doar Ón ce prive∫te necesitatea abord„rii pe cale pa∫nic„ a rezolv„rii problemelor rom‚nilor de peste Prut ∫i, am ad„uga noi, de pretutindeni. Crearea unui spirit majoritar prorom‚nesc Ón spaþiul de peste Prut, dup„ 1991, am recunoscut cu toþii c„ va fi un proces complex ∫i de lung„ durat„ ∫i c„, Ón acest interval, Rom‚nia a trebuit ∫i va trebui s„-∫i regleze cu Ónþelepciune poziþia Óntre limitele inadmisibile ale indiferenþei, pe de o parte, ∫i a dragostei cu de-a sila, pe de alta. Consider„m c„ problema rom‚nilor de peste Prut a fost privit„ de actualul Guvern mult mai complex, fiind extins„ la nivelul relaþiilor cu Republica Moldova, ceea ce este mult mai actual ∫i mai european.

Œn acest context, Ón bugetele anilor 2001 ∫i 2002 au fost prev„zute sume de peste patru ori mai mari faþ„ de prevederile bugetului anului 2000, buget al Guvernului anterior, respectiv de 26,5 miliarde de lei. Putem considera c„ aceste implic„ri bugetare pot fi mai mult sau mai puþin insuficiente, fiecare cet„þean al Rom‚niei reg„sindu-se Ón aceast„ apreciere.

Guvernul actual al Rom‚niei a depus eforturi privind deschiderea deplin„ a relaþiilor cu Republica Moldova, de∫i nu totdeauna reacþiile din aceast„ direcþie au fost sincrone. Guvernul condus de premierul Adrian N„stase este consecvent Ón convingerea sa c„ procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ va stimula totodat„ ∫i accesul cet„þenilor, nu numai al celor rom‚ni din Republica Moldova, la prosperitatea ∫i demnitatea european„, o dat„ cu ad‚ncirea cooper„rii economice bilaterale ∫i consolidarea comuniunii culturale proprii.