Stenogramă plen

Œn aceste condiþii, dau cuv‚ntul domnului deputat V„s„lie Moi∫, care prezint„ textul moþiunii.

Dac„ suntem perfect de acord asupra necesit„þii unei implic„ri susþinute a statului rom‚n Ón ajutorarea rom‚nilor r„sp‚ndiþi dincolo de frontiere, concepþiile noastre Óncep s„ se disting„ ∫i s„ se despart„ c‚nd vorbim despre modul Ón care suntem datori s„ ne atingem scopul. Moþiunea depus„ de c„tre parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare expune un asemenea punct de vedere. Rolul meu este s„ prezint perspectiva Guvernului, argument‚nd poziþia noastr„ ∫i raþiunile care ne-au determinat s„ o adopt„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Cerinþele enumerate Ón moþiune pot fi considerate rezonabile, Óns„ numai rup‚ndu-le de contextul geopolitic actual. Or, tocmai aici este diferenþa ce separ„ acest punct de vedere de abordarea noastr„, care se bazeaz„ pe o interconexiune a problemelor. Nu le putem urm„ri, obiectivele de politic„ naþional„, decup‚ndu-le, pur ∫i simplu, din contextul internaþional ∫i regional. Nu putem sfida regulile unui joc geopolitic extrem de dificil Ón care statul nostru trebuie s„ dovedeasc„ foarte mult„ prudenþ„ ∫i echilibru. Œn sf‚r∫it, dar mai important dec‚t orice, nu ne putem permite nici un pas riscant care ar putea periclita ∫ansele noastre de integrare european„ ∫i euroatlantic„ Óntr-un an decisiv pentru realizarea lor.

A vorbi acum despre conjunctura favorabil„ reÓntregirii neamului rom‚nesc mi se pare un act oarecum exaltat, cu o mare Ónc„rc„tur„ afectiv-emoþional„, dar cu un simþ al realit„þii atrofiat.

Poate c„ ar fi utile aici c‚teva preciz„ri. Din punct de vedere identitar – ∫i aici m„ refer la cultur„, limb„, religie, tradiþii –, neamul rom‚nesc nu a fost niciodat„ scindat ∫i nu este locul s„ aducem Ón discuþie problema acestui tip de reÓntregire.

Dac„ ne referim la dimensiunea politic„ a problemei, atunci situaþia devine extrem de delicat„. Ce ar Ónsemna, din acest punct de vedere, reÓntregirea neamului? Declan∫area unui r„zboi cu toate statele vecine pe ale c„ror teritorii locuiesc rom‚ni?! Oare este at‚t de greu de Ónþeles c„ ostilizarea vecinilor no∫tri ar Ónsemna o prostie politic„ secular„, acum, c‚nd avem nevoie de stabilitate?

Doamnelor ∫i domnilor,

Politica extern„ a Rom‚niei urmeaz„ o doctrin„ care postuleaz„ integrarea ∫i colaborarea, nu izolarea ∫i agresivitatea. Œn luna octombrie, la Praga, noi ne propunem s„ fim invitaþi pentru a Óncepe demersurile de aderare la cea mai puternic„ alianþ„ militar„ a lumii. Este momentul ca dintr-un membru de facto al NATO, Rom‚nia s„ devin„ membru _de jure._

De asemenea, acest an este unul decisiv Ón ceea ce prive∫te parcurgerea Ón vitez„ a unor etape importante de negociere cu Uniunea European„. Dup„ cum ∫tim cu toþii, Rom‚nia nu are, la ora actual„, o dezvoltare economic„ impresionant„ sau m„car suficient„ pentru a constitui un atu al nostru Ón aceast„ direcþie. Deci, Ón aceste condiþii, ce avem noi de oferit? Ce anume ne-ar recomanda ca partener credibil ∫i atractiv pentru forurile internaþionale Ón care ne propunem s„ accedem?

Œnainte de orice, Rom‚nia este valoroas„ prin rolul s„u de factor stabilizator Ón regiunea Europei Centrale ∫i de Sud-Est. Mai mult dec‚t at‚t, argumentul pe care tindem s„-l facem cunoscut peste tot este acela c„ suntem gata oric‚nd spre a ne asuma un rol de lider Ón aceast„ privinþ„. Mai este, oare, nevoie s„ definesc exact ce Ónseamn„ rol de lider ∫i nucleu generator de stabilitate? Œl cunoa∫tem cu toþii. Œnseamn„ implicarea activ„ Ón orice tip de acþiune care promoveaz„ pacea regional„ ∫i Ón dezamorsarea oric„rei crize care ameninþ„ aceast„ zon„. Œnseamn„, de asemenea, un climat de toleranþ„ interetnic„ ∫i interreligioas„, care transform„ teritoriul Rom‚niei Óntr-o oaz„ de stabilitate implantat„ pe teritoriul cu nisipuri mi∫c„toare ale Balcanilor. S„ nu uit„m c„ exist„ þ„ri mai aproape de lumea civilizat„ dec‚t noi, dar pe care

le-am dep„∫it la capitolul îtoleranþe interetnice“, ceea ce nu este puþin lucru.

Poziþia geostrategic„ a Rom‚niei Ón zon„ Óncepe s„ fie perceput„ la adev„rata sa importanþ„. F„r„ s„ supraevalu„m rolul Rom‚niei Ón politica de securitate a NATO, nu putem s„ nu constat„m c„ putem servi ca element stabilizator Ón aceast„ regiune. Evoluþiile politice din Republica Moldova ∫i Ucraina, precum ∫i recentele tulbur„ri din Macedonia pun Ón evidenþ„ contribuþia Rom‚niei la procesul de pacificare a Europei de Sud-Est. Rom‚nia Ó∫i poate dovedi expertiza Ón medierea conflictelor din regiune ∫i Ón identificarea soluþiilor de compromis.

Politica extern„ a Rom‚niei este Óndreptat„ exclusiv spre promovarea cooper„rii ∫i asigur„rii unui climat de stabilitate internaþional„, iar integrarea Rom‚niei Ón NATO se subsumeaz„ pe deplin acestui obiectiv de ansamblu al politicii noastre externe.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Ast„zi Ón Europa se manifest„, cu egal„ forþ„, dou„ fenomene opuse: uniunea, deci integrarea, ∫i fragmentarea. Exist„ un formidabil efort de integrare ∫i, pe de alt„ parte, un tehnicit manifest de spaþiu public european. Œntre aceste extreme, Rom‚nia trebuie s„ navigheze cu infinit„ precauþie. C‚ntecelor de siren„ nostalgice trebuie s„ li se r„spund„ cu un demers politic raþional, dezb„rat de resentimente ∫i prejudec„þi care trebuie s„ ne lase libere opþiunile viitoare.

P„strarea unui climat pa∫nic de Óncredere reciproc„ Óntre statele din zon„ este un þel fondamental al politicii noastre externe. S„ nu uit„m c„, except‚nd unele momente Ón care intervenþia unor mari puteri str„ine a dezechilibrat regiunea, popoarele central-europene nu au purtat nici un r„zboi Óntre ele Ón secolul trecut. Este un punct de plecare pentru acest mileniu. Nu vom putea avansa, dac„ nu vom reu∫i s„ ne Ónþelegem Óntre noi, s„ ne discut„m deschis problemele ∫i s„ ne ap„r„m valorile. Trebuie s„ fim lucizi ∫i s„ vedem direcþia Ón care se Óndreapt„ istoria. Þinta noastr„ este aceea a ader„rii la Uniunea European„ Ón primul deceniu al mileniului al treilea. Poporul rom‚n are o legitimaþie de popor european, certificat„ prin tradiþia, limba ∫i istoria sa. Nimeni nu poate nega aceast„ realitate, nici unele forþe care se Ónc„p„þ‚neaz„ s„ susþin„ teza caracterului retrograd al statului naþional unitar rom‚n, nici cei care consider„ c„ singura form„ de afirmare a rom‚nilor este delimitarea lor agresiv„ faþ„ de naþiunile conlocuitoare ∫i faþ„ de realit„þile unei lumi globalizate. Trebuie s„ afirm„m r„spicat: limba, istoria ∫i identitatea noastr„ naþional„ sunt cei mai buni susþin„tori ai cauzei poporului rom‚n.

Tr„im vremuri Ón care excesele de naþionalism agresiv fac ravagii ∫i este firesc ca ele s„ fie aspru taxate de mediile politice, de opinia public„ din lumea democratic„. Dorim s„ ne afirm„m interesul de a aparþine acestei lumi. Prin urmare, trebuie s„ ne supunem regulilor ei. Mai mult, trebuie s„ ne remarc„m ca model pozitiv, s„ fim exemplari, Óntr-o anumit„ m„sur„ chiar invidiaþi pentru ceea ce avem realmente bun. Dac„ dorim ca rom‚nii no∫tri care tr„iesc Ón alte state s„ fie respectaþi ∫i ocrotiþi, atunci nu putem impune acest lucru dec‚t printr-o politic„ f„r„ repro∫, de toleranþ„ faþ„ de minorit„þile etnice care tr„iesc pe teritoriul nostru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Œn acest context, foarte limpede ∫i acceptat ca atare de Óntreaga societate rom‚neasc„, ne putem da seama de caracterul inoportun al acestei moþiuni simple. Nu ne putem permite Ón acest moment s„ cre„m un conflict de interese Óntre obiectivele noastre majore ∫i modalit„þile noastre de acþiune. Nu ne putem permite, Ón acest moment, s„ cre„m un conflict de interese care s„ aduc„ Guvernul Óntr-o situaþie ca s„ fie jenate eforturile concentrate de aderare la NATO ∫i la Uniunea European„.

Statul rom‚n, cu toate instituþiile sale, este responsabil pentru Ómbun„t„þirea imaginii naþionale pe plan extern. Mai mult, dac„ ne aplec„m analitic asupra detaliilor moþiunii depuse de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, observ„m c„ ele nu se Óntemeiaz„ pe informaþii corecte, ci c„ Óncearc„ s„ acrediteze impresia unei atitudini de neimplicare a Guvernului Ón problema sprijinirii rom‚nilor din afara graniþelor, ∫i Ón special a celor din Republica Moldova.

Guvernul a elaborat obiective clare privind sprijinul statului pentru rom‚nii de peste hotare at‚t Ón strategia de guvernare, c‚t ∫i Ón strategia special„ pe termen mediu ∫i lung, pentru dezvoltarea relaþiilor cu etnicii rom‚ni ∫i organizaþiile romnilor de pretutindeni. Aceste strategii reprezint„ un cadru de m„suri concrete, cu termene fixe ∫i responsabilit„þi bine definite, pe care Guvernul ∫i le-a asumat.

Œn relaþia cu vecinii no∫tri de peste Prut, a fost Ónfiinþat un oficiu al Guvernului pentru gestionarea relaþiilor cu Republica Moldova ∫i s-a inclus Ón buget un fond la dispoziþia Guvernului pentru relaþiile cu vecinul nostru de peste Prut. Totodat„, a mai fost Ónfiinþat un comitet interministerial pentru rom‚nii de pretutindeni, care proiecteaz„ ∫i aplic„ politici de specialitate privind ajutorul acordat ap„r„rii identitare. Acesta este cadrul instituþional Ón politica Rom‚niei faþ„ de etnicii rom‚ni care tr„iesc dincolo de graniþele þ„rii. El nu se limiteaz„ la instituþiile deja Ónfiinate, ci este dezvoltat prin organizarea unui Consiliu consultativ al rom‚nilor de pretutindenþi. Œn intenþia noastr„, acest consiliu va fi un forum de dezbatere ∫i dialog Óntre instituþiile din Rom‚nia ∫i organizaþiile ∫i personalit„þile rom‚ne din afara graniþelor. Este o idee util„ ∫i eficient„ Ón dezvoltarea fluxului comunicaþional rom‚no-rom‚n, cu prec„dere Ón domeniul contactelor culturale ∫i Ón domeniul politicii de protecþie identitar„.

Œn ceea ce prive∫te sugestiile care implic„ Ón„sprirea relaþiilor cu Guvernul Ucrainei, p‚n„ la retrocedarea teritoriilor aparþin‚nd istoric Rom‚niei, a∫ prefera s„ nu intru Óntr-o polemic„ steril„ ∫i demagogic„. Rom‚nia are un tratat de bun„ vecin„tate, semnat cu Ucraina, pe care nu Guvernul nostru l-a negociat ∫i semnat, dar pe care Guvernul nostru este angajat s„-l respecte.

Orice guvern responsabil ar urma calea aleas„ de noi ∫i ar folosi acest cadru bilateral pentru protecþia ∫i ajutorarea rom‚nilor care tr„iesc Ón þ„rile vecine.

Acest tratat a fost receptat pozitiv de c„tre mediile politice internaþionale, el este un pilon important al stabilit„þii regionale est-europene ∫i ar fi hazardat s„ renunþ„m la el. Din contr„, dup„ 10 ani de Óngheþ politic, Ón anul 2001 au fost relansate relaþiile politice ∫i economice cu Ucraina. Vizita recent„ la Bucure∫ti a primului-ministru ucrainean vine s„ confirme aceast„ evoluþie pozitiv„. Avem Óncredere c„ problemele aflate Ónc„ Ón discuþie Ó∫i

vor g„si o rezolvare c‚t mai grabnic„, cu at‚t mai mult cu c‚t a fost Ónfiinþat„ o comisie mixt„ guvernamental„ rom‚no-ucrainean„. Œn cadrul acesteia sunt negociate toate aspectele privind respectarea drepturilor etnicilor rom‚ni care tr„iesc pe teritoriul Ucrainei, respectarea asigurat„ printr-o monitorizare permanent„ la faþa locului.

Dac„ Ómi permiteþi o sugestie, a∫ propune ca ∫i Parlamentul Rom‚niei s„ iniþieze acþiuni asem„n„toare Ón colaborare cu Legislativul Ucrainei, mai ales c„ exist„ de mai bine de 6 ani un fundal pozitiv de comunicare Óntre cele dou„ foruri din Rom‚nia ∫i Ucraina.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Stimaþi invitaþi,

Trec‚nd acum la problema Pactului RibbentropMolotov, a∫ dori s„ fac c‚teva observaþii. Acest act a devenit nul Ónc„ din momentul semn„rii sale. Cu alte cuvinte, nu a∫ fi de acord s„ concentr„m dezbaterea privind soarta rom‚nilor aflaþi dincolo de graniþele þ„rii exclusiv prin prisma acestui tratat ∫i a protocoalelor sale secrete. Mai degrab„ ar trebui s„ ne Óntreb„m de ce trebuie s„ ne preocupe at‚t denunþarea unui pact care oricum este nul. Este adev„rat, consecinþele sale Ónc„ subzist„, dar ar fi iluzoriu s„ credem c„ le putem contracara prin simpla denunþare a Pactului Ribbentrop-Molotov.

S„ nu facem abstracþie de faptul c„ lumea a suferit schimb„ri dramatice Ón ultimul timp. Evenimentele desf„∫urate Ón S.U.A. la 11 septembrie 2001 au modificat radical datele problemei. Apropierea dintre Statele Unite ∫i Rusia este deja o certitudine pe fondul afirm„rii unui periculos du∫man comun al celor dou„ puteri: terorismul internaþional. Œn acest moment este clar ∫i faptul c„ NATO Ó∫i va redefini obiectivele ∫i componenþa. Rom‚nia trebuie doar s„ practice o politic„ extern„ inteligent„, generatoare de perspectiv„.

Statele naþionale erau p‚n„ acum arbitrii supremi Ón deciziile care priveau proprii cet„þeni sau persoanele care intrau sub autoritatea lor. Acum sistemele naþionale de drept se subordoneaz„ normelor de drept stabilite de Convenþia European„ Óntr-o gam„ extins„ de domenii. Œn cazul Ón care legislaþia Statelor Europene nu corespunde principiilor Curþii Europene a Drepturilor Omului, ea este amendat„ pentru a r„spunde deciziei acestei instituþii. Identitatea supranaþional„ european„ Ón formare Ó∫i g„se∫te Ón acest caz cea mai bun„ ilustrare. Orice cet„þean sau organizaþie nonguvernamental„ ce poate demonstra c„ a suferit o Ónc„lcare a drepturilor prev„zute Ón Convenþia European„ Ó∫i poate prezenta cazul la Curtea European„ de Justiþie. Ariile de competenþ„ a Curþii Europene de Justiþie sunt: legislaþia familiei, drepturile copilului, politicile de angajare, libertatea de exprimare ∫i politica militar„.

Œn aceast„ optic„ trebuie s„ se Ónscrie politica Rom‚niei faþ„ de Republica Moldova. Evident, nu putem facem abstracþie de faptul c„ noua conducere a Republicii Moldova a imprimat o alt„ direcþie de politic„ extern„. Nu putem trece cu vederea nici tendinþele repetate ale Guvernului de la Chi∫in„u de a exprima poziþii antirom‚ne∫ti inacceptabile. Ideea eronat„ a existenþei unei limbi ∫i a unui popor moldovenesc induc o stare de rom‚nofobie Ón r‚ndul cet„þenilor Republicii Moldova.

Ne Óngrijoreaz„, de asemenea, faptul c„ aceast„ m„sur„ este folosit„ Ón detrimentul cultiv„rii ∫i folosirii lim-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 bii rom‚ne, unul din c‚∫tigurile obþinute de cet„þenii moldoveni, dup„ declararea independenþei. Ultimele evoluþii geopolitice din regiune sunt de natur„ s„ Óngrijoreze statul rom‚n cu privire la respectarea drepturilor rom‚nilor care tr„iesc peste hotare. Toate aceste probleme trebuie Óns„ abordate Óntr-un dialog constructiv cu partenerii europeni pentru identificarea urgent„ a unor soluþii capabile s„ protejeze drepturile fundamentale ale cet„þenilor rom‚ni.

Œn arhitectura instituþional„ a vechiului continent, Curtea European„ a Drepturilor Omului Ó∫i p„streaz„ rolul de pilon de susþinere, mai ales dup„ extinderea Uniunii Europene spre noile democraþii. Faptul c„ Rom‚nia se integreaz„ Ón primul r‚nd Óntr-o Europ„ a drepturilor omului este mai mult dec‚t un simbol. Este semnul unei r„sturn„ri de g‚ndire care face din democraþia politic„ baza oric„rei evoluþii sociale. Nu vom ezita s„ sprijinim comunicarea dintre Curtea European„ a Drepturilor Omului ∫i reclamanþii rom‚ni ale c„ror Ónc„lc„ri ale drepturilor lor fundamentale au fost semnalate.

Guvernul Rom‚niei nu putea s„ nu ia act de m„surile cu caracter discreþionar care Óncalc„ normele democratice luate de Guvernul Republicii Moldova. Aceste m„suri reprezint„ un regres, o restauraþie a unor practici ∫i mentalit„þi totalitare pe care trebuie s„ le denunþ„m f„r„ echivoc. Enum„r doar c‚teva, cele mai importante dintre acestea. Œn primul r‚nd, este introducerea obligatorie a limbii ruse Ón toate ∫colile. Aici trebuie s„ menþionez foarte clar poziþia Guvernului Rom‚niei. Noi nu suntem Ómpotriva introducerii limbii ruse Ón ∫coli. Am rezolvat Ón Rom‚nia problemele legate de utilizarea limbilor minorit„þilor Ón ∫coli ∫i Ón administraþie conform normelor europene. Credem c„ este normal ca ∫i Executivul de la Chi∫in„u s„ aplice, s„ spunem, norma de 20% din populaþie pentru folosirea limbilor minorit„þilor Ón ∫coli sau Ón administraþie.

De asemenea, Executivul consider„ c„ este normal s„ dezvolt„m relaþii bune cu Rusia la toate nivelurile. Ce demonstraþie mai elocvent„ dec‚t aceasta este vizita pe care primul-ministru Adrian N„stase o va efectua la Moscova peste c‚teva zile.

Alte m„suri cu caracter discreþionar care Óncalc„ normele democratice luate de Guvernul Republicii Moldova pe care doresc s„ le subliniez sunt: revenirea la organizarea administrativ-teritorial„ de tip sovietic ∫i Ónc„lcarea principiilor autonomiei locale, aservirea justiþiei Executivului de la Chi∫in„u, cenzurarea mass-media, intimidarea reprezentanþilor opoziþiei, tendinþe de renaþionalizare a economiei.

Œn aceste condiþii, a fost normal„ atitudinea reactiv„ de distanþare a Guvernului de la Bucure∫ti de Cabinetul comunist de la Chi∫in„u. Este absurd s„ ni se repro∫eze o astfel de luare de poziþie faþ„ de o politic„ Óndreptat„ clar Ómpotriva intereselor noastre naþionale ∫i a politicilor de protecþie identitar„. Da, a avut loc o distanþare la nivel oficial ∫i, probabil, vor fi necesare multe eforturi pentru reÓnnodarea dialogului ∫i producerea unui dezgheþ. R„m‚nem credincio∫i obiectivului dezvolt„rii de relaþii speciale, privilegiate cu Republica Moldova pentru consolidarea spaþiului economic, cultural ∫i spiritual comun. Depinde numai de atitudinea Guvernului de la Chi∫in„u revenirea la cursul normal al raporturilor bilaterale.

Œns„, Ón relaþiile Rom‚niei cu cet„þenii de etnie rom‚n„ din Republica Moldova nu s-a Ónregistrat nici o schimbare de atitudine, cu at‚t mai puþin una negativ„. Dimpotriv„, persecutarea rom‚nilor de peste Prut ∫i Ónc„lcarea unora din drepturile lor fundamentale ne vor sensibiliza Ón continuare, pornind de la respectarea valorilor democratice, ne vor motiva eforturile de protejare a libert„þilor lor ∫i de a impulsiona comunicarea cu ei. Dac„, la nivel oficial, relaþiile sufer„ un blocaj comunicaþional, Ónseamn„ c„ va trebui s„ ne concentr„m dialogul cu societatea civil„ din Moldova, pornind de la c‚teva obiective concrete. ™i acestea sunt: ap„rarea limbii rom‚ne, promovarea istoriei ∫i culturii rom‚ne∫ti, educaþie ∫i cultur„ democratic„.

Pot s„ pun la dispoziþia oricui dore∫te date ∫i cifre care demonstreaz„ faptul c„ Guvernul Rom‚niei a acordat ∫i acord„ un sprijin special rom‚nilor de peste Prut, const‚nd Ón schimburi universitare, burse, donaþii de carte, finanþarea unor programe de cercetare ∫i altele. Numai pentru anul Ón curs este prev„zut„ Ón bugetul naþional suma de aproximativ 155 de miliarde de lei, bani cu destinaþii prev„zute Ón proiecte speciale de sprijinire a rom‚nilor de pretutindeni. Programele distincte care vor beneficia de aceste finanþ„ri acoper„ domenii de activitate dintre cele mai diverse ∫i pot s„ v„ furnizez exemple numeroase Ón acest sens. Ministerul Culturii ∫i Cultelor va gestiona un buget de aproape 28 de miliarde de lei, pe care Ól va direcþiona c„tre Patriarhia Rom‚n„ spre sprijinirea a∫ez„mintelor ortodoxe rom‚ne∫ti din afara graniþelor þ„rii. Ministerul Afacerilor Externe Ón colaborare cu Fundaþia Cultural„ Rom‚n„ au la dispoziþie o sum„ de un miliard ∫i jum„tate pentru editarea ∫i subvenþionarea unor reviste rom‚ne∫ti de peste hotare, precum ∫i pentru donaþii de carte.

De asemenea, Oficiul Guvernului pentru gestionarea relaþiilor cu Republica Moldova a formulat propuneri de finanþare a unor proiecte din fondul la dispoziþia Guvernului Ón valoare de 118 miliarde de lei, dintre care 86 de miliarde vor fi alocate pentru proiecte economice ∫i culturale, iar celelalte 32 de miliarde vor fi cheltuite pentru retransmisia Programului 1 al Televiziunii Rom‚ne pe Óntreg teritoriul Republicii Moldova.

Guvernul Rom‚niei, pe care Ól reprezint direct Ón faþa dumneavoastr„, a avut o implicare multidimensional„ Ón eforturile statului rom‚n de a sprijini pe rom‚nii care tr„iesc risipiþi Ón afara frontierelor. Œn anul 2001 Ón ceea ce prive∫te comunit„þile rom‚ne∫ti de pretutindeni, prioritatea a constituit-o implementarea programelor ™coala rom‚neasc„, Biserica rom‚nilor ∫i Limba rom‚n„. Œn plus au fost demarate o serie de proiecte cum ar fi: Parteneriatul rom‚no-rom‚n, Parteneriatul emigraþiei comunit„þii rom‚ne∫ti minoritare sau proiectul îCasa limbii ∫i culturii rom‚ne“, proiecte absolut necesare pentru p„strarea ∫i afirmarea identit„þii naþionale ∫i pentru dezvoltarea unei reþele de comunicare direct„ Óntre comunit„þile rom‚ne∫ti.

Œn acest sens, Guvernul Rom‚niei prin Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni a sprijinit editarea revistelor îSeptentrion literar“, publicaþia Uniunii scriitorilor din Cern„uþi, ∫i îArca∫ul“, publicaþie independent„ din regiunea Cern„uþi. De asemenea, Ón colaborare cu Liga Tineretului Rom‚n îJunimea“ a fost organizat„ Tab„ra de cultur„ de la Cern„uþi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Œn privinþa dreptului la educaþia Ón limba matern„, situaþia comunit„þilor rom‚ne∫ti din Ucraina este Ónc„ dificil„. Aplicarea acestui drept firesc, pe baza unor prevederi legale minimale ∫i neclare, Ón continu„ schimbare, Óntr-un sens defavorizant pentru rom‚ni, este Óngreunat„ de limitarea exerciþiului s„u prin diverse presiuni: proiecte de legi, directive neclare ale autorit„þilor locale sau centrale. Spre exemplu, Ón Ucraina o dat„ la 6 luni se elaboreaz„ un nou proiect de lege privind Ónv„þ„m‚ntul Ón limbile minorit„þilor. Aceste proiecte Óncearc„, de regul„, s„ diminueze existenþa Ónv„þ„m‚ntului minoritar Ón raport cu situaþia existent„. Chiar dac„ proiectele nu ajung s„ devin„ lege, cel de la Ónceputul anului 1998 a fost respins de c„tre Parlamentul Ucrainei, prevederile lor sunt popularizate cu o eficienþ„ de invidiat la nivelul autorit„þilor locale care le aplic„ din exces de zel. Astfel a fost posibil„ Ónchiderea unor ∫coli rom‚ne∫ti din sudul Basarabiei sau unor clase rom‚ne∫ti din nordul Bucovinei.

Pentru a contrabalansa acest tip de acþiuni, Guvernul Rom‚niei sprijin„ o serie de iniþiative menite s„ protejeze procesul instructiv educativ ai c„ror beneficiari sunt membrii comunit„þii rom‚nilor din nordul Bucovinei ∫i sudul Basarabiei. Astfel, s-a continuat construirea ∫colii rom‚ne∫ti de la Crasna Ón colaborare cu Consiliul Judeþean Suceava, la solicitarea prim„riei din Crasna, s-a finanþat proiectul de construcþie al ∫colii rom‚ne∫ti de la Molodia, urm‚nd s„ finaliz„m Ón acest an Óntreaga construcþie. De asemenea, s-a alocat un sprijin logistic ™colii nr. 10 îRo∫a“ din Cern„uþi, iar Ministerul Informaþiilor Publice a f„cut achiziþii de aparatur„ de birou destinate ™colii rom‚ne∫ti de la Slatina, din Transcarpatia, ∫i a Liceului îGheorghe Asachi“ din Herþa.

Guvernul Rom‚niei va continua s„ deruleze Programul î™coala rom‚neasc„“ ∫i Ón acest an, Ón conformitate cu Constituþia Rom‚niei cu documentele internaþionale Ón materie ∫i cu angajamentele asumate prin programul de guvernare, Ón limita alocaþiilor bugetare. Astfel, va continua acþiunea de dotare a ∫colilor rom‚ne∫ti din Transcarpatia, nordul Bucovinei ∫i sudul Basarabiei cu tehnic„ de calcul. Se vor aloca fonduri Ón vederea repar„rii sau ridic„rii localurilor pentru alte dou„ ∫coli: Babele, din sudul Basarabiei, ∫i Privorochia. Se vor aloca fonduri pentru organizarea unor tabere de informatic„ Ón regiunea Cern„uþi, se vor aloca fonduri pentru deschiderea unui terminal de Ónv„þ„m‚nt la distanþ„ la Cern„uþi Ón parteneriat cu Universitatea din Bucure∫ti, cu Institutul Rom‚n, cu publicaþia îLumea“ ∫i cu Agenþia Naþional„ de ™tiri îRompres“. Se va sprijini acordarea de burse de c„tre statul rom‚n potrivit cererilor ∫i nevoilor locale, iar Ón paralel se va stimula reÓntoarcerea absolvenþilor de Ónv„þ„m‚nt care au f„cut studii Ón Rom‚nia Ón zonele din care provin. Se vor acorda burse at‚t elevilor, c‚t ∫i profesorilor, pentru stimularea Ónv„þ„rii Ón limba rom‚n„ Ón ∫colile rom‚ne∫ti cu efective mici din satele deznaþionalizate sau din zonele defavorizate. Se va dezvolta programul Institutului Rom‚n de la Cern„uþi prin aplicarea unui parteneriat ∫colar implic‚nd instituþii publice rom‚ne∫ti, ∫coli din þar„, Ómpreun„ cu Centrul îEudoxiu Hurmuzachi“, Ón beneficul ∫colilor rom‚ne∫ti de toate gradele. Se vor aloca fonduri pentru susþinerea sau Ónfiinþarea cabinetelor metodice de limba rom‚n„ sau a cercurilor de drepturile omului, a cercurilor de pictur„, inclusiv religioas„, din

∫colile rom‚ne∫ti din nordul Bucovinei, Transcarpatia ∫i sudul Basarabiei. Va continua sprijinul pentru desf„∫urarea cursurilor de cultur„ ∫i civilizaþie rom‚neasc„, de perfecþionare a cadrelor didactice, organizate Ómpreun„ cu Centrul îEudoxiu Hurmuzachi“. Vor fi sprijinite revistele tinerilor rom‚ni din Bucovina ∫i din Basarabia, cum este, de exemplu, Revista îConfluenþe“. Vor fi sprijinite acele iniþiative media care vor prezenta proiecte valabile, cu impact local, aparþin‚nd principalelor redacþii rom‚ne∫ti independente.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Identitatea spiritual„ este o alt„ problem„ serioas„ cu care se confrunt„ comunit„þile rom‚ne∫ti de peste hotare. Œn general, sub pretextul caracterului secular al statului se practic„ deznaþionalizarea prin intermediul bisericii, acolo unde nu se face resimþit ajutorul nostru.

Œn anul 2001, Ón scopul protej„rii ∫i afirm„rii spiritualit„þii rom‚ne∫ti din nordul Bucovinei, Guvernul a alocat fonduri pentru continuarea lucr„rilor de pictur„ interioar„ la Biserica Parohiei îSfinþii Apostoli Petru ∫i Pavel“, de asemenea, au fost finanþate lucr„rile de acoperire cu tabl„ a Bisericii Parohiei Ortodoxe din T„r„s„ud ∫i reluate preparativele pentru refacerea bisericii ∫i catapetesmei pentru Biserica din Staloselie.

Œn anul 2002, strategia Guvernului Rom‚niei va avea Ón vedere, Ón funcþie de alocaþiile bugetare, sprijinirea l„ca∫elor de cult ale comunit„þilor rom‚ne∫ti tr„itoare Ón afara graniþelor þ„rii, prin achiziþionarea ∫i donarea de obiecte ∫i c„rþi de cult Ón limba rom‚n„, precum ∫i prin sprijinirea construcþiei ∫i renov„rii de biserici, atenþia acord‚ndu-se, cu prec„dere, pentru comunit„þile rom‚ne∫ti din imediata apropiere a graniþelor. Dintre acþiunile urm„rite prioritar de Executiv enumer„m urm„toarele: achiziþionarea de c„rþi de cult ∫i literatur„ teologic„, achiziþionarea de obiecte de cult ∫i mobilier bisericesc, organizarea de Ónt‚lniri, simpozioane sau conferinþe cu impact pentru viaþa religioas„ a rom‚nilor din Ucraina ∫i Republica Moldova.

Programele parteneriatului iniþiate de Executiv, menþionate mai sus, urm„resc pe de o parte ca implicarea Rom‚niei Ón p„strarea ∫i afirmarea identit„þilor rom‚nilor de pretutindeni s„ aib„ un caracter total, urm‚nd a fi cooptate, Ón acest sens, toate autorit„þile statului, at‚t la nivel central, c‚t mai cu seam„ la nivel local, iar pe de alt„ parte sprijinirea comunit„þilor rom‚ne∫ti din statele Ónvecinate Rom‚niei ∫i din Balcani, prin crearea ∫i dezvoltarea unui parteneriat cu asociaþiile rom‚ne∫ti din emigraþie _. (Vocifer„ri din partea Grupului parlamentar al PRM.)_

Dincolo de aceste incoveniente Óns„ aceast„ moþiune consider„m c„ are meritul de a ne fi adus din nou Ón centrul dezbaterii publice chestiuni de o importanþ„ indiscutabil„ privind protecþia rom‚nilor din afara graniþelor þ„rii. Probabil c„ Ón planul politicii interne, angajamentele noastre pe drumul ader„rii la Uniunea European„ ∫i NATO au devenit deja banalit„þi.

Œn afara frontierelor se pare c„ lucrurile nu sunt tocmai identice, de vreme ce exist„ Óndoieli. Diplomaþia are rolul de a spulbera aceste Óndoieli printr-o acþiune de lobby constant, printr-o manier„ consecvent„ de a urm„ri interesul naþional. Avem Ón jurul nostru exemple de state mici care s-au dezvoltat graþie unei diplomaþii extrem de

conving„toare ∫i eficiente Ón atragerea capitalului de Óncredere. Nu ajunge s„ le reamintim partenerilor str„ini angajamentele luate, trebuie s„-i þinem la curent cu dificult„þile Ónt‚mpinate, cu mecanismele concrete de Óndeplinire a obiectivelor cu pa∫ii pe care i-am f„cut deja Ón aceast„ direcþie. Or, unul din primii pa∫i Ól reprezint„ capacitatea de a ne proteja conaþionalii care tr„iesc Ón afara graniþelor þ„rii, f„r„ a ne deteriora, Ón acela∫i timp, relaþiile cu statele vecine.

Ne-am expus pe r‚nd punctele de vedere care, sper„m noi, au fost receptate ∫i Ón interiorul societ„þii civile. Sensibilizarea opiniei publice Ón leg„tur„ cu acest subiect este un aspect pozitiv, Óntruc‚t ea reprezint„ un stimul pentru noi iniþiative eficiente pornite chiar din interiorul societ„þii civile. Vom avea garanþia succesului numai atunci c‚nd al„turi de eforturile noastre se vor asocia acþiuni venite din partea societ„þii civile rom‚ne∫ti.

Totu∫i, consider„m noi, exist„ subiecte despre care ar trebui s„ vorbim mai puþin, dar pentru care ar trebui s„ facem mai mult. Subiectul, sprijinul acordat rom‚nilor care tr„iesc Ón afara graniþelor este, f„r„ Óndoial„, unul din acestea.

Am dorit s„ v„ demonstrez, prin cele spuse mai sus, c„ Guvernul Rom‚niei ∫i-a asumat ∫i va continua s„-∫i asume responsabilitatea principal„ Ón aceast„ problem„. Putem fi acuzaþi de comiterea unor inexactit„þi, de gre∫eli sau de Ónt‚rzieri Ón aplicarea unor programe, dar niciodat„ de nep„sare sau de lips„ de voinþ„ Ón aceast„ direcþie. Iat„, de ce Guvernul Rom‚niei consider„ inutil„ ∫i inoportun„ moþiunea de faþ„.

V„ rog, doamnelor ∫i domnilor deputaþi, s„ v„ exprimaþi votul negativ, de respingere a moþiunii simple, promovat„ de cei 68 de deputaþi ai P.R.M.

V„ mulþumesc foarte mult _. (Aplauze. Vocifer„ri Ón r‚ndul Grupului parlamentar al PRM.)_

Consider„m c„ iniþiatorii dau dovad„ de iresponsabilitate politic„ ∫i blocheaz„ Ón mod inutil activitatea Camerei cu o moþiune demagogic„ care, Ón realitate, Ón loc s„ urm„reasc„ scopurile nobile presupuse, nu este dec‚t un exerciþiu ieftin politicianist.

Aceast„ moþiune este Ónc„ o dovad„ c„ nu este vorba de un demers democratic, firesc, de opoziþie, ci de ceea ce am putea numi o manevr„ reacþionar„, concept care, de∫i adus Ón ridicol de Conul Leonida, poate avea uneori ∫i, Ón special, Ón acest caz o anumit„ acoperire Ón realitate. Este, de fapt, o Óncercare a acestor forþe politice de a se opune progresului nostru, de a se opune oric„rei evoluþii pozitive a Rom‚niei. Altfel, este greu de explicat formularea agresiv„ ∫i nediplomatic„ a titlului moþiunii.

Permiteþi-mi aici s„ fac o scurt„ parantez„. Probabil c„ atunci c‚nd au iniþiat aceast„ moþiune au dorit s„ obþin„ un anumit efect de imagine. Se pare c„ cel care conduce aceast„ formaþiune politic„ nu a fost mulþumit cu efectul distructiv al moþiunii. A∫a se face c„ dup„ ce au depus la secretariatul Camerei un text al moþiunii cu titlul îMoþiune cu privire la sprijinul statului pentru rom‚nii din afara frontierelor þ„rii“ – un titlu firesc, normal, despre care puteam discuta ∫i care nu ar fi avut efecte nocive asupra imaginii noastre, la ordine pe care ar trebui c‚ndva s„ ∫tim de unde vin, pentru a lovi mai tare, pentru a amplifica efectul nociv al acestui act Ómpotriva Rom‚niei, s-a intervenit, s-a schimbat prima pagin„ – de aici diferenþa de caracter a literei pe ceea ce aþi primit – ∫i s-a introdus un alt titlu cu care, evident, nu putem s„ fim de acord – îMoþiune cu privire la sprijinul statului pentru rom‚nii de dincolo de Prut, Ón perspectiva unei conjuncturi internaþionale favorabile Óntregirii neamului rom‚nesc“.

De fapt, se dore∫te transmiterea Ón exterior ∫i Ón sprijinul puterii de la Chi∫in„u a ideii c„ Rom‚nia are pre-

tenþii teritoriale, c„ nu respect„ Helsinki, c„ dore∫te s„ modifice frontiere. Este, de fapt, cea mai bun„ dovad„ c„ ceea ce se urm„re∫te este nu a ajuta menþinerea identit„þii culturale a rom‚nilor, nu sprijinul pentru rom‚nii de peste tot, inclusiv cei din Moldova, ci se dore∫te a se lovi direct Ón interesele Rom‚niei.

Pentru a judeca corect aceast„ moþiune trebuie s„ ne aducem aminte ∫i de alte declaraþii ∫i acþiuni ale iniþiatorilor care, sistematic, au Óncercat Ón ultima perioad„ s„ discrediteze Ón plan internaþional Rom‚nia.

Aduceþi-v„ aminte de declaraþiile privind preg„tirea trupelor Hamas, aduceþi-v„ aminte de modul inoportun Ón care s-a dat moþiunea privind Tratatul de baz„ cu Rusia ∫i multe alte lucruri. De fapt, aceast„ formaþiune este una din formaþiunile care, sistematic, programatic, aduce atingere intereselor naþionale ale Rom‚niei, Ón spatele acestui patriotism declarativ.

Este, de aceea, firesc, s„ d„m un vot negativ acestei moþiuni, explic‚nd totodat„ c„ acest vot nu Ónseamn„ nici o secund„ dezinteres faþ„ de soarta rom‚nilor din afara graniþelor ∫i nici desconsideraþie pentru efortul zecilor de mii de patrioþi rom‚ni care, Ón aceste zile, Ó∫i ap„r„ Ón strad„ dreptul la democraþie, la identitate etnic„ ∫i cultural„, la con∫tiinþa lor de sine, ca popor.

V„ rog, stimaþi colegi, s„ judecaþi ∫i s„ daþi un vot negativ acestei diversiuni numite moþiune.

## **Domnul Corneliu Ciontu**

Œntre anii 1960-1980, un alt val de intelectuali, nou-format, care se ∫tiau rom‚ni au pornit mulþimile dar ∫i ace∫tia au fost uci∫i sau b„gaþi Ón pu∫c„rii. Abia Óntre anii 1980-1992, al treilea val, Ón frunte cu scriitori binecunoscuþi lupt„tori, precum Dumitru Matkovski, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Mircea Druc, Ion Vatamanu, Lida Istrate, Ilie Ila∫cu, Valeriu Matei, Iurie Ro∫ca, au reu∫it s„ coaguleze din nou forþele rom‚ne∫ti din Basarabia s„ produc„ o mi∫care fenomenal„, mi∫care de eliberare ∫i de reÓntregire naþional„, sub egida Uniunii Scriitorilor ∫i a Frontului Popular din Basarabia.

Anul 1989 a fost anul de apogeu al acestei mi∫c„ri, rom‚nii basarabeni redob‚ndindu-∫i limba rom‚n„, limb„ de stat, grafia latin„, istoria rom‚nilor, Ónsemnele naþionale.

La 31 august, Ón Piaþa Marii Adun„ri Naþionale din Chi∫in„u, se adunase peste un milion de oameni care scandau: îTr„iasc„, tr„iasc„, tr„iasc„, Moldova, Ardealul ∫i Þara Rom‚neasc„.“

Delegaþia noastr„, mai toþi de orientare unionist„, la ultimul mesaj, ne-am alarmat. Era o cerere de ajutor armat din partea U.R.S.S. adresat„ de c„tre Rom‚nia. Am cerut atunci audienþ„ la Mihail Gorbaciov, dup„ care ne-am Óntors Ón Basarabia. N-am s„ v„ reþin mai mult asupra acestor mesaje, nu e cazul s„ ne ocup„m acum de ele. Ne intereseaz„ mai mult ca orice destinele rom‚nilor basarabeni ∫i bucovineni, s„ fie ajutaþi s„ supravieþuiasc„, c„ci chinurile pe care le Óndur„ sunt dincolo de limita suportabilit„þii omene∫ti.

A∫adar, s„ rememor„m Ón continuare evenimentele din Basarabia ∫i din þar„ care au devenit de-acum istorie. La 23 iulie 1990, la Chi∫in„u, a fost condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i Protocolul secret la acest pact. Abia peste un an, la 24 iunie 1991, la Bucure∫ti, s-a pronunþat ∫i partea rom‚n„ Ón privinþa condamn„rii Pactului Ribbentrop-Molotov. De ce a trecut tocmai un an p‚n„ ca ∫i Rom‚nia s„ condamne pactul? Or, e limpede ca bun„-ziua. Cum se putea altfel c‚nd la Ónceputul lui aprilie 1991, Rom‚nia a semnat Tratatul de bun„ vecin„tate ∫i amiciþie cu un imperiu sovietic Ón agonie. Apoi, peste dou„ luni, v„z‚nd cum se destram„ cu totul, a f„cut iute o piruet„, repet‚nd gestul politic f„cut de acum de Parlamentul Republicii Moldova.

La 27 august 1991, Republica Moldova ∫i-a declarat independenþa faþ„ de URSS, iar nu faþ„ de Rom‚nia. Ce a Óntreprins atunci Rom‚nia? Mai bine zis domnul Iliescu. Œn c‚teva zile ale aceluia∫i an, a recunoscut cu mare Ónc‚ntare aceast„ independenþ„ precar„, cu Armata a 14-a Ón coast„, a recomandat Parlamentului rom‚n ∫i parlamentelor tuturor þ„rilor din Europa ∫i din lume s-o recunoasc„, cic„ Ón spiritul adev„rului istoric ∫i al normelor de drept internaþional. Care adev„r istoric? ne Óntreb„m noi.

Analiz‚nd la rece, cu documentele Ón m‚n„, a fost recunoscut„ de fapt aceea∫i R.S.S.Moldoveneasc„, at‚ta c„ av‚nd alt„ titulatur„ – Republica Moldova – ∫i care, Ón ultimul timp, a ajuns deja gubernia siberian„ Moldova. Siberian„, din mila lui Voronin.

Ce se stipuleaz„ Ón declaraþia de recunoa∫tere a Republicii Moldova de c„tre partea rom‚n„? Proclamarea

unui stat rom‚nesc independent pe teritoriul anexat cu forþa Ón urma unei Ónþelegeri stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov reprezint„ un pas decisiv pentru Ónl„turarea pe cale pa∫nic„ a consecinþelor nefaste ale îacestuia Óndreptate Ómpotriva drepturilor ∫i intereselor poporului rom‚n.“

Citind cu atenþie textul, neÓndoielnic Ónþelegem c„ se are Ón vedere revenirea pe viitor a Republicii Moldova la þara-mam„. Se mai Ónþelege ceva: c„ þara-mam„ se va implica Ón apropierea celor dou„ p„rþi. Dar n-a fost s„ fie. Rom‚nia nu s-a implicat, de∫i Ón vorbe, mereu transpare ideea de relaþii privilegiate Óntre cele dou„ state. Ce privilegii? Ba, mai abitir, s-a Ónt„rit vama pe Prut, ba ∫i colaborarea Óntre cele dou„ parlamente a fost definitiv curmat„.

A∫a se face c„ recunoa∫terea Republicii Moldova pe teritoriul Rom‚niei a adus dup„ sine mari necazuri rom‚nilor basarabeni. Rusia, v„z‚ndu-ne independenþi, deci rupþi de þara-mam„, deci singuri, a Ónceput prin trupele sale de comando arest„ri la Chi∫in„u, chiar ∫i asasinate. Era un fel de provocare a mulþimilor pentru a le expune unui m„cel s‚ngeros, c„ci tancuri ∫i mitraliere aveau berechet. Toate cele patru provoc„ri au fost Óns„ dezavuate de liderii mi∫c„rii, ei post‚ndu-se Ón faþa mulþimilor.

Atunci, scenariul a fost mutat Ón Transnistria. Ce a fost acolo o ∫tim cu toþii. O cumplit„ v„rsare de s‚nge, un carnagiu Ón care ∫i-au pierdut viaþa peste 1200 de tineri, floarea unionismului basarabean, Ón care a fost arestat Ilie Ila∫cu ∫i grupul s„u. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c‚t am visat la reÓntregire cu þara-mam„, dar Ón loc am v„zut steaua ro∫ie scrijelit„ pe trupurile torturate ale b„ieþilor no∫tri sau tineri ciuntiþi de m‚ini ∫i de picioare ∫i aruncaþi drept m‚ncare porcilor.

Pledasem cu femeile basarabene Ónc„ din 1988 ca tinerii no∫tri s„-∫i fac„ serviciul militar Ón republic„, s„ nu slujeasc„ drept carne de tun prin zonele de foc ale URSS sau Ón afara ei, prin Afganistan, ∫i uite c„ au murit chiar la ei acas„, Óntr-un r„zboi inegal cu un imperiu, de ast„ dat„, rus.

Da, repede s-a revigorat fosta URSS. Din URSS conform sistemului îMatrio∫ca“, s-a f„cut Federaþia Rus„, dar cu aceea∫i poft„ nes„þioas„ de a t„ia totul Ón cale, numai s„ r„zbeasc„ la gurile Dun„rii, spre Balcani. N-am nimica cu poporul rus. Am tradus volume Óntregi din marea poezie rus„, dar aceast„ Óncr‚ncenare de a cotropi noi teritorii, de parc„ nu le-ar ajunge Óntinderile pe care le au, este de-a dreptul diabolic„. Sau precum zicea Eminescu: îE o mi∫care pe orizontal„ ∫i nu pe vertical„ c„tre spirit, c„tre Dumnezeu!“

Dar Rusia, ca Rusia, m„ rog, cu binecunoscuta manie a velicoru∫ilor de a avea totul sub control, de a domina nu numai statele vecine, ci h„t-h„t p‚n„ Ón Cuba. Pe noi ne preocup„ reacþia, atitudinea Rom‚niei vizavi de aceast„ revigorare. Œn 6 mai 1996, purt„torul de cuv‚nt al Pre∫edinþiei, domnul Traian Chebeleu, Ón leg„tur„ cu Tratatul rom‚no-rus, a abdicat vizibil de la hot„r‚rea Parlamentului rom‚n ∫i de la cele spuse de Pre∫edintele ei, domnul Ion Iliescu, Ón 1991, declar‚nd c„ ideea condamn„rii Pactului Ribbentrop-Molotov de c„tre Rom‚nia are doar o valoare moral„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Iat„ spiritul lucid, a∫a-zis raþional al politicienilor PSD. Aceasta Ónseamn„ c„ nu vor mai aspira rom‚nii c„tre unitatea neamului, c„ nu vor fi anulate niciodat„ de c„tre partea rom‚n„ consecinþele Pactului Ribbentrop-Molotov. Aceasta Ónseamn„ c„ liderii puterii de la Bucure∫ti nu-∫i mai pun problema reÓntregirii, de∫i Óntre timp se f„ceau poduri de flori, iar Ón umbra s‚rmii ghimpate se reg„seau ∫i pl‚ngeau cu lacrimi fraþii de s‚nge, bineÓnþeles str„juiþi de soldaþii gr„niceri ru∫i.

S-au scurs 12 ani de zile pe apele Prutului ∫i bieþii rom‚ni basarabeni tot cu a∫teptarea schimb„rii politicii de la Bucure∫ti au r„mas. S„ arunc„m o privire Ón jur: toate republicile ex-sovietice sunt cu adev„rat libere, pentru c„ au fost þ„ri Óntregi ∫i consecvente Ón voinþa lor politic„. Dintre toate aceste p„m‚nturi, numai Basarabia ∫i nordul Bucovinei se afl„ Ónc„ Óntr-un regim de ocupaþie ∫i semiocupaþie str„in„, fiind p„rþi dintr-o þar„, p„rþi ale Rom‚niei. Mai cuteaz„ unii oameni, chiar ∫i inteligenþi, s„ arunce fraze de genul c„ rom‚nii basarabeni sau bucovineni nu vor reÓntregirea. Am demonstrat cu lux de am„nunte c„ rom‚nii basarabeni au mers mereu cu pa∫i uria∫i spre aceast„ clip„ de graþie a neamului rom‚nesc, dar nu s-a voit din capitala þ„rii, c„, vedeþi dumneavoastr„, se creeaz„ impedimente pentru intrarea Rom‚niei Ón UE ∫i Ón NATO. ™i opinii de acest fel se vehiculeaz„ at‚t Ón presa ruseasc„, c‚t ∫i Ón presa rom‚neasc„, ba ∫i la Pre∫edinþie ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei. Stranie coincidenþ„, nu-i a∫a?

Chiar ast„zi, Ón piaþa Marii Adun„ri Naþionale de la Chi∫in„u, s-au adunat peste 30.000 de studenþi care protesteaz„ Ómpotriva scoaterii Istoriei rom‚nilor din Ónv„þ„m‚nt. ™i ce credeþi c„ a declarat adineauri domnul Mele∫canu, ce au declarat chiar de la aceast„ tribun„ politicienii PSD? Cic„ nu e cazul s„ ne amestec„m Ón treburile interne ale altui stat. Dumneavoastr„ le-aþi dat ru∫ilor ∫i filoru∫ilor din Basarabia statul acesta, fraþilor, asta e socoteala! A∫a c„ nu mai daþi vina pe rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni, c„ se Ónstr„ineaz„ de þar„, de idealurile reÓntregirii. Priviþi-i ∫i acum, la Ónceputul anului 2002, cum stau pe v‚nt, pe ploaie ∫i pledeaz„ pentru limba rom‚n„, pentru Istoria rom‚nilor. Nu cer m„rirea salarilor, nu cer o viaþ„ mai bun„, vor ∫i Ón moarte s„ fie ni∫te rom‚ni demni.

Dar c‚t timp vom l„sa numai pe seama rom‚nilor din Basarabia ∫i Bucovina poverile pe care trebuie s„ le poarte o þar„ Óntreag„, o Óntreag„ Rom‚nie? Oare c‚nd se va Ónþelege o dat„ ∫i o dat„ c„ este imposibil, este peste puterile unei m‚ini de oameni s„ suporte presiunile unor mastodonþi imperiali precum Rusia ∫i Ucraina.

De ce Þ„rile Baltice au reu∫it s„ ias„ din zona de influenþ„ ruseasc„? Sunt libere ∫i neat‚rnate. Pentru c„ oamenii de la conducerea lor au þinut de spiritul naþional, au fost de-ai lor. S-ar putea s„ m„ Óntrebe unii: dar ce, ai no∫tri nu sunt ai no∫tri? O spun f„r„ conjur: nu prea sunt ai no∫tri! C„ci nu au f„cut politic„ rom‚neasc„, ci dintru Ónt‚i prosovietic„, mai apoi proruseasc„. ™i rezultatele sunt pe faþ„, dup„ 12 ani.

ReÓntregirea e l„sat„ pentru mai t‚rziu, c‚nd ne vom Ónt‚lni Ón organismele internaþionale, UE ∫i NATO. Dar cum, Ón ce calitate ne vom Ónt‚lni? O naþiune rom‚n„ sau dou„ naþiuni distincte: rom‚n„ ∫i moldovean„, ce n-au nimic Ón comun, de∫i avem mame, copii, surori, fraþi, de

ambele p„rþi ale Prutului. Ce subterfugii politice meschine pentru a m„ri pr„pastia Óntre cele dou„ state rom‚ne∫ti! Ajunge! S„ Óncheiem o dat„ cu fardarea celor doi morþi: Hitler ∫i Stalin. C‚t se poate s„ ne mai conduc„ de dincolo, din infern, prin cei asemeni lor? C‚t vor hot„rÓ ni∫te morþi, soarta poporului rom‚n prin Pactul RibbentropMolotov?

La 11 ani dup„ condamnarea Pactului RibbentropMolotov Ón Rom‚nia trebuie de mers mai departe prin lichidarea efectelor lui, iar conjunctura politic„ favorabil„ trebuie s„ fie construit„ ∫i de politicienii rom‚ni, nu numai de cei str„ini.

Parlamentul Rom‚niei ar avea un cuv‚nt greu de spus ∫i Ón faþa marilor democraþii europene, SUA, dac„ va dovedi c„ are spiritul dreptei cuget„ri ∫i al dreptei alegeri. Patrioþii Ón toate þ„rile sunt patrioþi, iar nu naþionali∫tii agresivi, domnule DÓncu! Iar durerea e durere ∫i nu efect de imagine precum au spus unii de la aceast„ tribun„.

Œn Óncheiere, procedaþi, dragii mei fraþi, precum v„ dicteaz„ con∫tiinþa, pentru sau Ómpotriva interesului naþional.

S„ ne ajute apoi Dumnezeu pe fiecare Ón parte ∫i neamul, Ón Óntregul s„u, s„ r„spundem pentru ceea ce facem!

Mulþumesc.

Subvenþii pentru publicaþii unioniste? Eu cred c„ noi trebuie s„ aducem aminte c„ Rom‚nia a furnizat, de exemplu, energie electric„ Ón valoare de 33 de milioane de dolari Republicii Moldova atunci c‚nd cu dou„ zile Ónainte de Pa∫ti, Chi∫in„ul r„m„sese Ón Óntuneric. S„ aducem aminte c„ de, iat„, zece ani ∫i ceva, aproape 11 ani, Ón fiecare buget al Rom‚niei exist„ sume importante pentru a sprijini nu neap„rat publicaþiile unioniste, ci publicaþiile Ón limba rom‚n„, publicaþiile care fac cunoscut„ cultura rom‚n„, istoria rom‚nilor, Ón a∫a fel Ónc‚t atunci c‚nd apar astfel de probleme poziþia Rom‚niei s„ fie considerat„ una Óntr-adev„r care exprim„ stabilitatea ∫i corectitudinea politic„ Ón aceast„ zon„.

™i eu cred c„ delegaþia Rom‚niei, din care fac parte membri ai tuturor partidelor parlamentare, a f„cut un lucru foarte bun, trat‚nd aceast„ chestiune la Consiliul Europei, prin organismele care au nu numai p‚rghiile, dar ∫i anumite mijloace de a corecta derapaje ca acelea care pot ∫i au ∫i ap„rut Ón anumite zone.

Din toate aceste motive, Partidul Democrat consider„ moþiunea simpl„, îsimpl„“, dar anumite probleme pe care ea le-ar putea genera, dac„ nu suntem foarte atenþi, foarte complicate ∫i, de aceea, Partidul Democrat nu va vota pentru aceast„ moþiune.

Fondurile cheltuite de guvernele de la Bucure∫ti pentru str‚ngerea relaþiilor dintre rom‚nii de pe ambele maluri ale Prutului au fost Óntr-adev„r mici, dar direct proporþionale cu bog„þia þ„rii sau cu s„r„cia ei, cum doriþi s„ o luaþi.

Se aminte∫te de Ónc„lcarea art. 7 al Constituþiei. Poate a∫a este, dar, din p„cate, actualmente, nu este doar at‚t. Actualul Guvern Óncalc„ ∫i art. 43 alin. 1, prin care se spune c„ îStatul este obligat s„ ia m„suri de dezvoltare economic„ ∫i de protecþie social„ de natur„ s„ asigure cet„þenilor un nivel de trai decent“. Dac„ actuala guvernare este incapabil„ s„ asigure pentru rom‚nii din Rom‚nia un trai decent, cu ce finalitate i-am cere s„ cheltuiasc„ milioane de dolari pentru rom‚nii din afar„?! Milioanele de dolari pe care ar trebui s„ le aib„ Guvernul, le au corupþii Ómpotriva c„rora actuala putere mimeaz„ o a∫a-zis„ lupt„.

Œntorc‚ndu-m„ la textul moþiunii, daþi-ne voie, ca liberali, s„ nu fim de acord ca statul rom‚n s„ subvenþioneze jum„tate din preþul de desfacere al unor publicaþii rom‚ne∫ti ce ar urma s„ fie difuzate de Republica Moldova, pentru simplul motiv c„ acestea sunt creditate de societ„þi comerciale cu capital privat. Nu putem fi de acord nici cu formularea: îSubvenþionarea publicaþiilor de orientare patriotic„ rom‚neasc„ ∫i unionist„ din Republica Moldova ∫i Ucraina.“ Cine stabile∫te care sunt patriotice sau nu?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Ar mai fi o inconsecvenþ„: PRM solicit„ Guvernului Rom‚niei tipuri de acþiuni criticabile ∫i pe care Domniile lor le critic„ c‚teodat„ cam deplasat, pe care Guvernul de la Budapesta le mai face Ón Transilvania. Sigur c„ Ónc„ Ón Ardealul rom‚nesc maghiarii sunt minoritari, iar Ón statul rom‚nesc de dincolo de Prut rom‚nii sunt majoritari, dar din perspectiva naþiunii civice pe care o promov„m noi, liberalii, aceast„ diferenþ„ este important„, dar nu decisiv„.

Ar mai fi de ad„ugat o serie de formul„ri din textul moþiunii care aduc aminte de Legea statutului maghiarilor, cu care Partidul Naþional Liberal nu a fost ∫i nu este de acord, tocmai pentru c„, la fel ca ∫i moþiunea, are la baz„ principiul etnic ∫i nu pe cel al naþiunii civice.

Partidul Naþional Liberal dore∫te, la fel ca ∫i celelalte partide – ∫i aici includ ∫i fidelul aliat al Partidului Social Democrat de ast„zi –, ca rom‚nii de pe ambele maluri ale Prutului s„ fie Ómpreun„, ca p‚n„ la reunificare Rom‚nia s„ ajute la p„strarea identit„þii naþionale a tuturor rom‚nilor, oriunde s-ar afla ei. Culmea este, Óns„, c„ pentru Óndeplinirea acestor deziderate naþionale trebuie invocate istoria ∫i dreptatea, cum bine fac autorii moþiunii, dar ∫i contextul internaþional deosebit de complex, al„turi de dezvoltarea economic„ a celor dou„ þ„ri rom‚ne∫ti.

Poate mai mult ca orice, dezvoltarea economic„ ar fi principalul element care ar duce la unire, pentru c„ mulþumit„ ei se pot schimba ∫i mentalit„þile. De ce spunem asta? Pentru c„ o eventual„ unire a Rom‚niei cu Republica Moldova – exemplul german nu poate fi urmat, diferenþele fiind enorme – se poate face doar pe cale pa∫nic„, adic„ prin referendum Ón cele dou„ þ„ri. ™i dac„ ast„zi, pentru Rom‚nia, nu exist„ dubiu asupra rezultatului unui astfel de referendum, pentru Republica Moldova ar trebui s„ fim chiar pesimi∫ti. Or, dac„ ambele p„rþi nu vor spune îda“, atunci rezultatul va fi negativ.

Am expus, cred, doar c‚teva argumente care m„ fac s„ ar„t c„ Grupul Partidului Naþional Liberal nu va vota aceast„ moþiune.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Este bine ca Grupul parlamentar de prietenie Rom‚nia – Moldova, Grupul parlamentar de prietenie Rom‚nia – Ucraina s„ aib„ Ón continuare un contact mai pragmatic, Ón a∫a fel Ónc‚t aceste prime contacte, pe zona aceasta de prietenie parlamentar„, s„ fie folosite ∫i s„ existe un cadru prielnic pentru a ar„ta ce ar vrea minorit„þile naþionale din Rom‚nia s„ ofere, ca model, statelor, guvernelor celor dou„ þ„ri de care ast„zi s-a pomenit ∫i este vorba Ón moþiune.

Ne putem m‚ndri, ∫i aceasta este o m‚ndrie Ón primul r‚nd a majorit„þii rom‚ne∫ti ∫i dup„ aceea a nostr„, ∫i cum am mai spus de la aceast„ tribun„, model unic, poate, Ón lume, de modul Ón care societatea rom‚neasc„, poporul rom‚n, structurile parlamentare, guvernamentale, prezidenþiale au reu∫it s„ asigure ceea ce nic„ieri, poate, nu g„sim, o convieþuire extraordinar„ Óntre minorit„þile naþionale ∫i majoritatea rom‚neasc„, pe principiul de ∫anse egale, un acces al minorit„þilor naþionale Ón toate structurile democratice ale Rom‚niei, inclusiv Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i, de ce nu, un efort economic bugetar deosebit pentru susþinerea p„str„rii identit„þii noastre etnice aici, Ón Rom‚nia.

Iat„ de ce noi profit„m de aceast„ moþiune de cenzur„, s„ rug„m pe cele dou„ grupuri parlamentare s„ Ó∫i intensifice eforturile, dac„ exist„ posibilitate s„ se continue dialogurile la toate nivelurile ∫i eu consider, ∫i noi consider„m c„ Ón problemele majore ridicate de moþiune, dialogul, continuarea dialogului, un dialog pe principii, un dialog armonios, un dialog neagresiv cred c„ ar fi un pas

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 foarte important Ón a alina durerea fraþilor no∫tri de peste Prut.

V„ mulþumesc.

Rom‚nia are Ón prezent una dintre cele mai numeroase diaspore aflate pe toate meridianele globului. Potrivit informaþiilor statistice oficiale ∫i altora neoficiale, num„rul rom‚nilor, etnicilor rom‚ni sau originarilor din

Rom‚nia care tr„iesc Ón afara frontierelor þ„rii dep„∫e∫te 10 milioane de persoane, organizate Ón circa 1.000 de comunit„þi religioase. Œn Óntreaga lume exist„ peste 600 de societ„þi culturale rom‚ne∫ti cu caracter etnic ∫i apar c‚teva sute de ziare, reviste, publicaþii Ón limba rom‚n„. Limba, literatura, civilizaþia rom‚neasc„ se predau Ón universit„þi din 26 de þ„ri ale lumii, Ón limba rom‚n„, prin mai mult de 40 de lectorate.

Prevederea de la art. 7 din Constituþia Rom‚niei, privind Ónt„rirea leg„turilor cu comunit„þile rom‚ne∫ti din afara frontierelor þ„rii Ón scopul p„str„rii, dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„þilor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase este asumat„ Ón programul de guvernare ∫i Ón strategia de siguranþ„ a Rom‚niei.

Œn noile condiþii create au fost adoptate reglement„ri privind statutul juridic al cet„þenilor rom‚ni stabiliþi Ón str„in„tate, iar raporturile Rom‚niei cu comunit„þile rom‚ne∫ti din afara þ„rii se afl„ pe o linie nou„, Ón m„sur„ s„ stimuleze cunoa∫terea ∫i Ónþelegerea evoluþiei relaþiilor rom‚ne∫ti, conlucrarea pe calea Ónf„ptuirii procesului de reform„, Ón care este angajat„ þara.

Comunit„þile rom‚ne∫ti din þ„rile vecine sunt Óncurajate s„ participe la programe de cooperare transfrontalier„, inclusiv de tipul euroregiunilor, care le permit o mai bun„ menþinere a leg„turilor cu þara. O atenþie special„ se acord„ relaþiilor cu rom‚nii sau etnicii rom‚ni care tr„iesc Ón vecin„tatea apropiat„, pe baza unei strategii care cuprinde o serie de acþiuni pentru sprijinirea ∫colilor, a Ónv„þ„m‚ntului Ón limba rom‚n„,

Referindu-ne Ón mod punctual la colaborarea Ón domeniul Ónv„þ„m‚ntului dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, este bine cunoscut faptul c„ Ón Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar din Rom‚nia, ca bursieri ai statului rom‚n, 2.956 sunt din Republica Moldova, la care se adaug„ 1.027 de elevi nebursieri. Œn cadrul Ónv„þ„m‚ntului universitar, 3.585 de tineri din Republica Moldova studiaz„ ca bursieri ai statului rom‚n, la care se adaug„ 630 de bursieri. Alþi 247 de tineri din Republica Moldova sunt bursieri ai statului rom‚n la studii postuniversitare, aprofundate, de masterat ∫i ∫coli academice postuniversitare.

Œn acela∫i sens, cu efecte pozitive Ón planul colabor„rii dintre Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii din Rom‚nia ∫i Ministerul Œnv„þ„m‚ntului din Republica Moldova, pentru anul de Ónv„þ„m‚nt 2001 – 2002 s-a Óncheiat protocolul de colaborare semnat la 5 iunie 2001, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei nr. 795 din 21.08.2001, potrivit c„ruia statul rom‚n a acordat tinerilor din Republica Moldova 780 de burse Ón Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar, 150 de burse Ón Ónv„þ„m‚ntul universitar, 50 de burse pentru ∫coli academice postuniversitare, subvenþionate de la buget, precum ∫i programe de stagii de specializare pentru cadrele didactice.

Pe parcursul primilor 10 ani de independenþ„ a Republicii Moldova, statul rom‚n a sprijinit Ón permanenþ„ Ónv„þ„m‚ntul prin donaþii de carte ∫colar„, mobil„ ∫i rechizite, materiale de construcþii. Astfel, numai Ón perioada 2001 – 2002, din fondul la dispoziþia Guvernului pentru relaþiile cu Republica Moldova, prin Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii au fost donate ministerului de resort de la Chi∫in„u 700 de titluri de manuale ∫i cursuri universitare, Óntr-un tiraj de 6.500.000. Œn anul 2001 au fost acordate locuri gratuite Ón tabere de odihn„ din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Rom‚nia pentru 400 de elevi ∫i 200 de studenþi din Republica Moldova, acela∫i num„r fiind prev„zut ∫i pentru anul Ón curs.

Rom‚nia a acþionat Ón scopul consolid„rii spaþiului cultural comun ∫i cu importante donaþii de carte c„tre bibliotecile din Republica Moldova. Œn anul 2001, prin programe susþinute de Guvernul Rom‚niei, au fost Ónzestrate cu carte rom‚neasc„ 725 de biblioteci ∫colare, donaþia ridic‚ndu-se la 72.500 de exemplare cu opere de literatur„ clasic„ ∫i contemporan„ rom‚neasc„, program ce va fi continuat ∫i Ón anul 2002. 30.000 de exemplare din revista îMagazin istoric“, colecþia complet„ a anului 2001, au fost difuzate gratuit Ón Republica Moldova, prin Ministerul Culturii ∫i Cultelor din Rom‚nia. Biblioteca Naþional„ de la Chi∫in„u a primit, Ón perioada 1992 – 2001, 1.585.737 de c„rþi, acþiunea continu‚nd ∫i cu alte biblioteci din Republica Moldova.

Œntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, cadrul juridic bilateral este concretizat Ón 8 acorduri Óntre guverne, dou„ convenþii, un tratat politic bilateral parafat la Chi∫in„u la 28 aprilie 2000.

Sunt Ón diferite faze de finalizare ∫i alte documente similare, din domeniul muncii ∫i protecþiei sociale, a s„n„t„þii ∫i ∫tiinþelor medicale, readmisiei persoanelor aflate Ón situaþie ilegal„, precum ∫i problema dublei cet„þenii.

La 29 ianuarie 1992 a fost Ónfiinþat Comitetul interministerial pentru relaþiile Rom‚niei cu Republica Moldova. La Chi∫in„u exist„ un organism similar. Cele dou„ comitete se reunesc anual, prin rotaþie, la Chi∫in„u ∫i respectiv la Bucure∫ti, analiz‚nd Óntreaga problematic„ a colabor„rii economice ∫i culturale bilaterale. Œn ianuarie 2001 a fost creat Oficiul guvernamental pentru gestionarea relaþiilor cu Republica Moldova.

Œn domeniul relaþiilor politice, Ón ultimii 10 ani s-au realizat 6 vizite reciproce la nivel Ónalt de pre∫edinþi de state, 3 vizite la nivel de prim-mini∫tri, 4 vizite la nivel de ministru de externe, 3 vizite la nivel de pre∫edinte de Senat, pre∫edinte de parlament ∫i comisii de politic„ extern„. Œn perioada 21 – 23 iunie 2000 s-a desf„∫urat la Suceava reuniunea Comitetului Interparlamentar Rom‚nia – Republica Moldova.

La nivelul comisiilor de politic„ extern„ de la Camera Deputaþilor ∫i de la Senat se studiaz„ posibilitatea cre„rii unei delegaþii care s„ fac„ o vizit„ Ón Republica Moldova, pentru a vedea, de fapt, care este situaþia la faþa locului, s„ realizeze Ómpreun„ o analiz„.

Œn cadrul proiectelor de cooperare regional„ Rom‚nia – Republica Moldova – Ucraina nu pot s„ nu reamintesc proiectele prioritare îDezvoltarea regiunii Dun„rea de Jos ∫i Prutul de Sus“ ∫i am s„ v„ enum„r doar c‚teva din ariile de interes ale euroregiunii Prutul de Sus, judeþul Boto∫ani, al c„rui deputat sunt, av‚nd reprezentare Ón acest proiect.

Proiectul prevede Ónfiinþarea Universit„þii multiculturale la Cern„uþi, modernizarea punctului de frontier„ Ón localitatea V„sc„uþi, reabilitarea punctelor de trecere a frontierei din localit„þile Izvoarele Sucevei, Ulma ∫i Vicovul de Sus, transformarea punctului de trecere a frontierei de la Rocov„þ Ón punct internaþional de m„rfuri ∫i c„l„tori, Ónfiinþarea punctului de trecere a frontierei Orofteana

Filip„uþi, realizarea cu fonduri Phare ∫i Tacis a punctului de trecere trafic internaþional R„d„uþi – Prut – Lipcani.

Toate aceste proiecte, al„turi de cele realizate Ón domeniul economic, al schimburilor bilaterale, comerciale, care sunt Ón cre∫tere procentual„ Ón ultimii ani, precum ∫i alocaþiile bugetare substanþiale ale Rom‚niei acordate Republicii Moldova ca ajutor nerambursabil sunt o dovad„ cert„ a efortului Guvernului Rom‚niei Ón sprijinul rom‚nilor de dincolo de Prut, fapt care contrazice Ón mod categoric tema enunþat„ de semnatarii moþiunii la alin. 2 ∫i, evident, r„spunde Ón mare m„sur„ cerinþelor de la pct. 1, 3, 4 ∫i 5.

Desigur, Óntotdeauna este loc de mai bine, dar votul pentru aceast„ moþiune nu ar face dec‚t s„ anuleze toate aceste eforturi ale statului rom‚n, pe calea atingerii obiectivelor de cooperare bilateral„ ∫i trilateral„, ca form„ flexibil„ de cooperare subregional„.

Trebuie s„ realiz„m aceast„ cooperare ca o component„ indispensabil„ a procesului de integrare european„ ∫i euroatlantic„, cu efecte favorabile pentru Rom‚nia Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„ ∫i afirmarea ca factor de stabilitate Ón regiune.

Stimaþi colegi,

Aceste considerente m„ determin„ s„ susþin votul Ómpotriva acestei moþiuni.

V„ mulþumesc.

Ne spuneaþi unii dintre dumneavoastr„ cu puþin timp Ón urm„ c„ nu este momentul s„ cerem Rusiei Ónapoierea tezaurului pe care þara l-a depozitat la Moscova Ón 1917 cu garanþiile marilor puteri occidentale. Ne spuneaþi la Strasbourg c„ nu este momentul s„ susþinem Mitropolia Basarabiei Ón demersul s„u just la Consiliului Europei. Constat„m c„ adversarii no∫tri politici nu afl„ nicic‚nd momentul pentru a susþine cu t„rie dreptul ∫i interesul naþional.

Prin aceast„ moþiune, noi am Óncercat s„ trezim o guvernare Ónþepenit„ cu privirea spre str„in„tate. Str„in„tatea nu va simþi Óns„ niciodat„ rom‚ne∫te. Marile puteri acþioneaz„ atunci c‚nd le sunt afectate interesele reale sau inventate de ele. S„ spun„ guvernanþii no∫tri, care se tem at‚ta c„ vom irita Occidentul, dar ∫i Rusia ∫i Ucraina, s„ spun„, atunci c‚nd Ónt‚lnesc oficialit„þi japoneze, ∫i este o bun„ ocazie acum, c‚nd Pre∫edintele se Óndreapt„ spre Tokio, s„ spun„, de exemplu, c„ Japonia nu ar trebui s„ cear„ Rusiei Insulele Kurile. Ar putea s„ o fac„? Ar renunþa Japonia? BineÓnþeles c„ nu.

De ce nu Ói cer Japoniei acest lucru Statele Unite, Marea Britanie, Franþa, Germania ∫i alte puteri, Ón numele reconcilierii, al p„cii Ón lume ∫i al Ómp„c„rii cu Rusia? Nu concepe nimeni acest lucru, pentru c„ se ∫tie c„ Japonia este o þar„ demn„, japonezii sunt patrioþi ∫i mai cur‚nd ar muri dec‚t s„ renunþe la drepturile lor.

Dar s„ ne apropiem de Europa. ™tiþi, stimaþi colegi, ce suprafaþ„ are Gibraltarul? 6,5 km[2] . Iar populaþia este de 27.680 de persoane, aproape toþi accept‚nd subordonarea faþ„ de Marea Britanie. Poate spune cineva cu seriozitate Regelui Juan Carlos c„ e cazul s„ renunþe la Gibraltar, Ón numele Uniunii Europene, al pieþei unice, al politicii comune de ap„rare etc., etc.? Nu o poate face nimeni, pentru c„, din punct de vedere istoric, Gibraltarul a fost luat Spaniei Ón urma unui rapt teritorial, petrecut cu 300 de ani Ón urm„. Spania este o þar„ demn„, iar spaniolii sunt m‚ndri, ei sper„ ∫i nu renunþ„!

A renunþat vreodat„ China formal la pretenþia asupra Taiwanului, la Honk Kong sau Maccao?

Stimaþi colegi, nu vreau s„ e∫uez Ón evocarea exemplelor istorice, care, credeþi-m„, nu-mi lipsesc. Ce vreau Óns„ este s„ apelez la m‚ndria dumneavoastr„, la senti-

mentele patriotice, rug‚ndu-v„ s„ v„ exprimaþi indignarea faþ„ de situaþia nedemn„ Ón care ne þin guvernanþii no∫tri, indiferent de culoarea lor politic„, de 12 ani.

Rom‚nii au fost demni ∫i au ∫tiut s„ identifice momentele propice pentru marile lor fapte. La r„s„rit de noi ∫i Ón nord sunt mulþi rom‚ni care a∫teapt„ o raz„ de speranþ„. Noi, cei de aici, nu putem s„ ne limit„m la confortul propriilor noastre fotolii.

S„ facem ceva pentru rom‚nii no∫tri, care sunt supu∫i deznaþionaliz„rii ∫i foamei ∫i minciunii! S„ fim sinceri cu noi ∫i s„ fim demni! S„ nu accept„m s„ ni se omoare visele ∫i speranþele! S„ vis„m la o Rom‚nie Mare ∫i s„ sper„m Ón steaua noastr„! Ar fi putut cineva s„ cear„ Germaniei s„ nu mai viseze la unificare?

Stimaþi colegi,

V„ aflaþi Ón situaþia Ón care puteþi s„ impuneþi Guvernului s„ adopte o atitudine clar„ Ón aceast„ problem„ important„. Nimeni din Occident sau Orient nu va avea grij„ mai mare de interesele noastre ∫i de idealurile noastre dec‚t noi Ón∫ine. ™i, credeþi-m„, nimeni nu ne va aprecia dac„ ne vom mi∫ca umili ∫i cu capul plecat prin comunitatea internaþional„ ∫i dac„ Ón NATO vom intra pentru a face bocancii altora, iar Ón Uniunea European„ pentru a furniza culeg„tori, salahori ∫i prostituate.

™i pentru c„ veni vorba, am auzit ast„zi ∫i o voce care a afirmat c„ moþiunea noastr„ ar fi contraproductiv„. Nu m-ar fi suprins, dac„ aceast„ voce nu ar fi aparþinut unui om politic care a fost timp de 4 ani ministru de externe al Rom‚niei. ™i nu a f„cut nimic pentru þar„! Acela∫i a abandonat apolitismul diplomatic pentru a intra mai Ónt‚i Ón PDSR, pe care, apoi, l-a scindat. îProductiv“ fiind, Domnia sa a produs un partid artificial, ApR, finanþat copios ∫i dubios din Franþa domnului Costea, apoi a dus acest partid pe drumul f„r„ Óntoarcere, p„str‚ndu-∫i c‚teva resturi cu care a fericit recent Partidul Naþional Liberal.

Unii dintre dumneavoastr„ puteþi alege argumentele, caracterul ∫i îproductivitatea“ domnului Mele∫canu, noi suntem f„cuþi din alt material.

Stimaþi colegi,

Credeþi-m„, este momentul s„ v„ revoltaþi ∫i s„ ne revolt„m faþ„ de condiþia c„tre care ne Óndreapt„ unii lideri care nu au nimic sf‚nt. V„ invit pe cei care aveþi s‚nge Ón vine ∫i mai vibraþi c‚teodat„ la numele ∫i starea de spirit de rom‚n s„ votaþi Moþiunea Basarabia ∫i Bucovina!

V„ mulþumesc. ( _Aplauze ale parlamentarilor PRM._ )

De asemenea, credem c„ acest sprijin trebuie Óndreptat cu prioritate spre cei de acela∫i s‚nge cu noi care locuiesc Ón mase compacte Ón statele vecine ∫i pe care vitregia istoriei i-a rupt de patria-mam„.

F„r„ Óndoial„ c„ ne doare c„ s-a Ónt‚mplat a∫a, f„r„ Óndoial„ c„ teritoriile istorice rom‚ne∫ti ∫i cei de acela∫i neam cu noi, Ónstr„inaþi de patria-mam„, constituie o ran„ mereu deschis„ a sufletului rom‚nesc, dar, a∫a cum am spus ∫i cu alt„ ocazie, exist„ o justiþie a istoriei, care, pe c„i ocolite, repar„ nedrept„þile f„cute naþiunilor ∫i comunit„þilor umane de c„tre r„zboaie ∫i impil„rile celor mari, justiþie care este cu at‚t mai puternic„ cu c‚t poporul nedrept„þit r„m‚ne mai unit suflete∫te, iar fiii lui nu-∫i uit„ r„d„cinile.

Sunt convins, sunt sincer convins c„ poporul rom‚n face parte dintre acele popoare pe care dreptatea istoric„ nu le va ocoli. Este adev„rat c„ noi, cei de acas„, ∫i statul rom‚n putem ∫i trebuie s„ punem um„rul la sprijinirea fraþilor no∫tri de dincolo de graniþe, astfel Ónc‚t aceast„ dreptate istoric„ de care vorbim s„ vin„ mai repede.

Avem deja o mulþime de exemple care confirm„ c„ Rom‚nia democratic„, Rom‚nia de dup„ ’89, a f„cut destul de mult Ón acest sens, Ón sensul sprijinirii fraþilor no∫tri de peste graniþ„. Am sprijinit economic Republica Moldova, Ón limita posibilit„þilor noastre, care nu sunt foarte mari Ón acest domeniu, dar mai ales Ón plan cultural, educativ ∫i spiritual, Ón general. S-au dat aici detalii multe.

Nu se poate afirma, Ón acela∫i timp, c„ rom‚nii din Bucovina nu au fost ∫i ei sprijiniþi pe plan cultural, Óndeosebi prin num„rul mare de studenþi ∫i elevi ∫colarizaþi Ón Rom‚nia.

Relaþiile privilegiate cu Republica Moldova, p‚n„ la venirea la putere a guvernului comunist, s-au exprimat ∫i prin sprijinul pe care Rom‚nia l-a dat Moldovei Ón diferite organisme europene, cum a fost de exemplu includerea acesteia Ón Pactul de stabilitate pentru Europa de sudest, am ajutat-o la Consiliului Europei, cum s-a amintit aici, ∫i Ón alte organisme. ™i exemplele pot continua.

Este adev„rat, stimaþi colegi, c„ se poate mai mult. Este iar„∫i adev„rat c„ exist„ unele disfuncþii Ón respectarea prevederilor din Tratatul de baz„ cu Ucraina, pe care le cunoa∫tem: cu Insula ™erpilor, cu delimitarea platoului continental, cu ∫enalul navigabil pe Canalul Sulina ∫.a. Dar – ∫i v„ rog s„ fiþi atenþi! – vorbim despre interesele majore ale Rom‚niei ∫i trebuie s„ le avem mereu Ón vedere. Atunci este neap„rat necesar s„ lu„m Ón seam„ contextul internaþional, Óndeob∫te european, Ón care se afl„ þara noastr„ Ón acest moment, trebuie, mai ales, s„ privim spre obiectivele noastre majore: integrarea Ón NATO ∫i Uniunea European„, pentru c„ alt„ cale de progres ∫i prosperitate pentru poporul nostru dec‚t atingerea acestor obiective nu avem! ™i repet a nu ∫tiu c‚ta oar„: Nu avem alt„ cale!

Problema denunþ„rii, Óntr-o form„ sau alta, a Pactului Ribbentrop-Molotov este Ón derulare, a∫a cum ∫tim cu toþii, Ón tratativele Ón curs pentru Óncheierea Tratatului de baz„ cu Rusia. Nu iubim acest pact, f„r„ Óndoial„, mai ales protocolul s„u secret, dar s„ vedem, s„ l„s„m Guvernul s„-∫i fac„ treaba pe aceast„ tem„. Dac„ o s„ ∫i-o fac„, bineÓnþeles c„ alte teme nu ∫i le face.

De asemenea, unele dintre cerinþele moþiunii pot fi mai degrab„ Óndeplinite de c„tre societatea civil„ rom‚neasc„: organizaþiile neguvernamentale, asociaþiile culturale, ∫tiinþifice ∫i alte asemenea structuri, care sunt, de cele mai multe ori, mai eficiente dec‚t Guvernul. Aceasta nu Ónseamn„ c„ Guvernul actual nu are o mare r„spundere Ón sprijinirea rom‚nilor de peste graniþe, Ón conformitate cu Constituþia, dar mai ales cu angajamentele generoase pe care ∫i le-a asumat prin programul de guvernare (avem textul, evident). Noi monitoriz„m str‚ns realizarea de c„tre Guvernul PSD a acestui program, iar rezultatele sunt, dup„ cum ∫tiþi, puþin Óncurajatoare, inclusiv Ón ceea ce prive∫te relaþiile cu rom‚nii de peste graniþ„.

Dar eu pun o Óntrebare: ce este important acum? S„ ne atingem obiectivele majore de care am amintit ∫i care vor duce Rom‚nia Ón lumea civilizat„ sau s„ dezvolt„m dezbateri asupra unei probleme asupra c„reia, Ón esenþ„, toþi suntem de acord? Mai ales c„ apare ∫i pericolul ca asemenea dezbateri s„ arunce iar„∫i o umbr„ asupra sincerit„þii cu care Rom‚nia vrea s„ Óndeplineasc„ standardele de integrare Ón structurile europene. Mie mi-e fric„, stimaþi colegi, de asemenea capcane, ∫tiu c„ ele exist„, ∫tiu c„ exist„ du∫mani ai no∫tri, ∫tiu c„ exist„ neprieteni care abia a∫teapt„ s„ c„dem Ón asemenea capcane.

Eu cred c„ nu exist„ partid politic rom‚nesc care s„ nu aib„ Ón doctrina ∫i programul s„u o component„ naþional„, iar aceast„ component„, la noi, la rom‚ni,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 include Ón mod necesar ∫i dorinþa de a-i ajuta pe ai no∫tri de peste graniþ„, precum ∫i aspiraþia spre reÓntregire. Partidul Democrat, partidul pe care Ól reprezint, are Ón doctrina sa o puternic„ asemenea component„ naþional„. Tocmai poziþia noastr„ naþional„ – v„ rog s„ fim atenþi la aceast„ subliniere! – ne determin„ s„ spunem ∫i s„ fim convin∫i c„ o Rom‚nia mai bogat„, dezvoltat„ economic, mai prosper„ din toate puncte de vedere poate s„-∫i ating„ mai u∫or ∫i obiectivele naþionale, inclusiv unele dintre cele amintite Ón moþiune. Dar o asemenea Rom‚nia nu este posibil„ f„r„ integrarea Ón lumea civilizat„, cu p„strarea, a∫a cum am spus ∫i alt„ dat„, a valorilor noastre naþionale ∫i a identit„þii noastre.

A∫adar – cu aceasta m„ apropii de Óncheiere – este o chestiune de opþiune major„: discut„m o problem„ asupra c„reia, Ón esenþ„, suntem toþi de acord, dar care poate ascunde capcane pe care nu le b„nuim (capcane Ón care tare ar vrea unii s„ c„dem), sau ne Óndrept„m efortul spre obiectivele noastre, care satisfac interesul nostru naþional, inclusiv dorinþa noastr„ de a-i ajuta mai mult pe fraþii no∫tri de peste graniþ„?

R„spunsul mi se pare clar ∫i vreau s„ Ónchei pun‚nd o Óntrebare colegilor no∫tri de la PRM, adic„ celor care au alc„tuit aceast„ moþiune. Avem probleme grave Ón þar„, pe care le ∫tim cu toþii...

Œn acest context, Ón bugetele anilor 2001 ∫i 2002 au fost prev„zute sume de peste patru ori mai mari faþ„ de prevederile bugetului anului 2000, buget al Guvernului anterior, respectiv de 26,5 miliarde de lei. Putem considera c„ aceste implic„ri bugetare pot fi mai mult sau mai puþin insuficiente, fiecare cet„þean al Rom‚niei reg„sindu-se Ón aceast„ apreciere.

Guvernul actual al Rom‚niei a depus eforturi privind deschiderea deplin„ a relaþiilor cu Republica Moldova, de∫i nu totdeauna reacþiile din aceast„ direcþie au fost sincrone. Guvernul condus de premierul Adrian N„stase este consecvent Ón convingerea sa c„ procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ va stimula totodat„ ∫i accesul cet„þenilor, nu numai al celor rom‚ni din Republica Moldova, la prosperitatea ∫i demnitatea european„, o dat„ cu ad‚ncirea cooper„rii economice bilaterale ∫i consolidarea comuniunii culturale proprii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Dac„ moþiunea recunoa∫te capacitatea unor ministere sau instituþii ale actualului Guvern de a realiza unele din problemele enunþate, nu de acela∫i tratament se bucur„ ∫i Ministerul Lucr„rilor Publice, Transportului ∫i Locuinþei, a c„rui implicare Ón cooperarea economic„ bilateral„ cu Republica Moldova Ón perioda anilor 2001-2002 a fost notabil„ ∫i se menþine notabil„ pentru programele perioadelor urm„toare.

Guvernul actual, prin programele sale, ne impune s„ consider„m c„ este de neconceput s„ limit„m contribuþia Rom‚niei doar la dezideratele enunþate Ón respectiva moþiune. Nu ne putem limita doar la crearea ∫i dezvoltarea podurilor de suflet sau culturale cu Republica Moldova ∫i s„ neglij„m materializarea infrastructurilor, cooper„rii mult mai complexe pe care o dorim cu toþii.

Œn acest context trebuie privit„ ∫i contribuþia Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei Ón c‚teva direcþii: Ón ce prive∫te reconsiderarea coridoarelor europene feroviare, rutiere ∫i aeriene care traverseaz„ Rom‚nia Ón direcþia conex„rii Republicii Moldova cu prioritate la reþeaua european„ de transport, Ón ce prive∫te susþinerea unor proiecte viz‚nd conexiunea reþelelor de transport respectiv, precum ∫i Ón domeniul lucr„rilor publice.

Se pune Ón mod firesc Óntrebarea: Ón ce m„sur„ Cartea Alb„ a Guvern„rii PSD intr„ Ón contradicþie cu solicit„rile acestei simple moþiuni? La o lectur„ atent„, putem constata c„ unele din solicit„rile rezonabile ale moþiunii se reg„sesc Ón problematica complex„ abordat„ Ón documentul amintit, f„r„ a o eupiza, Óns„.

Œn acest context trebuie Ónþeles at‚t sensul, c‚t, mai ales, ∫i scopul moþiunii respective, care Ó∫i propune o analiz„ a unei etape istorice traversate mai mult privind Ónapoi dec‚t Ónainte. Œn ce prive∫te Cartea Alb„ a Guvern„rii PSD, analiza ∫i soluþiile propuse sunt realizate cu privirea aþintit„ pe obiectivele de viitor, foarte Óndr„zneþe, chiar prea Óndr„zneþe pentru a ne l„sa s„ ne epuiz„m Ón moþiuni simple.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œnc„ din titlul moþiunii, iniþiatorii acesteia ne impun contextul Ón care s„ realiz„m dezbaterea pe subiectul propus, ∫i anume: îÓn perspectiva unei conjuncturi internaþionale favorabile reÓntregirii neamului rom‚nesc“. Œn final, nu poate fi reprimat„ o nedumerire: unde se poate descifra existenþa unei îconjuncturi internaþionale favorabile reÓntregirii neamului rom‚nesc“?

Stimaþi colegi ai Partidului Rom‚nia Mare semnatari ai moþiuni,

Nimeni dintre vorbitorii de p‚n„ acum nu a susþinut de la aceast„ tribun„ c„ nu este momentul. Dar, oare, nu ar trebui s„ ne centr„m analiza respectiv„ doar pe o posibil„ conjunctur„ favorabil„ ∫i echilibrat„, existent„ deopotriv„ de cele dou„ p„rþi ale Prutului?

Grupul parlamentar al PSD nu va vota aceast„ moþiune, deoarece, cu ocazia Programului Guvernului, Ón care acesta ∫i-a asumat r„spunderea, ∫i-a arogat acest drept, de a vota.

Mulþumesc. ( _Aplauze ale parlamentarilor PSD._ )

Œn anul 1949, savantul rom‚n Mircea Eliade spunea: îS„ explic„m acestor occidentali c„ procesul de deznaþionalizare a Rom‚niei nu este o chestiune local„ care intereseaz„ c‚teva milioane de vagi europeni. C„, dimpotriv„, asemenea atentate la libertatea, demnitatea ∫i creativitatea uman„ constituie o provocare a Óntregii con∫tiinþe moderne; c„ Óncercarea de a schimba o limb„, de a Ónstr„ina un suflet ∫i a Ónlocui o cultur„ este mult mai grav„ dec‚t bomba de la Hiro∫ima; c„ rusificarea este o crim„ Ómpotriva spiritului, pentru c„ o asemenea silnicie sf‚r∫e∫te Óntotdeauna prin a steriliza un neam Óntreg, transform‚ndu-l Óntr-un hibrid, Óntr-o corcitur„ nevrednic„ ∫i servil„...“

Œmpotriva Óncerc„rii de introducere Ón ∫coli a limbii ruse ca limb„ obligatorie ∫i a revenirii la nomenclatorul ocupantului Ón administraþia local„ protesteaz„ tineretul din Republica Moldova ∫i trebuie s„ Ól spirijinim Ón opþiunea lui privind viitorul.

Cei 204 studenþi ∫i doctoranzi moldoveni aflaþi la studiu Ón universit„þile din Cluj-Napoca au cerut r„spicat, la

5 februarie 2002, autorit„þilor de la Chi∫in„u s„ Ónceteze reluarea îprocesului de rusificare“.

îNoi, tinerii“, se spune Ón scrisoarea deschis„ dat„ publicit„þii, îvrem s„ avem un stat rom‚nesc democratic, bazat pe legi universal respectate, ∫i nu un stat aservit unor interese str„ine, Ón care guverneaz„ ignoranþa, violenþa ∫i parvenitismul“.

S„ consemn„m c„ elevii din clasele I-XII din Republica Moldova sunt 81% rom‚ni, 5,25% ru∫i ∫i 13,75% de alte naþionalit„þi. Avem Ón aceste cifre dimensiunile aberante ale Óncerc„rii de reÓntoarcere Ón trecut, la o politic„ imperialist„ condamnat„ la istorie.

Stimaþi ascult„tori,

Este de datoria noastr„, a tuturor ∫i a Guvernului Rom‚niei, Ón mod deosebit, de a constata c„ procesul de reÓntregire a neamului rom‚nesc nu decurge de la sine ∫i nu-l sprijin„ multe forþe politice externe. Unirea trebuie construit„ de noi.

Œn acest sens, solicit„m Guvernului Rom‚niei s„ iniþieze m„surile care se impun spre a potenþa, Ón funcþie de situaþie, lupta fraþilor no∫tri de dincolo de Prut.

Œn cadrul Pactului de Stabilitate, putem s„ sprijinim eforturile de dezvoltare ale Republicii Moldova ∫i de exercitare a puterii asupra Óntregului s„u teritoriu.

Fraþii no∫tri de dincolo de Prut Ó∫i propun s„ promoveze trei obiective majore prin Pactul de Stabilitate, ∫i anume: construirea liniei ferate Chi∫in„u-Ungheni cu parametri europeni, electrificarea c„ilor ferate, modernizarea drumului de la Cantemir la Cahul ∫i mai departe.

Spre a-i ajuta, putem folosi poligonul de la S„b„reni ∫i toat„ experienþa ∫i logistica noastr„. Pasivitatea Executivului Ón acest moment ne-ar putea oferi surpriza ca o firm„ din Vladivostoc s„-∫i ofere serviciile.

Œn finalul intervenþiei mele, Ómi permit s„ constat c„ slaba sau lipsa total„ de comunicare cu moldovenii nu-i poate ajuta s„ ias„ din mrejele unei propagande comuniste osificate Ón paternurile minciunii ∫i ale manipul„rii spre mancurtizare.

Comunicarea continu„, nu Ón puseuri cu iz electoral, informarea corect„, implicarea ferm„ pe linia interesului naþional sunt postulate ale procesului speranþelor noastre.

Comunicarea de la om la om, de la sat la sat, de la instituþie la instituþie, de la ∫coal„ la ∫coal„, de la parlament la parlament etc. Ói ajut„ s„ vad„ implicarea noastr„ nedr„muit„ Ón construcþia viitorului lor ∫i al nostru pe coordonate comune.

Œn acest amplu proces istoric, orgoliile personale nu Ó∫i au rostul. Indiferent c‚þi parlamentari rom‚ni vor vota aceast„ moþiune, ea are deja votul zecilor de mii de demonstranþi de la Chi∫in„u.

Punþile de leg„tur„ trebuie Ónt„rite ∫i multiplicate, nu rupte pe considerente personale minore. Noi nu ne juc„m cu interesul naþional, ci trebuie s„-l onor„m chiar atunci c‚nd nu suntem Ónþele∫i ∫i cerem Guvernului s„ þin„ seama de punctul nostru de vedere.

V„ mulþumesc.

Dintr-o asemenea perspectiv„, stimaþi colegi, este evident c„ dreptul internaþional consacr„ anumite reguli referitoare la recunoa∫terea noilor state ap„rute. Astfel, spuneam, sediul materiei este Convenþia de la Viena din 1978 asupra succesiunii statelor Ón materia tratatelor, ca ∫i liniile directoare ale Comunit„þilor Europene din 1990 privind recunoa∫terea statelor care includ ca ∫i condiþii de

recunoa∫tere comportamentul democratic al noilor state, respectarea drepturilor omului, ca ∫i condiþii prealabile de recunoa∫tere a acestor state.

Recunosc‚nd Republica Moldova, Rom‚nia a procedat la fel ca ∫i celelalte þ„ri din Comunit„þile Europene, dar ∫i ca þ„rile care ulterior au devenit candidate la Uniunea European„, potrivit acestor linii directoare, demonstr‚nd, Ón consecinþ„, un comportament european indiscutabil.

De atunci ∫i p‚n„ acum, Rom‚nia a continuat s„ se manifeste Ón mod european, f„r„ ca aceasta s„ Ónsemne c„ a renunþat vreodat„ s„-i sprijine pe rom‚nii de pretutindeni, inclusiv pe cei din Republica Moldova ∫i Ucraina. Din aceast„ perspectiv„, sunt de observat m„surile care s-au luat at‚t Ón plan economic, amintite de altfel aici ∫i la care nu Ónþeleg s„ m„ mai refer, Ón plan cultural, Ón plan educaþional. De asemenea, nu Ón ultimul r‚nd, a∫ menþiona comportamentul democratic, responsabil ∫i, pe cale de consecinþ„, european al Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te urm„rirea Óndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova ∫i Ucraina Ón ceea ce prive∫te respectarea drepturilor ∫i libert„þilor fundamentale, precum ∫i Ón ceea ce prive∫te comportamentul democratic al autorit„þilor statelor respective.

## Stimaþi colegi,

Dintr-o asemenea perspectiv„, este limpede c„ dreptul internaþional confirm„ Ónc„ o dat„ comportamentul european al Rom‚niei, comportament care vizeaz„ Ón acela∫i timp urm„rirea idealurilor naþionale Ón conformitate cu normele europene. De aceea, cred c„ semnatarii moþiunii, pentru a fi credibili, ar trebui s„ recunoasc„ ∫i s„ respecte aceste norme europene cu privire la care s-au angajat c„ le respect„ ∫i cu privire la care repro∫eaz„ Ón acela∫i timp, desigur pe bun„ dreptate, autorit„þilor de la Chi∫in„u c„ le violeaz„ uneori.

Dintr-o asemenea perspectiv„, stimaþi colegi, cred c„ moþiunea de ast„zi este nu doar o moþiune simpl„, ci una simplist„. Cred c„ noi toþi avem datoria unui comportament responsabil, un comportament european, un comportament care, repet, nu Ónseamn„ renunþarea la idealurile naþionale, Ónseamn„ realizarea acestor idealuri naþionale Ón concordanþ„ cu normele europene, cu obiectivele naþionale de integrare european„ ∫i euroatlantic„.

Le stau la dispoziþie tuturor colegilor care au semnat aceast„ moþiune cu documentaþia de baz„, respectiv practica statelor Ón ceea ce prive∫te recunoa∫terea tratatelor, recunoa∫terea statelor nou-ap„rute, pentru a fi ∫i mai credibili. Pentru c„, Ón final, aceast„ moþiune, stimaþi colegi, sufer„ Ón primul r‚nd de credibilitate. De aceea, v„ rog din toat„ inima s„ o respingeþi.

Mulþumesc.

Printr-un artificiu, semnatarii susþin c„ declararea independenþei Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneasc„ ar trebui raportat„ numai la URSS, de∫i Óns„∫i conþinutul noþiunii de independenþ„ reflect„ voinþa unui stat de a-∫i manifesta atributele sale Ón raport cu toate celelalte state ale lumii. Dac„ am ignora acest principiu, a∫a cum solicit„ semnatarii moþiunii, f„r„ s„ þin„ cont de voinþa exprimat„ a cet„þenilor Republicii Moldova, ar Ónsemna s„ transform„m statul rom‚n Óntr-unul care nu respect„ principiile stabilite prin Declaraþia ONU din 1970 ∫i consfinþite prin Actul Final de la Helsinki. Consecinþa cea mai direct„ ar fi c„ toate eforturile noastre pe calea integr„rii euroatlantice ar fi anulate, iar statul rom‚n ar fi privit nu ca un factor de stabilitate, ci ca unul generator de conflicte.

O viziune ca aceea promovat„ de semnatarii moþiunii nu ne-ar apropia de obiectivul constituþional de Ónt„rire a leg„turilor cu rom‚nii din afara graniþelor þ„rii ∫i de a acþiona pentru p„strarea identit„þii lor, ci o astfel de abordare ar conduce la intervenþionism ∫i la izolarea Rom‚niei pe plan internaþional.

Susþin„torii moþiunii identific„ interesul naþional cu interesul de partid, dar ignor„ faptul c„ interesul naþional aparþine Óntregii naþiuni rom‚ne ∫i nu poate fi monopolizat de un grup de oameni. De aceea, orice acþiune Ón sensul cerut de aceast„ moþiune ne Óndep„rteaz„ Ón mod vizibil de realizarea acestuia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002 Sensul solicit„rilor care, potrivit celor 68 de semnatari ai moþiunii, ar trebui s„ fie aprobate de Camera Deputaþilor este acela de a schimba strategia aplicat„ de Guvern Ón vederea integr„rii noastre Ón Comunitatea Internaþional„, de a ignora principiile de drept internaþional, de a impune prin forþ„ un anumit comportament al statului rom‚n Ón raporturile sale cu rom‚nii din afara graniþelor. Au uitat Óns„ autorii acestui document s„ ne spun„ dac„ ∫i ace∫tia vor s„ le aplic„m un asemenea tratament ∫i dac„ Rom‚nia este preg„tit„ s„-∫i asume toate consecinþele ce decurg dintr-o asemenea atitudine.

Pre∫edinþia, Guvernul ∫i Parlamentul Rom‚niei pot accepta ca partener de dialog cinstit ∫i corect orice organizaþie, asociaþie sau persoan„ care dore∫te s„ colaboreze pentru realizarea obiectivelor majore ale statului rom‚n, dar nu-∫i pot Ónsu∫i formul„ri cum ar fi aceasta cuprins„ Óntr-un document f„cut public care susþine urm„toarea tez„: îConsider„m c„ acestei priorit„þi trebuie s„ i se subordoneze integrarea european„ ∫i euroatlantic„ a Rom‚niei ∫i c„ Prutul nu trebuie s„ devin„ sub nici un pretext frontiera de est a Uniunii Europene, pentru a ne Óndep„rta definitiv de realizarea dorinþei cet„þenilor rom‚ni de integrare a þ„rii noastre Ón r‚ndul statelor civilizate.“

Aceast„ dezbatere, stimaþi colegi, ne va face sau ne face s„ ne Óntreb„m la finalul ei dac„ este vorba de ignoranþ„, confuzie sau rea-credinþ„ din partea susþin„torilor moþiunii, sau dac„ este pur ∫i simplu vorba de obþinerea unor avantaje electorale efemere. Oricare ar fi motivele provoc„rii unei asemenea dezbateri, consecinþele ei nu vor face ca poziþia Rom‚niei s„ fie mai bun„ pe scena internaþional„, nu vor face ca soarta rom‚nilor din afara þ„rii s„ se amelioreze. Iat„ de ce fac apel la dumneavoastr„ pentru a vota Ómpotriva acestei moþiuni.

Beneficiul pe care l-am putea avea ca urmare a acestui vot de respingere a moþiunii ar putea fi modificarea comportamentului semnatarilor moþiunii. Dac„ ar fi one∫ti din punct de vedere politic, ace∫tia ar trebui s„ voteze Ómpotriva acesteia.

- V„ mulþumesc foarte mult.