Gheorghe Dumitraºcu

Am sã fiu atent. Domnilor, în calitate de om care lucrez în aceastã instituþie de zece ani jumate am rãmas uimit sã constat cã privatizarea este un scop în sine, nu un mijloc. Am rãmas uimit sã constat cã, deºi noi am votat ca cea mai mare parte a mijloacelor financiare obþinute prin privatizãri sã meargã la investiþii, investiþii nu mai existã. Cuvântul este anacronic ºi aº zice chiar anarhic. În România sã faci investiþii! Ele merg direct la cheltuieli. Curtea de Conturi nu mai are putere asupra Fondului Proprietãþii de Stat. Fondul Proprietãþii de Stat e scos de sub puterea legii. Lipsa oricãrui control a dus la atitudinea de obrãznicie, de tupeu ºi de cinism, cu care suntem obiºnuiþi din partea acestui din urmã preºedinte al Fondului Proprietãþii de Stat.

Domnilor, permiteþi-mi sã spun cã Fondul Proprietãþii de Stat este cel care a atacat în temeliile lui fundamentale statul de drept. Nici o instituþie din aceastã þarã, nici chiar Ministerul Justiþiei, nu a atacat fundamental, profund, demolator ca Fondul Proprietãþii de Stat. Afirm aici cã numai Uniunea Sovieticã a dãunat mai mult þãrii noastre, prin jaful economic, decât Fondul Proprietãþii de Stat. Fondul Proprietãþii de Stat e pe locul doi în aceastã þarã, motiv pentru care am cerut, pornind, este evident, de la ideea de nevinovãþie, Ministerului de Interne ºi altor organisme abilitate sã nu permitã oamenilor care lucreazã în organismele Fondului Proprietãþii de Stat sã plece cu diferite paºapoarte diplomatice ºi s-o ºteargã diplomatic ºi nediplomatic din aceastã þarã pânã când nu se va face luminã. Am spus luminã, nu dreptate. Pentru cã aº porni, este evident, de la ideea cã este o nedreptate.

Domnilor, m-am referit Ñ ºi am cerut aici rãspuns Ñ ce e cu navele? Ce e cu vânzarea a 30 de nave în mai puþin de un an? Preþurile care s-au luat pe ele sunt de-a dreptul minore faþã de cantitatea de combustibil ºi de mãrfurile care erau pe ele.

Domnilor, s-a distrus sistemul; s-a distrus sistemic. Sistemul de irigaþii, sistemul de pãmânturi cucerite de sub ape, sistemul de holdinguri. În toatã lumea asta au loc fuziuni, noi facem fisiuni.

Domnilor, vom ajunge ºi în energia atomicã sã reuºim acapararea energiei prin fuziuni ºi nu prin fisiuni. Dumneavoastrã aþi mers numai pe aceastã idee care v-a permis. Atenþiune! Va veni un timp în care vom plânge dupã institutele de cercetare. E posibil? Aceasta nu e politicã comercialã, aceasta nu e politicã de stat. Aceasta este politicã de trãdare naþionalã. Vânzarea institutelor tehnice de cercetare cu tot ceea ce au ele în portofoliu este politicã de trãdare naþionalã. Acuz pe aceia care se dedau acestei idei de trãdare de þarã.

Domnilor, credeþi cã este accidental faptul cã pe toate listele partidelor politice fepesiºtii se aflã pe locuri eligibile pentru cumpãrarea imunitãþilor? Au ºi cu ce sã le cumpere. Dar ce ziceþi dumneavoastrã? Pentru cã eu propun viitorului Guvern ºi viitorului Parlament reluarea discuþiilor pentru unele dintre privatizãri. Ce aþi zice când cei care au luat U.M.G.B.-ul ar zice Ñ ºi noi le-am da nu 500.000, le-am da 20.000.000 Ñ ºi ei ar zice: ”Pardon! Noi am dat mult mai mult acolo unde trebuia.Ò Ca dovadã cã o singurã clãdire pe care a cumpãrat-o Universitatea Spiru Haret face de douã ori ºi jumãtate Ñ o singurã clãdire neterminatã Ñ ºi Schubert a fãcut una neterminatã Ñ o singurã clãdire neterminatã face de douã ori ºi jumãtate cât toþi banii pe care i-a luat statul român pentru U.M.G.M. ªi aceasta prin aceeaºi politicã la care m-am referit.