Stenogramă plen

ªedinþa de astãzi este ultima, dupã cum bine ºtiþi, stabilitã înaintea alegerilor din 26 noiembrie anul curent ºi, probabil, ultima pe care o voi conduce eu.

Vã rog, domnul senator Triþã Fãniþã, domnul senator Bogdan.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Propunerea mea se referã la mutarea proiectului de hotãrâre de la punctul 3 la punctul 6, aºa cum a fost ordinea de zi ieri.

Vã rog sã o supuneþi aprobãrii plenului. Vã mulþumesc.

Din ce motive?

Din diverse motive.

În legislatura viitoare s-ar putea sã mai conduceþi.

Nu, în legislatura urmãtoare nu mai am cum, pentru cã m-am retras din viaþa publicã.

Politicã!

Vreau sã vã fac urmãtoarele precizãri: este ultima ºedinþã în care mai putem aproba legi cu caracter organic. La noua întrunire a Camerei Senatului, deci dupã 26, aºa cum s-a stabilit programul ieri, în Biroul permanent, nu mai putem sã promovãm ºi sã luãm în analizã legi organice, nu putem, ºi nici ordonanþe de urgenþã, decât ordonanþe simple, cu atât mai mult nici un fel de iniþiativã legislativã nu mai poate fi luatã în discuþie dacã priveºte domeniul organic, aºa cum este el reglementat de cãtre Constituþie.

V-am fãcut aceste precizãri pentru cã, probabil, vom intra în ordinea de zi ºi pentru cã, probabil, sigur cã da, vom mai avea câteva zile de lucru ºi dupã data de 26, pânã la instalarea noului Parlament.

Ordinea de zi din data de 14 o aveþi depusã, pentru toatã lumea, la casetele dumneavoastrã.

Avem 120 de înscrieri de prezenþã, sper ca toatã lumea sã vinã ºi în salã.

V-aº supune mai întâi desfãºurãtorul ºedinþei de astãzi, proiectul-cadru, spre aprobarea dumneavoastrã. Dacã aveþi observaþii ºi alte precizãri?

De la 3 sã-l mutãm la 6? Da, prima observaþie. Domnul senator Bogdan.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Revin cu propunerea pe care am fãcut-o ieri searã ºi anume, de a introduce pe ordinea de zi iniþiativele legislative cu transformarea statutului administrativ al unor localitãþi, iniþiate de mine.

Ieri nu au fost luate în discuþie, pentru cã nu erau pe ordinea de zi ºi, de fapt, sãptãmâna trecutã, când s-a discutat, s-a spus cã marþi vor fi discutate ºi azi e marþi.

Fac aceastã propunere ca sã fie înscrisã pe ordinea de zi în locul punctului 3 sau între 3 ºi 4, înainte de moþiune, având în vedere ºi faptul cã domnul preºedinte Spineanu ne-a fãcut precizarea cã în sãptãmâna care urmeazã sau în ultimele douã sãptãmâni nu se vor mai discuta legi organice.

Vã rog sã aprobaþi.

Da, am reþinut.

Alt punct de vedere, domnul senator Bãdiceanu, numai cã aici o sã am o micã precizare legatã de... Domnul senator Glodean, iertaþi-mã, ºi dupã aceea domnul senator Bãdiceanu!

Mã iertaþi, domnul senator!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Susþin propunerea fãcutã de domnul senator Bogdan. Într-adevãr, s-a pus problema votãrii cu prioritate a iniþiativelor ºi a proiectelor de naturã organicã, fiind ultima zi când mai putem face acest lucru.

În ce mã priveºte, susþin o iniþiativã a unor colegi deputaþi, care a fost votatã în Camera Deputaþilor ºi se aflã intratã la Senat în urmã cu o lunã de zile.

Este raportul, s-a comunicat astãzi, ºi urma... ieri am ridicat aceastã problemã, urma ca astãzi sã încercãm sã o votãm sau sã o introducem pe ordinea de zi.

Ce anume?

O iniþiativã legislativã sã o introducem pe ordinea de zi. Este vorba despre transformarea în oraº a localitãþii Geoagiu din judeþul Hunedoara.

Deci e o cerere care e în concordanþã ºi cu cererea fãcutã de domnul senator Bogdan.

În plus, este votatã la Camera Deputaþilor ºi în 2 minute se poate reglementa aici, sper, fãrã nici o altã problemã, mai ales cã iniþiatori sunt deputaþi de la toate partidele politice, mai puþin P.N.C.D.-ul.

Rãspunsul Guvernului l-aþi citit?

S-ar putea sã se certe în campania electoralã. Domnul senator Bãdiceanu.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi încã un minut.

Guvernul are o poziþie foarte ambiguã în materia asta, ca în multe altele. Urma ca sã facã un proiect de lege încã din 1997 care sã reglementeze unele nefuncþionalitãþi în cadrul administraþiei locale din punct de vedere teritorial. Nu au fãcut-o ºi nu înþeleg motivele, probabil în ideea generalã de a se autodevora ºi asta au reuºit. Sunt necesitãþi, domnule preºedinte, care sunt mai presus de voinþa unora sau de lasã-mã sã te las a altora. În cazul ãsta, dacã vreþi, pierderea unor sume foarte mari, fonduri PHARE, care se acordã pentru o staþiune de acolo ºi pentru alte localitãþi adiacente ºi care nu pot sã se reglementeze dacã nu au acest fost centru de plasã, fostã preturã, fost domeniu al domnitorilor Þãrii Româneºti, localitate dinainte de epoca românã, când prin Bucureºti, pe aici, mã rog, nu umblau nici tãtarii, deci mult înainte, trebuie sã se reglementeze, sã-ºi gãseascã o reglementare.

Nu e nevoie de fonduri, e un sediu acolo de 40 de camere fãcut de cetãþeni încã înainte de rãzboi, sediul de preturã, un mic palat cu un parc frumos de câteva hectare, aºa e... are posibilitãþi sã se dezvolte, sã nu se lase dezvoltarea pe seama apucãtorilor, cã, dacã în anii 1950 s-a distrus teritoriul României, acum se distruge cu alte construcþii mai mari sau mai multe.

Am înþeles, domnule senator, am reþinut, o s-o punem la vot, am sunat acum la secretarul general.

Vã rog sã aduceþi iniþiativa aceasta cu Geoagiu, toatã mapa.

Domnul senator Bãdiceanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Faptul cã aþi amintit de ultima ºedinþã mi-a adus aminte de un banc care circula înainte de 1989: Mãi, Bulã, n-ai fost la ultima ºedinþã! Pãi, zice, dacã ºtiam cã e ultima, veneam cu plãcere!

Fiindcã e ultima ºedinþã, zic cã mãcar acumÉ

E ultima înainte de mica vacanþã care începe mâine.

Da, ºi pentru cã este vorba de legi organice, insist ºi eu ca dupã 4 ani de mandat, mãcar azi sã fim în cvorum, fapt pentru care v-aº solicita sã verificãm cvorumul, dacã suntem 72 de parlamentari sau nu, pentru cã, mai ales cã se cere sã se facã oÉ, s-a introdus o moþiune.

Dar ce calitate are dânsul?

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. care, în ciudaÉ mai existã totuºi.

Vã rog, domnilor colegi!

Nu, nu, nu, nu înþeleg de ce se scandalizeazã unii, când nu fac decât sã cer sã fim în legalitate, atâta tot, nimic mai mult! Astãzi refuz ºi eu sã votez pe mai multe cartele, asta-i toatã treaba, iar cei care au introdus moþiunea trebuia, aveau datoriaÉ tot ne-au acuzat pe noi, cei de la putere, cã nu ne-am mobilizat ca sã votãm niºte legi! De data asta trebuia sã se mobilizeze Domniile lor ca sã fim 72 în salã!

Vã mulþumesc pentru asta.

Deci cer sã se facã apelul!

Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Domnilor colegi, eu propun ca proiectul de lege de la punctul 3 din ordinea de zi sã fie mutat la punctul 2, imediat dupã dezbaterea moþiunii privind privatizarea.

Rãsvane, domnilor, vã rog, vã rog frumos, domnul Dobrescu, vã rog sã repetaþi ce mi-aþi propus, domnule.

Am propus ca proiectul de lege care este la punctul 3 pe ordinea de ziÉ

Cum se cheamã?

Proiectul de Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Senatului din 21É/96.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Nu, nu, deci cu ºefii de stat, sã fie mutat la punctul 2, imediat dupã dezbaterea moþiunii privind privatizarea!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu voi fi foarte scurt ºi reiau propunerea domnului senator Glodeanu, pentru cã aceastã iniþiativã legislativã a fost discutatã în Birou, a apãrut în ordinea de zi cu 2 sãptãmâni în urmã ºi a dispãrut, motiv pentru care susþin readucerea ei ºi discutarea imediatã ºi rezolvarea acestei disensiuni care s-a produs datoritã unei scãpãri probabil. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Am cerut lucrarea, o sã supunem la vot axceastã propunere. Domnul senator Gavaliugov.

Domnule preºedinte,

În numele Grupului parlamentar democrat ºi ca senator de Alba, aflat cu activitatea din circumscripþie în imediata vecinãtate a staþiunii Geoagiu, susþin aceeaºi propunere, ca astãzi, într-o formã destul de rapidã, sã dãm un vot ºi sã aducem la o situaþie mai normalã faþã de evoluþia fireascã a unei localitãþi statutul comunei Geoagiu, ceea ce poate sã devinã un oraº prin votul nostru. E o reparaþie, cred eu, fireascã. Vã mulþumesc.

Vã rog, domnilor colegi,

Sã trecem sã votãm ordinea de zi luând propunerile dumneavoastrã pe rând.

S-a propus ca punctul 3 sã treacã la punctul 6.

Care e 3?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Adicã proiectul de Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Senatului din 21É privind structuraÉ

Vã rog, votul dumneavoastrã, dacã sunteþi de acord sã treacã la punctul 6. Vã rog, votul dumneavoastrã!

Cu 92 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a trecut la poziþia a 6-a.

A doua propunere a fost ca punctul 9 sau o altã propunere a fost ca punctul 9, proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef de stat, sã treacã la punctul 2.

Vã rog, votul dumneavoastrã, nu-mi spuneþiÉ prin vot, vã rog, votul dumneavoastrã!

Cu 28 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri, rãmâne pe poziþia care a fost.

S-a propus ca mai în faþa agendei, eu mi-am scris aici, eventual la punctul 3, sã treacã propunerea domnului senator GlodeanÉ

ªi Bogdan!

Un moment, le iau în ordinea gravitãþii lorÉ aºa, legatã de Geoagiu. Deci e vorba de transformarea localitãþii Geoagiu în oraº.

Vã rog, votul dumneavoastrã, poziþia a 3-a în agendã. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat sã treacã la poziþia a 3-a.

S-a mai fãcut o propunere ca sã luãm în discuþie propunerea domnului senator Bogdan.

Domnilor colegi, aici vreau sã fac urmãtoarea menþiune, nu-mi aparþine, dar trebuie sã v-o spun, ieri am discutat-o în Biroul permanent, am avut-o în discuþie, dacã sã introducem în agenda de astãzi toatã aceastã problemã. S-a hotãrât sã nu o introducem în agenda de lucru, întrucât degeaba le aprobãm noi astãzi, pentru cã ele oricum rãmân blocate, fiindcã dupã data în cauzã nici Camera Deputaþilor nu le mai poate lua în discuþie.

Se iau automat!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci acesta a fost punctul de vedere al Biroului permanent, eu trebuie s-o spun cât se poate de deschis, aºa încât privind statutul de localitãþi, acesta care a fost cerut,

Secretariatul general, vã rog sã potriveascã mapa de care este nevoie.

Vã rog acum sã aprobaþi programul de astãzi, aºa cum este el, cu modificãrile pe care le-aþi aprobat anterior.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat aceastã ordine de zi. Punctul 1 de pe ordinea de zi.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru programul de lucru al Senatului în perioada 29Ð30 noiembrie.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Pct. 2 de pe ordinea de zi, pct. 1... Un moment! V-am fãcut comunicarea privind problemele procedurale ºi data de la care Parlamentul, respectiv Senatul, nu mai poate adopta legi organice.

Solicitarea Preºedintelui României referitoare la participarea României la misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea. Trebuie sã

Raport comun privind solicitarea Preºedintelui României adresatã celor douã Camere ale Parlamentului pentru a aproba participarea României la misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea cu 4 militari din Ministerul Apãrãrii Naþionale în Statul Major al Brigãzii multinaþionale cu capacitate de luptã ridicatã a forþelor O.N.U. în aºteptare, pe toatã durata mandatului acestuia.

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au fost sesizate de Birourile permanente prin adresele din 13 noiembrie 2000 spre a examina ºi analiza solicitarea Preºedintelui României adresatã celor douã Camere ale Parlamentului pentru a aproba participarea României la misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea cu 4 militari din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 3 ofiþeri ºi un subofiþer, în Statul Major al Brigãzii multinaþionale cu capacitate de luptã ridicatã a forþelor O.N.U., pe toatã durata mandatului acestuia.

Cheltuielile legate de participarea la misiune vor fi asigurate iniþial de partea românã ºi rambursate ulterior de O.N.U. Solicitarea s-a fãcut în baza art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994, cu modificãrile ulterioare, ºi are la bazã Memorandumul de înþelegere dintre O.N.U. ºi Guvernul României, referitor la contribuþia þãrii noastre în cadrul aranjamentului stand-by, semnat la 24 septembrie 1998 la New York, anexat la prezentul raport.

Membrii comisiilor au examinat solicitarea Preºedintelui României în data de 13 noiembrie 2000 ºi au hotãrât cu majoritate de voturi pentru sã o avizeze favorabil ºi sã o supunã spre aprobare plenului celor douã Camere ale Parlamentului, întocmind în acest scop proiectul de hotãrâre alãturat.

Dacã vreþi sã citim ºi hotãrâreaÉ

Hotãrârea e difuzatã.

E difuzatã. Mulþumim, domnule preºedinte.

Domnul senator Dumitraºcu. Domnul senator Gherman, dupã aceea. Altcineva?

Azi dimineaþã am vãzut la televizor una dintre misiunile de pace pe care O.N.U. le-a înghiþit. Era vorba de misiunea de pace în Vietnam a S.U.A., a Australiei, a Noii Zeelande ºi a nu ºtiu mai cui. Nu participau mulþi ºi nu aveau mulþi morþi, fãrã îndoialã, era vorba doar de 1 milion de oameni, o misiune de pace. Detest asemenea misiuni de pace! Dar, având în vedere necesitatea întãririi rolului O.N.U., acum, când el este ºubrezit de o organizaþie de 4 litere, mai mare decât O.N.U., care nu are decât 3, în aceastã situaþie cred cã angajamentul þãrii noastre este binevenit, la urma urmei, deºi, în principiu, socialiºtii nu sunt de acord cu trimiterea de trupe în afara graniþelor noastre pentru pacificarea altora. Dar, repet, având în vedere necesitatea ca rolul O.N.U. sã-ºi revinã la normal, sunt pentru. Voi vota pentru.

Mulþumesc. Domnule senator GhermanÉ dumneavoastrã, da.

Domnule preºedinte de ºedinþã, problema care o ridic este proceduralã.

Sunt douã variante: fie Preºedintele sã informeze cele douã Camere asupra unor hotãrâri ale Domniei sale, fie sã solicite celor douã Camere sã aprobe o anumitã acþiune.

Din prezentarea fãcutã de stimatul coleg, am înþeles cã discutarea acestei solicitãri a avut loc în ºedinþa comunã a celor douã Comisii pentru apãrare ºi ea nu poate fi supusã Camerelor separate Ñ dupã pãrerea mea, s-ar putea ca juriºtii sã mã contrazicã Ñ ºi voi spune de ce. Deoarece este Hotãrârea celor douã Camere ale Parlamentului în ºedinþã comunã.

Nu neapãrat!

Vreau sã precizez cã Ñ s-ar putea sã nu am dreptate Ñ se poate întâmpla ca noi sã votãm o formã a hotãrârii ºi nu se poate anticipa cã amândouã formele hotãrârii vor fi identice. Ce facem, mediere?

De aceea, din punct de vedere procedural, vã întreb dacã procedura este corectã. Fiind vorba de o hotãrâre, dacã cele douã Camere vor avea forme diferite ale acestei hotãrâri, înseamnã cã va trebui fãcutã Ñ conform procedurilor obiºnuite Ñ mediere. Eu nu am nimic împotriva solicitãrii în sine.

Aºa cum a spus excelentul coleg, domnul Dumitraºcu, este o solicitare legitimã, însã din punct de vedere procedural vreau sã întreb dacã suntem în ordine. Mai este un motiv. Deoarece, dacã votul este dat în Camere reunite, nu existã deosebire între vot de senator ºi vot de deputat. Este nevoie de o majoritate, împreunã. Or, aici este vorba de o majoritate în fiecare din cele douã Camere. Juriºtii, dacã nu am dreptate, sã-mi spunã ºi atunci continuãm discuþiile.

Domnule senator, eu vreau sã fac o menþiune. Ieri s-a luat în discuþie aceeaºi chestiune pe care aþi ridicat-o în Biroul permanent. De comun acord între Birourile permanente ale celor douã Camere, s-a hotãrât ca azi sã se discute în fiecare Camerã în parte, în forma propusã, astfel încât sã aibã valoarea ambelor Camere, de care vorbiþi dumneavoastrã. Pentru cã în altã situaþie nu am mai fi putut ºi am fi întârziat aceastã chestiune pe care o aruncam foarte târziu ºi ieºeam din solicitarea în cauzã.

## **Domnul Costicã Ciurtin** _(din salã):_

Se putea da decret prezidenþial!

Domnule preºedinte, nu m-aþi convins, deoarece Birourile permanente ne pot propune, dar Camera este suveranã. Eu am supus aceastã problemã discuþiei în Camere. Dacã, într-adevãr, problema era atât de urgentã, nu înþeleg de ce solicitarea nu ne-a fost înaintatã sãptãmâna trecutã ºi sã discutãm într-o ºedinþã programatã. Încã o datã, nu s-a încheiat activitatea parlamentarã. Dacã, într-adevãr, este nevoie, sã se programeze o ºedinþã în mod special pentru aceasta, deoarece introducem o cutumã, domnule preºedinte. Dacã ne abatem de la niºte reguli... care au ºi un conþinut esenþial, deoarece votul în Camere reunite nu este un vot pe senatori ºi deputaþi, ci este un vot reunit.

Presupunând cã într-o Camerã Ñ este o presupunere pe care o puteþi considera aberantã Ñ, în Senat, se respinge prin toate voturile ºi în Camera Deputaþilor se admite, proiectul este respins. Or, dacã acelaºi lucru se întâmplã în Camere reunite, proiectul este admis. Iatã o situaþie în care, din punct de vedere procedural, lucrurile nu sunt în ordine.

Dacã introducem aceastã cutumã sã înlocuim ºedinþele reunite prin ºedinþe separate, putem ajunge la situaþii aberante în care sã avem forme diferite ale hotãrârii ºi nu avem motivaþia unei medieri. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule senator Tãrãcilã.

Sã dea ordonanþã de urgenþã!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Nu se poate acest lucru prin ordonanþã, domnilor colegi.

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule preºedinte, este prima datã când spuneþi cã Guvernul României nu poate face ceva. Pânã acum aþi spus cã se poate orice. Sigur cã îngrijorarea domnului

senator Gherman este realã ºi a fost discutatã de noi în ºedinþa Biroului permanent de ieri, întrucât existã prevederi legale, regulamente ale celor douã Camere, dar existã ºi momente delicate din activitatea fie a Parlamentului, fie a ºefului statului, fie a Executivului, faþã de care trebuie sã manifestãm înþelegere.

Aceastã solicitare de a trimite, nu trupe neapãrat, ci observatori, faptul cã sunt cadre militare, dar un numãr extrem de mic, nu este nouã. Este adevãrat cã a zãcut în sertarele domnului preºedinte Constantinescu vreo doi ani ºi jumãtate, deoarece la acea datã nu se gãseau acele fonduri care erau reduse ºi nu puteau fi luate de la Fondul Proprietãþii de Stat, întrucât domnul Radu Sârbu avea alte preocupãri la acea datã, ca banii din privatizãri sã ajungã în altã parte ºi... în sfârºit, România Ñ deci nu preºedintele Emil Constantinescu Ñ s-a gãsit într-o situaþie delicatã în momentul în care majoritatea þãrilor O.N.U. au trimis observatori, au trimis aceºti militari de carierã, iar noi nu am fãcut-o, deºi solicitarea era foarte veche.

Ieri, Birourile permanente aveau de ales între a respinge ºi a folosi procedura normalã Ñ pe care noi am folosit-o de fiecare datã Ñ ºi a rãmâne, aºa cum ne-a adus Preºedintele Constantinescu de doi ani ºi jumãtate, în relaþia cu O.N.U., în aceastã chestiune sau de a gãsi o soluþie înþeleaptã, care sã nu încalce legea, printr-o hotãrâre care sã treacã prin cele douã Camere ale Parlamentului, dar sã rezolve pe fond problema trimiterii acestor observatori. Sigur cã aceastã hotãrâre este de criticat, dar motivaþia cred cã este mai importantã decât a respecta, în acest caz, prevederile Regulamentului Senatului sau Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Gândiþi-vã cã în situaþia în care am respinge aceastã solicitare Ñ care nu a fost fãcutã la timp de Preºedintele României, nu de un funcþionãraº din Preºedinþie care are alte competenþe, alte preocupãri ºi mai ales alte gânduri la sfârºit de mandat, acestea se regãsesc în toate ziarele care apar în þarã Ñ cred cã, efectiv, trebuie sã reflectãm la imaginea pe care România trebuie sã o ofere în exterior ºi nu la câþiva funcþionari vremelnici care se aflã în fruntea instituþiilor statului.

Domnilor colegi, domnilor colegi! Dacã ne uitãm puþin, cã aveþi ºi dumneavoastrã xerocopii dupã întreaga documentaþie, memorandumul este întocmit la Ministerul Apãrãrii în 23.X.2000, este aprobat de ministru în data de 2 noiembrie, transmis ca solicitare în 2 noiembrieÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rugãmintea mea este, domnule preºedinte, sã nu citiþi pe diagonalã. Citiþi textul în interior ºi veþi vedea cã solicitarea s-a fãcut în 1998. Dacã mã contraziceþi, sã mã contraziceþi cu ce scrie în scrisoare.

În baza solicitãrii din 1998... Aveþi dreptate, dar documentaþia atunci a fost întocmitã, iar Parlamentul o pune în discuþie azi. Din punct de vedere al timpului, noi, Parlamentul, suntem în termen.

Domnul preºedinte Quintus.

Dacã aº fi fost mai tânãr avocat, cred cã fãceam un birou cu domnul vicepreºedinte Tãrãcilã, pentru cã se pare cã unele probleme le gândim la fel. Nu am sã reiau argumentele Domniei sale, ci doresc sã vã spun cã Senatul a funcþionat foarte exact. Propunerea a fost primitã în 10 noiembrie, când preºedintele Senatului era aici ºi a dispus cele de cuviinþã, adicã a trimis adresa celor douã comisii care ºi-au fãcut raportul.

Indiferent de ritmul în care serviciile Preºedinþiei au lucrat, cred cã este de datoria noastrã sã arãtãm mãcar încã un semn mic cã Parlamentul României priveºte spre interesele europene ale þãrii noastre. Vreau sã-l asigur pe distinsul fost preºedinte ale Senatului cã eu, ca jurist ºi ca viitor fost preºedinte al Senatului, din punct de vedere procedural nu existã riscul ca într-o Camerã sã se adopte cu o majoritate ºi în alta cu o majoritate, pentru cã cele douã majoritãþi adunate înseamnã majoritatea celor douã Camere. Or, nu ºtiu sã se prevadã cele douã Camere reunite. Dupã memoria mea este vorba de cele douã Camere care, în asemenea situaþii, pot lucra separat, cu menþiunea pe care am convenit-o cu domnul preºedinte al Camerei Deputaþilor, cã vom adopta hotãrârea fãrã modificãri, ca sã nu fie riscul unei medieri. Din partea aceasta a sãlii voturile vor fi pentru.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnilor colegi, haideþi sã închidem discuþiile generale! Domnul senator Gavaliugov.

Luarea mea de poziþie este numai sã uºurez declaraþiile fãcute în numele unor grupuri parlamentare importante din Senat ºi sã întãresc aceastã procedurã care pare o excepþie, cã adoptãm în Camere separate o asemenea decizie.

Din partea P.D. poziþia noastrã este în favoarea adoptãrii acestei solicitãri a Preºedintelui ºi, în consecinþã, voinþa noastrã, exprimatã printr-un vot amplu, va trece prin momentul delicat, dacã am rãmâne partizanii doar ai procedurilor exacte prevãzute de regulament.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, cu privire la titlul hotãrârii sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la preambulul hotãrârii sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 89 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la art. 1 sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 9 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la art. 2 sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Votul, în ansamblu, pe hotãrâre. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind declararea comunei Geoagiu, judeþul Hunedoara, oraº.

Nu. Moþiunea!

Am pus-o în locul pct. 3, cã pct. 3 a plecat la pct. 6. Aþi uitat ce aþi votat, domnilor colegi. Ba da, aºa este, cum vã spun eu. Îmi parte rãu, eu ºtiu ce am supus la vot. 3 a plecat la 6 ºi în locul pct. 3 eu v-am propus sã discutãm Geoagiu, sã o încheiem. Dupã aceea mergem în continuare pe agendã aºa cum este. Asta am supus votului!

Vã rog, domnilor colegi. Iniþiatorul? Comisia? Comisia, sã vedem punctul dumneavoastrã de vedere. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã cu acest proiect de lege prin care comuna Geoagiu urmeazã sã fie declaratã oraº.

Aceastã propunere legislativã face parte din categoria legilor organice. A fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ºi s-au primit rapoarte favorabile de la celelalte comisii.

În urma examinãrii propunerii legislative respective, s-a hotãrât de comisie promovarea comunei Geoagiu în categoria oraºelor, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Ca atare, supunem aprobãrii dumneavoastrã acest proiect de lege.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Pot sã vã spun cã a fost trecutã prin Camerã ºi, prin urmare, nu intrã sub incidenþa discutatã mai devreme.

Domnilor colegi, sunt discuþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, 14 împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la art. 1 sunt observaþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la art. 2 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Legea, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã. Lege organicã, domnilor colegi.

Cu 85 de voturi pentru, 15 împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, înainte de a trece la dezbatere, conform regulamentului, v-aº ruga sã întrebaþi dacã toþi semnatarii îºi pãstreazã opþiunea.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, da, da!

O puneam oricum...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

**:**

Nu este cazul. Este moþiune de cenzurã. De ce? Credeþi cã a cumpãrat pe cineva domnul Sârbu? A cumpãrat justiþia.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Domnul Sârbu cumpãrã... vinde...

...înainte de a da cuvântul domnului senator Bãdulescu. Eu am întrebat numai cine o prezintã ºi mi s-a spus cã domnul senator Bãdulescu din partea grupului dumneavoastrã parlamentar. Domnilor colegi, dintre semnatarii acestei moþiuni existã vreo persoanã care îºi retrage semnãtura, acordul?

## Nu!

Vã mulþumesc, domnilor colegi.

Trecem la punctul 4, dezbaterea Moþiunii privind privatizarea, semnatã de 38 de domni senatori.

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã procedura ºi ce timpi s-au repartizat. Pentru dezbaterea acestei moþiuni, Biroul permanent al Senatului propune repartizarea timpului în felul urmãtor. I-am numãrat de 3 ori pe colegii din salã. Câþi erau? 75.

Prin urmare: 20 de minute, prezentarea moþiunii; 30 de minute pentru punctul de vedere al Guvernului; 25 de minute pentru Grupul parlamentar P.D.S.R; 14 minute pentru Grupul parlamentar P.D.; 13 minute pentru Grupul parlamentar P.N.L.; 13 minute pentru Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.; 8 minute pentru Grupul parlamentar U.D.M.R.; 6 minute pentru Grupul parlamentar P.R.M.; 5 minute pentru Grupul parlamentar P.U.N.R.; 16 minute pentru colegii independenþi Ñ 4 minute pentru fiecare vorbitor Ñ prin urmare, din partea colegilor independenþi, patru domni vorbitori.

## Cinci!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

16 minute împãrþit la 4, dupã socotelile mele nu mai ºtiu cât fac.

4! Dupã matematicã. În politicã poate face ºi 20.

Depinde cât vorbesc. V-am spus 4 maximal, domnilor colegi. Dacã în 16 minute puteþi înghesui 5Ð6 vorbitori, foarte bine.

Îl invit pe domnul senator Bãdulescu. Dumneavoastrã prezentaþi moþiunea, da?

Domnul senator Gherman.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Nu. Dacã este nevoie sã mai semnez o datã, sã am douã semnãturi...

Înþeleg cã nu. Domnule senator Bãdulescu, aveþi cuvântul.

## Moþiune.

În conformitate cu prevederile art. 111 alin. 2 din Constituþia României ºi ale art. 125 ºi 129 din Regulamentul Senatului, 32 senatori aparþinând Grupului parlamentar P.D.S.R., 3 senatori aparþinând Grupului parlamentar P.U.N.R. ºi 3 senatori cu statut independent, semnatari ai prezentei moþiuni,

Ð având în vedere cã în perioada 1997Ð1999 ºi cu deosebire în anul 2000 s-au înregistrat grave încãlcãri ale legii referitoare la privatizarea societãþilor comerciale, cu consecinþe extrem de pãgubitoare pentru avuþia naþionalã pentru populaþia þãrii; Ð þinând seama cã prin reglementãrile adoptate, unele fãrã dezbateri în Parlament, actuala coaliþie de dreapta a creat mecanisme care au favorizat anumite grupuri de interese care, prin speculaþii ºi interpretãri forþate ale legilor, au cumpãrat active la preþuri derizorii, amplificând corupþia ce însoþeºte acum procesul de privatizare, întrucât procesul de privatizare a fost scos de sub controlul Curþii de Conturi, privind legalitatea de privatizare ºi corectitudinea evaluãrii bunurilor de privatizat, iar membrii Consiliului de administraþie ºi salariaþii Fondului Proprietãþii de Stat nu rãspund pentru operaþiunile efectuate în numele Fondului Proprietãþii de Stat; Ñ considerând cã interesul naþional este grav prejudiciat prin lipsã de transparenþã ºi prin voluntarismul deciziei instituþiilor guvernamentale în ceea ce priveºte privatizarea societãþilor comerciale ºi a companiilor naþionale din domenii de importanþã strategicã;

Ñ apreciind cã, prin privatizãrile de ultim moment, nu numai cã se agraveazã starea de haos din economie, dar este serios afectatã substanþa economiei naþionale, cu repercusiuni sociale asupra condiþiilor de viaþã ale majoritãþii populaþiei, mai ales prin pierderea masivã a locurilor de muncã ºi diminuarea drasticã a veniturilor;

Ñ având în vedere cã ne gãsim în plinã campanie electoralã pentru alegerile parlamentare ºi prezidenþiale ºi cã, prin tot ceea ce fac, Guvernul ºi Fondul Proprietãþii de Stat urmãresc doar ca acþiunile de privatizare sã fie realizate în condiþii oneroase, în folosul unor grupuri de interese din sfera puterii actuale ºi, pe cale de consecinþã, sã accelereze distrugerea economiei þãrii, cu grave efecte în plan social;

1. Membrii grupurilor parlamentare ºi senatorii independenþi semnatari considerã cã privatizarea este o componentã esenþialã a construirii unei economii concurenþiale de piaþã ºi trebuie sã fie un proces benefic pentru ansamblul societãþii româneºti, atât din punct de vedere economic, cât ºi social.

Privatizarea nu trebuie sã fie un scop în sine, ci un mijloc transparent de creºtere ºi eficientizare economicã, de absorbþie a forþei de muncã, adicã opusul a ceea ce se petrece în ultima vreme Ñ vânzarea unor societãþi la preþuri simbolice, disponibilizãri masive de personal, închideri de societãþi comerciale anterior profitabile, pierderea unor pieþe de desfacere în favoarea unor concurenþi ai produselor româneºti.

2. Fondul Proprietãþii de Stat a desfãºurat sistematic acþiuni ilegale de înstrãinare a capitalului de stat, extrem de pãgubitoare pentru avuþia naþionalã, prin: propunerea unor preþuri de ofertã mai mici decât cele stabilite de piaþã; selectarea ofertelor în funcþie de interesele clientelei politice ale actualei guvernãri; evitarea sau trucarea licitaþiilor; lipsa oricãrui control în perioada post-privatizare; interzicerea controlului instituþiilor specializate asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat.

3. Climatul economic nefavorabil, legislaþia instabilã ºi corupþia extinsã au alungat din România marii investitori, aºa cum aratã toate rapoartele instituþiilor europene ºi mondiale. Dovada este datã de faptul cã adevãraþii investitori strãini nu sunt interesaþi de procesul de privatizare din România, aºa cum este el promovat în momentul de faþã.

4. În ultimul timp, caracterul ilegal ºi dãunãtor interesului naþional al activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat se agraveazã, manifestãrile ilegale concretizându-se într-un adevãrat jaf al economiei naþionale. Se fac încercãri disperate pentru grãbirea ºi privatizarea la orice preþ, pânã în luna decembrie 2000, a unor societãþi comerciale care

funcþioneazã cu bune rezultate economice ºi financiare, din domeniul industriei, agriculturii, transporturilor, din sistemul bancar, al asigurãrilor ºi în mod special ALRO Slatina, TAROM, PETROMIDIA, SIDEX, multe întreprinderi cu profil viticol ºi altele.

5. Guvernul Isãrescu sprijinã acþiunile frauduloase, adoptând o serie de acte normative pentru scutirea sau reducerea debitelor curente ºi a majorãrilor de întârziere pe care societãþile care se privatizeazã le au cãtre statul român.

Acest lucru se adaugã reeºalonãrilor de datorii, pe care miniºtrii P.N.Þ.C.D., P.N.L., P.D. le-au acordat societãþilor economice conduse de persoane aparþinând clientelei lor politice.

6. Considerãm cã se impune ca toate privatizãrile aflate în proces de negociere cu firme de reputaþie internaþionalã, având potenþial financiar ºi tehnologic ridicat, sã fie supuse controlului Curþii de Conturi, iar încheierea oricãrui alt contract de privatizare sã fie suspendatã pânã la constituirea noului Parlament rezultat din alegerile din 26 noiembrie 2000 ºi a acordãrii încrederii Guvernului de cãtre Parlament.

Semnalãm, pe aceastã cale, eventualilor parteneri strãini cã pot, fãrã ºtiinþa lor, sã fie atraºi, în perioada campaniei electorale, în acþiuni de privatizare ilicitã.

7. În ultimele douã luni dinaintea alegerilor, Guvernul este preocupat de restructurarea activitãþii societãþilor naþionale ºi a regiilor autonome, dar nu prin mãsuri care sã conducã la rezultate economico-financiare mai bune ºi, implicit, la reducerea preþurilor ºi tarifelor plãtite de populaþie pentru produsele ºi serviciile prestate de acestea, ci prin vânzarea unor active aflate în patrimoniul acestora.

Aceasta constituie încã o dovadã cã interesul miniºtrilor P.N.Þ.C.D., P.D., P.N.L. nu a fost reforma structuralã, pentru care ar fi avut timp patru ani, ci dimpotrivã, promovarea unei gestiuni care sã le permitã, ºi prin vânzarea de active ale regiilor, în acest moment, afaceri clientelare.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc, domnule senator, dar v-aº ruga sã rãmâneþi acolo, pe locul iniþiatorului. Vã rog frumos.

Trecem la urmãtoarea poziþie Ñ 30 de minute, punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Mircea Ciumara: Ñ** _ministru de stat, preºedintele Consiliului de Coordonare EconomicoFinanciarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Þinând seama de obiectul moþiunii, vã cer permisiunea sã vã economisesc timpul, sã nu mã implic cu nimic în dezbateri, sã-l las pe domnul preºedinte Sârbu, eu numai sã stau în salã, sã iau act de argumentele ºi voinþa dumneavoastrã finalã exprimatã.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Deci Guvernul este sub domnul Sârbu!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog, domnul preºedinte Sârbu, înþeleg.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Notaþi asta: Guvernul este sub domnul Sârbu!

Eu vã respect opinia, dar nu este ºi opinia mea.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, vã rog, nu mai...

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Este o chestie foarte serioasã. În acest moment, Guvernul îºi ia responsabilitatea sã nu aibã nici o responsabilitate în legãturã cu Fondul Proprietãþii de Stat ºi nici un punct de vedere.

Atenþiune! Guvernul nu are punct de vedere!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi, nu s-a încheiat discuþia... Staþi puþin!

Vã rog! Vã rog frumos sã nu mai discutãm între noi!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Totuºi, ne gãsim la o abordare total în afara cutumelor cu care suntem obiºnuiþi în dezbaterile unui document de o asemenea importanþã, cum este o moþiune prezentatã aici, în Senat, când Guvernul nu are nimic de spus.

Deci îmi pare rãu cã se induce încã de la începutul dezbaterii ºi noi, Partidul Democrat, ca participanþi în acest Guvern, nu putem decât sã ne delimitãm de o asemenea poziþie a unui ministru care reprezintã Guvernul, când se induce impresia, sentimentul cã Fondul Proprietãþii de Stat nu rãspunde nici mãcar în faþa Guvernului.

Deci este vorba de o altã entitate, de care Guvernul ia distanþã. Eu nu pot sã accept, în numele Partidului Democrat, al Grupului parlamentar din Senat, o asemenea poziþie ºi solicit ministrului de stat, domnului Mircea Ciumara sã prezinte poziþia Guvernului chiar de la începutul acestei dezbateri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, este o interpretare forþatã. Aþi cerut procedurã, dar dumneavoastrã aþi fãcut o declaraþie sau aþi exprimat un punct de vedere. Aceasta nu este procedurã.

Vã rog frumos sã nu mai confundaþi elementele de regulament... Vã rog foarte mult... Vã rog foarte mult, nu este procedurã, este interpretarea dumneavoastrã. La timpul alocat grupului dumneavoastrã parlamentar puteaþi sã spuneþi acelaºi lucru.

În al doilea rând, domnul ministru de stat Ciumara nu a spus cã pe parcursul a 30 de minute, dupã punctul de vedere al F.P.S.-ului, nu va avea un punct de vedere al Guvernului. Vã rog frumos!

Haideþi! Vã rog, domnule preºedinte Sârbu.

Haideþi sã nu forþãm interpretãrile. Mie îmi place sã fiu obiectiv cât pot.

**Domnul Radu Sârbu Ñ** _preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De peste zece ani, în þara noastrã a fost demaratã tranziþia spre economia de piaþã. Cu toate progresele semnificative realizate în ultimii patru ani pe calea reformelor, România se gãseºte ºi acum pe un loc nedorit într-un clasament al þãrilor din zonã.

De aproape 11 ani, practic, totalitatea forþelor politice semnificative din România îºi declarã public ataºamentul faþã de privatizare, ca principalã metodã de introducere a mecanismelor economiei de piaþã în economia naþionalã.

Cu toate realizãrile din ultimii 4 ani, se considerã cã acest proces se desfãºoarã prea lent ºi cã suntem mult în urma unor þãri din zonã, nu numai Cehia, Polonia ºi Ungaria, dar, mai recent, ºi Bulgaria.

Aprecieri mai curând negative privind ritmul general al reformei în România în ultimii zece ani aparþin nu numai unor observatori politici, dar ºi organismelor Uniunii Europene, Bãncii Mondiale, unor guverne ale þãrilor dezvoltate, mass-mediei interne ºi, mai ales, internaþionale.

Ar fi fost astfel de aºteptat ca instituþiile cele mai înalte ale statului sã intervinã ºi sã analizeze activitatea tuturor instituþiilor publice implicate în procesul de privatizare ºi vinovate de întârzierile înregistrate. Ele ar fi avut posibilitatea sã dispunã mãsuri pentru accelerarea acestui proces, sã îmbunãtãþeascã cadrul legislativ în care se desfãºoarã. Un astfel de fenomen nu s-a înregistrat însã, din pãcate. Mai mult decât atât, persoane politice ºi partide întregi declarã, în contradicþie cu opinia generalã pe plan internaþional ºi cu realitãþile din þarã, cã în România reforma se realizeazã prea rapid ºi cã unele pauze sunt necesare.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Domnule, face declaraþii politice de 10 minute!

## **Domnul Radu Sârbu:**

Referitor la aspectele incriminate de semnatarii moþiunii de cenzurã, sunt de...

Domnilor colegi...

## **Domnul Radu Sârbu:**

...sunt de precizat...

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Ne abþinem aºa... dar nu cu declaraþiile politice!

Sã revinã la chestiune, domnule!

Referitor la aspectele incriminate de semnatarii moþiunii de cenzurã, sunt de precizat urmãtoarele...

Moþiune simplã!

## **Domnul Radu Sârbu:**

Moþiunii... Iertaþi-mã!

La punctul 1 se acuzã ”vânzarea unor societãþi la preþuri simbolice, disponibilizãri masive de personal, închideri de societãþi comerciale anterior profitabile, pierderea

unor pieþe de desfacere în favoarea unor concurenþi ai produselor româneºtiÒ.

Rãspuns: Privatizarea este un proces de dimensiuni mondiale, care se desfãºoarã atât în þãrile dezvoltate, cât ºi în þãrile în tranziþie spre economia de piaþã sau în þãrile în curs de dezvoltare de pe alte continente.

Decizia de privatizare este o decizie politicã ºi se pãrea cã asupra acestui punct toate forþele politice au ajuns la un consens. Aceastã decizie fiind luatã, privatizarea propriu-zisã reprezintã un proces cu un caracter comercial, în care intervin legile pieþei Ñ cererea ºi oferta, concurenþa. Acest lucru a fãcut ca legislaþia românã sã prevadã cu claritate faptul cã vânzarea se face la preþul de piaþã rezultat din raportul dintre cerere ºi ofertã, indiferent de metoda de privatizare, fãrã a exista un preþ minim de vânzare. Preþurile mai reduse obþinute în unele cazuri se datoreazã întârzierii procesului de reformã în România, timp de 6 ani, iar blocarea procesului de privatizare va face ca distorsiunile din economia româneascã sã se accentueze.

Blocarea privatizãrii va reprezenta un nou semnal negativ pentru investitori ºi va accentua dificultãþile în perioada urmãtoare.

Afirmaþia privind pierderea unor pieþe tradiþionale în ultimii ani datoritã privatizãrii este total nefondatã.

Este cunoscut ºi recunoscut faptul cã, în anii economiei centralizate, în România s-a dezvoltat o industrie cu caracter puternic energointensiv, la comandã politicã. Piaþa acesteia era constituitã în special din þãri ale fostului CAER, precum ºi din þãri cu care eram în relaþii politice preferenþiale, ca Irak, Libia, Iran ºi altele.

Prãbuºirea CAER, impunerea embargoului internaþional asupra unor þãri care reprezentau parteneri comerciali tradiþionali au condus la pierderea celor mai importante pieþe. Economia româneascã a trebuit sã-ºi cucereascã noi pieþe, la concurenþã cu cele mai prestigioase firme din þãrile dezvoltate. În acest context, exporturile româneºti au crescut de la 4,4 miliarde dolari în 1992 ºi 6,2 miliarde dolari în 1994, la peste 9 miliarde dolari în 2000. Aceastã creºtere a exporturilor reprezintã un semn clar ºi cert al câºtigãrii de noi pieþe ºi acest lucru a fost posibil, în cea mai mare parte, datoritã privatizãrii.

**:**

Ce vreþi sã spuneþi cu Jirinovski?

## **Domnul Radu Sârbu:**

Adoptarea moþiunii prin votul majoritar al actualului Senat transferã în mod pervers rãspunderea pentru blocarea privatizãrii actualei coaliþii majoritare, pentru cã marile întreprinderi din PSAL, CUG-urile, IUG-urile, ”RomanulÒ, ”TractorulÒ, ARO, ”SiderurgicaÒ Hunedoara, Industria Sârmei Câmpia Turzii, toate celelalte mari întreprinderi care fac subiectul privatizãrilor cu consultanþa bãncilor de investiþii, extrem de transparente, privatizãri care nu pot fi încheiate decât în perioada primãvara anului 2001 spre toamna anului 2001, ar fi compromise, pentru cã acum, când Guvernul a aprobat strategiile ºi Fondul Proprietãþii de Stat va publica anunþurile publicitare cu ofertele respective, nimeni nu va mai veni sã cumpere aceste companii într-o þarã în care Senatul suspendã procesul de privatizare, caz singular în Europa centralã ºi de rãsãrit, în þãrile fost comuniste.

Din aceastã cauzã, respingerea moþiunii reprezintã singura opþiune normalã.

Vã mulþumesc.

Staþi, staþi puþin! Domnule senator,...

A fost vexat întregul Senat. Precizare absolut necesarã: Ce doriþi sã spuneþi prin referirea la Jirinovski? Ce mesaj aveþi faþã de Senatul României, când aþi fãcut referirea la Jirinovski?

Nici reprezentantul celui...Îmi permiteþi sã rãspund, domnule preºedinte?

Nu, domnule senator. Domnule senator, vã rog sã ocupaþi locul! Vine acum rândul grupului dumneavoastrã parlamentar. Vã rog! Se vor pune toate întrebãrile, se vor da rãspunsurile... Vã rog!

Domnul ministru Ciumara. Aveþi 5 minute pentru a exprima punctul de vedere al Guvernului. Este vorba pe elementul de sintezã, domnule ministru.

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Guvernul a luat act cu satisfacþie de faptul cã semnatarii considerã cã privatizarea este o componentã esenþialã a construirii unei economii concurenþiale de piaþã ºi trebuie sã fie un proces benefic pentru ansamblul societãþii româneºti, atât din punct de vedere economic, cât ºi social.

Este, într-adevãr, o garanþie cã putem sã continuãm privatizarea spre binele societãþii româneºti.

În acelaºti timp, sunt aici juriºti de marcã, ºi vãd pe unul în faþa mea, care ºtiu bine cã cel care acuzã trebuie sã aducã probele, nu cel care se apãrã.

De data aceasta însã, din respect faþã de Senat, am venit noi cu probele la acuzaþiile dumneavoastrã, care sunt numai declaraþii.

Aº dori sã mã pronunþ dacã argumentele dumneavoastrã în privinþa...

## **Domnul Petre Ninosu**

**:**

Am pus o întrebare precisã...

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Nu intrã în competenþa mea domnul parlamentar din Rusia, Jirinovschi, iertaþi-mã... Nu mã întrebaþi pe mine!

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Dar în competenþa cui?

Domnule preºedinte, din partea iniþiatorului, am o corecturã de fãcut, dacã îmi permiteþi.

Mare parte din rãspunsurile domnului preºedinte Radu Sârbu, în care a menþionat, citez: ”nu se referã la problemele din moþiuneÒ Ñ sigur cã le-am primit, pentru cã toate acele citate referitoare la ”SevernavÒ, ”SiderurgicaÒ Hunedoara nu sunt menþionate în moþiune.

Probabil cã cei care i-au fãcut textul au încurcat puþin lucrurile. ªtiu, de altfel, de unde le-au luat, însã nu fac obiectul moþiunii. Le-am primit însã cu atenþie, pentru cã au fost singurele exemple concrete, cifre pe care domnul preºedinte ni le-a adus în atenþie, ºi de aceea le-am ascultat cu atenþie, mai ales cã Senatul a avut întotdeauna respect pentru reprezentanþii Executivului ºi sperãm cã ºi noi, la rândul nostru, sã fim trataþi la fel. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 25 minute. Vã rog, înscrieri.

Domnul senator Triþã Fãniþã, domnul senator Bãdulescu, domnul senator Ninosu, domnul senator Gherman.

Vã rog, domnul senator Bãdulescu, portofoliul de timp este de 25 minute. De aceea am fãcut înscrierile, ca sã ºtiþi între dumneavoastrã cum vã împãrþiþi timpul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Moþiunea privind Fondul Proprietãþii de Stat pe care o dezbatem astãzi îºi doreºte ca mãcar acum, spre sfârºitul actualei legislaturi parlamentare, Senatul sã-ºi poatã intra în prerogativele care îi sunt conferite de Constituþie, astfel încât, dupã anchetarea ºi controlul activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat, Hotãrârea Senatului nr. 38/17 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial nr. 531/ 23.10.2000, sã fie pusã în aplicare de Executiv, de urgenþã, aºa cum, de altfel, trebuie sã evolueze lucrurile într-o societate normalã, democraticã, în care separaþia puterilor în stat este efectivã.

Moþiunea îºi propune sã tragã un semnal, sã atenþioneze, sã conºtientizeze atât Guvernul, incluzând aici ºi Fondul Proprietãþii de Stat, cât ºi pe toþi cei care participã la procesul de privatizare, dar în egalã mãsurã ºi pe cei care suportã efectele privatizãrilor, asupra faptului cã privatizãrile care se doresc a fi fãcute în grabã în ultimele zile de agonie ale actualei puteri riscã sã fie afectate de tendinþa de vânzare în folosul unor grupuri de interese apropiate puterii, ºi nu în mod profitabil pentru economia naþionalã, respectiv pentru populaþie.

Moþiunea îºi propune sã însãnãtoºeascã relaþia vânzãtor-cumpãrãtor, modul de evaluare, negociere, contractare ºi derularea obligaþiilor contractuale, astfel încât privatizarea societãþilor comerciale sã se desfãºoare potrivit legii, cu transparenþã, prin atragerea unor investitori serioºi, fãcând din aceasta un proces benefic pentru ansamblul societãþii româneºti, atât din punct de vedere economic, cât ºi din punct de vedere social.

În ultima perioadã de timp este evidentã intenþia de grãbire ºi privatizare la orice preþ, în orice condiþii, a unor societãþi comerciale care funcþioneazã cu bune rezultate în domeniile industrie, agriculturã, transporturi, sistem bancar al asigurãrilor, între care s-au amintit aici ALRO Slatina, TAROM, SIDEX, ASTRA, PETROMIDIA care deja a fost vândutã, dupã pãrerea noastrã, la un preþ simbolic.

Trebuie sã avem în vedere totodatã faptul cã, în prezent, climatul economic nu este favorabil unor privatizãri de succes ºi aceasta se datoreazã lipsei de performanþã a guvernelor P.N.Þ.C.D.ÑP.D.ÑP.N.L.ÑU.D.M.R. de dupã 1996, corupþiei care în ultimii patru ani a devenit o problemã naþionalã, cât ºi instabilitãþii cronice a cadrului legislativ.

Domnul senator Triþã Fãniþã.

## **Din salã:**

Procedurã, domnule preºedinte! Alternanþã, domnule preºedinte!

## **Domnul Ion Solcanu**

_**:**_

Procedura era urmãtoarea. Fiecare reprezentant al grupurilor parlamentare solicitã cuvântul, iar dumneavoastrã, prin rotaþie, le daþi cuvântul.

Bine, domnul senator, de acord cu dumneavoastrã. Grupul parlamentar P.D. ºi se pregãteºte Grupul parlamentar P.N.L.

## **Domnul Ionel Aichimoaie:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Luarea mea de cuvânt a fost determinatã de rãspunsul pe care domnul preºedinte Sârbu, reprezentantul F.P.S.-ului, a reuºit sã-l dea aici, în plenul Senatului, ºi de faptul cã din luarea dânsului de cuvânt reiese pregnant cã tot Legislativul se face vinovat de faptul cã F.P.S.-ul mimeazã privatizãrile ºi face ceea ce face din privatizare.

Deci asta m-a determinat sã încerc din nou sã pun la punct sau sã corijez o atitudine care mi se pare total nelalocul ei.

Cred cã, în primul rând, Executivul ar fi avut obligaþia, faþã de o hotãrâre a Senatului României, sã dea un semnal pozitiv în acest sens ºi sã punã în aplicare Hotãrârea Senatului României care ar fi determinat atunci modificãri în structura de conducere a F.P.S.-ului ºi în acelaºi timp ar fi eliminat aceastã moþiune de cenzurã.

Sigur, dumneavoastrã motivaþi cã semnalul dat în exterior prin blocarea privatizãrii pânã la constituirea noului Legislativ este unul negativ.

Sigur, dar privatizarea, aºa cum ºtim fiecare ºi ºtim cu toþii, nu este un scop în sine, ci este un mijloc ºi este însoþitã, sau ar trebui sã fie, de o îmbunãtãþire calitativã, pozitivã a economiei.

Or, ne este indiferent semnalul care este în interior ºi faptul cã dumneavoastrã aþi reuºit, dumneavoastrã, cei care v-aþi ocupat de privatizare, sã faceþi ca privatizarea sã fie asimilatã cu aspecte negative în ceea ce priveºte efectele?!

Deci privatizarea, în loc sã aducã o creºtere pozitivã a economiei, ea, de fapt, este asimilatã de cãtre oameni

cu o nenorocire, iar manifestãrile care sunt la ora asta la marea majoritate a societãþilor unde încercaþi sã faceþi privatizarea demonstreazã încã o datã cã privatizarea este asimilatã cu ceea ce dumneavoastrã aþi reuºit sã faceþi, cu jaful, cu corupþia ºi cu alte comportamente ºi manifestãri la care sunteþi marea majoritate Ñ inclusiv din direcþiile teritoriale ºi din conducerea F.P.S. Ñ implicaþi.

Deci de asta cred cã este obligaþia Senatului ca la semnalul negativ dat deÉ la indiferenþa manifestatã a Executivului faþã de o hotãrâre a Senatului totuºi noi sã nu rãmânem pasivi.

Grupul parlamentar P.N.L., domnul senator Popovici. Se pregãteºte Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul Rãsvan Dobrescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ne aflãm în plinã campanie electoralã. Peste douã sãptãmâni au loc alegerile. Orice moþiune, fie ea moþiune de cenzurã, fie moþiune simplã, evident, nu are nici un efect practic.

Aceastã moþiune este un gest electoral, este un gest politic. Cine a iniþiat-o sã o voteze!

Partidul Naþional Liberal va vota împotriva acestei moþiuni. Repetãm, ea nu are nici un efect practic, este un gest electoral ºi un gest politic pe care ºi-l vor vota, desigur, iniþiatorii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnul senator Dobrescu, P.N.Þ.C.D.

mai în urmã faþã de celelalte candidate la aderare în Uniunea Europeanã, ceea ce poate fi ºi mai grav ºi se poate traduce, eventual, prin compromiterea definitivã a ºanselor de aderare a României.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

_**:**_

Hai, nea Rãsvane, e prea tragic, fãrã lacrimiÉ

Îmi cer scuze cã vã întrerup, domnule senator, când dumneavoastrã veþi încheia, voi continua eu.

Ceea ce ar trebui fãcut ar fi nu suspendarea procesului de privatizare pânã la sfârºitul anului, ci dimpotrivã, ar trebui ca ritmul privatizãrii, ritmul procesului de privatizare sã fie accelerat ºi mai mult.

ªi, dacã Guvernul ºi F.P.S.-ul ar trebui sã fie criticate, ar fi pentru ritmul prea lent al procesului de privatizare, dar ºtiu cã adoptarea unui ritm mai rapid decât cel adoptat nu ar fi posibilã din cauzele care v-au fost arãtate foarte clar de domnul preºedinte Radu Sârbu.

De aceea, P.N.Þ.C.D. considerã cã moþiunea pe care o dezbatem astãzi este contrarã interesului naþional, pentru cã este de naturã sã amâne ºi mai mult aderarea României la Uniunea Europeanã ºi chiar sã compromitã definitiv ºansele noastre de aderare.

Vreau sã vã spun cã suntem într-o cursã contra cronometru, toate þãrile din Est, pentru a atinge standingul economic al þãrilor din Uniunea Europeanã.

Deci trebuie sã ne miºcãm mai repede, mai repede decât am fãcut-o pânã acuma, ºi nu sã încetinim ritmul procesului de privatizare.

De aceea, eu consider cã orice parlamentar conºtient de bunul mers al treburilor þãrii, de interesul naþional, fundamental al României trebuie sã voteze împotriva acestei moþiuni.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am cãzut cu toþii de acord, toate partidele reprezentate în Parlament, indiferent cã sunt la putere sau sunt în opoziþie, cã integrarea în Uniunea Europeanã este un þel strategic al României, o condiþie _sine qua non_ pentru ca România sã se ridice la un nivel mulþumitor din punct de vedere economic ºi al nivelului de trai.

Am primit foarte recent semnale îngrijorãtoare de la Comisia Europeanã. Aceste semnale sunt foarte negative ºi ele denotã o rãmânere în urmã a României, în aºa fel încât, în materie de economie de piaþã ºi de privatizare, România se situeazã din pãcate pe ultimul loc dintre þãrile din Est, foste comuniste.

ªi cauza rãmânerii noastre în urmã este ritmul prea lent al privatizãrii, una din cauzele majore. ªi iatã cã moþiunea pe care o dezbatem astãzi propune suspendarea procesului de privatizare pânã la sfârºitul anului. ªi ce înseamnã acest lucru? Înseamnã cã moþiunea ne propune indirect, dar ne propune, rãmânerea României ºi

## **Domnul Verestoy Attila:**

Domnule preºedinte, onorat Senat, câþi suntem încã prezenþi ºi câþi vom mai fi ºi dupã alegeri, pentru cã pe undeva aici se joacã o mizã, aºa cum a menþionat colegul de la Partidul Naþional Liberal, de a capta ceva din electorat.

Nu ºtiu de ce au nevoie unele partide sã încerce sã facã acest lucru printr-o moþiune acum.

Din pãcate, în þara asta s-a creat o psihozã cã totul merge prost ºi aceasta va avea un recul, probabil, va avea un recul atunci când, eventual, s-ar putea sã se întâmple sã fie o schimbare de guvernare. Nu-i sigur nici acuma.

În momentul de faþã, noi trebuie sã constatãm urmãtorul lucru: toþi cei care au iniþiat aceastã moþiune, nu mã îndoiesc cã doresc ºi ei binele acestei þãri ºi nu mã îndoiesc cã, dincolo de angajamente pe care în comun le-am luat, au luat în serios dorinþa majoritãþii acestei þãri de a trece din proprietate de stat în proprietate privatã economia. În momentul de faþã, acest proces, din pãcate, este încã la început.

ªi dacã stopãm acest dram de demers în bine, atunci rãmâne tot acolo. Dupã opinia U.D.M.R.-ului, scopul privatizãrii, implicit al bunãstãrii pe care o dorim cu toþii, este crearea bunului contribuabil, pentru cã în momentul de faþã tot ce este în sectorul de stat este un prost contribuabil. Nu furnizeazã, ci mãnâncã din buget, ºi nu creeazã, ci consumã. Sigur cã într-un proces complex, aºa cum s-a desfãºurat în toate þãrile est-europene, existã multe erori. Nimeni nu a negat acest lucru. Pânã în Õ96 nu prea a existat, pentru cã nu am demarat procesul. O mare parte din economie în Õ96 am gãsit-o sub stãpânirea tuturor, deci a nimãnui. A trece sub stãpânirea unui stãpân-proprietar, responsabil, sigur cã a creat ºi anumite breºe, anumite cãrãri obscure sau ascunse prin care unii, probabil, au profitat de imperfecþiunile sistemului de trecere din proprietate de stat în proprietate privatã. Dar eu consider cã în orice stat care doreºte sã fie parte în Uniunea Europeanã, acest lucru este controlat de justiþie. ªi e treaba justiþiei sã caute cine sunt cei care sunt vinovaþi pentru cã au ajutat pe unii sã profite sau cine a profitat nemeritat în urma acestui demers de privatizare. Sigur, noi trebuie sã ne raportãm unde suntem ºi nu unde am dori sã fim. Noi trebuie sã avem ca scop unde dorim sã fim ca o întreprindere, o societate comercialã care se aflã în momentul de faþã într-un angrenaj economic destul de defavorabil sã poatã sã fie valorificat la potenþialul pe care îl are. În acest potenþial credem Ñ noi credem Ñ, dar rãmâne sã fim capabili sã convingem ºi pe alþii sã contribuie în mãsura în care noi evaluãm la a asigura ºi o infuzie în buget în urma privatizãrii. E greu de fãcut acest lucru ºi trebuie sã vã spun cã greºelile provin încã din 1990. Tot în acest Parlament am fost cu mulþi colegi, deci mã fac ºi eu vinovat Ñ cum ar trebui sã se facã vinovaþi mulþi din semnatarii acestei moþiuni Ñ cã nu am pregãtit un mediu economic prielnic pentru a valorifica la potenþialul pe care noi ºtim cã îl avem în momentul privatizãrii. Vedeþi, multe din privatizãrile astea merg anevoios pentru cã sunt înglobate cu datorii aceste societãþi pe care nu am reuºit sã le epurãm din timp. Societãþile astea au un excedent de, zicem noi, ”forþã de muncãÒ, eu spun ”ºomeri ascunºiÒ în interiorul acestora, întrucât nu am avut capacitatea de a avea un program coerent de reconversie a forþei de muncã, care este una din condiþiile pentru ca aceste societãþi sã fie atractive.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator, dar aþi depãºit timpul, sã ºtiþi. Grupul parlamentar P.R.M. ia cuvântul? Nu. Grupul parlamentar P.U.N.R.? Domnul senator Sãndulescu. Vã rog sã vã încadraþi în timp, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Consider cã ar fi fost necesar ca discuþiile pe care le purtãm aici sã porneascã de la urmãtoarea premisã: salariul mediu pe economia naþionalã era acum o lunã de zile de 87 de dolari. În celelalte þãri care au pornit tot de acolo de unde am pornit ºi noi Ñ mã refer la Polonia, la Cehia, la Ungaria, la Estonia, la Letonia, la Lituania Ñ salariul mediu la ora actualã pe economie este de ordinul 450 de dolari. Deci ceea ce am reuºit noi în 10 ani de zile, datoritã modului în care a fost condusã þara, a fost sã stãm pe loc. Eventual chiar sã mergem înapoi. ªi acesta este punctul de vedere de la care ar trebui sã plecãm. Fiindcã existã douã explicaþii pentru aceastã situaþie gravã, deosebit de dezastruoasã. Este, pe de o parte, modul cum a fost gestionatã economia þãrii, cum a fost condusã economia þãrii de clientela politicã a partidelor care au fost la putere de 10 ani de zile încoace ºi, în al doilea rând, modul în care au fost fãcute privatizãrile. Privatizãrile trebuiau sã ajute la ieºirea din impas ºi nu sã ne aducã în situaþia în care suntem acum. De aceea trebuie sã discutãm lucrurile obiectiv ºi pe date, nu pe diverse teorii. De exemplu, domnul preºedinte Sârbu spunea: ”Domnule, situaþia este ºi din cauza faptului cã am pierdut pieþele.Ò Bun. Dar situaþia a fost aceeaºi ºi pentru celelalte þãri. ªi celelalte þãri au pierdut pieþele. Dar la ele salariul mediu a crescut de aproape ºase ori. ªi la noi a bãtut chiar în retragere dacã þinem seama de faptul cã dolarul a crescut, de fapt nici nu mai e 87 de dolari la ora actualã. Asta este situaþia. Oamenii vor muri de foame ºi de frig iarna aceasta. ªi suntem de vinã. Sunt în primul rând de vinã executivele care au fost la putere. ªi suntem de vinã ºi noi cã nu am pus picioarele în prag, cã þara a fost condusã prin ordonanþe de urgenþã, prin ordonanþe ºi hotãrâri de guvern. Parlamentul a fost neglijat. Este vina noastrã cã am ajuns aici.

Vã rog, treceþi la problema Fondului Proprietãþii de Stat, domnule senator.

Da. Pãi, la problema Fondul Proprietãþii de StatÉ Pãi, de aici am spusÉ a doua componentãÉ

Vã rogÉ

DomnuÕ senator, ºtiu foarte bine. Deci a doua componentãÉ am spus cum au fost fãcute privatizãrile. ªi domnul preºedinte Sârbu spunea cã a fost respinsã la privatizare o anumitã societate cã nu a prezentat scrisoare de garanþie. Pãi, vã arãt eu ce s-a întâmplat la privatizarea ROMTELECOM!

Am primit date noi, acum, pe baza eforturilor personale depuse, din Cipru ºi din Grecia. Situaþia a fost dezastruoasã. La înfiinþarea OTEROM-ului, care a avut loc pe 26 octombrie, cu circa 10 sau 12 zile înainte de privatizarea ROMTELECOM-ului, existau 5.000 de acþiuni Ñ 4.000 care aparþineau OTE-ului din Grecia ºi 1.000 de acþiuni ale OTEROM-ului care pe 27 octombrie 1998 a cedat 999 de acþiuni ºi el, ca investitor strategic, a rãmas cu o acþiune. Nu am vãzut în documentele pe care le-am primit în legãturã cu privatizarea OTEROM care a fost scrisoarea de garanþie pe care o avea OTEROM-ul. Nu numai asta. Dar la 22 decembrie anul 1998 numãrul de acþiuni ajunsese la 336.734.683 de acþiuni a circa doi dolari acþiunea. Deci ajunsese la aproape 600 ºi ceva de milioane de dolari. Dar, luând comparativ, am luat datele cum a fost fãcutã privatizarea în Armenia. În Armenia, la 500.000 de telefoane, a fost estimat Armen Telecom-ulÉ a fost estimat cã valoreazã circa de ºapte oriÉ adicã ar fi trebuit sã fie de ºapte ori mai mult. Pentru noi adicã, un miliard ºi ceva. ªi noi am vândut cu 367 de milioane de dolari, am vândut drepturile noastre, am vândut monopolul pe care îl avea statul român. Acestea sunt problemele grave. Trebuie sã pornim când judecãm aceste

lucruri! Ce s-a întâmplat? Fiindcã privatizarea trebuia sã vinã cu bani. Nu au adus bani aici, nimic. Aceeaºi problemã ºi în Armenia. Nu ºi-au respectat investiþiile pe care trebuiau sã le facã. I-a urmãrit cineva? Nu i-a urmãrit nimeni. Nu e posibil aºa ceva. Oamenii suferã îngrozitor. În celelalte þãriÉ Domnul Rãsvan Dobrescu spunea cã sunt opiniile Comisiei Europene cã merge prea încet privatizarea. Pãi, ce s-ar fi întâmplat dacã mergea mai repede? Dezastrul era ºi mai mare. Vindeam pe nimic ºi restul pe care îl mai avem. Eu nu sunt de acord ºi moþiunea nu cere ca sã se sisteze privatizãrile. Discuþiile se vor purta, numai sã nu se mai semneze. ªi important este ca de acum, înainte sã se semneze, înþelegerile de privatizare sã fie verificate de Parlament. E o comisie multipartinicã a Parlamentului. Ca sã nu mai fie la mâna unui singur partid sã realizeze ceea ce a realizat; dezastrul în care ne aflãm.

ªi eu vã spun acelaºi lucru.

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

Eu am spus cã nu am insultat colegii ºi sunt dispus sã suport consecinþele. Nu au decât sã mã dea în judecatã. Eu am probele pentru ceea ce spun. Dar situaþia e mai gravã. Fiindcã am fost oprit pe stradã de oameni care mi-au spus acest lucru: ”Domnule senator, aþi greºit când aþi spus cã þara a fost condusã de derbedei. Aþi greºit, fiindcã nu e adevãrat. Þara a fost condusã de borfaºi.Ò Asta spun oamenii de pe stradã. Asta spun. Duceþi-vã ºi întrebaþi-i!

Aici ne gãsim.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Dumitraºcu. Deci la independenþi. Domnule senator, sã ºtiþi cã la patru minute exact vã întrerup pe fiecare, pentru cã sunteþi exact patru înscriºi: domnul Dumitraºcu, domnul Ciurtin, domnul Pãvãlaºcu ºi domnul Zavici. Exact dupã patru minute vã întrerup, domnule senator, vã spun dinainte, sã nu discutãm în contradictoriu.

Am sã fiu atent. Domnilor, în calitate de om care lucrez în aceastã instituþie de zece ani jumate am rãmas uimit sã constat cã privatizarea este un scop în sine, nu un mijloc. Am rãmas uimit sã constat cã, deºi noi am votat ca cea mai mare parte a mijloacelor financiare obþinute prin privatizãri sã meargã la investiþii, investiþii nu mai existã. Cuvântul este anacronic ºi aº zice chiar anarhic. În România sã faci investiþii! Ele merg direct la cheltuieli. Curtea de Conturi nu mai are putere asupra Fondului Proprietãþii de Stat. Fondul Proprietãþii de Stat e scos de sub puterea legii. Lipsa oricãrui control a dus la atitudinea de obrãznicie, de tupeu ºi de cinism, cu care suntem obiºnuiþi din partea acestui din urmã preºedinte al Fondului Proprietãþii de Stat.

Domnilor, permiteþi-mi sã spun cã Fondul Proprietãþii de Stat este cel care a atacat în temeliile lui fundamentale statul de drept. Nici o instituþie din aceastã þarã, nici chiar Ministerul Justiþiei, nu a atacat fundamental, profund, demolator ca Fondul Proprietãþii de Stat. Afirm aici cã numai Uniunea Sovieticã a dãunat mai mult þãrii noastre, prin jaful economic, decât Fondul Proprietãþii de Stat. Fondul Proprietãþii de Stat e pe locul doi în aceastã þarã, motiv pentru care am cerut, pornind, este evident, de la ideea de nevinovãþie, Ministerului de Interne ºi altor organisme abilitate sã nu permitã oamenilor care lucreazã în organismele Fondului Proprietãþii de Stat sã plece cu diferite paºapoarte diplomatice ºi s-o ºteargã diplomatic ºi nediplomatic din aceastã þarã pânã când nu se va face luminã. Am spus luminã, nu dreptate. Pentru cã aº porni, este evident, de la ideea cã este o nedreptate.

Domnilor, m-am referit Ñ ºi am cerut aici rãspuns Ñ ce e cu navele? Ce e cu vânzarea a 30 de nave în mai puþin de un an? Preþurile care s-au luat pe ele sunt de-a dreptul minore faþã de cantitatea de combustibil ºi de mãrfurile care erau pe ele.

Domnilor, s-a distrus sistemul; s-a distrus sistemic. Sistemul de irigaþii, sistemul de pãmânturi cucerite de sub ape, sistemul de holdinguri. În toatã lumea asta au loc fuziuni, noi facem fisiuni.

Domnilor, vom ajunge ºi în energia atomicã sã reuºim acapararea energiei prin fuziuni ºi nu prin fisiuni. Dumneavoastrã aþi mers numai pe aceastã idee care v-a permis. Atenþiune! Va veni un timp în care vom plânge dupã institutele de cercetare. E posibil? Aceasta nu e politicã comercialã, aceasta nu e politicã de stat. Aceasta este politicã de trãdare naþionalã. Vânzarea institutelor tehnice de cercetare cu tot ceea ce au ele în portofoliu este politicã de trãdare naþionalã. Acuz pe aceia care se dedau acestei idei de trãdare de þarã.

Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

Au trecut douã minute ºi 37 de secunde. SugerezÉ

Au trecut peste 5 minute, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

Astea sunt minutele din urmã ale guvernãrii ºi sunt foarte repezi. Deci sugerez noului Guvern, noului Parlament sã facã ceea ce trebuie.

Domnilor, de unde ideea asta cã noi suntem în întrecere cu cineva? De unde ideea cã noi am pornit pe o sutã de metri sau pe cinci sute de metri sau pe patru sute de metri garduri? Cã noi suntem în întrecere cu nu ºtiu cine ºi cã privatizarea este neapãrat elementul esenþial? Nu, domnilor. Noi avem interese ale patriei de apãrat. Interesele economiei naþionale. Noi vrem sã colaborãm cu capitalul strãin de pe poziþiile de pe care suntem. Dar, dacã nu putem din picioare, mãcar din genunchi, nu de-a buºilea. M-a întristat pãrerea unui naþional-liberal care n-a auzit de politica prin noi înºine. Nu m-a întristat, mi-a provocat o durere fãrã margini. Politica prin noi înºine este politica de a trata cu unul mai puternic decât tine, dar de a trata prin inteligenþã. De altminteri, oamenii aceºtia de la F.M.I. ar vrea sã le fim parteneri inteligenþi ºi demni în mãsura în care se poate. Ori Fondul Proprietãþii de Stat nu a fãcut lucrul acesta. M-am mirat? Nu l-am ºtiut pe prietenul nostru de la U.D.M.R. Ñ care a vorbit puþin mai înaintea mea Ñ ca fiind un slalomist. Dumneavoastrã aþi înþeles ceva din ce a spus acest vajnic reprezentant al U.D.M.R.-ului? Cã o fi aºa, cã o fiÉ Se zice cã ar avea interese particulare. Nu mã intereseazã ºi nu achiesez la o asemenea acuzaþie indiferent de unde ar veni ea, dar a spus-o cam aºaÉ zâmbind sub mustaþa sa, pentru cã face parte dintre cei 831 de secui care trãiesc în aceastã þarã dupã ce au fost uciºi de cãtre comuniºti.

Onorabililor, domnilor, ideea este cã nici din punct de vedere filozofic, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere moral aceastã fãrã urmãri momentane moþiune nu trebuie respinsã. Ea trebuie votatã cum se cuvine, mãcar pentru un gest de moralitate al neamului românesc ai cãrui reprezentanþi mai suntem încã pentru viitorul care va veni. Aceasta este o obligaþie. Noi în acest moment aruncãm viitorului Guvern ºi viitorului Parlament în braþe o problemã deosebit de durã. Dacã o ”moleºimÒ acum, la sfârºit de sesiune ºi de legislaturã, nu am ajuns nicãieri.

Domnilor, ideea este cã numai printr-un vot secret se poate obþine adevãrata voinþã a oamenilor care suntem aici.

Domnilor, Partidul Socialist Român al cãrui unic reprezentant suntÉ

Éapãrã interesele patriei, fãrã îndoialã, în mãsura în care se poate, ºi este lucid cu toate lucrurile acestea. El a adus la aceastã tribunã multe dintre afacerile... nu business, ”afacereÒ! S-a spus nu ºtiu în ce fel aici de ”borfaºiÒ ºi nu ºtiu ce. Sigur, cuvântul este ca un mic dãunãtor de câmp, pe câtã vreme aici este o oaste de lãcuste, ceea ce înseamnã mult mai mult, fãrã îndoialã. Deci Partidul Socialist Român voteazã prin mine aceastã moþiune pe care am ºi terminat-o.

Sã trãiascã România, dacã mai poate sã trãiascã încã o lunã de zile pânã mai stau ãºtia la putere!

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Procedurã, dacã îngãduiþi, 10 secunde! Partidul Socialist Român nici nu a intrat bine în Senat ºi va ieºi imediat.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, dumneavoastrã aveþi un discurs simpatic, dar vã spun cã aþi luat ºi din timpul de puncte de vedere ale colegilor dumneavoastrã. Am înþeles cã aþi fãcut o propunere, da?

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

_**:**_

Da, am fãcut o propunere.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

E propunere sau e sugerare?

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

_**:**_

Nu sugestie, ce, eu dau sugestii?!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

DomnuÕ senator, eu vã întreb în calitate de preºedinte de ºedinþã, pentru cã trebuie sã ºtiu ce fac mai departe.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

_**:**_

Propunerea mea este aceasta, a votului secret.

Da, bine. Am reþinut. DomnuÕ senator Triþã Fãniþã, Grupul parlamentar P.D.S.R. Vã rog! Mai aveþi 12 minute, sã ºtiþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Dezbaterea moþiunii referitoare la privatizare poate constitui moment de referinþã pentru întreaga activitate a Senatului României în actuala legislaturã. Este un prilej pe care nu avem dreptul sã-l irosim. Consider cã votul de astãzi în favoarea moþiunii trebuie înþeles corect, întrucât cei interesaþi sã muºamalizeze gravele încãlcãri ale legii în domeniul privatizãrii fac eforturi disperate pentru a prezenta în oglinzi strâmbe poziþia P.D.S.R. Nu este vorba în nici un caz de oprirea procesului de privatizare, ci de mãsuri operative pentru a se pune capãt jafului care s-a intensificat sub pretextul cã se face privatizarea. Cunoaºtem cu toþii, de la dezbaterea raportului, foarte documentat, activitatea total nesatisfãcãtoare, plinã de abuzuri ºi fãrãdelegi a conducerii Fondului Proprietãþii de Stat, cã au fost aduse ºi se aduc în continuare daune considerabile întregii economii naþionale ºi, în ultimã instanþã, tuturor cetãþenilor þãrii.

În aceastã goanã nebuneascã pentru privatizare, cât mai multe, indiferent de preþul plãtit, au fost incluse, cum se ºtie, ºi fostele IAS-uri. Întrucât pe ordinea de astãzi este prevãzutã prezentarea raportului preliminar privind modul în care s-a fãcut ºi se face privatizarea acestor mari ºi importante unitãþi agricole, nu aveam iniþial intenþia sã mã ocup de acest subiect. Însã ieri domnul ministru Ioan Mureºan a organizat o conferinþã de presã extraordinarã la care s-a dedat în cel mai suburban limbaj cu putinþã la atacuri nedemne la adresa Senatului României care a îndrãznit, vezi Doamne!, sã-ºi exercite atribuþiile constituþionale ºi sã cerceteze modul în care s-a fãcut ºi se face privatizarea fostelor IAS-uri. Asemenea tuturor oamenilor care se simt cu musca pe cãciulã, nu a rãspuns la nici una din constatãrile comisiei de anchetã ºi a adresat în mod nepermis cuvinte jignitoare la adresa preºedintelui SenatuluiÉ îmi pare rãu cã a plecat domnul Quintus.

## **Din salã:**

E aici!

Foarte bineÉ domnului preºedinte Ion Iliescu, precum ºi a unor colegi senatori. Desigur, nu polemizez cu cei care folosesc un limbaj de maidan. Numai cã din reacþiile domnului Mureºan sesizãm limpede cã el ºi grupurile de interese pe care le reprezintã au intrat în panicã ºi ºi-au pierdut autocontrolul. Este foarte grav, pentru cã mai au încã drept de decizie ºi pot sã prãduiascã mai mult ºi mai repede din avuþia þãrii. Au intrat în panicã, pentru cã nu mai au prea mult timp sã-ºi ducã planurile demolatoare pânã la capãt. Au intrat în panicã, pentru cã matrapazlâcurile lor au ieºit la luminã. Au intrat în panicã, pentru cã riscã sã nu mai fie aleºi în viitorul Parlament. ªi acum, pe ultimii metri, vor sã nu mai lase piatrã pe piatrã. Domnul Mureºan ºi acoliþii lui oferã un spectacol jalnic. Pãcat cã aceste ultime zvârcoliri se fac sub emblema unui partid care pentru trecutul lui istoric meritã toatã cinstirea, tot respectul. Ei duc însã numele acestui partid în deºert Ñ aºa cum se spune Ñ demolând nu numai agricultura, ci ºi propriul partid. Ceea ce s-a întâmplat ºi se întâmplã cu fostele IAS-uri este caracteristic ºi privatizãrilor din industrie, comerþ, turism ºi din celelalte domenii de activitate. Se încheie contracte de vânzare-cumpãrare care nu respectã prevederile legii, eliminându-se orice urmã de transparenþã. Adjudecarea se face de cãtre participanþii aleºi pe sprânceanã de camarila de la Fondul Proprietãþii de Stat.

Se ºtie dinainte cine trebuie sã câºtige ºi cine sã piardã.

Sunt eliminaþi investitorii serioºi dacã nu fac parte din grupurile de interese legate de ºefii mai mari sau mai mici de la F.P.S.

Extrem de grav este modul în care se face evaluarea, profitându-se de faptul cã s-a exclus, printr-o lege strâmbã, Curtea de Conturi de la controlul acestor operaþiuni esenþiale.

Nu se respectã valoarea de piaþã, ceea ce face ca statul sã fie pãgubit de sume imense. Clauzele referitoare la investiþii sunt fie formale, fie nu se îndeplinesc, se forþeazã lucrurile fãrã sã se þinã seama de efectul dezastruos al unor privatizãri abuzive. Stimaþi colegi,

Semnalez încã un fapt peste care nu putem sã trecem.

Grupul parlamentar P.D.S.R. ºi-a consumat timpul alocat.

Grupul parlamentar P.D. mai are la dispoziþie 3 minute din cele 14.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi senatori,

Doamnelor ºi domnilor,

Intervenþia mea în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat din Senat pe marginea acestei moþiuni pe care o dezbatem, iniþiatã de Grupul parlamentar P.D.S.R., nu doreºte sã reitereze ceea ce deja un coleg al meu, domnul senator Aichimoaie, a prezentat cu multã fermitate ºi cu un puternic accent critic, poziþia Partidului Democrat, practic, la finalul unui mandat încredinþat F.P.S.-ului de cãtre coaliþia de guvernãmânt.

Spun aceasta pentru cã, dacã aº fi avut mai mult timp, sigur cã aº fi pornit undeva mai din spate, mai din urmã, sã vorbesc de nerealizãrile în procesul de privatizare, nerealizãrile în procesul de gestiune, de administrare ºi de creºtere a valorii patrimoniului care a trebuit sã fie administrat de F.P.S. în numele poporului român, în numele statului, în numele contribuabililor, dar mã voi rezuma la câteva aspecte.

ªi, în primul rând, cu îngãduinþa domnului senator Dumitraºcu care aici a vorbit poate prea vehement despre unitãþile de cercetare ºtiinþificã care sunt în risc de a-ºi înceta activitatea, pentru cã F.P.S.-ul, acum pe ultima sutã de metri, doreºte neapãrat sã le transfere prin vânzarea activelor, sã transfere aceste valori, aceste patrimonii, în mâna unor investitori care, subliniez, nu au nici un interes ºi nu au nici un fel de competenþã de a continua activitatea institutelor noastre de cercetare ºtiinþificã ºi de dezvoltare tehnologicã. Spun aceasta, România care în ciuda greutãþilor, în ciuda unui deceniu al tranziþiei pline de dificultãþi, a demonstrat cã are un potenþial ºtiinþific important ºi dacã în România toþi aceºti cercetãtori, pânã la urmã, crema intelectualitãþii româneºti, utili economiei nu ºi-au gãsit cea mai bunã utilizare în economia româneascã, ei bine mulþi dintre ei lucreazã în strãinãtate ºi sunt recunoscuþi ºi fac falã României.

Totuºi, în aceste condiþii, institute reputate, adevãrate pepiniere de specialiºti, râvniþi de strãinãtate, de acele þãri cu o dezvoltare recunoscutã, ei bine acele institute astãzi trãiesc sub riscul de a fi privatizate ºi de a fi transformate în altceva.

Vã rog sã vã încadraþi în timpul pe care vi l-am acordat.

Vã rog foarte mult.

Vã mulþumesc.

Este vorba de SINTEX Bucureºti, în care, în ciuda acþiunilor de protest desfãºurate de salariaþi, prin mãsuri mai bine ticluite, F.P.S.-ul încearcã chiar cu 10 zile înainte de alegeri sã mai obþinã o anumitã privatizare. Este vorba de pepiniera tehnicii de calcul româneºti care este, în ceea ce priveºte specialiºtii, este Institutul de Tehnicã de Calcul Ñ ITC-ul, care se încearcã acum o altã privatizare, probabil se va transforma într-un spital al unor investitori turci.

Foarte bine. ªi atunci vom rãmâne cu singura amintire cã cercetãtorii noºtri în tehnicã de calcul se gãsesc în Canada, se gãsesc în Statele Unite, dar nu mai sunt în România.

Ori, dacã am acceptat cu gândul la viitor cã poate cel mai important capital al României de mâine nu este pãmântul, nu sunt bãncile, nu este capitalul financiar, de capitalul care ne leagã de epoca cunoaºterii avem nevoie aici în România.

Aºa cã, domnilor senatori, cel puþin din acest punct de vedere, aº dori ca sã susþinem aceastã moþiune, iar eu, în numele Partidului Democrat reprezentat în Senat, sunt hotãrât sã votez în favoarea moþiunii.

Vreau sã spun cã mai înainte, pentru cã reprezint aici Subcomisia industriei de apãrare, s-a dat o puternicã loviturã industriei de calculatoare din România, tehnica de calcul.

Este vorba de Fabrica de calculatoare Bucureºti care putea fi cel mai mare asamblor de calculatoare IBM din Europa.

Ei bine, ºi acolo nu se face altceva la ora actualã decât un produs secundar pe piaþa comercialã de amãnunt.

ªi pentru a nu lega neapãrat de numele domnului Radu Sârbu care, sigur, unul dintre primele gesturi pe

care le-a fãcut când a preluat preºedinþia F.P.S.-ului a fost sã semneze un document care pentru un om de culturã nu poate sã-i rãmânã decât sã refuze, este vorba de contractul de vânzare, statutul societãþii ROMTELECOM preluat de Oterom, care este o mostrã de anagramare în limba românã, dovadaÉ

Vã rog sã concluzionaþi, întrucât timpul a expirat.

Dovada textului grecesc care probabil cã a stat la bazã ºi pe care nici un român nu l-a înþeles, nu l-au înþeles decât cei care ne-au fãcut reþeta ROMTELECOM, probabil în favoarea unor avantaje, ei bine, totuºi domnul Radu Sârbu ºi-a pus semnãtura pe acest text anagramat.

Sigur trebuie sã fie o micã corecturã aici, din punct de vedere al resurselor noastre culturaleÉ

Vã rog, concluzia, domnule senator.

Écã totuºi nu Bãrbierul din Sevillia este locul în care este, ci este vorba de Montesquieu.

ªi, bineînþeles, m-am bucurat mult cã aici colegii noºtri din Senat din Partidul Naþional Liberal s-au arãtat foarte hotãrâþi sã voteze împotriva moþiunii.

Este firesc, au fost bine reprezentaþi în Consiliul de administraþie al F.P.S.-ului în toþi aceºti 4 ani, Teodor Atanasiu, candidat pe primul loc din partea judeþului Alba este un strãlucit exemplu al acestei alianþe P.N.Þ.C.D.Ñ P.N.L. pentru a conduce 4 ani de zile F.P.S.-ul, P.D. a fost înlãturat de la gestiunea F.P.S.-ului.

Vã mulþumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul, întrucât mai aveþi timp. Da, domnul senator Ciurtin, senator independent. Deci, domnule senator Ciurtin, bãnuiesc cã doriþi sã discutaþi ºi cu noi.

Deci, pentru fiecare dintre senatorii independenþi, 4 minute, aºa cum am discutat în Biroul permanent. Vã rog, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu, numai 4 domni senatori iau cuvântul. Da, invit domnii senatori în salã.

Încerc sã fiu foarte succint ºi la obiect.

În primul rând, aº vrea sã remarc faptul cã aceastã moþiune nu este nicidecum un act care sã constituie un avantaj pentru unul sau altul în preajma alegerilor.

Consider cã aceastã moþiune ºi tot ce s-a întâmplat în aceºti 4 aniÉ

Vã rog sã vorbiþi mai aproape de microfoane!

Éreprezintã un interes naþional ºi social deopotrivã. Aºa cum spuneam ºi de alte ori, cred cã este o realitate ºi nu cred cã astãzi cei doi reprezentanþi, unul din partea Guvernului ºi celãlalt, al F.P.S.-ului pot sã nege ceea ce de 4 ani de zile întreaga presã româneascã a reflectat.

ªi cred cã nici astãzi presa nu poate sã dea înapoi de la a relata o realitate crudã a României anului 2000.

Îmi face impresia cã, pentru a se motiva unul sau altele din actele ilegale, abuzive, intolerabile în procesul de privatizare, nu este altceva decât motivarea, deci repet, a unui vid legislativ.

ªi nu înþeleg de ce se revine la o perioadã trecutã pentru motivarea neputinþelor din cadrul actualei guvernãri, când aveau la dispoziþie 4 ani de zile sau, eventual, primele 6 luni de zile pentru a întregi legislaþia româneascã ºi a-i da un caracter conform intereselor naþionale, pentru cã privatizarea din cei 4 ani de zile nu a fost altceva decât o privatizare pentru a satisface un grup de interese, un partid ºi pentru a-ºi crea fonduri în vederea alegerilor generale din acest an.

Aº spune, chiar dacã cineva o sã se supere, cã F.P.S.-ul nu este altceva decât un club al afacerilor oculte, un club care ºi-a servit cu fidelitate stãpânii ºi care a lucrat pentru ei în acelaºi timp.

ªi aº vrea sã remarc câteva aspecte în acest fel.

Iatã, incompetenþa F.P.S.-ului a fãcut ca unele dintre întreprinderile mari care au fost scoase la privatizare sã nu mai aibã loc. ªi poate cel mai recent caz este cel de la Turnu-Severin, SEVERNAV, când o persoanã în spatele cãruia stã cineva din F.P.S., acel Erdey, care dispune de un gater, sã se priceapã la construcþia de nave.

ªi probabil cã cel care se pricepe la exploatarea forestierã ºi nu este în salã vinde aurul verde al României într-o þarã apropiatã.

ªi atunci mã gândesc eu ºi spun de aici: Oare între cei care apãrã aceste oculte interese, preºedintele F.P.S. ºi directorii de acolo, oare nu existã nici o legãturã?

Cum poate cineva sã apere aceste mârºãvii petrecute în cei 4 ani?

ªi acum vine F.P.S.-ul ºi accelereazã procesul de privatizare, pentru cã dânºii nu vor sã facã altceva decât sã facã ceea ce se fãcea înainte de 1989, adicã îndeplinirea planului cincinal în 4 ani.

Vã rog sã concluzionaþi.

Da, imediat.

S-a epuizat timpul!

Aº vrea sã spun totuºi câteva cuvinte.

Eu zic sã privatizarea fãcutã de la nivelul F.P.S.-ului a fost o privatizare algoritmicã.

Cele 4 partide componente ale actului de guvernare din 1996 pânã acum ºi-au împãrþit sectoarele economice, ºi-au împãrþit zonele þãrii, ºi-au împãrþit tot ce au putut pentru a devasta un popor, o naþiune ºi sã punã sub semnul întrebãrii însãºi existenþa fiinþei naþionale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã nu vreþi sã mã mai lãsaþi...

Vã rog. Vã mulþumesc foarte mult!

Bine, vã mulþumesc.

Mai sunt 3 colegi, ca sã putem sã ºi finalizãm aceastã dezbatere.

Domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru, Domnilor senatori,

Desigur, vorbesc ca un senator independent ºi care provine dintr-un judeþ preponderent agricol, este vorba de judeþul Vaslui, care are vreo 12 I.A.S.-uri ºi care pânã în 1996 numai unul dintre ele a scos din circuitul bancar, prin datoriile la Banca Agricolã, în jur de 80 de miliarde de lei.

Stãteam de vorbã cu specialiºtii acolo ºi chiar cu unii specialiºti din agriculturã din Senat ºi recunoºteau cã, dacã nu s-ar fura atât de mult, nu ar fi fost aceastã situaþie jalnicã.

Deci se dovedeºte pe mai departe cã agricultura cooperatistã ºi de stat s-a dovedit, aºa dupã cum ºtim cu toþii, deci statul s-a dovedit a fi un prost gospodar.

Aici în Senat mi-a fost dat sã auzim foarte multe despre agriculturã ºi în special prin intervenþia unor colegi senatori, ºi în special de la Comisia pentru agriculturã.

Imediat când aveau câte un anumit interes, se repezeau cu toate forþele asupra miniºtrilor agriculturii ºi în special a lui Dinu Gavrilescu ºi în cele din urmã a domnului Ioan Mureºan.

Dar, venind din judeþ, cunoscând situaþia de acolo, aº putea spune cã realitatea este alta ºi vinovat este ºi P.N.Þ.C.D.-ul, pentru cã nu a ºtiut la început sã-ºi impunã punctul de vedere, pentru cã dreptul de proprietate trebuia dat la început, în 1996 ºi în 1997, pentru cã privatizarea trebuia sã se facã din timp, ºi nu acum.

A opri un act de privatizare nu ne aduce pe noi, România, într-o luminã favorabilã, ºi mai ales unde vrem noi sã mergem, pentru cã trebuie sã mergem undeva. Noi, aºa cum spunea ºi domnul senator Verest—y, trebuie sã analizãm modalitatea cum se face privatizarea ºi sã lãsãm organele abilitate ale statului sã îºi facã datoria atunci când sunt sensibilizate.

Deci, în concluzie, nu vreau sã rãpesc ºi dreptul celorlalþi colegi de a lua cuvântul, eu voi vota împotriva acestei moþiuni de cenzurã. Vã mulþumesc.

Da, mulþumim. Cu o singurã corecturã, nu este moþiune de cenzurã, este moþiune simplã. Deci domnul senator Zavici.

Vã invit la tribunã, aveþi cuvântul.

## Onorat Senat,

Domnule preºedinte,

Iau cuvântul în nume personal, ca senator independent de sorginte a gândirii din dreapta eºichierului politic.

Astfel, ºtiu cã România nu poate avea decât o singurã þintã: Uniunea Europeanã. Nici un gest care ne-ar îndepãrta de aceastã þintã nu este moral din punctul meu de vedere.

De aceea, adresez celor care vor sã mã audã propunerea de a respinge aceastã moþiune simplã, în numele interesului naþional.

Aceasta este o expunere la obiect, în care nu am introdus accente electorale, care în astfel de împrejurãri capãtã de multe ori specific caragialesc.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Gherman, vã rog.

Ultimul domn senator înscris la cuvânt ºi, 2 minute, domnul senator Oprea.

Domnilor senatori, vã invit în salã. Peste 4 minute moþiunea va fi supusã la vot.

Domnule preºedinte, Doamnã senator, Stimaþi colegi, Domnule ministru,

Domnule preºedinte al F.P.S.,

Vorbesc în calitate de preºedinte al Comisiei pentru privatizare ºi vreau sã fac câteva precizãri.

Sunt de acord cu dumneavoastrã cã aceastã moþiune ar fi superfluã dacã hotãrârea care a fost adoptatã de Senat ar fi fost pusã în practicã.

În realitate, existã o hotãrâre care conþine toate elementele acestea. Din pãcate, Executivul nu a respectat o hotãrâre a Senatului ºi aici vreau sã-l corectez pe domnul preºedinte Radu Sârbu, nu profitând de o hotãrâre a Senatului, noi nu profitãm de o hotãrâre a Senatului, ci aceasta reprezintã o voinþã politicã a unui for legiuitor.

Vreau sã mai fac câteva observaþii pe marginea prezentãrii fãcute de domnul preºedinte.

Am fost foarte atent.

Domnia sa spune aºa: atunci când, dau doar douã exemple, când vorbeºte despre PETROMIDIA, ne lasã sã înþelegem cã procedura cea mai profitabilã pentru þarã este aceea a negocierilor directe.

Pentru ca, trecând la ALRO, tot Domnia sa sã ne spunã cã pentru a se asigura transparenþa nu s-a mers pe negocieri directe, ci s-a mers pe varianta caietului de sarcini ºi a depunerii ofertei în plic închis.

Nu am înþeles. O datã este bunã una, o datã este bunã cealaltã, sau, într-adevãr, este vorba de niºte principii.

Domnul senator, stimat coleg, distins senator vorbeºte despre raportul dezastruos al Uniunii Europene. Aºa este, doar cã acest raport dezastruos nu se referã decât într-o micã mãsurã la lentoarea procesului de privatizare, se referã la guvernare.

ªi trebuie sã fim de acord cã guvernarea a fost dezastruoasã.

Aºa este. Deci este taxarea unei guvernãri care nu ºi-a îndeplinit parametrii faþã de care s-a angajat.

Dar s-a mai spus aici ceva, sã lãsãm în seama justiþiei judecarea cazurilor de fraudã în privatizare.

Stimaþi colegi, vreau sã precizãm un lucru, justiþia nu se poate autosesiza.

Dar existând Curtea de Conturi care este un instrument al statului care sã controleze ºi care, în ultimã instanþã, este cea care sesizeazã justiþia, prezenþa Curþii de Conturi era ºi este absolut necesarã în acest proces.

Domnul senator Oprea, sunteþi ultimul, vã rog sã respectaþi cele douã minute.

Domnilor colegi, vreau sã fiu auzit ºi în birourile noastre din interiorul Senatului, vã rog frumos sã asiguraþi cvorumul, sã nu mã puneþi în situaþia delicatã de a nu supune la vot.

Am numãrat, suntem 65 în salã. Nu ºtiu, vom numãra înainte de a supune la vot, aºa cã vã rog sã intraþi în salã sã vã ocupaþi locurile.

Un moment, sã terminãm.

Deci repet solicitarea, domnilor colegi, vã rog sã vã ocupaþi locul. Vom numãra înainte de aceasta.

Vã rog sã nu mã puneþi în situaþia de a promova un vot în lipsa cvorumului!

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt ultimul vorbitor ºi daþi-mi voie sã exprim o poziþie a unuia care se abþine de la acest vot.

Mã voi abþine de la acest vot, pentru cã, pe de o parte, aº da dreptate celor care acuzã, dar, în acelaºi timp, simt o micã vinovãþie faþã de ceea ce dânºii acuzã. ªi aº vrea sã mã explic.

Cei care iniþiazã moþiunea simplã, înainte de a intra în textul propriu-zis al moþiunii, se pronunþã cã trebuie sã oprim jaful economiei naþionale. Sunt de acord perfect cu aceastã frazã, numai cã jaful economiei naþionale nu a început nici în 1996, nici în 1997, nici în 1998, ci a început, practic, din 1990. ªi atunci, trebuie sã fim drepþi ºi sã apreciem treaba aceasta cu simþ de rãspundere.

În ceea ce am întreprins, din punctul de vedere al unui preºedinte umil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, am încercat sã mã înscriu în aceastã luptã de oprire a jafului, vizavi de ceea ce s-a întâmplat în BANCOREX. De atunci, din 1991, s-a pãpat, sã zicem, rezerva valutarã a þãrii. Au început dupã aceea, prin crearea F.P.S., privatizãri dubioase din care, evident, un grup de persoane sau persoane particulare s-au îmbogãþit extraordinar de mult ºi acum afiºeazã aceastã bogãþie ºi sfideazã pe toatã lumea.

De aceea, cred cã moþiunea va trece, dar, aºa cum au spus foarte mulþi vorbitori, aceasta nici nu reparã absolut nimic. Este un gest ºi va rãmâne, din pãcate, un gest electoral.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Am încheiat discuþiile pe marginea acestei moþiuni. Domnilor secretari, vã rog sã numãraþi. Domnilor colegi, vã rog sã ocupaþi locul în salã.

Vã rog sã numãraþi independent, domnilor secretari, câþi suntem prezenþi, în acest moment.

Procedurã, domnule preºedinte!

Procedurã? Da.

## Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

În cadrul Comisiei pentru privatizare a Senatului a fost discutatã aceastã problemã ºi existã o propunere ºi din partea Comisiei pentru privatizare. Constat cu surprindere cã nimeni nu a dat citire acestei propuneri.

Mie mi se pare extrem de important sã fie ascultat ºi cuvântul celor care, cel puþin deocamdatã, în acest Senat se ocupã de probleme de privatizare.

Domnule senator, vã rog pe dumneavoastrã sã citiþi aceastã propunere, pentru cã, oricum, moþiunea nu se

încheie decât cu o hotãrâre, dar a vorbit domnul preºedinte Oliviu Gherman.

Mi se pare foarte ciudat cã exact comisia care rãspunde de privatizare în Senat nu a fost ascultatã ºi este cel puþin curios acest lucru.

Dar a vorbit domnul senator Gherman. Eu acum ce sã fac?

Mãcar punctul de vedere al comisiei, adicã...

Da, bine, domnilor colegi, voi face eu acest oficiu. Domnilor secretari, între timp, vã rog pe dumneavoastrã sã numãraþi independent.

Suntem 74.

Dumneavoastrã puteþi sã îmi spuneþi orice cifrã, dar numai ce îmi spun dânºii este valabil.

”Întrunitã în ºedinþa din data de 7 octombrie 2000, Comisia pentru privatizare avizeazã favorabil propunerea menþionatã Ñ este vorba de suspendarea temporarã a operaþiunilor de privatizare Ñ, dar propune reformularea articolului unic, dupã cum urmeazã.

Se suspendã încheierea oricãrui contract de privatizare a societãþilor comerciale de cãtre toate autoritãþile ºi instituþiile centrale ºi teritoriale cu atribuþii în domeniul privatizãrii, pânã la exprimarea poziþiei Legislativului asupra proiectului de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale, depus la Biroul permanent al Senatului, cu Adresa nr. 26 din 25 februarie 1999.

Motivul elaborãrii acestei iniþiative este ineficienþa ºi lipsa de transparenþã a procesului de privatizare, care...Ò

Aceasta este esenþa!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

”Écare a provocat disfuncþionalitãþi majore în economie, concretizate prin disponibilizãri masive de personal, diminuarea drasticã a producþiei ºi închiderea unor societãþi comerciale anterior profitabile, vinderea unor societãþi la preþuri simbolice ºi pe baza unor interese obscure, pierderea unor pieþe de desfacere în favoarea unor concurenþi.

În aceste condiþii, se impune îmbunãtãþirea cadrului legislativ cu mãsuri care pot stopa astfel de fenomene, precum sunt:

Ñ instituirea controlului Curþii de Conturi asupra activitãþii F.P.S.;

Ñ responsabilitatea gestionãrii ºi exploatãrii eficiente a patrimoniului de stat, pânã la definitivarea schimbãrii proprietãþii; Ñ urmãrirea respectãrii clauzelor din contractele de vânzare-cumpãrare în faza postprivatizare;

Ñ utilizarea veniturilor din privatizare pentru creºterea economicã.Ò

Acestea au fost punctele de vedere ale comisiei de specialitate. Am fãcut eu acest oficiu, întrucât au fost mai multe comentarii pe marginea lor.

Deci, domnilor secretari, dumneavoastrã aþi numãrat 74. Dumneavoastrã? 75. 76 ºi cu domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Domnilor colegi, s-a fãcut o propunere în cursul discuþiilor privind abordarea acestei moþiuni prin vot secret. Trebuie sã o

De acord cu dumneavoastrã. Eu m-am uitat în regulament. Vi-l ofer ºi dumneavoastrã, v-am spus care este motivaþia, mã aºteptam la aceastã reacþie.

Este o propunere, domnilor colegi, care s-a fãcut. Sunt obligat sã o pun la vot.

Deci, vã rog, votul dumneavoastrã: da înseamnã pentru vot secret, nu Ñ respingerea, abþinerea, abþinere. Vot secret electronic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

71 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivã ºi douã abþineri.

U.D.M.R. solicitã o listã cu acest vot, care s-a exprimat nesecret.

Eventual, prin vot cu bile, pentru cã atunci ar fi corect.

Domnule senator, vã rog frumos, vã rog sã nu ne jucãm!

Nu aº vrea sã aparã pe liste... Se cautã în mod expres sã nu se vadã cã va vota ºi Vadim Tudor ºi domnul Iliescu ºi alþii care au fost prezenþi de-a lungul a patru ani în timpul ºedinþelor.

Deci de aceea se cere votul: ori vot deschis, dacã mergem pe acesta, ori vot nominal.

Domnule senator, m-am uitat în regulament, s-a formulat o cerere, iar dacã este sã trecem la procedurile celelalte, socotite clasice, ca sã spun aºa, trebuie sã demonstrãm defecþiunea sistemului electronic. Este o imposibilitate în acest moment.

Vã rog, sã ne uitãm în regulament. Eu m-am uitat. Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Domnilor colegi, mie îmi este relativ indiferent dacã se voteazã secret sau nesecret.

Este o propunere care s-a fãcut ºi pe care eu trebuie sã o supun la vot.

ªi P.N.L. solicitã o listã!

Vã rog, domnul senator Zavici.

Domnule preºedinte ºi domnilor senatori,

Acest vot Ñ 117 Ñ este dovada începerii unei inexactitãþi! În salã nu sunt 117 senatori! Mulþumesc.

Domnule preºedinte, vã rog sã dispuneþi sã ni se ofere listele pe care le-am cerut.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog, domnilor colegi. Vã rog frumos, nu mai interveniþi, domnilor, pentru cã nu mai este nevoie de polemicã.

Deci stafful, vã rog sã oferiþi listele solicitate grupurilor parlamentare.

Dacã vreþi sã îmi permiteþi, în numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D.

Vã rog, domnilor colegi.

Da, domnule senator, vã rog.

Ceea ce eu consider cã este foarte important este ca sã voteze numai cei prezenþi. Dacã se voteazã Ñ ºi, de aceea, este necesar Ñ, dacã se voteazã deschis, sã se voteze prin apel nominal, iar dacã se voteazã secret, sã se voteze prin bile.

Între aceste douã sisteme de vot, eu prefer, totuºi, sistemul de vot deschis, pentru cã mi se pare corect ºi bãrbãteºte ca fiecare dintre noi sã îºi asume rãspunderea votului pe care îl dã.

Deci s-a votat vot secret, foarte bine. Acesta este votul, trebuie sã îl respectãm, însã existã mai multe modalitãþi de vot secret. ªi, pentru cã s-a dovedit deja cã au votat, cã au apãrut mai multe voturi...

Domnule senator, am supus votului Ñ vot secret cu calculatorul. Vã rog frumos, am spus-o de douã ori.

Votul secret cu calculatorul va arãta un vot nereal, în orice caz, fie din cauza unei defecþiuni a sistemului electronic, fie din cauzã cã un coleg voteazã pentru mai mulþi alþii care lipsesc. ªi rezultatul votului va fi, prin urmare, viciat ºi într-un caz ºi în celãlalt.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Am înþeles.

Domnilor colegi, domnul preºedinte al Senatului, ca sã închid aceastã discuþie, a propus votul secret cu bile. Aþi reþinut scorul de mai înainte. Eu nu pot sã infirm un vot.

Prin urmare, trebuie sã

Solicit cuvântul!

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, în faþa noastrã se demonstreazã cã sistemul electronic este defect. Domnii secretari au numãrat, unul Ñ 74, altul Ñ 75, iar acolo apare 117.

Nu este defect, domnule senator. S-a votat cu cartelele acelora care nu sunt prezenþi. Domnilor colegi, vã rog foarte mult.

Domnule preºedinte, propun o variantã intermediarã. În momentul în care un vot secret are mai mulþi decât suntem în salã, se face votul nominal.

Domnule senator, vã rog frumos, deschideþi regulamentul.

Vã rog frumos, domnilor, avem o regulã, o lege, domnilor. Aplicaþi-o, domnilor!

A doua chestiune: am rugãmintea la dumneavoastrã, pentru onestitatea noastrã, pentru cã suntem 76, cã au mai fost peste cei anunþaþi încã doi colegi care au venit în salã.

Vã rog foarte mult sã votaþi cei care sunteþi prezenþi, nu este necesar sã mai faceþi apel la votul suplimentar de cartele.

Vã rog frumos, domnilor colegi, repet încã o datã, vã rog acum sã scoateþi cartelele acelora care nu sunt prezenþi. Pãstraþi numai cartelele dumneavoastrã!

Domnul preºedinte Quintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru cã este vorba de un vot asupra unei hotãrâri importante, care nu trebuie sã fie pusã nici un moment sub semnul îndoielii, vã propun Ñ pentru cã s-a votat pentru vot secret Ñ sã se facã prin modalitatea cu bile. ªi atunci este clar cã voteazã cei care sunt prezenþi.

Domnule preºedinte, am supus la vot Ñ vot electronic secret.

Vã rog.

Domnule preºedinte, sigur cã, în condiþiile în care discuþiile dintre noi nu ar fi fost tensionate, un vot cu bile era, din punctul meu de vedere ºi din punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.D.S.R., foarte bun.

Noi susþinem însã, tocmai datoritã dezbaterilor tensionate din finalul moþiunii, ca votul sã fie deschis, sã fie deschis, prin ridicare de mânã, ca sã puteþi dumneavoastrã, sã poatã secretarii, sã poatã mass-media prezentã sã îi numere ºi sã vadã pe fiecare cum voteazã.

Domnule preºedinte, U.D.M.R. aceasta a propus de la bun început.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule vicepreºedinte, ºi aceastã propunere trebuie sã o pun la vot.

Prin urmare,

Am renunþat!

Aþi renunþat, domnule preºedinte?

Da. Renunþãm ºi Grupul parlamentar liberal susþine vot deschis. De fapt, când se va vedea lista, noi am votat contra votului secret.

Deci susþinem vot deschis.

Domnule preºedinte Quintus-Ionescu, renunþaþi la propunerea dumneavoastrã?

Orice hotãrâre se poate revizui, þinând seama de faptul cã au votat mai mulþi decât suntem în salã.

Da.

Domnule preºedinte, noi susþinem votul deschis, tocmai ca sã se voteze mai repede, pentru cã Grupul parlamentar al P.D.S.R. va solicita prelungirea programului de dimineaþã cu o jumãtate de orã, pentru a lua în dezbatere raportul comisiei de mediere privind restituirea caselor naþionalizate.

Pãi, dupã-amiazã, de la ora 15,00, ce facem?

Dupã amiazã, de la ora 15,00, o sã fiþi prezenþi câþi sunteþi ºi acum. Acum, pentru cã suntem în cvorum, noi solicitãm continuarea dezbaterilor.

Vã rog.

Deci, domnilor colegi, supun la vot propunerea P.D.S.R.

Vã atrag atenþia cã trebuie sã fie mãcar cu un vot mai mult decât s-a votat mai înainte.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

De ce sã fie cu un vot mai mult?

Ca sã batã votul anterior, domnule coleg!

Procedurã.

Nu existã aºa ceva, domnule preºedinte. Nu existã aºa ceva. Nu trebuie sã inventãm acum un nou regulament.

Conform regulamentului, se poate lua o nouã hotãrâre. La noua hotãrâre intervine regulamentul. Dacã existã o majoritate, ultima hotãrâre este cea valabilã. Atât de simplu este totul.

Da, domnule senator, este simplu, dar este simplu, cã nu ºtim regula.

Deci, vã rog, votul dumneavoastrã pentru vot deschis.

Iertaþi-mã! Domnul vicepreºedinte Tãrãcilã a propus vot deschis, prin ridicare de mâini. Asta votãm.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Am înþeles.

Da, domnilor colegi, eu oricum... 99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã.

Aºtept sã încetaþi comentariile, domnilor senatori.

Un moment. S-au fãcut niºte propuneri, nici mãcar nu vã urmãriþi pe dumneavoastrã: prelungirea programului cu 30 de minute.

Vã rog, votul dumneavoastrã, pentru prelungirea programului.

97 de voturi pentru prelungirea programului, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri.

Mulþumesc.

Vã rog, votul dumneavoastrã, pentru moþiunea în cauzã a P.D.S.R.

Vã rog, voturi pentru?

- Domnilor colegi, vã rog foarte frumos, presa sã treacã

- la locul destinat, sã putem numãra.

Domnilor colegi, vã rog sã ne lãsaþi sã numãrãm. Deci câte voturi pentru? 49. Voturi împotrivã? 21.

Abþineri? 11.

Un total de 81 de voturi, din care: 49 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivã ºi 11 abþineri.

Domnilor colegi, vã rog sã îmi daþi mapa proiectului de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989.

Vã mulþumesc.

- Am votat prelungirea programului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnilor senatori, vã rog sã vã ocupaþi locurile. Îi invit pe domnii ziariºti sã îºi ocupe locurile.

Potrivit Hotãrârii Senatului, vã propun sã luãm în dezbatere Raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989.

Ca o informaþie, stimaþi colegi, daþi-mi voie sã vã aduc la cunoºtinþã cã acest raport a fost luat astãzi de dimineaþã în dezbatere în Camera Deputaþilor. În condiþiile în care dezbaterile vor continua acolo ºi dupã-amiazã, dacã noi nu soluþionãm în cvorum legal, fiind vorba de o lege organicã, astãzi, aceastã lege, este ultima zi când Senatul, când Parlamentul, în general, deci, poate sã adopte legi organice. Motiv pentru care îi invit pe domnii senatori în salã, pentru a trece la dezbaterea raportului de mediere.

Stimaþi colegi, de asemenea, v-aº ruga sã observaþi cã, în general, în urma discuþiilor din comisia de mediere, au fost pãstrate în totalitate, pe fond, textele Senatului. Modificãrile nu sunt de esenþã, nu sunt soluþii noi. Practic, în comisia de mediere au fost acceptate, din partea reprezentanþilor Senatului, o serie de amendamente venite din partea colegilor, în general din P.N.Þ.C.D., dar ºi din alte partide de la Camera Deputaþilor, dar care nu au schimbat pe fond soluþiile agreate de noi.

Deci primul punct din raport.

Observaþii în legãturã cu soluþia propusã la punctul 1: titlul legii.

Vã rog sã vã propunþaþi prin vot.

Îi invit pe domnii senatori în salã.

Aºadar, vã rog, domnilor senatori, sã vã ocupaþi locurile ºi sã votãm.

Cu 74 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 3 abþineri, titlul legii a fost adoptat în varianta propusã de comisia de mediere.

Poz. 2 din raport, art. 1, alin. 1 ºi 2. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat de Senat cu 82 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi 3 abþineri.

Poz. 3 din raportul comisiei de mediere vizeazã art. 2 alin. 1 lit. b), c), d), f), g) ºi alin. 2.

Poz. 15 din raport, art. 16 alin. 1, 2 ºi 3.

- Alin. 1 Ñ text comun. Alin. 2 Ñ text comun. Alin. 3 Ñ

- text comun.

Alin. 4 Ñ text comun.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii,

- ºi douã abþineri.

Poz. 16 din raport, art. 18 lit. a) ºi d).

Lit. a) Ñ textul Senatului. Lit. d) Ñ textul Senatului. Deci nu este nevoie sã le

- 4 abþineri, textul a fost adoptat.

Poziþia nr. 18, text Senat, alineatul 6 ºi alineatul 7; 8 este text comun.

7 abþineri, articolul a fost adoptat. Poziþia 19 din raport, articolul 27 alineatul 1 Ñ text comun; alineatul 3 Ñ text comun.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra articolului 27 alineatele 1 ºi 3.

- Cu 74 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, articolul a fost adoptat.

Poziþia 20 din raport, articolul 30 Ñ text comun.

Articolul 29! Poziþia 20, articolul 29.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, poziþia 20, articolul 29 Ñ text comun. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 70 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, articolul a fost adoptat.

Poziþia 20 bis, de aceea mã încurcasem, articolul 30, text comun, alineatul 1 ºi 2.

## **Domnul Matei Boilã**

**:**

Trebuie cvorum, pentru cã e lege organicã.

Nu la fiecare text!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu la articol, la votul final trebuie.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, nefiind observaþii.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/24.XI.2000

Cu 70 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã ºi 9 abþineri, articolul a fost adoptat.

Poziþia 21, articolul 31 alineatul 2, text Senat, alineatul 3, text comun, alineatul 4, text comun, 5, 6 Ñ text Senat.

- 7 abþineri, a fost adoptat de Senat.

- Poziþia 22, varianta Senatului.

Poziþia 23 alineatul 1 Ñ text Senat, alineatul 4 Ñ text Senat, alineatul 8, text comun. Deci articolul 33 alineatul 8. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã ºi douã abþineri, articolul a fost adoptat de Senat.

Poziþia 24 text comun la articolul 34 alineatul 2. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Cu 77 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, articolul a fost adoptat de Senat.

- Poziþia 25, text Senat.

Poziþia 26 Ñ text comun, la articolul 34 alineatul 1, alineatul 2 Ñ text Senat, alineatul 3 Ñ text comun. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articolul 34 alineatele 1 ºi 3.

Cu 82 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de Senat, în varianta comisiei de mediere.

Poziþia 27.

Text Senat!

## Text Senat.

Poziþia 28 la alineatul 2, articolul 36 alineatul 2, text comun. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 88 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de Senat.

Poziþia 29 text comun la articolul 37, nou introdus la Senat, dar modificat în comisia de mediere. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Poziþia 30 Ñ varianta Senatului, poziþia 31 Ñ varianta Senatului, poziþia 32, 33, 34, 35 ºi 36...

La 41 mai este!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

...37 Ñ de acord Ñ 38, 39, 40 sunt în varianta Senatului ºi deci sunt neschimbate.

Poziþia 41 articolul 45 alineatul 2. Observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului comun propus de comisia de mediere.

Cu 69 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat de plen.

Poziþia 42 articolul 46 alineatul 2. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat de plenul Senatului.

Poziþia 43 Ñ text Senat, 44 Ñ text Senat, 45 Ñ text Senat, 46 Ñ text Senat, 47 Ñ text Senat, 48 Ñ text Senat, 49 Ñ text Senat, 50 Ñ text Senat, 51 Ñ text Senat, 52 Ñ text Senat.

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã felicit, domnilor senatori, v-aº adresa rugãmintea dacã vreþi sã rãmâneþi în continuare în salã.

În numele grupurilor parlamentare se doresc a fi fãcute declaraþii politice, domnule preºedinte?

Nu, dacã nu vor grupurile, domnule Gavaliugov... Vã adresez rugãmintea ca în continuare sã prezentãm ºi raportul preliminar care nu se supune votului plenului Senatului, pentru cã am hotãrât sã lucrãm pânã la ºi jumãtate, nici dezbaterii în plen, iar dupã-amiazã vom continua procesul legislativ.

Are doar caracter de informare a Senatului. Are cuvântul domnul senator Triþã Fãniþã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am considerat necesar sã vã expunem câteva consideraþii rezultate din investigaþiile fãcute, din ancheta efectuatã cu privire la privatizarea IAS-urilor.

Vã este, desigur, cunoscut încã de la schimbul de vederi privind constituirea comisiei cã situaþia din agriculturã s-a agravat considerabil, mai ales din pricina modului în care s-a trecut la aºa-zisa privatizare a fostelor IAS-uri.

Informaþiile de care am dispus la acea datã s-au dovedit a fi, pe parcursul audierilor, o foarte micã parte a abuzurilor comise sub oblãduirea ministrului Ion Mureºan ºi a camarilei sale.

Materialul faptic de care dispune comisia, departe de a epuiza situaþii înregistrate în toate judeþele þãrii, este mai mult decât concludent.

Încã din 1997 a fost iniþiatã propunerea legislativã privind înfiinþarea ºi organizarea Agenþiei Naþionale a Fermelor Agricole, semnatã de un numãr de 22 de senatori.

Aceastã propunere legislativã a fost dezbãtutã timp de un an atât în cadrul comisiei de specialitate a Senatului, cât ºi în plenul acestuia, fiind aprobatã în ºedinþa din 25 februarie cu majoritate covârºitoare de voturi.

Proiectul de lege a fost înaintat Camerei Deputaþilor în luna februarie a aceluiaºi an, dar nici pânã în prezent nu a intrat în dezbatere, nici mãcar la Comisia pentru agriculturã. Deºi avea cunoºtinþã despre aceastã iniþiativã legislativã, conducerea Ministerului Agriculturii, numitã la data de 2 decembrie, a elaborat un proiect de lege referitor la privatizarea societãþilor comerciale agricole ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciul apei.

Acesta a fost adoptat în regim de urgenþã în doar o singurã zi de joi de plenul Camerei Deputaþilor ºi înaintat Senatului.

Având în vedere complexitatea procesului de privatizare în acest sector, cât ºi faptul cã Senatul a hotãrât întocmirea unui raport comun de cãtre Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi Comisia pentru privatizare, raport care urma sã includã ºi prevederile proiectului de lege adoptat de Senat, dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege s-a prelungit.

Da, adresez rugãmintea domnilor senatori sã-ºi ocupe locurile în bancã.

Domnul senator, vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Écâteva cazuri relevante care privesc desfãºurarea procesului de privatizare.

Societatea comercialã agricolã Leu, judeþul Dolj, care deþine o suprafaþã de 2.719 hectare teren arabil ºi mijloace fixe de mare valoare, adjudecarea s-a fãcut unei firme obscure din Munþii Apuseni, Abrud, numitã ”SilvestrumÒ S.R.L., cu un profil de construcþii ºi prelucrare a lemnului ºi cu un capital derizoriu de 27 de milioane.

Argumentul forte al societãþii câºtigãtoare a licitaþiei faþã de ceilalþi ofertanþi l-a constituit abaterea de la modul de a declara cuantumul redevenþei.

Aceasta a prezentat o redevenþã medie, adicã o cantitate de 1.675 de kilograme de grâu pe 49 de ani. În acest fel a câºtigat licitaþia, în pofida faptului cã au fost mai multe societãþi care au licitat cu potenþã materialã ºi cu activitate de specialitate în agriculturã.

Asociaþia agricolã ”AlfaÒ, judeþul Dolj, a participat ca ofertant la privatizarea societãþilor ”CervinaÒ Segarcea ºi ”RediasÒ Redea.

La prima societate, ”AlfaÒ a avut contracandidaþi ”Familia Agro 2001Ò ºi Societatea Comercialã Agropower. Câºtigãtoarea a fost desemnatã ”AgropowerÒ, deºi donatorul acestuia conþinea numeroase lipsuri ºi anomalii, inclusiv pagini albe în dosar ce au fost completate de comisie.

În urma contestaþiei depuse de cãtre ”AlfaÒ, comisia de soluþionare a contestaþiilor a acceptat contestaþia, dar, contrar prevederilor legii, nu a continuat negocierile cu ofertantul aflat pe locul doi ºi a hotãrât stabilirea unei alte date pentru o nouã licitaþie.

Menþionãm cã domnul Alin Goga, juristul Direcþiei de privatizare, membru în comisie, datoritã faptului cã a acceptat aceastã contestaþie, a fost destituit prin Ordinul ministrului nr. 138.

La a doua societate ”RediasÒ Ñ S.A., licitaþia câºtigatã de Asociaþia ”AlfaÒ. Asupra preºedintelui acestei asociaþii s-au fãcut presiuni pentru a-ºi retrage contestaþia în cazul ”CervinaÒ Segarcea promiþându-i-se sprijin în cazul participãrii la licitaþia ce se va þine pentru privatizarea altor societãþi. Totodatã, cel audiat a declarat cã poate proba cu martori, ale cãror nume noi le avem ºi s-a discutat cu ei, cã i s-a cerut suma de un miliard ºi jumãtate pentru a câºtiga licitaþia.

Mulþumesc ºi eu domnule senator.

## Domnilor colegi,

V-aº propune sã avem amabilitatea douã lucruri sã le mai facem.

Prima chestiune, pentru cã am primit informaþii, e vorba de raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.

Are un singur punct. Aveþi vreun comentariu pe marginea acestei propuneri? La Camerã s-a votat.

Haideþi, vã rog frumos, sã o votãm, e vorba de mediere, text comun în unanimitate! V-aº ruga, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat ºi aceastã mediere.

Mai avem o singurã chestiune, proiectul de Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Senatului nr. 21/1997 privind structura serviciilor Senatului.

E vorba de un articol unic care spune urmãtorul lucru: ”Denumirea Serviciului Controlul Financiar de Gestiune devine Audit InternÒ. E în conformitate cu hotãrârea Senatului, devine anexã la Hotãrârea Senatului nr. 21. E pur ºi simplu o schimbare de denumire pe baza, noii legi privindÉ Vã rog, titlul hotãrârii, votul dumneavoastrã. Vã rog, titlul hotãrârii.

Haideþi sã mai încercãm o datã. Vã rog, vã rog!

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere s-a adoptat.

Articolul unic. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi trei abþineri, s-a adoptat.

Hotãrârea în ansamblu Ñ vã rog, votul dumneavoastrã.

Trebuie sã facem o corecturã la votul cu Academia. Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

ªi e un text, pentru cã trimiterea la chestiunea cu Academia era la douã ordonanþe de urgenþã, este vorba de al doilea text.

Este tot text comun, în unanimitate, v-aº ruga votul dumneavoastrã pe mediere.

Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

ªi cu asta am încheiat, domnilor colegi, vã mulþumesc.

## Domnilor colegi,

Trebuie sã încep printr-o chestiune care neapãrat, obligatoriu, trebuie sã rãmânã în stenogramã ºi dumneavoastrã sã comunicaþi colegilor dumneavoastrã. Este vorba de dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale cu privire la urmãtoarele legi: Legea pentru declararea comunei Otopeni, judeþul Ilfov, oraºÉ Când o fãcurãm, domnule ºi pe asta de am pus-o aºa târziu, azi? Bravo, domnule, de când e fãcutã, o punem aziÉ

Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat; Lege privind declararea comunei Geoagiu, judeþul Hunedoara, oraº, e victoria de azi de dimineaþã, e a dumneavoastrã, domnilor senatori, sunteþi în competiþie electoralã; Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 pentru modificarea art. 1 al Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române (bine cã am rezolvat aceastã problemã, amândouã, da, era o nedreptate pe care o fãceam aici cu membrii Academiei Române); ºi 5, Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Ñ sunt douã poziþii pe care le-am rezolvat azi de dimineaþã.

Acum putem pleca?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Nu putem pleca, mai încercãm sã facem ceva. Este aici Ministerul de FinanþeÉ Ce poziþie aveþi, domnilor colegi?

Dar avem raportorii de la comisie aici? Aia e, cã dacã nu avem raportoriiÉ!

Domnilor colegi, cu legea caselor, ºtiþi ceva de la Camerã? S-a mediat acolo?

## **Din salã:**

Nu, nu s-a mediat nimic!

Haideþi sã începem cu punctul 11.

Aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2000 privind finanþarea centrelor de consultanþã ºi informarea consumatorilor. La Comisia buget, finanþe ºi bãnci, domnul Csap—, vã mulþumesc. Vã mulþumesc ºi pentru ieri cã aþi venit la comisiile acelea reunite. Iniþiatorul, da? Vã rog frumos sã fiþi sintetic ºi sã ne spuneþiÉ

## **Domnul Eliade Corneliu Mihãilescu Ñ** _secretar de stat_

_la Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**

## Domnule preºedinte

## Domnilor senatori,

Prezenta ordonanþã a apãrut necesarã ºi ca urmare a unei propuneri de finanþare care existã din partea Guvernului german. Este vorba de crearea unui centrupilot pentru un centru de consultanþã, în valoare de vreo 200.000 de mãrci, din care partea germanã vine cu o contribuþie de 160.000 de mãrci ºi în care trebuia fixatã ºi contribuþia pãrþii române care, în general, trebuia stabilitã la susþinerea cheltuielilor de personal ºi a cheltuielilor materiale de întreþinere, precum ºi cele pentru tipãrirea de materiale informative. Este un domeniu deosebit de important, pentru cã, de fapt, atât la nivelul Uniunii Europene, dar mai ales la nivelul României, se constatã cã creºterea nivelului de educare ºi de informare al consumatorilor este hotãrâtor în creºterea reacþiei consumatorilor la produse defecte ºi la practici incorecte ºi, în consecinþã, la preluarea unei pãrþi foarte mari din protecþia consumatorilor, prin aºa-zisa autoprotecþie. Deci noi o considerãm cã este un lucru foarte important. În viitor în programul naþional de armonizare ºi în programul pe termen mediu se preconizeazã ca acest numãr de centre de consultanþã sã creascã. În Germania sunt deja 300 de centre de consultanþã ºi, prin aceste centre de con-

sultanþã se realizeazã, într-adevãr, presiunea consumatorilor asupra agenþilor economici pentru a realiza o piaþã funcþionalã ºi pentru a determina agenþii economici sã respecte regulile pieþii.

Consider cã este foarte importantã ºi eu vã rog sã aprobaþi aceastã lege.

Comisia, vã rog sã ne prezentaþi concluzia.

Domnule preºedinte, Domnilor,

Comisia economicã a avizat favorabil proiectul de lege, Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de ordonanþã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi aprobare proiectul de lege menþionat, fãrã modificãri.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnilor colegi, avem vreo observaþie dincolo de precizarea...?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, nu vã reþin prea mult.

ªtiu cã o susþineþi, domnule.

Aceastã ordonanþã... Un minut, dacã nu mã întrerupeþi. Aceastã ordonanþã, de fapt, este legea-cheie de protecþie a consumatorilor. Aceste centre de consultanþã. Ajutorul pe care-l primim, care-l primeºte statul român din partea pãrþii germane este numai un început. Dacã aceste centre vor merge bine în continuare, avem ºanse sã primim în continuare alte fonduri nerambursabile. Rog plenul sã acceptaþi câteva modificãri de formã, de reformulare a articolelor care sunt necesare, datoritã experienþei de câteva luni bune, eu ºtiu, de când s-a aplicat aceastã ordonanþã ºi împreunã cu partea germanã s-a constatat cã aceastã ordonanþã este susceptibilã de îmbunãtãþiri. De aceea, vã rog sã-mi permiteþi câteva amendamente de reformulare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

ªi eu mulþumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, observaþii cu privire la titlul legii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la articolul unic existã vreo observaþie? Nu.

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã. Vã rog sã repetãm votul.

Dumneavoastrã, de la prezidiu, votaþi?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi, dacã eu nu votez, nu dau drumul la calculator. Pe mine mã verificaþi imediat.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere. Astea sunt cele mai interesante.

Legea, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog, votul dumneavoastrã, atenþie.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a votat.

Vã mulþumesc.

Punctul 12. Finanþele, da? Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în baza Ordonanþei Guvernului nr. 61/1998, continuare. Continuare de unde? Comisia buget, finanþe ºi bãnci. Domnul Csap—, tot dumneavoastrã. Iniþiatorul, vã rog. A, ºtiu unde, cã vãd cã sunt bifate. Ne-am oprit la 2.

Secretariatul general, vã rog sã-mi spuneþi unde ne-am oprit data trecutã. Parcã la pct. 2? Nu? Deci pct. 2 de pe pag. 2, acolo ne-am oprit data trecutã, da? Ministerul de Finanþe, vã rog, poftiþi la locul iniþiatorului. Deci mergem mai departe, cã am fãcut discuþiile. Deci la punctul 2, de pe pagina 2, acolo am rãmas, da?

Domnule preºedinte, punctul 2 a fost votat cu 61 pentru, 16 împotrivã ºi 4 abþineri, urmeazã punctul 3 din raport.

Deci pct. 3, art. II, da?

## **Domnul Csap— Iosif:**

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Pag. 7, pct. 7. Nu! Ce propuneþi aici, domnule? S-a pus de acord? E vorba de reformulare. Aveþi vreo observaþie cu privire la reformularea propusã de comisie? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul legii. Nu, nu, cã am început întâi cu conþinutul ºi dupã aceea votãm titlul legii.

Cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic, care se completeazã cu amendamentele acceptate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat. Vã rog, vot de ansamblu pe lege.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Cea mai mare satisfacþie a mea a fost sã vã pot enerva!

Domnule senator Ciurtin, ce ºedinþã aº face eu cu dumneavoastrã! Numai noi doi. Aþi reuºit de douã ori, recunosc. Din mai multe ori, de douã ori, da. Tot aþi încercat un an, dar de douã ori aþi reuºit.

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Trecem la punctul 13, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã... Da. Iniþiatorul, vã ascultãm. ªi vã rog sã vã spuneþi ºi punctul de vedere cu privire la amendament.

Da.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Cu privire la pct. 3 art. II. Aici ne-am întrerupt. Existã vreo observaþie? Nu.

Atunci vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnule senator Creþu, vã rog, operaþi. Vã rog, operaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 4, pag. 3.

Art. 20 se eliminã. Vã rog sã votaþi pentru eliminare. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Trecem pe pag. 5, pct. 5, art. IV se eliminã. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru eliminare.

Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Pag. 6, pct. 6, art. VI, propunere de eliminare. Vã rog, vot pentru eliminare.

## **Domnul Eugen Nicolaescu Ñ** _secretar general-adjunct în Ministerul Finanþelor_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi senatori,

Deci proiectul de lege faþã de prevederile actuale aduce în plus o serie de modificãri privind definirea noþiunii de contribuabil în sensul taxei pe valoarea adãugatã, scutirea de taxã pe valoarea adãugatã a activitãþii specifice autorizate desfãºurate în þarã de avocaþii ºi notarii care-ºi exercitã profesia în mod individual sau prin forme de asociere, care nu dau naºtere unor noi persoane juridice, precum ºi de centrele de îngrijire ºi asistenþã, centrele de integrare prin terapie ocupaþionalã ºi centrele-pilot pentru tineri cu handicap; scutirea de taxa pe valoarea adãugatã a importului de materii prime ºi materiale destinate exclusiv realizãrii de produse finite care sunt exportate în termen de 30 de zile de la data efectuãrii importului; excluderea din baza de impozitare a taxei, pe lângã sumele încasate de la bugetul statului, a sumelor încasate de la bugetele locale; extinderea aplicãrii cotei zero de taxã pe valoarea adãugatã pentru transportul ºi prestãrile de servicii legate direct de expor- tul bunurilor, prestãrilor de servicii efectuate în aeroporturi ºi porturi. Ne menþinem punctul de vedere.

Deci nu sunteþi de acord cu observaþiile comisiei?

Nu putem fi de acord!

## Da.

## Domnilor colegi,

Înainte de a asculta punctul de vedere al comisiei, trebuie sã vã aduc... Sã mai medieze o datã. Am în faþã o notã referitoare la textul acestei ordonanþe de urgenþã. E vorba de nr. 17/2000, fãcutã de Direcþia de organizare a lucrãrilor plenului Senatului.

Mi se atrage, ni se atrage prin mine ºi dumneavoastrã atenþia cã proiectul de lege a fost primit în 14.III.2000 ºi difuzat în 15.III.2000 în Senat. Monitorul Oficial din 16.III.2000 semnaleazã faptul cã textul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã, publicat în Monitorul Oficial nr. 113 din 15.III.2000, conþine unele modificãri faþã de textul transmis de Guvern ºi difuzat domnilor senatori la paginile 2, 3, 4, 6, 11, 12, 14, 16. Am citit eu nota, pentru cã trebuie sã vã ascultãm pe dumneavoastrã, domnule senator. ªi, în fine, ni se spune în aceastã notã cã, având în vedere modificãrile de mai sus, la dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege pentru aceastã ordonanþã de urgenþã sã se foloseascã textul ordonanþei publicate în Monitorul Oficial în cauzã, cel cu nr. 113 din 15.III.2000. Acum, faþã de aceastã notã ºi faþã de punctul de vedere al iniþiatorului, domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Csap— Iosif:**

## Da, da.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor,

Înainte de a dezbate acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 17/2000, am fost sesizaþi din partea angajaþilor comisiei, când am fãcut aceastã comparaþie între textul apãrut în Monitorul Oficial ºi textul ordonanþei, cã existã anumite divergenþe. În cadrul comisiei am luat decizia de a face demersuri la Guvern, de a clarifica aceastã situaþie, cum este posibil ca ordonanþa de urgenþã sã aibã un alt conþinut decât cel apãrut în Monitorul Oficial. Rãspunsul a fost evaziv, noi n-am renunþat la observaþiile fãcute ºi considerãm cã textul ordonanþei trebuie sã corespundã cu textul care a apãrut în Monitorul Oficial ºi de aceea am fãcut aceste amendamente care au fost menþionate în raportul comisiei.

Vã mulþumesc.

Deci ce-aþi spus, domnilor colegi? Aþi propus retrimiterea la comisie?

Domnule preºedinte,

Accept, dacã se face aceastã propunere, accept retrimiterea la comisie.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Personal, n-am nimic împotrivã ºi trebuie sã

Punctul 14, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã privind modificarea ºi completarea unor reglementãri referitoare la taxa pe valoarea adãugatã. Sunt complementare?

Da, suntem de acord cu raportul negativ, pentru cã prin 217, exact, 215 nu mai existã.

Deci respingere, da? Mulþumesc, domnul senator Csap—.

Comisia îºi menþine punctul de vedere?

Da, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea proiectului de lege, pentru cele enunþate.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci respingere. Da. Mulþumesc ºi eu.

Domnilor colegi,

Punctul 15, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 139/2000 pentru completarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

Înapoi la comisie!

E vorba de completarea unui singur articol din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994. El se referã la îmbunãtãþirea urmãririi fiscale ºi rugãm sã se þinã cont de acest lucru.

Mulþumesc, comisia.

## Domnule preºedinte,

Avem avizul favorabil al Comisiei economice, al Consiliului Legislativ, iar Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului menþionat fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Am înþeles, mulþumesc.

Observaþii generale? Discuþii generale sunt? Nu. Atunci

Articolul unic. Existã observaþii cu privire la formularea acestuia? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Legea, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 16, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale, Legea este organicã.

V-am rugat sã o amânaþi, domnule preºedinte, dacã este posibil.

Nu s-o amânãm, ci s-o retrimitem la comisie. De amânat nu putem, doar s-o retrimitem la comisie.

Deci, atunci, s-o retrimitem la comisie, dacã este posibil.

Comisia, de acord?

Da, este de acord.

Mulþumesc, domnilor colegi.

Vã rog, voturi pentru retrimiterea la comisie.

Cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 17, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a

Guvernului nr. 11/1999 privind acordarea de facilitãþi fiscale agenþilor economici.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

Deci, în ceea ce priveºte acest proiect de Lege privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/1999, considerãm cã textul pe care l-am propus privind acordarea unei bonificaþii de 5% pentru obligaþiile curente la bugetul de stat vãrsate pânã la sfârºitul anului pentru impozitul pe profit, pe impozitele provenite din salarii, taxa pentru valoarea adãugatã, accize, impozit pe þiþei, gaze naturale, deci achitate în termenul legal, pot fi facilitãþi care sã întãreascã comportamentul voluntar de platã a obligaþiilor cãtre buget.

Mulþumesc. Comisia?

## Domnule preºedinte,

Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Discuþii generale? Observaþii generale pe acest text de ordonanþã? Nu sunt.

Deci cu privire la titlul legii existã vreo observaþie? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la textul articolului unic existã vreo observaþie? Nu.

Atunci vã rog, votul dumneavoastrã.

73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Legea în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

18 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite.

Iniþiatorul, aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc.

Acest proiect de lege nu face altceva decât sã încerce coerenþa între mai multe acte normative, ºi mai ales, în ceea ce priveºte introducerea impozitului pe venitul global, ºi în acest fel identificarea fiscalã a plãtitorilor de impozite ºi taxe, deci persoanele fizice, sã se facã prin codul numeric personale, ceea ce, de altfel, se aplicã începând cu acest an, cu 1 ianuarie 2000.

Mulþumesc. Comisia?

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/24.XI.2000

Domnule preºedinte, Comisia de buget, finanþe ºi bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale. Existã vreo observaþie?

Mai e!

Ce mai e?

ªefii de stat!

Cum?

Nu avem.

ªefii de stat!

Nu aveþi.

Cu privire la titlul legii, atunci? Nu aveþi.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnilor colegi de la presã, numai sã nu ne luaþi caimacul. Mãcar azi! Noi mai suntem aici aºa, de sãmânþã, încercãm sã mai facem ceva. Înmulþiþi-ne cu trei ºi am ieºit la cât trebuie.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la articolul unic existã vreo observaþie? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Legea în ansamblu.

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Mulþumesc, domnilor, mulþumesc, doamnã, mulþumesc, domnule senator.

ªi eu vã mulþumesc.

Poftiþi, domnul senator Bogdan, cu solicitarea pe care aþi fãcut-o azi de dimineaþã.

Dãbuleni-Dolj.

Dãbuleni-Dolj, da.

E ultimul punct pe care-l facem astãzi.

Sunt mai multe puncte.

Pãi vorbiþi, domnule, numai de una ºi le luãm la rând.

Ar mai fi ºi altele.

E ultima, domnilor, mã fac ºi eu cã nu vãd ceea ce nu trebuie sã vãd, dar am o limitã.

Dar de ce s-o facem noi, o lãsãm pentru viitoarea legislaturã!

Domnul senator, poftiþi.

Cu care încep?

Cu care doriþi dumneavoastrã, pentru cã vreau ca dupã ce terminaþi sã le luãm la rând. ªi le punem pe rând la vot, pentru cã toate au aceeaºi formulare, acelaºi titlu, diferã numai localitatea, ca nume.

Sunteþi de acord cu procedura, da, cã am mai folosit-o?

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Existã multe nedreptãþi administrative, cum arãtam în cursul dimineþii. Voi fi foarte scurt.

De la Turnu-Severin ºi pânã la Corabia, pe o distanþã de peste 140 de kilometri ºi în adâncime de 30Ñ40 de kilometri, existã un singur oraº Ñ Calafat. Mari localitãþi, localitãþi cu douã licee, cu câte douã spitale, cu institute de cercetãri sunt în umilitoarea situaþie de sate.

Eu am fãcut cinci propuneri legislative ºi, dacã vreþi, la fiecare voi justifica propunerile.

Pentru cã timpul este înaintat ºi abuzez de bunãvoinþa dumneavoastrã, am sã vã spun numai cã începem cu Dãbulenii.

Dãbuleni este o localitate de 17Ñ18 mii de locuitori, o localitate compactã, are douã licee, are un institut de cercetãri, are 4 biserici, are caracter urban. Cum pãtrunzi înãuntru, în sat, în localitate, îþi dai seama cã este vorba de un oraº.

Cred cã este suficient ce v-am spus.

Mulþumesc, domnule senator, am înþeles. Vã rog, de la comisie.

Suntem pentru, având în vedere documentaþia depusã ºi experienþa din aceastã legislaturã pentru dosare similare, am pus concluzii favorabile.

Vã rugãm sã votaþi în acest sens.

Mulþumesc.

Domnilor colegi, voi proceda în felul urmãtor, pentru cã matricea de vot este la fel pentru toate cazurile.

Deci luãm una ºi votãm felul în care este formulat textul, dupã care votãm oraºele în cauzã.

Prin urmare, la articolul 1 se reformuleazã pe textul comisiei comuna..., judeþul..., se declarã oraº.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest text.

Este lege organicã.

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul 2, aºa cum este formulat în propuneri, se propune eliminarea.

Vã rog sã votaþi pentru eliminare.

De acord cu eliminarea.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul 3, aºa cum este formulat în propunerea comisiei.

Domnule preºedinte, s-a sãrit sintagma ”se modificã corespunzãtorÒ, de la sfârºit.

Cu modificãrile ºi completãrile ulterioare... anexa la Legea nr. 2... privind organizarea... republicatã... aºaaa se modificã.

Se modificã corespunzãtor.

Se modificã corespunzãtor.

Deci, cu aceastã completare, vã rog, votul dumneavoastrã pe formularea articolului 3.

82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Deci, cu acest text, acum votãm legea pentru fiecare oraº în parte.

Comuna Poiana Mare, lege cu acest conþinut. Vã rog, votul dumneavoastrã.

81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Comuna Pleniþa, judeþul Dolj.

Domnule preºedinte, pentru a nu fi contestatã, vã rog, puneþi fiecare articol la vot. Nu e mult, dureazã douã secunde.

Ce articol, domnule?

La fiecare localitate.

ªtim despre ce este vorba, domnule senator!

Le-am aprobat, domnule, are aceeaºi formulare peste tot, se schimbã numai oraºul ºi judeþul.

Domnule profesor, spuneþi Poiana Mare, atâta populaþie, atâtea spitale, atâtea biserici ºi aºa mai departe.

Nu e nevoie domnule, nu se scrie în textul legii chestia asta.

Vã spun imediat: Poiana Mare are...

Avem raportul, domnule senator!

Dar avem raportul, domnule profesor!

Poiana Mare are douã spitale, vã închipuiþi, intelectualitatea din douã spitale, unul de 700 de...

Domnule senator, este în materialul de bazã care a stat la dispoziþia comisiei când ºi-a dat votul favorabil.

ªi la fiecare senator!

Pãi, sigur cã da!

Comuna Pleniþa, judeþul Dolj.

Lege, vã rog, deci cu textul pe care l-am votat, fãcând specificaþia comuna ºi judeþul, da?

Vã rog, votul dumneavoastrã.

78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Comuna Bechet, comuna tatãlui meu, judeþul Dolj, comuna de naºtere a tatãlui meu.

Pãi, sunteþi oltean...

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/24.XI.2000

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, douã împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Comuna Dãbuleni, judeþul Dolj. Lege pentru aceastã comunã, cu textul pe care l-am aprobat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

útia de la Dãbuleni mai fac de-alea... cum le ronþãie...

Seminþe!

Nu, nu, altfel le spun, alea care le importãm ºi la cutie, cã se fãceau ºi pe aici pe la Dãbuleni.

Bomboane agricole!

Mai face, da?

Da, da!

Bun.

Comuna Cetatea, judeþul Dolj. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnul Miºu Negriþoiu este din Dãbuleni, poate nu ºtiaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Mulþumesc, cu astea am terminat, cu comunele. Urmãtoarele care mai erau?

Domnilor colegi, vã mulþumesc foarte mult ºi vã rãmân îndatorat în numele oltenilor mei.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule, poate le spuneþi acolo cã au avut ºansa de un preºedinte de ºedinþã de-al lor.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?

Vã rog.

Sunt comunele Cozmeni, din judeþul Harghita, Mãdãraº, judeþul Harghita, Aron Pumnul...

Daþi-mi ºi mie lista, cã mergem pe aceeaºi procedurã. Deci, domnilor colegi, în continuare, Cozmeni, judeþul Harghita.

Existã vreo observaþie? Acelaºi text de lege, aceeaºi... Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat. Comuna Mãdãraº, judeþul Harghita. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Comuna Aron Pumnul, judeþul Braºov. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnule profesor, zaibãr!

Numai oraºul Eminescu nu suntem în stare sã-l facem.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Iaslovãþ, judeþul Suceava.

Iaslovãþ, judeþul Suceava. Da, ãsta e pe graniþã, spre nord.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

ªi comuna Þipar, judeþul Alba.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Am încheiat, da?

Vã rog sã-mi permiteþi, la comuna Aron Pumnul este necesar a pune în discuþie puþin mai detaliat, pentru faptul cã se cere nu numai adoptarea proiectului de lege ca acest sat, Cuciulata, sã fie declarat oraº, ci este vorba ºi despre schimbarea numelui, satul se numeºte Cuciulata, iar în proiectul de Lege se cere schimbarea numelui în Aron Pumnul, pentru cã Aron Pumnul s-a nãscut în aceastã localitate, pentru cã acolo s-au mai nãscut oameni de mare, mã rog, importanþã, ºtiu eu, Sonia Cluceru, academicianul Buzdugan ºi însuºi Aron Pumnul care a devenit profesorul lui Eminescu la Cernãuþi. Deci schimbarea numelui din Cuciulata în...

Am înþeles, este în ordine.

Nu în aceastã procedurã, domnuÕ... iertaþi-mã, se poate face asta.

Este altã procedurã!

Aduceþi proiectul de lege!

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

Vã rog, domnul senator, vã ascult. Cu rãbdare, o rezolvãm ºi pe asta.

Domnule senator Zavici, din câte sate se compune aceastã comunã, Aron Pumnul? Care sunt satele?

totul altceva ºi e mult mai corect. De asta comuna sã fie Aron Pumnul, dar satul sã rãmânã sau cel care este reºedinþa de comunã, unde existã primãria...

Domnule, eu am înþeles cã comuna devine Aron Pumnul ºi satul rãmâne cu denumirea...

Da ºi rãmâne ºi satul Lupºa, este Lupºa satul de pe teritoriu.

Domnilor, domnul senator Zavici, domnule, eu m-am uitat aici, am spus cã votãm, deci aºa cum este matricea de bazã, ºi dacã ne uitãm în textul comisiei, domnii juriºti se vor uita în textul comisiei ºi vom face redactarea cum am aprobat-o.

ªi spune clar: Lege pentru schimbarea denumirii satului Cuciulata, component al comunei Hoghiº, judeþul Braºov, în Aron Pumnul ºi reînfiinþarea comunei Aron Pumnul.

Da, deci sã nu schimbãm ºi numele localitãþii.

Nu, Lupºa, aia rãmâne Lupºa, numai Aron Pumnul, adicã Cuciulaþi... Se numeºte comuna Aron Pumnul, cu sediul primãriei în satul Lupºa.

Este cu totul altceva. Deci nu schimbãm numele satului.

Deci se reînfiinþeazã!

Da, sigur, domnule, haideþi sã ne uitãm în text! Eu am supus la vot textul cum e pe matricea de bazã. Ce spune? Titlul... de-aia am spus, când am votat oraºul am votat ºi titlul.

De-aia am citit titlul, cã aºa este formulat.

Dumneavoastrã aþi citit cã se schimbã ºi denumirea satului ºi nu este corect.

În regulã!

Daþi-mi voie, domnule preºedinte!

Nu, e vorba de Cuciuleni...

Cuciulata.

Avem articolul 1, doiul l-am eliminat, ºi treiul rãmâne textul acela neschimbat.

Domnule preºedinte, daþi-mi voie...

Vã rog!

Sã vã expun principiul pentru care am venit la acest microfon. De asta am întrebat câte sate sunt, pentru cã este una dacã denumim o comunã din mai multe sate, dupã numele unei celebritãþi ºi e alta, ºi este eronat, sã schimbãm numele satului în care s-a nãscut respectiva personalitate, sã-ºi ia numele lui. Este greºit, nu e stradã în oraº, este localitate, deci trebuie s-o pãstrãm ºi putem da supranumele, numele lui, comunei respective. De asta nu sunt de acord sã disparã nume de sate strãvechi. Este, vã dau exemplul cum au judecat foarte bine, zic eu, administratorii din Botoºani. N-au schimbat numele satului lui Eminescu, Ipoteºti, în Mihai Eminescu. Au lãsat Ipoteºtiul ºi comuna se cheamã Mihai Eminescu, e cu

Cuciulata, dacã este, nu este corect sã-i schimbãm...

S-a nãscut acolo Aron Pumnul.

S-au nãscut ºi alte somitãþi acolo, a spus, ºi sã rãmânã...

Vã rog, într-adevãr, domnilor senatori, ar fi pãcat sã ne împiedicãm acum...

Pãi, spuneþi reînfiinþarea.

Domnule, comuna Aron Pumnul, înainte de a se chema Cuciulata, cum s-a chemat, domnule?

Da, era comuna Aron Pumnul cu Lupºa, cu satul Lupºa ºi reînfiinþarea comunei Aron Pumnul.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/24.XI.2000

Aaa, spune aºa, ”comuna Aron Pumnul, are în componenþa sa satele Aron Pumnul ºi LupºaÒ, deci Cuciulata nu este denumirea istoricã.

Ce e Cuciulata?

Cuciulata este alta.

Ce este?

Alta, Cuciulata... Domnilor, daþi-mi voie sã vã spun, este dorinþa profundã a locuitorilor de acolo, comuna este o comunã mare în care a existat, cred, o parte a ei numitã Cuciulata, care s-a tot dezvoltat devenind Aron Pumnul. Faptul nu are o importanþã cu totul ºi cu totul deosebitã, oamenii sunt dornici de a da întregii suprafeþe numele de Aron Pumnul, ca sã nu mai existe douã...

Eu am sã vã rog pe dumneavoastrã sã fiþi de acord cu acest punct de vedere.

Dar a rãmas aºa: acest text a fost o discuþie, aºa cum a fost.

Domnilor colegi, a mai rãmas, mi s-a atras atenþia, a mai rãmas o singurã chestiune pe care am menþinut-o la punctul ãsta, este vorba de proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român.

Discuþiile generale au fost fãcute, nu ne-am împiedicat atunci decât la... a fost adoptatã la Camera Deputaþilor. Domnule Dobrescu...

Ce e aºa o urgenþã? Sã rãmânã pentru legislatura viitoare!

E în program.

De ce este o aºa urgenþã?

Este o urgenþã.

Domnule preºedinte, nu e corect ºi cinstit ca un numãr de vreo 30 de oameni, de senatori, care suntem acum în salã, ca sã votãm la mai multe cartele o asemenea lege.

Hai sã fim toþi, eu zic cã e bine sã fim aci ºi s-o gândim. Eu nu sunt împotrivã, dar vã spun cã...

Da, domnilor colegi, dacã nu existã un acord comun eu m-aº situa într-o poziþie de abuz ºi nu este corect, dacã vreþi, din punct de vedere al preºedintelui de ºedinþã, care este, totuºi, un arbitru.

Zãu, vã spun aºa, vã cunosc, dumneavoastrã sunteþi totuºi un om. Ce merge, merge, ce nu, nu! E corect!

Da, bine, am înþeles. Vã mulþumesc.

Vã doresc succes în competiþia electoralã. Ne vedem pe data de 29.

Vã mulþumesc pentru înþelegerea de astãzi.

Mâine e pe comisii.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnul senator Ciurtin, trebuie sã recunosc Ñ mâine pe comisii, da Ñ trebuie sã recunosc ºi eu cã în patru ani de zile de când prezidez sau în trei ani de când prezidez, m-am enervat de douã ori, dar nu atât de mult. Cred cã n-am lezat pe nimeni, cred cã am fost corect faþã de toatã lumea.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 164/24.XI.2000 conþine 44 de pagini.**

Preþul 21.076 lei