Alexandru Ciocâlteu

Am să spun niște lucruri foarte exacte, ca să justific de ce n-am să votez acest buget, acestea țin de domeniul sanitar.

În 1997 exista un buget de aproape 10 ori mai mic în sistemul sanitar decât astăzi. Cu toate acestea, eu nu văd nicio schimbare semnificativă, iar în ofertele pe care le-am făcut, pe ideea pur liberală de a dezvolta ceva în sistemul sanitar, de fiecare dată am fost refuzat din motive pe care nu le cunosc și nici nu mă interesează, pentru că nu-mi făceam mie imagine.

În domeniul dezvoltării centrelor rurale, nicio comună din România nu a primit niciun fel de dotare, deși din acei 35 de milioane de euro cheltuiți pentru a se face acest control, care, din punctul meu de vedere, este inutil, dar este un punct de vedere, poate, doar al meu... cu 60 de milioane de euro se puteau dota toate aceste cabinete, ceea ce ar fi însemnat: defibrilator, ecograf, electrocardiograf și analiser, pentru fiecare comună din România. Nu era aceasta o imagine foarte bună pentru Partidul Liberal? De ce n-a vrut s-o facă?

De ce nu s-a acceptat înființarea acelor centre de transplant și de nefrourologie? Nu cunosc motivul. Consumul de bani însemna ceva de genul 5 milioane de euro. Era, oare, aceasta o sumă? Rezolvam problema transplantului renal în România, ca imagine în Occident. Nici acest lucru nu s-a dorit.

S-au împărțit banii în așa fel încât nu-ți vine să crezi ceea ce se întâmplă, pentru că este anormal să dai la medicul de familie 15% în plus, iar la spitale să dai 2% în plus, ceea ce este, iarăși, anormal.

Nu se poate să împarți între spitale banii, încât să dai la unii 18%, pentru că au anumită culoare politică, și la alții să dai 7%.

Nu știu dacă domnului doctor Luchian — că mă aude acum — i-ar conveni, când rezolvă toate cazurile din județ și poate și din alte județe, să primească 7%, iar alții, pe care trebuie să le rezolve, ajung să nu aibă banii respectivi. Sunt lucruri inexplicabile.

Asemenea încercare de dezvoltare așa-zisă a sistemului sanitar este în totală neconcordanță cu ceea ce se dorește de la sistemul sanitar din România.

Am discutat cu oameni din Partidul Liberal și o problemă foarte importantă legată de privatizarea dializei, care de-abia acum începe, de-abia începe să se facă, aceasta ar fi adus 30 de milioane de euro în fiecare an, nici asta nu s-a făcut.

Modul acesta de a face clientelism politic și de a da 100 de milioane la Rădăuți și 50 de milioane la Pașcani și mai știu eu pe unde nu rezolvă nimic, dar absolut nimic din sistemul sanitar.

I-am dorit și îi doresc și acum domnului ministru Nicolăescu succes în încercarea de reformă, dar modul în care sunt cheltuiți banii nu cred că rezolvă problema nici cu medicamentele, nici cu îngrijirea și, mai ales, cu ceea ce este mult mai grav, și nu este niciunde pomenit, cu centrele medico-sociale.

Poate colegii mei medici, din Partidul Liberal, văd lucrurile așa cum le văd și eu, poate și colegii din Partidul Social Democrat chiar dacă, uneori, au avut senzația că vreau să-i atrag eu într-o altă direcție politică. Nu doresc acest lucru, facem, până la urmă, totuși, politica omului bolnav. Să dea Dumnezeu ca acest mod de a împărți banii în sistemul sanitar să rezolve ceva! Eu nu cred acest lucru. Vă mulțumesc.